Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

MODULUL 13: MANAGEMENTUL

DISTRIBUȚIEI
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.
13
Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe şi
aptitudini:
- CUNOAȘTEREA CONCEPTELOR, METODELOR ȘI
INTRUMENTARULUI NECESARE PLANIFICĂRII ȘI
EXECUȚIEI DISTRIBUȚIEI ;
- FUNDAMENTAREA, ADOPTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
DECIZIILOR ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI
DISTRIBUȚIEI;
- EVALUAREA PERFORMANȚELOR DISTRIBUȚIEI;

Cuvinte cheie:
distribuție, centre de distribuție, SKU

Cuprinsul Modulului:

MODULUL 13: MANAGEMENTUL DISTRIBUȚIEI ..............198

13.1 FUNCȚIILE DISTRIBUȚIEI ............................................................... 199

13.2 PLANIFICAREA DISTRIBUȚIEI .......................................................... 202

13.3 EXECUȚIE ȘI CONTROL ................................................................. 210

Performanțele distribuției ................................................................ 213

Strategia distribuției ....................................................................... 215

198
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

Subiecte pentru autoevaluare: .............................................................215

Teste grilă pentru autoevaluare: ........................................................ 216

Subiecte pentru evaluare şi control ........................................... 217

Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor ..............................................217
Întrebări de evaluare ...................................................................... 217
Referate .......................................................................................218

Rezumatul acestui Modul .................................................................... 218

Bibliografie obligatorie ...................................................................... 218

Bibliografie disponibilă on-line ........................................................... 218
Bibliografie suplimentară (facultativă) ................................................. 219

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 13

Alături de transport, distribuția are un rol decisiv în mișcarea bunurilor

și serviciilor în canalele logistice către consumatorul final. Ideal bunurile sunt

produse atunci când este nevoie și sunt expediate direct către consumator dar

acest obiectiv nu este posibil deoarece cererea și oferta nu sunt sincronizate iar
costul expedierii unor produse individuale este prea mare. Pentru a adresa
această problemă, la nivelul lanțurilor logistice se constituie centre de

distribuție. Rolul lor este să creeze utilitate de timp și spațiu la nivelul

lanțului ofertei. Totodată centrele de distribuție creează valoare adăugată și

contribuie la creșterea eficienței distribuției.

13.1 FUNCȚIILE DISTRIBUȚIEI

Principalele funcții ale distribuției sunt:

199
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

1) Serviciile oferite clienților

2) Corelarea cereri cu oferta
3) Amortizarea incertitudinii
4) Obținerea unor discounturi de volum

5) Sprijinirea nevoilor producției

6) Obținerea unor economii de transport

În privința serviciilor oferite clienților, mărfurile sunt disponibile acolo

unde este nevoie și atunci când este nevoie. Timpul de aprovizionare este redus,

disponibilitatea produselor crește ca și vizibilitatea acestora pe piață. Cele mai

importante servicii oferite clienților sunt: (1) Acumularea , (2) Sortarea (3)

Alocarea și (4) Formarea sortimentului de marfă. Alte servicii includ:

1. Grupajul promoțional - se formează kiturile de produse

2. Centre de asamblare - asigură amânarea finalizării unui produs
( amânarea producției, ambalării, etc.)
3. Cross - dockingul: presupune livrarea imediată a mărfurilor
recepționate, fără depozitare pe termen lung. În acest caz centrul de

distribuție este doar un nod care permite legătura între 2 verigi ale unui
canal logistic. Sortimentul comercial este format în altă parte, produsele
tranzitează rapid centrul de distribuție, rezultă mai puține operații de

sortare, manipulare și o probabilitate mai mică de deteriorare a

mărfurilor în tranzit.
4. Transbordarea: apare atunci când o marfă este descărcată dintr-un
vehicul și încărcată în altul.
5. Centre de expediere a mărfurilor - atunci când mărfurile sunt
expediate către consumatorul final în urma unei comenzi pe internet de
exemplu

