IMPLICAȚII ALE DESCHIDERII

MOȘTENIRII

Lector univ.dr. IRINA CEHAN

 Motto:
Îndată ce murim, toate legăturile care făceau ca proprietățile să fie ale
nostre se rup- Mihail Eliescu
E mai avantajos să fii făcut moștenitor,decât să umbli să ajungi -Publilius
Syrus

 Moștenirea este garantată prin dispozițiile art.46 din Constituția României

 Reglementare: NCC- cartea a IV-a –Despre moștenire și liberalități
 Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate
către una sau mai multe persoane în ființă (art.953 Cod Civil)
 Termenul de “moștenire”/”succesiune”este întrebuințat adesea și pentru a
desemna însuși patrimoniul persoanei fizice decedate, care se transmite
mortis causa moștenitorilor săi, adică masa succesorală a defunctului
 DATA ȘI LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII
 Moștenirea unei persoane se deschide prin decesul acesteia
(art.954 Cod Civil)

 DATA DESCHIDERII MOȘTENIRII- momentul decesului

persoanei în cauză
 Simpla declarare judecătorească a dispariţiei unei persoane
fizice nu are ca efect deschiderea moştenirii, deoarece cel
dispărut este socotit a fi în viaţă dacă nu a intervenit o
hotărâre declarativă de moarte, rămasă definitivă

 Dovada: în principiu – prin certificat deces/hotărâre

judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă care
cuprinde data stabilită de instanță ca fiind cea a morții
 fiind un fapt juridic, dovada decesului ca şi a datei la care
acesta s-a produs se poate face cu orice mijloc de probă
 DATA ȘI LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII

 Importanța datei deschiderii moștenirii:

 se determină sfera persoanelor chemate la moștenire (fie în
temeiul legii, fie în baza testamentului)
 momentul la care operează transmiterea succesorală
 începe să curgă termenul de opțiune succesorală de 1 an
 începe starea de indiviziune între comoștenitori
 momentul prin raportare la care se analizează validitatea unor
acte asupra moştenirii- actele asupra moștenirii devin valabile
 compunerea și stabilirea valorii masei succesorale
 legea care va guverna devoluțiunea moștenirii
 DATA ȘI LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII

o LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII- ultimul domiciliu al

defunctului, indiferent dacă coincide sau nu cu locul decesului
o Dovada ultimului domiciliu- cartea de indentitate, certificatul de
deces, hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă
definitivă, alte mijloace de probă

o Importanța practică a locului deschiderii moștenirii- determinarea

organelor competente să soluționeze problemele juridice legate de
moștenire

 Procedura succesorală necontencioasă – de competența notarului

public din circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul
și-a avut ultimul domiciliu
 DATA ȘI LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII

o Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu e cunoscut:

 locul din țară aflat în circumscripția notarului public primul
sesizat
 numai dacă în această circumscripție există cel puțin un bun imobil al
celui care lasă moștenirea;
 când nu există bunuri imobile în patrimoniul defunctului, numai dacă
aici se găsesc bunuri mobile ale defunctului
 patrimoniul succesoral nu are bunuri în România
o Moșteniri succesive- competent oricare dintre birourile notariale din
circumscripția teritorială a judecătoriei în care a avut domiciliul cel
din urmă autor
 DATA ȘI LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII

 Succesiuni cu element de extraneitate- art. 954 alin.

(3) din C. civ- dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut
sau nu se află pe teritoriul României, moştenirea se deschide la locul
din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu
condiţia ca, în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al
celui care lasă moştenirea.
 În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există

bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia

notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie
să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în
patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul
deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public cel dintâi
sesizat.
 legiuitorul român leagă competența notarului public de

„domiciliu”, spre deosebire de cel european care o leagă de reședința

obișnuită
 DATA ȘI LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII

 Instanța competentă să judece acțiunile privitoare la

moștenire- competență exclusivă- instanța ultimului
domiciliu al defunctului
 Judecătoria- judecă:

 cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor

testamentare
 cererile privitoare la moștenire și la pretențiile reciproce ale
moștenitorilor (petiția de ereditate, acțiunea în reducțiune,
acțiunea de partaj succesoral)
 cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva
vreunui moștenitor sau a executorului testamentar
 cererile privitoare la anularea certificatului de moștenitor
eliberat de notarul public
 DEVOLUȚIUNEA SUCCESORALĂ
 Indiferent că moștenirea se transmite în temeiul legii sau prin dispozițiile
testamentare condițiile generale ale dreptului la moștenire sunt:
 Condiții pozitive – capacitatea de a moșteni și vocația la moștenire
 Condiție negativă- nedemnitatea succesorală

