UNIVERSITATEA"DUNAREA DE JOS"GALATI FACULTATEA:STIINTA SI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA:INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

MANAGEMENTUL OSPITALITATII

HOTEL "OPERA"SINAIA

STUDENT: Roman Ionut GRUPA:I.M.A.P.A ANUL 3

2010

HOTEL "CRANG" BUZAU

Buzau-descriere istorica
Istoria scris a oraului ncepe odat cu cea a rii Romneti, statutul su de trg i punct de vam fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea Descoperirile arheologice din culturile Gumelnia i Monteoru arat prezena omului n regiune naintea erei cretine. Un document din anul 376 menioneaz un ru cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui oraului, nume pe care l-a primit de la acest ru, pe al crui mal se afl. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului, despre care s-au pstrat doar cteva meniuni n documente strine iar trgul, menionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit i sediu episcopal ortodox n secolul al XVI-lea. ncepnd cu secolul al XVII-lea, a nceput o perioad n care numeroase lupte i invazii, precum i dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea i depopularea Buzului. Oraul ns a fost mereu reconstruit, localnicii punnd imaginea psrii Phoenix pe stema oraului, ca simbol al renaterii.

Asezarea geografica
Municipiul Buzu este situat n zona central a judeului, la 120 km de Bucureti, n sudestul Romniei, i ocup o suprafa total de 81,3 km2. Municipiul se afl la cotul Carpailor de curbur, la confluena drumurilor ntre trei mari provincii romneti: Muntenia, Transilvania i Moldova. Rul Buzu, pe al crui mal drept se afl, formeaz limita nordic a oraului. Forma oraului este alungit, oraul fiind mai mare de-a lungul rului. Buzul ocup altitudini de la 101 metri n nord-vest, n apropierea dealurilor pn la 88 metri n apropierea rului, media fiind de 95 de metri (ct este i altitudinea n centrul oraului, n piaa Dacia). Astfel, Buzu este un ora aflat ntr-un relief plat, cu o diferen de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.

Caile de acces
Calea ferat
Buzu este un important nod feroviar, legnd Bucureti i Ploieti de Focani, Galai i Constana. Gara din ora a fost deschis n 1872, mpreun cu calea ferat Bucureti-Galai. O ramificaie a acestei ci ferate, de la Buzu la Mreti a fost deschis dup civa ani, pe 13 iunie 1881, devenind prima cale ferat proiectat de ingineri romni.

Linia Buzu-Nehoiau, deschis n 1908, leag Buzu de multe din localitile de pe valea Buzului, inclusiv de oraele Nehoiu i Ptrlagele.

Drumuri
La Buzu se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la Bucureti i din oraele importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leag Buzu de Ploieti iar DN10 traverseaz Munii Carpai pe la curbura sud-estic a acestora prin Pasul Buzu ctre Braov. La Galai i Brila se poate ajunge pe DN2B. Dou autogri, una aflat n nordul oraului i cealalt n sud, n apropierea grii, sunt folosite de companiile private de transport care opereaz servicii regulate de legtur rutier cu alte orae sau cu comunele din apropiere.

Transport aerian
Aeroportul internaional cel mai apropiat de Buzu este Aeroportul Internaional Henri Coand, din Otopeni, ora aflat la 110 km distan.

Transportul public
n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar. Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz n ora i n localitile apropiate.