Implicațiile distribuției asupra costurilor cu transporturile,

200
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

nivelului stocurilor și nivelului de servire a clienților

Distribuția are implicații asupra costurilor cu transporturile, nivelului

stocurilor și nivelului de servire a clienților. Trebuie făcute compromisuri atât

la nivelul lanțului ofertei cât și al facilităților de distribuție în vederea

optimizării raportul între beneficiile și costurile implicate. Costurile de

transport scad cu numărul centrelor de distribuție până la un punct, după care

încep să crească. Costurile de operare ale centrelor de distribuție cresc cu

numărul centrelor de distribuție. Creșterea numărului de centre de ditribuție

duce la creșterea stocurilor totale chiar dacă cu rate descrescătoare. Totodată

creșterea numărului de unități de distribuție și descentralizarea politicii de

stocuri împiedică adoptarea unei strategii centralizate de diminuare a riscurilor,
fiecare unitate de distribuție deținând propriile stocuri de siguranță. Creșterea

numărului de centre de distribuție duce la o mai bună servire a clienților -

ciclul comenzilor se reduce, nivelul de servire crește.

Raportul între spațiile de depozitare, echipamente și resursele

umane necesare
Creșterea numărului spațiilor de depozitare presupune forță de muncă

și echipamente suplimentare. Înălțimea spațiilor de depozitare este limitată de

nevoia de echipamente de specialitate (lifturi, macarale, stivuitoare).
Echipamentele performante cresc eficiența muncii și reduc nevoia de personal.

Provocări în domeniu
1. Disponibilitatea forței de muncă: -salariile și așa mici nu prezintă

posibilități de creștere . Are loc de o rotație mare a personalului.

2. Variația cererii -de exemplu sezonalitatea pune probleme specifice pentru

201
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

CD (centrele de distribuție). Acumularea stocurilor în sezon aglomerează CD.

În extrasezon dimpotrivă, CD rămân aproape goale. La aceasta se adaugă
problemele cu forța de muncă insuficientă în sezon dar în exces în extrasezon.
Prin urmare trebuie implementate tehnici de uniformizare a cererii pe parcursul
anului pentru a eficientiza utilizarea CD pe tot parcursul anului. De exemplu -
un produs sezonier trebui acompaniat de un altul care se vinde cu precădere în
alt sezon sau a cărui cerere este constantă pe parcursul anului.
3. Presiunea tehnicilor JIT si a sistemelor Lean: pe măsură ce clienții au

realizat că CD reprezintă mai mult decât spații de depozitare, si-au modificat

comportamentul de cumpărare. preferînd loturile mici, cicluri de comandă tot
mai scurte și livrări tot mai rapide.

AUTOEVALUARE
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Care este relația între numărul de depozite / centre de distribuție

și nivelul stocurilor de siguranță?

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă nu,

atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: stocurile de

siguranță cresc cu numărul de depozite
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.

13.2 PLANIFICAREA DISTRIBUȚIEI

Odată înțeles rolul și funcțiile pe care le îndeplinește distribuția în

lanțurile ofertei, trebuie dezvoltată o strategie a distribuției care să țină seama

202
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

de produsele distribuite, nevoile clienților precum și de resursele și experiența

de care dispune firma. Strategia de distribuție constă într-o serie de decizii de

planificare a distribuției.

1. Proiectarea proceselor de distribuție

Presupune luare unor decizii privind capacitățile de distribuție folosite

( spații de depozitare, unități de distribuție specializate) și a serviciilor oferite

de acestea. Natura produselor distribuite (caracteristici, sensibilitate la
condițiile meteo, nevoile de ambalaj, volum etc.) sunt aspecte esențiale în

decizia de a folosi spații de depozitare interioare. Unele produse vor fi

depozitate în aer liber - cărbuni, minereuri etc.
Caracteristicile produselor vor detemina caracteristicile fluxurilor în
lanțurile logistice. Firmele au în acest sens posibilitatea să aleagă între

distribuția directă și cea indirectă - sau o combinație între acestea. Distribuția

directă nu folosește intermediari specializați, produsele fiind expediate direct

la magazinle de desfacere sau la domiciliul clienților. Este eficientă în cazul

comenzilor mari care folosesc la maximum. capacitatea mijloacelor de
transport. Este adecvată în cazul produselor perisabile (lapte, pâine).
Dezavantajele acestei strategii vizează costurile de transport mari precum și

existența unor stocuri de siguranță mici. Multe companii nu pot aplica o

strategie de distribuție directă.