 CAPACITATEA DE A MOȘTENI- aptitudinea persoanei de a avea

drepturi și obligații pe care le presupune calitatea de moștenitor
 art.957 Cod Civil- o persoană poate moșteni dacă există la momentul
deschiderii moștenirii
 sunt persoane care au capacitate succesorală:
• persoanele fizice în viață
• persoanele fizice concepute dar nenăscute la data deschiderii moștenirii
• persoanele fizice dispărute
• persoanele juridice
 DEVOLUȚIUNEA SUCCESORALĂ
Persoanele care NU au capacitate succesorală:
• persoanele fizice predecedate
• persoanele juridice care și-au încetat existența
• codecedații (împrejurări diferite) și comorienții (aceeași împrej)

VOCAȚIA SUCCESORALĂ (chemarea la moștenire)

 în sens general- vocația potențială a unor persoane de a culege moștenirea
lăsată de o altă persoană (ex-vocația rudelor în linie directă fără limită de
grad)
 în sens concret-vocația utilă- persoanele care vor culege efectiv moștenirea
lăsată de defunct, nefiind înlăturate de la moștenire de un alt succesibil
 DEVOLUȚIUNEA SUCCESORALĂ
 NEDEMNITATEA SUCCESORALĂ-decăderea moștenitorului din
dreptul de a-l moșteni pe defunct, când se face vinovat de o faptă gravă
față de defunct ori față de un alt succesibil
 sancțiune civilă
 privește atât moștenirea legală cât și cea testamentară
 operează de drept sau poate fi judiciară(declarată de instanță)
 moștenitorul să fi acționat cu discernământ
 efectele pot fi înlăturate expres prin testament sau act autentic
 produce efecte doar în privința autorului faptei nu și asupra altor persoane
chemate la moștenire în nume propriu/reprezentare
 efecte relative (nu se extind la alte moșteniri)

o Feluri- nedemnitatea de drept și nedemnitatea judiciară

 DEVOLUȚIUNEA SUCCESORALĂ

 NEDEMNITATEA DE DREPT (art.958 Cod Civil)

 persoană condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de
a-l ucide pe cel care lasă moștenirea
 persoană condamnată penal pentru săvârșirea înainte de deschi-
derea moștenirii a unei infracțiuni cu intenția de a ucide un alt succesibil care la
acea dată ar fi înlăturat/restrâns vocația la moșteni-
re a făptuitorului
- poate fi invocată oricând, la cererea oricărei persoane interesate,
procurorului, din oficiu de instanță/notar, chiar de nedemn pe baza hotărârii
judecătorești din care rezultă nedemnitatea (nu e necesară o hotărâre de
constatare a nedemnității)
 NEDEMNITATEA JUDICIARĂ (art.959 Cod Civil)
 persoană condamnată penal pentru săvârșirea cu intenție împotriva lui de
cuius a unor fapte grave de violență fizică sau morală, ori fapte care au avut
ca urmare moartea victimei
 DEVOLUȚIUNEA SUCCESORALĂ

 persoana cu rea credință a ascuns, alterat, distrus, falsificat testamentul

defunctului
 persoana prin dol sau violență l-a împiedicat pe cel care lasă moștenirea să
întocmească, modifice, revoce testamentul
- orice succesibil poate cere instanței declararea nedemnității printr-o acțiune
ce se introduce în termen de 1 an de la data deschiderii moștenirii (hotărâre
de declarare a nedemnității)
EFECTE: nedemnul este înlăturat total atât de la moștenirea legală cât și de la
cea testamentară, neculegând nici rezerva succesorală
 dacă a intrat în posesia bunurilor moștenirii le va restitui, precum și bunurile
acestora, posesia sa fiind considerată de rea-credință
 renasc drepturile și obligațiile nedemnului față de moștenire care se
stinseseră prin confuziune
 DEVOLUȚIUNEA SUCCESORALĂ

