Sunteți pe pagina 1din 104

bårile fundamentale: ISBN 973-569-485-9

ca çi cum ar fi intenÆionat så punå, nu çtiu cui, trei dintre între-


du-çi confortul poziÆiei çi potrivindu-se în çezut, ridicå un deget www.nemira.ro
Ho diábolos pluti o porÆiune tåcut. Apoi, din zbor, schimbîn- e-mail: editura@nemira.ro
la domniile noastre rîuri, rîuri... Dar ce-Æi paså?
– Cafea este. Ar fi çi coniac. Cafea la noi ca la turci. Coniac Clubul cårÆii: C.P. 26-38, Bucureçti
sugiuc din strada Cåderea Bastiliei nr. 19, tot el îçi råspunse: Telefax: 314.21.22, 314.21.26
detaliile de feronerie çi soluÆiile de ancadrament ale unui imobil S.C. Nemira & Co, Str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, Bucureçti
Difuzare:
Iar dupå o vreme, dedulcindu-se prin luneta muçtiucului cu
avînd totuçi aerajul unui om cumsecade.
Comercializarea în afara graniÆelor Æårii fårå acordul editurii este interziså.
– Cafea este? întrebå Diavolul, nu se çtie pe cine, cu o voce
oricårei terase de bloc placatå cu ardezie sau tivitå cu smoalå.
© Editura Nemira, 2001
tårcatå sau cu vopseaua såritå, tresåltînd de încîntare în preajma
pra oraçului, savurîndu-i fiecare bucåÆicå a acoperiçurilor de tablå
cînd degetele mîinii, cînd colÆurile gurii, se roti de trei ori deasu- CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI
celålalt çi cu muçtiucul de la o narghilea slujindu-i cu iscusinÆå DANIEL BÅNULESCU
tolånit pe spate ca un sultan, cu un picior råsturnat neglijent peste
talei çi, muçcat de o dispoziÆie de zile mari, se materializå, apoi,
Diavolul frînå brusc la un kilometru çi jumåtate deasupra Capi-
necurate îçi exercitå ståpînirea temporarå asupra Påmîntului,
Daniel, capitolul 10 cu versetele 13 çi 20, cåpeteniile duhurilor
linia fortåreÆelor nevåzute din care, conform CårÆii proorocului
Pogorîndu-se din înålÆimile cerului ca un pietroi, întrecînd
siestei de dupå-amiazå, se aruncå Diavolul.
1988, asupra unui Bucureçti cuprins între dulcile spasme ale
Într-una dintre fioroasele, dar çi tandrele zile ale lunii aprilie

SOSIREA LA BUCUREÇTI
Capitolul 1
Harta Bucureçtiului puså la dispoziÆie de MIHAI OROVEANU
Coperta: RÅZVAN LUSCOV

16 DANIEL BÅNULESCU

grafului „Melodia“, pe ale cårui cearçafuri nu se mai råsfåÆase nici


nu-çi mai trosnise oasele de peste zece ani Æipenie de film stråin,
pe deasupra menajeriilor subterane ale înduioçåtorului Circ de
Stat, unde aceeaçi crizå generalå de valutå preschimbase siluetele
contorsionate ale tigrilor çi cåmilelor în mogîldeÆe, aducînd izbitor ColecÆie coordonatå de DAN PETRESCU
a oi, cîini sau pisici, clåtinate dintr-o parte într-alta a arenei nu
de strigåtele metalice ale dresorilor cambraÆi în fireturi, ci de
mormåiturile veçtede ale unor ciobani încuiaÆi la gurå, negeluiÆi
de oraç, nepreocupaÆi altcumva decît de a devasta proviziile de
båuturå ale restaurantului „Hora“, prin dreptul Parcului Sportiv
„Dinamo“, pe deasupra cofetåriei „Perla“ çi-a libråriei „Lumina“,
peste prispele reduse la doar douå trepte de ciment ale aprozarelor,
croitoriilor çi magazinelor de mobilå, culcuçite la parterul ver-
sanÆilor formaÆi din blocuri cu cîte opt sau zece etaje, Ho diábolos
trîntea melancolizat cîte o tumbå, zburînd aça, cu boaçele atîr-
nîndu-i, cu braÆele aruncate în cruce, planînd iscusit çi gîdilînd cu
muçtiucul buzele trecåtorilor pe care îi îndrågea cel mai mult,
(– Na, ÆaÆo, la piculinå. Sårutå mumos piculina...)
amuzîndu-se cå fumeazå pipa påcii cu cei mai de treabå
bucureçteni...
Dedesubtul såu, încolonate frumos, ca la manifestaÆie, defilau
arterele Çtefan cel Mare çi Nicolae Titulescu.
În stînga, Oraçul Vechi, atîta cît mai era, cu alimentarele
hîrbuite råmase în pielea goalå, cu cîrciumioarele ponosite, så-Æi
pierzi clanÆa prin ele de n-aveai uitåtura frumoaså, cu ulcioarele
izmenite, cu asfalturile cutate precum pielea de elefant ori bom-
bate precum spinarea muçuroiului de cîrtiÆå de încordarea sutelor
de copaci ce se învederau centenari, cu arhitectura intimistå çi
lipicioaså, de råmînea çi buldozerul pe gînduri cînd primea de
demolat cîte ceva çi pînå çi dînsul, buldozerul, se apropia de clå-
dire luîndu-çi toate curteniile çi murmurîndu-i „Cåpçunica mea!“
În dreapta, salba de lacuri, smîrcurile, scåldåtorile çi cotloa-
nele de apå ale Bucureçtilor. Apoi çtrandurile populare, cele amena-
jate, despårÆite de cartierele rezidenÆiale, nomenclaturiste, de o
perdea subÆire de trågåtori ai Ministerului de Interne, sau proteguite
de echipele supranumite popular „Capra cu trei iezi“, alcåtuite din
cutînd la trecåtoare çi înfiorînd la beÆivani. Prin dreptul cinemato-
din cåuçul reÆelelor de canalizare, scåpårînd din copite, electro-
nul adînc al liniei de tramvai, reflectîndu-çi imaginea în pîrîul cålîi
Ispititorul cotea deja pe Lizeanu, prelungindu-se prin canio-
Neam de mai desluçeai restul obligaÆiilor enumerate.
så dai, ÆaÆo, pe covor...
Så dai, ÆaÆo, pe covor
çi te-aç îmbrînci uçor
Çi te-aç îmbrînci uçor
dau prin pat doar çase-çase.
– æaÆo, ale tele oase
Ardea åla, duçmanul, din cobza gîtlejului, într-o veselie:
ce påçeau sub glasul de mandolinist al Seducåtorului.
adulmecaserå ambientul sau bufneau cu sîngele pe nas, de îndatå
atunci s-ar fi urnit din pasienÆå, cînd, în realitate, tålpile iadului
rit prin preajmå doar pentru a-çi aerisi lenjeria de pat sau chiar
covoare, ba cu levata, schimonosindu-se ca çi cum s-ar fi nime-
prin conciurile sfårîmate, aÆinîndu-se în mînå ba cu båtåtorul de
bålÆate din crep înflorat, cu agrafe çi piepteni botoçi, zburåtåciÆi
nul de pluç, ba în rochiÆe de caså cu panglici çi çiretlîcuri, în halate
la intuiÆie, ÆaÆe felurite, gåtite ba în papuc cu talpa moale çi capiço-
deasupra cårora se promenada, nu mai pridideau så se iveascå,
blocurilor din cartierele deocheate Pantelimon çi Colentina, pe
De altfel, fårå a se låsa prea îndelung îmboldite, pe terasele
fiindcå poseda tînguiturå dulceagå, turbatul.
se preschimbau ba în sirop de fistic, ba în firimiturå de baclava,
limba sa de scîrbavnic çi, insinuîndu-se pe la colÆurile buzelor,
Compunea de n-avea treabå. Bale de voluptate curgeau de pe
fiindcå-ai dråcuit în bloc...
Organismul nu ia foc
çi dezbracå-Æi organismul...
– Låså-Æi, Æato, ocultismul
15 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI
14 DANIEL BÅNULESCU
– Iubim tocåniÆå?... Îl giugiulim pe stomac?... Le înfåptuim Daniel Bånulescu
pe sarmale?...
Pentru ca tot el, modificîndu-çi huzurul çi plutind acum într-o
rînå pe deasupra streaçinilor, coçurilor de zidårie, uscåtoriilor de
blocuri, bålåriilor de antene, miorlåiturilor de mîrtani, canioanelor
bulevardelor, scînteierilor de trolee, miresmelor de salcîmi, ugui-
tului de guguçtiuci, hergheliilor de castani çi havuzurilor enigma-
tice, så-çi explice tårågånat çi isteÆ:
– Iubim, cå dacå nu iubim, nu o halim pe påpicå!... Dacå nu
giugiulim, moare mamiÆa!... Çi dacå nu avem nici un chef de
înfåptuit, belim belingherul!...
Astfel vorbea, simÆindu-çi papila gustativå beteagå de la niçte
citate aramaice, greceçti çi latineçti, cu ajutorul cårora triumfase CEI ÇAPTE REGI
recent în cîteva turniruri teologice, raçchetase învåÆåturile mai
multor biserici, împinsese sub pojghiÆele demnitåÆilor eclesiastice AI ORAÇULUI BUCUREÇTI
sumedenie de inçi, dar çi din pricina cårora i se aplecase, zbura
acuma mofluz, la doar douå degete de a deborda, abåtîndu-se Cu o postfaÆå de DAN-SILVIU BOERESCU
deasupra Capitalei, nu în ultimul rînd pentru a-çi clåti çi tåvåli
cerul gurii prin aroma pipåratå a dialectului dîmboviÆean.
Avea çi alte marafeturi de regulat: ungerea chichiÆelor çi rafi-
namentelor cu care e deconspirat cå tîreçte în înçelåciune întregul
påmînt locuit, surparea adevårat-credincioçilor, depåçirea cifrelor
de plan la adorarea icoanelor, sleirea dragostei celor mai mulÆi,
dar çi încingerea unor chefuleÆe afurisite cu duducile sau vådu-
voaicele ce-l açteptaserå, fermetînd sub propriul lor zbenghi,
grabnice la a i se dezveli din buric sau la a-i sorbi vorbele ascultate
cu gura cåscatå, dacå nu cumva cel pe care textul ebraic îl numeçte
has-Satan le va dezvålui chiar pretextul detectivistic pentru care
se aruncase în vîjîialå spre Bucureçti. Dupå douå vocalize, suduia
mai abitir decît un fierar betonist, dråcuia mai dihai decît o precu-
peaÆå de podoabe de plastic deprinså så-çi reverse çuncile ori cåru-
ciorul de marfå pe platoul din faÆa Haltei de Peçte din PiaÆa Obor.
Båga Necuratul arcuç de cåtrånealå în voce çi båtea tactul
cu muçtiucul narghilelei pe tejgheaua oricårui noriçor. Fredona
Ucigå-l toaca:
de dragoste destinat PrinÆesei Luciana-Crina
La nivel omenesc, aceastå carte este un dar

Aceastå scriere face parte din ciclul de romane intitulat:


Armaghedon. Båtålia de la Armaghedon
(un ansamblu de, probabil, çapte romane)

Componentele desluçite pînå în prezent ale acestui ansamblu


romanesc sînt:

I. Te pup în fund, Conducåtor iubit! (Nemira, 1994)


II. Cei çapte regi ai oraçului Bucureçti (Nemira, 1998)
III. Piele pentru piele. ViaÆå pentru viaÆå (roman în lucru,
titlu provizoriu)
Iov 42:3
le pricep.“
de minuni, care sunt mai pe sus de mine çi pe care nu
„Da, am vorbit, fårå så le înÆeleg,
planurile?“
„Cine este acela care are nebunia så-Mi întunece
Matei 4:8-11
la Isus så-I slujeascå.“
Atunci Diavolul L-a låsat. Çi iatå, niçte îngeri au venit
så-I slujeçti.»
Lui Iehova, Dumnezeului tåu så te închini çi numai Lui
Atunci Isus i-a råspuns: «Pleacå Satan! cåci este scris:
înaintea mea çi Te vei închina mie.»
«Toate aceste lucruri æi le voi da æie, dacå te vei arunca
aråtat toate împåråÆiile lumii çi strålucirea lor çi I-a zis:
„Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a
1 Ioan 5:19
„...lumea întreagå zace în puterea Celui Råu.“
ARMAGHEDON (din grecescul Har Ma-ge-dón, derivat çi el din ebraicå):
literal, se referå la dealul çi valea Meghido, menÆionate ades în Vechiul
Testament ca o fortåreaÆå militarå (Iosua 12/21; 17/11; 2 ÎmpåraÆi 9/27;
23/29,30). Ele sînt situate în vestul Iordanului, în cîmpia Izreel, între
Samaria çi Galileea. Simbolic, în acest loc se vor strînge „împåraÆii“,
conducåtorii politici ai omenirii, çi armatele lor, pentru a lupta împotriva
divinitåÆii çi pentru a fi biruiÆi în „råzboiul zilei celei mari a Dumnezeului
Celui Atotputernic“. Apocalipsa, capitolul 16, versetele 14 çi 16: „Acestea
sînt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite çi care se duc la
împåraÆii påmîntului întreg, ca så-i strîngå pentru råzboiul zilei celei mari
a Dumnezeului Celui Atotputernic... Duhurile cele rele i-au strîns în locul
care pe evreieçte se cheamå Armaghedon“ (vezi çi Apocalipsa 19/17,18;
Ieremia 25/33). În realitate, spiritul Bibliei dezvåluie cå Armaghedonul va
fi extins la proporÆiile întregului Påmînt (Ieremia 25/31,32; Daniel 2/44).
cînd intrå sub duç, e de o sutå de ori mai talentat çi bineintenÆionat tropåituri putrede, ce bufneau prin pluçul draperiilor.
fundul meu... atunci cînd intrå sub duç!... Posteriorul meu, atunci tartorii cei grei încålecaserå scaunele çi-çi încurajau favoritul cu
îndeajuns de scîrbit cå vorbim – sînt mai puÆin poeÆi... chiar decît serå azvîrliÆi pentru a nu spurca de sus creçtetele heruvimilor,
Duçmanii aceçtia înråiÆi ai patriei noastre – despre care nu sînt În fumoare sau la parterul elegant, dar împuÆicit, unde fuse-
cum s-ar fi pregåtit så le împårtåçeascå proçtilor åstora un secret. eveniment monden.
– Cum så vå explic? coborî complice vocea Fiorosul, ca çi mai bine le-ar fi Æiuit o ureche decît så se eclipseze dintr-un
generaÆii de tineri poeÆi sîcîitori çi necredincioçi, Fiorosule? telor lor Potopul, din vremea credinciosului Noe, çi iatå-i çi acum:
te smiorcåi ca ultimul dintre cåcåcioçi. Doar din pricina unei cheaserå cu fetele oamenilor, a celor ce-çi atråseserå asupra cape-
intoneze rugåciuni. Çi-ai ajuns så-Æi rozi tu unghiile de ofticå. Çi alesese så staÆioneze mai ales generaÆia demonilor ce se împere-
o trestie sugerînd o cîrjå de prelat. Pentru cine îl implora, çtia så La garderob, în antreu, sub lumina purpurie a foaierelor,
mat. Pe piept îi clånÆåneau un soi de odåjdii, iar în dreapta strîngea råsucindu-se pe cålcîie.
ce purta numele de Relu Înmiresmatul. Aråta destul de înmires- din urmå saluturi apretate, cei liniçtiÆi se descleçtau din agitaÆie,
batjocoritor un bagaj suplu, tigrat cu dunguliÆe negre çi argintii, tele ecranului, se rosteau pripit ultimele cuvinÆele, se schiÆau cele
obiective proiectate în derîdere çi fårå clanÆe la uçi!! îl îngînå La auzul celei de-a doua Æîrîituri a soneriei montate în spa-
– Miliarde de planuri cincinale neîndeplinite! Catralioane de çi în plimbarea ce-o avea de fåcut pe el.
încå la adversarii såi så le bea sîngele. cålåtoriei întreprinse de Calomniator întru cutreierarea Påmîntului
nu era fioros, ci trågea doar niçte lungi înjuråturi, nerepezindu-se rului sau a celor douå balcoane cåtre care rulau deja imagini ale
Dar, în acest moment, påçea pe rambleu relativ ståpînit, adicå bul pardesiilor lepådate, cîte-un jeton de culoarea tapetului parte-
politice, sub numele de Fiorosul Marcel. sticla, refriçîndu-çi florile de la butoniere, cåpåtînd gaj, în schim-
nervos decît un çarpe cu clopoÆei. Era binecunoscut în mediile fularele albe de måtase, cu capete prelungi çi transparente ca
sprintene çi nichelate, din care se pricepea uneori så zornåie mai ce în ce mai subÆiate de invitaÆi întîrziaÆi, desfåçurîndu-se din
råsucitå spre cer. Cu etichete mototolite. Çi cu un nor de catarame, a Universului, scîrÆîiau uça de la intrarea în clådire grupuri din
burdihanului revårsate în neorînduialå çi cu o toartå lateralå Prin podurile cereçti, håt-departe, sus, la Sala de Spectacole
dupå o topicå întortocheatå a frazei, un bagaj greu, cu pliurile
– Nu scapå nici un prilej çi mi-o scoate din ÆîÆînå! perora, atît de înflåcårat, cînta.
vers, piuit de un singur Optzecist, Fiorosule? Cînta has-Satan de-i pocneau fålcile. Dacå tot çtia så cînte
– Çi chiar atît de nåpraznic te scoate din råbdåri un singur
se apuce så verse. ...Horla!
încotro, trebuie så se repeadå în cel mai la îndemînå closet çi så Unde dregu-Æi-aç çi facu’...
så citeascå un singur vers, de un singur Optzecist, cå nu mai are Drept în sîn la Împåratu’
stomac. Îi mutå nårile. Îi dåuneazå. Nu apleacå oarecine capul Rachiu care-mi face patu’
degajå poezia GeneraÆiei ’80 – îi pune piedicå. Nu-i picå bine la
nesc!... SånåtåÆii mele – aerul de vulgaritate nesfîrçitå pe care-l ...Horla!
– ...ScîrÆ! Dacå bagå naiba coada så pretinzi alceva, te plez- Ca så-mi iau rachiu pe ei...
în grosime, de stropi ascuÆiÆi de noroi. Plinå cu viÆei çi miei
daÆi într-una dintre controversele lor. StropiÆi, pe coastele înecate În maçina 33

29 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 20

32 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 17

Ortodoxie.) Dulcele Doru era depozitarul Literaturii. (Çi al Artei cîte-un miliÆian çef, flancat de cîte-un elev miliÆian çi doi membri
bucureçtene, în general.) Gabi cel Norocos figura ca o bibliotecå înarmaÆi ai gårzilor patriotice.
a Serviciilor Secrete. Cårora, cu cea mai adîncå discreÆie, probabil Apoi vilele propriu-zise, sclivisite, linse de plançetele unor
cå le çi aparÆinea. arhitecÆi adevåraÆi çi picate în înzestrarea ciorbagiilor çefi, ce çtiau
– Dacå m-aÆi onora un moment cu atenÆia... reluå cuviincios a såruta prin çedinÆe, cu vorba çi cugetul, pårÆile ruçinoase ale cîte
çi, simÆind ridicîndu-i-se împrejur o îngråditurå de interes, cu unui Portret de Partid çi de Stat, apoi pieÆele mierii, cu zdrunci-
instinctul unui actor profesionist, amînå debutul relatårii, distrîn- nåturå puÆinå, fårå trafic, lanÆurile çeherezadice ale magazinelor
du-se cîteva lungi secunde cu cea de-a patra insectå, înainte de a sustrase circuitului public, scurtcircuitate adicå, policlinicile se-
o clånÆåni între dinÆi çi scuipîndu-i apoi emisferele ca pe douå coji crete, piscinele arogante çi dispreÆuitoare în care înotau odrasle
de såmînÆå. Çi, abia cînd nivelul curiozitåÆii atinse înålÆimi ameÆi- speciale, transparente, fårå vezicå, destinate încå din pungile semi-
toare, demarå. nale sau din mistica cursului scurt de materialism-dialectic så
– Era... dacå nu-mi joacå vreo festå celula nervoaså, prin vara devinå pe viaÆå prim-secretari. Deasupra Împotrivitorului, cîrd de
capricioaså a lui 1982... Într-un scuar umbros çi ospitalier... ColÆ noriçori gri-trandafirii, mînaÆi de la spate de suflul unor guri
de påmînt susÆinînd, pe dorsalele sale, atît pavajul din pietre de nevåzute, sinchisindu-se doar de-a face umbrå Ståpînului actual
rîu al Cåii Plevnei, cît çi imensul imobil, adåpostind Casa de al Lumii çi al Påmîntului.
Culturå a StudenÆilor „Grigore Preoteasa“... Cînd çarjå peste Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“,
– Preoteasa? Åsta nu-i tipul despre care s-a considerat cå avea has-Satan se abåtu un moment pentru a se marghioli cu poporul
un atît de puÆin potrivit nume de ministru de Externe, încît s-a de linotipiste, încurcînd calandrele, întunecînd zincurile, gripînd
considerat apoi cå-l avea mai potrivit pentru un individ azvîrlit rotativele, furînd pînå çi friçca „indicaÆiilor preÆioase“ ale Condu-
din avion? cåtorului Statului, råspîndite din belçug în paginile mustind de tuç
– ...Vîsleam într-o complicatå relaÆie de curtenie c-o sarsana ale presei centrale de-a doua zi. Zburdau stråzile çi stråduÆele pe
ce-çi vårsa såptåmînal porÆia de denunÆuri la secÆia a VI-a de Cer- sub coapsele Guzganului ca traversele pe sub accelerat.
cetåri çi Anchete Penale, de pe lîngå Securitatea Statului Bucureçti. Cîrmi spre Otopeni. Dintre barierele Bucureçtilor, Aeroportul
Era o sarsana romanÆioaså... Cum a fost încunoçtiinÆatå cå esca- InternaÆional Otopeni se înfåÆiça ca o patinå cu rotilele råsturnate,
ladam treptele, îndreptîndu-må cåtre ea, îmi iese emoÆionatå înainte, care la nimeni råu nu fåcea.
îmi sare înfierbîntatå de gît çi îmi spune: „Vino cu mine så privim Sorbind în narå mirosul pistelor gudronate, al marcajelor
luna din versurile unor tipi care fac probleme Partidului!...“ subÆiri, albe, cu aparenÆe casante, Ho diábolos strînse picioarele
– Vagoane de ConferinÆe pe Æarå încheiate cu rezoluÆii, exclu- sub çezut pentru a ateriza çi pentru a nu le da supraveghetorilor
deri din Partid sau voturi de blam!! Bravo! Dacå vrei så spunem de zbor din turnul de control radarele peste cap.
împreunå o rugåciune de la coadå spre cap, så te mai liniçteçti, Pierdu din înålÆime, pråbuçindu-se cåtre semånåturile ce
îmi faci un semn! cuprindeau aeroportul ca într-un cleçte. Scuturå de trei ori muçtiu-
– ...Må remorcheazå de-o mînecå çi ne pitim, c-o påturå în cap, cul narghilelei în dosul unei çire de måråcini alese drept paravan.
chiar în sala de la etajul întîi unde-çi încingea, în fiecare searå de De fiecare datå, pentru cîte-o valizå croitå dintr-o piele cafenie,
luni, çedinÆele de Cenaclu, proaspåta intelighenÆie literarå... moale, argåsitå ca o månuçå, umflatå ca o guçå de guguçtiuc de
Nimerisem la Æanc. Fiind cea din urmå reuniune din anul angaralele dinåuntru. O datå în plus, pentru un sac cu Æesåturå
studenÆesc 1981-1982, lecturile celor doi-trei novici programaÆi grosolanå din material plastic, folosit de românii ce se întorceau
...Horla! brigadier.
P-unde stai tu în maçinå... brune din sonetele lui Shakespeare så i se ridice carnetul de
Da-te-te-aç cu vaselinå cere, prin 1958, dacå nu må înçel, în Gazeta literarå, ca Doamnei
– Borfalinå, borfalinå, çoarei în Necuprins! Tot ai tu vînå de scriitor. Numai tu ai fi putut
Påi, reprezint-o tu, Fiorosule, dacå te îngrijoreazå soarta Æåri-
dezvåluia conÆinutul såu iniÆial: CEMENTINÅ.
caldå, motånoaså, de hepatitå:
Dulcele Doru, inscripÆionat pe spate çi piept cu un cuvînt ce
pe nas, apåsat popeçte, dumicînd çi cålårind vorbele cu o voce
råsfåÆat, çtiut de fricå, dichisit, poreclit de prieteni çi de duçmani
Çi, continuînd så atace la curåÆenie, se porni så cînte din nou
– Vah! Vah! Vah! sughiÆå ironic un simpatic sac de plastic
E însufleÆiÆi... mai puÆin talent decît fundul meu care intrå la duç?!
sînt! „În cel mai înalt grad! “ Te ia cu ameÆealå. Åçtia nu se joacå. buimåcit çi înfåÆiçîndu-se adînc mirat – dacå fiecare dintre ei are
– Ia auzi, ÆaÆo! se descreÆi înviorat Procletul. Auzi-i cît de tari cum så le reprezinte – çi aici Fiorosul Marcel se opri, pe asfalt,
Secretarului nostru General!“ c-ar vrea så-çi reprezinte cultura çi Æåriçoara în Necuprins... Påi,
påstråm pentru a o açeza, în cel mai înalt grad, la picioarele Behåie cu toÆii, seamånå între ei, iar ultima lor gåselniÆå e
oferim în dar Patriei çi Partidului, doar singura noastrå inimå o încålecat canapeaua.
somi, ribosomi, formaÆiuni Golgi, acizi nucleici). Pe toate le Omagiu Conducåtorului Statului, se înnebunesc, cu toÆii, dupå
aceste celule se gåsesc peste 200 000 de organite celulare (poli- Cu acelaçi poponeÆ, considerat prea gingaç så cloceascå vreun
noi se gåsesc peste 100 de miliarde de celule. În oriçicare dintre intoneze vreo odå, råmîn totuçi extrem de interesaÆi så haleascå.
„Aståzi çtie oriçicine din biologie cå în trupul fiecåruia dintre Buuun... Dar cu aceeaçi guriÆå cu care n-ar fi de acord så
Citi cu delicii. interziçi, cå ar fi desfundåtori de rahat, cå fac naveta.
al micii notiÆe). Prin cele mai infecte cîrciumi se plîng cå nu-s publicaÆi, cå-s
(adnotare fåcutå cu un pix cu pastå verde în colÆul din stînga sus opiniile lor cele mai tîmpite. Dar nu.
„24 februarie 1988, ziarul europeano-românesc Scînteia“ mai infect caracter. Ori de-ar fi, cel puÆin, consecvenÆi chiar çi-n
Iatå ce era scris chiar çi pe cel mai insignifiant dintre ele: Çi de-ar avea cel puÆin, caracter. N-au çi n-are. Chiar çi cel
closet...
cutiei de piele, nu înainte de a le lectura în cruciç.
plesnesc! – trag oblonul îndatoririlor metafizice çi se închid în
hîrtie, dirijîndu-le traiectorile çi fåcîndu-le så disparå în adîncimile
Cînd le vine rîndul la slåvit clasa muncitoare – scîrÆ, te
blestema, se apleca, dînd drumul uluitoarelor dreptunghiuri de
ce så spun? – cînd aud despre patrie, fug ca dracul de tåmîie!
nevåduvit de un oarecare accent umoristic –, din nou se apleca, Ori poeÆii acestui întunecat Ordin al GeneraÆiei 80 – scîrÆ!
preså al Partidului Comunist Român, blestema înfioråtor – deçi PreoÆi îndråciÆi ca tine, vax!
truluia de nisip colÆurile micilor decupåturi din organul central de rîtå mai curînd de poeÆii acelei comunitåÆi decît de preoÆii ei...
în munca de documentare împråçtiatå peste ogor. Se apleca, muç- nevåzut... soarta unei comunitåÆi, a unei naÆii, a unei Æåri, e hotå-
Oftå çi, cu valiza cåscatå sub braÆ, se apucå så punå ordine în cåutarea unei expresii de o solemnitate misterioaså – cå... în
pårii unui aranjament floral. ...Så continui... E, în general, cunoscut – çi Fiorosul aici ezitå,
Zîmbi amuzat çi mulÆumit, de parcå ar fi trecut proba înfiri- çtiÆi voi, så mi-l pupe.
Azvîrli oglinzii încå o ocheadå. decît toÆi aceçti veleitari literari!... Care nici n-ar merita, nici ce

