Bilanțul articular al șoldului

Fizioterapeut Dr. Ilie ONU

Curs: Evaluare articulară și musculară
 Articulația coxofemurală
Articulația șoldului este o articulație sinovială sferică, formată proximal din suprafața concavă
în formă de cupă a acetabulului pelvin și distal din capul convex al femurului de formă sferică.
Mișcările la nivelul articulației șoldului includ: flexie, extensie, abducție, adducție, rotație
internă și externă.

Osteocinematica
- are 3 grade de libertate;
- flexie – extensie în plan sagital în jurul unui ax medio-lateral;
- abducție-adducție în plan frontal în jurul unei ax antero-posterior,
- rotația internă și externă se execută în plan transversal
în jurul unei ax vertical sau longitudinal.
 Repere anatomice: articulația coxofemurală

Fig. 2 Vedere laterală a șoldului care prezintă Fig. 3 Vedere laterală a șoldului care prezintă
reperele anatomiei de suprafață pentru repere anatomice osoase pentru alinierea
alinierea goniometrului folosit la măsurarea goniometrului.
flexiei și extensiei șoldului.
 Fig. 4 Vedere anterioară a șoldului care Fig. 5 Vedere anterioară a pelvisului care localizate
prezintă reperele anatomiei de suprafață repere anatomice folosite la alinierea goniometrului
pentru alinierea goniometrului. pentru măsurarea abducției și adducției.
Flexia șoldului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 120 -140º cu
goniometrul
- plan sagital
- ax medio-lateral
- poziție: decubit dorsal
Mișcarea de flexie a șoldului este executată în plan sagital în jurul unei axe medio-
laterale. Valorile AM a flexiei șoldului pentru adulți variază, între 120-140º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în decubit dorsal, cu pelvisul în poziție neutră, genunchiul extins
și șoldurile în 0º de abducție, adducție și de rotație. Din punct de vedere clinic, în poziția
de decubit dorsal, pelvisul este adesea înclinat și coapsa poate fi rotită extern. Este
absolut necesar să verificăm dacă pelvisul este în aliniere neutră, acesta făcându-se prin
palparea spinei iliace antero-superioare (SIAS) și a spinei iliace posterio-superioare (SIPS) și
poziționarea SIAS pe verticală, în funcție de SIPS, dacă este necesar. Pentru a se confirma
poziția 0º de rotație a șoldului, se palpează condilii femurali medial și lateral și se observă
poziționarea patelei. În mod normal patela trebuie să fie orientată anterior, dar
confirmarea rotației neutre a șoldului va fi evaluată mai precis, utilizând ca repere condilii
femurali.
Stabilizare
Pelvisul se stabilizează ipsilateral (pe aceeași parte) cu o mână pentru a preveni
înclinarea sau rotirea posterioară. Se menține membrul inferior contralateral (de pe
partea opusă) pe masă în poziție neutră pentru a asigura o stabilizare suplimentară.
Testarea mișcării
Se flexează șoldul ridicând coapsa de pe masă, permițând genunchiului să se flexeze
pasiv în timpul mișcării pentru a reduce tensiunea în mușchii fexori ai genunchiului
(hamstring). Se va menține membrul inferior în rotație neutră, abducție și aducție pe
toată durata mișcării (Fig. 7). Sfârșitul AM are loc atunci când se simte rezistența la
mișcare suplimentară cauzând înclinarea posterioară a pelvisului. Prin urmare,
examinatorul poziționează degetul mare și celelate degetel pentru a observa mișcarea
de înclinare posterioară a pelvisului, deoarece SIPS se mișcă inferior și SIAS se mișcă
superior.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este de obicei moale din
cauza contactului dintre masa musculara a coapsei anterioare si abdomenul inferior.
Cu toate acestea, SSA poate fi și ferm din cauza tensiunii în capsula articulară
posterioară și / sau a mușchiului fesier mare.

Alinierea Goniometrului (fig. 8 și 9).

1. Fulcrumul goniometrului este plasat peste aspectul lateral al folosind ca referință
marele trohanter al femurului.
2. Brațul (fix) proximal este aliniat cu linia mediană laterală a pelvisului.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană laterală a femurului, folosind ca
referință epicondilul lateral.
 Fig 7. Evaluarea SSAui și
estimarea sfârșitului AM pasiv al
flexiei șoldului stâng. Așezarea
mâinii examinatorului pe pelvis
permite examinatorului să
stabilizeze pelvisul și să
detecteze orice mișcare pelvină.
Fig 8. Alinierea goniometrului în
poziția de inițială pentru măsurarea
AM flexiei șoldului. Subiectul este Examinatorul folosește o mână pentru
poziționat în decubit dorsal cu
membrul inferior stâng extins.
Fig 9. Măsurarea goniometrică la
sfârșitul AM flexiei șoldului.
a alinia brațul distal al goniometrului
și pentru a menține șoldul în flexie.
Cealaltă mână a examinatorului trece
de la stabilizarea pelvisului la
menținerea brațului goniometrului
proximal aliniat la linia mediană
laterală a pelvisului.
Extensia șoldului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 18-30º cu
goniometrul
- plan sagital
- ax medio-lateral
- poziție: decubit ventral
Mișcarea de extensie este realizată într-un plan sagital în jurul unei axe medio-laterale.
Valorile normale ale extensiei șoldului la adulți variază între 18-30º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în decubit ventral, cu ambii genunchi extinși și șoldul de testat în
0º de abducție, adducție și rotație. Clinic, în timp ce este poziționat în decubit ventral,
pelvisul este adesea înclinat și coapsa poate fi abdusă și rotită. Trebuie verificat dacă
pelvisul este în aliniere neutră, aceasta făcându-se prin palparea SIAS și a SIPS și prin
poziționarea SIAS pe verticală în conformitate cu SIPS. Pentru a se confirma poziția 0º de
rotație a șoldului, se palpează condilii femurali medial și lateral. Dacă este necesar, se
poate folosi o pernă mică plasată sub abdomen pentru confort, dar evitându-se să
poziținoarea subiectului în flexia șoldului și / sau a coloanei lombare.