Folosirea unor intermediari ( adică folosirea unor unități de distribuție

specializate) remediază neajunsurile distribuției directe, generând economii de

scară prin consolidarea transporturilor și a comenzilor. Pe lîngă depozitarea

mărfurilor, CD specializate îndeplinesc și alte funcții. De exemplu, Cross-

docking-ul constituie o alternativă la distribuția directă,permințând în plus

operațiuni se sortare și de formare a sortimentelor de mărfuri

203
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

Opțiunea între cele două strategii (distribuție directă versus indirectă) nu este

dictată doar de caracteristicile produsului ci și de compromisurile funcționale

relevante între serviciile furnizate și costurile de transport și cu stocurile. De

multe ori se impune folosirea unei combinații între distribuția directă și cea

indirectă. Unele firme apelează la canale diferite de distribuție pentru a asigura

un echilibru între caracteristicile produselor distribuite, nevoile clienților și

piețele ce trebuie acoperite.

Odată alese facilitățile de distribuție și canalele de distribuție folosite se vor

alege funcțiile acestora. De exemplu nevoia de sortare , acumulare și formarea

sortimentului de marfă pot fi adresate de unități de distribuție tradiționale sau

de centre de distribuție moderne. În cazul în care se dorește o alternativă la

distribuția directă se poate folosi Cross-dockingul. Nevoia de servicii

netradiționale , de mare valoare adăugată și un grad de personalizare ridicat

poate fi satisfăcută prin folosirea unor centre de asamblare .
2. Proiectarea rețelei de distribuție. Poziționarea stocurilor în rețeaua

de distribuție

O primă strategie vizează concentrarea stocurilor într-o singură locație,

la punctul de origine sau altundeva în sistemul logistic. Această strategie de
consolidare a distribuției are ca avantaj principal creșterea gradului de control

asupra stocurilor și o îmbunătățire a disponibilității stocurilor în condițiile

unor stocuri de siguranță mai mici. Dezavantajul acestei strategii constă în

creșterea costurilor de transport și a timpului necesar satisfacerii unei comenzi.

În ciuda acestor dezavantaje, consolidarea distribuției este preferată de

producătorii unor produse de valoare mare și volum mic, cum sunt

medicamentele de exemplu. În cazul acestora creșterea costurilor de transport

este semnificativă în raport cu prețul final. Dar scăderea stocurilor medii în

204
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

lanțul logistic duce la reducerea costurilor propriu-zise cu stocurile care va

compensa creșterea costurilor de transport. Alternativ firma poate alege o

strategie decentralizată, îmbunătățind timpul de livrare, reducând costurile de

transport, cu prețul creșterii stocurilor medii și a celor de siguranță. În plus

această strategie necesită prin definiție mai multe spații de distribuție iar

creșterea costurilor de operare a acestora se va răsfrânge în prețul final.

Totodată mai multe operațiuni de manipulare vor crește riscul de deterioarare

a produsului. O distribuție descentralizată este preferată în cazul produsleor de

valoare mică și volum mare cum ar fi cerealele, mâncarea pentru câini și pisici

și detergenții.

Unele firme aleg o combinație între cele două strategii. De exemplu poate fi

folosită o distribuție entralizată pentru produsele cu cerere mică iar pentru cele

cu cerere mare se va prefera o distribuție descentralizată.

3. Proiectarea rețelei de distribuție. Numărul facilităților de distribuție

Este influențat direct de deciziile luate în etapa anterioară. Cu cât

centralizarea este mai mare, cu atât numărul facilităților neesare va fi mai mic.

În plus piața deservită de firmă va influența de asemenea numărul facilităților

de distribuție folosite - cu cât piața derservită este mai mare cu atât vor fi

necesare mai multe facilități de distribuție. Numărul facilităților de

distribuție folosite are implicații directe asupra costurilor de transport, cu

stocurile, cu comenzile pierdute și cu depozitarea. Creșterea numărului de

depozite aduce mărfurile mai aproape de consummator, perminând reducerea
costurilor de transport. Dincolo de o anumită limită însă nu mai pot fi obținute

economii din consolidarea transporturilor, ceea ce va crește costurile de

transport. Creșterea numărului de depozite îmbunătățește servirea clienților,

crește disponibilitatea mărfurilor și scade costurile cu vânzările pierdute.