19 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 30

18 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 31

de la lucru, din stråinåtate, pentru a-çi burduçi în el muntele de Ori måcar s-o reprezinte preferaÆii tåi, Dan Deçliu çi Mihai
tîrguieli fåcute în pripå de prin bazarele aråbeçti, de groaza çi Beniuc, giganticii poeÆi ai Partidului. Despre care ai scris, citez,
sudorile morÆii în care te vîra statul român, ce, dibuindu-te cå în aceeaçi Gazetå, cå „puterea lor de sugestie o depåçeçte pe cea
treceai înapoi graniÆa, în România, cu valutå pititå çi nepredatå a tuturor înaintaçilor lor...“ Din clipa aia, i-ai mîncat fripÆi. Le-ai
lui, statului român, pe tine te deznoda din båtåi, iar pe valutå doar împråçtiat pe pantaloni udul gîndirii.
Æi-o confisca. Nenorocirea e cå, trezindu-se comparaÆi, din prima, cu Shake-
La contactul cu solul, cataramele celei de-a treia valize cedarå, speare çi cu Dante, Beniuc çi Deçliu te-au çi crezut.
fålcile somnoroase, de crocodil, ale bagajului desfåcîndu-se cu Iar din anul acela, Deçliu çi Beniuc çi-au irosit vieÆile, strå-
un plescåit prelung çi înålbind tarlaua pe o suprafaÆå de o sutå duindu-se, cu puterea lor de sugestie, så hipnotizeze pisici. N-au
de metri påtraÆi cu o populaÆie de articole, grafice çi fotografii hipnotizat nici o pisicå. Ba chiar mai mult, am putea spune citin-
decupate din cotidianul de partid Scînteia. du-le scrierile de tot hazul, cå pisicile i-au hipnotizat pe ei. Dar
Coborînd ca din lift, Ho diábolos puse piciorul pe råzor chiar åsta nu-i nici un motiv ca så luaÆi Æåriçoara asta çi s-o reprezentaÆi,
în inima unui titlu ce anunÆa cå, „din acest moment, intråm într-o cum ai zis în Necuprins, voi toÆi trei...
etapå superioarå a construcÆiei societåÆii, în care avem de rezolvat – Mai bine aç reprezenta-o vreo orå pe må-ta! çopti Fiorosul
probleme hotårîtoare, într-un spirit revoluÆionar çi militant“. aproape cu bunåtate, dar de îndatå ce se apropie la doar doi paçi
Îçi dezbråcå fluierînd blana, coada, coarnele çi copitele çi såpå se çi aruncå asupra Dulcelui Doru, sugrumîndu-l çi prinzîndu-i
gråbit cu un cuÆitaç o groapå måruntå, împingîndu-çi înåuntru într-un cleçte gulerul stratificat, de marchiz.
accesoriile fåcute sul, învelite în blana cu pår negru, lucind mur- – Dacå v-aÆi struni puÆin temperamentele... Dacå m-aÆi låsa
dar çi stins precum floacele unui cîine, înnodate strîns cu mîne- o secundå så intervin... v-aç putea dezvålui... cå aç putea fi sin-
cile fårå mançete, çi astupîndu-çi-le cu miçcårile ritmate ale unui gurul påmîntean de pe la noi care-a cutezat så se aventureze pînå
paraçutist ce-çi îngroapå paraçuta çi staÆia de emisie-recepÆie, în viziunea tinerilor tîlhari optzeciçti... råzbåtu vocea cårnoaså
imediat ce-a fost desantat în teritoriul duçman. Båtåtori cu talpa çi molatecå a unui bagaj crem çi delicat cunoscut sub numele de
bulgårii påmîntului råvåçit çi scuipå peste ei. Gabi cel Norocos.
Dintr-un buzunåraç cu clapetå, decupat de-a dreptul în pielea-i Era confecÆionat dintr-o superbå piele întoarså. Rezervat çi
rozalie de sub coaste, trase afarå un ciob de oglindå çi, cu gesturi çters, arbora un facies de bagaj înspåimîntat. Purta printre semeni
îndemînatece çi linguçite, se ferchezui îndelung într-însul, Æuguin- o expresie schimonositå, de necuprinså durere, contraziså pe loc
du-çi buzele ori zvîcnind din çezut de fiecare datå cînd încerca de dexteritatea cu care capturå trei din cele patru furnici ce i se
så prindå din urmå miçcarea unui dans prea dogorîtor, dichisindu-çi råtåciserå printre cutele anticlinalelor. De ferocitatea calmå cu
cu degetele înmuiate în capsula unui flaconaç vråfuit cu cearå care le propulså în våzduh. Çi de rafinamentul cu care, pescuin-
çi esenÆå de smac, marginile rebele ale muståÆilor sau ale zecilor du-le pe vîrful trandafiriu al limbii, le håpåi, absorbindu-le pe
de frizuri încercate, topind prin råsuciri savante ale trunchiului traseele complicate ale unei digestii necunoscute.
faldurile de prisos ale togii, pelerinei sau bleizerului în care, Fiorosul Marcel înmagazina în burdihanul såu Politica! (Må-
drapîndu-se, stråbåtu o întreagå istorie punctualå a deghizårilor, runÆitå, bineînÆeles, în tratate çi articole cu aplicabilitate apåsat
transformînd pe rînd petecul de Æårînå ascuns sub parmalîcul cu dîmboviÆeanå.) Deçi, în aparentå contradicÆie cu provenienÆa sa,
boltå al çirei måråcinilor în cabinet de machior, manichiurist, Fiorosul era marxist. El fusese cel despicat în douå la aterizarea
peruchier sau croitor. Satanei. Relu Înmiresmatul tezauriza Religia. (Cu aplecare spre
pe bårbie çi pe aripile nasului.
tristul etala un ten lucios, întunecat, unsuros, în special pe frunte,
dezgheÆat, lipicios, çi o mustaÆå hablie låsatå pe oalå. Taxime-
måtåhålos, scufundat în bancheta din faÆa volanului, cu un zîmbet
– Taxi! Taxi! låtrå necunoscutul, adresîndu-se unui bårbat
plastic încastratå deasupra acoperiçului.
imprimatå pe coaja portierei, çi cu o micå prismå låptoaså de
Era o Dacie 1300, gri-albåstruie, cu o reÆea de påtråÆele gålbui
trecu pe dinainte.
osul de porumbel çi îl agitå cåtre cel de-al treilea automobil ce-i
reçti), scoase de sub braÆ un baston întunecat, cu grisina uçoarå ca
talpa cizmelor pe asfaltul grunjos al autostråzii Ploieçti-Bucu-
asemånare ce nu se estompå nici cînd necunoscutul (depunîndu-çi
în aer çi ridicîndu-i-se pînå în cap, îl fåceau så semene cu zeul Shiva,
era îmbråcat într-o manta imenså, ale cårei pulpane, fluturîndu-i
Bårbatul respectiv, în etate aproximativå de patruzeci de ani,
neastîmpårate de purceluçi . NE VA PURTA ÎNTR-O LUME MAI BUNÅ!...“
çåluind în çir, înghiontindu-se sau chicotind aidoma unei turme NUMAI NEBIRUITUL CÎRMACI AL POPORULUI NOSTRU
a ajunge, din nou, pe urmele parfumate ale necunoscutului, mår- TARULUI GENERAL AL PARTIDULUI NE ÎNCLINÅM,
ale bårbatului, bagaje alergînd apoi så-çi scoatå sufletul, pentru cu litere de titlu, verzale, invocaÆia: „NUMAI ÎNAINTEA SECRE-
care, sosind din urmå çi luîndu-çi avînt, såreau çi cele patru bagaje dintre ele, nu mai latå decît un fuçtei de porumb, se råsfåÆa tatuatå
forfotind de gîngånii sau erodate de apele de primåvarå, peste çescu... cabinetul såu de lucru e întinderea Æårii...“. În fine, pe ultima
cålcînd cu paçi uçori çi dansaÆi peste cîmpurile abia încolÆite, sonalitate proeminentå a lumii contemporane... Nicolae Ceau-
un bårbat înalt, elegant, ciolånos, cu o atitudine nepåsåtoare, Pe cea de-a doua, calandre destoinice imprimaserå expresiile „per-
despicat Universul puturå zåri, printre rezemåtoarele fotoliilor lor, Pe prima dintre hîrtioare çedea înscris „recunoçtinÆå veçnicå“.
Zece minute mai tîrziu, cele douå tabere în care fusese freze, pe suprafeÆele unora dintre ele, cîteva crîmpeiaçe de slovå.
sorb pîntecele Sålii de Spectacole a Universului, reuçirå så desci-
zei, ochii versaÆi ai marii mulÆimii, umplînd dincolo de fanta de
alveolele unei valize. Dar, înainte de a dispårea în interiorul vali-
Articolaçele capturate de palma cea isteaÆå erau scuturate în
aplauze çi ghiorÆåituri.
CASA DE CULTURÅ schiÆå o reverenÆå, acompaniatå de îndatå din salå de un cor de
suburbane Otopeni. SimÆindu-se urmåritå, mîna cea batjocoritoare
Capitolul 2 petece de hîrtie dintre clåbucii unei aråturi din dreptul comunei
imaginea unei mîini îngrijite, culegînd, cu graÆie de spadasin,
treptat, într-un contur ferm, çi dezvåluind, cu claritate de ilustratå,

DANIEL BÅNULESCU 24

28 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 21

deci sub fotoliile din faÆå çi deçuruba. Victoria Andrei dådea çi Spre balcoane urcau ståpînindu-se îngerii spelbi, strîmbîn-
dînsa ce-avea mai bun în ea: du-çi nasurile fine, greceçti, låsîndu-se conduçi de plasatori silen-
– „...Çi s-au afectat producÆiei restante o parte din capacitåÆile Æioçi ce adulmecau spinårile curbate ale fotoliilor cu boturile unor
secÆiei de sculårie çi o parte din capacitåÆile atelierului de proto- lanterne aprinse çi le dezvåluiau numerele caligrafiate pe obrajii
tipuri... Çi au fost deja expediate beneficiarului 47 de råzboaie unor lamele de fildeç.
automate de Æesut måtase, din 78 cîte mai erau de predat pînå la Afarå, în coasta unor dozatoare de aramå, se potrivise de
sfîrçitul anului... Iar din cele 140 de maçini minunate care aproape necåjea o pereche de zaruri un alt mare înger decåzut, un gogîltan
94 au ieçit pe poarta întreprinderii...“ de primå linie, cel ce se lansase, excelînd, în teribila înscenare
Cu paçi mlådioçi çi linguçiÆi, necunoscutul alunecase deja de la En-Dor, interpretîndu-l înaintea întregului Univers çi, mai
la coada maçinii, unde îçi trecu, cu balans, bastonul la subÆioara ales, înaintea Regelui Saul, pe defunctul prooroc Samuel, imitat
braÆului stîng, descleçtînd, c-o iscusitå loviturå de pod al palmei, ca çi cum s-ar fi ridicat din mormînt, contrafåcut ca çi cum nu o
portbagajul. Råmase apoi nemiçcat, aparent somnolent, cu geam- bîzdîganie de demon, ci însuçi adormitul prooroc i s-ar fi adresat
paralele jucîndu-i totuçi haos în cap, nemaireuçind înså så-l cu înÆelepciunea cuvenitå:
clinteascå nici o unghie... „Pentru ce må întrebi pe mine cînd Domnul s-a depårtat de
– „...Iar editurile vor veghea nedomolite ca operele tipårite la tine çi s-a fåcut vråjmaçul tåu?... Yahveh a rupt împåråÆia din
så sprijine ridicarea conçtiinÆei socialiste a maselor... Så promo-
mîinile tale çi a dat-o altuia, lui David...“
veze inestimabilele tråsåturi morale, dovedite din belçug de popo-
Împrejurul gogîltanului, råsåriÆi din locurile ascunse de sodo-
rul nostru în opera de fåurire a societåÆii socialiste multilateral
mizare, aranjîndu-çi din mers centurioanele sau canonindu-çi
dezvoltate... Un lucråtor într-o editurå nu e doar un lucråtor într-o
barbetele, roiau, prefåcîndu-se a-l chibiÆa, restul liftelor, toÆi mo-
editurå, ci çi o infimå parte a politicii culturale a partidului, un lup-
horîÆi, fumegoçi çi acriÆi, de parcå, de-o vecie, ar fi fost bolnavi
tåtor în promovarea concepÆiei înaintate despre lume çi viaÆå...“
Rînd pe rînd, tot mai numeroçi corespondenÆi locali ai Radio- de stomac, pîrnaia cerului, scursura bolÆilor, slujitori demoniaci
fuziunii treceau, cu vocile lor imbecilizate de entuziasm, prin çi cocliÆi, împrospåtînd mereu måduva focurilor la cuptoarele
spaÆiul miraculos al emisiunii „De la unu la trei“ çi-çi deversau celor ce deprindeau meçteçugul de ghicitor, de cititor în stele çi
relatårile lor destinate amorÆirii populaÆiei. Rulat sub banchetå, de invocator al duhurilor, dar neleneçi nici la a-çi ciuli urechea
taximetristul scuturå çi el amorÆit un picior. Parcå regretînd, çi nici la a cuprinde într-însa strigåtele, urletele, care, tîrîndu-se
stråinul îçi introduse degetul mare çi degetul aråtåtor sub viermele pe burtå prin salå, evadau, fåcînd temenele pe sub tivul perdelelor
însiropat al limbii çi fluierå prelung, çerpeçte, de trei ori. çi împuÆeau locul.
Se auzea cam aça:
– Horla! Pråbuçeçte-i, tåicuÆule, çi frige-i pe moÆîrcani!
Deodatå, din håÆiçul de måselariÆå, boz, dud çi mur sålbatec – Împårate, bea-le într-o linguriÆå inima tîrgului, cîntare-ar
de pe marginea dreaptå a autostråzii nåvålirå, îndoind råmurele benga la ei!
în fuga lor, cele patru bagaje. Precum orice bagaj, pentru cunos- – I-a tras-o lui babeta de pe trotuar de nu mai avea aer... I-a
cåtori, îçi vådeau çi ele un sex. Iar acestea erau de genul masculin. pus-o lui cetåÆeanul cu pardesiu cåråmiziu de-l spunea pe Tatål
Cei patru tropåiau transpiraÆi çi se apropiarå cu danturile lor Nostru direct la canal...
rînjite. Erau cråcånaÆi çi zburliÆi. DeçuchiaÆi çi dezordonaÆi. Cufun- – Ce zice? Ce zice?
scåldaÆi în apå fermecatå çi vindecaÆi – pete alburii, strîngîndu-se, rocirea pe facultatea mintalå...
Pe ecran apårurå – de parcå ochii destråmaÆi ai tuturor ar fi fost sub mînå, o frînå de mînå. Cînd o pune, juri cå Æi s-a låsat neno-
a se descotorosi de çocul optic în care îi azvîrlise orbecåiala. precis cå Æi s-a lipit bluza de pijama de spinare... Çi-are neica,
noii sosiÆi, cu mutre de ucigaçi sau de pariori, clipeau des, pentru – ...C-are mandea acaså un gen de viraj. Cînd îl ia, simÆi
În semicercurile de raze trasate insesizabil în jurul intrårilor, Bodogåni.
schimbarå bobinele. albe i se foiau pervers prin lichidul alb înconjuråtor.
sudarå la loc capetele ferfeniÆite ale peliculei, iar la timpul cuvenit, statuie înverzitå de fontå ori ca de peçte fiert. Globurile oculare
de un minut, filmul se sfîçie de douå ori. Degete conspirative celuilalt. Stråinul avea ochii inexpresivi, cleioçi , cavernoçi, ca de
caraba de såpåtor a unui serafim, clånÆåni pe parchet. În mai puÆin
senzaÆia violentå de greaÆå sub care îi dåduserå brînci pupilele
În atmosferå sfîrîia zåpuçeala. O legåturå de chei, scåpatå din
Vorbea torenÆial, învîrtindu-çi palele limbii, scuturîndu-se de
uriaçe cåtre sala de proiecÆie.
parkinsonicå, çi-çi cåråbåneau acum trupurile angrenate în gheme fi cumpårat çi lui matale vreun dormitor...
dintre tejghelele çi tonomatele lor, doldora de o muzicå putredå, treabå, pe-acolo, pe unde oi fi voiajat, maicå-ta, tuberculoasa, Æi-o
despicatå çi deodorant BOB, semne cå mågådåii se clintiserå såråcuÆa de tine, poate nu çtii... Dar fiindcå ai fost piÆipoancå de
amalgamurile de mirosuri, pomezi ieftine, parfum rafinat, copitå (cînd o fi så cobori), obligat o så-Æi recunoçti dormitorul... Cå,
siÆi într-un purpuriu vorace, våtåmåtor. Explodarå apoi înåuntru ...Påi, la mine în maçinå, printr-o uçå urci, iar prin cealaltå
periile, se zvîrcolirå pe parchetele întunecate çerpii de luminå vop- matale are påduchi?
Dinspre foaiere, la parterul lambrisat çi aurit, penetrînd dra- – Dar de ce så nu te duc, piÆipoancå micå?! Ce, banii lui
ca de insectå. feÆei çi îl arse c-un zîmbet.
mulÆimea timpanelor prezente pe sforicica sonorå a unui hîçcîit çi, recåpåtîndu-çi controlul, îçi låbårÆå piçicher cåtre stråin muçchii
de undeva dintre måruntaiele de cîrpå ale culiselor çi înçirînd a Æoalelor ce-i fuseserå vîrîte în ochi, îçi înghiÆi cu grijå înjuråtura
Spre deosebire de cel de-al treilea Æîrîit al soneriei, nåpådind Çoferul, intimidat o clipå de tåietura occidentalå, costisitoare,
Ceas al mustrårii care, iatå, nu sosise. catule?
runtå judecatå de ocarå, zicîndu-i doar: „Yahveh så te mustre!“ – Må duci çi pe mine pînå în oråçelul nostru iubit, intoxi-
Moise, s-a ståpînit så rosteascå împotriva acestuia cea mai må- riorul taximetrului çi îndeplini formalitatea de a se informa.
certîndu-se cu el într-o partidå directå pentru trupul mort al lui
de çampanie. Måturå cu privirea obiectele mizerabile din inte-
arhanghelului Mihail, cel care, împotrivindu-se has-Satanei çi
Încovoindu-se o idee, cartilagiile cefei îi pocnirå ca un dop
du-çi exemplul çi cleçtarul manierelor de gentlemeni dupå cel al
de aramå lustruitå, ascultau neclintiÆi purtåtorii de tron, potrivin- de argint de la extremitatea îngroçatå a bastonului.
de mînie ca argintul çi braÆele încordate, precum niçte coloane portierei çi ciocåni în foaia de geam pe jumåtate coborîtå cu emisfera
La balconul al doilea, cu obrajii în pumni, chipurile fulgerînd Necunoscutul ocoli motorul, venindu-i, din stînga, în dreptul
Æiometrele gurilor date pe mucles. metabolismului.
felioare de portocalå, ferfeniÆite de scrîçnetul dinÆilor çi cu poten- tului, ca urmare a abuzului de tutun ori dintr-un luft sau çotie a
Sfînt îngerii-mînji, serafimii çi heruvimii, cu limbile ca niçte cenuçiu-gålbuie, provenitå dintr-o funcÆionare defectuoaså a fica-
måtau de suferinÆi la auzul batjocurilor pråvålite cåtre Numele Stråinul îi inventarie çoferului obrajii slåninoçi de nuanÆå
La balconul întîi, în dosul balustradelor de palisandru, fre- Cînd îçi reperå ciudatul client, matahala rînji çi cålcå frîna.

23 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 26

22 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 27

– Zice dimpreunå cu Ioan Teologul în Apocalipsa 12 cu 13: Taximetristul luå pe degete maul aparatului de radio, mane-
„Vai de voi påmînt çi mare! Cåci Ho diábolos s-a pogorît la voi vrînd butonul çi micçorîndu-i sonorul pe pipåite, fårå så-l scape
cuprins de o mare mînie, fiindcå çtie cå mai are puÆin timp!“ din ochi pe client.
– Fîs!... Pentru ce ne ispitiÆi, domnilor? De unde vi s-a nåzårit În cutia dezguståtoare a aparatului råmåsese înså destul din
vouå „mare mînie“? Nu-l zåriÆi cît de destins, cu pielea perfect glasul Victoriei Andrei, inimaginabil de slugarnica prezentatoare
întinså, çi cît de meloman e? Pentru ce ne vîrîÆi fantasmagoriile a Radiodifuziunii române, ale cårei otråvitoare secreÆii bucale con-
voastre gogonate în cap? tinuau så se reverse, în valuri, din hîrdåul emisiunii „De la unu la
– Decît så vå prindeÆi toatå ziua nasurile-n Psalmi, mai ceva trei“, otråvind cîmpurile înconjuråtoare çi opårind vegetaÆia. Teri-
decît în niçte menghine, mai bine aÆi vînzoli-o pe Simioneta, bila crainicå bolborosea ca çi cum ar fi Æinut chiar atunci, pe sub
picoliÆa restaurantului „Hora“, cordissima çi teleleica... fuste, între pulpele-i smochinite, toate obiectivele economice çi
– Horla cu neputincioçii ce s-au proÆåpit la balcon! Horla cu social-culturale ale României – cineva dintre galeçii ei ascultåtori
nepricopsiÆii care au råmas încleiaÆi la închinarea cåtre Yahveh, o implora, în direct, la telefon, så i-l arate p-åla sau p-åla – çi
Dumnezeul oçtirilor! Horla cu Simioneta care ne-a viscolit inimile! Victoria se îndura, scotea, dintre lenjeriile-i foçnitoare, obiectivele
Horla çi cu zvonurile cum cå Împåratul nostru ar da „tîrcoale ca çi le expunea, sonor, pe rînd, ascultåtorilor. Umbla pe la fund çi
un leu care råcneçte çi cautå pe cineva så înghitå“! ...Påi ce vå trîntea çi un cîntec cu nelipsitul çi plictisitorul Victor Socaciu.
credeÆi voi, bre, çi ce-o fi în Æestele çi în organismele voastre, – „...În industrie se estimeazå depåçirea planului producÆie
pentru a vå preta så vå låsaÆi înghiÆiÆi? Cå n-o-Æi fi vreo specie marfå vîndutå çi încasatå cu peste 350 milioane lei... La export
necunoscutå de cataifuri?! urmeazå ca livrårile peste plan så se ridice în final la peste 93
– Strecura-vi-s-ar liniçtea cu lopata pe jgheabul gîtlejurilor! milioane lei... Nu întîmplåtor s-au obÆinut peste plan 59 000 tone
Acuma så se vazå care e de partea militårosului Dumnezeu ori a de fontå, 5 060 tone laminate, 3 750 metri cubi prefabricate din
blîndului nostru fråÆior, has-Satan. Cå iarå i-aÆi sîcîitårå pe domnii beton, 1 500 tone construcÆii metalice, 79 500 metri påtraÆi Æesåturi
de la etaje çi nici n-aÆi priceputårå cå PårinÆelul s-a azvîrlit în din bumbac... Rezultate tot atît de înfocate au fost consemnate
vîjîialå artisticå la Bucureçti... çi în domeniul planului de investiÆii...“
– Påi nu se duce el la Bucureçti, cum se duce noada, copita Cu date precum acestea çågalnica Victoria toropea muçtele
ori çezutul vostru la båi?!... çi Æinea în çah toatå Æara.
– Påi nu e Bucureçtiul adevårata capitalå artisticå a lumii, aça În loc så coboare pentru a-l ajuta pe stråin la depozitarea
cum e cîrligul pentru undiÆå, marca pentru scrisoare ori miro- bagajelor în portbagaj, matahala de la volan se vîrî imperturbabilå
deniile pentru cîrnaÆi?! O så vå muçcaÆi mîinile de uimire atunci sub bord cu un patent în mînå çi-o çurubelniÆå în dinÆi, pentru a-çi
cînd veÆi adulmeca nåvodul, burduçit numai cu peçtiçori de aur, desface de la aparatul de taxare improvizaÆia cu care modifica
sub apåsarea cåruia o så se-ntoarcå Bîtul de la Bucureçti!... Ia taci, dupå plac impulsurile electrice ale contoarului, umflînd sumele
ia taci... Io-te la Neica!... A cîrmit-o spre Otopeni!... datorate de clienÆi.
În lumina vineÆie a aparatului de proiecÆie, zbîrnîiau replicile La ieçirea din Bucureçti remarcase cum se punea de-un filtru
çi curgeau îndåråt ocårile peste chicile, gulerele întårite cu celu- miliÆienesc çi acum, la reintrare, n-avea nici un chef så fie prins
loid çi reverele demonilor împåroçaÆi de la parter, ca într-o ploaie çi så facå din nou puçcårie pentru improvizaÆia asta. Cu alt prilej,
cu minuscule fåraçe de funingine çi pucioaså. nu se dåduse la o parte çi mai gustase penitenciar. Se ghemuise
ele fermoare de geacå?! nu era nimic magic ascuns sub asta.
– Cum så spui, bre, despre niçte cåni cå-s frumoase? Ce, sînt diftongilor, triftongilor çi-a sunetelor mute, ai fi observat çi cå
Spurcatul de negricios urca çi-l bodogånea. Ceea ce era remarcabil spus. Înså, dacå ai fi studiat alternanÆa
ce i se petrecea negriciosului peste fålci çi i se înnoda sub bårbie.
aer stingher. Çobolanul ciudat îi ståtea fixat pe creçtet c-o bentiÆå, la Univers.“
Rozåtorul împåiat din moÆul capului era gri-vioriu. Afiça un Un uriaç Æårånoi blocat într-o cabinå telefonicå conectatå
nînd cu o creastå piticå) un çoricel împåiat. În lumina farurilor, oraçul acesta pare un imens schior îngheÆat.
nemiçcat din mijlocul plantaÆiei firelor îmbîcsite de pår çi semå- sferturi de timp.
Descoperindu-se, de sub calota clopului îi råsåri (adulmecînd fiecare fereastrå e-o ElveÆie de ceasornice båtînd jumåtåÆi çi
çanÆului de la baza clådirii, i se råsturnå numai clopul. „În lumina farurilor
çi så se pråbuçeascå în gol. Dar nu-i cîrmi çi nici nu cåzu. În håul
så-çi desfacå ventuzele palmelor çi genunchilor lipite de faÆadå cam aça:
Cåutînd så-i cîrmeascå prieteneçte una, negriciosul fu gata struÆ. Versurile sale stîrneau scurte incendii, iar într-un loc sunau
så fie o canå goalå aça de... frumoaså? strålucitoare, înaintea cårora båiatul åsta se aråta pofticios ca un
cînd o luam la fåcåleÆ, cît de cu scamele eçti în sînge... Cum naiba çurubele, calculatoare, benzinårii, parfumerii çi oraçe. Toate obiecte
pe a viçinie?! Påi, parcå mi se pårea mie cå se plîngea må-ta, muncilor Æåråneçti, scria cu infinit mai mare talent despre pompiÆe,
– Vrei så zici cå te simÆeai gata machit, doar c-o geandeai pe care treieraserå. Progenitura, scuturîndu-se de rudimentele
În clipa aia te simÆi de parcå ai fi deja cu båutura în dobitoc!! ce Æineau în buletine, în loc de pozele iubitelor, pozele batozelor
Ai pus çi specia pe ei. Iar seara, îÆi picå çi cana aia viçinie la platå... recolte disciplinate ce îndeplineau politica Partidului, brigadieri
Dar dacå, så zicem, e sezon de gîndåcei... I-ai geandit pe toÆi... cu prenume identic, glosase cu drågålåçenie despre ceapeuri,
nar... Nici nu se meritå så-Æi mai spurci vastul pe ei. Nu-i culegi... cåtre noi, unul, Traian T. Coçovei, al cårui tatå, poet çi dînsul,
Nu corespunde precis atîtea antene, cum zice lighioana la dipÆio- Optzeciçtii se urniserå så citeascå. Primul çi-a plecat puterea
så-i culegi, pînå nu-Æi då la mînå çi fiça. N-aratå cum scrie la pozå. de final de „stagiune“ – AsociaÆia Scriitorilor Bucureçti.
Iar... de trimis la gîndåcei, ciohodoaica nu te trimite, nicicînd, nîndu-se de acolo doar pentru a reprezenta aici – la aceastå çedinÆå
çi le tåia mîini çi picioare, de-a valma, parcå cu forfecuÆa... timp în cazanul cu ciorbå al manualelor comuniste çi dezrådåci-
sånåtatea, legîndu-çi çobolanii la calea feratå, apårea acceleratele Blandiana çi Toma George Maiorescu – indivizi cåzuÆi de mult
gudulani n-am cunoscut numai eu, care, în timp ce-çi neglijeau În rîndul doi de fotolii, scriitori consacraÆi – Dan Deçliu, Ana
primeçte pe motive cå n-ar fi îndeajuns de înfioråtori... CîÆi chiçtoace de Æigåri, dupå încheierea lecturilor, se încåierau.
P-åçtia borçiÆi cu cåruÆe ori basculante – continuå el – nu-i båieÆi ale cåror versuri çi le imprimaserå pe tricouri çi pe ale cåror
c-au mierlit-o în timp ce erau cålcaÆi de tren... pat de cåmin cu somitåÆi precum Viçniec, Mareç, Muçina, Bucur,
bucurat de-o sånåtate perfectå... Çi Trei: dacå nu existå îndoialå tåiat sînul stîng, numai så împartå, o orå, armåtura metalicå a unui
mai mult de 800 grame... Doi: dacå prezintå dovadå cå s-au La picioarele fotoliilor, zece-cinsprezece studente ce çi-ar fi
– ...Nu, cå çobolani nu primeçte decît: Unu: dacå trag la cîntar întîia oarå la astfel de çedinÆe.
råspunse de parcå ar turuit dintr-un pliant.... a nu le provoca sîngeråri sau ameÆeli celor care participau pentru
Negriciosul scuipå într-o parte çi, opintindu-se pe beton, îi lectura cu glasuri scåzute, ståpînite, prevenitoare, din dorinÆa de

45 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 36

48 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 33

så-çi lase bala sa de melc asupra unei noi bulbucåturi de pe faÆadå... în sistem normal fuseserå suspendate, la båtaie fiind scoase cele
Zic çi raiul fiindcå, într-un colÆ al cimitirului, se pripåçiserå çi niçte 15-20 piese de artilerie grea ale Cenaclului de Luni. Marii capi
Æigånci muråtorese, specialiste la îndeplinirea la ultimele dorinÆe, ai Cenaclului urmau så-çi citeascå unii altora, ochi în ochi, de la
cu tåmîie, lumînåri, mititei, muråturi çi damigenele de cocîrÆ. egal la egal, fårå comentarii critice, tot ceea ce le fusese revelat,
Muråtoresele înså, dupå niÆicå vreme, au fost alungate de mai de preÆ, în ultimul timp.
dubele de gabori. Dubele de miliÆieniçti, primind ordin de la Comi-
tetul Central så nu lase palmå de sol al patriei necultivat, aterizaserå,
într-o sîmbåtå dimineaÆa, la muncå voluntarå, în cimitir, întrecîn- Eu çi prietena mea açteptam camuflaÆi dupå niçte spaliere,
du-se så infecteze mormintele cu råsadurile lor de varzå, castravete, în cîrligele ca de måcelårie în care fuseserå suspendate vrafuri
ardei iute çi påstîrnac. Bå, belitorule de eugenii, dormi?! de materiale propagandistice. Plançe cåråmizii, ce te somau så
– Nu dorm, hoarcå. æine-mi scara... Då-i în gîÆii må-sii de fåureçti politica din agriculturå a Partidului ori så lupÆi pentru
miliÆieni!... Ce le trebuia lor castraveÆi?!... pace, panouri dreptunghiulare al cåror unic mesaj subtil pårea
Cei doi îçi apåsarå teniçii pe antablament, adicå asupra brîului acela de-a ne înçtiinÆa cît de tîmpiÆi fusesem la cap atunci cînd
ornamental de piatrå, încadrînd, la partea superioarå, ferestrele ne angajaseråm în afacerea respectivå. Începuse så picure groaza
parterului. Deçi mai neguros çi încruntat, deçiratul se råzgîndi çi în mine. Din colÆiçorul nostru nu puteam întrezåri nici o figurå.
îçi plie çalele, încårcîndu-i el celui cu creastå de çobolan laba Din colÆiçorul nostru n-am fi putut scåpa altfel decît cåÆårîndu-ne
piciorului între palmele împletite, ghemuindu-se ca un resort pe pereÆi. Ne-am încordat deci acuitåÆile auditive çi-am açteptat...
înaintea lui, catapultîndu-l pe celålalt, pe faÆadå, cåtre etaj. Curînd – Auzi-l: acuitåÆile auditive! Vah! Vah! Vah! Çi le Æineau
îl urmå pe zid, ca o omidå. încordate. Halal de mama care te-a fåcut. Eçti dat în paçtele må-tii,
– Påi, så nu dormi. Cå acuçi vine partea principalå de la Norocosule!...
îmbîrligåtura dråceascå, se rebrançå BruÆå la povestire... Omo- – ...Dupå o vreme, am auzit cam aça: Rap-Rapatrop-Zdrap-
roaichii nu-i ajungea cå ne scotea cele mai bune bucåÆele din supå. Zdup! Çi am înÆeles înfioraÆi cå tinerele bestii poetice urcå scara,
Hoaçcå delicatå, babetei i-ar fi dat inima ghies så ne vadå alergînd taman cåtre aliniamentul pe care tremuram, cu inimioara încreÆitå
niÆel çi-n echipamentele de parastas... în noi...
Aça cå, într-o joi dimineaÆa, drept pedeapså, toatå suflarea de Apoi am auzit: Tronc-Hodoronc-Zdranca-Zdronc! Çi am
la pruncul de ÆîÆå la ultima centenarå, toÆi cei ce primise vreodatå intuit, bineînÆeles, cå fusese izbitå de perete uça imenså, de stejar,
mutaÆia la noi, în cartier, ne-am trezit cu cîte-o scînduricå (de vreo cu douå canaturi. Prin breça cåreia, curînd, era de açteptat c-au
doi metri pe 30 centimetri), lipitå de-a curmeziçul pieptului. så se nåpusteascå, pocnindu-çi cozile çi recitînd întårîtate din lirica
Un metru jumåtate de açchie la stînga çi-un metru în dreapta. personalå, marile carnasiere ale poeziei optzeciste.
Am råmas interziçi. Era de açteptat, înså nu s-a mai desluçit nici un zgomot...
De la 9 jumåtate, toÆi locuitorii cartierului aråtam ca niçte Apoi, dintr-odatå, parcå am perceput unul – un zgomot înså
aeroplane putrezite, numai cå nu zburam. Trecea cåÆelul pe lîngå nesfîrçit de anemic çi neînchipuit de jenant: pîca-pîca!...
noi çi ne-ar fi piçat doar ridicîndu-çi piciorul. Semånam juma cu Am ciulit din nou urechile.
niçte garduri, juma cu niçte copaci... Nu puteai nici så-Æi rînjeçti Zgomotul s-a repetat, neruçinat, penibil çi plåpînd: pîca-pîca!...
fizicul pe trotuar, nici så te mîrÆologeçti cu tramvaiul. Te citeau Am çi chestionat-o revoltat pe prietena mea: „Ai spus ceva?“,
cu toÆii, care te vedeau, din care cartier provii... încredinÆat cå ceea ce îmi înregistraserå timpanele fusese un mic
audia în direct pe tinerii magi. Primii dintre ei îçi çi începuserå revårsat.
Neråbdåtori, marii iniÆiaÆi îçi fîçîiau foile. Ardeam de a-i decît så-i stingå, aceluiaçi cub, nuanÆa atotînvåluitoare de coniac
sului. Traduçi çi studiaÆi prin puzderia universitåÆilor apusene. buzunarului, în loc så-i domoleascå cubului pîlpîirea, nu fåcu
prestigioase biblioteci, precum cea a Vaticanului sau a Congre- chihlimbar într-unul din buzunare. Paradoxal, filtrul måsliniu al
versuri, driblînd cenzura comunistå, penetraserå prin cele mai cel Norocos – la fostul etaj întîi, necunoscuta adåposti cubul de
occidentale informate. Çi ale cåror douå, trei magice volumaçe de Lîngå mine – îçi modulå tulburat îndelungata relatare Gabi
canic. Tineri maeçtri de a cåror fricå tremurau deja enciclopediile fermecat Omoroaica...
tuitå din fotolii, se înscåunaserå marile vedete ale Orientului bal- ea... Pentru cå ea ne-a desfermecat, cînd a fost atunci de ne-a
În centrul adunårii, în interiorul unei roÆi uçor bombate, alcå- – Påi... Dacå ar fi fost çi dilie, nu ne-ar mai fi desfermecat
zeçti se amînau – în extazele lor – pentru såptåmînile urmåtoare. – Îhî.
îndoirea repetatå a unei foi de hîrtie. Degustårile de Æigåri chine- – ...Habar n-am. æie Æi se pare dilie?
du-le jarul, cu un bobîrnac, în scrumierele manufacturate prin pina de zor rufåria.
norocoçii se alåptau douå fumuri. Apoi, le puneau dop, azvîrlin- putea deduce cå negriciosul pusese brusc frînå pe zid çi-çi scår-
vårat cubanezå. Din Æigårile chinezeçti, anevoios de procurat, Din spirala descriså de çobolanul vioriu, fosforescent, se
În diagonalå de noi, o liftå pufåia o mahorcå Lijeros, cu ade- – Ciohordoaica ta e dilie?
Timiç, Litoral, Hora.
– Hep!
dezguståtor, de cîlÆ sau de hîrtie igienicå, çi numite inept: Snagov,
– BruÆå...
CarpaÆi fårå filtru. S-au aprins çi cele dotate cu cîte-un mic filtru
hîrîia saliva pe gîtlej, ca boaba de nisip pe hîrtie.
vorbele de clacå, inepÆiile... S-au aprins Æigårile scuturate de
în escaladarea unor surplombe pitice, cînd gîfîind îndîrjiÆi. Le
Norocos. A încetat påcånitul... Au pålit înjuråturile, ghiorÆåiturile,
Avansau çi ei de-a lungul parterului înalt, angajîndu-se cînd
– ...S-a stins treptat rumoarea, îçi reluå istorisirea Gabi cel
patrioÆi decît ei... Adicå la creirul mic.
mai în vîrstå. Doar pentru cå-s de zeci de ori mai talentaÆi çi mai albiniçti! Laså-må pentru ca så-Æi sui la dobitoc“.
seserå... Çed numai pe çanÆul acestei Istorii çi îi înjurå pe alÆii de frecÆioarå. Çi care så-Æi zicå: „BruÆå, aståzi hai så ne facem
încå nimic. Çi nici de påtruns, ca så fim principiali, nu prea påtrun- – Cå n-ai vrea tu så fie aici a viçinie!... Care så dea pe-afarå
påtruns tinerele scîrbe în Istoria literarå? Cå de scris, nu au scris – ...
talent se evidenÆiaserå ei? Prin ce sîngeroase fapte de scris au încape în ea, cu un deget, mai multå drojdealå...
– Pe cînd Optzeciçtii – scîrÆ, te plesnesc! –, prin ce vax de viçinie – cana, boule! – are pe tot fundul smalÆul sårit, obligat
moartea accidentalå a nåpraznicului poet çaptezecist. cu atît încape mai multå drojdealå în canå... Iar pentru cå a
tîrziu, autoritåÆile române însceneazå, pentru a-i mai potoli pe ruçi, ce s-a trudit, båutura. Çi cu cît are mai mult loc så se odihneascå,
Stat al Planificårii. Imens scandal diplomatic. Douå såptåmîni mai – Påi, o canå nu-i altceva decît locul unde se odihneçte, dupå
acoperit, mai multe zile, zidurile de peste drum ale Consiliului de – ...
...Carambolaj perfect. Sfårîmåturile limuzinelor sovietice au pentru cå eçti prost... Ai tu habar ce e aia o canå?
rulînd, la ora aceea, pe banda a doua a Cåii Victoriei. – Nu sînt, bå, îl executå tacticos celålalt. Nu sînt. Çi nu sînt
bilului rinichi al uriaçului Çaptezecist, un întreg convoi rusesc, deschisese sufletul unui idiot.
Grilajul de fier forjat. Çi råzuind, dintr-un singur zvîcnet al teri- – Poate cå sînt, råspunse înciudat cel în raglan, nervos cå-çi

