Sunteți pe pagina 1din 78

1

2
3
4
5
Managementul proiectelor
şi programelor de cercetare
ştiinţifică
- program master -

Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" “- Sibiu

Prof.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU


tomaplesanu@yahoo.co.uk
Prof. univ.dr.ing. Ghiţă BÂRSAN
gbarsan@armyacademy.ro

www.armyacademy.ro
NECLASIFICAT
Prof.univ.dr.ing. Prof. univ.dr.ing.
C1. Proiectul - obiect Toma PLEŞANU Ghiţă BÂRSAN
al managementului
proiectelor. Principiile
managementului
proiectului
T4
T4- -Managementul
Managementulciclului
cicluluide
deviaţă
viaţă
alalproiectului.
proiectului.
C2. Managementul
programelor.
Portofoliul de proiecte.

C4. Managementul C6. Managementul


C3. Organizarea structurală C5. Managementul riscului. Managementul
internă şi externă a manage- ciclului de viaţă al
proiectului. timpului. mediului. Managementul
mentului proiectelor
calităţii proiectului.

Managementul proiectelor şi programelor


de cercetare ştiinţifică
C7. Managementul
ISBN 978-973-153-279-0 resurselor umane în
proiecte

C11. Managementul C10. Fondurile structurale şi C9. Planul National de


proiectelor în era de investiţii europene 2014- Cercetare-Dezvoltare si
2020. Orizont 2020. Planul Inovare. Procesul de inovare, C8. Managementul financiar al
informaţională. Depunerea
National de Cercetare-
bazat pe implementarea proiectului. Proceduri de achiziţii
on-line. Evaluarea tehnologiilor generice. Nivele
Dezvoltare si Inovare. şi managementul contractelor
proiectelor. de maturitate tehnologică.

https://drive.google.com/drive/folders/0B2g_-
https://drive.google.com/drive/folders/0B2g_-
pgnBoHHMEVlWTNzNUJiYTg?usp=sharing
pgnBoHHMEVlWTNzNUJiYTg?usp=sharing
NECLASIFICAT
Confucius
• ne amintim de 10% din ceea ce citim;
• ne amintim de 20% din ceea ce auzim;
• ne amintim de 30% din ceea ce vedem;
• ne amintim de 50% din ceea ce auzim şi vedem;
• ne amintim de 70% din ceea ce am zis şi făcut;
• ne amintim de 90% din ceea ce am explicat făcând.

Anton Dumitriu

Atenţie, românului nu îi lipseşte idealul, mărimea


lui e problema!

Anton Dumitriu (n. 31 martie 1905, Brăila - d. 8 ianuarie 1992, București) a fost un filosof,
matematician și logician român de origine greacă .

NECLASIFICAT
 studii
PROIECTAREA  formalizări matematice şi
UNUI SISTEM logice
 experienţe
 fixarea intrărilor
 fixarea ieşirilor (funcţiei
obiectiv)
 fixarea performanţelor,
costurilor, riscurilor etc.

Proiectarea unui sistem poate fi considerată


completă numai dacă există siguranţa că el va
îndeplini specificaţiile preconizate

NECLASIFICAT
Teorii, modele, metode şi instrumente

• Teorii - fundamentul pentru înţelegere;


• Modele - reprezentarea acestei înţelegeri
ca un cadru pentru aplicarea teoriei;
• Metode - mijloace de aplicare a teoriei
utilizând cadrele de modelare;
• Instrumente.

NECLASIFICAT
Faze şi PD

F- 0 F- 1 F- 2 F- 3 F- 4
Stabilirea Stabilirea şi Definirea Dezvoltarea Producţie şi Operare şi
nevoilor selectarea sistemului tehnologică instalare suport
trupelor conceptului
(proiectului)

PD - 0 PD - 2 PD - 3 PD - 4
PD - 1

Aprobarea Aprobarea Aprobarea Aprobarea Aprobarea


studierii unui nou dezvoltării producţiei modifi-
conceptului program cărilor

NECLASIFICAT
Faze şi PD la procurare

F- 0 F- 1 F- 2 F- 3 F- 4
Producţi
Stabilirea Stabilirea şi Definirea Dezvoltarea a
tehnologică Operare şi
nevoilor selectarea
sistemului (lipseşte) (lipseşte) suport
trupelor conceptului Instalare

PD - PD - PD - PD -
PD -
0 1 2 3 4
Aprobarea Aprobare Aprobare (lipseşte) (lipseşte)
studierii a a
conceptul unui nou procurării
ui program

NECLASIFICAT
CICLUL DE ACHIZIŢII

Numar deani 0-2 2-4 4-7 2-8 10-50


Faz
Fazaa0 Faz
Fazaa1
Activitatii Faza
Faza 2 Faza
Faza 3 Faz
Fazaa4
Fazele
Faze Studierea si Definirea
preliminare Dezvoltarea Productie si Operaresi
Selectarea sistemului
fazei 0 Tehnologica Instalarela trupe Suport
Conceptului (proiectului)
Explorarea
Evaluarea conceptelor Definirea Translatarea celui
Stabilirea unei
amenintarii alternative caracteristicilor mai favorabil
productii eficiente,
validate Definirea si capabilitatilor proiect dezvoltat Asigurarea
stabilesi a unei
conceptului de proiectului ;n Faza 1 suportului la trupe
bazedesuport
Scopul Pregatirea sistem
Elaborarea Validarea tehnologiei Identificarea
fazei Documentului Identificarea Atingerea capacitatii
informatiilor procesului de deficientelor
cu Nevoile riscurilor operationale
necesaresprijinirii productie
Misiunii Elaborarea Modificari si
deciziei la faza 2 Monitorizarea
strategiei de Testarea modernizari la
Analiza prin achizitii (cost, performantelor
Stabilirea Bazei capabilitatilor cerere
metode grafic si sistemului
Programului sistemului
alternative performante) deAchizitie

PD 0 PD 1 PD 2 PD 3 PD 4
Aprobarea studierii
Aprobare Aprobarea Aprobarea Aprobarea Aprobarea
Punctele conceptului
conce ;nceperii dezvoltarii productiei modificarilor
de programului PD 3A
Decizie Productie initiala
cizie MDA MDA MDA la scara redusa
MDA MDA
(CODA) (CODA) (CODA) (CODA) (CODA)
DNM DCO RPI RPI RPI

MDA - Memorandum DeAchizitii DNM - Documentul cu NevoileMisiunii RPI - Rezumatul Programului Integrat
CODA - Consiliul DeAchizitii DCO - Documentul cu CerinteleOperationale PD - Punct deDecizie

NECLASIFICAT
Ciclul de proiecte - aspecte generale

• Derularea proiectelor în structuri clare – faze şi procese – reduce


gradul de nesiguranţă, permite introducerea unor puncte de
decizie după fiecare fază, un control al derulării proiectului,
responsabilităţi clare şi o alocare a bugetului de proiect mai
diferenţiată.
• În funcţie de domeniul în care se desfăşoară un proiect,
derularea lui şi fazele de proiect se diferenţiază numai în detaliu,
în esenţă rămân aceleaşi.

