M od u lu l 1 1 – M an ag e m e n tu l p r o d u cț iei

MODULUL 11: PLANIFICAREA ȘI

CONTROLUL CAPACITĂȚII

11
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe
şi aptitudini:
- CUNOAȘTEREA PRINCIPALILOR DETERMINANȚI AI
CAPACITĂȚII ÎN PLANIFICAREA SPECIFICĂ
MANAGEMENTULUI OPERAȚIUNILOR DE PRODUCȚIE;
- FUNDAMENTAREA, ADOPTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
OPȚIUNILOR PTIVIND PLANIFICAREA ȘI CONTROLUL
CAPACITĂȚII;

Cuvinte cheie:
Capacitate, constrângeri de capacitate, cozi de așteptare

Cuprinsul Modulului:

MODULUL 11: PLANIFICAREA ȘI CONTROLUL CAPACITĂȚII

......................................................................................................................... 183
Aplicații propuse spre rezolvare. Metode de prognoză. Metoda mediilor mobile
simple ............................................................................................................................ 187
Aplicații propuse spre rezolvare. Metode de prognoză. Metoda mediilor mobile
ponderate ....................................................................................................................... 188

11.2 Măsurarea capacității........................................................................................... 189

Aplicații propuse spre rezolvare. Capacitatea ....................................................... 190
Aplicații propuse spre rezolvare. Gradul de utilizare și eficiența ......................... 191
Subiecte pentru autoevaluare: .................................................................................... 192
Teste grilă pentru autoevaluare: ................................................................................. 193
Subiecte pentru autoevaluare: .................................................................................... 193

1
 M o d u l u l 1 1 – M a n ag em e n tu l p r o d u c ț iei

Întrebări de autoevaluare ........................................................................................... 194

Subiecte pentru evaluare şi control ............................................................................ 194
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor .............................................................. 194
Întrebări de evaluare ............................................................................................. 195
Referate ................................................................................................................. 195
Rezumatul acestui Modul .......................................................................................... 195
Bibliografie obligatorie.............................................................................................. 196
Bibliografie diponibilă online .................................................................................... 196
Bibliografie suplimentară .......................................................................................... 197

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 11

Cel mai frecvent capacitatea desemnează volumul fizic al unui spațiu sau
instalații. Managerii de operațiuni îi dau și ei acest sens. De exemplu o firmă de
producție farmaceutică ar putea investi într-o instalație de distilare cu capacitatea
de 1000 l , o companie imobiliară ar putea amenaja o parcare cu capacitatea de
500 de mașini iar un cinematograf poate avea o capacitate totală de 1000 de
locuri. Această abordare nu reflectă însă capacitatea de procesare a operațiunilor
în cazurile respective. Pentru aceasta, capacității trebuie să i se dea o dimensiune
temporală. De exemplu în cazul companiei farmaceutice instalația ar putea să
producă 24 mii litri de soluție pe zi. În mod similar parcarea ar putea să fie
ocupată doar de angajații firmei procesând deci 500 de mașini pe zi. Alternativ
ar putea fi folosită de cumpărătorii veniți la moll, procesând de 10 ori mai multe
mașini pe zi. Așadar pentru o structură de operațiuni capacitatea desemnează
nivelul maxim de activitate cu valoare adăugată, de-a lungul unei perioade de
timp, pe care procesul o poate realiza în condiții de funcționare normală.