35 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 46

34 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 47

zgomot intestinal, emis probabil, din pricina proastei creçteri, Dintr-o datå, pielea de cåprioarå de pe trupul meu – mårturisi,
chiar de ea. schimonosindu-se, Gabi – se schimbå într-una din coniac. Chipul
– Vah! Vah! Vah! lui terchea-berchea se îmbåie într-o luminå de coniac. Praful de
– Catralioane de ace nerupte degeaba, pe cînd te coseau, pe obiecte, linia castanilor, carcasa de gîndac putrezit a Operei,
Norocosule! Secole de måiestrie artisticå s-au perindat, fårå ca un luna, toate devenirå påhårele de coniac. Chiar çi aerul pårea saturat
singur trubadur så-çi adune curajul så-çi chestioneze iubita dacå c-o suspensie de picåturi de coniac. SenzaÆie aÆîÆåtoare ce împros-
a exhibat, sau nu, un mic zgomot intestinal. Ei, uite cå tu ai între- påtase bateriile alcooliçtilor de dedesubt, fåcîndu-i så lopåteze tot
bat-o! Çi cum a reacÆionat prietena ta? mai vîrtos çi så boncåluiascå tot mai înfriguraÆi pe zid!...
– Dînsa, ofuscatå, mi-a expediat bareta ei dureroaså în burtå... Pentru a face din escaladare o activitate cît mai instructivå,
Eu, îndatoritor, i-am råsucit panglica fermoarului la spate. Må deçiratul mîrîi nervos.
pregåteam s-o servesc çi din upercutul meu la ficat, cînd zgomotul – Cine-i Omoroaica aia? Vreo drojdierå?
incriminat s-a auzit pentru a treia oarå. – Hå! Cum te-ai bunghit cå-i nume de gudulancå, cum ai pus
De data aceasta, suficient de aproape pentru a-mi da perfect botul!... Nu, bå, e o vråjitoare, dintr-un cartier vecin, care ne
seama cå zgomotul era emis chiar de lamentabilii optzeciçti, poartå sîmbetele åstora de la noi din cartier... Cicå de ce la noi
deplasîndu-se påcånind cåtre fotoliile lor de lecturå. în cartier se gåsesc tacîmuri cu mai multe gheare, cozile-s mai
De surprindere am uitat så respir. Trupul mi s-a acoperit de scurte çi, la noi, în cartier, factorii poçtali e mai coioçi, cå aduc
crusta çi de sudorile reci ale uimirii... Am priceput înmårmurit pensia cu douå zile înainte de datå, iar la ea în cartier, nu.
cå o generaÆie care se deplasa într-un asemenea hal nu putea fi Stå Omoroaica în fereastrå (cå are muian reglementar de
suspectatå de cel mai firav dram de talent!! bunicuÆå suavå), då din andrea (nu crez så-i iaså altceva decît
– Cå Æi-ai çi gåsit, povestitor al fundului meu, pentru cine så plovere cu cocoaçå) çi nu face decît så trimitå asupra noastrå, a
foloseçti vorba asta: talent! Pentru cine?! Pentru fåtålåii de Opt- åstora de la noi din cartier, o cåruÆå de boli çi de blesteme: fålca-
zeciçti... Påi, proletcultiçtii mei, cît sînt de calomniaÆi, erau måcar riÆå, vînt sec, ducå-se pe pustii, brîncå, boala copiilor, ceas råu,
viguroçi ca bårbaÆi. Cînd tropåiau, despicau munÆii. Cînd båteau bube dulci, luat de vînt, mîncårime la inimå sau înnecåciune, de-Æi
pas de defilare, såltau fustele la cucoane în cap. Råcneau un hei-rup vine tîrçå çi så te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cicå
de te podidea sîngele pe nas... çi-au trîntit chiar niçte magazioare, cu vacå, porc, oråtånii, direct
– Çaizeciçtii, admit, unii erau coioçi. Dådeau un strånut çi în cimitir.
fisurau barajul hidrocentralei de la Bicaz... Pe care înså – vah! Cicå din moment ce tot sîntem deja aça bolnavi, så facem
vah! vah! – tot ei, în nenumårate rînduri, îl slåviserå... De parcå måcar economie de pingele, cînd o fi så mergem pînå acolo, în
ar fi fost cel puÆin Råzboiul Troiei acest baraj. pråpådenia de cimitir. Unii, deja, acolo îçi citea ziarele, acolo åçtia
– Çaptezeciçtii, în schimb, laså-te pågubaç. Au fost çi puÆini de la noi din cartier îçi halea bulinele, încålzea ventuze çi-çi cufun-
çi beÆivi! dau labele grisinelor în niçte ligheane cu påmînt clocotind de rîme,
– Deh, poate erau ei, vah, çi puÆini çi beÆivi... Totuçi jetul cum fac åi de vor så-çi obiçnuiascå Æurloaiele cu apa fierbinte.
urieçesc al rinichiului celui mai talentat dintre ei a putut traversa,
într-o superbå boltå de peste patruzeci de metri, blatul mesei de Într-un cuvînt, Omoroaica ne schimbase cartierul în iadul çi
la care a fost iscat. Jetul de urinå stråbåtînd terasa de varå a raiul de pe påmînt – piÆigåie glasul Gabi cel Norocos pentru a
Uniunii Scriitorilor. Zidurile Palatului Monteoru. SpaÆiile verzi. sugera cå, filozofînd, BruÆå-negriciosul se încordase, izbutind
foametei çi la indicaÆiile lui Ceauçescu, se cultiva zarzavat. Dar du-se pentru a cåuta toaleta, påråsesc fotoliile çi se trezesc blocaÆi
noastre, afarå, în stratul de flori, în care în ultimii ani, din pricina picioruçele de bondar. Doi dintre ei, mai slabi de rinichi, ridicîn-
chihlibar îçi împråçtia reflexele roçiatice pretutindeni. Pe trupurile Scobindu-çi mucoasele nazale. Agitînd braÆe mai subÆiri decît
Iar cînd reveni la poziÆia bipedå, din cåuçul palmei sale, cubul de Copiindu-çi crîmpeie de vers pentru viitoarele notiÆe informative.
cub se ajunsese cu lectura, terchea-berchea îçi îndoi genunchii. raÆi de îndeletnicirile lor. Ascultînd. Citind. Sågetîndu-çi ocheadele.
Lîngå mine, curios så observe la care dintre optzeciçtii din securiçti cu frunÆi çi frizuri minuscule continuå så-çi vadå netulbu-
Ia, bungheçte-te tu colo’ ça! versitari, turnåtori, våzduhiçti, chibiÆi, mironosiÆe, cuconet literar,
– Psît, måi BruÆå! Bå, fulgere! Piçålåule! Bå hoarcå, bre!... persoane: Maeçtrii, poeÆi obiçnuiÆi, de toatå mîna, profesori uni-
cinogene. În interiorul cubului, capturate çi micçorate, trei duzini de
låsîndu-se împuçcaÆi, decît ståviliÆi din procurarea raÆiilor halu- du-çi reflexele roçcate, açezat pe tavanul încåperii de dedesupt.
de alcool pînå çi din flaconaçele de dezinfectante. Mai de grabå cub micuÆ de cleçtar. Cu latura de 12-15 centimetri. Împråçtiin-
lului Municipal, în încercarea lor disperatå de a seca orice urmå ar fi putut fi garate avioane) a fost presatå çi transformatå într-un
de aici incursiunile disperate asupra camerelor de gardå ale Spita- În circa un minut, falnica încåpere (în care cu puÆin înainte
spaÆiu îngust al unei cutii de ghete.
Iar, dupå propriile spuse, „ar fi infectat çi penicilina“, repezindu-çi
al unui televizor. Apoi în ambalajul unui aspirator. La sfîrçit, în
vele internaÆionale. Alcooliçtii emeriÆi, ce çi-ar fi båut çi sîngele.
progresivå, încît ar putea så încapå întîi în ambalajul de carton
de adunare pentru cei mai fioroçi beÆivi ai Bucureçtiului. Sugati-
turtitå. Çi este cuprinså într-un asemenea proces de micçorare
La aceste ore înaintate ale serii, pårculeÆul devenea spaÆiu
Sub acÆiunea incantaÆiei, jumåtatea depårtatå a încåperii a fost
liçte halucinantå. Încremenesc.
Utilaj Tehnologic, instituÆii ce-çi au localurile prin apropiere. se foiesc, pregåtindu-se de plecare. La cinsprezece metri, prive-
besc paçii, plecînd de la consultaÆiile facultåÆilor de Drept sau de La zece metri, un tip care citeçte, tipe care ascultå, inçi ce
stråvechea Grådinå a Procopoaiei), frecventatorii întîrziaÆi îçi grå- La cinci metri de mine, totul normal.
din strålucitorul parc domnesc de manej de odinioarå, din çi mai ne camuflasem.
Prin insuliÆele de verdeaÆå înconjuråtoare (conservînd hålci Eu – çopti Gabi cel Norocos – arunc neliniçtit påtura sub care

Am invocat numele lui Iehova çi-am açteptat...“


monumentale, båtute în ciucuri de zidårie, ale Operei de Stat.
de castani. În planul doi, filtrate de frunzarele lor, zidurile gålbui, Va fi mîntuit».“
dirii, semnele nopÆii coborîte peste oraç: la optzeci de metri, un pîlc Mi-am amintit cå: «Oricine va invoca numele lui Dumnezeu
çi comprimaÆi – ai fostei Såli de Cenaclu, zåresc, în exteriorul clå- Mi-am sprijinit fruntea de geamul råcoros al rugåciunilor mele
tena mea çi necunoscuta lui. Prin pereÆii lipså – de fapt, doar smulçi poftele mele
regåsit, nediminuaÆi eu, terchea-berchea (adicå invocatorul), prie- M-am såturat så mai må înghesui în acelaçi tramvai cu
În exteriorul cubului, necuprinçi sub norul lui de cleçtar, ne-am
råmaçi în afarå, privirile lor de regn lepådat. Deveneam pentru a treia oarå neîntrerupt vinovat.
rile de suprafaÆa lor råcoroaså, aruncîndu-çi în sus, cåtre noi, cei În care doar trecînd în acea clipå pe stradå
de obstacolul zidurilor transparente. Îi våd cum îçi preseazå nasu- În care eu îmi revårsam bårbåÆia çi tot eu Æineam fata

41 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 40

44 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 37

– Mîncårica-i fudulie... Båutura-i temelie! vårså niÆicå înÆe- Apoi, rînd pe rînd, çi-au demonstrat puterile çi restul tinerilor
lepciune cel cu clop, învåluindu-çi partenerul într-un nor de stropi maeçtri.
fini de salivå. Nu mi-au creat chiar impresia posteriorului tåu ciuruit de
– Dacå eçti damigeanå, te descålÆåm! Dacå eçti sticlå, te des- coçuri, Fiorosule. Înså au pårut exact ca niçte Æînci cårora educa-
fundåm! Dar dacå eçti bidon, te deçurubåm! låtrå çi primul, toarea le-a împårÆit o poezie foarte lungå. Strofele recitate de
deçiratul, cel se numea Chiose. dînçii semånau între ele pînå la greaÆå. Nici o dezvåluire medium-
– Bå Chiose nehalit, dacå punem botul pe ceva pahardit... nicå. Nici o sclipire de individualitate. Din toatå çandramaua
la banchetul åsta unde ne-ai adus tu... se înduioçå anticipativ ne- aceea amorfå s-au distins totuçi douå exemplare mai fistichii.
griciosul. Ca mîine te iau çi eu pe la o ciohordoaicå de-a mea... Primul dintre ele, un individ delicat, subÆirel, oacheç, taciturn,
Care se cam Æine de farmece... (Respirarå adînc çi icnirå). Iar pe påpuçesc, cu miçcåri Æåcånitoare çi nevrotice de figurinå meca-
noi, cei în toatå firea (din delicateÆe evitå så pronunÆe „beÆivanii nicå, în poemele cåruia toate zgîrciurile, bubele, marile defecte çi
cartierului“) ne trimite, dimineaÆa, så-i culegem verziturå, scaiete micile izbînzi ale Cenaclului de Luni se regåseau îngroçate.
çi pipirig dintre dårîmåturi... Iar dupå-masa ne pune så scårpinåm Cel de-al doilea, fonf, masiv, calamburgiu, tenisman, praho-
lespezile çi så ridicåm pietroaiele... ca så-i gåsim gîndåcei... vean, c-o mustaÆå cît vrabia. Nimeni altcineva decît tocmai acela
Cei doi råpånoçi se oprirå pe o plesniturå de zid çi båçirå. care, din neçtiinÆå sau îngîmfare, învîrtind o poezie de-a sa pe
deasupra creçtetelor, a råscolit deodatå, cu sonoritåÆile ei, toate
Lui Chiose i se nåzåri atunci cå vede deasupra lui, la un
reumatismele diavolilor celor båtrîni.
metru, ghemuitå pe zid, o mogîldeaÆå cu coarne, care-i fåcea
Ålora, de surprindere, så crape rînza din ele. Înså tipul, cåruia
semne cå celålalt, BruÆå, cu zguduiala vorbåriei lui, riscå så le
restul junilor magi îi spuneau Nino, a continuat liniçtit så citeascå.
råstoarne în cap damigeana.
S-au dezmorÆit atunci din dureri demonii cei mai haliÆi. Tålpile
– Psît!... Bre BuÆå, tråiÆi-ar çåureii! Boangå, la gura ta nu-i
iadului cele mai cråcite nevenindu-le bine så se decidå dacå så-i
mai place så bea?!... Cå, dacå nu-i mai place, o s-o punem ia sau nu în serios îndråzneala. Nerepezindu-se încå. Unii, mai
amîndoi så ne sårute în peleu. påÆiÆi, plecîndu-çi întîi cåtre noi melcul urechii. Au reverificat
– ...Iar serile, se încåpåÆînå så-çi continue istorioara cel cu grijulii ritmurile, recalculînd totul. Nelåsînd nici un amånunt la
clop, iar serile, båi, Chiose nehalitule, pentru fiecare zece gîndåcei întîmplare...
înçiruiÆi çi numåraÆi în bucåtårioarå... îÆi toarnå fermecåtoarea!
Într-o canå de tablå... æuicå... Viçinatå, frecÆie galenicå, rachiu Çi, deodatå, cînd s-au dumirit cå acele invocaÆii, ce li se påru-
ori... din care nenorocire vrei tu... serå cå le aud, erau adevårate, sala în care ne aflam s-a pornit så
Cel în raglan se opri ultragiat pe zid. Æopåie ca un armåsar, så se zvîrcoleascå ca o reptilå çi så se
Dacå era adevårat, devenea extrem de nedrept, ca tot boul zgmiaune ca o pisicå!!!
åsta så primeascå, pe de-a moaca, ceea ce el obÆinea numai dupå Pîrîiaçe de pulbere, coborîte din tavan, se înfråÆeau pretutin-
ce-çi scuipa din bojoci. deni cu pungile de gaze. Formate prin toate punctele strategice
– Pe muianul tåu de dentist, boangå BruÆå... cå-Æi toarnå Æie ale unei clådiri. Împåcatå deja, în sinele ei, ca, prin explozie sau
fermecåtoarea galenicå, de-a moaca... Numai ca så-i împråçtii... prin miracol, så se înalÆe pînå la ceruri.
prin domiciliu, cu muçte, rahaÆi, scîrboçenii çi çobolani?!... Adicå, Jocurile distrugerilor, care toate îi priveau çi pe subsemnaÆii,
ea nu poate så-çi arunce singurå, prin caså, cu çobolanii?!... påreau fåcute.
Am ieçit din lume ca çi cum m-aç fi smuls dintr-un viol nezårind în nici un fel hardughia, cufundatå în întregime în beznå,
„...Mi-am tras în rugåciunea mea çi mîinile çi picioarele nîndu-çi încå, pe capul tîrît prin glod, clopul – în realitate înså
– Ce e, bå?... Unde, bå? se izmeni ålålalt – cu un braÆ susÆi-
pronunÆå rar cea de-a doua parte a imprecaÆiei: çi i-l trînti pe pojghiÆa de pietriç.
Cu ochi mijiÆi, invocatorul o urmåreçte cîteva clipe, apoi – ...Uite! îi aråtå înfuriat deçiratul, dupå ce-i descolåci cracul
muiere çi îi ciuguleçte dintre liniile palmei ca o porumbiÆå. presare mirodenie peste sarmale!
telor finale, construcÆia danseazå înaintea invocatorului såu ca o burta a-Æi emite bulion... Nu din duçmånie. Ca så aibe må-ta så
pronunÆarea versurilor patru çi cinci. Pleznitå de rostirea cuvin- dacå mi-ai çifonat catifeaua, så çtii cå înÆep la tine pînå începe
Come, cefalee, convulsii ale celor aflaÆi în interiorul ei însoÆesc ciosul... Çezi, bå, potolit cå nu pun eu gura pe eugeniile tale... Bå,
încåperea îmblînzitå trece printr-o stare de vîscozitate afectivå. – Stai, bå, cå nu Æi le-am mîncat eu, protesta cu veselie negri-
în genunchi înaintea invocatorului ei. Începînd cu versul doi, cu chipul cåtre clådirea Casei de Culturå.
primele sunete, articulaÆiile sålii se înmoaie ca apa çi sala alunecå Nu înainte ca, slujindu-se de ea, så-l råsuceascå pe posesor,
Nimic extraordinar din punct de vedere poetic. Dar de la unde îi eliberå talpa încårcatå cu fire de iarbå, pietricele, noroi.
scoÆîndu-l pe spate dintre pereÆii foçnitori ai vizuinii, pe o alee,
Pentru care Dumnezeu iartå o cetate...“ Çi înçfåcîndu-i, cu ambele mîini, guma baschetului, îl remorcå,
Ca Dumnezeu så îi treacå între numårul acelora
– Haide! îl înhåÆå deçiratul pe negricios.
Rugîndu-se neîncetat
cimitire.
æinînd în echilibru fragil limba lumii
prin gunoaie, ci tråia din pomenile cåpåtate prin bisericuÆe çi
chitanÆe
un clop. Plus superioritatea liniçtitå a celui ce nu scobea, ca alÆii
De pe fundul genÆii Diavolului printre role de scoci nori çi
se remarca doar albul ochilor, mirosul çi pålåriuÆa semånînd cu
De la posturile lor de comandå cu birourile råsturnate
Timizi neçtiuÆi disperaÆi copaci çi ciulini, çoapta unui bårbat negricios, la care, într-adevår,
„Fac parte din cei douåzeci-treizeci de inçi care conduc lumea de sub un soi de sålaç natural, întocmit din boscheÆi, trunchiuri de
– Da, bå... Ce e?... Ce e?!... æi-ai pierdut eugenia? se auzi,
formulei, cu o voce råspicatå, concentratå çi ståpînitå: ori, så fie pierdute aça, doar de amorul artei.
rea noastrå în stratosferå. Terchea-berchea rosteçte prima parte a lefterite de prin coçurile de gunoi. Destinate, de cele mai multe
desc, de la primele silabe, formula salvatoare ce opreçte expulza- råbdåtor, peste zi, resturi de sandviçuri, cotoare de mår, eugenii
naÆie vråjitå de diftongi, vocale, accente, sunete mute ce se dove- petrecutå peste mijlocul raglanului, o sacoçå în care adunase
Terchea-berchea, pornind så-l citeascå, alunecå într-o combi- îndelungate a drogului. æinînd ataçatå la persoana sa, c-o sfoarå
giei pe care o degajå. Deçiratul tremura din toate încheieturile, din cauza lipsei
toÆii cum noului poem i se onduleazå marginile din pricina ener- într-un raglan putrezit.
sala nåråvaçå se opreçte ameÆitå çi îçi Æine respiraÆia. SimÆim cu sîcîitoare, un neica deçirat, pus pe harÆå, drapat în mijlocul verii
pînå atunci pe necunoscutå çi alege un alt poem, înaintea cåruia beleçte-Æi cepele, må!... chema prin pårculeÆ, tainic, c-o insistenÆå
cuieçte poemul... Motoleçte adicå poemul cu care o trombonise – Pst, bå jimblå! Må, BruÆå! Cataroiule!... Båi, piele! Ia,
chea-berchea are o miçcare genialå çi, intuiÆia începåtorului, înlo- confunda pîlpîirile cubului cu niscaiva irizåri de lichid clåtinat.
– Numai cå, în ultima clipå, adulmecînd primejdia, ter- çi în pupilele alcooliçtilor care, adunîndu-se în pårculeÆ, ar fi putut