NECLASIFICAT
Ciclul de proiecte - aspecte generale cont.
Proiectele sunt alcătuite dintr-un ansamblu de procese. În cadrul
proiectelor, subproiectelor sau fazelor de proiect avem
următoarele procese, care se suprapun, se intercondiţionează
reciproc şi se pot derula de mai multe ori:
• procese de iniţializare (Ieşirile acestor procese constituie
intrări pentru procesele de planificare);
• procese de planificare (subprocese: definirea activităţilor,
definirea secvenţei de activităţi, planificarea resurselor,
estimarea duratei activităţilor, a costurilor, si resurselor);
• procese de controlling (procesele de controlling arată dacă
planul întocmit este valid sau trebuie ajustat, comandă
procesele de execuţie şi cele de încheiere);
• procese de execuţie (punerea în practică a tuturor măsurilor
planificate);
• procese de încheiere (predarea rezultatelor).

NECLASIFICAT
Ciclul de proiect

Ciclul de viaţă - faze de proiect similare:


• faza de elaborare a conceptului,
• faza de realizare a conceptului/ sistemului;
• faza de implementare, respectiv utilizarea propriu-zisă,

NECLASIFICAT
Ciclul de proiect

Totalitatea fazelor derulate de la iniţierea unui proiect şi până la


încheierea acestuia – reprezintă ciclul de viaţă al proiectelor.
Discuţii în privinţa etapelor de proiect:
• - abordare clasică - patru etape (concepţie, planificare,
implementare şi evaluare)
• - abordări morderne – şase etape (conceperea,
planificare/dezvoltarea ideii de proiect, formarea echipei,
implementarea, monitorizarea şi încheierea proiectului),
• Proiecte complexe – mai multe subetape .
Este important ca la finalul fiecărei etape să se producă un
livrabil.

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă

Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor


proiectelor.
Trei tipuri de cicluri de viaţă sunt:
• ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după modelul în
cinci faze descris de Weiss şi Wysocki (1994);
• ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de mini-
proiecte), după Jordan şi Machesky (1990);
• ciclul de viaţă pe bază de prototip;

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă

Ciclul de viaţă elementar - al unui proiect poate fi defalcat în 5


faze: definire, planificare, organizare, execuţie şi încheiere.
Aceste activităţi pot varia în funcţie de tipul proiectului şi de
domeniul în care se desfăşoară sau conform metodologiei ce se
aplică.
Ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare - dezvoltarea în faze
este o strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor,
de evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de
implementare a proiectului sunt repetate de mai multe ori. Prin
urmare, fazele sunt o succesiune de "mini-proiecte" (chiar dacă
fiecare dintre ele poate avea dimensiuni considerabile), strâns
legate între ele, astfel încât, la sfârşitul fiecăruia, utilizatorul
implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului.

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă

Ciclul de viaţă pe bază de prototip - acest tip de proiect


presupune construirea rapidă a unui model sau prototip al
sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul
de a obţine un feed-back rapid. Modelul poate deveni sau nu
parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Avantajul
folosirii prototipurilor este posibilitatea de a renunţa la un model
care are mai puţin succes, de a construi unul sau mai multe
modele potrivite şi de a perfecţiona modelul cel mai bun.

NECLASIFICAT
Etapele ciclului de viaţă

CONCEPŢIE REALIZARE UTILIZARE DISPONIBILIZARE

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă

Ciclul de viaţă simplu ?!

Definirea Instalare şi
cerinţelor Magie ?
utilizatorului validare

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă într-o lume ideală

Procesul de
ACHIZIŢII al Definirea Instalare şi
cerinţelor validare Sistemul
sistemului
utilizatorului operaţional
(domeniul
problemei,
rolul clientului)

Cerinţele Sistemul
utilizatorului testat

Procesul de
DEZVOLTARE al
sistemului Dezvoltarea
sistemului
(domeniul soluţiei,
rolul furnitorului)

NECLASIFICAT
Punerea problemei

Procesul de
Definirea
ACHIZIŢII al cerinţelor
utilizatorului
sistemului

Cerinţe utilizator:
• exprimă termenii în domeniul problemei
• precizează funcţiunile, criteriile de eficienţă criteriile de
performanţă şi criteriile de securitate ale sistemului
• sunt orientate de cel care deţine bugetul

NECLASIFICAT
Definirea soluţiei

Procesul de Definirea
ACHIZIŢII al cerinţelor
utilizatorului
sistemului

Procesul de Definirea
DEZVOLTARE cerinţelor
sistemului
al sistemului

• definirea unor soluţii abstracte,


independente de proiect şi tehnologie

NECLASIFICAT
Proiectarea soluţiei

Procesul de Definirea
ACHIZIŢII al cerinţelor
utilizatorului
sistemului
Cerinţe Caracteristici

Procesul de Definirea Proiectarea


DEZVOLTARE cerinţelor
sistemului arhitecturii
al sistemului

Cerinţe Caracteristici

furnizare • examinează alternativele


componente
• execută analiza de piaţă
• readuce utilizatorii la realitate
• defineşte componentele care trebuie
furnizate

NECLASIFICAT
Reacţia

Definirea
cerinţelor Instalare şi
utilizatorului validare

Cerinţe Riscuri, costuri, fesabilitate

Definirea Proiectarea
cerinţelor
sistemului arhitecturii

• în practică complexitatea este mai mare şi nu este doar o


progresie liniară

NECLASIFICAT
Transformări fundamentale

De ce ?
Nevoi
Pentru ce ?
Definirea
Pentru cine?
Cu cine? cerinţelor
Ce rezultate? utilizatorului
Funcţie Formă
Nevoi
Ce va face?
Care este Ce este realizat?
dependenţa Definirea Proiectarea Cât va costa?
de alte cerinţelor Cum va fi realizat?
sisteme sau sistemului arhitecturii
componente?
Funcţie Formă

NECLASIFICAT
Triunghiul analizei de piaţă (TRADE-OFF)

Proiectarea
arhitecturii la
nivelul superior

Cerinţe Caracteristici
alocate propuse

Definirea Proiectarea
cerinţelor arhitecturii
sistemului

Cerinţe sistem

NECLASIFICAT
Definire
cerinţe
utilizator

Caracteristici
propuse

Definire cerinţe
sistem Proiectare
arhitectură

Cerinţe alocate Caracteristici


propuse

Definire cerinţe Proiectare


sistem arhitectură

Cerinţe alocate Caracteristici


propuse

Definire cerinţe Proiectare


sistem arhitectură

Caracteristici
Cerinţe alocate propuse

Cerinţe ptr. Proiectare


componentă componentă

NECLASIFICAT
Subsisteme & Componente

Procesul de Definirea
cerinţelor
ACHIZIŢII al utilizatorului
sistemului
Cerinţe Caracteristici

