Articolul

De Sergiu Secrieru și Ion Marina

Cuprins

01 02
Introducere Articolul hotărât
Ce este articolul? Ce este articolul hotărât? și câte
și clasificarea articolelor feluri sunt.

03 04
Articolul nehotărât Concluzie
Ce este articolul nehotărât? Finisarea prezentării
 Introducere
Ce este Articolul? Articolul este o parte de vorbire
flexibilă care însoțește de obicei un substantiv și arată
în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut
vorbitorilor. Articolul nu are un înțeles de sine stătător
și nici funcție sintactică.

copilul, un copil, copilului, copila, o copilă, copile i

 Introducere
Articolele nu se folosesc niciodată singure, ci doar
împreună cu substantive, adjective, pronume sau
numerale.

● un, o, niște stau înaintea unui substantiv un

câine, o pisică, niște animale sau înaintea unei
părți de vorbire cu valoare de substantiv un
harnic, un doi.
● -l, -le, -a stau alături de un substantiv băiatul,
fratele, fata, adjectiv înaltul, înalta, pronume
altul, alta și numeral primul, prima.
 Introducere

Atunci când însoțesc un substantiv, articolele ajută

substantivul să individualizeze obiectul denumit, să
particularizeze sau generalizeze obiectul comunicării.
‒ Ai mâncat banană? (este vorba de banane în
general)
‒ Am mâncat azi o banană. (nu mai e vorba de
banane în general, ci de una pe care a mâncat-o)
‒ Banana este bună. (este vorba de banana din
propoziția anterioară, nu una oarecare)
 Clasificarea Articolelor
Articolul poate fi hotărât sau nehotărât.

Articolul hotărât Articolul nehotărât

Articolul hotărât arată un
obiect cunoscut vorbitorului
și poate fi la rândul lui de 3
feluri:
● articol hotărât propriu-zis
-l, -le, -a, -i, -lui, -lor
● posesiv al, ai, a, ale, alor
● demonstrativ cel, cea, cei,
cele, celui, celei, celor.
Atunci când arată
obiectul individualizat,
dar nu îl identifică
exact pentru vorbitori,
articolul este nehotărât
un, o, unui, unei, niște,
unor.
 Articolul hotărât
Articolul hotărât (numit și articol hotărât propriu-zis) arată un
obiect cunoscut vorbitorului, iar spre deosebire de celelalte
articole, nu apare ca un cuvânt de sine stătător și este alipit la
sfârșitul unui substantiv -l, -le, -a, -i, -lui, -lor.
Articolul hotărât se acordă în gen, număr și caz cu
substantivul pe care îl însoțește.

Nominativ / Acuzativ m. sg. –l (băiatul); –le (buretele) m. pl. –i (băieții, bureții)

f. sg. –a (fata) f. pl. –le (fetele)
n. sg. –l (avionul) n. pl. –le (avioanele)
Genitiv / Dativ m.sg. –lui (băiatului); m. pl. –lor (băieților)
f. sg. –i (fetei); f. pl. –lor (fetelor)
n. sg. –lui (avionului) n. pl. –lor (avioanelor)
Vocativ m. sg. -le (băiatule!) m. pl. –lor (băieților!)
f. sg. fato! f. pl. –lor (fetelor!)
n. sg. – n. pl. –
 Articolul hotărât
Articolul posesiv însoțește un substantiv sau un pronume în cazul
genitiv (al fratelui), dar poate intra și în construcția
pronumelor posesive (al nostru) și a numeralelor ordinale (al
treilea). al, ai, a, ale. În general, precedă un substantiv sau
pronume cu funcția sintactică de atribut și indică posesorul unui
obiect (de aici și denumirea de posesiv).
Articolul posesiv nu se acordă în gen şi număr cu substantivul în genitiv în
fața căruia stă, ci cu substantivul determinat (obiectul posedat) de
substantivul în genitiv.

● Am pierdut o carte a colegilor mei. (corect: carte a colegilor; incorrect: carte ale
colegilor)
● Am pierdut niște cărți ale colegilor mei (corect: cărți ale colegilor;)
Articolul posesiv m. sg. al m. pl. ai
(genitival) f. sg. a f. pl. ale
 Articolul hotărât
Articolul demonstrativ însoțește un adjectiv sau un
numeral și face legătura între aceste părți de vorbire și
substantivul pe care îl determină. Nu are singur înțeles și
nu poate fi parte de propoziție. cel, cea, cei, cele,
celui, celei, celor
Articolul demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
determinat de adjectivul sau numeral pe care îl însoțește.

● Autobuzul cel mare ajunge la destinație. (articolul cel se acordă cu substantivul autobuzul)
● Prietenul meu cel mai bun a sosit în oraș. (articolul cel se acordă cu substantivul prietenul)
Nominativ / Acuzativ m. sg. cel m. pl. cei
f. sg. cea f. pl. cele
n. sg. cel n. pl. cele
Genitiv / Dativ m.sg. celui m. pl. celor
f. sg. celei f. pl. celor
n. sg. celui n. pl. celor
 Articolul nehotărât
Articolul nehotărât nu are înțeles de sine stătător, precede un
substantiv și arată obiectul individualizat, dar nu îl identifică exact
pentru vorbitori. Însoțește substantivul în declinarea nearticulată și
indică cazurile substantivului prin formele lui: un, o, unui, unei,
niște, unor.
Articolul nehotărât se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl însoțește.
Nominativ / Acuzativ m. sg. un (băiat) m. pl. niște (băieți)
f. sg. o (fată) f. pl. niște (fete)
n. sg. un (avion) n. pl. niște (avioane)
Genitiv / Dativ m.sg. unui (băiat) m. pl. unor (băieți)
f. sg. unei (fete) f. pl. unor (fete)
n. sg. unui (avion) n. pl. unor (avioane)

● O mașină cu o culoare deosebită a trecut prin fața unei case.

(substantiv precedat de articol; articolul stă chiar lângă substantiv)
 Concluzie

Analizând informațiile furnizate despre articole, se observă

că acestea îndeplinesc un rol esențial în individualizarea și
particularizarea obiectelor denumite de substantive.

https://wordwall.net/resource/52116530/limba-rom%c3%a2n%c4%83/articolul-hot%c4%83r
%c3%a2t-%c8%99i-nehot%c4%83r%c3%a2t