Stabilizare
Pentru o stabilizare optimă examinatorul ține pelvisul ipsilateral cu o mână pentru a preveni
o înclinare anterioară și pentru a simți AM final. Se va menține membrul inferior
contralateral pe masa de testare pentru a asigura o stabilizare pelvină suplimentară.
Testarea mișcării
Extinderea șoldului se va efectua ridicând membrul inferior de pe masa de testare (Fig.
11). Se va menține genunchiul în extensie pe toată durata mișcării pentru a se asigura că
tensiunea din mușchiul drept femural (care trece peste două articulații) nu limitează AM
extensiei șoldului. Sfârșitul AM apare atunci când se simte rezistența la mișcarea ulterioară
a coapsei cauzând înclinarea anterioară a pelvisului și / sau extinderea coloanei lombare.
Prin urmare, poziționați degetul mare și degetele corespunzător, pentru a observa această
mișcare de înclinare anterioară pelvisului, deoarece SIPS se mișcă superior și SIAS se mișcă
inferior.
Odată ce examinatorul a determinat SSA și a estimat AM, un asistent ar putea ajuta la
susținerea coapsei subiectului la sfârșitul mișcării, ușurândui examinatorului alinierea
goniometrului pentru a realiza măsurarea.

Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii în
capsula anterioare a articulației și a ligamentului iliofemoral, și într-o măsură mai mică, a
ligamentelor ischiofemorale și pubofemorale. Tensiunea în iliopsoasul și croitorul; în
tensorul fascia lata, gracilis și adductorul lung, pot contribui la SSA ferm.
Alinierea Goniometrului (fig.12 și 13)
1. Fulcrumul goniometrului este plasat peste aspectul lateral al articulației șoldului,
folosind ca referință marele trohanter al femurului.
2. Brațul (fix) proximal este aliniat cu linia mediană laterală a pelvisului.
3. Brațul (mobil) distal este aliniat cu linia mediană laterală a femurului, folosind ca
referință epicondilul lateral.

Poziția alternativă de testare: dacă nu este posibil decubitul ventral, atunci se

folosește decubitul heterolateral (membrul testat pe partea opusă), în care membrul
inferior de testat trebuie să fie ușor flexat din șold și genunchi, pentru confort și
stabilitate. Stabilizarea, mișcarea de testare, SSA și alinierea goniometrului, sunt
aceleași ca și pentru procedura din decubit dorsal.
 Fig. 11 Evaluarea SSA final și
estimarea AM pasiv al extensiei
șoldului. Examinatorul folosește o
mână pentru a sprijini coapsa
distal, în timp cu ce cealaltă mână
apucă pelvisul la nivelul SIAS
pentru a stabiliza și detecta
înclinarea pelvină.
Fig. 12 Alinierea goniometrului în
poziția destart pentru măsurarea
AM extensiei șoldului. Subiectul
este poziționat în decubit ventral.
Fig. 13 Măsurarea goniometrică
la sfârșitul AM pasiv al extensiei
șoldului. Examinatorul folosește
o mână pentru a ține brațul
goniometrului proximal în
aliniere. Cu cealaltă mână
examinatorul sprijină coapsa și
menține brațul goniometrului
distal în aliniere.
Abducția șoldului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 40-55º cu
goniometrul
- plan frontal
- ax antero-posterior
- poziție: decubit ventral
Mișcarea de abducție a șoldului are loc în planul frontal în jurul unui ax antero-posterior.
Valorile normale ale AM pentru abducție la adulți variază între 40-55º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în decubit dorsal, cu genunchii extinși și șoldurile în 0º de
abducție, adducție și de rotație. Pentru a se confirma că șoldul este în rotație neutră, se va
verifica condilul femural medial și cel lateral prin palpare, că sunt la același nivel și că
patela este orientată anterior. Se va poziționa subiectul la marginea mesei pe partea opusă
a membrului de testat, pentru a permite sprijinirea membrului până la sfârșitul AM.

Stabilizare. Examinantorul menține cu o mână creasta iliacă, pentru a preveni înclinarea

laterală și rotirea, urmărind flexia laterală a trunchiului.

Testarea mișcării. Abducția șoldului se execută mișcând în lateral membrul inferior (Fig.
15). Nu se permite rotația externă sau flexia șoldului pe tot timpul abducției. Sfârșitul AM
apare atunci când se simte rezistența la mișcarea femurului, cauzând înclinarea pelvină
laterală, rotația pelvină și / sau flexia laterală a trunchiului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza
tensiunii în capsula articulară inferioară (medială), ligamentul pubofemoral,
ischiofemoral și banda inferioară a ligamentului iliofemoral. Tensiunea pasivă în
adductorul mare, mediu și mic, în pectineu și gracilis poate contribui la un SSA ferm.

Alinierea Goniometrului (Fig. 16 și 17)

1. Fulcrumul este plasat peste SIAS membrului măsurat;
2. Brațul fix (proximal) este aliniat pe o linie orizontală imaginară până la SIAS opus;
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană anterioară a femurului, folosind
linia mediană a patelei ca referință. Pentru o măsurătoare exactă se palpează punctul
mediu dintre condilii femurali pentru a confirma că linia mediană a patelei nu este
deplasată medial sau lateral.
 Fig. 15 Evaluarea SSA și estimarea
sfârșitului AM pasiv al abducției șoldului
drept. Subiectul este poziționat de
partea stângă a mesei, pentru a
maximiza spațiul, astfel încât membrul
drept să se deplaseze în abducție.
Examinatorul folosește o mână pentru a
muta membrul în abucție, iar prinderea
gambei esteutilă pentru a preveni rotația
internă sau externă a șoldului. Cu
cealaltă mână examinatorul stabilizează
pelvisul și în același timp detectează
mișcarea pelvină.
Fig. 16 În poziția de pornire pentru
Fig. 17 Sfârșitul măsurătorii
măsurarea abducției șoldului,
goniometrice a AM pasiv al
goniometrul se găsește într-un unghi de
abducției pe drepta. Examinatorul a
90, fiind considerată poziția zero. În
stabilit SSA iar cu mâna dreaptă va
mod ideal, goniometrul va avea două
ține goniometrul în aliniera
scale, iar poziția de pornire poate fi
corectă. De asemenea,
citită ca 0º sau 90º. Dacă există o singură
examinatorul își poate plasa indexul
scală, examinatorul trebuie să facă
peste SIAS dreapt și stâng, pentru a
calcule pentru a transpune citirea de la
asigura o aliniere goniometrică
90 la 0º. De exemplu, o citire efectivă de
precisă.
90-120º pe goniometru va fi înregistrată
ca valoare de 0-30 º.
Adducția șoldului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 20-25º cu
goniometrul
- plan frontal
- ax antero-posterior
- poziție: decubit ventral
Mișcarea ade adducție a șoldului este executată într-un plan frontal în jurul uni axe antero-
posterior. AM adducției normale la adulți este între 20-25º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în decubit dorsal, cu genunchii extinși și șoldurile în 0º de
abducție, adducție și de rotație. Pentru a se confirma că șoldul este în rotație neutră, se va
verifica condilul femural medial și cel lateral prin palpare, că sunt la același nivel și că
patela este orientată anterior. Trebuie îndepărtat membrul inferior contralateral pentru a
oferi suficient spațiu pentru a efectua AM complet al adducției.