Procesul de Definirea Proiectarea


DEZVOLTARE al cerinţelor
sistemului arhitecturii
sistemului

Cerinţe Caracteristici
Procesul de
Definirea Proiectarea
DEZVOLTARE al cerinţelor
sistemului arhitecturii
subsistemelor

Cerinţe Caracteristici

Furnizare de
componente

NECLASIFICAT
Obiectivele intreprinderii

Objective Definirea
intreprindere cerinţelor
utilizatorului

Cerinţe Caracteristici

Objective Definirea Proiectarea


cerinţelor
intreprindere sistemului arhitecturii

Cerinţe Caracteristici

Obiective Definirea Proiectarea


intreprindere cerinţelor
sistemului arhitecturii

Cerinţe Caracteristici

Obiective Furnizare
intreprindere componente • influienţează toate nivelurile
• tind să fie încorporate în
cerinţele utilizatorului

NECLASIFICAT
Integrare şi verificare

Objective Definirea
cerinţelor
intreprindere utilizatorului

Cerinţe Caracteristici

Definirea
Proiectarea Sisteme
Objective Integrare şi
intreprindere
cerinţelor arhitecturii verificare testate
sistemului

Cerinţe Caracteristici

Obiective Definirea Proiectarea


cerinţelor Integrare şi Subsisteme
intreprindere sistemului arhitecturii verificare testate

Cerinţe Caracteristici
Obiective Furnizare
intreprindere Componente
componente
testate

NECLASIFICAT
Instalare şi validare

Objective Definirea Instalare şi Sistemul


cerinţelor validare
intreprindere utilizatorului Operational

Cerinţe Caracteristici

Definirea
Proiectarea Sisteme
Objective Integrare şi
intreprindere
cerinţelor arhitecturii verificare testate
sistemului

Cerinţe Caracteristici

Obiective Definirea Proiectarea


cerinţelor Integrare şi Subsisteme
intreprindere sistemului arhitecturii verificare testate

Cerinţe Caracteristici
Obiective Furnizare
intreprindere Componente
componente
testate

NECLASIFICAT
Etapizarea proiectelor
Conceptie Evaluare Demonstrare Fabricare Acceptare În serviciu Disponibili-
zare

DEFINIREA
CERINŢELOR INSTALARE ŞI
UTILIZATORUL VALIDARE
UI

DEFINIREA PROIECTARE INTEGRARE


CERINŢELOR A ŞI
SISTEMULUI ARHITECTURI VERIFICARE
I

PROIECTAREA
COMPONENTEL
OR, FABRICARE
ŞI TESTARE
NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă ierarhizat

Procesul de Definirea Instalare şi


ACHIZIŢII al cerinţelor validare Sistemul
sistemului utilizatorului operaţional

Caracteristici
Cerinţe
propuse

Proiectarea Sisteme
Procesul de Definirea Integrare şi
cerinţelor arhitecturii verificare testate
DEZVOLTARE al
sistemului
sistemului
Caracteristici
Cerinţe propuse
Procesul de
DEZVOLTARE al Definirea Proiectarea
cerinţelor Integrare şi Subsisteme
subsistemelor arhitecturii verificare
subsistemului testate

Caracteristici
Cerinţe propuse
Procesul de
DEZVOLTARE al Furnizare
componentelor Componente
componente
testate

NECLASIFICAT
Cerinţele sistemului tehnic de-a lungul ciclului de viaţă
Cerintele sistemului tehnic
Nivelul sistemului Nivelul subsistemului Nivelul componentelor Îmbunatatire Îmbunatatire
0.1 1.1 2.1 3.1 4.1
Îmbunatatire
Analizele a analizelor Modificarea Modificarea
NE cerintelor Profilul proiectului proiectului
V functionale detaliat
0.2 cerintelor 2.2 3.2 4.2
O 1.2
I Analiza Sinteze Sintezele Sintezele
functional Inbunatatirea amanuntite modificari modificari
0.3 alocarii 2.3 3.3 4.3
cerintelor
Alocarea Evaluare Modificarea Modificarea
Cerintelor 1.3 prototip prototipului prototipului
Detalierea
studiilor de 2.4
0.4 3.4 4.4
Studii de piata Specificatii Testare si Testare si
piata 1.4 B, C, D, E evaluaremodele evaluaremodele
Sinteze 2.5 de productie operationale
0.5
3.5 4.5
Sinteze 1.5 Revederea
proiectului Incorporarea Incorporarea
Evaluare modele modificarilor modificarilor
0.6 tehnice
3.6 4.6
Evaluare 1.6
Revederea Revederea sistemului
Specificatii configuratiilor (evaluarea domeniului)
0.7 de tip B feedback subproduselor feedback
Specificatii 1.7
de tip A feedback
Revedere
0.8 proiect
feedback
Revedere
proiect

NECLASIFICAT
Etapele sistemului /programului

PROIECT CONCEPTUAL PROIECTUL PROIECTUL PRODUCŢIE FOLOSIREA RET


PRELIMINAR DETALIAT CONSTRUCŢIE OPERAŢIONALA /
SUSŢINEREA
Identificarea nevoilor Analize functionale Proiectul subsistemelor/ Productia si/sau constructia Functionarea sistemului in
SISTEMULUI
Analiza cerinţelor; Cerinţe Alocare cerinte; Studiu de componentelor componentelor sistemului conditii de exploatare
operaţionale;Conceptul de piata; Sinteze; Proiect Studii de piata si evaluarea Activitati pentru Mentenanta si suport
mentenanţă şi suport; preliminar; testarea si alternativelor; Dezvoltarea aprovizionarea productiei; logistic; Testarea in conditii
Evaluarea fiabilităţii evaluarea conceptelor de modelelor tehnice si Teste de acceptanta; de functionare;
tehnologiei; Definirea proiectare; Primul prototip; prototipurilor; Verificarea Sisteme de distributie; Modificarea sistemului R
funcţională a sistemului; Planuri de achizitie; proceselor de productie; Dezvoltare testare si pentru imbunatatiri; E
Planificarea sistemului/ Contracte; Implementarea Dezvoltarea controalelor si control; Sustinerea Sustinerea contractantilor; T
programului. programului la furnizori evaluarilor; Activitatii de contractantilor Sistem de evaluare R
majori si activitati de productie; planuri de intermediari; Sistemul de (colectarea datelor si A
suplimentare. productie. testare. analize). G
E
ETAPELE SISTEMULUI /PROGRAMULUI R
E
A
Etapa Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4
1
MAGISTRALA FUNCTIONALA MAGISTRALA ALOCATA MAGISTRALA DE PRODUS MAGISTRALA DE MODERNIZARE |
SPECIFICAREA DE SISTEM DEZVOLTARE. PROCES DE PROCES/PRODUS
(TIP A) PRODUCTIE. MATERIALE SPECIFICATII MATERIALE C
(TIP B, C, D SI E) (TIP B, C, D SI E) A
S
Planul managementului A
Testarea si evaluarea planului de baza R
Revederea proiectului conceptual(Revederea cerintelor sistemului) E
A
Revederea proiectului de sistem
Re-evaluarea proiectului de echipament si soft
Revederea finala