 nedemnul, chiar aflat în viață la data deschiderii moșteni-rii poate fi

reprezentat- astfel instituția reprezentării prezintă un progres și se apropie
mai mult de scopul acesteia, acela de a asigura egalitatea între tulpini, lucru
neacceptat în vechea reglementare
 titlul de moștenitor al nedemnului fiind desființat și actele subsecvente
încheiate de acesta cu terții vor fi desființate cu efect retroactiv (excepție-
actele de conservare, administrare, de dispoziție cu titlu oneros încheiate cu
terții de bună credință)
 efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului,
amnistie postcondamnatorie, grațiere, sau prescripția executării pedepsei
penale
 Efectele nedemnității de drept sau judiciare -pot fi înlăturate expres prin
testament sau printr-un act autentic notarial
 împăcarea dintre părți nu este în măsură însă să înlăture caracterul penal al
faptelor comise de nedemn
 TRANSMITEREA MOȘTENIRII
 Art.955 alin.1 Cod Civil- patrimoniul succesoral se transmite prin moștenire
legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin
testament
 Moștenirea legală- patrimoniul se transmite persoanelor stabilite de lege în
ordinea și cotele strict determinate; moștenitorii legali- universali, cu titlu
universal, cu titlu particular
 Moștenirea testamentară- transmiterea patrimoniului succesoral are loc în
temeiul voinței testatorului manifestată prin testament; legatari universali, cu
titlu universal, cu titlu particular
 Caractere juridice
 transmisiune pentru cauză de moarte (mortis causa)
 transmisiune universală
 transmisiune unitară-se transmite după aceleași norme juridice indiferent de
natura bunurilor ori originea bunurilor succesorale
 transmisiune indivizibilă- vizează întreaga moștenire
 TRANSMITEREA MOȘTENIRII
OPȚIUNEA SUCCESORALĂ
 Art.1100 alin.1 Cod Civil- cel chemat la moștenire în temeiul legii sau al
voinței defunctului poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea
 Art.1106 Cod Civil- nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se
cuvine
 Dreptul de opțiune succesorală este un drept subiectiv al moștenitorilor ce au
vocație succesorală și de care pot uza de la data deschiderii moștenirii
o Subiectele dreptului de opțiune succesorală= moștenitorii legali, legatarii,
creditorii personali ai succesibilului pe calea acțiunii oblice doar în limita
îndestulării creanței lor ( contravine sau nu principiului libertății acceptării
moștenirii prevăzut de art.1106??)
 OPTIUNEA SUCCESORALĂ

 Caractere juridice
 act juridic unilateral, incheiat personal/mandatar cu procură specială
 act juridic indivizibil (excepție vocația multiplă la moștenire)
 act juridic pur și simplu (nu poate fi afectat de modalități)- NA
 act juridic în principiu irevocabil (excepție-retractarea renunțării)
 act juridic declarativ –efectele operează retroactiv de la data deschiderii
succesiunii
 Condiții de validitate:
 capacitate de exercițiu deplină (act de dispoziție) -NR
 consimțământ valabil
 forma- înscris autentic/sub semnătură privată pentru declarația de acceptare
expresă, forma autentică-renunțarea la moștenire, declarația de neacceptare-
NA
o Acțiunea în anularea acceptării sau renunțării la moștenire se prescrie în
termen de 6 luni de la data cunoașterii cauzei de N
 OPȚIUNEA SUCCESORALĂ
 R- Art.1103 Cod Civil -Termenul -un an de la deschiderea moștenirii
(aplicabil atât succesiunilor universale cât și cu titlu particular)- termen de
decădere
 Reducerea termenului de opțiune succesorală- motive temeinice /ordonanță
președințială (neoptare=renunțare la moștenire)
 Art.1104 din Codul civil aduce un element de noutate- Prorogarea
termenului de opțiune succesorală- situația solicitării inventarului succesoral
anterior exercitării dreptului de opțiune- 2 luni de la comunicarea procesului
verbal de inventariere-
 Excepții: termenul de 1 an începe să curgă