Stabilizare
Pelvisul se va stabiliza ipsilateral pentru a preveni înclinarea laterală în direcția caudală și
rotirea lui. Se va urmări și flexia laterală a trunchiului.
Testarea mișcării
Adducția șoldulului se realizează mișcând medial membrul inferior, spre membrul inferior
contralateral (Fig. 19). Mâna examinatorului este folosită pentru a muta membrul în adducție
și pentru a menține șoldul în flexie și rotație neutră. Sfârșitul AM apare atunci când se simte
rezistența la o adducție suplimentară și cauzează înclinarea pelvină laterală, rotația pelvină
și / sau flexia laterală a trunchiului.

Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii în
capsula articulară (laterală) superioară și a benzii superioare a ligamentului iliofemoral.
Tensiunea din fesierul mic și mijlociu și mic, în tensorul fasciei lata, poate contribui, de
asemenea, la un SSA ferm.

Alinierea Goniometrului (fig. 20 și 21).

1. Fulcrumul este plasat peste SIAS-ul membrului măsurat,
2. Brațul fix (proximal) este aliniat pe o linie orizontală imaginară până la SIAS-ul opus,
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană anterioară a femurului, folosind linia
mediană a patelei ca referință. Pentru o măsurătoare exactă se palpează punctul mediu
dintre condilii femurali pentru a confirma că linia mediană a patelei nu este deplasată medial
sau lateral.
 Fig. 19 Evaluarea SSA și
estimarea sfârșitului AM pasiv
al adducției șoldului drept.
Examinatorul a poziționat
membrul stâng în abducție de
șold, pentru a creea spațiu
pentru adducția șoldului drept.
Examinatorul mișcă șoldul în
adducție cu o mână și
stabilizează pelvisul cu cealaltă
mână.
Fig . 20 În poziția de pornire pentru
măsurarea adducției șoldului, goniometrul
este într-un unghi de 90º, fiind considerată
poziția zero. În mod ideal, goniometrul va
avea două scale, iar poziția de pornire
poate fi citită ca 0º sau la 90º. Dacă există
o singură scară, examinatorul trebuie să
facă calcule pentru a transpune citirea de
la 90º la 0º. De exemplu, o citire reală de
90-60º de grade va fi înregistrată ca 0-30º.
Fig. 21 Sfârșitul măsurătorii
goniometrice a AM pasiv al
adducției pe drepta. Examinatorul
folosește o mână pentru a ține
fulcrumul goniometrului peste SIAS
a subiectului. Examinatorul
împiedică rotația șoldului,
menținând o apăsare fermă la a
gambei individului cu cealaltă
mână.
Rotația internă a șoldului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 30-45º
cu goniometrul
- plan transversal (anatomic)
- ax vertical (anatomic)
- poziție: șezând sau decubit
ventral
Mișcarea de rotație internă (medială) a șoldului se execută într-un plan transversal în jurul
unei axe verticale când subiectul este în poziție anatomică. Valorile AM normal al rotației
interne la adulți variază între 30-45º, cu valori mai mari în decubitul ventral.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în șezând pe o masă stabilă, cu genunchii flexați la 90º peste
marginea suprafeței. Șoldul este poziționat în 0º de abducție și adducție și în 90º de flexie.
Dacă coapsa nu se află la 90º de flexie, atunci se poate introduce un prosop rulat sub
capătul distal al coapsei, pentru a menține femurul într-un plan orizontal.

Stabilizare
Capătul distal al coapsei se stabilizează pentru a preveni abducția, adducția sau flexia
ulterioară a șoldului. Subiectul va fi instruit să își lase propria greutate pe ischioane pentru
a stabiliza și a evita rotiriea și înclinarea laterală a pelvisului.
Testarea mișcării
Examinatorul folosește o mână pentru a stabiliza coapsa distal și cu cealaltă mână pe
gambă distal pentru a o muta în exterior. Mâna care execută mișcarea ține, de asemenea și
gamba într-o poziție neutră pentru a preveni rotația tibiei pe femur (Fig. 23). Sfârșitul AM
apare atunci când se simte rezistența și provoacă înclinarea laterală sau rotiri ale
pelvisului sau flexia laterală a trunchiului.

Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii în
capsula articulară posterioară și a ligamentului ischiofemoral. Tensiunea în mușchii
piriform, obturator intern și extern, gemenul inferior și superior, pătratul femural, fesierul
mare și mediu, pot condribui la SSA ferm.

Alinierea Goniometrului (fig. 24 și 25).

1. Fulcrumul goniometrului este plasat peste aspectul anterior al patelei.
2. Brațul fix (proximal) este aliniat astfel încât să fie perpendicular pe podea sau paralel
cu suprafața de sprijin.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană anterioară a gambei, folosind creasta
tibială și un punct intermediar dintre cele două maleole ca referință .
 Fig. 23 Evaluarea SSA final și estimarea AM
Fig. 24 Poziția de start pentru Fig. 25 Măsurarea goniometrică a
pasiv al rotației interne a șoldului stâng. Un
măsurarea rotației interne a sfârșitului AM pasiv al rotației
prosop rulat este plasat sub coapsă distal
șoldului, fulcrumul goniometrului interne a șoldului. Brațul proximal
pentru a menține femurul într-o poziție
este plasat peste punctul centralal al goniometrului este
orizontală. Subiectul își folosește palmele
patelei. Ambele brațe ale perpendicular pe podea, în timp ce
pentru a menține o poziție corectă în șezut.
instrumentului sunt laolaltă. brațul distal menține alinierea cu
Una dintre mâinile examinatorului este
linia mediană anterioară a gambei.
așezată pe coapsă distal pentru a preveni
flexia, adducția și abducția șoldului. Cu
cealaltă mână mișcă lateral gamba.
 • Poziția alternativă de testare:
• Subiectul este poziționat în decubit ventral cu
ambele membre inferioare extinse. Pentru a se
asigura stabilitatea aplicației se folosește o curea
peste pelvis și prinsă de masă, pentru stabilizare.
• Subiectul flexează genunchiul membrului testat la
90º, iar celălalt membru inferior trebuie să rămână
complet extins pe masa de consult. Alinierea
goniometrului este aceeași ca în poziția de ședere
(Fig. 26).
• ➧ NOTĂ: Această poziție trebuie utilizată numai
dacă mușchiul drept femural are o lungime normală
(fără retracții).