NECLASIFICAT
1

ANALIZELE NEVOILOR
FUNCTII CARE TREBUIESC
INDEPLINITE

CERINTELE SISTEMULUI
ANALIZELE FEZABILITATII
F CERINTE OPERATIONALE
E CONCEPTUL DE MENTENANTA
E CUANTIFICATORI DE PERFORMANTE TEHNICE
D SPECIFICATIILE SISTEMULUI
B
A
C
K
3

Etapele ciclului
ANALIZE FUNCTIONALE SI ALOCAREA
CERINTELOR

SPECIFICATIILE NIVELULUI DE JOS

de viata al unui 4

sistem
SINTEZE, ANALIZE, STUDII DE PIATA SI
OPTIMIZAREA PROIECTULUI

EVALUAREA SI TESTAREA
SISTEMULUI

VALIDAREA PROIECTULUI

CONSTRUCTIE SI/SAU
PRODUCTIE

UTILIZAREA SI SUSTINEREA
SISTEMULUI

RETRAGEREA SI CASAREA
SISTEMULUI

NECLASIFICAT
Diagrama blocurilor funcţionale

1 2 3 4 5
Proiectare Fabricare Distribuţie Utilizare Suport

4.0 4.1 4.2 4.3


Utilizare Oprirea Utilizarea în Utilizarea în
sistemului modul A modul B

Până la limita
resursei

NECLASIFICAT
Evaluarea alternativelor Cerintele proiectului
(criterii/constrangeri)

Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

Definirea scopului analizei


Selectarea si analizarea parametrilor de evaluare (performante,
eficacitate, costul ciclului de viata)
Selectarea Identificarea datelor necesare
unei conceptii (date existente, date noi, estimarea relatiilor)
diferite Identificarea evaluarilor tehnice
(simulari, programare liniara/dinamica)
Selectarea si/sau dezvoltarea modelului
Testarea modelului
Evaluarea alternativelor de proiectare
Realizarea analizei de sensibilitate
Identificarea zonelor de risc si nesiguranta
Recomandarea variantei preferate

Selectarea unei conceptii

Nu Este conceptia
fiabila ?

Da
Definirea sistemului

NECLASIFICAT
Structura divizată a sistemului (SDS)

• (Descrie modul în care sunt dezvoltate elementele din structura divizată


a sistemului. Ar trebui să fie explicată relaţia între structura
arborescentă a specificaţiei, structura arborescentă a desenului şi
elementele SDS, precum şi modul în care sunt corelate produsele şi
procesele din ciclul de viaţă.
• Pentru fiecare element din SDS, acest capitol ar trebui să descrie
metodele pentru:
– elaborarea şi controlul pachetelor de lucru;
– elaborarea pachetelor de planificare şi transformarea acestora în pachete de
lucru;
– dimensionarea pachetelor de lucru;
– utilizarea resurselor, inclusiv echipele integrate la nivelul produsului;
– trasabilitatea schimbărilor;
– raportarea costurilor şi integrarea în eşalonare, identificarea drumului critic
şi managementul configuraţiei.)

NECLASIFICAT
ANALIZA ŞI SINTEZA SISTEMELOR

 descompunerea sistemului
ANALIZĂ   analiza interacţiunilor
 evaluarea performanţelor
 stabilirea performanţelor
SINTEZĂ   proiectarea optimă
evaluarea performanţelor
NECLASIFICAT
WBS - Bicicleta

Nivel

1
Bicicleta
Sistem
2 1. Bicicleta 2. Accesorii 3. Manual

1.1 Montarea scheletului 1.2 Roţile 1.3 Montarea mecanismelor 1.4 Sisteme de control
de acţionare
1.1.1 1.1.2 1.1.3. 1.2.1 1.2.2 1.3.1 Roată 1.3.2 1.4.1 1.4.2 1.4.3
Schelet Branşa- Montare Montarea Montarea frontală de lanţ Roată Frânele Ghidonul Schimbător
(cadru) mentul a şeii roţilor cauciucurilo posterioară frontale de viteze
frontal r de lanţ

1.1.2.1 1.1.3.1 1.2.1.1 1.2.2.1 1.3.1.1 1.3.2.1 1.4.1.1 1.4.2.2 1.4.3.1


Branşa- Şa Butuc Pneu/ Angrenaj Angrenaj Pârghie Ţevi de Pârghie a
ment Cauciucuri bare mecanismu-
lui de
schimbare

1.1.2.2 1.1.3.2 1.2.1.1 1.2.2.2 1.3.1.2 Pedale 1.3.2.2 1.4.1.2 1.4.2.2 1.4.3 Cablu
Rulment Capră Şpiţe Camere de Frână de Cablu Mecanism
(lagăr) aer roată de
liberă prindere

1.2.1.3. 1.3.1.3 1.3.2.3 1.4.1.3 1.4.2.3 1.4.3.3


Jante Rulmenţi Rulmenţi Şublere Capră Element
furcă acţionare
angrenaj

1.3.1.4 Lanţ

NECLASIFICAT
Descompunerea unui radar în componente

RADAR

System

AUTOCAMION GRUP
ECHIPAT ELECTROGEN
Component Component

CAROSERIE CONTAINER SISTEM


AUTOCAMION
ECHIPATA CU APARAT... ANTENA
Component Component Component Component

APARATURA BLOC DE CONTAINER INST. INST. PROCESOR


P.O.M.
IFF DISTRIBUIRE... ECHIPAT EMISIE-REC... TRANSMISIUNI SEMNAL
Component Component Component Component Component Component Component

FILTRO-VENTIL INST INST.