11.1 Introducere în planificarea și controlul

capacității

2
 M od u lu l 1 1 – M an ag e m e n tu l p r o d u cț iei

Multe organizații funcționează sub nivelul lor maxim de capacitate fie

pentru că nu există suficientă cerere pentru a-și folosi capacitatea la maxim fie
pentru că politica lor de asigurare a flexibilității necesită acest lucru.
Adeseori oragnizațiile au părți din structura de operațiuni care funcționează
la capacitate și altele sub aceasta. Acele părți din structura de operațiuni care
funcționează la capacitate reprezintă constrângerile de capacitate pentru întreaga
firmă.
Planificarea și controlul capacității constituie sarcina de stabilire a
capacității structurii de operațiuni astfel încât aceasta să poată răspunde la cerere,
inclusiv la fluctuațiile acesteia. Schimbările pe termen lung ale cererii reclamă
strategii ale proiectării lanțului ofertei concentrate pe introducerea sau
eliminarea unor strucuturi de capacitate fizică – Aceată strategie se numește
strategia de capacitate pe termen lung.
Dacă proiectarea lanțului ofertei are în vedere aspecte staretgice,
planificarea și controlul capacității are în vedere deciziile de capacitate pe termen
scurt, care au un caracter operațional. Aceste decizii se iau sub constrângerea
limitelor de capacitate fizică existente la nivelul firmei, care au fost stabilite prin
strategia de capacitate pe termen lung a organizației.

3
 M o d u l u l 1 1 – M a n ag em e n tu l p r o d u c ț iei

 Capacitatea pe termen mediu și scurt

Odată ce s-a stabilit capacitatea pe termen lung, managerii pornesc de la
prognoze ale cererii pe termen mediu, adică 2-18 luni. Managerii operaționali
pot ajusta capacitatea structurilor de operațiuni pe termen mediu. Dar majoritatea
ajustărilor trebuie făcute pe termen scurt, deoarece aici intervin de cele mai multe
ori diferențe față de așteptările inițiale.
Caracteristica importantă a planificării și controlului capacității este că
vizează nivelul agregat al cererii pe termen mediu și scurt.
Deciziile pe care managerii de operațiuni le iau în alcătuirea planurilor de
capacitate depind de:
 Costuri – costurile depind de gradul de utilizare a capacității. Utilizarea
la capacitate poate permite obinerea economiilor de scară.
 Veniturile vor fi cu atât mai mari cu cât volumele și deci capacitatea
utilizată este mai mare.
 Costurile cu stocurile sunt specifice producției pe stoc. Implică costuri
cu capitalul circulant.
 Calitatea bunurilor este influențată de capacitatea firmei de a asigura
personalul calificat când cererea crește peste așteptări. Lipsa de personal
duce la probleme de calitate. De asemenea perturbarea rutinei poate duce
la probleme de calitate.
 Rapiditatea de reacție poate fi îmbunătățită de existența stocurilor de
siguranță și a capacităților excedentare.
 Siguranța în furnizare depinde și ea de existența stocurilor de siguranță
și a centrelor de distribuție din teritoriu.
 Flexibilitatea depinde de existența capacităților excedentare
Etapele procesului de planificare și control al capacității sunt:
a) Măsurarea cererii și capacității agregate
b) Identificarea planurilor de capacitate alternative
c) Alegerea celui mai potrivit plan de acțiune
 Prognoza cererii
Planicarea și controlul, inclusiv al capacității, pornesc de la prognoza cererii
agregate. În business se folosesc în general prognoze bazate pe mediile mobile
simple, ponderate sau nivelarea exponențială. Desigur că există prognoze mult

4
 M od u lu l 1 1 – M an ag e m e n tu l p r o d u cț iei

mai sofisticate. Per ansamblu cea mai folosită metodă de prognoze rămâne
arborele decizional.
Cea mai comună problemă cu care se confruntă cei care fac prognoza este
sezonalitatea cererii. Cauzele ei pot fi multiple, de la cele meteo, festive,
comportamentale, politice, financiare sau sociale.

Aplicații propuse spre rezolvare. Metode de

prognoză. Metoda mediilor mobile simple
Rezolvați următoarea aplicație.
Metoda mediilor mobile are mai multe variante. Cea mai simplă dintre
ele constă în calculul unei medii mobile simple, folosind datele de pe 2,3,4 etc.
perioade - Numărul perioadelor este ales de management. De obicei se folosesc
3 perioade. Media mobilă astfel calculată este considerată prognoza pentru
perioada următoare. Tabelul de mai jos prezintă vînzările pe ultimele 6 luni și
prognoza pentru a 7-a lună.
Vănzări Progn
Luna Media mobilă simplă
EUR oza
1 3236
2 42423
3 4324
4 4982
5 5232
6 6567 =(4982+5232+6567)/3=55
93.66
7 5593.6
6

Am folosit deci vânzările pe ultimele 3 luni pentru a calcula o medie

mobilă simplă. Aceasta a fost utilizată ca prognoză pentru luna următoare.
Cum se va schimba rezultatul dacă se folosesc doar 2 perioade pentru

5
 M o d u l u l 1 1 – M a n ag em e n tu l p r o d u c ț iei

prognoză?