- de la data nașterii celui chemat la moștenire

- de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă- hot j

- de la data cunoașterii legatului (T) de către legatar

- de la data cunoașterii legăturii de rudenie

 OPȚIUNEA SUCCESORALĂ
o Suspendarea și repunerea în termen- excepții fiind termen de decădere-
1103 alin.3
 Cazuri:
 titularul dreptului face parte din forțele armate ale României aflate în stare
de mobilizare sau război
 cel împotriva căruia curge termenul este împiedicat de un caz de forță
majoră să facă acte de întrerupere
 Termenul nu se va împlini decât în 6 luni de când suspendarea a încetat
 Repunerea în termen- motive temeinice neimputabile- în 30 de zile de când
a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat
depășirea termenului de opțiune
 Admiterea cererii de repunere în termen= acceptarea implicită a moștenirii
 ACCEPTAREA MOȘTENIRII
 Acceptarea voluntară- actul/faptul unilateral și necondiționat al
succesibilului de a păstra moștenirea
 Acceptarea forțată- impusă de lege, sancțiune civilă când succesibilul cu
rea credință a sustras, ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau o donație
supusă raportului sau reducțiunii
 Acceptarea expresă- însușire explicită, neîndoielnică a calității de
moștenitor prin înscris autentic sau sub semnătură privată
 Acceptarea tacită- opțiunea se manifestă prin acte/fapte indirecte care nu
pot fi făcute decât cu asumarea calității de moștenitor
- art.1110 –actele cu valoare de acceptare tacită:
- actele de dispoziție asupra patrimoniului succesoral-A de drept
- actele de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri privite
individual- pot avea valoare de A- judiciară
 ACCEPTAREA MOȘTENIRII
o Declarația de neacceptare- declarație autentică notarială- când succesibilul
intenționează să îndeplinească un act ce poate avea semnificația acceptării
moștenirii (ref.la bunuri-acceptare tacită judiciară)
o Acte juridice ce nu valorează acceptare:
- actele de conservare, supraveghere și de administrare provizorie nu
valorează acceptare, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat
nu rezultă că succesibilul și-a însușit prin ele calitatea de moștenitor-
art.1110 alin.3 Cod Civil
- EFECTELE ACCEPTĂRII MOȘTENIRII
 consolidarea titlului de moștenitor
 bunurile defunctului intră în patrimoniul moștenitorului
 moștenitorii legali, legatarii universali sau cu titlu universal răspund de
datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral
(în limita activului)
 EFECTELE ACCEPTĂRII MOȘTENIRII
 legatarul cu titlul particular nu suportă în principiu datoriile și sarcinile
moștenirii (excepție- testatorul prevede expres, legatul are obiect o
universalitate, celelalte bunuri ale moștenirii nu sunt suficiente pentru plata
datoriilor succesiunii)
 are loc confuziunea dintre patrimoniul succesoral și patrimoniul
succesibilului (în limita activului)
- în cazul acceptării forțate:

 moștenitorul nu va avea nici un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse,