Relieful
Judeul Buzu ocup cea mai mare parte a bazinului hidrografic al rului Buzu, cuprinznd n mod armonios toate formele de relief: muni n partea de nord, cmpie la sud, ntre acestea aflndu-se zona colinar subcarpatic. Zona de munte este format din Munii Buzului i Munii Vrancei, componeni ai Carpailor de Curbur. Sunt muni din roci puin rezistente ce au determinat prezena unor culmi joase, cu un contur domol. Zona de deal este cunoscut sub numele de Subcarpaii Buzului (Dealurile Buzului) fiind format dintr-o succesiune de culmi deluroase i depresiuni. Zona de cmpie se ntinde n partea sudic i sud-estic a judeului, ncadrndu-se n marea unitate morfologic a Cmpiei Romne prin cteva subdiviziuni, de la vest spre est: Cmpia Gherghiei, Cmpia Brganului de Mijloc, Cmpia Buzu-Clmui i Cmpia Rmnicului

Clima
Precipitaiile anuale sunt de 500 mm i zpada, iarna, poate ajunge pn la 30 cm. Rul Buzu are fluctuaii de debit frecvente. n special primvara, la topirea zpezilor n zona de munte a bazinului acestuia, apele rului cresc. Oraul a fost construit departe de o albie major adnc, astfel c rul nu indund oraul. La indundaiile majore din 2005 din Romnia, apele rului au avariat grav podul aflat la marginea nordic a oraului, dar nu au produs pagube n ora. Clima este mai ales continental, media fiind de 92 de zile de nghe pe an (16 zile cu temperaturi sub -10C), dar i cu 92 de zile de var, calde i secetoase. Vnturile locale includ Crivul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) i Austrul, vnt care bate dinspre sud-vest i aduce vara aer uscat i cald i iarna conduce la ridicarea temperaturii.
.

Hidrografia
Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie raul Buzau, care, din totalul de 325 km cat masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.Izvorand din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversand judetul de la nord-vest la sud-est, adunand numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sunt : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stanga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stanga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sunt lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut.

Flora
Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei zonele de relief existente. La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei. Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la nord-est de orasul Rimnicului Sarat. In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens) la un loc cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti. Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din cimpia judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la formarea namolului ce a adus renumele bailor.

Fauna

Fauna locala se caracterizeaza prin prezenta mamiferelor, cum ar fi: cerbul, caprioara, mistretul, ursul, vulpea, lupul etc. Pasarile sunt reprezentate prin numeroase specii: cotofana, mierla, vulturul plesuv, cinteza etc. In apele repezi de munte putem intalni pastravul.

MONUMENTE SI REZERVATII NATURALE

Pe teritoriul judetului Buzau sint ocrotite, conditionat de prezenta lor toate speciile de plante si animale pentru care, pe ansamblul tarii, aceasta masura este prevazuta si legiferata. Dintre acestea mentionam : papucul doamnei, tisa, gardurarita, la care se mai adauga citeva exemplare de arbori seculari din teritoriul localitatilor Buzau, Rimnicu Sarat si Monteoru. Dintre pasari mari, amintim : corbul, vulturii si acvilele, gainile de fazani si de cocosi de munte. In ceea ce priveste animalele acrotite, acestea se inscriu intru totul in prevederile legii economiei vanatului si vanatorii : ciutele de cerb comun, cerbul lopatar, caprioarele, femelele de capra neagra, muflonii. O parte din obiectivele naturale de care dispune judetul, prezentind interes stiintific si peisagistic deosebit, au fost declarate si protejate ca rezervatii naturale ale Academiei Romane-Comisia monumentelor naturii. Acestea sunt :