205
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

Costurile cu depozitarea vor crește odată cu creștrea numărului de spațiii de

depozitare. În condițiile aceluiași spațiu de depozitare util, va crește volumul

spațiilor administrative. Totodată creșterea numărului spațiilor de depozitare

duce la creșterea stocurilor, inclusiv a celor de siguranță.

În concluzie, odată cu creștrea numărului de spații de depozitare,

costurile totale vor scădea până la un anumit punct, după care trendul se
inversează. Desigur curba costurilor totale va fi specifică fiecărei firme.
4. Proiectarea rețelei de distribuție. Locația și proprietatea facilităților

de distribuție
Există câteva reguli empirice. Astfel, depozitele care implică un volum
mare de servicii vor fi amplasate în apropierea pieței iar cele care deservesc

materii prime cât mai aproape de furnizori. Cu toate acestea, analiza funcțiilor

îndeplinite de fiecare depozit, a volumului de activitate și a costurilor implicate

va oferi o modalitate mai eficientă de selecție a locațiilor unităților de

distribuție.

În privința proprietății unităților de ditribuție există 3 variante -

proprietate privată, publică și unități de distribuție contractuale. Cele private

prezintă avantajul unui control mai mare asupra distribuției. Totodată pot fi

obținute economii de scară. În plus unitățile de distribuție private pot aduce

venituri suplimentre prin închirierea spațiilor către terți. Această strategie este

adecvată în cazul în care sunt îndeplinite condițiile: (a) volum mare de

activitate, (b) cerere stabilă, (c) locație într-o piață dens populată, (d)

experință în distribuție și resurse disponibile, îndeosebi pentru investiția

inițială, (e) cerințe speciale legate de control, securitate, peronal de vânzare

Folosirea unui depozit public constituie o decizie de outsourcing a
activității de distribuție. Unitățile de distribuție publice oferă servicii
suplimentare cum ar fi ambalare, sortare, procesare de date, managementul

206
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

stocurilor. Alte depozite publice se concentrează pe depozitarea pe termen

scurt a unor mărfuri specializate (produse refrigerate, mărfuri generale, mărfuri
de volum mare, materiale de construcții etc.)

Depozitele contractuale presupun o relație pe termen lung, cu

furnizarea de servicii personalizate, flexibile. Avantajele lor sunt: (a) utilizarea
unei construcții cu un etaj, (b) utilizarea la max a spațiului, inclusiv pe
verticală, (c) minimizarea coridoarelor de tranzit, (d) fluxuri directe, (e)
utilizarea unor echipamente de manipulare eficiente, (f) planificarea dispunerii
mărfurilor în depozit.
5. Proiectarea unui depozit
În proiectarea unui depozit trebuie avute în vedere utilizarea la
maximum a suprafeţei utile, eficientizarea mişcării materialelor şi planificarea
modalităţilor în care mărfurile vor fi depozitate.
◆ Utilizarea la maxim a spațiilor de depozitare
În proiectarea unui depozit trebuie considerate aspecte precum numărul
de etaje ale depozitului, înălţimea depozitului şi fluxul bunurilor în spaţiile de
depozitare. În mod ideal, un spaţiu de depozitare va avea un singur nivel,
pentru a uşura operaţiile de manipulare a produselor şi a economisi resurse
importante. Dezavantajele folosirii unor depozite cu mai multe nivele sunt
investiţii mari, timpul îndelungat pentru manipularea mărfurilor precum şi
necesitatea utilizării unor lifturi de marfă. Acestea sunt ineficiente deoarece,
numărul lifturilor fiind limitat, mărfurile se află în situaţia de ”competiţie”
pentru accesul la ele.
Indiferent de suprafaţa ocupată, în proiectarea depozitului se va urmări
folosirea la maximum a volumului, respectiv a înălţimii acestuia. Majoritatea
depozitelor au o înălţime cuprinsă între 6 – 10 m, dar înălţimea depozitelor
moderne, automatizate, poate ajunge la 24 de m. Folosirea unor rafturi sau a
altor echipamente specifice face posibilă depozitarea pe verticală a mărfurilor,
utilizând la maximum suprafaţa de depozitare. Înălţimea depozitului este
limitată însă de limitele echipamentelor din dotare cum ar fi de exemplu moto