INST. SEMNAL
ATIE CLIMATIZARE ELECTRICA
Component Component Component Component

Date: Author:
22 May 2001
Number: Name:
(Trial) RADAR
NECLASIFICAT
Sinteza noţiunilor legate de conceptul de sistem

SISTEM AGREGATE conţinând,


sisteme din
MEDIU sisteme
caracteristici
totale şi PROPRIETĂŢI
relevante STRUCTURĂ emergenţă
RELAŢII poziţie,
LIMITE dimensiune
ENTITĂŢI / domeniu
dependenţă/
COMPONENTE interacţiune COMPORTAMENT
FINALITATE

proprietăţi STĂRI STABILITATE PROCE


atribute
ECHILIBRU S
măsuri ENTROPIE
stare stare
tranzitorie stabilă disociere

INFORMAŢIE

NECLASIFICAT
Componente ale abordării procesuale
• Proces- “Un set de
activităţi interconectate
Instrumente de control sau în interacţiune care
transformă intrări în ieşiri”,
Intrări Proces/ Ieşiri conform ISO 9000
Activitate • Raţiunea de a exista a
unei organizaţii este de a
Resurse
transforma, cu ajutorul
unor activităţi coordonate,
datele de intrare în date de
ieşire, aducând plus
valoare

NECLASIFICAT 43
Procesele ingineriei sistemelor

 Procesul reprezintă un set de


activităţi intercorelate care produc un
anumit rezultat.
 Procesul este descris de:
ð obiective;
ð intrări şi ieşiri;
ð condiţii de intrare şi ieşire;
ð sarcini şi activităţi;
ð participanţi (stakeholders).

NECLASIFICAT
STAKEHOLDERS (părţile interesate)

• Sistemele nu există în vid. Cineva are nevoie de ieşirile


lor;
• STAKEHOLDER (parte interesată)— orice persoană
care este afectată de activitatea sistemului, implicată în
procesul de alocare a resurselor sau care formulează
cerinţe asupra sistemului
• Fiecare stakeholder operează sub diferite constrângeri;
• Fiecare stakeholder poate acorda diferite valori sau
priorităţi intrărilor şi ieşirilor sistemului;
• Relaţiile dintre stakeholders pot fi antagonice.

NECLASIFICAT
Principalele etape şi activităţi ale ciclului de viaţă al proiectelor
Nr. Denumirea etapei Activităţile principale ale etapei
Etapă
1. Conceperea Identificarea problemei de rezolvat
proiectului Analiza problemei
Identificarea soluţiilor posibile
Selectarea celei mai bune soluţii
Definirea scopului proiectului
Descrierea obiectivelor
2. Planificarea Prezentarea reperelor de realizat
proiectului Definirea activităţilor de efectuat
Identificarea timpului, a resurselor şi costurilor necesare
Descrierea secvenţei de derulare a activităţilor
Ipoteze de lucru şi studii de fezabilitate
Desemnarea rolurilor şi responsabilităţilor persoanelor
Prezentarea indicatorilor de urmărire
Descrierea indicatorilor de evaluare

3. Punerea în aplicare Urmărirea modului de punere în aplicare (monitorizarea)


a proiectului Managementul riscurilor la care este expus proiectul
Intermedieri
Terminarea proiectului
4. Evaluarea şi Conceperea strategiei de evaluare
exploatarea Efectuarea evaluării
proiectului Exploatarea proiectului
Evaluarea finală

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă al proiectului

1. Definire – faza începe când un proiect şi un manager de


proiect sunt desemnaţi într-un document de constituire a
proiectului şi se termină când regulile proiectului sunt
aprobate. Aprobarea acestui document scris înseamnă că
toate părţile interesate sunt de acord cu ţelurile proiectului,
cu abordarea şi cu echilibrul cost-program-calitate
2. Planificare – după ce regulile sunt aprobate, managerul de
proiect începe să construiască planul proiectului. Desigur,
pe măsură ce detaliile privind modul cum să se execute
proiectul sunt stabilite, este probabil ca unele dintre
deciziile din cadrul regulilor proiectului să se schimbe. La
finalul fazei de planificare, toate părţile trebuie să aprobe
nu doar planul, ci şi orice schimbări necesare aduse
regulilor proiectului

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă al proiectului

3. Execuţie – suntem acum în stadiul realizării


activităţilor aprobate în plan. Această fază ocupă
probabil 90% sau mai mult din efortul proiectului. Faza
de execuţie se încheie când ţelul proiectului a fost
atins
4. Finalizare – aceasta este cea mai mică fază a
proiectului, dar nu mai puţin importantă decât
celelalte. Activităţile de finalizare îndeplinesc 3 funcţii
importante:
1. Realizează tranziţia spre următoarea fază, fie cea a operaţiilor,
fie o altă fază în dezvoltarea produselor
2. Realizează finalizarea formală a proiectului din perspectiva
clientului
3. Evaluează succesele şi eşecurile proiectului pentru a
îmbunătăţi proiectele viitoare
NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă al dezvoltării produsului

• Cerinţe – acest pas defineşte cerinţele privind funcţia şi


performanţa produsului. Indiferent dacă se construieşte o
casă, un avion sau un sistem informaţional, cerinţele
descriu modul în care produsul va satisface nevoile clienţilor
• Proiectare – conceperea unui produs care să satisfacă
cerinţele şi descrierea sa detaliată. De exemplu, planul
reprezintă descrierea detaliată a unei case.

NECLASIFICAT
Ciclul de viaţă al dezvoltării produsului

• Construire – produsul este construit şi se întocmeşte


documentaţia necesară pentru operarea acestuia. Dacă se
construieşte o clădire, în această fază se sapă gropile şi se bat
cuiele. În cazul unui nou model de avion, construirea poate
cuprinde o gamă largă de activităţi, incluzând crearea de noi
procese de fabricaţie (în acest caz produsul nu este chiar un nou
avion, ci un nou proces pentru construirea avioanelor)
• Operare – după ce produsul este dezvoltat, acesta are o durată de
viaţă în care este utilizat efectiv. Proiectele se pot transforma în
activităţi continue: un stadion de fotbal găzduieşte jocuri de fotbal,
un proces de fabricaţie conduce la noi automobile şi un producător
de software acordă asistenţă utilizatorilor. Faza de operare poate
dura mai mulţi ani şi poate conţine mai multe proiecte.

NECLASIFICAT
Procesul planificării proiectului
Planificarea
Planificareaproiectului
proiectului

1.1.Definirea
Definirea 2.2.Contextul
Contextulde de
obiectivelor
obiectivelor realizare
realizareaa
proiectului
proiectului proiectului
proiectului

3.3.SStrategii
trategiişişi
tactici
tacticiadecvate
adecvate

Realizarea reală a obiectivelor (punerea


în practică)

NECLASIFICAT
Instrumente de identificare a resurselor şi de
desfăşurare a structurii organizaţionale

1. WBS – Work Breakdown Structure (Structura


desfăşurată/detaliată a lucrării/produsului/activităţii);
Definită de DOD ca reprezentarea muncii de făcut (sau a lucrării)
cerute de client;
2. OBS – Organization Breakdown Structure (Structura
organizaţională desfăşurată/detaliată);
Permite identificarea responsabilităţilor şi însărcinarea cu elemente
(părţi ale lucrării/produsului);
3. RBS/CBS – Resources/Cost Breakdown Structure (Structura
desfăşurată a costurilor – organigrama resurselor);
4. ABS – Activity Breakdown Structure (Structura desfăşurată pe
activităţi);
5. PBS – Product Breakdown Structure (Descompunerea pe
componente a produsului).