ZONA VULCANILOR NOROIOSI

Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi este situata in zona Paclele din judetul Buzau. Practic, vulcanii sunt in raza comunei Berca si au fost remarcati pentru prima data de catre francezul H.Cognand in anul 1867 cu ocazia unor prospectiuni petroliere in zona. ai tarziu, au fost descrisi de catre Grigore Cobalcescu - geolog si paleontolog (1883), Grigore Stefanescu - geolog, paleontolog si explorator (1890) si Mircea Peaha (1965). Fenomenul de "vulcan noroios" se deosebeste de un vulcan propriu zis prin produsele de eruptie, forme si dimensiuni. Vulcanii noroiosi iau nastere prin eruptia gazelor naturale, a miscarilor seismice sau a emanatiilor postvulcanice. In zona Buzaului, aceste forme de relief s-au format datorita emanatiilor de gaze din zonele cutate si faliate ce aduc la suprafata noroi. Alunecarile de teren, despaduririle, ploile torentiale, scurgerile de noroi dau intregii rezervatii un aspect destul de bizar, selenar chiar. Pe langa vulcanii noroiosi, principala atractie a rezervatiei, trebuie sa mai amintim totusi prezenta unor plante rare. Este vorba de gardurarita, care se intalneste in partea vestica a rezervatiei, o planta originara din Asia, fiind intalnita in Romania doar in aceasta zona, apoi o serie de asociatii vegetale caracteristice zonelor de silvostepa: colilia, pirul stepic, iarba de sadina, soschiul, ruscuta de primavara. In zona Berca se gasesc 3 areale cu vulcani noroiosi si anume: Paclele Mari, Paclele Mici si Paclele de la Beciu. Accesul in zona se face de la DN10, din localitatea Satuc (parte a comunei Berca), situata la 18km distanta de Buzau in directia Intorsatura Buzaului.

ZONA BLOCURILOR DE CALCAR MEZOZOIC

Este un monument al naturii de interes geologic si paleontologic, localizat in comuna Viperesti, intre localitatile Badila si Rusavat, cu suprafata de 1,5 ha. Monument al naturii prin calcarul marin provenit mai ales din depozitele sarurilor de carbonat de calciu (CaCO3) dar si cu intruziuni de calcar biogen (chiar coraligen) amintind atat de acoperirea cu apele marii (a acestei zone) cat si de fenomenele de tectonica care au comprimat acele depozite marine si (prin presiune si caldura) le-au sudat in masa omogenizata a blocurilor; o mare calda intr-o clima subtropicala (intre glaciatii), fenomene ce au fost urmate de cutari care au ridicat fundul marii si apoi alte cutari care au rupt arcul subcarpatic de curbura, lasand apele lacului Cislau sa se reverse intr-un curs care a erodat si dezgolit aceste blocuri dar a si denumit tinutul Buzaului.

FOCUL VIU - LOPATARI

Aici in nopti, pe Dealul Brazau (ultima catena sudica a muntilor Vrancei) o mica scanteie poate sa aprinda gazul emanat continuu (desi la mic debit, cat sa nu incendieze vegetatia din jur) intr-un joc al flacarilor de cca. 10-50 cm. inaltime Daca se priveste roata spre muntii Buzaului, perspectiva larga si calitatea peisagistica a mediului inconjurator, prin elementele de flora dispuse intr-un covor mozaicat - pot sugera ca acest obiectiv are si valori de rezervatie naturala.

BALTA ALBA
Este o rezervatie naturala geologica, de zona umeda, botanica, situata in Comuna Balta Alba cu o suprafata de 600 ha. Cltorul obosit, nfometat sau doar rpus de canicul are la ndemn o oaz de verdea i de linite: micua staiune Balta Alb, situata pe DN 22, ntre Rmnicu Srat i Brila. Oarecum necunoscut i izolat de marea vnzoleal rutier din fiecare var, Balta Alb, aflat la 55 km deprtare de Buzu i 25 km de Rmnicu Srat, ofer multe posibiliti de petrecerea plcut a ctorva zile de odihn. Locul, mrginit pe de o parte de o ntindere imens de ap iar pe de alta de ogoare nsorite, este linitit, verde i rcoros. Exist o plaj frumoas, bine amenajat, cu ieire spre bli. Gsim de toate: umbrelue de stuf, ezlonguri, o piscin, locuri de joac pentru copii, un teren de fotbal pe nisip, duuri i cu ap cald, nmol terapeutic cu sare i iod. Alturi se afl un hotel, trei terase dintre care una pe pontoane, n mijlocul blii dou restaurante cu buctrie tradiional, csue cu bi proprii, parcare i un chioc, toate adpostite la umbr deas. n apropiere exist i o balt cu ap dulce de pe marginea creia pescarii sportivi i pot exersa gratuit talentele. narii lipsesc cu desvrire din toat zona, datorit aerului srat. Preurile sunt bune, mai mici dect cele din ora. Pentru cei cu buget restrns exist i un loc de campare, tot la umbr, ba chiar i o linie de autoservire.

