În urma unei operațiuni militare,din 28 iunie-3 iulie
1940, teritoriul Basarabiei a fost anexat de URSS, iar puterile Comitetului Regional Moldovenesc al PC(b) din Ucraina și ale Sovietului Suprem din RASSM au fost extinse asupra acestui teritoriu. Componența comitetelor executive județene din Basarabia a fost aprobată de Prezidiul Sovietului Suprem al RSSU. Astfel, s-a pus problema formării RSS Moldovenești și trecerea unor județe din Basarabia în componența RSS Ucrainene. La 2 august 1940, Sovietul Suprem al URSS a adoptat Legea privind formarea RSSM, iar teritoriile incluse în RSSM au inclus orașele Tiraspol și Grigoriopol și mai multe raioane din RASSM și Basarabia. Constituirea RSSM (2)
Hotărârea din 14 august 1940 a Comitetului Central al PC(b)
din URSS a dus la transformarea organizației de partid din RASSM în PC(b) al Moldovei, iar prim-secretar a fost numit P. Borodin, de origine rusă. La 10 noiembrie 1940, a avut loc o sesiune extraordinară a Sovietului Suprem al RASSM la Chișinău, în cadrul căreia a fost adoptată Legea privind alegerile în Sovietul Suprem al RSSM. Alegerile care au avut loc la 12 ianuarie 1941 au fost considerate o farsă politică, având un caracter formal. În fiecare circumscripție exista un singur candidat controlat de organele de partid și NKVD. Piotr Borodin Conform rezultatelor, 99,62% din populație a participat la alegeri. La 10 februarie 1941, Sovietul Suprem "ales" a votat Constituția RSS Moldovenești, care era o copie fidelă a Constituției URSS. Politici social-economice
În august 1940, în Basarabia, au avut loc naționalizări ale
băncilor, întreprinderilor, transportului și terenurilor agricole. S-a impus un impozit unic pentru gospodăriile țărănești, iar nepredarea acestor produse agricole era considerată infracțiune. Colectivizarea a început în noiembrie 1940 și a implicat și schimbări demografice, cum ar fi relocarea coloniștilor germani și popularea terenurilor cu ucraineni. Numărul de colhozuri și gospodării colective a crescut în perioada respectivă. De asemenea, s-au organizat stații de mașini și tractoare pentru sprijinirea agriculturii. Au avut loc și mobilizări forțate pentru muncă în diverse industrii și sectoare agricole ale Uniunii Sovietice.
Societate şi economie în RSS Moldovenească, 1940-1941, 1944-1989.
Ţăranii erau exploataţi prin prestarea muncii obligatorii în colhoz, nefiind salarizaţi decât după 1964 Politica în domeniul învățământului și culturii
Politica învățământului și culturii în Basarabia
urmărea aparent educarea unei noi generații de cetățeni sovietici și eliminarea analfabetismului, dar, în realitate, avea ca scop deznaționalizarea și rusificarea populației. Aceasta s-a manifestat prin promovarea ideii de "limbă moldovenească" distinctă de limba română, precum și prin înlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic. Sistemele de învățământ existente, cum ar fi gimnaziile și școlile eparhiale, au fost desființate, iar studierea limbii și literaturii ruse a devenit obligatorie în toate școlile. De asemenea, au fost înființate organizații de tineret, Inscripție: Slavă Marelui Stalin precum detașamentele de pionieri și octombrei. În paralel, au fost distruse sau eliminate simbolurile culturii românești, precum statuile lui Ferdinand I, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, generalul Poetaș, precum și basoreliefurile lui S. Murafa și Al. Mateevici. REpresiuniile
În perioada respectivă, organele NKVD au
desfășurat o serie de acțiuni de arestare și deportare în masă. Între 28 iunie și 4 iulie 1940, aproximativ 1.122 de persoane, inclusiv foști polițiști, agenți ai Siguranței și ofițeri ai Armatei Române, au fost arestate în județele Cernăuți, Bălți, Chișinău și Cetatea Albă. La 9 iulie 1940, V. Molotov a semnat o hotărâre referitoare la activitatea tribunalelor militare în teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord, prin care aceste structuri erau autorizate să judece crime contrarevoluționare și acte de banditism ale locuitorilor din aceste teritorii. Cei acuzați de "activitate contrarevoluționară" urmau să fie supuși represiunilor. REpresiuniile