39 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 42

38 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 43

Iar singura noastrå scåpare (a celor sortiÆi morÆii, precum çi minus luminiÆele roçiatice ale cubului, zimÆînd întunericul, din
a celor ce, solidarizaÆi printr-un catgut special, råmîneam atîrnaÆi dreptul etajului întîi.
de legile marochinåriei) a fost apariÆia unui terchea-berchea. A – Uite!... Drojdealå! Pilealå! R.D.V.-uri! Acolo creçte lanu-
påçit cu uçurinÆå çi inconçtienÆå în încåpere, descins tocmai atunci rile de rachiu din drojdie de vin!... Au uitat damigenele învelite
de la Cursurile FacultåÆii lui de Foraj din Ploieçti. Era un stråin, în împletituri de råchitå... Bate luna în ele. Çi båutura dinåuntru,
un ucenic, un ins misterios, nu fåcea parte din Cenaclu. A privit såraca, ne face nouå semn... Cicå de ce nu ne suim mai iute la
cu nepåsare în stînga çi-n dreapta, a ochit cu precizie ceea ce ele çi nu le ajutåm ca så le golim?!
imediat vå voi spune. Çi, aproape simultan cu calamburgiul, s-a Hotårîrå, judecînd dupå cascada de lumini ce se revårsa din
apucat çi el (pråvålindu-se insolent pe ultimul rînd de banchete al burta etajului unu, cå, într-adevår, acolo trebuia så se afle neapårat
sålii) så-çi îngîne poemele sale inepte, de începåtor, la urechea çi îngrozitor de multå båuturå.
cu pieliÆå dogoritoare a unei necunoscute. Din cåptuçelile Æoalelor rufoase produserå fiecare afarå cîte
Necunoscuta, aråtoaså çi apetisantå, så calci în cålcîie oricare un rablament de cuÆit. ConfecÆionat din pînzå de bomfaier. AscuÆit
sacoçå de piaÆå çi så te azvîrli cåtre ea. ca briciul. Çi cu care deçiratul tåie sfoara, eliberîndu-se de sacoça
Duçumelele continuau så fumege, zidåriile zuruiau, învåluin- aninatå de çold. Piti plasa cu bunåtåÆi sub o gråmåjoarå de gåteje
du-ne într-un nor gros de fulgi albi de tencuialå. Terchea-berchea, çi se îndreptå, jucîndu-çi çmechereçte çuriul, cåtre curtea inte-
rioarå a Casei de Culturå studenÆeçti.
complet detaçat, îçi såltase boturile cafenii ale espadrilelor pe o
Negriciosul chiar purta hainå de catifea.
stinghioarå a scaunului din faÆå. Çuçotind tot mai nonçalant ver-
Çi încå una fårå asemånare, så dai cu bombardeaua prin tot
suri tot mai pasionale çi tot mai greu catalogabile peste nivelul
Bucureçtiul.
obiçnuit al unei Poçte a redacÆiei...
Cam giorsuitå çi destråmåÆicå la coate. Înså în poale gåtitå
În curte, cu miçcåri de cîine ud, clådirea se scutura de ultimele
c-un rînd de ciucuri roçii babani, de måtase, dublaÆi în colÆurile
ei olane. pulpanelor cu doi zurgålåi.
Mi-am zis înspåimîntat: „Uite, domnule, la dînçii, ce comoarå Mergea ziua cu ei BruÆå prin tramvaie, se uita lumea dupå el,
aleaså de suciÆi! Nu numai cå e adevårat cå în România toÆi de parcå çi-ar fi sunat pintenii. Se cruceau cålåtorii. Îi mai çi
sînt poeÆi. Dar esenÆial înså e cå aici toÆi o fac în detrimentul pasau, fascinaÆi, cîte un ban. D-aia i se çi spunea lui BruÆå „Împå-
construcÆiilor!“ ratul“ sau „Fulgerul Negru“. Cînd îl însoÆea, deçiratului i se zicea,
Exact în acel moment, ca o teribilå zmuciturå de zeppelin, prin consecinÆå, „Fulgerul Alb“.
încåperea descrise un nou salt, råmînînd ancoratå de structura Luîndu-se dupå tovaråçul în raglan putrezit, BruÆå îçi eliberå
parterului printr-un singur snop de drugi de fier-beton. Drugii, zurgålåii din cele douå ace de siguranÆå, le înfundå limbile cu
ai naibii, decålindu-se, pocneau precum grisinele. douå cåluçe de cîlÆi çi îi adåposti prin buzunar. Miçcîndu-se ca
Cråpa un drug, se înålÆa c-o palmå çi colosul de zidårie. felina. Precaut.
Se fisuraserå jumåtate, mormanul de cåråmizi çi betoane era Peste zece secunde, BruÆå çi prietenul såu escaladau, cu bri-
pregåtit s-o zbugheascå spre stratosferå. cegele mulate la carîmb, faÆada Casei de Culturå a StudenÆilor.
– Cå råu – vah – Æi-o fi stat Æie, frumos cum eçti, så te plimbi Tîrîndu-se pe netezimea çi în înålÆimea ei, precum doi melci
prin stratosferå! C-o mînå så vîsleçti, încålÆat în Casa de Culturå uriaçi. Pe care n-ai fi avut cum så-i împiedici så råzbatå cåtre
a poporului çi c-o mînå så hråneçti porumbeii... tezaurele fluide ale etajului întîi.
înainte cu bolitul... celor mai puÆin educate s-ar numåra çi aceea de a-l face, pe cel
nici pomenealå så ne mai pripåçim. Ne våicåream çi-o frigeam Niciodatå nu mi-aç fi închipuit... cå printre aspiraÆiile claselor
Ne-am culcat fiecare pe bucåÆica lui de trotuar. Prin domicilii mucilaginoaså, pe jumåtate invizibilå în lumina solarå.
Aça cå ne-am låsat scîndurelele pe piept în plata lui Dumnezeu. într-un cap mic, turtit lateral. ConfecÆionat dintr-o materie difuzå,
vreun coç de pe ea. ele çi deçertîndu-çi-le în deschizåtura tristå a unei guri. Practicatå
carne, care så te sece la ficaÆi, numai så fi încercat så-Æi storci rate în çånÆuleÆul unei încuietori çi înhåÆînd fårå patos trei dintre
D-aia a întins Omoroaica peste rafturi çi cîte-o pojghiÆå de monoton Norocosul, decimînd în treacåt alt pîlc de insecte, captu-
alea, pe care ni le montase de-a curmeziçul... – ...Niciodatå nu mi-aç fi închipuit, recuplå în acelaçi registru
le-ai tåia... çi cå nici noi nu ni le-am ciopîrÆi, de durere, scîndurile
Æuitor, nici nu miçcase.
– Påi, asta-i politica pe care a mers çi Omoroaica. Cå nu Æi
straniul såu semi-leçin. La coada autoturismului, stråinul, dispre-
– Nu crez. Nu... Sigur cå nu. çi råsucindu-se, çoferul taximetrului oprit de stråin îçi traversa
tu Æi-ai tåia singur coaiele? tul toxic al glasului crainicei Victoria Andrei, Æocåindu-çi buzele
– Nu, cå nu se putea så reziçti. Nimeni nu rezista... Zi-i drept, În cabina Daciei 1300, cåzut sub bancheta din faÆå, sub efec-
pe ele çi le punea foc. Doru, Relu Înmiresmatul çi Fiorosul Marcel.
bomfaier. Harçti, fieråstråul!... Sau vårsa gaz de la lampå direct çi-çi bålåbåneau picioarele scurte, hidoase, de crocodil, Dulcele
– Så le taie direct. Rafturile, rumeguçul... Hîrçti, pînza de De pe duna de metal a capotei taximetristului despicau seminÆe
– Ce, moçule?... indicatoare cu Aeroportul InternaÆional Otopeni.
– BruÆå... Hep!... Dar nu putea så le taie? niçte çalupe. O sutå de metri în aval, pe autostradå, se zårea plåcuÆa
drept niçte cåcåcioase de stafii care încurca circulaÆia... Din stînga, dreapta çi lateral stînga, automobilele demarau ca
fiindcå, bughindu-i cum se fîÆîiau cu coçciugele pe ei, îi luaserå De cåtre cei doi sus-numiÆi alcooliçti!...
tirelor ducînd lupte de vorbe cu ei så se lase din nou îngropaÆi, în debaraua Casei de Culturå... În urmå cu mai bine de cinci ani.
cimitire, unde îi podidiserå cu såpåligele groparii. Oamenii cimi- luaÆi ca din oalå. BrutalizaÆi. CrestaÆi. ÎnsîngeraÆi. DisecaÆi. Chiar
nierii, så declare de pe care çantiere speriaserå cheresteaua). Din pe unul din refugiile autostråzii Bucureçti-Ploieçti. Trezindu-ne
båcånii... beciuri de miliÆie (unde-i deznodaserå din cafteli pluto- de istorisire Gabi cel Norocos, cu braÆele desfåcute în cruce, de
...ÎnchipuiÆi-vå ruçinoasa noastrå derutå... strigå transfigurat
Prin itebeuri, troleibuze, cîrciumioare... çanÆuri, ateliere, piçoare,
påmînt pe coçciug!...
cartier, toatå crema cumetrilor... Care de pe unde se înÆepeniserå.
neçte-i tu cu cuÆitul çi ferchezuieçte-i, de doar så le azvîrle groparii
dezgust Gabi cel Norocos. S-a pornit så se scurgå înapoi, în Acuma, mare Chiose çi få-i de intervenÆie chirurgicalå!... Ciumpå-
spintecåturå sau teçiturå din zid, îçi înghiÆi un mic sughiÆ de glande! I-am amorÆit pe åçtia, de ne Æineau damigenele ascunse!...
cap, folosindu-se, pentru a se apropia de noi, de fiecare crevaså, – Pîçti, hoarcå!... Acu-i momentul så le iei noroiul de pe
– ...De abia dupå douå zile – continuå cel cu çobolanul pe çi cel de-al cincilea rege al oraçului Bucureçti cå i se strigå:
jumåtate pline, pe tine?! vaie... Acum, mare belitorule de energii!... Abia atunci va auzi
tu, Piçålåule, nemiçcat?! Så treacå proçtii çi så-çi uite sticlele, pe cojeascå varul de pe pereÆi. Çi... så clånÆåne tåblåriile de pe tram-
dina aia de varå... çi restaurantul pe piept, de ce n-oi fi råmas, nehalit!... Trågînd niçte sforåituri... Bå, Chiose, bre... De så se
– Oho, se mai înseninå deçiratul. Dacå tot te-ai trezit cu grå- Iar cînd paznicii åia vor adormi, în sfîrçit... Pîst, Chiose
49 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 64
52 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 61
– ...ÎngheÆase bålegarul în noi – vorbi din nou BruÆå – cînd Un al treilea a primit darul så-i facå så se miçte, så scoatå
s-au aprins focurile alea vii... Açteptînd så-nceapå çusta, mi-am limba çi så alerge pe toÆi gudulanii care-au fost prinçi într-o foto-
aprins o nasoalå, dar o ucenicå mi-a cîrmit una peste ea, de-a zbu- grafie. Ai acaså vreo pozå cu må-ta, pe cînd o tundeau de lîna
rat sårmana Æigåruçå vreo zece minute, îngeraç alb prin preajma de pe cap gardiencele, înainte de a o vîrî din nou la pîrnaie?!
noastrå. Strigîndu-ne mîrlånii – Æigåruça, Chiose viermånos – dar Ei, bine, Regalistul de care-Æi spun e în stare så-Æi dea poza
çi aducîndu-ne veste cå, în faÆå, slugoaicele fermecåtoarei ordona- aia înapoi, ca pe-un film. Pînå o scoate pe må-ta de-a îndåratele,
serå încolonarea çi vîrîserå deja primele familii cartieriste între cu spatele, din frizeria penitenciarului. O urcå la loc, cu dosul,
mestecåtoarele vîlvåtåilor... în duba care-a înhåÆat-o de la tribunal. O carå în faÆa aceluiaçi
Ne aliniazå çi pe noi gudulancele çi pornim. complet de judecatå, care, de data asta, nu mai apucå så-çi trîn-
Cu cît pinacotam mai tare din fizic, cu atît se încreÆea çi pielea teascå sentinÆa. Aproape c-o elibereazå. Pentru cå, tot aruncatå
mai de gåinå pe noi. de-a berbeleacul, spre trecut, må-tii i se scoate, dintr-o datå, cåtuça.
La vreo douå case de pîrjol, numai ce încep, cu glasuri necor- E externatå de la arestul miliÆiei. Prinde de-a-ndåratelea autobuzul
dite de muiere, cu vorbe omeneçti, scîndurelele de pe noi så se în care çi ea a fost prinså c-a dat cu vastul la caraiman.
milogeascå de subsemnaÆii. Dråcuindu-se cå or face orice vor vrea Çi chiar în clipa în care så comitå, din nou, furåciunea, regele
muçchii noçtri, numai så nu le vîrîm în flåcåri. Çi så le scoatem Bucureçtiului, Cel de-al treilea rege, Cel ce se pricepe så toarne
din atentat.
apå vie în poze, face o zburdålnicie çi laba må-tii alunecå razant
„Bå, dacå tot tînjiÆi så ne fiÆi utile çi dulci, ia luaÆi-o voi în
pe lîngå sacoça doamnei colonel, care se întorcea de la piaÆå.
gurå de Målineanu“, ne-am supårat çi noi pe paparudele fores-
Numai cå, de data asta, degetul må-tii nu mai tîlhåreçte, al naibii,
tiere, întrucît, cu cît înaintam mai dihai, cu atît se zvîrcoleau ca
çi nici nu se mai lipeçte de portofel...
niçte cozi de çarpe çi scîndurelele.
– Nu s-ar putea ca totuçi så alunece, dar så se çi lipeascå?!
Am ajuns în faÆå, la focuri, de abia pe la douå noaptea, într-o
linie de cinci bandiÆi: eu, Cordaci, Marafete, Cîrpealå çi Geamu. Dupå furåciune, autobuzul s-o facå varzå pe colonåreaså, iar
O ucenicå ne-a scrijelit cu o çindrea cruciuliÆe pe piept. Alta, måicuÆa så råmîie çi liberatå çi cu portofel?!
cråcånatå, ne-a împroçcat, dintr-o tufå de busuioc, cu o vadrå de – Principalul e aici cå dacå-Æi atinge, o singurå datå, pozele,
apå sfinÆitå. regele åsta Æi le çi învie. De poÆi så te chiombeçti o viaÆå la ele,
Ne-am încordat fizicul çi ne-am mijit felinarele. S-a auzit din ca la televizor...
nou un råcnet, numele ne fuseserå strigate, ne-au împins din spate, Altui rege îi e dat så cînte atît de frumos, de se zice cå înmi-
am închis binoclurile çi-am sårit printre focurile vii. resmeazå cerul urechilor la îngeri. Gudulanul amorÆeçte påsåretul
Iar de cum ne-am apåsat çtampila pingelii între vîlvåtåi, în zbor. Scrînteçte berzele, pe care le-a cåpiat întîi cu glasul lui,
minune! o datå çi scîndurelele Omoroacei s-au desfåcut de pe noi, çi le înfige în cioc.
ca o coajå de bubå. S-au pråvålit la påmînt cu un zgomot mai al Coboarå îngerii cîte doi, cîte cinci, în copacii de la Universi-
naibii decît al unei basculante ce descarcå o tonå de tablå çi ne-am tate, se tolånesc cu bucile lor roze pe bordurile de la crengile alea.
trezit mai netezi çi mai curaÆi decît un cur de copil... Îçi vîrå degetele în nas, trag flegme mai parfumate, ca siropul de
...Dar coropiçniÆe, viermiçori, gîndåcei, nu pentru cå ar fi ea fistic çi, ascultîndu-l, se minuneazå: „ÎnaripaÆilor, la aparatul åsta
candrie – tot turuia fårå så çtim de ce BruÆå – ne trimite fermecåtoa- de radio ce seamånå cu un rege trebuie så fi lucrat mînuçiÆele lui
rea, de atîta amar de ani, så-i procuråm... comentå Gabi cel Norocos. Dumnezeu!... De poate muçchii lui så prinzå posturi atît de stråine!“
înråitå de sete, pe cimentul denivelat. Æim pe amîndoi, dupå vibraÆiile vocilor, cå, dîndu-ne tîrcoale, se
deja în interior çi se deplasa, cu subtilitåÆi de pisicå, pe trei sferturi el, în patru labe, pe urmele negriciosului, çi fåcîndu-ne så-i sim-
ivi çi spinarea viorie a rozåtorului împåiat. Întîiul beÆivan sårise låså în genunchi çi BruÆå, povestitorul cu çobolan, apucînd-o çi
În douå secunde, în dreptul deschizåturii fostului pervaz, se Înså pe al cincilea regalist... Çi tocmai în acest moment se
pe care çi-l vîrîse apoi necunoscuta în buzunar. dacå nu må înçel...
luminoase ale cubului de cleçtar, ambalîndu-l într-un çal de måtase, înmoaie urechile în siropul cîntecelor regiçorului åsta. Al patrulea,
troversabil, Paul Nancå. Domolisem aproape complet convulsiile venit, prin frunziçuri, boscheÆi, corniçe, rîgîind çi gata så-çi mai
„Convingeri Comuniste“, conduse, pe atunci, de cåtre un ins con- încheiat normele pe ziua aia s-a tolånit cu toÆii, çi care cum i-a
printre ruinele sediului, parcå dinamitat, al revistei studenÆeçti gîdilicioase, cåcålåu de puf... Çi dacå, mai ales, heruvimea çi-a
materialism-dialectic, istoria miçcårii muncitoreçti, mårçåluind pe sub crengile alea. Çi atunci poate ai så le atingi fundurile, moi,
Depåçisem råmåçiÆele cabinetelor de limbi stråine, foto, dice ale tuçei RacliÆa çi treci aça, cu palma ridicatå, cît mai ridicatå,
fundurile etajului întîi, semånînd tot mai descurajant cu o grotå...) hoarcå Chiose. Dar numai de-Æi îndeçi, pe grisine, ghetele ortope-
bårbåtesc Gabi cel Norocos – ne înfundam tot mai adînc în strå- îi privesc cu inimile despåduchiate... Dar ai putea så-i simÆi çi tu,
protejîndu-le la mijloc pe fete – mårturisi cu modestie gestul lor – De våzut, nu-i pot vedea decît Æîncii pe îngeri, cå doar ei
(Noi, între timp, avîndu-l în frunte pe terchea-berchea çi Ferentari, mahmureala, cåpåtatå noaptea trecutå?!...
ostil. cureÆe pe gîtlej çi så Æii minte cum Æi-am curåÆat noi, îngerii din
brîu çi inspectå, printre gene, întunericul din interior, greÆos çi la Universitate. Nu bågåm çi cîte-un metraj de cîrnaÆi?! Så te
De acolo, luîndu-çi avînt, încålecå întîi el, deçiratul, pe acel a celui în raglan putrezit), se roagå de tine îngerii, din copaci, de
tocåria çi pervazul etajului întîi. – Nu-Æi pråjim, bre BruÆå (se auzi vocea tot mai îndepårtatå
cracul såu de neam prost, de fîçia unde fusese, cu puÆin înainte, Norocosul.
çi sånåtoaså! cotcodåci cel în raglan, atîrnîndu-se, în sfîrçit, cu minute. Så vå explic amånunÆit cum au procedat, se schimonosi
nehalitule! Cå eu te çtiam cå porÆi în pantaloni o operaÆie veselå cîndu-çi vicleana strategie a cåror victime vom cådea nu peste multe
– A dracului de puteri ce-o fi putut revårsa spurcåciunea, nedînd nici un semn cå ne înregistrase prezenÆa, se retrase, apli-
bosumflat pe loc pînå çi operaÆia de apendicitå... çi ne Æinu cîteva clipe sub tirul mirosului såu pestilenÆial. Apoi,
noi... Iar multora, mai subÆirei çi delicaÆi la temperament, ni s-a cel Norocos. Deçiratul îçi vîrî nasul såu coroiat la noi, în gheretå
råcnit, musai cicå så råcneascå... a îngheÆat parcå çi bålegarul din Unul dintre noi nu mai respira! scåzu vocea, tulburat, Gabi
Iar cînd s-a mai apucat de råcnit çi chiohordoaica... Cå de såltåreÆi çi înspåimîntaÆi decît tija unui telegraf.
çi furci, ce seamånau cu niçte draci mîzgåliÆi. narul de pe çold, cubul), tremuram din toate încheieturile, mai
Prin ogråzi, dupå uluci, s-a prins a se foi aråtåri cu coarne terchea-berchea, prietena mea çi prietena lui (protejînd, în buzu-
a prins a se clåtina ca niçte paparude. du-çi faÆa pergamentoaså în interiorul cabinei, unde noi patru, eu,
mene de se încreÆea, de spaimå, pielea pe tine. Cråcile zarzårilor decît în aceastå posturå, de lup. Apropiindu-se, çi chiar introducîn-
nut liniçte çi ne-au ieçit ochii din cap, ca la melc. S-a produs feno- Iar de acum încolo – indicå Gabi – deçiratul nu mai înaintå
– A doua oarå cînd s-a båtut din nou miezul nopÆii, s-a açter- gåtite, rînjind, în patru labe.
– Suge-o-n tainå, pågubosule... så ne ciocnim çi noi în douå halbe?!“ se puse deçiratul, pe nepre-
de întåritå? masticå din ochi? Nu zice ochiul vreunuia din ei: „Hai, bre, BruÆå,
ni s-a întårit çi nouå credinÆa)... Vrei så pui mîna s-o simÆi cît e – Fugi, boangå, tare de aici! Nu li se scurge îngerilor çi

51 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 62

50 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 63

Într-a treia zi, aråtam aça de scheleticiÆi, ca çi cum tot cartierul stråduiau så ne înfåçoare, treptat, în pînza de påianjen a sporo-
s-ar mai fi Æinut într-o singurå stråduÆå. Plecaserå påsårile alea care våielilor lor...
ciripeau, cumsecadele. Apåruserå altele, hotårîte dupå cadavre, – Pe al cincilea monarhist – reluå strategia învåluitoare negri-
ce parcå în viaÆa lor nu fåcuserå decît så sudeze, într-atît aveau ciosul – l-a ouat må-sa cu çmecherezul de-a se gåsi, cu hoitul,
ochii de înveninaÆi çi înroçiÆi... Iar singurul lor divertisment era exact în aceiaçi vreme, în douå locuri complect diferite...
så se învîrtå, ca ventilatorul, deasupra noastrå. Bei, ca exemplu, aici cu el o bere în Bucureçti, la cîrciu-
Faza cu ventilatorul a mai înmuiat inima fermecåtoarei noastre mioara de-i zice „Rateu“, dar, în aceeaçi clipitå, el soarbe, cu un
din cartier, ofticînd-o cå-çi vîra altcineva nasul pe la coteÆele ei. alt gudulan, patru sticle de votcå, 250 kilometri mai jos, pironit
Iar cînd s-a auzit çi cå Lupeç Z. Cornel, un alcoolist de pe la noi din într-un bufet din Craiova.
cartier, ce drojdea de obicei pîn’ çi pastele de dinÆi ale nepoÆilor, Te muÆi, cu åsta cu care-ai båut, prima datå, douå stråduÆe
amestecîndu-le în apå, ajunsese de-çi spårsese singur, de disperare, mai încolo, så vå tundeÆi în gurå cu niçte rachiu de drojdie, la
sticla de rachiu de drojdie de ciment, s-a chitit fermecåtoarea, pe bufetuÆul „Ponositul“, dar, în aceiaçi clipitå, altul, aidoma cu cel
care o cheamå Nicolici C. Maria, cå fusese împins cartierul la de-al cincilea rege, se desparte de primul çi soarbe çi o ulcicå cu
capåtul puterilor. Çi ne-a convocat pe toÆi ca så ne strîngem noaptea, Cotnari la o moldoveancå arzoaicå, cåreia îi scuturå fofoloancele
pe la 11 jumåtate fix, în toatå lungimea stråzii Stoian Militaru, cå taman la Suceava. Nu poÆi ca så pricepi.
acolo o så iaså çi o så ne vindece ea... Degeaba îl prinde pe åsta din urmå ibovnicul moldovencei,
Zis çi fåcut. Încå de pe la çapte jumåtate tropåiau deja pe Mili- îl då prin maçina de tocat çi-l face carne de mititei. Cå celålalt,
taru Stoian toÆi odioçii. Parcå ne candriseråm. æipam. Oråcåiam. de la „Ponositul“, cu care, între timp, v-aÆi mutat tîrtiÆele la „Gea-
Ne påcåneam între noi catafalcurile. muri multe“ så ciuguliÆi, din niçte borcane de iaurt, Æuicå de lanÆ
Trågeam clopotele unor ucenice de-ale fermecåtoarei, care, (adicå Æuicå d-aia, în care gestionarul a påråsit så rugineascå o
în zile normale, ne slobozeau la tråscåu, dar acum fuseserå dresate bucatå de lanÆ ca så-i dea Æuicii niÆicå tårie) se desface iaråçi în
så påstreze ordinea în convoi, så-i curenteze pe zvåpåiaÆi çi, la 13-14 bucåÆi...
un semnal al ciohordoaicei, så ne mîne cu forÆa printre cele douå În aceiaçi clipitå, nåpådeçte în Avrig, se înfierbîntå în Homo-
focuri vii. rod, pune de-o jucårie, în patru, la Råcåciuni... cotîrceçte chelneriÆele
Pentru cå, în trecåtoarea dintre casele lui Jubilåu çi cele ale din Dudeçti... o çterge cu chitanÆierele çefului de post din Pucioasa,
lui Spasmatu, fermecåtoarea aprinsese cele douå focuri vii, iscate haleçte mîncarea penalå a statului în pîrnaia de la Parapetu, e anche-
nu cu scînteie corditå de la chibrit sau brichetå. Ci cu scînteie tat pentru un F.A.O. (o furåciune, adicå-te, çtii, din avutul obçtesc)
sfîntå, slobozitå de la cremene çi de la iascå. Çi asmuÆite – flåcårile – såvîrçitå în Tîncåbeçti, çi macheçte pe banii vreunei negrese, prin
pînå la bucile norilor de cåtre un sobar de copii morÆi. cîrciumile hotelelor cele mai periculoase din Sinaia.
...Çi pe cînd încå ne chiombeam noi, sugîndu-ne cariile, bate Împînzeçte regele åsta, al cincelea, toatå Æara ca o buruianå.
el miezul nopÆii, dråguÆul!... Tåbarå exact unde se scoalå muçchiul lui... Pune urechea pe Æes-
La început bate el... dar nu se întîmplå nimic, fiindcå, cicå-se, tele tuturor duçmanilor, Chiose, ca så auzå, ce le vorbeçte în cap,
nu manifestasem destulå credinÆå... (Sanchi, nu manifestasem, dar exact vocea lor mintalå. I se rupe în paiçpe de toate raziile mili-
fermecåtoarei îi venise sifon pe boarfele de paradå în care se Æieneçti. I se pune pata çi-çi vîrå låboanÆa printr-un perete çi råsfo-
îmbråcase. Cicå fusta a verde nu se asorta cu pistruii çi cu pårul ieçte cu ea cele mai penale hårÆi doldora cu comori ale paznicilor
ei roçu. S-a dus acaså çi-a tirat rochia a roçie pe hoit çi, deodatå, de pe alte tårîmuri... E coios, de nu i te poÆi pune înainte.
så îmbeÆi o stradå întreagå. Ai gåbjit o pereche, poÆi så abÆiguieçti desferecå înaintea lui mecanismele, ca niçte fufe, grisinele...
Pentru unul din åçtia nestemaÆii poÆi så capeÆi la båuturå, de deget pe ele. Çi broaçtele cele mai nocive gem în cålduri. Çi îçi
fi o brichetå çi-ai muri de nevoie så-Æi aprinzi nasoala de la ea. gåtoare se îmblînzesc çi torc ca niçte pisici. Nu pune decît un
parcå pe perete a început filmul. Ori îÆi då cu frison, de parcå ar ÆîÆînile cele mai fioroase. Cînd îl simt, yalele cele mai îmbîrli-
o bosumflåturå de fosfor, care, cînd stingi lumina, stråluceçte de Altul deschide fårå cheie uçile cele mai încuiate, descleçteazå
mare, ÆipluiÆi (adicå parcå vîrîÆi întregi într-o Æiplå), au pe burtå bårci cu mortåciunea de bunicå-tu...
ca så poÆi så-Æi produci båuturå pe ei. Balii, aproape cît degetul pe vremea în care bunicå-ta nu-l cunoscuse çi nu se dåduse încå
Cåråbuçii cu nestematå sînt tot ce-a fåtat natura mai doxat, vede în întuneric. Gåseçte lucruri care au fost pierdute încå de
nestematå. Unul, cum zice fermecåtoarea, are inteligenÆa neagrå. Cicå
de mii de indiferenÆi fac de-abia cît un picioruç de la åia cu în traistå cîte-o çmecherie neobiçnuitå...
sticloanÆå... Mi-e çi indiferent så-Æi povestesc despre ei. O sutå magazioarele lui Dumnezeu, cînd au fost ouaÆi, fiecåruia i s-a vîrît
un castron, doar så te lase vreo ucenicå så miroçi dopul de la o de neînsemnate, de-Æi vine så-Æi çtergi nasul pe ele. Çi totuçi, din
Apoi vin la rînd åia indiferenÆii. Din care trebuie så aduni lîngå ei în tramvai – nu-s nici ciungi, nici schilozi – au feÆele atît
ca un bec... prin gînd nu le-a trecut c-or så fie vreodatå regi. Dacå te açezi
amåreçti genoflexiunea pe ei. I-apeçi cu latul gumei çi ei pocnesc N-are semnele distinptive. E obiçnuiÆi. Ca tot norodul... Astora
Pe lîngå carapace habar n-au de nici o antenå. Nici nu meritå så-Æi Bucureçti, sînt niçte gudulani nepricopsiÆi, ca mine çi ca tine...
faÆa posomorîtå. Pe carapace o frig cu douå çiruri de pete gålbui. – Så må pupi... Pe cînd regii åçtålalÆi, Cei çapte ai oraçului
loroçi... Mici, pociÆi, tåciunoçi, umblå tot timpul de parcå ar avea – Så mori înfipt!
– Existå cåråbuçi çi cåråbuçi... Sînt întîi droaia de åia neva- imploråm, bea-o tu!...“
culegi pe cåråbuçi“... „BruÆå, te rugåm ca så ne scuzi. Asta nu ne mai trebuie. Te
stînjenite. Care zice: „Må înnebunesc dupå felul în care mi-i aghiotantul çi-Æi înmîna, din partea lor, o moçie, pe care scria:
– Licurici adevåraÆi, cåråbuçi, bîzdîgånii. Tot un drac. Astea nobili, cum erau, a doua zi, de ruçine, îçi trimiteau pîn’ la tine
– Ce licurici, bå? în caleaçcå. Dacå se întîmpla de-Æi cîçtigau la barbut vreun castel,
Sau: „Må înnebunesc dupå felul în care mi-i culegi pe licurici“. te cålcau c-o singurå roatå, o orå, ca så-i ierÆi, te plimbau cu ei
asearå cum alergam de mînå prin lanurile de måtasea broaçtei“. Cu bårbi, centurioane, basculante, elefanÆi çi nepoÆi. Åçtia, dacå
seascå corect... E stînjenite... Te iau pe departe. Cicå: „Te-am visat – Nu, bå... Åia, de care zici tu, au fost regi serioçi, Chiose...
vå izbiÆi în måciucile de cocîrÆ. Dar se fîstîcesc så Æi-o mårturi- gåoz?...
atunci te momesc, sub diferite trucaje, în bucåtårioarele lor, så izgonit peste graniÆå, miliÆia, cu rafale de pulane çi cu çuturi în
cocîrÆ... Sînt våduvoaice care uråsc så se drojdeascå singure. Çi nele la popi, pe coclendere, cu belciugul coroanelor... Çi pînå i-a
så prindå motive cum så vå tråzneascå çi ea cu måciuca ei de Cå se parangheleau, în petreceri, la Sinaia, pînå le aruncau regi-
– Dar poate cå vå pune så-i procuraÆi bre, BruÆå... Doar ca – Nu-s stricåciunile de care ne-au învåÆat comuniçtii la radio?...
fonic çi, într-adevår, vreme de douå, trei minute, nu-i mai auziråm. – Cei çapte...
dupå noi în boxa generatorului electric, mai cumsecade izolatå – Ce regi, boangå?...
çoapta lipicioaså a negriciosului. Dupå ce el çi deçiratul cotrobåirå cu care un caniç ar fi ronÆåit un biscuit.
întîi, se strecura, nepierzîndu-ne o secundå, parcå teleghidatå, descusurå tivurile çi cusåtura lateralå, pîrîind încetiçor, cu sunetul
Pe întortocheatul canal format din holuri çi cåmåruÆe al etajului aripile raglanului putrezit. Celei de-a doua aripi a trenciului i se
53 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 60
56 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 57
så ia de la ei scame sau bubå în gît? N-o înspåimînta-o çacra- un sufleu de cîrtiÆå ori o cît de micå musaca de çopîrlå. Garnisitå
mentul?... Ce le-o crede ea pe gîndåcioaicele sau lipitorile pe care cu furnici zburåtoare. ÎnteÆitå cu unsoare de bicicletå. De så-Æi sarå
le fierbe ea cu atîta sîrg?! Gogoçari?!... Nu må pot bunghi. çi tic-tacul din piept çi så vorbeçti dintr-o datå în toate bolile
Dileçte-mi tu!... påmîntului...
– ...Iar dupå ce Æi-a cåptuçit sticloanÆa cu cocîrÆ, o întinse Cå d-aia s-o fi apucat çi ea apoi de-a ciuruit toate pavajele
tacticos BruÆå, Fulgerul Negru. æi-a umplut-o... Çi te-a ameninÆat çi spinarea stråduÆelor...
cå, dacå, pînå mîine, te mai prinde prin zonå, îÆi încurcå çi vreo – ...Bre, påi atunci pe lîngå ce haleçte ea, ce çmenuiesc eu
cîteva vene de sînge din hoit, ucenica se întoarce împåcatå în de prin gunoaie e curatå mîncare de restaurant!... Cum så-çi punå
fåbricuÆa lor... Acolo, în fåbricuÆa lor de conserve, gåseçti, îmbål- ea, bre, dihania, bunåtate de gingie, pe unsoarea de la bicicletå?!...
såmatå çi împåiatå, toatå gîndåcimea care çi-a plimbat vreodatå Nu Æi-am parlit cå e candrie?!... Dar dacå nu-i nici prea defunctå –
carapacele pe sub pietrele de la noi din cartier. tropåi lunganul, mergînd în echilibru pe cantul unor fiçete me-
Bå, unde întorci ochii numai gîndaci!... Gîndaci pe clanÆa talice, verzui, råsturnate çi întinzîndu-çi, ca pe o rufå, pe mutrå
de la uçå, gîndaci în jurul preçului pe care te çtergi, la intrare, zîmbetul lubric – çi n-are nici vreo faÆå prea tamponatå, poÆi så-i
gîndaci pe duçumea, prin dulåpioare, cufundaÆi în niçte copåi zici, din partea lui moa, så treacå... Ca s-o las så må muçte o
balii, de spålat rufe, clocotind pe aragaze, çi gîndaci pe pereÆi. Cel datå de eugenie... Zi-i vråjitoarei cå, pentru ea, Æin eu mereu
puÆin åçtia de pe pereÆi par cei mai înverçunaÆi, rînduiÆi cum sînt, eugenia încålzitå...
ca la expoziÆie, în çiruri lungi de båtålie çi purtînd fiecare agåÆat – Cît n-am scurmat eu, bå, la çanÆurile Nicoloaicei... de mi-am
de gît cîte un cartonaç, cît eticheta de bere, în care e povestitå toatå fåcut palmele purulente de la tîrnåcop çi lopatå... de mi-am ferfe-
viaÆa lor. Çi uitîndu-se, parcå expre, cu ochi fioroçi, dupå tine, prin liÆit çi frumuseÆe de fluiere ale picioarelor, ca så nu må doarå pe
oricare colÆ al çopronului te-ai muta. mine în coclender de eugenia ta!...
Nu-Æi mai zic. Nici måcar prin cråticioare nu dibuieçti cårnuri, ...Bå, pe noi åçtia, ai ei, de la noi din cartier, ne-a scos într-o
sosuri, rîntaçuri, de care zici tu, ci bineînÆeles, bå, tot gîndaci. Nici dimineaÆå, naçparlia, ca naziçtii, la robotå forÆatå... Pe unii ne
måcar cråticioare cumsecade pentru haleala obiçnuitå nu-s. Dai momise cå cicå så-i tåmåduim canalizarea... Mie-mi zisese, ade-
din cot çi poÆi trînti pe jos doar acvarii pentru mormoloci, stråchini menindu-må, cicå: „Haide så croim pisica pe spate, cå nu çtiu ce-a
cu påmînt, mai negru decît crema de ghete, pentru rîme, cåldåruçe înfulecat çi stå acuma så crape, såraca!“
în care se aruncå o gåinå vie, iar peste ea, ca s-o Æie tînårå çi Dar cînd ne-a våzut între lopeÆi, zice: „Hoopa, se schimbå
fragedå, se presarå çi cîte o provizie de lipitori. tåråçenia! Dacå pînå mîine nu-mi deschideÆi çi-mi închideÆi
Pentru cå – vezi tu, Chiose viermånos – asta e marea çustå çantierul, çi dacå nu-mi såpaÆi, de aici pînå aici, då benga în voi!“
îmbîrligåtoare a vråjitoarei de la noi, din cartier: çapte luni pe an Pînå am reuçit noi så dåm cu sasul çi s-o tulim, o dupå-maså
ne aleargå så-i procuråm cåråbuçime çi verzituri. O lunå se încuie întreagå am çmotruit ca electrocutaÆii çi-am såpat niçte çanÆuri, de
så-çi meçtereascå reÆetele saramurilor. Çi o altå lunå så împingå putea så se plimbe metroul prin ele çi så intri în ele pîn’ la perciuni...
muntele de scîrboçenii în cele vreo sutå çi ceva de borcane de Dupå ce-am scåpat noi de acolo, a angajat niçte gudulani
muråturi în care le cåpåceçte... maramureçeni, oameni rîioçi la muncå, care-n douå miçcåri au
Fiindcå zice cå, neapårat, iarna e asprå. Çi orice ståpînitoare desfundat stråduÆele, au fleorÆåit ogråzile, au çubrezit fundaÆiile
de duhuri trebuie så fie oricînd pregåtitå, la cînd vrea momentul çi i-au înconjurat vråjitoarei gospodåria cu trei seturi de trançee...
ei, så prepare din scîrboçeniile adunate, vreo ciorbiÆå de farmece, Cataroiul deçirat nu mai rezistå.
Gabi cel Norocos. O altå palå såltå, parcå folosindu-se de o mînå, urci pe Stoian Militaru, faci la stînga, suni la numårul 245...
O palå de vînt zburli blåniÆa rozåtorului, îçi aminti cu precizie mate, pentru nici o coardå de împårat... Mai bine, dacå l-ai gåsit,
cu viitorul belit. Dar eu crez cå nu se meritå, så strici vreun cåråbuç cu neste-
Bungheçte-te! E çi periculoçi çi o trupå: fermecåtoarea umblå deja alålalte fete de împårat care n-a întîlnit în viaÆa lor cåråbuçi.
çapte nasoi, porecla de Cei çapte regi ai oraçului Bucureçti... mineze åia fofoloancele, ca pe niçte vitrine. Çi så crape de necaz
rului, demolarea... Nouå, moçtenirea ei de cocîrÆ. Iar lor, Celor S-ar fi cåsåtorit ele cu doi cåråbuçi, probabil ca så le strålu-
Cei çapte pråduitori ce poate cå-i vor aduce ei putrezirea... Cartie- Aça çi cu fetele de împåraÆi.
sifona fermecåtoarei ora çi ziua cînd îi vor ciocåni în fereastrå cu vreo cîÆiva pumni?!
Dar nici o veriçoarå de-a lui Ducå-se pe pustii nu i-a çtiut ciorbå. De trebuie så-Æi încerci vastul pe ele çi så le gråbeçti avîntul
De învåÆat au învåÆat-o o droaie. nate. Fårå vreun chef så-Æi încålzeascå cea mai micå bucåÆicå de
s-a oglindit luna. Ori cu påmînt din cålcåtura piciorului stîng... întorci de dimineaÆå acaså çi le gåseçti, tot pe ele, bocite çi îmbuf-
– ...Sau cum så çubrezeascå baierele inimii cu apå în care la cîte-un Æînc. N-ai våzut ce sunet de bidon gol scot, cînd te
– Så te rupi în figuri! niçte piese. Cå mereu ia natura de la ele çi bagå de la ele, în burtå,
broascå, gåsitå între fålcile çarpelui... Astea sînt nåscute direct bete. Çi, în plus, sînt în lipså çi cu
– ...Apoi cum så descînte de îngropåturå, cu pielea de la o Påi, ce så-nÆelegi tu la niçte muieri?!
– E-te a dracului!... femei minÆile?!
tul viu, prin capåÆînå de hîrciog, despicatå cu un ban de argint... reçtiului la cur. Påi nu pe motiv cå i-a mîncat întrebårile despre
cea mai babanå ce-o påçtea. Întîi am învåÆat-o cum så trimitå argin- neaÆå, cu gåletuçå çi hîrtie igenicå, så çteargå toate statuile Bucu-
toare, au çcolit-o pe ciohordoaicå, ca s-o fereascå de ameninÆarea Iar singura concluzie la care a ajuns e cå pleacå, în fiecare dimi-
coaicele cele mai necordite ce i-au eliberat patalamaua de vråji- se poartå. Iar acuma, dupå douå såptåmîni, vorbeçte singur la bec.
...Acum vreo douj’ çi ceva de ani, tålpile iadului çi drå- çi noapte, numai la ce le face pe muieri så se comporte aça cum
så-Æi parlesc cum çi-a procurat certificatul de fermecåtoare. priceapå la stricåciunile muiereçti?!... S-a gîndit el, încontinuu, zi
closetul. Çi nu må mai tot albi de scuipat... Coboarå jos, aicea, Iacovachi... de stå pe scarå cu Nuça, care, tot aça, a pus botul så
gîndaci. La mecla ta de pervers, nu te-ar primi nici så-i påzeçti – Bå Chiose abstinent, nu-l çtii çi pe sårmanu’ domn profesor
– Eu Æi-aç da... Cå pe tine ciohordoaiaca nu te-ar angaja la çi de patru ori cåtre dreapta.
– Tîrî-mi-aç casa de copii pe sufletul cui nu-mi då dreptate! se învîrti de douå ori pe loc. Apoi se balanså de trei ori cåtre stînga
– Så-i çiroiascå... pîntecul çobolanului çi se scårpinå elegant. CodiÆa mortåciunii
– Corect, boangå! Så nu i se scurgå?! Oprindu-se din çontocåit, negriciosul vîrî douå unghii sub
– ...Scurge-i-s-ar dintr-un ochi rom, iar dintr-ålålalt Æuicå! doi gîndaci? Ce-ar cîçtiga?
nierii! Plimba-mi-aç peleul peste coliva ei. Çi... – Cum, hoarcå, så se cåsåtoreascå tîrfele din Guadelupa cu
ea sticloanÆele, printre blesteme!... Juca-o-ar în cålcîie toÆi pluto- electric pe buba picioarelor.
– Ce te rînjeçti?... Çi de grija noastrå, te pomeneçti cå piteçte Deçiratului, de surprizå, cît pe ce så-i cadå carcasa tabloului
îi Æinu hangul batjocoritor çi negriciosul. så se cåsåtoreascå cu ei“.
– ...Çi încasa-o-ar în bot çi de la toÆi åi cu roçu pe la caschetå! nouå, tovaråçe BruÆå. Avem noi douå fete de împårat care ar vrea
pavajele!... Sparge-i-s-ar faÆa de cåtre miliÆie!... se aruncå pe stomac înaintea ta çi te ia cu miloaga: „Vinde-ni-i
pe trançee! Asta, de groaza noastrå, vede ea totul în roçu çi sparge un oraç. Çi aleargå în limbå la tine pînå çi çeful statului Guadelupa,
59 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 54
58 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 55
– Psît... Slobozi-ne-am în interesul çanÆurilor ei, hoarcå!... – La ce numår zici cå-i livrezi?...
Dar poate unde te gîndeçti cå s-or fi topit damigenele alea, boangå – Taci cå-Æi spun. La 245... O poartå cît o hulubårie. C-o cîrcå
BruÆå? de fier forjat descårcatå pe ea. Oblonitå numai în tablå neagrå...
– ...Între trançee au deschis niçte podeÆe. Înåuntrul trançeelor Cam deçelatå.
i-a pus fermecåtoarea de au îngropat, tot din doi în doi metri, – Unde-i tiratå soneria?
camioane cu turtoaie de farmece, cît cåpåÆînile de verze. VineÆii, – La ce-Æi trebuie sonerie?! Cum te apropii de vizetå, cum
dråmuite cu otravå de viperå, slåninå de înecat, scîrboçenii çi alea dinåuntru te presimt imediat. Te spalå într-o privire, îÆi
murate, tåvålite prin fåinå så nu se deschege... trage vreo ucenicå zåvorul, iar tu-i decartezi punga cu
...Cålca inamicul de care se fereçte Nicoloaica çi pentru care mortåciuni...
çi-a scobit çanÆurile pe vreun turtoi. O datå îi despica çi puterea – Dupå aia, ele îmi cardesc frecÆia...
turtoiului, åluia, de sus pînå jos, pielea burÆii ca pe-o surcicå... – Încå nu. Cå întîi îÆi înnumårå încårcåturile. æi le gîdilå. æi
Dådea inamicul råpus ochii peste cap. Nu-l ierta nici aça. O datå le måsoarå... Le ridicå în luminå så priveascå dacå nu cumva le-ai
îi vîrau çi cîinii boturile, prin cråpåtura pieptului, çi-i musecau adus cu pårul în ochi... Adicå dacå nu le-ai montat picioruçe,
inamicului inima... Atîta timp cît îi era inimii încå vålåtucul cårnii antene, cleçtiçori de la alte mortåciuni.
fierbinte çi-i plåcea la cîine så råscoleascå cu fålcile prin ea... Iar cînd constatå cå le stå elegant cu zoologia... Æie-Æi råstoarnå
– Auzea çi Chiose – îl imitå çi cataroiul – cît era fermecå- salariul într-o sticloanÆå pentru acaså (nici nu te cunosc, cum så se
toarea de ordinarå! O datå n-o mai låsa så i se atingå de eugenie... apuce, bå, så se drojdeascå cu tine?!), iar pe coropiçniÆele ce le-ai
completå omul cu Æol putrezit, cocoÆat, în urmårirea noastrå, pe-un adus – le trebuie, hoarcå – le fierb çi le toacå în chichiÆa çopronului,
pinten de zidårie, låmuri Gabi cel Norocos. De pe care pinten, pe unde çi-a înjghebat fermecåtoarea o fåbricuÆå de conserve...
luminå, i s-ar fi etalat, cîÆiva metri în jur, întregul plan al etajului.
Nu-i vorbå cå, çi aça, pe orbecåialå, sperietoarea izbutea så Miçcîndu-se cu îndemînare în beznå çi pårîndu-i-se cå-çi re-
scormoneascå cîÆiva metri în apropiere cu privirile, atingîndu-çi-le perase duçmanii, deçiratului i se zburli pårul de pe spinare çi trase,
aproape de creçtetul nostru. c-o miçcare scurtå, decojind husa de pe un morman de cårÆi.
Izbutisem så ne refugiem, tuspatru, douå ziduri cåtre sud-vest, Sårind în dreapta ca un popîndåu speriat, secerå prin exterior
în vestiarele çi cabina de machiaj ale trupei studenÆeçti de teatru o vitrinå orizontalå, dintr-acelea în interiorul cårora se expuneau
„Podul“. Fornåind, paparuda în raglan putrezit dådea semne totuçi Operele tovaråçului Nicolae Ceauçescu, la intrarea în casele de
cå ne mirosise. O vîrîsem pe mînecå. Derutat înså de absenÆa clå- culturå çi în çcoli. Hårmålaie inutilå. Damigenele sau duçmanii
tinårilor luminoase ale cubului, deçiratul nu izbutea încå så se nu erau nici aici. Pentru a nu-i îngrozi definitiv çi a-i face s-o
decidå în ce direcÆie så-çi declançeze atacul. Îçi extrase uçurel tuleascå cu damigenele la vedere prin incinta clådirii, deçiratul
pumnalul de tablå afarå. (Mai tîrziu, aveam så ne informåm.) Între „o fripse cu trucaje de Buftea“. Cåutå så le aÆipeascå vigilenÆa.
timp, nu-çi abandonå nici strategia primitivå çi, turuind, nu neglijå Adicå se prefåcu cå participå çi el, cu însufleÆire, la discuÆie, vorbind
så-çi verse çi nåduful asupra nefericitei Nicoloaice ce-l pusese iute çi miçcîndu-çi ameÆitor colacii buzelor, parcå ar fi meliÆat.
pe camaradul såu negricios så-çi crape liniile norocului din podu- – Psît, bre piele! Bå, BruÆå! Må tot întreb, cataroiule... De
rile palmelor, såpînd çanÆuri. ce i-o fårîmiÆa ciohordoaica pe scîrbele de cåråbuçi?! Çi, dacå îi
– N-o vezi, bre, cît e de perverså çi infectatå, cå zici se bari- mårunÆeçte la ea printre cråticioarele cu rîntaçuri, cårnuri, oÆeturi
cadeazå, doar ca så nu-i înÆepåm noi båutura?! D-asta o scobit-o de la conserve, din fåbricuÆa de care spui tu?!... Nu i-o fi ei tîrçå
cele de elveÆiene cum se stråduie så-Æi bage oglinjoara în ochi... permeabilului, un teanc de hårÆi.
aventurezi så iei, pe talpå, tarlaua aia, le mai presimÆi pe cordoai- Stråinul îçi extrase dintr-o borsetå, camuflatå sub foaia im-
s-a mai încumetat så povesteascå întîmplarea asta. Doar cînd te îl cunoaçte pe comportament?
Çi, uite aça, s-a scurs cel puÆin cinçpe ani, de cînd nimeni nu foame, carnea de pe picioare?!... Crezi cå numai banii lui matale
dedesubt s-a pråbuçit doar trei comune çi-o staÆie de epurare... din stråinåtate, iar mandea mai are puÆin çi-o så-çi haleascå, de
dinamita aia n-a mai funcÆionat complect, iar în capul nemÆilor de nu te duc?... De ofticå cå tu, jerpelitule, te întorci cu Æoale scumpe
aceiaçi încårcåturå så arunce în aer, dar så-çi sådeascå). Aça cå portul InternaÆional Otopeni în buruieniçul din spate. Påi ce, så
primise çi ei sarcinå de amestecase çi niçte îngråçåmînt chimic (cu spate, iar automobilul demarase spre Bucureçti, scuturînd Aero-
Noroc cå, prin dinamita aia, cu puÆin timp înainte, artificierii çoferul, dupå ce stråinul i se instalase silenÆios pe bancheta din
la aceiaçi caralii, så dinamiteze tot judeÆul... matale are påduchi? inspirå, pentru a doua oarå, deçteptîndu-se
România o s-o çteargå în stråinåtate, a trimis activiçtii sarcinå, – ...Dar de ce så nu te duc, piÆipoancå micå?!... Ce, banii lui
Iar cînd i-a explicat çi lui Partid, cå, prin gaura aia, toatå ale stricåciunii çi provenind din Æinuturile Roç, Meçec çi Tubal.
înconjurat cu plutoanele de caralii toatå zona. sale canale nazale, çi cei doi viermi argintii, reprezentînd stigmate
çi iniÆiativa din activiçtii çi securiçtii din comuna asta, de-au pe gurå, necunoscutul îi identificå çoferului, la capåtul påroaselor
pe cearceafuri, burlane, perdele, frînghii de nuiele, s-a dezmeticit Iar, cînd se frînse de çale pentru a-l såruta lung çi nebårbåteçte
Doar cînd dintre åçtia mai lunateci s-a decis unii så coboare de molii çi parcå alunecatå spre stînga. Cu ochii daÆi peste cap.
nasurile pe sus, chestie care tocmai cå îi întårîta pe båieÆi... secreÆiile care-i inundaserå faÆa. Cu mustaÆa pleoçtitå, mîncatå
taximetristului. Cu tråsåturile lui slåninoase reflectate strîmb sub
pe fundul gropii, fårå nici o înclinaÆie de ÆîÆe sau cur, numai cu
printre degete i se zårirå, încurcate, çuviÆele de pår ale cåpåÆînii
se semnaliza, cu oglinjoarele, cu niçte slåbånoage çi uscåturi de
riei Andrei. Pescui un timp sub banchetå çi, cînd îçi reînålÆå braÆul,
le mai pria de nimic. Lîncezea çi ziulica lîngå craterele alea, unde
drastic intensitatea glasului plin de supuraÆii noroioase al Victo-
AlÆii se îndrågostea. Devenea nemîncaÆi, ursuzi, obosiÆi. Nu
Manevrå, c-o atingere råcoroaså, butonul radioului, scåzînd
din fåuririle societåÆii noastre socialiste multilateral dezvoltate.
O deschise.
De-o tracta pîn-acaså çi-o zbînÆuia... pînå nåruia, cu oarfa, jumåtate
în jurul umerilor ca niçte flåcåri, cåtre portiera din dreptul volanului.
carne de îl umilea pe çorici, ba cîte-o guvernantå englezeascå. capacul portbagajului çi se îndreptå, cu foile trenciului jucîndu-i
labele påroase, de-çi procura, ba cîte-o cameristå nemÆeascå, c-o Intuind ora din jocul schimbåtor al luminii, stråinul trînti
Ba cîte unii, mai cotoioçi, începuse de-çi vîra înåuntru çi
gåurile prin care se zgîia, cråciÆi, la oraç, noapte de noapte.
rativå!...“ se hlizea såtenii, trågîndu-çi zåpåciÆi capetele dintre
„Pe åçtia, era hotårît, nu puteai så-i înscrii cu forÆa la coope-
dam: fîç, fîç...
desluçea de la fieråtania lor, alunecînd pe bulevardele de maca- GENEL
scumpe. Çi care, cînd era accelerate, limuzinele, numai atîta se
niçte limuzine uriaçe... cu spiÆe, nichelate, tåvålite prin pietre Capitolul 3
vardiçti, pe niçte ståpîni înÆepeniÆi, cu muståÆile în furculiÆå, în
Care nici ei nu fåcea altceva decît cå încårca, stråjuiÆi de