BALTA AMARA
Este o rezervatie naturala geologica, de zona umeda, zoological aflata tot in Comuna Balta Alba.Este o balta constituita pe un brat abandonat al raului Buzau, ca un liman fluviatil - in mediul careia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apa dulce servind ca resursa de hrana pentru avifauna de pasaj sau de migratie. Ca si la Balta Alba, si aici indicele de riditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului, astuparea izvoarelor din panza freatica - a diminuat adancimea apei (libera de mal) si recent, prin aparitia unui cordon sedimentat longitudinal, s-a micsorat volumul apei utile, afectand sever ihtiofauna si diminuand major apetitul speciilor de avifauna a caror marca genetica le indrumau de secole spre aceste balti, acum cu rol de halta (pentru hranire si refacere) iar candva cu insemnate spatii (in asociatiile de specii higrofite) favorabile pentru cuibarit. Si acest obiectiv (unde ihtiofauna si-a pierdut valoarea comerciala de cc. 5 ani) necesita urgenta reconstructie ecologica, pentru recuperare.

PLATOUL MELEDIC DIN LOPATARI

Este situate in Subcarpatii de Curbura, in bazinul superior al raului Slanic (afluent al raului Buzau), intre raul Slanic (S), paraul Jgheab (E), paraul Meledic (N) si paraul Sarat (V) Platoul Meledic este situat la 600 m altitudine fiind constituit din argile si gresii de cuvertura pe melasa miecena salmastra a unui masiv de sare, inconjurata de formatia de gresii si sisturi argiloase. Formarea lacurilor a trecut prin trei faze: infiltrarea apei prin brecia sarii, scufundarea

platoului cu fundul lacului si stabilirea legaturii cu reteaua hidrografica; in faza trei, in lipsa vegetatiei reglatoare a regimului hidric si fixarea de sol pe versantii lacurilor, datorita precipitatiilor a avut loc transport de material aluvionar care a impermeabilizat fundul lacului inrerupand legatura cu masivul de sare. Aportul din pluvial si lipsa contactului cu masivul de sare (pe care s-a format aceste lacuri) a determinat indulcirea apei si implicit schimbarea vegetatiei. Pesterile de sare de la Manzalesti constituie o salba cuprinzand: pestera din platoul Meledic (cea mai importanta), pesterile din bazinul Jgheabului, reunind 35 mari cavitati dintre care 26 in platoul Meledic si 9 in bazinul Jgheabului. Pesterile prezinta o diversitate de forme insotita de o policromie fascinanta cuprinzand alb imaculat, galben, roz, rosu, maro, cenusiu. Valoarea stiintifica este completata de existenta in zona a broastei testoase si a scorpionului intr-un regim de clima blanda. Versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m cu latimi de 0, 5 - 3 m si rupturi de panta de 2 m. Un loc superb, perfect pentru cei care vor sa se relaxeze. O zona foarte linistita. Este un motel si casute de camping care pot fi inchiriate.

PIATRA ALBA LA GRUNJ

Se afla in comuna Manzalesti si este un martor de eroziune hidraulica si eolian, aflat la confluenta paraielor Slanic si Jgheab si sub vantul si viscolul, frecvent dinspre N. Eroziuni intr-o acumulare de cenusi vulcanice cenusii de prima faza eruptive) chiar daca vulcanii nu erau in proxima vecinatate; din aceasta acumulare de marna cinerita - astazi calatorul vede o forma conica (neregulata prin eroziunea multidirectionata)