Fig.26 Măsurarea AM-lui pasiv al rotației interne

a șoldului stâng în poziția alternativă de testare
din decubit ventral, cu goniometrul aliniat la
sfârșitul mișcării. O curea este amplasată peste
pelvis pentru stabilizarea subiectului.
Rotația externă a șoldului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 32-50º
cu goniometrul
- plan transversal (anatomic)
- ax vertical (anatomic)
- poziție: șezând sau decubit
ventral
Mișcarea de rotație externă a șoldului se execută într-un plan transversal în jurul unei axe
verticale când subiectul este în poziție anatomică. Valorile AM normal al rotației externe la
adulți variază între 32-50º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în șezând pe o masă stabilă, cu genunchii flexați la 90º de grade
peste marginea suprafeței. Șoldul este poziționat în 0º de abducție și adducție și în 90º de
flexie. Dacă coapsa nu se află la 90º de flexie, atunci se poate introduce un prosop rulat sub
capătul distal al coapsei, pentru a menține femurul într-un plan orizontal. Subiectul flexează
genunchiul controlateral peste 90º, pentru a permite șoldului să fie măsurat pe întreagul AM
de rotație externă.

Stabilizare
Capătul distal al coapsei se stabilizează pentru a preveni abducția, adducția sau flexia
ulterioară a șoldului. Subiectul va fi instruit să își lase propria greutatea pe ischioane pentru
a stabiliza și a evita rotiriea și înclinarea laterală a pelvisului.
Testarea mișcării
Examinatorul folosește o mână pentru a stabiliza coapsa distal și cu cealaltă mână pe gambă distal,
pentru a o muta spre interior și previne, de asemenea, rotirea tibiei pe femur (fig. 28). Sfârșitul
mișcării apare atunci când se simte rezistența și se provoacă înclinarea laterală, rotirea pelvisului sau
flexia laterală a trunchiului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii în capsula
articulației anterioare, a ligamentului iliofemoral și pubofemoral. Tensiunea în porțiunea anterioară a
fesierului mijlociu, a adductorului mediu și lung, al pectineului și a piriformilor de asemenea, pot
contribui la un SSA ferm.

Alinierea Goniometrului (fig. 22 și 23)

1. Fulcrumul goniometrului este plasat peste aspectul anterior al patelei.
2. Brațul fix (proximal) este aliniat astfel încât să fie perpendicular pe podea sau paralel cu suprafața
de sprijin.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană anterioară a gambei, folosind creasta tibială și un
punct intermediar dintre cele două maleole ca referință.
 Fig. 28 Evaluarea SSA și estimarea AM pasiv a
Fig. 29 Poziția de start Fig. 30 Măsurarea goniometrică a
rotației externe a șoldului. Un prosop rulat este
pentru măsurarea rotației sfârșitului AM pasiv al rotației
plasat sub coapsă distal pentru a menține
externe a șoldului, fulcrumul externe a șoldului. Brațul proximal al
femurul în poziție orizontală. Subiectul folosește
goniometrului este plasat goniometrului este perpendicular pe
sprijinul palmelor pentru a menține o poziție
peste punctul central al podea, în timp ce brațul distal
corectă în șezut. Examinatorul pune o mână pe
patelei. Ambele brațe ale menține alinierea cu linia mediană
coapsă distal pentru a preveni flexia șoldului și
goniometrului sunt laolaltă. anterioară a gambei.
abducția șoldului. Subiectul flexează genunchiul
drept pentru a permite gamba stângă să
completeze AM de rotație externă. Cealaltă
mână a examinatorului mișcă gamba medial.
 Poziția alternativă de testare:
Subiectul este poziționat în decubit ventral cu ambele
membre inferioare extinse. Pentru a se asigura stabilitatea
aplicației se folosește o curea peste pelvis și prinsă de
masa de consul, pentru stabilizare.
Subiectul flexează genunchiul membrului testat la 90º
pentru, iar membrul inferior contralateral trebuie să
rămână complet extins pe masa de consult. Alinierea
goniometrului este aceeași ca în poziția de ședere (Fig.
31).
•➧ NOTĂ: Această poziție trebuie utilizată numai dacă
mușchiul drept femural are o lungime normală (fără
retracții musculare).

Fig. 31 Măsurarea AM pasiv al rotației externe a

șoldului drept în poziția alternativă de testare
din decubit ventral, cu goniometrul aliniat la
sfârșitul mișcării. O curea este amplasată peste
pelvis pentru stabilizarea subiectului.
Bilanțul articular al genunchiului

Fizioterapeut Dr. Ilie ONU

Curs: Evaluare articulară și musculară
 Articulația genunchiului
Articulația genunchiului este o articulație sinovială portantă care leagă trei oase: femurul,
tibia și rotula. Este compusă din: articulația tibiofemurală și articulația patelofemurală.
Articulația genunchiului este cea mai mare și, cea mai solicitată articulație din organism.
Dispunerea oaselor în articulație oferă un punct de sprijin, care traduce prin acțiunile
mușchilor flexori și extensori ai genunchiului. Dispunerea ligamentelor extracapsulare și
intracapsulare și ale tendoanelor mușchilor care traversează articulația, asigură stabilitatea
atât de necesară, care contracarează stresul biomecanic considerabil exercitat asupra
articulației.