77 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI

80 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 65

Un fluier cu bilå al unui caraliu çef çuierå, dînd semnalul care vå vorbeçte, de operaÆie chirurgicalå. Dar se numårå. Vå mår-
ridicårii blocajului. Semaforul clipi. Iar lumina verde expulzå turisesc cå, nici acum, dupå aproape cinci ani, nu m-am dezmeticit
coaja de nucå a taximetrului în uriaçul bol al intersecÆiei bucu- din extazul în care m-au revårsat tactica çi strategia degeneraÆilor...
reçtene, çters pe dinåuntru de postavul gros, gri-albåstrui, al Pînå în acel moment ne håituiserå, toropindu-ne çi îndrugîndu-çi
uniformelor sutelor de miliÆieni, printre care Genel slalomå cu greÆoasele aiureli despre cei nu çtiu cîÆi regi ai oraçului Bucureçti.
talent, mieros, cu laba la un chipiu imaginar, salutîndu-i zîmbitor Cînd ne-au simÆit cu vigilenÆa mai anesteziatå, s-au repezit!...
çi înjurîndu-i fulgeråtor printre dinÆi. În lumina subnutritå a flåcåruiei ce a aprins-o imediat ter-
Depåçind PiaÆa Victoriei, håråbaia se înscrise pe un binecu- chea-berchea, necunoscuta se zvîrcolea cu çoldul stråpuns, ca de
noscut çi liniçtitor segment al Cåii Victoriei. Çoferul îçi abandonå o sågeatå, de dantura incompletå a deçiratului. Bestia în raglan
tåråboanÆa într-o delectabilå vitezå de croazierå. îi strîngea între fålci carnea çoldului, buzunarul, prin care lepå-
– Mare piçichier! Pehlivan nepereche al întregii naÆii române dåtura desluçise pîlpîirea cubului çi însuçi cubul de chilimbar.
çi versificator çef al nådragilor mei!!... îçi reînnodå Ho diábolos Muchiile ascuÆite ale cubului îi însîngeraserå degeneratului
comentariile, înlocuindu-çi cu bruscheÆe masca gravå çi trecînd mucoasa bucalå.
cu repeziciune dintr-o stare în alta. Încolåcindu-se, descolåcindu-se L-am izbit, fiecare cu ce-am putut.
çi iar încreÆindu-se într-un imens hohot de rîs. Desfåcînd, fårå a Efect contrar. Cubul îi dispåru complet sub pielea elasticå
mai lua, fårå så mai ia seama, cu cotul, mînerul portierei. Portiera
a obrajilor. Necunoscuta, zbåtîndu-se, îi izbea hoitul de carcasa
cråcånîndu-se, çi el continuînd så rîdå, pe trei sferturi alunecat
de lemn a pereÆilor.
în afarå. Cu capul çi umerii bålåmbånindu-i-se pe deasupra liniilor
Terchea-berchea l-a pleznit de trei ori, îndesat, de jos în sus,
de tramvai, din confluenÆa Cåii Victoriei cu strada Sevastopol...
pe deçirat, cu pumnii. Çi abia atunci cubul a zburat, din gura putre-
...Bånuieçti care a fost prima måsurå, aplicatå imediat de erup-
zitului în raglan, într-un nor de dinÆi smulçi, fragmente de chihlim-
tivul poet, dupå ce-a aflat c-a fost pîrît Inestimabilului Cîrmaci
pentru isprava cu punga. Iar acela, burzuluindu-se, i-a transmis bar, sînge, salivå, cenacliçti mititei, expulzaÆi din cub de çocul
pehlivanului cå nu doreçte så-l mai vazå în ochii ?! mecanic. Çi depunîndu-se, cu toÆii, pe plançeul de beton, cu viteze
...Çi-a låsat cu repeziciune barbå çi muståÆi – deståinui c-o diferite.
uimire jucatå Tartorul – pentru cazul în care Ståpînul såu, foin- Cînd ne açteptam mai puÆin, l-am desluçit, apårut din direcÆie
du-se pe la ctitorii, ori cu alaiul prin oraç, ar fi dat, din întîmplare, contrarå, çi pe cel de-al doilea atacator, ciugulind din grosul vede-
cu ochiul de marÆafoi... telor Optzeciste ca dintr-un pumn de gråunÆe. Am încremenit.
Dar marÆafoiul hoÆ, dat în paçtele må-sii de iscusit, nu s-a Negriciosul îçi tîrîse botul lui, ca de escavator, pe ciment çi
mulÆumit la atît, dîndu-se rånit cå fusese alungat de la mila pre- încårcase cam jumåtate din ei. Curînd, i-am zårit pe cei mai mar-
zidenÆialå... Într-o dimineaÆå, s-a prefåcut a coborî chiar întristat canÆi scriitori ai tinerei generaÆii malaxaÆi, apårînd çi dispårînd pe
sub påmînt... limba çi pe buzele atacatorului.
S-a pitulat în WC-ul åla public, såpat cu excavatorul, pe mîna Asistam neputincioçi. ScîrbiÆi. ÎnÆepeniÆi... Cum începuserå
dreaptå, cum påtrunzi dinspre Heråstråu în PiaÆa Romanå çi, så fie dizolvaÆi atîÆia desåvîrçiÆi iniÆiaÆi în pasta cafenie. Cum se
înhåitîndu-se cu doi proaspeÆi folkiçti, care la viaÆa lor nu-l stu- treziserå împårÆiÆi, ca niçte cårÆi de joc, printre picåturile de fiere,
diaserå decît pe Victor Socaciu, lålåiau, chiråiau, îçi zburleau bår- firele de tutun çi chiar çi la acesta, ce se låudase a nu consuma,
bile çi muståÆile, råcneau pînå îçi fåceau franjuri bojocii, fåcînd firimituri de eugenie.
tan, un cîrd de gåini scurma cu o båçcålioaså înflåcårare brazdele
Uite cå çi-n prezent, remarcå, nu fårå o finå delectare, has-Sa-
Occident çi Orient al acestor neasemuite tårîmuri.
era iute acoperit çi fåcut uitat de cåtre fermecåtorul vålmåçag de
nimic. Çi chiar dacå, din påcate, se întreprindea, respectivul exces
marca Daciei 1300. fårå de parfumurile cårora în Æåriçoara asta nu se întreprindea
de suportul pentru bagaje montat pe acoperiçul taximetrului, pråvåliile cu mititei, acadele, bigi-bigi çi pandiçpan, mizilicurile
çi Doru, escaladînd pe capotå çi ancorîndu-se, cu propriile bretele, poloboacele cu påcurå pentru iluminat, gogoçeriile, Æuicåriile,
Norocos) în pråpastia metalicå a portbagajului, ceilalÆi doi, Relu roase, lacul învîltorat, „purtînd la sînu-i stînci“, mesele de piatrå,
så-çi pråvale fåpturile, primii doi (Fiorosul Marcel çi Gabi cel ale secolului trecut îçi inauguraserå imitaÆiile lor de peçtere fio-
din spate a taximetrului çi alcåtuind un soi de piramidå sportivå, Çi unde, optzeci de ani mai tîrziu, oficialitåÆile naive çi brave
însiropaÆi în propriul lor sînge. Obligîndu-i ca, lipindu-se de bara tracÆiune.
strivi de asfalt ca pe o mînå de chiçtoace fumegînde. Îi mînå înapoi executau voioçi scunfundårile lor igenice, asistaÆi de animalele de
În cinci metri înså, vuietul de paçi îi ajunse. Îi încålecå. Îi loc de scaldå, unde, odinioarå, birjarii çi vizitii bucureçteni îçi
încercînd så scape în direcÆia contrarå. La primul rond de la Çosea, reindentificå înduioçat fostul
Ståpînii acelor ochii, cele patru bagaje, fugirå mîncînd påmîntul, tîndu-i onorul.
Ochii vîscoçi ai celor patru bagaje se bulbucaserå de teroare. care o stråbåtea çi care ieçiserå, zburlindu-çi fåpturile çi prezen-
un vuiet de paçi. tibil din cap, salutînd demonii fiecårei stråduÆe bucureçtene pe
frunzarele duzilor din liziera autostråzii se înfiripå çi se apropie marilor semne din soare, stele çi lunå. Has-Satan miçca impercep-
Ca o maimuÆårire a celor sfinte, scrise la 2 Samuel 5:24, peste O datå cu taximetrul înainta çi-o maree a abjecÆiei, crimei çi
beascå spre locurile lor de îmbarcare! impozante decît cele ale unor vînzåtori de sclavi.
– Pasagerii Cursei Otopeni-Bucureçti sînt rugaÆi så se grå- ce-çi plimbau dulåii tårcaÆi prin acest scurt defileu al unor vile mai
ale gîtlejelor lor de angarale dichisite: Doru çi Relu Înmiresmatul lansau gesturi obscene rarilor trecåtori
coloratå de clåbuci de såpun, pulverizîndu-le pieile obrajilor çi termometru. De pe capotå, neputîndu-çi cizela educaÆia, Dulcele
lor çi înainte ca tråsurå, armåsari, vizitiu, så se spargå într-o ploaie de-a lungul çoselei Kiseleff, precum mercurul prin capilarul unui
celor patru bagaje, chiar în clipa cînd ajunse deasupra capetelor stînga Arcul de Triumf, fu smucitå uçor dreapta de volan çi avanså
pe sub pupitru, pulpele pofticioase. Glas ce li se adreså aluziv TåråboanÆa icni scurt, se înscrise pe semicercul ocolind prin
çpicheriÆå de aeroport. Ce-ai fi bågat mîna în foc cå îçi freacå, mustaÆa ciuruitå de molii.
transformau, ca prin miracol, într-un glas lasciv çi insinuant de Ambalå çi taximetristul, lingîndu-çi, c-o salivå gålbuie,
Iar pe måsurå ce se apropia, suduielile sale mitocåneçti se prezidenÆial nu penetrase pe acolo.
DeçånÆatul surugiu blestema îngrozitor. lor de întrerupere a traficului çi se cårarå cu ele, deçi fir de convoi
jucårie. ceasornicåria helvetå de la subsol, acum îçi adunarå dispozitivele
pîntecul revårsat, gol, prinså într-un singur nasture, o livrea de Posibil aceiaçi miliÆieni ce dinamitaserå, în urmå cu ani,
de bici ale unui vizitiu de jucårie. De asemenea, vizitiul purta pe
riÆia, în zbor, o tråsurå de jucårie. Caleaçca era mînatå de loviturile colÆii celorlalte automobile, care-çi ambalarå motoarele.
Fulgeråtor, din direcÆia pistelor pentru avioane, îçi fåcu apa- Taximetristul Genel fu desfåcut, de pe povestioara sa, de