207
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

– stivuitoarele. În plus, înălţimea depozitelor este limitată de regulamentele de

protecţie împotriva incendiilor.
◆ Fluidizarea fluxului mărfurilor în depozit
În proiectarea depozitelor trebuie de asemenea să se ţină seama de
fluidizarea fluxului mărfurilor în spaţiile de depozitare, indiferent de gradul de
încărcare a acestora. În general, aceasta presupune ca produsele să fie
descărcate din mijloacele de transport la un capăt al depozitului, depozitate în
zona centrală şi livrate la celălalt capăt al depozitului, aşa cum rezultă din
figura 13.1.

Figura 13.1 Proiectul unui depozit

Eficienţa în manipularea materialelor implică două aspecte. În primul rând
se va urmări ca mărfurile să fie manipulate de un număr cât mai mic de ori, pe
distanţe cât mai mari. Este de preferat ca un produs să fie manipulat o singură
dată, cu acelaşi echipament, decât de mai multe ori, cu acelaşi echipament sau
cu echipamente diferite. Într-al doilea rând, se va urmări realizarea unor
economii de scară, ceea ce implică preferinţa pentru manipularea concomitentă

208
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

a unor loturi sau cantităţi cât mai mari dintr-un anumit produs. Echipamentele
din dotare trebuie deci să poată manipula paleţi sau containere cu produse.
◆ Planificarea modalităților în care mărfurile vor fi depozitate
În proiectarea unui depozit trebuie să se ţină cont de specificul mărfurilor
depozitate, îndeosebi de volumul şi de greutatea acestora. Volumul şi masa
produsului sunt principala sursă de preocupare a responsabililor cu planificarea
modalităţilor de depozitare. Produsele voluminoase vor fi depozitate la
marginea interioară a suprafeţelor de depozitare, în vecinătatea culoarului de
transfer al mărfurilor, astfel încât distanţa pe care sunt manipulate să fie
minimă. Produsele de volum redus vor fi depozitate la nivelele superioare de
depozitare, volumul şi greutatea mică facilitând manipularea cu uşurinţă a
acestora.
În mod similar, în proiectarea unui depozit trebuie concepută o anumită
strategie de depozitare a produselor de masă mare. Produsele grele vor fi
depozitate în apropiere de sol, pentru a minimiza costurile cu manipularea lor,
costurile şi riscurile depozitării lor la înălţime. Produsele de densitate scăzută
ocupă în general un volum mare, putând fi însă depozitate atât la nivelul solului
cât şi pe rafturile superioare, unde în general este mai mult spaţiu disponibil.
Produsele mărunte pot necesita rafturi sau sertare de depozitare, aspect care nu
trebuie neglijat la proiectarea unui depozit.
În unele situaţii, principiile prezentate mai sus pot intra în contradicţie, motiv
pentru care ele trebuie considerate doar ca oferind cadrul general al proiectării
unui depozit. Mai mult chiar, uneori considerente financiare sau de altă natură
obligă proiectantul depozitului să adopte soluţii aflate în dezacord cu
principiile mai sus amintite. De exemplu, este puţin probabil să existe spaţiul
necesar construirii unui depozit pe un singur nivel, în centrul unui oraş
aglomerat.
◆ Proiectarea unui depozit - alte aspecte
Odată stabilit cadrul general al proiectării unui depozit, dat de
principiile mai sus amintite, înainte de demararea proiectului propriu-zis,
trebuie găsită o locaţie, analizate mărfurile ce vor fi depozitate şi considerată
posibilitatea unei viitoare expansiuni.

209
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

În ce priveşte locaţia, în principiu se poate opta pentru zonele

comerciale, zonele periferice ale oraşelor sau zonele centrale ale oraşelor.
Alegerea locaţiei unui depozit se face cu considerarea costului terenului,
nivelul taxelor sau asigurărilor din zona respectivă precum şi infrastructura
existentă. Analiza mărfurilor ce vor fi depozitate precum şi posibilităţile unei
extinderi ulterioare vor fi de asemenea considerate.
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Care este avantajul strategiei de concentrare a distribuție într-un

singur centru de distribuție?