Osteocinematica
- dublă condiloidă cu două grade de libertate ;
- flexie – extensie → plan sagital în jurul unui ax medio-lateral;
- rotația are loc pe orizontală în plan în jurul unei axe longitudinale;
- rotația internă → la începutul flexiei genunchiului din extensie completă;
- rotația externă → la sfârșitul extensiei genunchiului, tibia se rotește
automat în exterior și produce ceea ce se numește înlăcătarea sau
„înzăvorârea” genunchiului.
 Articulația tibiofemurală
Articulația tibiofemurală unește condilii femurali (convecși) cu platoul tibial (concav)
Congruența acestor suprafețe este îmbunătățită de meniscurile situate între articulații.
Condilul medial este mai lung posterior și inferior, fiind separat de condilul lateral printr-o
depresiune adâncă numită fosă intercondiliană.
Anterior cei doi condili sunt separați de o zonă superficială, numită suprafața rotuliană
femurală. Suprafețele articulare distale sunt reprezentate de cei doi condili medial și lateral
care sunt superficial concavi la capătul proximal al tibiei.
 Articulația patelofemurală
La articulația patelo-femurală, suprafețele articulare sunt reprezentate de suprafața
posterioară a patelei și de suprafața patelo-femurală. Capsula articulară este de dimensiuni
mari și cuprinde ambele articulații, acesta fiind întărită de către ligamentele înconjurătoare
și de către tendoanele mușchilor adiacenți. Tendonul cvadricepsului, ligamentul rotulian și
expansiunile provenite din mușchii extensori, oferă stabilitate anterioară superioară.

- Mișcarea rotulei în raport cu cu șanțul femural în flexia

și extensia genunchiului este denumită "urmărire rotuliană".
- În flexia completă a genunchiului, rotula alunecă distal
și se află în crestătura intercondilară.
- În extensia completă a genunchiului, rotula alunecă proximal
și porțiunea inferioară a suprafeței rotuliene se articulează
cu suprafața anterioară a femurului.
 Repere anatomice: articulația genunchiului

Fig.5 Vedere laterală a membrului inferior drept Fig. 6 Vedere laterală a membrului inferior drept
care prezintă reperele anatomiei de suprafeță care prezintă reperele anatomice osoase pentru
pentru alinierea goniometrului. alinierea goniometrului la măsurarea flexiei
genunchiului.
Flexia genunchiului

Elemente cheie:
- AM / ROM genunchiului 130-140º
cu goni0metrul
- plan sagital
- ax medio-lateral
- poziție decubit dorsal
Mișcarea de flexie a genunchiului se execută în planul sagital în jurul unei ax medio-
lateral. AM normal al flexiei pentru adulți variază între 130-140º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în decubit dorsal, cu genunchiul testat în extensie. Șoldul este
plasat în 0º de extensie, abducție și adducție. Pentru a permite genunchiului să se extindă
cât mai mult, sub gleznă se introduce un prosop rulat.

Stabilizare
Femurul se stabilizează pentru a preveni rotirea, abducția și adducția șoldului.

Testarea mișcării
Glezna subiectului este ținută cu o mână și partea anterioară a coapsei cu cealaltă mână.
Se fexează coapsa pe șold la 90º și se mută genunchiul în flexie (Fig. 7). Se va stabiliza
coapsa pentru a preveni mișcarea șoldului împingând de gambă flexând astfel genunchiul.
Sfârșitul AM de flexie a genunchiului apare atunci când se simte rezistența și se provoacă o
flexie suplimentară a șoldului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal de obicei, este moale datorită
contactului dintre mușchii regiunii posterioare a gambei și coapsă, sau a contactului dintre
călcâie și fese. SSA poate fi ferm din cauza tensiunii în vastul medial, vastul lateral și cel
intermediar.

Alinierea Goniometrului (fig. 8 și 9)

1. Fulcrumul goniometrului este plasat peste condilul lateral al femurului.
2. Brațul fix (proximal) este aliniat cu linia mediană laterală a femurului, utilizând marele
trohanter ca referință.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană laterală a peroneului, folosind ca
referință maleola externă și capul peroneului.

Nota bene! S-a constatat că valorile măsurătorilor flexiei genunchiului în poziție ghemuită
sunt mai mari decât măsurările din poziția decubit dorsal; dar este sugerat că măsurătorile ar
trebui să fie făcute într-o poziție ghemuită pentru indivizii care sunt capabili să-și asume acea
poziție.
Nu se recomandă masuratoarea din decubit ventral deoarece rezistența dreptului femural va
limita AM flexiei genunchiului la unii indivizi.
Fig. 7 Membrul inferior dreapt la sfârșitul AM flexiei genunchiului. Examinatorul folosește o mână
pentru a muta coapsa subiectului la aproximativ 90º de flexie a șoldului și apoi stabilizează femurul
pentru a preveni flexia ulterioară. Cu cealaltă mână a examinatorul ghidează gamba obținând AM
complet al flexiei genunchiului.
 Fig. 8 În poziția de start pentru măsurarea flexiei
genunchiului, subiectul este poziționat în decubit dorsal
având coapsa expusă, astfel încât marele trohanter să
poată fi vizualizat și palpat. Un prosop rulat este plasat
sub gleznă pentru a ridica gamba, astfel încât AM
complet de pornire să poată fi măsurat corespunzător.
Fig. 9 La sfârșitul AM flexiei genunchiului,
examinatorul folosește o mână pentru a
menține flexia genunchiului și, de asemenea,
pentru a alinia brațul distal al goniometrului cu
linia mediană laterală a gleznei.
Extensia genunchiului

Elemente cheie:
- AM / ROM șoldului 0º cu gonimetrul
- plan sagital
- ax medio-lateral
- poziție decubit dorsal
Extensia genunchiului are loc în planul sagital în jurul unui ax medio-lateral și este de
obicei înregistrată ca poziție de pornire a AM flexiei genunchiului. Valorile normale ale
extensiei genunchiului AM pentru adulți sunt de aproximativ 0º.
O limitare a extensiei genunchiului este considerată atunci când poziția de pornire a AM de
flexie nu începe de la 0º, genunchiul fiind într-un flexum.
Când extensia depășește poziția 0º de pornire, aceasta poate fi încadrată în limitele
normale de 5-10º la copii, dar atunci când depășește 5 sau mai multe grade la adulți, se
numește hiperextensie sau genu recurvatum (fig. 11).