67 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 78

66 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 79

Dar abia atunci cînd prietena mea a recunoscut, printre rondului de flori, plasat taman între Muzeul Partidului Comunist
trupurile ce såltau sub revårsarea sucurilor gastrice çi-a salivei, Român çi Muzeul de istorie naturalå „Grigore Antipa“.
siluetele inconfundabile ale cîtorva poeÆi precum: Ion Mureçan, Se amuzå o clipå, închipuindu-çi care dintre ele ar fi cuprinse
Cårtårescu, Mariana Marin, Danilov, parcå Antonesei, Stoiciu, de-o mai intenså fervoare religioaså: cele care ar dezgropa, dintre
desigur Muçina, Bucur, posibil Romoçan (plecase deja din Æarå?!), picioarele Muzeului Antipa, un dinozaur, ori cele care ar aduce
precum çi pe cele ale bravilor prozatori: Nedelciu, Sorin Preda, la luminå, din coasta Muzeului Partidului, un ilegalist.
Cristi Teodorescu, Groçan, Iova, Cuçnarencu... sosiÆi, cu ore în Înainte de a intra în imensa PiaÆa Victoriei, circulaÆia fu blo-
urmå, pentru a-çi depune çi dînçii pacheÆelele cu temenele la catå, pentru a doua oarå, pentru a face loc aceluiaçi incredibil çi
picioarele Marelui Maestru al Ordinului, iezuitul, surprinzåtorul emoÆionant obicei. În România, unghiile çi pårul Comandantului
çi strålucitorul Nicolae Manolescu... de abia atunci, a fost posibilå, Suprem, chiar îndepårtate prin operaÆii de manechiurå çi frizerie,
pe neaçteptate, så cadå, ca un fulger, în mijlocul nostru, scåparea... erau considerate ca råmase în viaÆå timp de trei zile çi erau plim-
Pentru cå, între timp, cu vocea lui de tinichea, terchea-berchea bate drept sperietori, prin toate cåtunele, de cåtre echipe speciale.
se apucase så recite o nouå porÆiune a poemului såu, cu care, cu Iar la capåtul celor trei zile, alte echipe speciale le constatau oficial
puÆin înainte, preschimbase trei sferturi din sala de cenaclu în decesul, organizîndu-le funeralii naÆionale çi construind, la cåpå-
cubul de chihlimbar. O dåduse adicå iaråçi pe invocaÆie: tîiul lor, cîte-un combinat.
Devenise notoriu cazul unui delicios poet omagist care, înar-
mat doar cu semiluna unei unghii çi cu bocceluÆa unei pungi de
„...Moartea îmi çopteçte cuvintele çi tot moartea îmi prescrie
rahat, detaçate, cicå-se, de la fåptura prezidenÆialå, colinda judeÆele,
marile ei
înfiera apucåturile mic-burgheze, amåra existenÆele primilor-se-
tratamente de sånåtate...“
cretari, îmbulzind pe stadioane pogoane de båçtinaçi, înaintea
cårora zångånea mai întîi unghia, desfåcea apoi, fårå somaÆie, çi
Bålmåjea el, bîiguiala lui de acum pårînd înså departe de-a bocceluÆa cu fecale, çi, asigurîndu-se de imposibilitatea evacuårii
mai produce firiçor din efectele scontate: incintelor, mizerabilul recita apoi ore întregi, mulÆimilor îngrozite,
din versurile sale descålÆate.
„...De la etajul întîi al blocului unde må rog I se înfundase tîrziu, dupå ani de distracÆie, pe un anonim çi
Rugåciunea mea iese pe fereastrå... nocturn stadion din Ploieçti, cînd o ceatå de adolescenÆi buboçi
Taie ancora cu care blocul meu era legat de påmînt çi fårå vocaÆie se pretaserå la a se låsa zdrobiÆi în picioare de cåtre
Çi blocul începe så se înalÆe în våzduh... urmat de sufletul meu mulÆimile înfuriate, alergînd vioaie, ca la hipodrom, dintr-un capåt
Låsînd... în depårtare zilele în care viaÆa mea cåra gunoi cu la celålalt al ovalului de beton, numai pentru a scåpa de duhoarea
spinarea...“ versurilor, ce erau catapultate cåtre ele.
Sacrificiu neobiçnuit, dar meritoriu, pentru cå numai astfel
Cînd înså Gabi cel Norocos întredeschise maxilarele pentru se izbutise så i se smulgå, de la piept, nåzbîtiosului poet, punga
a pentru a numi exact întîmplarea ce le adusese celor încolÆiÆi cu cåcat, din care tot el, cu un nemåsurat simÆ al umorului, anunÆa,
salvarea, maxilarele le deschise, dar de la locul såu din dreptul din jumåtate în jumåtate de orå, cå, în caz de foamete, ar hråni
portbagajului, necunoscutul avu un imperceptibil gest de neråbdare. dintr-însa întreaga populaÆie a României.
Stråinul îçi pocni degetele. – Mare pezevenghi! låcrimå apreciativ Tartorul.
– Doi ani. rie, se råstea çi ele la niçte servitori militåroçi, schingiuiÆi la livrea...
nu pune destulå conçtiinÆå în asta... Cît timp ai lipsit? cå nimeni nu se îndura så le ciufuleascå pisoiul. Çi atunci, de iste-
E tristå. Nu miçcå din fund!...“ E cîte unele care-çi miçcå. Dar niçoare ce ståtea neconsolate în dosul la niçte boticuri de porÆelan
ÎÆi ziceam: „Jaco, iartå-må. Dar mi-ai încredinÆat-o stricatå... pînå ce le apuca ameÆeala çi le bufnea cu sîngele pe nas... Cu dom-
mi-ai fi låsat-o în grijå. O etalonam, Æi-o întreÆineam peste tot. Cu dudui çi borfet coconos, care viaÆa întreagå juca tabinet,
– ÎÆi ziceam eu cît aç fi fost de mulÆumit dacå, la plecare, la stråzi, pe care orice prost putea så citeascå elveÆieneçte...
– Çi dacå aç fi avut? narele aprinse... cu toate vitrinele revårsate çi toate tåbliÆele de
Dar, dupå un timp, o întoarse çi zise: poanco... Cå oraçul era acolo. Çi îl descoperise çi cu toate feli-
doar cînd te vezi. – ElveÆian-elveÆian! Så må rup în figuri dacå te mint, piÆi-
så batå raÆele cu ciocul în geam çi så cazi pe spate de plåcere – ElveÆian, pe dracu, rînji subÆirel Ducå-se pe pustii.
înfioraÆi de primele case, mårunte, jerpelite, cu ferestrele joase, pase, sub UliÆa Mare, un ditamai oraç elveÆian!...
– N-am... fu tentat så råspundå Ispititorul, deja cu ochii cînd çi-a dat seama cå, în prostia lor çi cu ajutorul girafei, dezgro-
Måciuci çi måciuci... Ai unde så te tragi? Nevastå ai? cråpåturile alea, cåtre adînc, le-a sårit båçtile de pe Æeste de uimire,
– Are çi måciucile importanÆa lor, dacå ai unde så le tragi. Iar la primii såpåtori care çi-a vîrît umerii çi cåpåÆînile prin
cu purcel, a pus, cu escavatoarele çi hîrleÆele, UliÆa Mare la påmînt.
titate.
în harte despre comori, pînå a doua searå, toatå suflarea, cu cåÆel,
– ...M-am umplut de måciuci, recunoscu has-Satan cu ones-
brodesc la fix cu UliÆa Mare... çi cå girafa pare înfåçuratå numai
– Arasel!... Are åçtia la petroool!... Çi te-ai umplut de parai?
rale i-a picat fisa çi s-a bunghit cå petele de pe crupa dihåniei se
– ...Din Mozambic, alese Diavolul la nimerealå.
De abia cînd la un gålbejit de la cancelaria de ÇtiinÆele Natu-
care Æåriçoarå te låudai cå te întorci?
Bulgaria, cå altå împlinire miraculoaså nu mai primea...
cå Æi-ai furat singur ghetele?...“ Çi, clanÆ! îÆi taie o mînå!... Din
viitura ce-o provocase tîra jumåtate din case din sat direct în
aråboii, care e nemaipomeniÆi de corecÆi, çi te someazå: „Pentru pîrîul aducea cu coada jivinei... Dar singura mulÆumire era cå
ele... Iar dacå le uiÆi un sfert de orå, Æi le evaporå direct. Çi vine Dinamitau putreziÆii ståvilarul, pe motiv cå li se påruse cå
ghete afarå... dupå unçpe minute, poÆi så-Æi încingi cafeaua pe minune încå la sînul lor nu se ivea...
tu negroteilor combinatele în cocotieri, dacå-Æi laçi o pereche de seamånå cu botul girafei... Îl perpelea båçtinaçii pe depozit, dar
osul la muncå?!... Am citit undeva cå, acolo, unde le-ai cåÆårat I se nåzårea la un motorist cå depozitul de acte al primåriei
– Çi zi-i aça, ai fost la spetit?!... Te-a trimis statul så-Æi depui mai înaripatå, de sus, niçte vînturi...
çi pentru a se pregåti de extaz. – Cu cît se råÆoia åçtia mai insistenÆi, cu atît le trågea çi ea
Stråinul se trase tåcut mai cåtre geam, pentru a privi în afarå – Çi girafa avea în ea un suflet bun de girafå? Le-a azvîrlit?
filigranatå. çi lor, de sus, niçte minuni.
gradate çi un soi de sextant. Între el çi hårÆi, bastonul cu umflåturå de ficat, un noriçor. Iar localnicii se implora de girafå så le azvîrle
a le depune pe banchetå, în dreapta, potrivind peste ele douå linii îl pictase în sfîrcul turlei çi pe Ceauçescu, deçelînd cu petele lui
Stråinul çi le båtu de genunchi pentru a le orîndui çi pentru le agita Ceauçescu... pentru cå pictorul åla, parcå-se Sabin Bålaça,
nisipului. Måslinilor, apele verzi ale Iordanului, ramurile de finic pe care
HårÆile erau împåturite, påreau stråvechi çi aveau culoarea Fiara le ronÆåia lor sfinÆii, pantele, låståriçul de pe Muntele
69 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 76
72 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 73
mobilul înfulecase cinci din cei cincisprezece kilometri cu care – „Nene“... zic eu... Cå-l çtiam cît e de felcer la serviciul åla
Otopeniul se Æine departe de Bucureçti. al lui de asistent medical. „Nene“-i zic. „Nu lua în seamå cå ne
– Picantå putoare. vezi mai descheiaÆi la çliÆ sau desfåcuÆi la aoleu. Comitetul de bloc
– Arasel! Taci så-Æi zic cît e de parçivå, cå-Æi face pårul må- a hotårît ca tu så ne faci vizita medicalå...“
ciucå... La sufragerie poseda patru transperante ponosite. De cînd – Vizita medicalå, bineînÆeles... Are susur de Boccacio,
se mutase, la nimeni nu îngåduia så i le clinteascå, întrucît, dacå banditul...
i le clintea, dezlånÆuia isterie... Çi Necuratul, jucîndu-çi cu miçcåri absente sextantul, se uitå,
Alaltåieri searå încå, pe cînd se împlinise o lunå de zile de aÆîÆat, în spate, dupå o cocioabå, de parcå i s-ar fi pus un semnal
cînd le repartizase apartament, soseçte acaså bårbatå-su, Bubu, cu de lanternå în ochi.
patru transperante noi-nouÆe, în hîrtie de sac çi gînd så-i pregå- Taximetrul luase, din nou, pe aripi, praful de pe barierele
teascå Netei surprizå. Çi i-a pregåtit. Bucureçtilor, devorînd cu repeziciune hartanele aeroportului
Pentru la nici patru minute dupå ce le scosese complet pe alea Båneasa, ale blocurilor cu olane, lacului, staÆiei Peco, podului
vechile çi, te-ai bunghit, o ridicase çi pe-a mea, pe a de-a patra, ConstanÆa, zbîrnîind o clipå în trecåtoarea formatå între clopoÆeii
eu, fiind singur, çi bånuind-o çi pe NetuÆa a fi singurea... sunam Vilei Minovici çi silueta de biscuit putrezit a fîntînii arteziene
la uça ei, echipat doar în chiloÆi. Çpreiat... C-o sticlå de vin çi c-o MioriÆa, lansîndu-se cu profesionalism pe porÆiunea placatå în
piatrå cubicå, mårginind, la Nord, parcul latifundiar Heråstråu.
sticlå de Æuicå, poreclitå „Pensionarii då så fugå!“ Atîta-i de
HårÆile, cårora has-Satan le schimbase locul de pe banchetå
dåunåtoare la eticå çi echitate...
pe proprii genunchi, se desfåceau çi se zgîrceau înapoi, ca un cuib
– Cum te cheamå, prietene? întrebå Amågitorul, înfrînîn-
de çerpi. Ho diábolos îçi tråsese peste nas o pereche de ochelari
du-se så fredoneze.
cu lentila micuÆå, cît para focului, dar, cu ochii dupå minunåÆiile
– Genel. Dacå nu deranjeazå clientul... Genel, dacå nu pro-
ce i se revårsau prin gemuleÆul prost mançonat, nu se îndura încå
vocåm suferinÆe... så-çi consulte hårÆile.
– Auzi-i ÆaÆo: Genel!... Bagå mai departe, Genele! – ...Pînå la coadå am pus-o de-o paranghelie la felcer. Unde
– Deschide uça bårbatul lui Neta. Dar scåparea mea a fost cå-n am båut çi cu mîinile çi cu picioarele pînå a doua zi dimineaÆa...
secundele alea, a început så se reverse de la etajele superioare, MulÆi dintre noi cobora çi-n spaÆiul verde, la triburile de cîini çi
din blocurile alåturate, çi ceilalÆi vecini. Cå regulamentul åsta era: pisici, ce înceÆoça pretutindeni dealurile de gunoi çi tomberoanele.
la fiecare transperantå era repartizat pe puÆin cîte-un vecin... Çi, Vorbea pårinteçte cu ele, le învåÆa så ciocneascå çi cåuta så le
cum nenorocitul de Bubu le scosese pe toate, bånuind cå le tele- dreseze, educîndu-le cu masticå...
grafiase putoarea semnalul, se nåpustise cu toÆii. Care într-un În domiciliu, NetuÆa scria pentru mine, cu degetul, cuvinte
papuc, care în buca goalå, de se provocase afluxul în bloc... porcoase pe spatele maieului lui bårbatå-su. Juca gajuri în çifonier
...Ne vede åsta al lui Neta, direct la etajul cinci, ciuciÆi pe cu åi de-çi plåtise întreÆinerea. Iar cu åilalÆi, de nu çi-o plåtise,
covoraçul lui, cocoÆaÆi pe balustrade çi întrerupåtoare, cam nådu- nu mergea decît pînå acolo, cå le ghicea greutatea din ochi...
çiÆi çi doar în condiÆia fizicå çi îngåimå: „Ce e, bå, la uça mea? Pe la 5 dimineaÆa, cînd s-a zborçit zorile, în suferinÆå de mårå-
Daciada?“ turicå sau ciorbiÆå de potroace, ca så ne mai antrenåm... çi pentru
– Rupe din efecte, Genele, cå somnolåm cu toÆii dupå cå plecase çantieriçtii, chiÆiÆi så-çi care la NetuÆa picamårele, çi-a
replica ta... adus aminte çi meçterul Calistrat de cînd a fost el mare çef peste
din România, sub turla çubrezitå a unei biserici. mai presus de stelele lui Yahveh; voi çedea pe muntele adunårii
împinsese hårnicia pînå într-acolo cå garase çi singura girafå vie în inima ta: «Må voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie
crocodili çi vîrîse spaima în inimile la mai multe çopîrle. Çi-çi Cum ai fost doborît la påmînt, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai
diÆi de foame çi de proasta educaÆie, tåiase deja çi belise pe niçte „Cum ai cåzut din cer, Luceafår strålucitor, fiu al zorilor!
niile de la Circ, prin ogråzile de la niçte cooperatori, care, îmbol- cor, pe care, dacå erai atent, îl auzeai psalmodiind:
Între timp, niçte betoniçti vîna ca-n Pampas çi împårÆise dihå- gîtuite, pentru început, propriile rînduri, izbucnind apoi într-un
Opereta la påmînt çi i-a arvunit cheresteaua la niçte tîmplari. Pe etajere, cårÆile cådeau în genunchi, recitîndu-çi cu glasuri
Au terminat Teatrul, au trecut la Grådina Botanicå. Au culcat çi çobolani de apå.
se alåtura, pe malurile unor eleçtee, populaÆiilor de broaçte, çerpi
belite, så måtråçeascå çi Teatrul NaÆional...
covoraçele de iutå, înainte de a o zbughi peste cîmpuri, pentru a
dovedise pe Operå, umbla forÆele de producÆie, cu tîrnåcoapele
(tîrtiÆe, gheare çi gîturi de gåini), formînd båltoci neliniçtitoare pe
Vasåzicå s-a desfiinÆat Opera. Numai cå vezi, acuma, c-o Din frigidere, såreau turmele congelate de pungi de plastic
în somn, pe copii... spaimå.
bine, ai hali o fripturå. Ori dacå vrei så-i faci så se piçe, de fricå, Între usciorii grajdurilor, vitele îçi plimbau trupurile albite de
Opera e doar aça, cînd n-ai cum så-Æi rîzi de banii cu care, mai cînd considerau c-au împråçtiat destulå pîclå pe lemnåriile alea.
– Mi se pare corect. Cå doar nu Opera îl strungårea pe çurub... cu chirpici de påmînt, amestecat cu paie tocate, se izbeau pînå
– Ce må face så presupun cå s-a desfiinÆat Opera? unor cåscioare desfigurate, de a cåror lemnårie, umplutå ici-colo
terul Calistrat. Æeau cum li se coboarå o pîclå pe cap, se trågeau dupå muchiile
pericolul ca ori så se desfinÆeze Opera, ori så se desfiinÆeze meç- treceau se aprindeau çi se stingeau singure. Cîinii çi pisicile sim-
care îndruga vocalize. Çi cå pe deasupra României plana serios Ochiurile plitelor çi aragazelor din gospodåriile pe lîngå care
nu mai råzbea så se culce deodatå cu toate matracucile Operei, auzit nici de Neta?...
despre strung... De abia peste doi ani çi-a dat såracul seama cå Bubu?! Bine, atunci îÆi zic!... Ori voi, åçtia, din Mozambic, n-aÆi
gramul lui de vin pelin, din care åsta îçi extrågea învåÆåturile lui Dacå-Æi zic adevårul, så se facå aça cine o så må sifoneze lui
nea çi percuta, pe brînci, så-i aducå lui meçterul Calistrat kilo- eu, la paralizate çi la nevestele clienÆilor, nu m-arunc så må pici...
peste opt stråzi, la responsabilul de la Alimentara... care înÆepe- formatorii... Cå çi Neta, la o adicålea, domiciliazå la bloc. Chit cå
de la dispecerat n-au avut repartiÆii decît cu sudoriÆele çi
(care are în gîtlej cîte-un megafon) urla de sus, de la etajul zece,
– Dacå stai la bloc, mie poÆi så-mi zici. Cå çi eu stau la bloc,
çi îndrågite cîntåreÆe ale Operei. Dar îçi pocnea degetele... Çi astea
– Nu stau nicåieri.
...Doi ani a zåcut meçterul Calistrat anturat cu cele mai vestite Stai la bloc?
mai urneai. Creçtea peste tot, peste el, de-o palmå, fierul vechi... Pentru ce så Æi-o înveseleascå toÆi gherÆoii din bloc?!... Unde stai?
soprane în acelaçi tramvai, respectivul mijloc fix era casat, nu-l mentara... D-aia, zic, e mai dibaci cå nu Æi-ai procurat nevastå.
(asta, cicå-se, le ajuta la urlat). Çi dacå, så zicem, se urca douå tecå çezutul. Çi care pare fåcute doar ca så-Æi Æie rîndul la Ali-
uita pe tine çi te ofilea... Grosul din ele atîrna la mai mult de o tonå Cu picioarele obosite cît doi bulumaci... Care cînd merge, îçi mes-
juniori, la GriviÆa Roçie, era çi sopranele niçte balii: numai ce se çi cu påtrunjelul pe piept... Råmîn astea pocitele... çi cocîlcioasele.
çi meçterul Calistrat, cå de, fåcuse çi el, în, tinereÆe, rugby, la alea aråtoasele, le laçi blonde çi sprintene... Çi le gåseçti îngropate
– Så nu må rup în figuri dacå te mint... Çi, oricît corespundea – În doi ani n-o mai cunoçteai dupå caroserie. Majoritatea din
75 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 70
74 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 71
Operå... A sculat-o în pumni pe bunicå-sa, a tîrîit-o pe scåri de pår... dumnezeilor, la capåtul miazå-noaptei; må voi sui pe vîrful no-
çi-o forÆa så ne danseze cu schiurile pe maså. Båbåtia, fandositå ca rilor, voi fi asemeni Celui Prea Înalt»... Cei ce te våd se uitå Æintå
orice muieruçcå, la început nu vroia. Dar s-o vezi dup-aia, cum îi miraÆi la tine, te privesc cu luare aminte çi zic: «Acesta este omul
scåpårau cålcîile, ca polizorul... Ce ne-am paranghelit! care fåcea så se cutremure påmîntul çi zguduia împåråÆiile, care
prefåcea lumea în pustie, nimicea cetåÆile çi nu dådea drumul
O ceatå de miliÆieni ai poporului, blocînd circulaÆia, îi opri prinçilor såi de råzboi?»“...
în amonte de intersecÆia de la Arcul de Triumf. PuÆin înainte de Aparatul de taxare era un model vechi, cu plåcuÆe metalice.
closetul public de pe dreapta. Douå sute de metri dupå Stadionul Cînd nu se zgîia pe fereastrå, Ho diábolos se amuza så-i gliseze
çi Çtrandul Tineretului. Pe banda a doua. În mijlocul altor cîtorva cifrele, formînd din ele numerele de înmatriculare ale autoturis-
sute de maçini. Så se facå cine çtie ce mare pîrtie, pentru nu çtiu melor ce se iveau, nu peste multå vreme, din sens opus.
ce mare convoi oficial. – Degeaba te chiombeçti, cå nu poÆi så Æi-o închipui pe Neta...
– Cînd a fost meçterul Calistrat mare çef peste Operå? furiçå, E mai dihai ca frumuseÆile patriei. Nu poÆi så te desprinzi... Te-ai
c-un început de crizå de nervi, pasagerul o privire la ceas. jurat så Æi se ofileascå prohabul, dacå o så-mi faci stropealå cu
Dar se liniçti. Bubu?!... Bine, cå tot te insiçti atîta lîngå mine, eu îÆi zic...
În România era, ca de obicei, timp berechet. Ia de aici. Acu, så tot fie vreo lunå de zile... aflasem, de la
– Arasel! æi-a ieçit din pantaloni puÆulica de voce, piÆi-
niçte figuranÆi çi gargaragii , cå peste drum de blocul meu, într-un
poanco! Stai så vezi... Prin 1950 nu çtiu cît, prin perioada aia...
bloc, s-a mutat o putoare... Are un bårbat, mînca-i-aç treilingul
cînd nu te puteai duce nici la closet, fårå så ai adeverinÆå c-o
lui, så-i laçi în gaj damigeana: nu bea, nu fumeazå. Bubu îl cheamå.
iubeçti pe producÆie... l-a pus Gheorghiu Dej, pe motiv cå açchia-
Dar nici de nevastå-sa putoarea, nu are grijå...
serå împreunå, pe meçterul Calistrat mare çef peste Operå. L-a
...Må fofilez eu vreo douå såptåmîni dupå ea. Bag fente cå-mi
numit çeful unei comisii ce îi atesta pe cîntåreÆii de la Operå.
Îi striga, båtea ei un soi de pas de defilare çi, cînd påtrundea aduc cînd vrea muçchii mei maçina acaså çi, într-o dimineaÆå, o
în birou, la director, nimerea peste trei profesori: unu îi purica salt pe NetuÆa dintr-o staÆie, unde açtepta så-i vie tramvaiul, cå o
despre canto, altul le måsura contrapunctul... Iar meçterul Calistrat tot ploua în gît çi îi deranja cutadenul... Çi, în timp ce-o condu-
îi întreba despre strung... ceam cu limuzina statului la servici, îi scap ca din joacå: „Cum
Çi cum sopranele era toate bîtå la strung, se ruga, pe viaÆå çi fac, få NetuÆo, plimba-Æi-aç cåÆelul, så am grijå de bujiile tale?...“
pe moarte, de meçterul Calistrat så se îndure de ele çi så le lase ...„Çtiu çi eu?!“ rîde putoarea. Çi, cînd rîde, simÆi cum Æi se
så vie pe la el pe acaså. Så fie de acord så le mediteze, în parti- joacå cîrcelul cu dinÆii pe beregåÆile inimii. „Dacå eçti aça îngri-
cular, ce e cu sistemul de lubrefiere çi cå de ce e atît de açchietor jorat... æine privirile alipite pe geamurile noastre de la sufragerie.
agregatul... Trebuia så fi pus geana... O zi, o orå, un an... Dar cînd vezi cå se ridicå transperanta nu-
Apårea, cåtre searå, coardele în bloc. La subÆiori cu macula- mårul patru de la sufragerie, poftim de haide încoace, cå sînt
toarele, îmbråcate în hîrtie albastrå, ca çcolåriÆele. ÇorÆuleÆ apretat. singurå acaså...“
Cioråpei trei sferturi. Pår strîns. BåsmåluÆe reglementare de protec- La radio, Victoria Andrei murise. Partidul schimbase emisiu-
Æia muncii. Çi-o frumuseÆe de depåçea geamandura çi-Æi întuneca nea. Ochiul Diavolului întindea o luminå molatecå peste casele
uzul gîndirii... bîlbîite, pitoreçti, fåcute parcå la beÆie, peste closetele din fundul
– E-te ale dracului! BåsmåluÆe... curÆii, cu balamalele ruginite çi înflorite ca florile de tei. Auto-
Çi så încetezi a te mai inspira sau batjocori la bogåÆiile subsolului...“ lui bestia. Çi-l hråneçte acum de trei ori pe zi, pe Çopîrlac...
Suprem, nu te joci. „Ai douå secunde så te încolonezi la suprafaÆå! jat la vopsitoria asta de obiecte de piele, unde îi cîntå în strunå
(îl çtii mic çi vînos) çi Cîrmaciul. Deh, meserie de Comandant Iar altul, cel mai slab de inimå, s-a cålugårit... Adicå s-a anga-
„Deçteptarea interesului må-tii!“ se împieptoçå dintr-odatå la Primårie.
vå trezi interesul... raÆi morÆi. Patru ieçiserå cu transferurile pe Maçinile de Gunoi, de
rozåtoare. Dacå nu poci de-a mai fi în stare... de a cuteza a mai Crematoriul, pe motiv cå fuseserå incineraÆi çi cå fuseserå decla-
stînele batracienelor. Så cînt la populaÆia de lipitori, moluçte çi dintre noi luam virajele direct din spital... Doi dezmorÆiserå
în crucea izvorului de apå menajerå, printre oiÆele gîndacilor, la Dupå trei etape – trase-n piept, îngîndurat, Genel – cinci
aci. Tovaråçe Secretar General, la sînul canalului de aducÆiune, sector am organizat chiar un campionat de cålcat cîinele åsta...
continua så se dea rånit. Cå nu, cicå niznai, cå mai bine påråsiÆi-må fleçcåia doar amortizoarele... Anul trecut, toÆi taximetriçtii din
Astålalt dinåuntru, pehlivanul, din spirit de domniçorealå, prînz, îmi paradea farurile... Iar serile, dacå n-aveam ghinion, îmi
– A fost o perioadå în care dimineÆile îmi strîmba aripile. La
a mai atenua din mirosul de intestin.
Cei ce te-au pîrît plecarå... Îçi aprinse de la bricheta de pe bord o Carpalå, måcar pentru
Ieçi afarå, ieçi afarå! recunoscu cu sportivitate çoferul.
pensionat de la Moçi sau de la Circ, nu-l poÆi buçi cu una cu douå,
teascå dojanå în glas: – Pe cîinele Çopîrlacu... despre care merge zvonul c-ar fi fost
Comandantul Suprem a låcrima, cu aprinså dragoste çi pårin- o împuÆise çi-o încordase.
cuse veacul tot råsucindu-se prin adîncuri, çi unde nu începe Genel încercå så dezgheÆe atmosfera, pe care tot el, înainte,
Pune el gura pe muçtiucul puturoçeniei de Æeavå, ce-çi petre- în dreapta sa.
paçtele må-sii de derbedeu!...“ batjocoritor, într-o gurå de canal fårå capac, råsåritå, ca prin minune,
francmasonul nu-i de ici, de colea, dumnealui suferå! Crucea çi teri, så îl calce, dulåul, mai sprinten, se çi refugie, schelålåind
O datå se fåcu fleaçcå inimioara Cîrmaciului. „Domnule, Iar cînd taximetrul, în sfîrçit, accelerå încercînd, din råspu-
pistolari, în lungul stråzii, cu taxiul pe urmele sale.
cîine gålbui, îndreptîndu-se indolent, ca-ntr-un inedit duel între
Ca så nu-Æi rånesc pupila...
REPARAæII PENTRU AUR“ îçi fåcu apariÆia çi coborî un enorm
...Mi-am låsat barbå cu sila
PENTRU ARTICOLE DE PIELE. PODOABE. NASTURI.
De abia acum, de pe treapta de ciment a „VOPSITORIEI
borangicul çi mileurile pînzelor de påianjen, chiotele îngropaÆilor:
gråtarul canalului de scurgere çi, concentrîndu-se, desluçeçte printre pe care, dupå un scurt ocol, o stråbåtu pentru a doua oarå...
Central, då înapoi limuzina, se descalÆå de ea, açeazå urechea pe dintr-o laturå într-alta a minusculei stradele istoric Ioan C. Filitti,
ciul, convoiul, pe cînd se înturna de la slujbele sale de la Comitetul Autoturismul rulå neglijent, cu mîinile parcå în buzunare,
Opreçte deci, tot aça, pe la un ceas pustiu din noapte, Cîrma- så pledeze elocvent pentru indiferenÆa sa...
zidenÆial... metri de la nivelul banchetei çi trînti o formidabilå båçinå, ce påru
capetelor lor înfierbîntate, pe deasupra lor traversa convoiul pre- care fusese vorba, înålÆå, concomitent, cracul stîng, zece centi-
cel mai dihai zgomot din lume, mai ales cînd, dupå socotinÆele Executînd una dintre måiestrele zmucituri de volan despre
81 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 96
84 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 93
– Nu zic. P-åla bisericescu nu-l geandesc. Cum e? – Atunci e corect. Atunci nu mai ai cum s-o driblezi! Fede-
Çi taximetristul, înfoindu-çi cimpoiul obrajilor, dådu frîu raÆia a omologat! Trebuie ca s-o gåseçti...
liber unor serii savante de sunete, în care versul pufåit alterna – În seara aceea mi-am påråsit separeul într-atît de tulburat...
armonios cu talgerele unor fanfare. – Nu må opåri!
– ...Încît, pîn’ la baraca dispeceratului de çantier mai mult am
– ...De-aç avea un milimetru – huf! hof! haf! planat... Devenisem cåpiat så må întorc în Æarå. Så våd, devin aici,
La buric Æi-aç fi Sfînt Petru... sau nu, ståpînul lumii? Sau dacå nu pe de-a întregul, måcar al
Çi Arhanghel la hazna – huf! haf! hof! apartamentului, din care, cu atîta uçurinÆå må låsasem alungat.
Unde-arunci inima ta!...
Aça cå, întîi, la dispecerat, într-un container, am încinerat trei
sferturi din fiçele de protecÆia muncii ale brigåzilor ce meçtereau
Pe tot parcursul executårii pasajului, pasagerul audie recules,
cu capul depus pe çaua banchetei, ca la concert. la combinat. Eram, cred acum, în plin efect hipnotic. Am înfundat
– Ai våzut?! Chiar acuma fac pariu cå s-a produs în jurul tåu apoi cinci çesimi din cartelele de pontaj într-un closet.
o bålåcårealå de îngeri çi demoni. Belstemîndu-se çi frîngîndu-çi Am forfecat, am råzuit çi-am råsturnat substanÆe volatile
articulaÆiile så punå laba pe poezia asta a ta... Huf! Hof! Eçti dat peste hålci din documentaÆia de execuÆie, în proporÆii asiguråtoare
în paçtele må-tii de talentat, puturosule! Cîtå stråluminare!... În cå nu voi fi nici iertat, nici întemniÆat la pofticioçii de mozam-
alte vremuri, ai fi fost medicul de spirit al unora dintre cele mai bicani (în ale cåror celulare, integritatea analå Æi-era, într-adevår,
importante persoane. Mai aveai puÆin çi coborai cerurile pe på- puså sub tågadå). Limitîndu-må strict la pagubele ce fåceau
mînt, janghinosule!... Dar mai bine cå nu le-ai coborît. Altminteri necesarå trimiterea mea disciplinarå în Æarå çi eliberîndu-må, în
n-am mai fi avut prilejul, acum, så ne delectåm, cu producÆiile acest chip, pentru misiunea sugeratå de talmudist.
cîtorva din cei mai proaspeÆi poeÆi bucureçteni, spuse dupå o Am distrus tot ce-am crezut. Mi-au desfåcut contractul de
vreme, Marele Manipulator, împungînd, prin gemuleÆul prost muncå. Mi-au gråbit formalitåÆile de reexpediere în Æarå.
mançonat, peisajul çi fîçîind, cu degetele, dupå cîteva crîmpeie de În a treisprezecea zi, ieri, scafarogul, atotçtiutor, må açtepta
manuscrise, pe care le extrågea dintre feliile teancului de hårÆi. pe aeroportul din Mozambic.
– Ia uite la åsta! PoeÆi noi! çi pasagerul pescui o foiÆå aco- – Ofticat cå te fåcuse ståpînul lumii, încerca çi el acuma
peritå cu un scris chinuit, frînt, çcolåresc, råsucindu-çi-o în jurul
såracul så se lipeascå måcar la un bacçiç.
inelarului stîng. Cristian Popescu!... Despre individ am auzit. Nu
– Må trage de-o mînecå lîngå o pistå de antrenament a
l-am citit încå deloc. Un padiçah spunea odatå cå un poem, pentru
a deveni perfect, trebuie så cuprindå într-însul fix 99 de sensuri, cåmilelor.
Într-al lui Cristian åsta cîte-or încåpea? Ce zici, aruncåm o privire Açeazå, pe-o plajå pe care puteai så-Æi prepari cafea la nisip,
så vedem ce zace în mintea lui?... Eçti pregåtit? o teaçcå, în care înghesuise halba, bidonaçul cu bere çi inelul, cå
– Ochi çi urechi... Articuleaz-o neabåtut, moçule! Tu plåteçti! venise cu ele, çi må-ntreabå:
– Eçti aça croit dupå poezie? „Te legi cu juråmînt så introduci iniÆialele mele în coada celui
Automobilul parcurgea centrul oraçului, cu agilitatea unei de-al treilea çi celui de-al o sutå nouåzeci çi al treilea diftong din
balerine, ce, sumeÆindu-çi fustele înspumate, cautå så se strecoare textul perfect, dupå ce l-oi gåsi, iniÆiale repetate cu glasul çoptit,
cît mai silenÆios prin puzderia de palate. în fiece searå, timp de çapte zile, la asfinÆit?...“
deçti çi p-åla bisericescu cu „De-aç avea un milimetru“? recat mai mult de 95. Haide. Maximum 96... Sedus de materie,
– N-o så-mi zici cå l-ai geandi çi p-åla bisericescu... Îl gean- porÆi ale înÆelepciunii, din care nici Moise sau Iosua n-au desfe-
– Nexam. Nu. Nu mi-l dili. „Sub o mascå de troglodit, te va conduce prin cele 100 de
„E un biciclist“ m-am bîlbîit eu.
Mi-ai bulit imaginarul...? singurå coada.
...C-ai o crupå cît marfarul anvelopå, decupat dintr-o reptilå asiatå, stråduindu-se så-çi înfulece
tat, plecînd de la un fascicol de lumini çi-un sector de cerc, ca o
– æi-l dilesc pe åsta cu: „Practicå o meserie transmigratoare çi captivantå“ mi-a decrip-
– La silabå, recunoscu has-Satan îngreÆoçat. Eçti vulgar. „Pare un alambic de Æuicå“ am îngåimat eu.
Cînd îÆi simÆi chiloÆii uzi...? gînde parcå, ale unei retorte çi ale unui cuptor alchimic.
Nu credeam så mai surîzi Çi mi-a relevat, reliefate în poleiala argintie, siluetele fume-
„Unde citeçti asta?“
– Dar pe åla cu: „...E un campion complex çi rafinat...“
– Îl çtiu, admise Ho diábolos scîrbit. Talmudistul s-a ciucit, pe vine, så descifreze.
piçcåtoarei beri în halba ce avea, curînd, så-l gåzduiascå çi pe inel.
Cînd çi-azvîrle må-ta Æolul!...? rul – din sticlå ieftinå, bulbucatå. Cu stînga, ajutînd la scurgerea
Aoleu, îmi pierd controlul – Am încolåcit, cu dreapta, toarta striatå, – continuå Tarto-
îl vei întîlni.
– Îl çtii pe åla cu: morale are cålåuzitorul çi dupå care semne îÆi vei da seama cînd
beazå-i tu repede, bidonaçului dopul, så descifråm ce tråsåturi
dinÆi. O nemaipomenitå cålåuzå Æi-a fost cåzutå la sorÆi... Deçuru-
Se dådu greu la urnit, interesîndu-se expert çi scurt, printre subÆire, nepericuloaså, dintre douå primejdii...
direct înÆelegåtoarelor picioare de lemn ale mobilierului. oraçului. Te va scoate în traseele secrete. Çi te va depune pe linia
açternea un colÆ al feÆei de maså peste moalele capului çi cînta Zile ale Bucureçtilor, o cålåuzå te va purta în locurile vii ale
devenise legendar pentru chipul în care, amorsat de båuturå, îçi Pentru a nu fi amågit çi sfîrtecat prin Preschimbårile de Çapte
ritate. În bomba unde-çi îngropa leafa, la „Gîndacul råsturnat“, de Otopeni nu råzbeai.
Taximetristul afiça o tåcere orgolioaså, debordînd de superio- tainå, case conspirative, adrese, manuscrise, sextant, mai departe
„Plecasei cîine surd la vînåtoare, ochiosule... Fårå sfat de
tu så-Æi înveÆi creierul vreo poezie drågålaçå sau vreun cîntecel?!... de la înec.
Tu ce pårere-Æi faci, puturosule? La viaÆa ta, te-ai învrednicit Din acea clipå, m-a tratat de parcå i-aç fi scåpat un copil
çi, çterpelindu-i-o, så-l facå mai iute chisåliÆå pe adversar... – Atunci de recunoçtinÆå i s-au destupat sinusurile...
întocmit vreo poezioarå sau cîntec. Så i-o çterpeleascå din prima picåturå de sînge, de la deget, pe o hîrtioarå de-a lui.
scuipat, de mintea omului, cunoscîndu-l pe om mare meçter la – I-am jurat. M-am pus în genunchi. Mi-am låsat så curgå o
D-aia çi çade dråcimea çi îngerimea, cu urechea lipitå, cu ce e alea inipÆiale ne-am låmurit...
pentru care s-au cotonogit, a lui e... rat, completå Genel în locul pasagerului. Ce-i åla diftong?... Cå
çi care din ei compune o poezie mai bunå, s-a procopsit. Fapta – Dacå nu cauzeazå la vorbårie, moçule, Æi le introduc neapå-