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă nu,

atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: Această strategie

de consolidare a distribuției are ca avantaj principal creșterea
gradului de control asupra stocurilor cu o îmbunătățire a
disponibilității stocurilor în condițiile unor stocuri de siguranță
mai mici.
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.

13.3 EXECUȚIE ȘI CONTROL

Planificarea și strategia pregătesc terenul operațiilor zilnice desfășurate

în unitățile de distribuție. Acestea se împart în două categorii: Procese de

manipulare și Funcții suport

1. Procese de manipulare
◆ Recepția mărfurilor

Planificarea descărcării mărfurilor - fiecare mașină trebuie descărcată

potrivit unui grafic prestabilit. Odată descărcate produsele pe docurile de
descărcare, bunurile sunt sortate pe SKU, puse pe paleți și securizate folosind
benzi sau folie. Bunurile sunt de asemenea inspectate pentru identificarea
produselor deteriorate sau a neconcordanței între factură și stocurile efective.

210
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

Fiecare palet este marcat și îi este atribuită o locație de depozitare sau este
marcat pentru transfer către docurile de livrare. Stocurile sunt actualizate
pentru a reflecta recepția mărfurilor, locația în care au fost depozitate și

disponibilitatea pentru satisfacerea comenzilor clienților.

◆ Deplasarea mărfurilor în spațiile de depozitare

Operatorii utilajelor de manipulare verifică conținutul paleților ,

locația de depozitare de pe eticheta paletului și în final duce marfa la locația

destinată.
◆ Asamblarea comenzilor
Presupune selecția mărfurilor necesare unei comenzi. Odată aleasă
marfa potrivit unei liste generate pentru fiecare comandă, mărfurile sunt
selectate pentru a corespunde articolelor dintr-o comandă. Selecția se face într-

o zonă specială a depozitului, pentru eficență. Aceasta se află la nivelul solului

- paleții de la nivelul superior sunt mutați la nivelul solului într-o zonă special

desemnată. Rafturile sunt aprovizonate cu marfă din spațiile comune de

depozitare. Asamblarea comenzilor este cea mai costisitoare operație din

cadrul unui depozit, presupunând 55-65% din costurile de operare, datorită
volumului de muncă implicat. Pentru a reduce costurile se poate considera
opțiunea automatizării - când echipamentele aduc marfa în zona unde va fi

asamblată comanda de către muncitori specializați (goods - to - person

picking).
◆ Reaprovizionarea spațiilor de asamblare a comenzilor

spații spații
asamblarea
depozitare depozitare
comenzilor
comune provizorie

211
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

Spațiile de depozitare comune sunt adesea inaccesibile / greu accesibile

personalului. Este necesar ca marfa să fie redepozitată în spații accesibile la

nivelul solului pentru a ușura munca de asamblare a comenzilor. Aceste spații

de depozitare provizorie trebuie să fie reaprovizionate pentru a asigura
necesarul de marfă necesar satisfacerii comenzilor.
◆ Expedierea produselor
Mărfurile trebue încărcate potrivit orarului stabilit. Odată încărcată marfa,
aceasta trebuie securizată. Trebuie întocmită documentația aferentă mărfurilor

transportate. Cărăușul semnează scrisoarea de trăsură și părăsește docul de

expediere.
2. Funcții suport
Manipularea mărfurilor este răspunzătoare pentru cea mai mare parte a
activităților, orelelor de muncă și costurilor dintr-o unitate de distribuție. Cu
toate acestea există o serie de procese administrative care facilitează succesul
operațiunilor desfășurate într-o unitate de distribuție. Cele mai importante
dintre acestea sunt:
◆ controlul stocurilor
◆ curățenia și sănătatea angajaților

◆ siguranța mărfurilor

◆ analiza performanțelor
◆ tehnologia informatică
Controlul stocurilor monitorizează permanent nivelul stocurilor din
unitatea de distribuție. Personalul specializat actualizează baza de date, caută

produsele rătăcite, rezolvă discrepanțele și ajustează nivelul stocurilor. Echipa

de management răspunde pentru evaluarea și îmbunătățirea performanțelor

unității de distribuție. Uneori sunt angajați specialiști și achiziționate softuri

care analizează productivitatea, calitatea și costurile fiecărui proces de

distribuție.