NECLASIFICAT
Ieşirile Procesului de Planificare a Proiectului

• Product Breakdown Structure-PBS-Descompunerea pe


componente a produsului
• Diagrama fluxului produselor
• Work Breakdown Structure- Structura de alocare a activităţilor

• Matricea de atribuire a responsabilităţilor


• Planul tehnic - Graficul de timp
• Plan de resurse
• Planurile de lucru
• Planul costurilor
• Planul de venituri si cheltuieli
• Registul de constrângeri
• Registrul de risc

NECLASIFICAT
1. WBS – Work Breakdown Structure (Structura desfăşurată/
detaliată a lucrării/ produsului/ activităţii)

• Definiţi Proiectul
• Dezvoltaţi obiectivele
• Dezvoltaţi Structura pe Activităţi a Proiectului - WBS
• Identificaţi cerinţele de resurse
• Alocaţi responsabilităţile
• Eşalonaţi rezultatele ce trebuie obţinute
• Estimaţi şi programaţi resursele
• Identificaţi si analizaţi riscurile
• Protejaţi Planul
• Porniţi implementarea proiectului
• Monitorizaţi şi controlaţi proiectul
• Actualizaţi şi modificaţi planul proiectului dacă este necesar
• Încheierea şi evaluarea proiectului

NECLASIFICAT
1. WBS – Work Breakdown Structure (Structura
desfăşurată/detaliată a lucrării/produsului/activităţii)

Un WBS este o structură arborescentă care surprinde toate activităţile proiectului


într-o manieră organizată
Proiectele mari, complexe, sunt organizate şi înţelese prin divizarea lor în bucăţi din
ce în ce mai mici, până devin o colecţie de “pachete de lucrări” definite care pot
include un număr de sarcini. Un proiect de 1 mil. USD este un lot de proiecte de
50.000 USD reunite
WBS este utilizat pentru a furniza cadrul necesar organizării şi administrării
activităţilor
WBS este de regulă utilizat la începutul unui proiect pentru definirea sferei
proiectului, organizarea programelor Gantt şi estimarea costurilor.
La proiectele mai mari, WBS poate fi folosit pe durata desfăşurării proiectului pentru
a identifica şi urmări pachetele de lucrări, pentru a organiza datele pentru
raportările Earned Value Management (EVM), pentru urmărirea rezultatelor etc.

NECLASIFICAT
1. WBS – Work Breakdown Structure (Structura
desfăşurată/detaliată a lucrării/produsului/activităţii)

• Un WBS este o structură arborescentă orientată spre produse compusă din


hardware, software, servicii, date şi facilităţi.... [acesta] ilustrează şi defineşte
produsul/produsele de dezvoltat şi/sau produs şi face legătura între elementele
activităţilor de realizat şi între acestea şi produsul/produsele finite;
• Descompunerea ierarhică a activităţilor proiectului astfel ca munca să fie
identificată si alocată membrilor echipei:
– Identificarea tuturor etapelor proiectului, scopul fiecărei etape, produsele (livrările)
fiecărei etape si activităţile necesare pentru a le produce;
– Deseori WBS este prezentată ca o diagrama piramidală;
– Structurile complexe sunt mai bine prezentate în formă tabelară- cu intenţia de a
sublinia subordonările;
– Când totul este stabilit si sumarizat, documentul rezultant este numit Document de
Definire a Activităţilor- Statement Of Work-SOW.

NECLASIFICAT
1. WBS – Work Breakdown Structure (Structura
desfăşurată/detaliată a lucrării/produsului/activităţii)

1. Proiectul-cel mai înalt nivel , are o privire de ansamblu, stabileşte scopurile de


nivel înalt;
2. Faze-paşii secvenţiali ce trebuie parcurşi şi separaţi în diferite nivele, stabileşte
scopurile fiecărei etape;
3. Etape-atâtea nivele cât este necesar;
4. Rezultate-identificarea livrărilor interne şi externe, se stabilesc standardele
pentru fiecare livrare;
5. Activităţi-producerea fiecărui produs, trasează dependenţele pentru
identificarea secvenţelor, estimează resursele la acest nivel;
6. Activităţile de la cel mai jos nivel se numesc Work Package, pachete de lucru.
Ele pot exista dacă pot fi gestionate, să aibă resurse umane, costuri şi durate
bine stabilite.

NECLASIFICAT
• Proiect NUME
Privire generală şi scopuri de nivel înalt
• Faze Scopuri si paşi principali

• Etape Atâtea nivele cât este necesar


100 200
• Rezultate Livrări externe şi
• Activităţi Dependenţe ce stabilesc
lucru
210 220

220.1 220.2

220.1.1 220.1.2

220.1.1.1

NECLASIFICAT
1. WBS – Work Breakdown Structure (Structura desfăşurată/
detaliată a lucrării/ produsului/ activităţii)

• Să fie compatibil cu modalităţile de realizarea a activităţilor şi de


administrare a costurilor şi programelor;
• Să confere vizibilitate eforturilor importante sau riscante;
• Să permită reprezentarea cerinţelor, planurilor, testărilor şi
produselor rezultate;
• Să promoveze responsabilităţi clare pentru manageri şi liderii de
sarcini;
• Să furnizeze date pentru măsurarea performanţei şi baze de date
privind istoricul activităţilor;
• Să fie înţeles de lucrători şi contabili.

NECLASIFICAT
WBS – Exemplu: banchet

1.0
Banchet
“Nivel 1” =>

“Nivel 2” => 1.1 1.2 1.2 1.4 1.5 1.6

Planificare & Dineu Camere & Participanţi Personal Invitaţi care


supervizare echipament iau cuvântul

Planificare Meniu Locaţie/ Lista Cumpărători Invitaţii


cameră invitaţilor
Buget Listă de Mese/ RSVP Bucătari Transport
cumpărături scaune

Plăţi/ Cumpărare Cadru/ Etichete cu Ospătari Coordonarea


reconciliere aranjare numele subiectelor
invitaţilor
Personal de Înlocuitori
Coordonare Preparare Decoraţiuni Nevoi primire pentru absenţi
specialei

Servire Echipament, Curăţenie Mulţumiri


“Nivel 3” => vase etc.