83 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 94

82 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 95

Cå hîr, cå mîr, l-au eliberat pe pehlivan, c-o macara çi c-un trece drept un epicureic. Un bårbat cu o mare poftå de viaÆå.
scripete, dintre copcile zidåriei, l-au ghintuit pe moment între fiare Ispåçind cinci ani de pîrnaie din pricina baletului... Reguleazå,
çi, în loc de-al mai îndrepta la comportament, cu stropçiri sau adicå, douå balerine...“
excludere din OrganizaÆia de Bazå ori cu burnuzul, Cîrmaciul, – De cînd le e interzis la balerine så se reguleze?
dintr-o prost înÆeleaså solidaritate între marii artiçti, l-a paraçutat – De cînd sînt transportate nu la sala de repetiÆii (cum bietele
pe îndråzneÆ în scaun de redactor la cea mai balnearå çi toropitoare au cerut), ci în pådurea Andronache, frîngîndu-li-se încheieturile,
revistå de culturå din Capitalå... cu sîrmå de balot. Çi înmuindu-li-se fizionomiile cu cîteva carabe...
Pe revistå o chema Contemporanul, n-o poÆi silabisi, adoarme „Admistierile îi scurteazå douå hålci din pedeapså, îmi mai
musca, iar pezevenghiului nostru atîta osîndå i s-a pus: el så-i scrie dezvålui uscatul talmudist cîteva date despre cålåuzå...
revistei vocalele. Çi vine altul din urmå, mai scåldat la danturå, În penitenciar, nåzbîtios, çi-o bagå în audienÆå cu diverçi
da’ tot båiat bun, Lavrentie Ulici, de-i adaugå revistei consoanele. homosexuali, formå de divertisment reprimatå de Codul vostru
Îçi zic unul altuia proçti çi se sparg de rîs... Penal. Dupå penitenciar, pentru a-çi face mîna, sustrage çi depo-
Ei, ai priceput acum, puturosule, cå nu amorul, girafa ori ziteazå acaså, în balcon, 400 de litri de benzinå.
såpåturile, ci Poezia are cea mai grozavå putere de pe lume?!... Cå InfracÆiune de tot rîsul. Pentru cå, sub un dîmb afînat din
numai ea, såråcuÆa, te întoarce de pe celålalt tårîm çi îÆi leapådå, codrul Cernica, putrezeçte çi se lustruiesc oasele minorului MiluÆå
la picioare, oricare dorinÆå îndeplinitå, ca ultimul cîine dresat?!...
Cioroslan, trei ani, cålcat cu maçina, îngropat în tainå de cåtre
æi-a plåcut cum a izbutit ea, mititica, så-i çterpeleascå åluia
aceeaçi cålåuzå a ta. Care, eliberatå dupå viol... se reangajeazå,
punga cu rahat dintre degete, iar, în locul ei, så-l blagosloveascå
prin mitå, la coloana auto „CåÆelu“, primeçte ecusonul 853, se
pe estropiat cu puterea de a scrie versuri care çi pe îngeri îi
fîÆîie prin Bucureçti precum cel mai trufaç taximetrist... Nu pui
uluiesc?!...
la suflet antecedentele lui...
Se adunå îngerii, cîte cinci, cîte opt, în cåcaturile alea de
baruri ale lor, prizeazå tåmîie pe nåri, se dezlånÆuiesc asupra unor Un desåvîrçit cunoscåtor al mediilor prin care te va purta...
psalmi, ce aduc perfect cu niçte bluzuri çi, dupå ce s-au dezmorÆit, Cu fiecare învîrtiturå de roatå, te pune mai aproape de cele
nu mai înceteazå a se minuna: „Doamne! Oare cum nu-l tråzneçte 99 de înÆelesuri ascunse ale poeziei perfecte. Cu fiecare... zmuci-
Dumnezeu, dråguÆul, pe putredul de linguçitor?!...“ (Pentru cå, turå de volan – citi talmudistul pojghiÆa argintie – mai sigur vei
dacå e så fim cît de cît oneçti, de tråznit, nu-l tråzneçte.) fi uns, întîi, drept tåtuc al oraçului... Apoi, precum îÆi prezic...
Iar, dupå ce se chiombesc, la maximum, 10-12 strofe, cu Iar, dacå vei fi mulÆumit, poate te vei îndura çi de el... Scurgînd
reverul mai lung, pe care le azvîrle pehlivanul, ca din fund, pe licoarea asta peste osemintele puradelului, topindu-i-le çi çtergîn-
hîrtie, tot îngerii îçi råspund: „Poezia!! Poezia e cea mai necu- du-l de orice urmå de vinå. Punîndu-l mîna ta dreaptå în desfå-
prinså minune de pe lume çi cea mai adîncå descoperitoare de tårile la care ai så ajungi. Dar, pînå atunci, vorbindu-i, pe limba
taine!... Poezia dezleagå orice!“ lui, pentru a te crede. Burduçind, cu teancuri de bånet, buzunarele
De gîtul poeziei adevårate stå atîrnatå lumea spiritualå, aça taximetristului odios... cu mutrå de caniç jupuit... scåpårînd de
cum de gîtul femeii fåloase stå atîrnat bårbatul çi de beregata pîinii pofte dupå muieri, înçelåtorii, bårbaÆi... Çi purtînd potrivitul nume
stå atîrnat cuÆitul de pîine!... Deasupra fiecårei fapte ce stå så se de æaca Genel...
întîmple, coboarå un demon însoÆit de un înger. Întrecîndu-se în Taximetristul odios nu se låså înså impresionat cu una,
poeme puternice, så cîçtige pentru tabåra sa, respectiva faptå... cu douå...
Ori la cea mai adîncå mlaçtinå cu caralii te arunc... „Luvru“. Cu firma lui preschimbatå aståzi inept în „Capitol“.
te descarc. Pe dreapta, clipi – fracÆiunea lui de secundå – fostul hotel
baie cu buldozeristul. Nu te spovedi..., eu, la prima intersecÆie, merge çi-acuma!
ca tatål tåu, cînd e vorba så mårturiseçti cum Æi-ar place så faci degetele mari de la picioare! Asta-i atît de bunå peste doi ani, cå
– Çi de-ar fi creaÆie de ailaltå, mie poÆi så-mi zici... Eu sînt el?! Ia uite la çcolåriÆa asta de vreo 12 ani, ce mîncårime vede între
– Dacå e creaÆie autenticå, parcå-aç simÆi... freci atîta la melodie cu degeråtura asta? Oi avea vreo bucurie la
baston? – Påi, nu?! N-ai zis chiar tu cum s-a fåcut de fecale?! Ce må
– ...Cînd le zici pe poezii, simÆi cå Æi l-ar mîngîia cineva pe neîntîrziat çtersåturå la fund?!
– Nu neapårat...
n-are despre poezie çi cå orice hîrtioarå pe care pune mîna devine
de la çantieriçti, scåmoçatule?
vårul adevårat de la çofer. Taman despre Pontif susÆii tu cå habar
doar de poezie çi de båieÆei mi-ai garibaldit... Îl iubeçti pe fizicul
– Nu se çtie ca påmîntul. Nu zic cå-i råu. De cînd te-ai urcat, ar fi fost o joacå çi de abia acum ar fi fost el pregåtit så afle ade-
jigodiosule? Aplecîndu-se mult înainte, ca çi cum tot ce povestise pînå acum
– Par eu c-aç umbla cu portjartier de dantelå pe sub parpalac, Çi despre tipul åsta – fåcu Ho diábolos vocea conspirativå,
publice... Eçti poponaut-çef, moçule? la caldarîm çi-Æi fîçîie peste faÆå ca o algå...
så te joci doar de-a scåpatul såpunului, cu bulangiii de prin båile Îl simÆi, cînd te apropii de el, cum te înalÆå 20 de centimetri de
– Oi fi bolnav la vreo paralizie, jerpelitule. æi-o fi plåcînd încordare, un sfert din spiritul lui Cristi a råmas så adie pe afarå.
– Çi dac-aç vedea-o?... De la efort îi tremurau lui Cristi braÆele de la încheieturi. Din
cu ÆîÆele cît doi hectolitri de lipici cå ce boalå vede pe tine?... Dar, din sforÆarea aia, i-au ieçit lui Cristi ochii din orbite.
la nici-un cur de miere nu gåseçte vreo mîngîiere... O vezi p-aia zmeu, unså cu såpun, în interiorul trupului lui Cristi, sufletul såu.
– Hai cå te-am filmat, scåmoçatule, cå la sînul tåu, inima de scris nenorocitul mai tîrziu, a ajutat så alunece, ca pe o coadå de
pra pivniÆelor arse ale banului RacoviÆå, MiliÆia Capitalei. De abia printr-a nouåspråzecea, un înger-îngeraç, cum a çi
Tot pe dreapta, låfåindu-se ca o imenså pasåre Rock, deasu- nu izbutea, încå, så intre...
Zece metri mai gios, pe mîna dreaptå, Casa Oçtirii. Pe de o parte, le scotea, le împingea în afarå. Pe de alta, el, unul
introdus în gurå, înçurubatå în fund. – Cristi al PoeÆilor, ceea ce nu-i deloc neinspirat spus... Da.
cireç îmbrobodit în jurul gîtului çi cu piesa de chihlimbar, de
binte pe pantaloni...
Cocoråscu, mînînd porcii dintr-un jilÆ, cu furtunul ciubucului de
metale, Cristi åsta, al PoeÆilor, dådea drumul çi la cîte-un pipi fier-
cårnii. Trupul bålegos çi zburlit al ståpînului casei, Vatracan
Pulheriei Cocoråscu, iuÆitå, cåtre budå, de nevoile cafenii ale – Adicå nu fåcea numai så creascå metale... În pauza de la
mentele subÆiate ale hårmålaiei de låutari. Paftaua frunÆii çi umerii al pieptului çi al burÆii, transpiraÆia, saliva çi piçatul...
cupele çi tåråçeniile de argint ale serviciului de maså. Instru- rînd çi cåznindu-se så împingå din trup afarå firul de pår al muståÆii,
zårirå, pentru o clipå (pentru cine se dovedi vrednic så le zåreascå), intre înapoi în propriul såu corp. Milogindu-se, låcrimînd, implo-
Prin geamlîcurile aparÆinînd nålucilor acestor cåsoaie, se Optsprezece zile çi luni s-a tot råzboit spiritul lui Cristi så
soare fortåreÆele çi seraiul boierilor Cocoråçti. ca ordinarii pe maidanele påråsite.
potrivite la fix pe tåpçanul unde, odinioarå, çezuserå tolånite la De remorcile de spirite ce i se îmbulzeau nopÆile pe meninge,
Pe stînga, bomboneria çi restaurantul „Capça“. Cu zidåriile De maldårele de lighioane ce-i zmîrÆîie acum în ureche.

89 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 88

92 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 85

cu cîrligul pe portofel). Talmudiçtii aia, zic, poartå înfåçuratå, în În realitate, nu erau nesfîrçit de multe palate. Ba, dacå erai
jurul degetelor, cîte-o sîrmå... cît de cît cinstit, trebuia så recunoçti cå, dimpotrivå, Podul Mogo-
– Åsta dezavua sîrma... Nu se prea dådea în vînt dupå ea... çoaiei duhnea de bodegi. În ceafa fiecårui pålåÆel, în cîrca oricårei
Pe inelarul såu se råsfåÆau, cizelate, 5,09 grame de argint bibloteci, fie ea academicå sau universitarå, atîrna çi îçi bålåbånea
curat. Råzuite, pare-se, de pe spatele oglinzii pe care Moise çi-o fundul murdar cel puÆin cîte-un sac de bodegi.
açternea peste chip, atunci cînd îi era îngåduit så urce så se Dar nu niçte bodegi tåioase, adulte, grosolane. Ci niçte bode-
întîlneascå, din vreme în vreme, cu Dumnezeu, pe pantele pråpås- guÆe simpatice, neajutorate, peltice, în visteriile cårora adevåraÆii
tioase ale muntelui Horeb... cetåÆeni fini îçi vårsau, cotidian, adevåratele pensii alimentare.
Ai vreo bånuialå ce capacitåÆi putea avea podoaba aceasta? Çi în stranele cårora, påtrunzînd çi miluind în jurul tåu, tova-
Cînd dådeai drumul inelului pe fundul unei halbe de bere, råçii de pahar, cu piciorul, trezeai nu proteste, ci admiraÆia pupå-
bijuteria se dizolva. Argintul såu se ridica la suprafaÆå çi reflecta, cioaså a celorlalÆi muçterii, încîntaÆi de halul în care umblai de
în smalÆul såu topit, numele çi actele celui ce, la sfîrçitul unei noi troçcånit încå de la ora aia din dimineaÆå.
mii de ani, va intra, iaråçi, în ståpînirile poeziei perfecte... De altfel, prin zonå, nici taximetristul Genel nu-çi saluta altfel
Pentru cå asta era påsårica talmudistului. cunoscuÆii, decît cu podul palmei rulat în jurul unui påhårel ima-
Propåvåduia, din douå în douå mese, cå, la-ncheierea fiecårei ginar, pe care-l ciocnea de la distanÆå cu celelalte påhårele nevå-
mii de ani, cineva va intra din nou în graÆiile textului perfect çi zute, ridicate cåtre el din stradå, din ganguri, din demisoluri, de
cå, prin puterile textului sacru, va guverna, o anumitå vreme, la fiecare colÆiçor de oraç, de cåtre spuma båutorilor profesioniçti.
lumea, înainte de a dispårea çi el, ca persoanå, çi textul... Chiar Diavolul alesese, pentru a citi din poezia lui Cristian
Eram atît de neconsolat pe chestia asta, încît må ustura în cot. Popescu, în armonie cu peisajul, un fragmenÆel intitulat „Local
Polizam destul de çucårit deci, cå nu råzbeam så guvernez familiar“.
nici la masa mea, reperînd între timp stîrpitura cum se insinua – ...„Toatå familia mea benchetuieçte la «Local familial».
languroaså cåtre mine, dar nereperînd-o cînd, iute de labå, mi-a Bere. Låutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Veriçoare.
slobozit tinicheaua în halbå. Toasturi. Bunicul, dupå tejghea, ascute cuÆit pe cuÆit, priveçte
Nu l-am cîrpit. buchetul de liliac, rîde, ascute: hîrçt, hîrçt, cuÆit pe cuÆit. Într-un
Mi-a demonstrat chiar atunci, în stolul de argint ridicat deasu- colÆ, un Æigan îçi înmoaie vioara în halba de bere ca pe un miez
pra clåbucului berii, cå descoperitorul poeziei perfecte va avea de pîine. [...] Mama se-nvîrte printre mese, veselå. ToÆi o ciupesc
fix numårul çi seria mea de buletin... tandru, o mîngîie, o strigå...“
– Arasel! Aici trebuia så-l cîrpeçti... „Pentru ce, scafarogule, – Ai dracului!... O ciupesc pe mama lui åstuia çi el se bucurå!
så nu aibå seria çi numårul meu de paçaport? Påi, ce, sîntem în – ...o mîngîie, o strigå. [...] Berea scîrÆîie-n halbe, scîrÆîie
România?! Nu drojdim bere în Mozambic?“... pozele pe la încheieturi. [...] Mama serveçte, pårul ei se revarså
– ...A clåtinat de trei, patru ori halba, de çi-a strîns, de prin toate în bucle blonde peste marginile halbei. Toate rudele îçi trec mîna
moleculele berii unde se-mpråçtiase, inelul la loc. L-am auzit reci- prin el înainte de a bea. Fluturå rufele pe frînghie deasupra me-
tînd una din çmecheriile lui talmudiste. Çi, cînd çi-a dizolvat iaråçi selor din «Local familial». Toatå lumea e adunatå. Bunicii mei
belciugul în halbå, ca pe-o pastilå de calciu efervescent, în poj- din flori, måtuçile. Mie îmi aduce mama cei mai bine fåcuÆi mi-
ghiÆa lui au apårut imprimate çi numårul çi seria mea de paçaport. titei, aduce liliac în halbe la «Local familial», unde toatå familia
rezile de gunoaie care începuserå så i se reverse încet pe sub unghii. Genel nu çtia cum så-l stîrneascå. Så nu se opreascå.
La întoarcere înså, spiritul lui Cristi gåseçte locul ocupat de ci- Çi Tartorul, încå îndoit, strecurå o privire îngrijoratå spre ceas.
çi så se plimbe prin afara oraçelor... – Så tot fie paiçpe luni...
manechinele çi statuile, momindu-le çi încurajîndu-le så se ridice povesteascå.
de ameÆeala pe care o då nostalgia. Çi cuvinte care însufleÆesc Clientul, så-l pici. Nu pårea prea convins cå trebuie så
talele så creascå, precum plantele. Cuvinte care vindecå bolnavii poezie!...
hålåduieçte pe tårîmuri secrete, unde deprinde cuvinte care fac me- ca så çtie cum så te scape. Cum s-a aprins în tine tårîÆa dupå
doneazå trupul în ghearele unei aberaÆii nervoase. Spiritul såu aça cå nimeni nu te-ascultå... Cardeçte-i mai bine lui fratele tåu,
apropiaÆi – doi la numår – mama çi sora, Cristi Popescu îçi aban- arest la miliÆie, toÆi curcanii e obiçnuiÆi så li se adreseze frumos:
La douåzeci de ani, sub privirile înfricoçate ale puÆinilor mai implori tu de ei så nu-Æi strîngå coaiele în tocul de la uçå. În
lul Pontif al PoeÆilor înnebuneçte... – Cå degeaba, dupå ce o så te prindå cå eçti curist. O så te
revine çi-l îngrijeçte, cînd, ca o încununare a patimilor lui, actua- – Ce bodågåneai acolo, puturosule?
e prea confortabil de convieÆuit cu Cristi... De fapt, tot nevastå-sa cufundîndu-çi-le într-o ceafå nåclåitå de taximetrist.
– Au existat unele neînÆelegeri! Îmi place cum gîndeçti. Nu în sec. Diavolul îçi înålÆå, dupå o vreme, pupilele de peçte fiert,
care-l pricepea. de fripturå. Genel nu zårea ce face åla în spate çi clåmpånea cam
Daciei 1300, dupå atîtea piçcåturi, mai-mai se impregnase miros
taximetristul, vîrîndu-çi nasul în ciorba singurului subiect pe
sucea ca o piele uscatå de gåinå çi fumega. În vinilinul plafonierei
– Adicå nevastå-sa, båçinoasa, îl påråseçte? exclamå bucuros
Unde piçca pergamentul cu vîrful creionului, locul atins se
locuiau...
cîrciumii lui Laharie Tralala.
se cåsåtoreçte), çcoala, bietele înclinaÆii muzicale, casa în care
La vårsare, cîrmi o cruciuliÆå peste dîmbul din vecinåtatea
pierde, pe rînd, çi parcå în duçmånie: cåminul (fiindcå, între timp,
Bulindroiului, o baltå cu apå posacå çi puturoaså.
Din care sårmanul Cristian nu-çi mai revine, pînå cînd nu-çi În contul izvorului, care atîta îl înfrigura, însemnå lacul
pe care destinul putea så i-l dea: moartea lui tac-su. un fir de orzoaicå între måsele.
La çaptesprezece ani, încaseazå cel mai teribil cap în gurå dinile cu zarzavat, un pîrîiaç, ca çi cum un båçtinaç ar fi strîns
maestra. strîngeau la sînul lor, clåtinîndu-l prin terenurile virane çi grå-
Dupå douå çedinÆe de încålzire, învåÆåcelul îçi ridiculizeazå UliÆele dulci çi întortocheate ale Såpunarilor çi Pescarilor
zodia nefastå a Proletcultismului: Veronica Porumbacu. ridicate dupå gravuri în aramå.
ziei la Palatul Pionerilor, sub autoritatea unei poete oÆelite sub HårÆile erau din 1781, 1794, 1822 çi 1849, douå dintre ele
La treisprezece ani, îçi începe iniÆierea în regala artå a poe- mecanic.
de la treizeci de paçi... dite pe hårÆi, ciuruite de timp, întårite de el cu dungile unui creion
de ani. Pe întuneric, aura sa de splendoare se zåreçte, fårå greutate, Såpunari, Scaune, Cavafi çi Pescari. Încurcåturi de ulicioare bro-
dolofan, iubåreÆ, agitå o mustaÆå de grenadir. Are douåzeci çi nouå vreme ce, cu dreapta, haçura ariile stråvechi ale mahalalelor
pe Påmînt, så joace joace sub tricoul de Cristi Popescu. Este înalt, Has-Satan îçi expedia exclamaÆiile de jubilaÆie turisticå, în
...Pe numele såu laic, noul Papå al PoeÆilor a fost slobozit niçtii?!“... Cînd te låudai cå Æi-a picat prima oarå pata pe poezie?
cel mai împlinit al ultimelor zece... jerpelit så momeascå, cu rimele lui de doi bani, pe fierar-beto-
lui – un ins, Cårtårescu, al cårui pontificat fusese apreciat drept Sun çi zic: „Tovaråçii plutonieri! Pînå cînd så-l låsåm pe

87 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 90

86 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 91

mea benchetuieçte...“ ...De altfel, «Localul» are, ca popa, 36-38 – E adevårat, pituliceo! N-o fîsîi tocmai acum... Fir-ar ei ai
înÆelesuri ascunse... dracului, ce-a putut så le treacå prin cap. Paiçpe luni!...
Ho diábolos citea cu voce baritonalå, suplå, bine antrenatå. – În baborniÆa de cîrciumå... în care îmi polizam minÆile...
Corzile vocale fårîmiÆau coloana de aer expulzatå de dia- Has-Satan mai scurse o ocheadå spre ornic. Cadran mare,
fragmå. Limba se arcuia pe plançeul bucal. viçiniu, douåzeci çi patru de rubine, trei limbi. Într-adevår, toatå
Buzele rotunjeau fiece sunet. viaÆa în România era timp berechet.
Sus, pe tåblårie, Relu çi Doru îçi lipiserå urechile de plançeul – Deci îÆi cam polizai minÆile. Ce nenorocit!...
capotei, så nu scape nimic din ceea ce se rostea cadenÆat înåuntru. – ...în care îmi polizam minÆile – imediat ce-o degajam din
Genel se freca încetiçor de spåtarul banchetei, så-çi culce la loc çantierul åla, despre care îÆi spuneam, din Mozambic...
firele de pår ce i se zburliserå pe spinare. Deci acolo stîrmocea... çontåcåia de la maså la maså, scurgea
– ...? båutura din pahar în pahar, un celebru talmudist iudeu... ce
– ... dezvåluia çi dînsul, oriçicui, cå într-o poezie perfectå çed zidite
– Ei, Æi-a surîs ?... Ce pårere Æi-ai fåcut de poezie, jigodiosule? 99 de înÆelesuri ascunse...
– ...În viaÆa mea n-am întîlnit un tip aça beat çi care så batå – Ei, batå-te så te batå, spurcåciune, aça mai vii pe-acaså...
atîÆia cîmpi. Çi care s-o ia, atîta, pe aråturå... Påi, d-aia te duci tu Care vasåzicå ai pus ranga pe talmudist çi te-ai îmbolnåvit de la el!
la «Local», ca så te rînjeçti cum toÆi beÆivii se pipåie cu må-ta?! Çi
– ...Eu, pe vremea aceea, nu må prea omoram cu dezvåluitul.
chiar de te rînjeçti... Rînjeçte-te!... Dar så nu fii în stare så nimereçti
Aça cå, ori de cîte ori îl presimÆeam apropiindu-se de separeul
tu, acolo, atîta amar de vreme, vreo singurå stricåciune de rimå?!
meu, cu chef så-mi dezvåluiascå puÆin, îl mai bruftuluiam...
– Ce vorbeçti?!
– Ceasul råu! V-aÆi bruftuluit, cît v-aÆi bruftuluit, dar pîn’ la
– Asta nu e poezie. Asta e çtersåturå la fund!... Orice cîntecel
urmå v-aÆi plesnit în microb.
poartå vulcanizatå, la turul pantalonilor lui, cîte-o rimå... Rima
e un soi de chiloÆel. N-ai slip, n-o întinzi la plajå... Cine te-a – ...Numai cå, într-o searå, dupå ce polizasem suficient, insta-
påcålit pe tine, scåmoçatule, cå jerpelitura asta de vorbe e poezie? lîndu-må într-o confortabilå zonå de febrilitate intelectualå, Æîçneçte
Fåcînd creÆuri „laba gîçtei“ pe la colÆul ochilor, has-Satan scurt, cåtre mine, bijuteria de talmudist. Bålmåjeçte ceva. Îçi agita
toarse melancolizat, se-ntinse çi sfîrîi ca o salamandrå. cicatricele. Çi-mi aratå pe degetul mijlociu un inel...
– Mai må asculÆi? – E-te, fleoçc!
– Ca pe glasul lui pårintele Birizdael. Care, ori de cîte ori – Çi îmi zice: „Ochiosule!“ (pe motiv cå nici el nu izbutise
descleçteazå gura, så tîrguie sau så dråcuiascå la vreo påcåtoaså, så må priveascå niciodatå în ochi) „Ai tu habar, måcar cu creierul
o încurajeazå pe gudulancå prin vorbele: „Tu ai supt-o cel mai mic de pe tine, ce sculå de preÆ port eu aici?!...“
bine, nevinovato!“ – Un inel! îi spun eu.
– Pe la începutul anului de faÆå – demarå visåtor Diavolul – – „...Mi se pare firesc så fie un inel. Cå doar nimeni n-ar Æine
un consiliu de 12 înÆelepÆi... l-a numit în tainå... pe autorul din încolåcit pe inelar un cazan cu rufe...
care Æi-am citit, drept noul Papå al PoeÆilor pe anul în curs. ...Indiscutabil e un inel. Misterios ar råmîne materialul din
...Se zice numai. Ar fi fost desemnat drept cel de al XIX-lea care a fost turnat... Ai idee din ce-a fost turnat?
Papå al PoeÆilor. Iar iradierea sa spiritualå trebuie så fi fost sub- – Unii din talmudiçtii pe care îi frecventez eu, zise Genel (din
stanÆialå, dacå l-a detronat, fårå cine çtie ce zguduiri, pe cel dinaintea åi de-Æi sorb, una-douå, votculiÆa risipitå pe muçama ori Æi-l agaÆå
Hereçti.
– Calc-o çi cåtre stînga... Tai-o çi cåtre grajdurile boierilor
– Hep!... råspundea neparticipativ omul volanului.
– Mofturosule...
reparå. cåmåri cu bucate ale CurÆii Domneçti.
trotoar. Au beteçug. Poate trece umbrå de stråin peste ele çi le cele ale JitniÆei Vechi (din strada Sf. Nicolae JitniÆå), fostele
vînzare... Mi le-a dat madam Nicolici så le scot la tratament, pe nåråvaçei UliÆii a lui Vasilache (strada Labirint) çi mai la vale, prin
– Nu stå nici la 244. Nici la 246... Iar seminÆele nu-s de Cåcata) prin copåile mahalalelor Olari çi Olteni, prin cele ale
din bagaoaia cu seminÆe. scurgea (cînd nu primise încå antonimul nume de familie de
ciliazå la 246... CetåÆeanul din spate poate-Æi cumpårå jumåtate De unde nevåtåmata Bucureçtioarå, pîrîiaçul-mireaså, se
– Dacå-mi zici, la cinstealå, dacå cuibåreçte la 244. Ori domi- (Calea Cålåraçi).
– O gåseçti unde vrea ea, articulå centenarul cu greutate. pietre cubice ce placaserå, parcå în glumå, grumajii UliÆii Vergului
...nu ...Maria C. Nicolici? gropile de lut ale polcovnicului Zamfir, pe primele pojghiÆe de
pe... numita...? (Çi chiombindu-se în bilet) Pe numita Maria O. fraÆilor Çantalioru, adunîndu-çi puterile pentru a se revårsa, printre
– Muçchiulosule, bågå clanÆa æaca, gåsesc eu la numårul 244 prin curÆile stolnicului Gligoraçcu, prin grådinile de zarzavat ale
oalå de sarmale, plinå cu cornete de seminÆe de dovleac. dicaÆi a-çi mai paçte vacile în interstiÆiile caldarîmului). Ostenea
vestå cu ceasornic cu lånÆug de tinichea, scos santinelå, lîngå o Calomfirescu (unde de abia cåtre 1912, localnicii fost-au împie-
ferchezuit, imobil, cu muståÆile råsucite în formå de gondolå, la Se scurgea dintr-un capåt al altuia al ulicioarei Radului
Genel deschise portiera taman în vecinåtatea unui moçulache joase çi înfundate, tîrnurile de çerpi).
çi pavatå în pietre de rîu. pe întinsul cårora vråjitoarele îçi învåÆau så vorbeascå, cu glasuri
talå. Cu oi, raÆe, gîçte, curci, cu plantaÆii minuscule de porumb (niçte alea de zåplazuri ursuze pe care cucuvåia doar bålåria, çi
Strada PERONE era o ulicioarå, tipic såteascå, în plinå Capi- Tåind de-a curmeziçul Ciçmeaua Seacå, pînå la numårul 18
Cå dacå i-oi mai muta-o înc-o stråduÆå, la stînga, e-un mizilic... SecÆionînd Podul Tîrgului de Afarå (Calea Moçilor).
– Mutå-i-o, românaçule, cå, dacå tot te-ai îndurat pînå aicea... Decebal, Armeneascå, Paleologu çi bulevardul Hristo Botev.
boarfe pînå la strada PERONE... Ce zici, så i-o mut? coadå, flotilele de gîçte, peste zona stråzilor Stelea Spåtaru,
m-a rugat vecina de la un coleg s-o ajut så-çi mute cåruÆa asta cu Cotea pe dinapoia altarului bisericuÆei Råzvan, mînînd, de la
– Ma-mare... – strigå cåtre curte lighioana de taximetrist – cu echipajele de catîri de prin pietråriile altor tårîmuri).
deschiså. Cu ormamente çi nu çtiu-ce-uri turceçti. toase, amarnice, fårå multå carte, pråvålite ca din ceruri ori smulse
Genel trase maçina, de håÆuri, în faÆa unei viliçoare cu portiÆa ca pe acadele, fundaÆiile hanului Berevoieçti (niçte cåsoaie Æes-
ar fi avut. în Pescåria Veche (mai tîrziu strada General Florescu), lingînd,
N-aveau ele timp de întîlnire, deçi tocmai timp de întîlnire iuÆi ale buruienilor, evada, poposind pe ulicioara SfinÆilor, scåpa
degetele încîrcite ale unor tîrnuri de nuiele, båtåturile curÆilor. Cotlon de apå din care gîrliÆa, culcînd la påmînt mirosurile
mai mari, alunecate sub çolduri çi care scårpinau, måturînd cu baltå de la Carvasara sau Balta Våmii.
gålbioare, fålcoase, cu taliile rochiilor, moçtenite de la surorile maidanele din prejurul spitalului ColÆea, alcåtuind acolo Marea
bezelele çi bileÆelele lor cu propuneri de întîlnire cåtre niçte gagici Polonå, segmentînd Bulevardul Carol, depåçindu-l çi inundînd
Pe capotå, recåpåtîndu-çi vlaga, Relu çi Doru îçi reexpediau Numai pentru a prinde puteri, înainte de a se avînta pe strada