212
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

Măsurarea performanțelor

Presupune folosirea unor indicatori de performanță interni și externi.

Indicatori de performanță (KPI) orientați către consumator

◆ acuratețea comenzilor expediate

◆ timpul necesar asamblării și expedierii mărfurilor

◆ indicele comenzii perfecte
Indicatori de performanță (KPI) orientați către procesele interne
◆ costurile
◆ utilizarea activelor - utilizarea capacităților utile

◆ productivitatea și eficiența resurselor

AUTOEVALUARE
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Ce presupune asamblarea comenzilor?

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă nu,

atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: Presupune

selecția mărfurilor necesare unei comeni. Odată aleasă marfa
potrivit unei liste generate pentru fiecare comandă, mărfurile sunt
selectate pentru a corespunde articolelor dintr-o comandă.
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.

Performanțele distribuției
Back to School-Distribution este o firmă specializată în distribuția

rechizitelor destinate elevilor la nivel național. Performanțele operațiunilor de

213
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

distribuție sunt evaluate în funcție de indicatori cheie precum rata de acoperire

a comenzilor, productivitatea asamblării comenzilor, costurile de distribuție

(% din COGS) , Produse deterioarate (%) și Stocuri insuficiente (%).

Managementul constată o evoluție nefavorabilă a performanțelor distribuției,

așa cum rezultă din tabelul 13.1

Tabelul 13. 1 Performanțele distribuției

KPI Q3(t) Q2 (t) Q3 (t-1)
rata de acoperire a
97.8% 98.5% 96.7%
comenzilor
stocuri insuficiente 1.9% 1.7% 0.9%
Productivitatea
asambării 189 cutii pe oră 192 cutii pe oră 187 cutii pe oră
comenzilor
Costuri de
4.2% 4.6% 5.1%
distribuție

Marfă deteriorată 1.1% 0.9% 0.4%

Într-o sedință a departamentului de logistică s-a discutat evoluția

performanțelor în domeniu. Concluzia a fost că îmbunătățirea performanțelor

în privința ratei de acoperire a comenzilor și a costurilor de distribuție s-a

făcut pe seama celorlalte componente ale performanțelor distribuției. În

particular s-a constatat că deteriorarea situație privind productivitatea

asamblării comenzilor și a mărfurilor deteriorate reflectă o dezorganizare în

centrul de distribuție al firmei. Soluția propusă este adoptarea celor mai bune

practici în privința asambării comenzilor precum și în privința principiilor

operaționale ale depozitării.

1. Sunteți de acord cu concluziile ședinței?

2. Concret, ce măsuri credeți că trebuie luate în privința asamblării

comenzilor? Dar în privința principiilor operațioanale ale depozitării?

214
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

Strategia distribuției
Termopane SRL este un producător național de profile de termopan pe

care le vine folosind marile lanțuri de magazine de bricolaj - Dedeman, Brico,

Hornbach și Leroy Merlin. Produsele paletizate sunt livrate către depozitele

regionale ale distribuitorilor, folosind transporturile rutiere de la un centru de
distribuție național aflat în proximitatea unității de producție. Recent firma a
primit o solicitare din partea unuia dintre principalii distribuitori. Acesta
solicită introducerea tehnologiei RFID pentru ușurarea gestiunii mărfurilor,

îmbunătățirea vizibilității mărfurilor precum și reducerea ciclului comenzilor,

prin livrarea direct către magazinele distribuitorului. Managementul a analizat
cererea distribuitorului. Fiind un mare distribuitor, nu își poate permite să
ignore cerererile acestuia. Una dintre propunerile vehiculate este constituirea a
5 depozite zone, capabile să gstioneze comenzi mai mici, pe care să le
expedieze direct către magazile distribuitorilor, într-un timp de max. 5 zile.
Directorul de logistică este de părere că această soluție va îmbunătăți

performanțele distribuției, permițând satisfacerea cerințelor distribuitorului,

fără creșterea stocurilor de siguranță.

1. Analizați serviciile și costurile implicate de satisfacerea cerințelor

distribuitorului
2. Ce părere aveți de soluția propusă de managerul logistic?