Aplicații propuse spre rezolvare. Metode de

prognoză. Metoda mediilor mobile ponderate
Rezolvați următoarea aplicație. Soluția va fi discutată la a doua întâlnire
AT.
Metoda mediilor mobile ponderate va lua în considerare de asemenea un
număr de perioade ales de management. Ca și în cazul precedent, de obicei
numărul perioadelor folosite este 3. Media mobilă este de această dată
ponderată. Suma poderilor este 1 iar ponderile se aleg astfel încât să reflecte
importanța perioadelor folosite - de obicei perioadele mai recente sunt mai
importante în prognoză decât cele mai vechi, motiv pentru care le corespunde o
pondere mai mare. Astfel, pentru 3 perioade putem avea:
 ponderea perioadei celelei mai recente - 0.6
 ponderea perioadei celei mai vechi - 0.2
 perioada de mijloc va avea o pondere de 1-0.6-0.1 = 0.3
Tabelul de mai jos prezintă vînzările pe ultimele 6 luni și prognoza pentru a
7-a lună.
Vănzări
Luna Media mobilă ponderată Prognoza
EUR
1 3236
2 4242
3 4324
4 4982
5 5232
6 6567 =(4982*0.1+5232*0.3+6567*0.6)=
6008
7 6008

6
 M od u lu l 1 1 – M an ag e m e n tu l p r o d u cț iei

Am folosit deci vânzările pe ultimele 3 luni pentru a calcula o medie mobilă

simplă. Aceasta a fost utilizată ca prognoză pentru luna următoare.
Responsabilitatea funcțională a prognozelor revine de obicei
departamentului de marketing. Odată făcute prognozele, diferitele departamente
trebuie să ajungă la un numitor comun în privința prognozei. Instrumentul folosit
pentru asta este S&OP. Aceasta presupune discutarea diferitelor constrânderi cu
care se confruntă fiecare department precum și implicațiile pe care diferite
acțiuni în derulare le pot avea asupra cererii – de exemplu o campanie
promoțională poate influența cererea. Același consens trebuie obținut și la
nivelul lanțului ofertei. Instrumentul folosit pentru asta este CPRF.

AUTOEVALUARE
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Ce metode de prognoză cunnoașteți?
Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă
nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.
Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: media mobilă
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

11.2 MĂSURAREA CAPACITĂȚII

Este deseori dificilă datorită complexității activității desfășurate. O firmă nu
produce de obicei un singur model de produs. Dar dacă cumva acesta este cazul,
cel mai adecvat indicator care măsoară capacitatea este un indicator de capacitate

7
 M o d u l u l 1 1 – M a n ag em e n tu l p r o d u c ț iei

este cel care măsoară ieșirile. Atunci când există o gamă largă de produse mai
adecvați sunt indicatorii care măsoară intrările.
Tabel 11.1. Indicatori de capacitate care măsoară intrările și iesirile
pentru diferite tipuri de firme
Tipul de firmă Indicator de Indicator de capacitate
capacitate exprimat în exprimat în inșiri
intrări
Fabrică de aer condiționat Ore-utilaj disponibile Număr de unități
produse pe săptămână
Teatru Număr de locuri Număr de spectatori pe
săptămână
Spital Număr de paturi Număr de pacienți pe
săptămână
Companie aeriană de Număr de locuri Număr de pasageri pe
pasageri disponibile săptămână
Companie de electricitate Capacitatea Megawati de
generatoarelor electricitate generată
Deci capacitatea depinde de mixul de activități.
Un spital de exemplu va măsura capacitatea în funcție de intrări adică număr
de paturi disponibile. Aceasta pentru că nu toți pacienții reclamă aceleași
tratamente, costuri și număr de zile de spitalizare.