Poziția testării
Subiectul este poziționat în decubit dorsal, în poziția 0º de start a măsurării flexiei
genunchiului. Șoldul este poziționat în 0º de extensie, abducție și adducție. Pentru a
permite genunchiului să se extindă cât mai mult, sub gleznă se introduce un prosop rulat
(fig.12).

Stabilizare
Coapsa se stabilizează pentru a se menține șoldul în abducție, adducție și rotație neutră.
Testarea mișcării
Pentru a determina hiperextensia, examinatorul trebuie să plaseze o mână pe partea
inferioară coapsei și exercită o ușoară presiune descendentă.

Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii
în capsula articulară posterioară, a ligamentelor poplitee oblice și arcuite, colaterale și
a ligamentelor incrucișate anterior și posterior.

Alinierea Goniometrului (fig. 12)

1. Fulcrumul goniometrului este plasat peste condilul lateral al femurului.
2. Brațul fix (proximal) este aliniat cu linia mediană laterală a femurului, utilizând
merele trohanter ca referință.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană laterală a peroneului, folosind ca
referință maleola externă și capul peroneului.

Fig. 11 Hiperextensia genunchiului. AM
hiperextensiei se măsoară de la poziția
neutră sau flexie 0º a genunchiului.
Fig. 12 Subiectul este poziționat în decubit dorsal având coapsa
expusă, astfel încât marele trohanter să poată fi vizualizat și
palpat. Un prosop rulat este plasat sub gleznă pentru a ridica
gamba, astfel încât AM de pornire al extensiei să poată fi
măsurat. Valoarea normală a extensiei este de 0º.
Bilanțul articular al gleznei

Fizioterapeut Dr. Ilie ONU

Curs: Evaluare articulară și musculară
 Articulația talocrurală
Articulația talocrurală (gleznei), este o articulație sinovială care leagă peroneul și tibia de
talus. Proximal, articulația este formată din suprafețele concave ale tibiei distale, ale
maleolelor tibiale și fibulare. Suprafața articulației în regiunea distală este dată de cupola
convexă a astragalului. Capsula articulară este subțire și slabă anterior și posterior, iar
articulația este întărită de ligamente laterale și mediale.

Osteocinematica
- principala acțiune → dorsiflexie și flexie plantară
- glezna este considerată a fi în poziție neutră de 0º, atunci când piciorul este în unghi de 90º
cu tibia.
 Articulația subtalară
Articulația subtalară este compusă din trei articulații plane separate: articulațiile
posterioare, anterioare și medii dintre talus și calcaneu.
Articulația posterioară, care este cea mai mare și include o fațetă concavă pe suprafața
inferioară a astragalului și o fațetă convexă pe corpul calcaneului.
Articulațiile anterioare și medii sunt formate din două fațete convexe pe talus și două fațete
concave pe calcaneu.
Articulația posterioară are propria capsulă, în timp ce articulațiile anterioare și medii împart
o capsulă articulară cu articulația talonaviculară. Articulația subtalară este întărită de
ligamentele talocalcaniene anterioare, posterioare, laterale și mediale și ligamentul
talocalcaneal interos.

Osteocinematică
- principala acțiune → inversia și eversia, care apar în jurul uni axe oblice;
- inversia și eversia sunt mișcări compuse constând dintr-un cuplaj de adducție-abducție,
supinație-pronație și într-o măsură mai mică flexie-extensie (fig. 2).
Fig.2 Mișcarea piciorului la nivelul articulației subtalare. A, Pronația piciorului este o mișcare în plan oblic compusă din trei
componente în plan cardinal: (1) eversia, (2) dorsiflexia și (3) rotația externă a piciorului. B, Supinația piciorului este o
mișcare în plan oblic compusă din trei componente ale planului cardinal: (1) inversie, (2) flexie plantară și (3) rotația internă
a piciorului. C, Componentele din planul frontal ale eversiei/inversiei. D, componente în plan sagital ale dorsiflexiei/flexiei
plantare. E, componente în plan transversal ale rotației externe/interne (cunoscute și ca abducție/adducție). Axul roșu sau
punctul roșu, reprezintă axa pentru mișcarea respectivă.
 Repere anatomice pentru: articulația talocrurală

Fig. 4 Reperele anatomice osoase pentru

Fig. 3 Vedere laterală a membrului inferior drept care măsurarea mișcării de dorsiflexie și de flexie
prezintă reperele anatomice de suprafață folosite pentru plantară.
alinierea goniometrului la măsurarea mișcării de
dorsiflexie și flexie plantră.
 Repere anatomice pentru: articulația subtalară

Fig. 5 Vedere anterioară a piciorului și ale gleznei Fig. 6 Reperele anatomice osoase pentru
stângi, vizulizând reperele anatomice de suprafață. măsurarea AM inversiei și eversiei.
Reperele sunt folosite pentru a indica alinierea
goniometrului în măsurarea AM inversiei și a eversiei.
Dorsiflexia

Elemente cheie:
- AM / ROM genunchiului 15-20º cu
goniometrul
- plan sagital
- ax medio-lateral
- poziție: șezând, cu greutate
Mișcarea de dorsiflexie (extensie a piciorului) se execută în planul sagital în jurul unui ax
medio-lateral. Valorile AM normale ale dorsiflexiei la adulți variază între 15-20º în pozițiile
fără greutate.

AM dorsiflexiei este influiențată de poziția de testare (genunchiul flexat sau extins) și de

modul în care este realizată măsurarea (poziție care suportă greutatea, sau care NU suportă
greutatea). Dorsiflexia măsurată cu genunchiul flexat este de obicei mai mare decât cea
măsurată cu genunchiul extins. Flexia genunchiului slăbește mușchii gastrocnemieni, astfel
încât tensiunea pasivă a mușchilor NU limitează AM dorsiflexiei. Extensia genunchiului va
întinde gastrocnemienii, limitând astfel AM. AM dorsiflexiei cu greutatea pe picioare este
de obicei mai mare, decât măsurătorile fără greutate din poziția decubit dorsal și lateral;
prin urmare, aceste poziții nu ar trebui utilizate în mod interschimbabil.