CHIHLIMBARUL DE BUZAU
Este situat in comuna Colti si reprezinta un monument al naturii prin valoarea chihlimbarului (numit si romanit sau sucunit) format in epocile geologice, din rasina Gymnospermelor (rasinoase) care, in asociatii extinse, au fost acoperite de cutele terenului mineral si izolate, au parcurs un proces partial de mineralizare in care, rasina a devenit chihlimbar iar lemnul s-a carbonizat; din acele procese geologice, au fost de atunci captive (in acolada rasinii) si insecte care, acum sunt de interes paleontologic Deosebit de acestea, pe teritoriul judetului mai exista un important numar de rezervatii din fondul forestier, dintre care mai insemnate sint : - PADURILE FRASINU SI SPATARU, din raza ocolului silvic Buzau. Padurea Spataru

este situata la 7 km sud de Buzau si la 2 km de Padurea Frasinu. Este o rezervatie forestiera in care se face trecerea de la padurea de frasin la cea de stejar.
- PADURILE HARTAGU din raza ocolului silvic Nehoiasi si Milea-Viforita (Penteleu) din raza ocolului silvic Gura Teghii. - PADUREA DE PINI SILVESTRU SELARI (Bisoca) din raza ocolului silvic Vintila Voda-ca rezervatie peisagistica.

HOTEL"PIETROASA"

Categorie: 3***, Oras: Buzau , Romania - Piata Daciei nr.1

Contact: Agentia CaptainGo Bucuresti Tel fix: Rezerva On-line Mobil: Rezerva On-line

DESCRIERE
Hotelul Pietroasa situat in inima orasului langa Palatul Comunal ofera turistilor o atmosfera de neuitat, intr-un ambient elegant si ospitalier. Combinand confortul cu facilitatile hotelul va invita in cele 90 de camere si apartamente amenajate elegant, precum si in Sala Mare a Restaurantului unde savoarea produselor si maiestria bucatarilor sunt aparte.

Hotelul Opera se afla in cea mai populara statiune montana din Romania, Sinaia. Situata la o altitudine de 1030 m, reprezinta principalul punct de atractie turistica pe timpul verii,dar mai ales iarna pentru conditiile deosebite de practicare a sporturilor de iarna. Situat intr-o zona cu multa liniste si totodata aproape de partiile de schi si de principalele mijloace de transport pe cablu, hotelul iese in evidenta prin arhitectura unica si confortul deosebit al camerelor. Cladirea in care se afla hotelul Opera a fost construita in 1920 iar in anul 1995 a devenit hotel de 4 * n prezent, hotelul deine 74 de camere, care include camere pentru handicapai i nefumtori, unde se poate ntlni stilul tradiional ntr-o armonie perfect cu cele mai moderne faciliti. Construcia n care se afl hotelul este realizat n manierea neoclasic i este finisat cu tencuieli cu praf de piatr, tratat cu bosaje, ancadramente, pliastrii i decoraii la ferestre, iar la balcoane sunt parapei din fier forjat. Acoperiul este realizat n sarpanta, nvelit cu tabl zincat, iar ultimul nivel este exprimat n faad ca mansarda Finisajele interioare sunt alctuite din:

tapet i lambriuri pe perei; plafoane false fonoabsorbante; pardoseli din mochet n spaiile de cazare i n restaurante; pardoseli din marmur la parter i mezanin; placaje ceramice n grupurile sanitare.

n anul 2000, Societatea OPERA.S.A., care administreaz Hotel OPERA, finaneaz o investiie prin care s se mareasc numrul de camere, noua arip a hotelului avnd etaje cu 55 de camere i uniti Food&Beverage, piscin, schimbarea configuraiei restaurantului, construirea unei sli de conferin multifuncional, cu perei mobili (pentru a mri sau micora spaiul n funcie de situaie) i echipat cu aparatur ultramodern, cu instalaie de tradus automat i cu grup sanitar propriu. Structurarea noii cldiri va beneficia de o instalaie unic n Romnia-un sistem care folosete energia apei ce produce caldur i aer condiionat. Funcionarea hotelului are n vedere respectarea Normelor privind clasificarea unitilor cu activitate hotelier i alimentaie din turism din anul 1991, elaborate de Ministerul Comerului i Turismului. Ca urmare, activitatea hotelului este structurat funcional pe nivele, dup cum urmeaz: - Parter, cu o suprafa util de 677,97 mp: Restaurant i salon pentru servit micul dejun; Caf-Bar, Bar de zi i camera bar; Recepie hotel, hol recepie i birou recepie; Spaii de depozitare;