Aplicații propuse spre rezolvare. Capacitatea

1.O fabrică de radiatoare produce 3 modele (A, B, C). Modelul A poate fi
asmblat în 1.5 ore, modelul B în 1 oră iar modelul economic în 0.75 ore. Secția

8
 M od u lu l 1 1 – M an ag e m e n tu l p r o d u cț iei

de montaj dispune de un fond de timp disponibil de 800 de ore pe săptămână.

Cererea pentru cele 3 produse are o structură 2:3:2.
Care este numărul de unități produse pe săptămână?
Rezolvare
Timpul necesar pentru a asambla (2+3+2)= 7 unități va fi
(2x1.5)+(3x1)+(2x0.5)= 7.5 ore deci se va produce i (800:7.5)x7 = 746 unități
 Capacitatea proiectată și capacitatea efectivă
Capacitatea proiectată a unei structuri de operațiuni este capacitatea
teoretică. Nu se poate realiza în practică, de cele mai multe ori. Capacitatea
efectivă este capacitatea care rămâne după ce se contabilizează pierderile care
nu pot fi evitate precum schimbări de regim de funcționare (setare), întreținere
preventivă perioadică, lipsă sarcini programate, verificări de calitate, pauze de
schimbare a turei. Pe lîngă aceste probleme pot apărea și altele, neplanificate
precum defecțiuni ale instalației, deficit de personal, așteptări neprogramate de
ex. din cauza lipsei unor componente sau materie primă.
Gradul de utilizare se obține ca raport între producția efectiv realizată și
capacitatea proiectată. Eficiența se obține ca raport între producția efectiv
realizată și capacitatea efectivă.

Aplicații propuse spre rezolvare. Gradul de utilizare și

eficiența
Un producător de anvelope are o instalație de reeșapare cu o capacitate de
200 de anvelope pe oră. Instalația este exploatată 24 din 24 de ore, 7 zile pe
săptămână adică 168 de ore pe săptămână.
Capacitatea proiectată este de 200x168 = 33.600 anvelope pe săptămână.
Evidența producție pe săptămână arată astfel:

9
 M o d u l u l 1 1 – M a n ag em e n tu l p r o d u c ț iei

1 Setare a echipamentelor 20 ore

2 Întreținere preventivă 16 ore
3 Lipsă sarcini programate 8 ore
4 Verificări de calitate prin sondaj 8 ore
5 Pauze schimbări de tură 7 ore
6 Defecțiuni instalație 18 ore
7 Investigație pentru probleme de calitate 20 ore
8 Lipsă material pe stoc 14 ore
9 Lipsă personal 6 ore

Atunci capacitatea proiectată = 168 ore pe săptămână

Capacitatea efectivă = 168 ore – 59 ore = 109 ore
Primele cinci pierderi sunt considerate inevitabile. Capacitatea efectivă se
obține scăzând din capacitatea teoretică aceste pierderi.
Următoarele 4 categorii de pierderi sunt pierderi neplanificate car ar putea
fi evitate. Ele însumează 58 de ore. Scăzând și aceste pierderi obținem
capacitatea realizată.
Capacitatea realizată = 168-59-58= 51 ore
ț ă
Gradul de utlizare = = = 0.304 = 30%
ă
ț ă
Eficieța = = = 0.468 = 47%
ă

 Eficiența globală a echipamentelor

AUTOEVALUARE
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Ce categorii de indicatori de capacitate cunoașteți?
Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă
nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.
Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: bazați pe
intrări și pe ieșiri
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

SUBIECTE PENTRU AUTOEVALUARE:

10
 M od ulu l 11 – M an age m e ntu l pr o du cț i e i

TESTE GRILĂ PENTRU

AUTOEVALUARE:
1.Gradul de utilizare este:
a.raportul între capacitatea efectivă și cea realizată
b.raportul între capacitatea realizată și cea efectivă
c.raportul între producția realizată și capacitatea proiectată
d.nici una dintre variantele de mai sus
Răspunsul pe care îl consideri corect este:
2Eficineța este:
a.raportul între producția efectiv realizată și capacitatea teoretică
b. raportul între producția efectiv realizată și capacitatea neplanificată
c. raportul între producția efectiv realizată și capacitatea efectivă

d.nici una dintre variantele de mai sus

Răspunsul pe care îl consideri corect este:

Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. Răspunsul
întrebării corect:
1. c
2. a

SUBIECTE PENTRU AUTOEVALUARE:

11
 M o d ulu l 11 –M a n agem e n tu l pr o du cț i ei

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
1.Ce este gradul de utilizare ?
Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
Raporul între producția efectiv realizată și capacitatea proiectată
Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă
răspunsurile date confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest
Modul.
Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi
dezamăgiţi, căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic
şi cu siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări. E simplu!
Puteţi de asemenea, să vă notaţi eventualele nelămuriri, pentru a le
clarifica în cadrul Activităţii tutoriale (AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru
acest Modul.