Poziția de testare Subiectul este poziționat în șezând cu genunchiul flexat la 90º. Piciorul
trebuie să fie în 0º de inversie și eversie.
Stabilizare Se stabilizează tibia și peroneul pentru a preveni mișcarea genunchiului și
rotirea șoldului.
Testarea mișcării
Examinatorul utilizează o mână pentru a muta piciorul în dorsiflexie apăsând pe partea
inferioară a piciorului (Fig. 8). De evitat aplicarea de presiune pe marginea laterală a piciorului
sub al cincilea metatarsian și pe degetele de la picioare. O cantitate considerabilă de forță este
necesară pentru a depăși tensiunea pasivă în unitatea musculo-tendinoasă a ahilianului. Adesea,
o comparație a AM active și pasive pentru o anumită persoană ajută la determinarea cantității
de forță ascendentă necesară pentru a completa AM pasiv în dorsiflexie. Sfârșitul AM apare
atunci când se resimte rezistența la mișcare ulterioară și încercarea de a produce o mișcare
suplimentară provoacă extinderea genunchiului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii în
capsula articulară posterioară, mușchiul solear, tendonul ahilian, porțiunea posterioară a
ligamentului deltoid, ligamentul talofibular posterior și calcaneofibular.

Alinierea Goniometrului (fig. 9 și 10)

1. Fulcrumul este plasat peste aspectul lateral al maleolei externe (laterale).
2. Brațul fix (proximal) este aliniat cu linia mediană laterală a peroneului, folosind capul
peroneului ca referință.
3. Brațul mobil (distal) se aliniază paralel cu aspectul lateral al celui de-al cincilea
metatarsian.
 Fig. 8 Glezna dreapta la sfârșitul
AM dorsiflexiei. Examinatorul ține
porțiunea distală a gambei cu o
mână pentru a preveni mișcarea
genunchiului și folosește cealaltă
mână pentru a împinge pe
suprafața plantară a piciorului
pentru a obține dorsiflexia.
Fig. 9 În poziția de start Fig. 10 La sfârșitul AM dorsiflexiei,
pentru măsurarea AM examinatorul folosește o mână pentru a
dorsiflexiei, glezna este alinia brațul goniometrului proximal, în
poziționată astfel încât timp ce cu cealaltă mână menține
goniometrul să fie la 90º. dorsiflexia și aliniază brațul goniometrului
Această citire a distal. Brațul distal, este poziționat astfel
goniometrului este transpusă încât să poată fi aliniat cu paralela cu
și înregistrată ca 0º. celui de-al cincilea metatarsian.
Poziții alternative de testare
Decubit dorsal fără greutate – Subiectul este poziționat în decubit dorsal cu genunchiul
flexat la 45º și susținut pe o pernă. Piciorul trebuie să fie în 0º de inversie și eversie.
Stabilizarea, mișcarea de testare, SSA și alinierea goniometrului sunt aceleași ca și pentru
poziția așezat.

Decubit ventral fără greutate - Subiectul este poziționat în decubit ventral cu genunchiul
flexat la 90º (Fig. 11). Piciorul trebuie să fie în 0º de inversie și eversie. Stabilizarea,
mișcarea de testare, SSA și alinierea goniometrului sunt aceleași ca și pentru poziția așezat.

Stând cu greutate - Subiectul este poziționat în picioare cu greutatea pe piciorul de testat.

Piciorul trebuie să fie în 0º de inversie și de eversie. Genunchiul trebuie să fie cât mai
flexat, menținând piciorul plat pe podea. Sfârșitul AM are loc atunci când mișcarea
suplimentară face ca să se ridice călcâiul de pe podea (Fig. 12). Alinierea goniometrului este
aceeași cu cea pentru poziția așezat.
 Fig. 11 Alinierea goniometrului la sfârșitul AM Fig. 12 Alinierea goniometrului la sfârșitul AM de
de dorsiflexie. Se folosește o poziție alternativă dorsiflexie folosind o poziție alternativă cu greutate.
decubit ventral cu genunchiul flectat la 90º.
Flexia plantară

Elemente cheie:
- AM / ROM genunchiului 45-55º cu
goniometrul
- plan sagital
- ax medio-lateral
- poziție: șezând
Mișcarea de flexie plantară (flexia piciorului) se execută într-un plan sagital în jurul unui ax
medio-lateral. Valorile normale ale AM de flexie plantară la adulți variază între 45-55º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în așezat cu genunchiul flexat la 90º. Se poziționează piciorul în 0º
de inversie și eversie.

Stabilizare
Tibia și peroneul se stabilizează pentru a preveni flexia genunchiului și rotirea șoldului.

Testarea mișcării
Examinatorul împinge în jos cu o mână partea dorsală a piciorului subiectului pentru a
produce flexia plantară (Fig. 14). Nu exercitați nici o forță asupra degetelor de la picioare
și se evitată împingerea gleznei în inversie sau în eversie. La sfârșitul AM se ajunge atunci
când se simte rezistența și se încearcă producerea flexiei plantare suplimentare, rezultând
flexia genunchiului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza
tensiunii în capsula articulației anterioare; porțiunea anterioară a ligamentului
deltoid, talofibular anterior; și mușchii tibial anterior, extensorul lung al halucelui și al
degetelor. SSA poate fi hard din cauza contactului dintre tuberculurile posterioare ale
talusului și marginea posterioară a tibiei.

Alinierea Goniometrului (fig. 15 și 16)

1. Fulcrumul este plasat peste aspectul lateral al maleolei externe (laterale).
2. Brațul fix (proximal) este aliniat cu linia mediană laterală a peroneului, folosind
capul peroneului ca referință.
3. Brațul mobil (distal) se aliniază paralel cu aspectul lateral al celui de-al cincilea
metatarsian.
 Fig. 16 La sfârșitul AM de flexie plantară,
Fig. 14 Glezna dreaptă Fig. 15 Alinierea goniometrului în examinatorul folosește o mână pentru a
la sfarsitul AM de flexie poziția de start pentru măsurarea AM de menține flexia plantară și pentru a alinia
plantară. Examinatorul flexie plantară. Glezna este poziționată brațul distal al goniometrului. Examinatorul
stabilește SSAul și astfel încât goniometrul să fie la 90º. ține partea dorsală a piciorului pentru a evita
vizual estimează AM. Această citire a goniometrului este exercitarea presiunii asupra degetelor de la
transpusă și înregistrată ca 0º. picioare, iar cu cealaltă mână va stabiliza tibia
și a alinia brațul proximal al goniometrului.
Inversia