NECLASIFICAT
WBS – viziunea managerului de proiect

A
RADAR DE BORD

AA AB AC AD AE AF
Ansamblu Emiţător Interfaţa Prelucrare Sistem de Logistică
avans om-maşină operare

AAA AAB AAC ACA ACB ACC AEA AEB AEC AFA
Structură Servo- Antenă Mouse Monitor BCR Cuplarea Coff Gest Documentaţie
motor sistemului IFF plot

ADA ADB ADC ADE ADF ADG AFB


Carcasă Servo- Alimentare Receptor Prelucrare Software de Înlocuitori
motor prelucrare

NECLASIFICAT
Planul de management al afacerii

PLAN DE
MANAGEMENT

Plan de pilotaj al
afacerii

Plan privind calitatea Plan de gestiune


a configuraţiei

Plan de susţinere Plan de proiectare Plan de producţie


integrată şi dezvoltare

Plan de integrare Plan de Plan de dezvoltare Plan de dezvoltare Plan de proiectare


şi validare calificare informaţională materială de specialitate

NECLASIFICAT
Un WBS greşit

A
RADAR DE BORD

AA AB AC AD AE AF AG AH
Management Proiectare Integrare Asigurarea Sistem de Teste în Modalităţi Logistică
validare calităţii operare zbor de testare

AJ
Carcasă
emiţător

NECLASIFICAT
2. OBS – Organization Breakdown Structure
(Structura organizaţională
desfăşurată/detaliată)

NECLASIFICAT
OBS vs. WBS

A
RADAR DE BORD

WBS
Pachete de lucrări

AA AB AC AD AE AF
Ansamblu Emiţător Interfaţa Prelucrare Sistem de Logistică
avans om-maşină operare

Cod OBS RBS


1000 Management 3 pers.

1900 Asig. cal. 3 pers.

2000 Proiectare 19 pers.

3000 Aprovizionare 3 pers.

4000 Transport 1 pers.

5000 Prelucrare/ 20 pers.


producţie

6000 Integrare 3 pers.


validare

8000 Modalit. de 3 pers.


testare
2900 Logistică 2 pers.

TOTAL RBS = 57 pers. NECLASIFICAT


OBS - Bicicleta
Management proiect bicicletă

Servicii Personal
administrative

P E M Q S
Management de Tehnologie Fabricare Calitate Vânzări şi
program management
P1 E1 M1 S1
Management Tehnică de Fabrica A Marketing
resurse proiectare
P2 E2 M2 S2
Controlul Tehnică de Fabrica B Logistica
programului producţie
P3 E3 S3
Procurare Management Testare şi
configuraţie evaluare

NECLASIFICAT
3. RBS/CBS – Resources/Cost Breakdown Structure
(Structura desfăşurată a costurilor – organigrama
resurselor)

NECLASIFICAT
Exemplu de tablou de alocare a resurselor
Denumirea acţiunii Resurse de pilotaj Resurse de execuţie
1 PRODUSE DESTINATE PERSOANELOR FIZICE

2 Acordul DG = T0

3 Produse sub-proiect

4 Proiectarea produselor + prototipuri

5 Proiectarea gamei de produse Isabelle Isabelle

6 Conceperea etichetelor şi ambalajelor Isabelle Martial

7 Realizarea preseriilor de etichete Isabelle Tipografie

8 Realizarea prototipurilor produselor Lucien Joseph

9 Evaluarea costurilor produselor Philippe Liliane

10 Pregătirea lansării stocului iniţial

11 Stabilirea parametrilor gestiunii stocurilor Philippe Liliane

12 Amenajarea depozitului de produse finite Lucien Guy

13 Aprovizionarea cu etichete şi cutii Lucien Joseph; tipografie

14 Achiziţionarea de utilaje de producţie Lucien Joseph

15 Fabricarea stocului iniţial Lucien Joseph; linia de producţie

16 Mailing sub-proiect

17 Proiectarea şi realizarea mailing-ului Isabelle Isabelle; Bretigny; Martial

18 Întocmirea bonului de comandă tipărire Isabelle Tipografie

19 Aprovizionarea cu imprimate de mailing Isabelle Valerie; tipografie

20 Negocierea contractului de transport Lucien Lucien

21 Cumpărarea de fişe candidaţi Isabelle Isabelle

22 Expedierea primelor mailing-uri Isabelle Valerie

23 Administrarea primelor comenzi Isabelle Valerie

24 Terminarea proiectului = T fin

NECLASIFICAT
4. ABS – Activity Breakdown Structure (Structura
desfăşurată pe activităţi)

STUDIERE FURNIZARE TRANSPORTARE MONTARE- DARE ÎN


ASAMBLARE FOLOSINŢĂ

-specificaţii -cumpărare -transportare -integrare -testare


-concepţie -fabricare -stocare -validare -pornire
-calificare

NECLASIFICAT
Bibliografie
• BODEA, Constanta-Nicoleta - Handbook of project-based management /
Manual de managementul proiectelor, Bucuresti, Editura Economica, 2002. 224
p., Cota UNAp 74182;
• BUSE, Florian; _SIMIONESCU, Aurelian; _BUD, Nicolae, Managementul
proiectelor, Bucuresti, Editura Economica, 2008, 430 p., ISBN 978-973-709-
404-9, Cota UNAp 76987;
• Irina Daniela Cismasu – Riscul, Element in fundamentarea deciziei. Concept.
Metode. Aplicatii, Editura economica, Bucuresti, 2004 , ISBN 973-590-931-6,
cota UNAp UNAp. 71895;
• DOBRE, Elena, Controlul si auditul proiectelor, Bucuresti, Editura Economica,
2007. 112 p., ISBN 978-973-709-295-3, Cota UNAp 76991;
• LOCK, Dennis, Managementul proiectului, Bucuresti, Editura Monitorul Oficial,
2010. 516 p. , ISBN 978-973-567-702-2, Cota 76945;
• LESSEL, Wolfgang, Managementul proiectelor: cum sa planificam eficient
proiecte si sa le transpunem cu succes in practica, Bucuresti, Editura ALL,
2007. 128 p., Cota UNAp 75848;
• LE DANTEC, Tannguy, Managementul proiectelor prin exemple, Bucuresti,
Editura C. H. Beck, 2009. 146 p. , Cota UNAp 76636;

NECLASIFICAT
Bibliografie
• CATANA, Aida; _SEULEANU, Dragos, Finantari europene pentru proiecte ce
presupun activitati de cercetare, dezvoltare, inovare: instrumente de lucru,
Bucuresti, Editura Contaplus, 2009. 436 p., Cota UNAp 76257;
• Malos, Gavril; _Plesanu, Toma, Manualul de management integrat al proiectelor,
Bucuresti, Editura [s.n.], [s.a.]. 161 p., Cota 74980; Literatura enciclopedica-
MFN: 22156;
• Malos, Gavril; Plesanu, Toma; Mardar, Sorina Mihaela, Ethical Code in
Romanian Defence Acquisition Domain, In: Educating and Training Officers for
Interoperability. The 7th International Conference on Military Pedagogy
Bucharest 1-3 November, 2006. [Si in format electronic la cota MED S52],
Bucharest, Editura 'Carol I' National Defence University Publishing House, 2007.
p. 139-146, sau Annen, Hubert / Royl, Wolfgang (eds.) - Educational Challenges
Regarding Military Action Frankfurt am Main, Berlin, Bern, Bruxelles, New York,
Oxford, Wien, 2010. 258 pp., ISBN 978-3-631-58941-0;
• Malos, G. s.a., Managementul ingineriei sistemelor pentru aparare, Ed.
Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 2002;
• Malos, G. s.a., Sistem de management al calitatii pentru manageri, Ed.
Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 2003;