SUBIECTE PENTRU EVALUARE ŞI

CONTROL

Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor

Vizitează, în scopul familiarizării cu ele, informaţiile postate pe
următoarele pagini web:
1.poms.org – Societate academică americană pentru managementul
producției și al operațiunilor

12
 M od ulu l 11 – M an age m e ntu l pr o du cț i e i

2. opsman.org – Definiții și analize pe managementul operațiunilor

3.iomnet.org – Insitutul american pentru Managementul operațiunilor
Termen: sfârşitul săptămânii 11.

Întrebări de evaluare
1.Planificarea și programarea producției au un caracter stretagic?
Operațional? Tactic? De ce?
2. Ce metode de prognoză cunoașteți?
3. Cum se ralizează armonizarea prognozei la nivelul firmei?
4. Cum se ralizează armonizarea prognozei la nivelul lanțului ofertei?
5. Cum se măsoară capacitatea?
6. De ce depinde măsurarea capacității?
7. Ce este gradul de utilizare?

Referate
Metode de prognoză
Termen: sfârșitul săptămânii 11.

REZUMATUL ACESTUI MODUL

Planificarea și controlul capacității constitui sarcina de stabilire a capacității
structurii de operațiuni astfel încât aceasta să poată răspunde la cerere, inclusiv
la fluctuațiile acesteia.

13
 M o d ulu l 11 –M a n agem e n tu l pr o du cț i ei

Schimbările pe termen lung ale cererii reclamă strategii ale proiectării

lanțului ofertei concentrate pe introducerea sau eliminarea unor strucuturi de
capacitate fizică – Aceată strategie se numește strategia de capacitate pe termen
lung. Dacă proiectarea lanțului ofertei are în vedere aspecte staretgice,
planificarea și controlul capacității are în vedere deciziile sde capacitate pe
termne scurt, care au un caracter operațional. Aceste decizii se iau sub
constrângerea limitelor de capacitate fizică existente la nivelul firmei, care au
fost stabilite prin strategia de capacitate pe termen lung a organizației.
Odată ce s-a stabilit capacitatea pe termen lung, managerii pornesc de la
prognoze ale cererii pe termen mediu, adică 2-18 luni. Managerii operaționali
pot ajusta capacitatea structurilor de operațiuni pe termen mediu. Dar majoritatea
ajustărilor trebuie făcute pe termen scurt, deoarece aici intervin de cele mai multe
ori diferențe față de așteptările inițiale. Caracteristica importantă a planificării și
controlului capacității este că vizează nivelul agregat al cererii pe termen mediu
și scurt.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Slack, N., Chambers, S., Johnston, R., 2010. Operations
Management. Rotolito, Italy: Prentice Hall, 6 th edition, disponibil online

BIBLIOGRAFIE DIPONIBILĂ ONLINE

1. Alexandru Constangioara, Managementul productiei, elemente de curs,
disponibil pe platforma online distance
https://distance.iduoradea.ro/course/view.php?id=6035

14
 M od u lu l 1 1 – M an ag e m e n tu l p r o d u cț iei

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ
1.Lu, Wei, 2011. Fundamental of Supply chain Management, disponibil online;
2.Coyle, J., Langley, C.J., Novack, R.A., Gibson, B., 2013. Managing Supply
Chains. A Logistics Approach. South-Western Cengage Learning;
3.Handfield, R.B., Monczka, R.M., Giunipero, L.C., Patterson, J.L., 2011.
Sourcing and Supply Chain Management. South-Western Cengage Learning.

15
M od ulu l 1 1 – M an a g em e n tu l p r o d u cț ie i

16