dar va fi obligat să raporteze sau să reducă donația ascunsă fără a participa
la distribuirea bunului donat
 va răspunde față de creditori (va plăti datoriile și sarcinile moștenirii)
proporțional cu cota sa succesorală, inclusiv cu propriile bunuri (decăderea
din beneficiul separației de patrimonii- excesiv??)
 ACCEPTAREA LA MOȘTENIRE- MODEL
 MODEL DE DECLARAŢIE DE ACCEPTARE A SUCCESIUNII
LEGALE
Subsemnatul [...] domiciliat în [...], CNP [...] declar că accept în
mod expres, în conformitate cu prevederile art. 1100 Cod Civil, succesiunea
defunctului [...] , decedat la data de [...], CNP [...], cu ultimul domiciliu în [...].
Declar că faţă de defunct am calitatea de1 [...].
Prezenta declaraţie se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în
Registrul Naţional Notarial privind Opţiunile Succesorale (RNOS).
Redactat şi autentificat la Biroul Notarului Public [...] , în [...]
exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar
pentru RNOS şi [...] exemplare s-au eliberat părţii.
 Declarant,
[Semnătura]
 RENUNȚAREA LA MOȘTENIRE
 Act unilateral, indivizibil (exc-vocații multiple), expres și solemn prin care
succesibilul renunță la calitatea sa de moștenitor- vocația succesorală se
desființează retroactiv, iar el devine străin de moștenire
 Act cu titlu gratuit (pur abdicativ), impersonal
 Condiții de fond:
- renunțarea la moștenire nu se presupune (art.1120 alin.1 Cod Civil)
 Excepții- este prezumat că a renunțat la moștenire succesibilul care, deși
cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea lui de succesibil, nu și-a
exercitat dreptul de opțiune succesorală, prin acceptarea moștenirii sau
renunțarea expresă la moștenire, în termenul de 1 an- art.1112 alin.1 Cod
Civil)
- - prezumat că a renunțat la moștenire succesibilul care nu a optat în
termenul de opțiune redus de instanța de judecată
 RENUNȚAREA LA MOȘTENIRE
 Condiții de formă
- renunțarea este un act solemn- declarație de renunțare în formă autentică la
orice notar public, misiuni diplomatice, oficiile consulare ale României-
sub sancțiunea nulității absolute
- pentru informare terți declarația se înscrie în registrul național notarial ținut
în format electronic
- EFECTELE RENUNȚĂRII LA MOȘTENIRE:
art.1121 alin.1-succesibilul este considerat că nu a fost niciodată moștenitor
 nu beneficiază de nici un drept asupra moștenirii, nu poate fi nici
reprezentat (descendenții culeg moștenirea în nume propriu!)
 drepturile și obligațiile succesibilului față de defunct renasc
 partea renunțătorului profită altor moștenitori
 renunțătorul nu plătește taxele succesorale
 RENUNȚAREA LA MOȘTENIRE
 moștenitorul renunțător nu mai poate fi obligat la raportarea liberalităților
primite de la defunct (în limita cotității disponibile)
o Retractarea renunțării la moștenire – în cursul termenului de opțiune,
dacă moștenirea nu a fost deja acceptată de alți succesibili care au vocație la
partea care i-ar reveni
- presupune aceleași formalități ca renunțarea la moștenire
- operează retroactiv, moștenitorul este considerat că a acceptat moștenirea
de la data deschiderii succesiunii
- drepturile dobândite de terții de bună credință anterior retractării rămân
valabile
- Retractarea renunțării frauduloase la moștenire- personală/judiciară
o Revocarea judiciară- creditorii succesibilului care a renunțat la moștenire
în frauda lor; drept la acțiune -3 luni de la data cunoașterii (acest termen ar
tb să fie inclus în termenul de opțiune succesorală); efecte doar în privința
reclamantului și în limita creanței acestuia
 DECLARAȚIE DE RENUNȚARE-MODEL

 DECLARAŢIE

Subsemnatul .......... domiciliat în .........., CNP ........., declar[1]că renunţ în

mod expres, în conformitate cu prevederile art.1100 Cod Civil coroborate cu cele ale
art.1120 Cod Civil la succesiunea defunctului......., decedat la data de ......., cu
CNP........., cu ultimul domiciliu în ........., în calitate de .............
Totodată, declar că nu am făcut niciun act de acceptare tacită a succesiunii
defunctului, din cele prevăzute de art.1110 Cod civil.
Prezenta declaraţie se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul
naţional notarial privind opţiunile succesorale (RNOS).
Tehnoredactat la .............., în ...... exemplare, din care un exemplar pentru
arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNOS şi ...... exemplare s-au eliberat
părţii.
Declarant,
Semnătura, .......
 ACTE NECESARE DESCHIDERII SUCCESIUNII ÎN
PROCEDURA NOTARIALĂ