SUBIECTE PENTRU AUTOEVALUARE:

215
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Costurile:
a)
sunt un indicator de performanță intern
b)
sunt un indicator de performanță extern
c)
sunt un indicator de performanță atât intern cât și extern
d)
nici una dintre variantele de mai sus
Răspunsul pe care îl consideri corect este:
2. Acuratețea comenzilor expediate:

a) sunt un indicator de performanță intern

b) sunt un indicator de performanță extern
c) sunt un indicator de performanță atât intern cât și extern
d) nici una dintre variantele de mai sus

Răspunsul pe care îl consideri corect este:

Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. a
2. b

216
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

SUBIECTE PENTRU EVALUARE ŞI CONTROL

Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor

Vizitează, în scopul familiarizării cu ele, informaţiile postate pe
următoarele pagini web:
1.http://www.logisticsbusiness.com/
2.http://www.referenceforbusiness.com/encyclopedia/Bre-Cap/Business-
Logistics.html#b
3.http://cscmp.org/memberonly/jbl.asp
Termen: sfârşitul săptămânii 13.

Întrebări de evaluare
1.Care sunt funcțiile distribuției?

2. Distribuția face parte din logistica internă sau externă?

3.Care este diferența între distribuție și canalele de distribuție?

4.Ce este distribuția inversă?

5.Ce este cross-dockinguș?

6.Dați exemplu de operațiuni de producție care se desfășoară în centrele de

distribuție?

7.Care este relația între depozitare și distribuție?

8.Ce înțelegeți prin SKU?

9.Ce presupune planificarea distribuției?

10.Ce presupune execuția distribuției?

217
Mo d u lu l 13 – L OG I ST I C Ă

Referate
Funcțiile distribuției.
Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 13.

REZUMATUL ACESTUI MODUL

Distribuția sau logistica externă joacă un rol esențial în gestionarea

fluxurilor de mărfuri de la producător la distribuitor. Problematica distribuție a

cunoscut o atenție tot mai mare pe măsură ce firmele se concentrează asupra

minimizării costurilor cu stocurile. Astfel, au apărut formule de distribuție care

elimină necesitatea depozitării produselor sau o reduc la minim, ca de exemplu
cross-dockingul. Desigur că distribuția preia în continuare multe dintre

funcționalitățile oferite de spațiile de depozitare contribuind esențial la

creșterea calității serviciilor oferite clienților, corelarea cererii cu oferta,

amortizarea incertitudinii, obținerea unor discounturi de volum, sprijinirea

nevoilor producției precum și la obținerea unor economii de transport.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Alexandru Constăngioară, Managementul Logistic , elemente de curs,
disponibil pe platforma online
https://distance.iduoradea.ro/course/view.php?id=6035

Bibliografie disponibilă on-line

218
Mo d u lu l 13 – L OG I S T I C Ă

1. Coyle, J., Langley, C.J., Novack, R.A., Gibson, B., 2013. Managing Supply
Chains. A Logistics Approach. South-Western Cengage Learning;- disponibil
online în cadrul AT-urilor pe platforma Cengage learning, pe contul propriu.
2. Handfield, R.B., Monczka, R.M., Giunipero, L.C., Patterson, J.L., 2011.
Sourcing and Supply Chain Management. South-Western Cengage Learning,
disponibil online în cadrul AT-urilor pe platforma Cengage learning, pe contul
propriu.
3. Lu, Wei, 2011. Fundamental of Supply Chain Management, disponibil
onlinehttps://my.uopeople.edu/pluginfile.php/57436/mod_book/chapter/121631
/BUS5116.Lu.Fundamentals.Supply.Chain.Mgmt.pdf

Bibliografie suplimentară (facultativă)

1. Alexandru Constăngioară, Managementul Logistic , Ed. Univ. din Oradea,
2008, Disponibil la biblioteca Univ. din Oradea, COTA 65.012.4/C66 III
12168
2. Ilieș, Liviu. Distribuția și logistica produsului, 2008. RISOPRINT: Cluj
Napoca, Disponibil la biblioteca Univ. din Oradea, COTA 339/I-44 II 23724
3. (Coord). Dima, C., 1996. Management Logisitc. București: Editura

Didactică și pedagogică, Disponibil la biblioteca Univ. din Oradea, COTA:

65.012.4/M20 III 8976 19999

219