Grup sanitar public; Garderob; Anexe buctrie; Magazin; Anexe funcionale; Spaii de circulatie. - Subsol, cu o suprafa util de 508,20 mp: Depozite pentru alimentaia public; Spaii frigorifice pentru alimentaia public; Buctrie; Spltorie, usctorie i clctorie; Central termic; Central de ventilare; Spaiu rezervat pentru aprare civil; Depozite de lenjerie; Depozite diverse; Ateliere; Toaleta pentru personal + camera serviciu; Buctrii;

Spltorie vase; Spaii de circulaie; Spaiu pentru gunoi.

- Mezanin, cu o suprafa util de 202,15 mp: Spaii anexe; Vestiare; Grupuri sanitare + garderob; Central telefonic; Birouri; Spaii de curculatie; Depozite.

- Etajele I-V, cu urmtoarea structur a suprafeelor utile: etajul I-573, 41mp, etajul II i V-1720, 50 mp i etajul III-919, 15 mp: n hotel exist 74 de camere de 1-2 paturi, suite, saun, sal de conferin, centru de afaceri, salon de coafur i frizerie. Totalul suprafaelor utile n Hotel Opera este de 4601, 38 mp. Dotarile existente in camere sunt urmatoarele: aer conditionat reglabil, minibar, frigider, televizor color,

cablu TV, telefoane n camere si bai, uscator de par, cabin de dus sau cadaWhirlpool, jacuzzi si scaune de masaj (in apartamente).

Oferta de servicii a hotelului se ncadreaz normelor din categoria 4* i funcioneaz conform acestora, atragand un anumit gen de clieni care pot aduce benficii pentru hotel. Hotel Opera are numeroi colaboratori, cu ajutorul crora i ofer serviciile, acetia fiind: agenii de turism (Zafir, Simplex), bnci (BCR,BRD), societi de asigurri (Astra), companii de transport aerian (Tarom), societi comerciale, furnizori strini. SERVICII OFERITE DE HOTELUL OPERA pune la dispoziia clientilor 74 de camere dotate cu cele mai moderne facilitati, oferind condiii speciale pentru handicapai i nefumtori;

serviciile de rezervare pentru transport, spectacole, restaurant, nchirierii auto,deoarece aceste servicii sunt necesare clienilor (mai ales celor strini) care vor s cunoasc oraul, zona, iar serviciile oferite le sunt foarte necesare. centru de ntreinere fizic - necesar n cadrul unui hotel de 4*, oferind saun, masaj, frizerie - ofer clienilor o oaz de relaxare, uneori foarte necesar dupa o zi incarcat. schimb valutar - datorit faptului c n hotel majoritatea clienilor sunt strini, de naionaliti diferite care au nevoie de moned romaneasc n unele situaii, fiindu-le mai comod s apeleze la schimbul valutar din cadrul hotelului.

 room-service la dispoziia clienilor 24h, asigurat de restaurant; lista de meniu este n limba romn i n alte limbi de circulaie internaionala; Barul i Snack Barul Opera