În ceea ce privește sfera religioasă, au fost luate
măsuri de constrângere religioasă în conformitate cu ideologia ateistă a omului sovietic. Preoții au fost persecutați și deportați, iar unele biserici au fost distruse sau transformate în alte scopuri, cum ar fi săli de spectacole sau depozite. De exemplu, Biserica Seminarului Teologic a fost transformată în Arhiva de Istorie a NKVD-ului, Paraclisul Palatului Mitropolitan din Chișinău a devenit Palatul Pionierilor, iar mănăstirile au fost folosite ca azile sau spitale pentru diverse categorii de persoane. Laboratorul Competențelor Laboratorul Competențelor „În acea zi la liceul din Poiana se desfășura una dintre ultimele lecții de literatură din anul școlar. Profesorul Mihai Ulmu le preda elevilor săi anul întreg Eminescu. [...] Văzu două camioane cu soldați, pe ale căror cabine erau desenate câte o stea roșie în cinci colțuri. Acestea opriră la poarta școlii. [...] – De azi încolo, sunteți liberi, dragi tovarăși! Marele Stalin, părintele popoarelor, v-a eliberat. El vă poruncește să fiți fericiți! După această frază, privi iscoditor deasupra tablei, unde văzu portretul lui Eminescu. Trase pe dată taburetul de la masa profesorului, se aburcă cu cizmele prăfuite, desprinse de pe perete imaginea poetului și agăță în locul acestuia portretul lui Iosif Vissarionovici Stalin. [...] – Tovarășul Stalin ne-a ordonat să lichidăm dușmanul de clasă fără cruțare, cine nu-i cu noi, ne-a îndrumat învățătorul, este împotriva noastră.”
a. Evenimentul reprezentat este deportările masive ale populației, în
perioada regimului sovietic condus de Stalin, din diferite regiuni ale Uniunii Sovietice. Deportările erau adesea utilizate ca instrument de control politic și de eliminare a posibilelor amenințări sau opoziții față de regim. Printre cele mai notorii deportări se numără cele din Ucraina în anii 1930, cunoscute sub numele de Holodomor, care a fost o foamete organizată în scopul suprimării populației ucrainene. b. Politica promovată de autoritățile sovietice în textul citat este una de propagandă și control strict asupra populației. Se evidențiază prin prezența soldaților cu steaua roșie pe camioane și prin discursul profesorului care glorifică figura lui Stalin și ordonă lichidarea dușmanilor de clasă. Metodele utilizate includ manipularea informațiilor, înlocuirea simbolurilor culturale și politice cu cele ale regimului comunist, precum și folosirea coerciției și a fricii pentru a impune supunerea și controlul total. Laboratorul Competențelor
a. Evenimentul prezentat pe timbru este primul val de deportări în masă ale
basarabenilor. Aceste deportări au avut loc în contextul celui de-al Doilea Război Mondial și au avut consecințe devastatoare asupra populației b. Sârmă ghimpată: Imaginea prezintă sârmă ghimpată de-a lungul căii ferate. Acest simbol sugerează restricții, confinare sau o zonă de securitate. Calea ferată: Calea ferată din imagine poate fi asociată cu transportul și deportarea persoanelor. În contextul deportărilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, calea ferată a fost folosită pentru a transporta oamenii dintr-un loc în altul, adesea în condiții inumane și fără respectarea drepturilor lor fundamentale.. Lumânarea: Lumânarea plasată în prim-plan poate simboliza comemorarea și amintirea celor care au fost deportați și nu s-au întors. Este o modalitate de a onora memoria acestor oameni și de a ne reaminti de suferința și pierderile pe care le-au îndurat. c. Deportările au avut consecințe devastatoare asupra populației. Oamenii au fost separați de familiile lor, au suferit în condiții inumane și au pierdut drepturile și libertățile fundamentale. Aceste evenimente au lăsat o amprentă profundă asupra istoriei și identității basarabenilor și au fost parte a unui context mai larg al celui de-al Doilea Război Mondial. ,,Moartea unui om e o tragedie. Moartea a milioane de oameni reprezinta doar o statistică ,,