Elemente cheie:
- AM / ROM genunchiului 30-35º cu
goniometrul
- plan frontal
- ax antero-posterior
- poziție: șezând
Inversia este o combinație de mișcări: supinație, adducție și flexie plantară care apare în
diferite grade la nivelul articulațiilor subtalare, transversale tarsale, cuboideonavicular,
cuneonavicular, intercuneiform, cuneocuboid, tarsometatarsal. Din cauza limitărilor uniaxiale
ale goniometrului, inversia piciorului este măsurată pe planul frontal în jurul unui ax antero-
posterior. Valorile normale ale AM inversiei tarsale la adulți variază între 30-35º.
Poziția testării
Subiectul este poziționat în șezând, cu genunchiul flexat la 90º și gamba peste marginea
suprafeței de susținere. Se poziționează șoldul în 0º de rotație, adducție și abducție.
Alternativ, este posibil să poziționați subiectul în decubit dorsal, cu piciorul peste marginea
suprafeței de susținere.
Stabilizare
Tibia și peroneul se stabilizază pentru a preveni rotirea în interior și extensia genunchiului;
rotația externă și abducția șoldului.
Testarea mișcării
Examinatorul împinge piciorul anterior în adducție și coboară în flexie plantară, ducând talpa
în interior și în supinație, (Fig. 18). Sfârșitul AM apare atunci când se simte rezistența și
încercările de mișcare ulterioare produc rotația internă a genunchiului și / sau rotația externă
și abducția șoldului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este ferm din cauza tensiunii în
capsulele articulare; ligamentul talofibular anterior și posterior; calcaneofibular;
ligamentele talocalcaneale anterioare, posterioare, laterale și interosase; calcaneale
dorsale; ligamentul calcaneocuboid dorsal; talonavicular dorsal; bifurcat; metatarsal
transvers; dorsale, plantare și interosase ale articulațiilor cuboideonaviculare,
cuneonaviculare, intercuneiforme, cuneocuboide, TMT și intermetatarsiene; și muschii
peronieri.

Alinierea goniometrului (fig. 19 și 20).

1. Fulcrumul este plasat peste aspectul anterior al gleznei la jumătatea distanței dintre
maleole.
2. Brațul fix (proximal) este aliniat cu linia mijlocie anterioară a gambei, folosind ca
referință tuberozitatea tibială.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană anterioară a celui de-al doilea
metatarsian.
 Fig. 18 Piciorul și glezna stângă la
sfârșitul AM inversiei. Examinatorul
folosește o mână pe gleznă distal
pentru a preveni mișcarea genunchiului
și a șoldului, în timp ce cealaltă mână
mută piciorul în inversie.
Fig. 19 Alinierea
goniometrului în poziția de
pornire pentru măsurarea AM
inversiei.
Fig. 20 La sfârșitul AM,
examinatorul folosește o mână
pentru a menține inversia și pentru
a alinia brațul goniometrului distal.
Cu cealaltă mână se aliniează brațul
proximal al goniometrului.
Eversia

Elemente cheie:
- AM / ROM genunchiului 15-20º cu
goniometrul
- plan frontal
- ax antero-posterior
- poziție: șezând
Eversia este o combinație de mișcări: pronație, abducție și dorsiflexie care apar în grade
diferite la nivelul tarsalului subtalar, transvers, cuboideonavicular, cuneonavicular,
intercuneiform, cuneocuboid, TMT și intermetatars. Din cauza limitărilor uniaxiale ale
goniometrului, eversia piciorului este măsurată pe planul frontal în jurul unei ax antero-
posterior. Valorile normale ale AM de eversie tarsală la adulți variază între 15-20º.

Poziția testării
Subiectul este poziționat în șezând, cu genunchiul flexat la 90º și gamba peste marginea
suprafeței de susținere. Se plasează șoldul în 0º de rotație, adducție și abducție. Alternativ,
este posibil să plasați subiectul în decubit dorsal, cu piciorul peste marginea suprafeței de
susținere.
Stabilizare
Tibia și peroneul se stabilizază pentru a preveni rotirea în exterior și flexia genunchiului și
rotația internă și adducția șoldului.
Testarea mișcării
Se trage piciorul exterior în abducție și sus în dorsiflexie, ducând piciorul în pronație (Fig.
22). Sfârșitul AM apare atunci când se simte rezistența și încercările de mișcare ulterioare
provoacă o rotație externă genunchiului și / sau rotațiea internă și adducția șoldului.
Sfârşitul senzaţiei de amplitudine (SSA – End-feel) normal este dură din cauza contactului
dintre calcaneu și sinus tarsi. În unele cazuri, SSAul poate fi fermă din cauza tensiunii în
capsulele articulare; ligamentul deltoid; talocalcaneal medial; ligamentele plantare
calcaneonaviculare și calcaneocuboide; ligamentul talonavicular dorsal; bifurcat; metatarsal
transvers; diverse dorsale, plantare și interosase ale articulațiilor cuboideonaviculare,
cuneonaviculare, intercuneiforme, cuneocuboide, TMT și intermetatarsiene; și mușchiul
tibial posterior.

Alinierea goniometrului (fig. 23 și 24).

1. Fulcrumul este plasat peste aspectul anterior al gleznei la jumătatea distanței dintre
maleole.
2. Brațul fix (proximal) este aliniat cu linia mijlocie anterioară a gambei, folosind ca
referință tuberozitatea tibială.
3. Brațul mobil (distal) este aliniat cu linia mediană anterioară a celui de-al doilea
metatarsian.
 Fig. 22 Glezna și piciorul stâng la
Fig. 23 Alinierea goniometrului
capătul AM în eversie. Examinatorul
folosește o mână pe gambă distal
pentru a preveni flexia genunchiului și
rotirea externă. Cu cealaltă mână mută
piciorul în eversiune. SSA este
determinat și se face o estimare vizuală
a AM.
Fig. 24 La sfârșitul AM eversiei, mâna
stângă a examinatorului menține
în poziția de pornire pentru
eversia și aliniază brațul goniometrului
măsurarea AM de eversie.
distal cu cel de-al doilea metatarsian.
Mâna dreaptă a examinatorului, este
folosită pentru alinierea brațului
proximal al goniometrului.
Mulțumesc!