Complexul hotel Opera mai dispune de terenuri de tenis si minifotbal

folosete tarife n conformitate cu calitatea serviciilor oferite, avnd n vedere prevederile Legii concurenei 21/1996 i Ordinul Ministrului Turismului nr.16/1997 privind aprobarea politicii tarifare n structurile de primire turistice, potrivit cruia tarifele se determin n mod liber, pe baza cererii i ofertei i a calitii serviciilor oferite. Tariful de cazare pentru o camer dubla ocupat n regim single (fr micul dejun), pentru un client pe cont propriu, este ntre 150-250 E, ceea ce reprezint un tarif bun n comparaie cu competitorii din aceeai categorie de ncadrare. servicii medicale - sunt foarte necesare n anumite situaii de criz. Sunt oferite pentru ocro-tirea sntii clienilor, fiind foarte folositoare pentru clieni i pentru angajaii hotelului. preparatele culinare din restaurantul hotelului - datorit faptului c n hotel sunt oameni de afaceri strini din multe ri i crora trebuie s li se satisfac preferinele culinare, Restaurantul Opera ofer ntr-o ambian deosebit preparatele culinare cu specific romnesc, turcesc i internaional.

 activitatea de recepie - este determinat de spaii bine stabilite, format din: recepie propriu-zis, casierie, concierge, comisionari. Este una din cele mai importante activiti pentru c prima dat contactul clientului cu hotelul se la recepie. camere dotate cu aer condionat; tv. color i sistem Pay-Tv; mini-bar; telefon cu faciliti Voice Mail; sistem automat de trezire; posibiliti de a utiliza computer LEPTOP n toate camerele hotelului; Activitatile desfasurate in cadrul unui hotel pot fi reunite dupa mai multe criterii:

DIRECTIE

SERVICIUL DE ETAJ

SERVICIUL FONT-OFFICE

SERVICIUL ALIMENTATIEI

Serviciile de font-office si etaj formeaza departamentul de cazare.Pentru serviciul holreceptie(front-office) functiile specifice serviciului sunt: sef de receptie, receptioner, telefonista,concierge,groom, comisionar,casier de noapte(receptioner de noapte)

Director Cazare ef Recepie Asistent ef Recepioner Lucrtor Concirge ef Serviciu Hol Portar-Uier Bagajist Curier-Comisioner Liftier Casier Centralist
Personalul hotelului, care asigur buna organizare i funcionare a acestuia, se ridic la aproape 103 de persoane angajate la care se adaug cele 11 persoane din departamentul tehnic cu statut de colaboratori, numr ce depete normele internaionale n domeniu, care sunt de 1,64 persoane/camera la categaria confort, ncadrndu-se ntre categoria confort i categoria lux (unde normele sunt ntre 2-2,5 persoane/camera).

ef Birou Rezervri Lucrtor rezervri

n ceea ce privete categoriile de personal, comparaia cu aceleai norme arat o depire de aproximativ 5% att n cazul personalului angajat n activitatea de alimentaie public, ct i a celui de ntreinere. Personalul hotelului, de la recepioneri pn la contabilul ef i directorul general ndeplinesc cerinele impuse de activitatea n domeniul serviciilor hoteliere: aspect fizic plcut, naturalee, bun sim, uurin n exprimare, tact, stabilitate emoional, maturitate, capacitate de perfecionare, experien n domeniu. Fiecare departament al hotelului este condus de un director de departament care respect profilul postului, ce cuprinde: funcia; superiorul ierarhic; sarcinile speciale; calificarea necesar.

Conducerea superioar reglementeaz regulamente de ordine interioar, prin care se stabilesc condiiile de munc n cadrul hotelului, aplicarea lor fiind obligatorie pentru orice problem care nu este reglementat printr-un text legal sau o convenie colectiv. Personalul hotelului cunoate n detaliu oferta (serviciile), fiecare fiind n masur s satisfac cele mai pretenioase cereri ale clienilor.