NECLASIFICAT
Bibliografie
• MANAS, Jerry, Napoleon si managementul de proiect: lectii perene de planificare,
executie si conducere, Bucuresti, Editura Meteor Press, [s.a.]. 335 p., Cota UNAp
75424;
• Paul Marinescu, Management de proiect, Editura Universitatii din Bucuresti, 2005,
ISBN 973-737-113-5, cota UNAp UNAp 74171;
• Gheorghe Militaru, Sisteme informatice pentru management, Editura ALL,
Bucuresti, 2006, cota UNAp UNAp 73589;
• Tom Mochal, Jeff Mochal, Lectii de management de proiect, Editura CODECS,
Bucuresti, 2006, ISBN 978-973-8060-76-0, cota UNAp UNAp 74257;
• NEAGU, Cibela, Managementul proiectelor, Bucuresti, Editura Tritonic, 2007. 192
p., Cota UNAp 76650;
• NEWTON, Richard, Managementul proiectelor pas cu pas: cum sa planificati si sa
conduceti un proiect de succes, Bucuresti, Editura Meteor Press, 2006. 184 p.,
Cota UNAp 75730;
• PACELLI, Lonnie, Consilierul managerului de proiect: 18 capcane majore ale
proiectelor si cum sa le evitati, Bucuresti, Editura Meteor Press, 2007. 176 p.,
Cota UNAp 75525;
• Plesanu Toma, Accesarea surselor de finantare, Editura Universitatii Nationale de
Aparare ,,Carol I”, Bucuresti, 2005, ISBN 973-663-150-8, mediateca UNAp;

NECLASIFICAT
Bibliografie
• Plesanu Toma, The interference of project management processes which take
place during the life cycle of complex systems. Closing the projects,
(Interferenta proceselor de management al proiectelor pe durata ciclului de viata
a sistemelor complexe. Incheierea proiectelor), paper ID: 352, 20th IPMA World
Congress on Project Management, Development by Projects- A Key to the
Innovation Age, 15-17 October 2006, Shanghai, China;
• THEODORE, T. Allen PhD., Introduction to Engineering Statistics and Six
Sigma: Statistical Quality Control and Design of Exoeriments and System /
Introducere in statistica avansata prin metoda de rezolvare Six Sigma: contolul
statistic al calitatii si proiectarea experimentelor si sistemelor, New York, Editura
Springer, [s.a.], 529 p., 114 fig., Cota UNAp 75189;
• J. Rodney Turner, Stephen J. Simister, Gower Handbook of Project
Management, editia a II-a, ISBN 0 566-08138-5, (Manualul GOWER de
management de proiect, traducere Smaranda Nistor, Editura CODECS), cota
UNAp. 72712;
• *** MANAGEMENTUL proiectelor, Bucuresti, Editura Universitara, 2008. 336
p., ISBN 978-973-749-327-9, Cota UNAp 77019;
• *** MANAGEMENTUL resurselor umane: teorie si practica, Bucuresti, Editura
Economica, 2008. 436 p. , ISBN 978-973-709-422-3, Cota UNAp 76638;

NECLASIFICAT
Bibliografie
• *** MANAGEMENTUL proiectelor cu finantare externa: metodologii de
elaborare, Bucuresti, Editura Universitara, 2004, 496 p., Cota UNAp 73854;
• *** Prima sesiune de comunicari stiintifice ,,Managementul sistemelor de
achizitii”, 11 mai 2004, Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti,
2004, 360 pagini, ISBN 973-663-087-0;
• *** Workshop international - Managementul proiectelor informatice, Project
Management România, ASE Bucuresti, 27 octombrie 2004;
• *** A doua sesiune de comunicari stiintifice ,,Managementul sistemelor de
achizitii”, Editura Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2005, 347 pagini,
ISBN 973-663-164-8;
• *** A treia sesiune de comunicari stiintifice ,,Managementul sistemelor de
achizitii”, Editura Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I”, Bucuresti, 12 ian
2006, ISBN 973-663-179-6;
• *** - surse internet: www.wst.com, www.pmi.org, www.gantthead.com,
www.allpm.com, www.projectmagazine.com, www.cordis.lu, www.pm.org.ro,
www.finantare.ro, www.pontweb.ro, www.infoeuropa.ro, http://eufinantare.info,
www.fonduri-structurale.ro.

NECLASIFICAT
Surse de finanţare
• www.cordis.lu
• ec.europa.eu/grants/index_en.htm
• anaf.mfinante.ro/wps/portal/
• www.cncsis.ro/granturi
• www.cnmp.ro
• www.mct.ro/ancs_web/index.php?action=view&idcat=28
• www.mmssf.ro/website/ro/autoritate.jsp
• www.valute.ro/2banci.php
• www.finantare.ro
• www.pontweb.ro
• www.managementul-proiectelor.ro
• www.welcomeurope.com
• ec.europa.eu/europeaid/index_en.htm
• www.anofm.ro
• www.tvet.ro
• www.posdru.edu.ro
• www.edu.ro
• www.fdsc.ro
• www.frds.ro

• http://www.fonduri-structurale.ro/
NECLASIFICAT
Copyright © 2017 Pleşanu Toma
Termeni şi condiţii de utilizare
• simpla accesare a materialelor din prezentare, protejate prin Legea dreptului
de autor şi a drepturilor conexe, constituie cunoaşterea şi acordul
dumneavoastră implicit cu privire la Termenii şi condiţiile lor de utilizare;
• toate materialele puse la dispoziţie sunt protejate prin intermediul Legii
drepturilor de autor si conexe. Este permisă orice utilizare în masură în care
aceasta nu produce utilizatorului, direct sau indirect, orice fel de avantaj
economic, comercial sau de imagine în context economic sau comercial, cu
obligaţia citării sursei şi a autorului, şi/sau care se încadrează în limitele
scopului şi circumstanţele limitărilor şi excepţiilor prevăzute expres de Legea
drepturilor de autor şi îndeplineşte condiţiile testului celor trei paşi din
Convenţia de la Berna;
• orice utilizări care ar putea genera direct sau indirect, orice fel de avantaj
economic, comercial sau de imagine sunt supuse autorizării prealabile în
condiţiile legii;
• prezentarea are scop educativ/informativ şi orice utilizări, în orice situaţii şi
circumstanţe, care ar putea genera orice fel de pierderi utilizatorului nu
angajează în nici un fel răspunderea titularului drepturilor de autor.
76
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
Sfârșit!

Aștept întrebările dvs.!

NECLASIFICAT

S-ar putea să vă placă și