 cererea pentru deschiderea succesiunii- se completează la biroul

notarial și este un formular pus la dispoziție de notarul public
 Anexa 24 - documentul administrativ necesar în procedura
dezbaterii succesorale, fie că dezbaterea succesiunii are loc pe cale
notarială ori prin intermediul instanţei judecătoreşti
 după sesizare- notarul public va proceda la înregistrarea cauzei în
evidențele succesorale ținute la nivelul biroului notarial, respectiv
în registrul de succesiuni, opisul registrului de succesiuni și în
registrul de termene, acordând un termen până la care va proceda
la citarea în condițiile legii a succesibililor indicați în Anexa 24
 ACTE NECESARE DESCHIDERII SUCCESIUNII ÎN
PROCEDURA NOTARIALĂ
 Anexa 24 nu atestă calitatea de moştenitor şi nici
dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile
deţinute de defunct, și va cuprinde, potrivit alin. (4) al Art. 243 din
Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ:
„a) numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului;
b) data decesului, în format zi, lună, an;
c) data naşterii, în format zi, lună, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în
evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi
adresa la care se face citarea.”
 ACTE NECESARE DESCHIDERII SUCCESIUNII ÎN
PROCEDURA NOTARIALĂ
 dacă nu se furnizează date suficiente despre eventualii moștenitori
((nemenționați în Anexa 24 sau menționați cu date incomplete) notarul
competent se poate adresa instituțiilor care dețin baze de date in acest
sens
 în situația în care nu se pot afla adresele de domiciliu pentru a fi citați
toți moștenitorii, notarul va dispune citarea prin publicitate a acestora
 Alte documente:
 actele de identitate ale mostenitorilor (BI/CI)
 certificatul de deces al defunctului
 certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitor sau certificatul de
deces/sentința judecătorească în caz de divorț după caz
 actele de stare civilă din care să rezulte rudenia și gradul de rudenie-
certificate de naștere, respectiv de căsătorie al tuturor persoanelor care
au vocație succesorală; procuri are succesorilor care nu se prezintă
personal
 ACTE NECESARE DESCHIDERII SUCCESIUNII ÎN
PROCEDURA NOTARIALĂ

 testamentul dacă există

 acte care atestă averea defunctului:
– acte de proprietate bunuri imobile (contract de vanzare, donatie,
titluri de proprietate, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești
de moștenire sau partaj), extrase de Carte Funciară, acte de proprietate
automobil (carte de identitate, certificat înmatriculare).
– certificate acționar actualizate, conturi, depozite bancare (extras de
cont, contract de depozit), act concesiune pt locul de veci, adeverinta
cu valoarea locului de veci eliberata de Administratia Cimitirelor sau
Parohie.
– certificat de atestare fiscală eliberat de ANAF și de la primăria de la
locul proprietăților
 acte identitate 2 martori
 CERTIFICATUL DE MOȘTENITOR

 certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi

cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul şi
calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu,
precum şi alte menţiuni prevăzute de lege (art.1132 NCC)
 este eliberat de notarul public la finalizarea procedurii succesorale
notariale pe baza încheierii finale
 face dovada calității de moștenitor, alături de hotărârea
judecătorească ori certificatul de calitate de moștenitor – acestea
fiind singurele mijloace de dovadă
 elementul de noutate ce a fost adus de art.1133 NCC- faptul că
certificatul de moștenitor face dovada dreptului de proprietate a
moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în
cota ce se cuvine fiecăruia
 CERTIFICATUL DE MOȘTENITOR

 acesta evidențiază faptul că certificatul de moștenitor dovedește

transmisiunea care a operat în baza legii, fără a crea
confuzie, fiind un act declarativ de drepturi, constatator-
moștenitorii dobândesc exact aceleași drepturi pe care le-a avut
defunctul, nefiind un act translativ de proprietate
 prin soluţia adoptată de legiuitor se vor înlătura şi opiniile
divergente din literatura juridică şi practica judiciară neunitară
cu privire la natura juridică şi puterea doveditoare a
certificatului de moştenitor,
 pentru bunurile provenind din succesiuni vacante, titlul de
proprietate al statului asupra acestora este certificatul de
vacanţă succesorală emis de notarul public, care se transmite
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a
municipiului Bucureşti
 CERTIFICATUL DE MOȘTENITOR

 chiar dacă certificatul de moștenitor este el însuși titlu de

proprietate, această calitate a lui nu este de natură sa
acopere lipsa înscrisurilor doveditoare ale drepturilor
defunctului privind bunurile imobile declarate în masa
succesorală, de exemplu, posesia faptică sau înzestrarea
verbală
 cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin eliberarea
certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești
constatarea sau, după caz, declararea nulității acestuia și
stabilirea drepturilor lor, conform art.1134 din NCC