Bucataria hotelului

Serviciul de catering,alaturi de serviciul de cazare si serviciile de relaxare,divertisment si petrecere a timpului liber reprezinta piloniii de baza a activitatilor derulate in industria ospitalitatii Bucataria este italiana reprezinta baza artei culinare europene.Daca este privita din punct de vedere culinar: Preferinta pentru peste si vietuitoare marine Placerea pentru gustari picante Pastele fainoase Soiuri diverse de legume proaspete Abundenta verdeturilor,condimentelor,sosurilor Legumele care se gasesc din abundenta,se prepara diferit:spanac tocat cu sos vinegret,dovlecei marinate,ardei si anghinare umpluti Sunt utilizate si variante de procesare mai putin cunoscute:cordon piemontez,fagioli,sparanghel cu oua prajite. Patiseria italiana este diversificata si rafinata:panettone milanez,bacioli venetiene,martipanul genovez,amoretti sicilian

Director Director alimentatie alimentatie Director Director restaurant restaurant Sef Sef bucatar bucatar Bucatari Bucatari specializati specializati Sefi Sefi partida partida Bucatari Bucatari Oameni Oameni De serviciu De serviciu Bufetari Bufetari Bucatar Bucatar coordonator coordonator Sef Sef cofetar cofetar Cofetari Cofetari specilaizati specilaizati Cofetari Cofetari Oameni de Oameni de serviciu serviciu

Receptia hotelului

Receptia efectueaza primirea clientilor si atribuirea camerelor. Receptionerii lucreaza in spatele front-desk-ului, in a carui prelungire functioneaza si caseria. La sosirea clientilor, receptiei ii revine deschiderea unei fise de cont pentru fiecare client. De-a lungul sejurului in hotel, compartimentul de facturare va inregistra in fisa de cont toate serviciile prestate in favoarea clinetului.

RESTAURANT OPERA

Construit de curand, "Restaurantul Opera" va ofera o combinatie perfecta intre modern si clasic, intre preparate romanesti si internationale, rezultatul fiind reprezentat de o eleganta desavarsita. Dispunand de o dotare profesionala, Restaurantul Opera ofera oaspetilor sai, intr-un cadru intim, incarcat de stil si eleganta, ce nu exclude notele clasice, 120 locuri la mese de 4 si 6 persoane. Ambianta relaxanta, popasul pe scaune extrem de relaxante, savant proiectate in stilul anilor '30, distinctia si rafinamentul ambiental va imbie la depasirea orei de inchidere. Dar acest fapt nu constituie o problema. Personalul atent selectionat, cunoscator a trei limbi de circulatie internationala, se constituie intr-o echipa de profesionisti ce sunt in permanenta pregatiti sa va ofere cele mai apetisante meniuri Confortul termic, asigurat de o climatizare profesionala, dublat de o iluminare discreta si selectiva, tablourile cu subiecte adaptate, sound-ul deosebit al muzicii ambientale si meniurile sofisticate adaptate oricaror pretentii, chiar si excentrice sau extravagante asigurate de bucatarul-sef va vor determina sa reveniti.

Organizarea evenimentelor festive

este o agentie full-service pentru organizarea evenimentelor. Ofera consultanta de specialitate pentru organizarea oricarui tip de eveniment. Printre serviciile noastre se numara:

organizare de nunti, banchete, petreceri pentru copii organizare evenimente corporate organizare evenimete neconventionale, personalizate inchirieri corturi festive materiale promotionale decoratiuni (cu baloane, cu lumini, aranjamente florale) fantana de ciocolata sonorizare, fotografii

Situat in centrul orasului in preajma Palatului Comunal, si la cativa pasi de centrele bancare, financiare si de afaceri, hotelul ofera o atmosfera calda, ospitaliera, si o cuprinzatoare lista de facilitati pentru oaspetii sai. Sala Mare a Restaurantului este conceputa pentru a combina confortul cu savoarea produselor bucatariei. Combinand confortul cu facilitatile hotelul va invita in cele 90 de camere si apartamente amenajate elegant, precum si in Sala Mare a Restaurantului unde savoarea produselor si maiestria bucatarilor sunt aparte. Camerele sunt dotate cu: televizor minibar aer conditionat acces internet telefon international grup sanitar propriu cada sau dus

 minibar. Facilitati hotel restaurant, bar, lift, parcare gratis, baie in camera, televizor.