109 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 100

112 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 97

Genelul parçiv încremeni o clipå, cu stråinul în spate, cu Cu toatå istorioara sa, Genel nu dezgheÆå atmosfera.
båsånåul puicuÆei spre el, cu capåtul curelei în mîini, apoi bîigui Deçi în miezul zilei, taxiul orbecåia pe stråduÆe tot mai povîr-
încurcat: nite, palmate de clådiri ce çtiuserå triça timpul, încumetîndu-se
– Påi, nu eçti tu, çantalio, madam Nicolici? så absoarbå, pe traseele lor neînÆelese, tot al treilea trecåtor sau
– Cine zice?... maçinå, pentru a-i scoate, dupå secole de adîncå uitare de sine,
– Eçti, få? taman cåtre sud... între galioanele de zidårie ale zonei Lipscani,
– Eu?! jucîndu-çi sau ciocånindu-çi între ele provele. Ori, håt departe,
– ...Nu-i, få, nimic, atunci, cå nu eçti... ia, zgîrceçte-te aça! fåcîndu-i så aparå între rubedeniile lor, spitaliceçti sau diavoleçti,
Çi-o pîrîi, låsîndu-i-se cu toatå greutatea palmei drepte pe înçiruite în întinderea stråzii Plantelor...
ceafå çi cåutînd s-o frîngå de mijloc. Nåsoasa, cu poftå så-l întå- – Unde te duc? întrebå, pentru prima datå, alarmat, condu-
rîte, se råsucea çi se podea sub el, ca o cotoaicå-n cålduri. cåtorul vehicolului, la o orå çi zece minute dupå ce pasagerul îl
– Te-am simÆit la defect! zise åsta, care-o înclinase pîn-o fluierase çi i se încolåcise între canapele.
fåcuse så-çi atingå, cu capul, buricul. Pagubå în ciuperci... Dar Has-Satan se înclinå înainte çi, încercuindu-i celuilalt capul
cum zici tu cå te cheamå pe tine? în menghina palmelor, îi vîrî, fulgeråtor, limba sa lungå, pupå-
– Gabriela P. Mocanu, voinicule. cioaså çi scormonitoare, de-a lungul reÆelei de tainiÆe ale urechii.
– Ce-Æi paså? Frige-o normal!... Du-må unde çi-a înÆårcat
– Ehei, Gabrielo, iarå eu bag acuma, la tine, în viteza a IV-a.
dracul copiii!
...Cå så nu te plîngi c-a trecut aiurea anul åsta. Pînå o fi ne aråÆi
unde stå madam Nicolici...
Au fript-o normal, încå jumåtate de orå, prin babilonia çi
Rar îçi descleçta æaca guriÆa så mårturiseascå despre toate
pråfåria întregului centru istoric al Bucureçtilor.
putorile, cå nu le båga, neapårat, direct în viteza a IV-a.
Genel resimÆea persistent cum limba solzoaså a Procletului
Ploile de împreunare i le stricarå înså clåmpånitul unui clo- îi linsese cornetele osoase ale cavitåÆii nazale, îi desfundase sinu-
pot, agitat cu bruscheÆe, de undeva din adîncurile de velur ale surile çi canalele, îi ondulase cartilagiile. Çi, ieçindu-i pe partea
casei, ca de pe platforma unui tramvai cu cai. Dangåt de clopot, cealaltå, i se açezase, muçchi tegumentos, så zacå alåturi de limba
însoÆit de o voce tåioaså, ce ar fi putut trece cu greu drept una sa, precum doi dulåi somnoroçi, pe plançeul vascularizat al
de muiere, joaså, uçor råguçitå çi melodioaså, o bunå voce de jazz. cavitåÆii bucale.
– Gabi Gabrielito, sifilitico çi deshumato! Ai stors, dezarti- Pe la ora 15,20, Ho diábolos îl mînå printre casele indisci-
culato, vålmåçagul de ceapå?... N-am auzit nici pînå acum, peste plinate, neconstruite în linie, ci dupå profunda çtiinÆå a bunului
cåpåÆîna de ceapå, trîntiturå de uçå... plac, de-a lungul curÆilor garnisite cu troace, coteÆe de porumbei,
Fåtoaca Æîçni, cu carnea dosului fåcînd o dulce plescåiturå automobile stricate çi hîrdaie, cåtre gurile pîrîiaçului Bucureç-
în aer, precipitîndu-se cåtre tocåria uçii prin care se ivise çi unde, tioara. Adicå de unde Bucureçtiul, cu asfalturile çi cartierele lui,
înconjurînd bulbul unei sonerii încastrate în acel toc, îi apåså, Æîçnea, în jeturi cristaline çi råcoroase, direct din påmînt.
drept råspuns, butonul de trei ori. Dådurå ocol, tartorul evaluînd, din maçinå, suprafaÆa actualei
O datå cu punerea din caså a diagnosticului de sifiliticå pen- Grådini a Icoanei, cu tufiçurile zburlite çi platanii ei, turnaÆi parcå
tru fåtoacå, interesul lui Genel faÆå de nåsoaså se deteriorå simÆitor. dintr-o sticlå verzui-albåstruie, rotunjitå ca fildeçul, unde, pe vre-
– OrdonaÆi, doamnå... percutå slujnica. muri, båltea vråjita apå a Bulindroiului, sau, dupå cum era alintatå
bisericii Batiçtei, unde Bucureçtioara båltea, båtiçtea. înfloratå a fustei. Muståci hîtru.
ochi de apå pe care-l repeta, 200 de metri mai la vale, în spatele Ocna de taximetrist îi mai plantå trei degete sub betelia
Bucureçtioara fusese ajutatå så se destindå într-un lac minimal – nici unul... Care cum strigå, cum împietreçte...
Maria Rosetti, unde, în negura hidrotehnicii Capitalei, dantelata – Nu må strigå, piui deznådåjduitå fåtoaca. Nu mai må strigå
Se învîrtirå în intersecÆia stråzii Dionisie Lupu cu artera pe tine“?
clådiri. C. Maria, treci afarå ca så ne facem exerciÆiile de antiaerianå
intensitatea fluxului luminos ce se råsfrîngea, la ora aceea, peste – Nu te strigå pe tine, cåtre searå, golanii la portiÆå: „Nicolici
produse de trecerea timpului, despre volumul imobilelor çi despre azvîrle tîmpitele în închisoare.
Guzganul trîntea cîte-o însemnare, cu indicii despre desfigurårile Palma îi era fierbinte, vocea de oficialitate plictisitå så tot
aparent definitiv uitate ale gîrliÆei Bucureçtioara. La fiece meandrå, çoldul jilav.
Automobilul aluneca, precum un bric de såpun, pe traseele Genel se çi înfiinÆå în inima ei, înhåÆîndu-i çi palpîndu-i
de a da peste alta çi mai dihai. Oricum nevårgat, necangrenat de crustele sårate ale transpiraÆiei.
nådejde, se acompania imediat ce gåsea o rimå reuçitå çi înainte du-se dacå n-ar fi fost mai intelectual så-çi fi îmbråcat tricoul mov.
exponometru çi-o muzicuÆå, în çira spinårii cåreia, suflînd cu – Habar dacå mai çtiu... se fîstîci galeçå gudulanca, întrebîn-
Calomniatorul dådu la ivealå din marsupiile trenciului un pielea subÆire a obrajilor.
pe ea. Fårå a-i mai da rågazul så-çi ascundå cariile prietenoase sub
Unde dregu-Æi-aç çi fåcu-Æi... – Cum te cheamå pe tine? o luå direct din servå Genel, el
...Cå te duc la Împåratul, c-un duçman cît toate zilele (un nas enorm), pe faÆa micuÆå.
irupse o fåtucå brunetå, cu pulpe imense, cu un tricou viçiniu çi
Çi Spuma adîncurilor Din cadrul celei de-a treia uçi, situatå spre fundul imobilului,
Cu-Împåratul peçtilor binte çi sînge, faÆadele cåsoaiei.
stropea parcå, dintr-o legåturå de busuioc, cu o dîrå de apå fier-
Ca så faci prostii pe hol. pînul terifiant al Lumii. Fiecare plecåciune a nuielelor încîlcite
Cå te duc la Techirghiol înflorite de cindrel çi forsiÆia, în semn de supunere faÆå de Stå-
236, invizibilii demoni de cartier înclinarå månunchiurile tufelor
Aparat locomotor... Cînd trecurå, prin poarta plumburie, în curtea de la numårul
Gino, pune-Æi, cînd må scol,

Dumica låutåreçte Ucigå-l toaca:


Çi-o bufnise iar în fredonat.
Îçi ghida çoferul cu pioletul bastonului. Închisese un ochi.
Calcula. STRADA PERONE
råschiate.
miere çi dupå frontoane, examinîndu-le prin echerul degetelor Capitolul 4
unt, pe tåblåria încinså a vestigiilor... Sorbea cu ochii dupå çar-
La suprafaÆå, Diavolul se topea de încîntare, ca o bucatå de

99 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI

98 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 111

de gloate, Balta Icoanei, destul de adîncå, odinioarå så înece între – Dar de ce, få? De ce-mpietreçte?... Ce le-aråÆi?
subÆiorile ei çi cal çi cålåreÆ. Din încåperile podidite de întuneric çi de råcoare ale imo-
Taman din acest binecuvîntat gîrlici izvorîse odinioarå çi bilului se prelinse un clånÆånit dulce de clopoÆel. Nåsoasa îçi ciuli
måduva Bucureçtilor, gîrliÆa numitå Bucureçtioara. antrenatå bånuÆii translucizi ai urechilor çi, descifrînd semnalul,
Singura înjghebare de ape din lume cåreia i se dusese buhul buzele îi citirå instictiv.
de a izvorî, din Æårînå, direct descîntatå. – Cugete dulci, bucuriile inimii... Asta înseamnå cå, deçi i-a
Ungînd, cu pîntecul ei, partea sfîntå a oraçului çi atribuin- gåsit cooperatorului care a intrat vaca... pe motiv cå... hoÆii i-au
du-i-se darul de a desfåçura, în curgerea ei, ca pe niçte covoare, Æinut-o pitulatå în mlåçtiniç, i-a îmbolnåvit cooperatorului vaca
douå maluri perfect transparente. Prin care, uneori, copiii, nebunii, de gîlci... Aça cå mai açteptåm o Æîrå så i-o çi vindice... çi pe urmå,
poeÆii, fulgeraÆii, çi cålåtorii aleçi zåreau, la o adîncime de zece må duc eu la dînsa ca så v-anunÆ c-aÆi sosit.
poçte, în stråfunduri, pînå çi vîrtejele de pår din coafurile naÆiilor Genel, încredinÆat cå fåtoaca gråieçte în dodii, o proptise în
çi grupurilor de oameni ce-çi duceau existenÆa tainicå çi necomu- zid çi-o adulmecå în anchior.
nicativå, adînc, sub oraç. Legendele zugråveau cum cei de sus – Arasel, ce så te mai duci, nenorocita de tine!... N-ai zis chiar
se uitau cåtre necunoscuÆii de jos, ca prin niçte acvarii. tu cå e îmbolnåvitå de gîlci?!
Cu vremea înså, veselii bucureçteni nu ezitarå så facå chiar Adulmecarea fu perturbatå de o nouå reprizå de sunete pro-
duse de zdrångåneala unor instrumente mai puÆin cunoscute, de
çi din neprihånita gîrliÆå Bucureçtioara, canalul colector al mur-
percuÆie, poate çi de suflat.
dalîcului lor.
– Plåceri rare braÆ la braÆ cu necazuri uçoare... interpretå
Mahalagii îçi deçertarå într-însa conÆinutul umblåtorilor.
bruneÆica ceea ce påreau så transmitå revårsårile sonore... În
Såpunarii, cadavrele mîÆelor fripte.
tåråçenie e amestecatå çi ibovnica cooperatorului... Care, çtiindu-l
Måcelarii çi tåbåcarii îmbunåtåÆindu-çi aruncarea la Æintå,
pe cooperator zburdalnic la amor çi linguçitor dupå fuste, s-a
o aglomerarå cu gogoloaiele resturilor putrezite ale îndeletni- uneltit cu çeful de post... Ea så-i presare, în tutun, cooperatorului,
cirilor lor. magiun dråcesc çi så-i subÆie din energia Kundalini.
Strat dupå strat, mormanele de gunoaie, moloz çi cadavre, ...Çeful de post så-i dreseze cooperatorului proces verbal çi
sugrumarå deget dupå deget, gîrliÆa miraculoaså, preschimbîn- så-l înfunde în puçcårie, pe motiv cå çi-ar fi ciopîrÆit singur vaca,
du-i – de pe la 1733 – renumele de Preacuratå în ocara, din ce fårå aprobarea Sfatului Popular... Çi aça, så se înståpîneascå çi
în ce mai adecvatå, de Cåcata. peste casa çi peste ibovnica cooperatorului...
BineînÆeles cå tot localnicii, prin murdåria lor veselå çi insis- ...æîrîiala de acuçi – explicå, de bunå credinÆå, fåtoaca – îmi
tentå, biruiserå. Iar de pe la 1837, prin astuparea çi cicatrizarea porunceçte så zdrobesc, în tocul uçii, o cåpåÆînå de ceapå. Ca
ei completå, Bucureçtioara nu se mai regåseçte pe nici o hartå. ceapa så plîngå çi inimioara ibovnicei dupå cooperator...
Doar actualii dezgropåtori ai reÆelelor de canalizare ai Cît despre alintåtura ce mi-ai început-o – turui gudanca, mai
I.C.A.B.-ului mai înÆeapå, cînd çi cînd, cîte-o vînå de påmînt viu, mult råsfåÆîndu-se decît nesinchisindu-se cå, tot jumulind-o çi
gras, miezos, îndopat cu împuÆiciunile asimilate, semn cå, pe sub råsucind-o, çoferul îi sumesese complet poalele la spate çi se
scoarÆele pavajelor centrale ale Bucureçtiului, mai pulseazå pregåtea så treacå, pe loc, la acÆiune – så çtii, de te-o prinde...
ceva din inima pîrîiaçului care circumscria punctele descîntate C-ai så zaci çi tu de pedeapsa, cu care îl zgruminecå pe çeful
ale oraçului. de post, chiar acuçi, de la distanÆå, madam Nicolici!...
ori îçi tropåiau înveselite încålÆårile, ori de cîte ori li se pårea cå cîntatul pîrîiaç Bucureçtioara se vårsa cu vreo 150 de ani în urmå,
tului Mina. Nåluci ale zidurilor demolate, care-çi rînjeau danturile curmåturile unui deal, plaja miraculoaså pe care, odinioarå, des-
pictate sau mozaicate cu imensa frescå numitå PeripeÆiile Sfîn- Çi dibuirå, într-o rîpå peste care artificierii erau pregåtiÆi så reverse
Ori cå penetreazå, ca prin perdele, prin nålucile zidurilor, în jurul lor cu insistenÆa unei ninsori de fulgi metalici çi monstroçi.
clopote çi de steaguri învolburate. pe sub benele suprasaturate cu beton ale macaralelor, picurînd
aprinse ale candelelor, pereÆii de argint ai chivotului. snopurile de Bîjbîirå, o vreme, peste gåurile de çobolani ale picamerelor,
hîrjîie, cu barele neortodoxe ale taximetrului, månunchiurile burie, a bucii obrazului, într-una precum a colii de hîrtie.
toare, tåiate dintr-un lemn mai înmiresmat ca scorÆiçoara. Cå nînd, pentru o clipå, îi virå lui Genel culoarea naturalå, oacheç-gål-
senin, cå trage de volan, printre çirurile înalte de strane stråluci- mozaicate, semi-translucide çi pe luciul cårora tåråboanÆa pati-
acum amestecate çi sfårmåturile, pînå çi lui Genel i se nåzåri, din Coçbuc-Izvor. Capete de bulevarde imense, placate în dale påtrate,
centrul cåreia fusese clåditå Capela çi cu a cårei cliså îi fuseserå cu bulevarde precum Victoria Socialismului, Unirii çi LibertåÆii,
Dar de abia la al cincilea ocol dat pe marginile vågåunii, în fusese såpatå çi fier-îmbetonatå noua structurå radial-concentricå,
Capela, apoi întreg ansamblul Institutului de Medicinå Legalå. incinta bombardatå. Peste fosta structurå labirinticå de stråduÆe,
tåmåduitoare, råzînd complet de pe suprafaÆa påmîntului mai întîi Neasemuit pårea, dar nici nu påreau gata s-o întindå din
rupsese toatå aceastå sfidåtoare trambalare a ÆurÆurilor de apå atît de neautorizat pe un çantier atît de neasemuit cum pårea acesta.
La 20 septembrie 1985 înså, Marele Arhitect, desigur, între- lucru så-çi descarce înjuråturile asupra lor, ce cautå cu un taxi
ale Bucureçtioarei ori chiar cu un ÆurÆure de apå tåmåduitoare. mobilizaÆi, nu se desfåcuserå de lîngå baråcile vreunui punct de
cîndu-se apoi cu o cîrpå umezitå, de respiraÆia zåcåmintelor ascunse tor de seamå, cåftåniÆi supraveghetori peste hoardele de çantieriçti
Æinea cå, o datå la 13 ani, un bårbat suferind putea coborî, întor- Era de mirare cum nici un tablagiu, securist sau vreun bågå-
de raze chiar deasupra lespedei centrale, prin care, tradiÆia sus-
cele Opt Vitralii cu SfinÆi se gråbeau så-çi intersecteze snopurile fonfåitului paharnic Nicolache...
punctele cardinale, precum çi de faptul cå, la anumite ore ale zilei, rile lor micuÆe, în zidurile spåtarului Mimåcaru çi în cele ale
întåritå de dispunerea frontoanelor crucii, perfect orientate spre Lucaci çi Udricani, cårîndu-i çi dînd lovituri înfundate, cu hoitu-
DestinaÆia secretå de însemnare a punctului de confluenÆå era dînd huÆa-huÆa, pe viiturile lor, pe puradeii înecaÆi din mahalalele
întocmit în cruce greacå çi protejînd în subteranele sale un osuar. Çi atunci, neîndreptåÆitele çuviÆe nåvåleau så punå ordine,
balizå, Capela Institutului, cu hramul Sfîntului Mina, cu planul podeÆe groase çi bulumaci.
de apå îçi contopiserå cursurile, iniÆiatul Profesor înålÆase, drept îçi såltau singure chepengurile råsturnate deasupra çi croite din
Pentru a însemna chiar punctul în care cele douå vîrtejuri lepådate în ele de la viÆei, puhoaiele Bucureçtioarei se råsculau,
de Medicinå Legalå. Cînd nu mai pridideau så împingå gråmezile de måruntaie
çi antropologie preistoricå, ale proaspåt înfiinÆatului såu Institut Aici bufnea apa.
Minovici, paralelipipedele sålilor sale de disecÆii, criminologie care le picau în mînå...
zilor geologici, îçi distribuise, desigur, în 1892, profesorul Mina tarabagii despicau çi despicau, într-o veselie, toate dobitoacele
Pe aceastå plajå, îngroçatå de depunerile succesive ale sol- – ...Uite aici erau Scaunele de carne, butucii pe care vrednicii
de apå ale petrecåreÆului rîu DîmboviÆa. al bisericii çi ajuns cu schelåria lui actualå pe la etajul trei.
precum un çuvoi de curent electric, delicat çi constant, în cåmårile 105 B, cu perimetrul de susÆinere deplasat înçelåtor faÆå de cel

105 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 104

108 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 101

fiecare sugrumare de alee, fiecare Æumburuç de la hidrantul la care – ...Au fost tipii åçtia aça boieri cu tine?!... Cotiza la tine
trebuia så te racordezi, din prima, cu stropitoarea. Dacå nu le cu gologani?
explicai, prin staÆia radio, unde så-çi racordeze Æumburuçul, te – Nix... Cel care aduna cotizaÆiile era Popa Stîrlici, de peste
condamnau cå l-ai låsat så se facå scrum pe obiectiv... drum, primul care-a introdus, în Valahia, vînzarea båuturii cu
Ajunsesem aça, så învåÆ numele de la oricare pisicå, despre burta. Intra muçteriul la altar, plåtea cinci pitaci çi, de banii åçtia,
care caporalii din celelalte gårzi raporta c-ar fi îndeajuns de dispe- putea så bea atîta tråscåu cît îl Æinea pe el burta... Dacå ieçea så
rate, încît så aprindå incendiu la uscåtoriile de bloc. Înghesuisem, se uçureze, înÆelegerea se spårgea çi, ca så intre înapoi, trebuia
în registrul sergentului de serviciu adrese, nåvåleam peste fami- så mai cotizeze alÆi cinci pitaci.
lioanele de la toÆi fochiçtii, le cålcam în picioare puradeii çi – Så te rupi în figuri, scåmoçatule?!
transmiteam: „Så-i zici lui tac-to cå sîntem supåraÆi foc pe el!“... Au ciufulit cu tåråboanÆa çi ultimele mahalale råmase neex-
Çi, harçti! Ca så çi låmuresc, îl çi frigeam cu Æigarea pe pura- ploatate: Mircea Vodå, Bradului, Cerniçoara, Traian, Theodor
del! Arasel! Aça cå, la viaÆa mea, am ajuns så-l cunosc mai la fix SperanÆia, ceea ce nu fusese încå doborît din Calea Dudeçti, deja
decît pe osul din ciorbå, pe Bucureçti!... trecutå în nefiinÆå mahala a Sfintei Vineri...
– Foarte bine. Pune-må deci, întîi în strada PERONE... Au socotit, au rîcîit, au cercetat, luînd pe rizurile anvelopelor
Undeva la numerele 224-248. La persoana cu datele scrise în bilet. cele mai tainice fire de praf ale Bucureçtilor: talazurile nesfîrçite
de clådiri electrice, însiropate sub glazura unor decoraÆiuni infinit
(çi Guzganul îi trecu pe stînga, în carabå, un porumbel de
de variate. Cu ornamentele çi vitraliile stîngace. Cu anii fondårii
hîrtie)
(çi monogramele curbilinii) încrustaÆi cu ipsos pe pridvoarele
Cå apoi te zgornesc singur, din nou, cåtre centru. La restau-
înalte. Clådite din cåråmizi, urcate în cîrcå cu samarul sau urnite
rantul „Mårul de Aur“. Så ciupeçti pe socoteala mea oricîte pico-
pe planuri înclinate cu bobul. Umbrite de starurile tufelor de liliac,
liÆe. Çi så despici oricîte oase de ciorbå oi putea!...
ale ulmilor, teilor, castanilor çi plutelor seculare. Piçcate de harul
Spirit extravertit, æaca Genel întredeschise întîi muianul så unor bucåtårioare de varå atît de dulci, de parcå îngerii le-ar fi
pretindå cå strada PERONE e, probabil, o stradå inventatå la beÆie. Æinut sub limbå. Pardosite (multe) cu pietre de rîu, în pieptul
Dar instinctul såu de taximetrist, mai sigur, l-a salvat. cårora, ca în tainiÆa unui ghioc, mai fremåta încå apa. Cu fîntîni
Bîjbîi o vreme spre Pieptånari, pînå ce nårile sale cafenii, ca uitarea de reci, cu ciçmele, coçare, coteÆe, saiele sau chiar po-
de ogar, îi interceptarå stråzii semnalele olfactive, iar cînd o loca- rumbare. Cu foste pråvålii, frizerii, påstråmårii çi brutårii de car-
lizå mai precis, accelerå cåtre ea din toate puterile cutiei sale de tier, din care istoria iesea ameÆitå, raÆiunea nu-çi mai gåsea nici
viteze çi-a curelelor sale de distribuÆie. o raÆiune, iar moartea pårea cå-Æi aÆine calea doar pentru a te pipåi
Depåçi, în gonetå, Cimitirul Bellu. cu degetele ei jilave pe sub cåmaçå...
Croçetå, pe dreapta, Cimitirul Evreesc. Se înscrise pe Olte- În ÆîÆuca bisericuÆei Måmulari (douå turle octogonale, plan
niÆei, menÆinînd pe-o laturå Parcul Tineretului. treflat, pridvor deschis în trei arcade çi în fresce cu demoni naiv
Coti, gîtuind viteza, pe strada de case Stoian Militaru, unde, reprezentaÆi, uitîndu-se çi dînçii dupå cel ce-i studia din dosul
deçi aprilie, gospodinele tot mai dereticau de tåciuni scrumiÆi, gemuleÆului prost mançonat), has-Satan se aruncå în genunchi pe
pîntecele supt al sobelor de teracotå, çi unde-çi lepådau, tot din podeaua de tablå a Daciei 1300, båtu trei cruci mari çi se tîngui,
zece în zece metri, cu gesturi ancestrale, peste gardurile cu uluci, cu zdrîng-zdrîng de acordeonist evadat de prin preventoriile de
fåraçele cu cenuçå, pe rigolå. boli nervoase, doar în papuci çi cu bolile de pe el.
reaså) era afiçate hårÆi adevårate. În care era trasate fiecare ghenå, cu noaptea în cap.
ani, supliment de pedeapså... (fiindcå cotîrcisem pe-o colonå- gåreÆi fuseserå evacuate de prin propriile lor gospodårii, forÆat çi
– La dispeceratul de pompieri unde-am fåcut armata... Doi lui înçelåtoare, uriaçe, obtuze, populaÆii întregi de omuleÆi plîn-
– Dar despre o stråduÆå cu vreo cinci sute de case? reçtioara çi pentru a-çi fixa el, Ceauçescu, deasupra lor, clådirile
fi tråit aici çi-ar fi adus-o remorcatå cu frînghiile de la Calafat... Pentru a çterge de tot deja uitatele trasee ale pîrîiaçului Bucu-
– Decît dacå ar fi montat-o asearå caralii... Decît dacå n-ar despica çi pentru a le suge måduva.
care så nu fi auzit? retrågîndu-se cu ele, pe cîte-o ulceraÆie de maidan, pentru a le
reçti. Ar putea exista o stråduÆå, cu pînå într-o sutå de case, de fiecare, sub lamå, cîte-un calcan sau vreun dos de clådire,
– Te pretinzi c-ai avea cunoçtinÆe grupa mare despre Bucu- La intersecÆia dinspre PiaÆa Cåuzaçi, 14-15 buldozere agåÆau
la Mozambic, prin buric la serai... logie de fiarå.
chiar la ea, în serai... Aranjeazå æaca! Çi te plimbi cum te plimbai alveole în care rîcîiau excavatoarele cu comportament çi psiho-
Comturist?... Çi dacå ai parai suficient, te laså så Æi-o vîri, o datå, FaÆa proaspåt întoarså era una de dårîmåturi fumegînde, de
sterilete çi Råpiri din Serai, pe sub mînå, în Sala Palatului, la de maså de pe o parte pe alta.
de dolari: Æi-am çtirbit cå o cunosc pe o tîrîturå, care vinde Æigåri, Bucureçtiului în ruinå, cu nepåsarea cu care ar fi întors doar o faÆå
la voi taxiu åsta cu tot taximetristul åsta gigea cu tot“... Apropo lante, rîzînd în soare çi preschimbînd mahalalele cereçti ale
stråinåtate, må baleg dolari. Çi-aç intenÆiona... så vå cumpår de
Într-adevår, în 200 de metri, se izbirå în cirezile de bascu-
„Muçchiuloçilor! Eu, în loc så må baleg fasole, c-am fost în
existå între cîntåreÆi.
– Sau ieçim direct la Guvern çi le strigi:
– Of-of! Æinu tactul Genel, dintr-o solicitudine de castå ce
– ...
cu tåråboanÆa asta?!...
Ce-a speriat-o din Atlanta...
cocalar, procopsitule, cå mai apuc, azi, så te conduc, pe undeva,
– æie nici n-avea cum så-Æi intre în ochi... Pe muia ta de Doar în cioråpei çi-n geanta
– ...æîîs. Çi gîndacul urcå panta
cu pozå de fruntaçi la gazeta cu labagii a Sindicatului... Unde rîde basculanta
– Mai citeçte åçtia foaia de parcurs. Çi ne trezim, dupå aia, Din cartierul Banu Manta
vechiturii de aparat: 9 999 lei çi 90 bani.
oricum, de mult, la suma limitå pe care o puteau afiça plåcuÆele Pentru-o puicå din cartier...
Genel deconectå scîrbit aparatul de taxare, care ajunsese Cå ne-am luat ieri de reeever
de forme indefinite. Ceartå-må c-un levier
Înmiresmatul, transformaÆi, la un moment dat, în douå sarcofage
ciment alb, var nestins, siluetele zvelte ale lui Dulcele Doru çi Relu Cu ciocanul de chiftea!...
deçertaÆi pe uscat. De pe capotå se descojeau, de eçarfele de humå, Doamne, nu må mai båååtea
coliri ale unor trupuri cårnoase, aducînd cu convulsiile unor crapi
Din portbagaj, råzbåteau pînå la ei reprizele inegale de zvîr- Dådea Asupritorul cu botul:
de ciment, genele. Brusc, explodå în tonuri ascuÆite, care parcå te juleau pe ficaÆi.
intrase, pe çantier, între Æesuturile Æoalelor çi så-çi scuture de pudra Pentru început, glasul i se despleti molatec, aproape dulce.
107 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 102
106 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 103
buldozerele se opinteau, din nou, så le ghemuiascå la påmînt. Era Echipe de måturåtoare çi de soldaÆi încårcau, cu lopeÆile,
peste puterile unui om så pråvåleascå niçte nåluci la påmînt. stampe, documente, hrisoave, chitanÆe de achitare a instalaÆiei
În spate, sub cerul plafonierii taximetrului, Ho diábolos de gaze, carnete de sindicaliçti, cliçee de la botez, Æoale, lampadare,
se abandonase extazului såu turistic, rotindu-se, ca un corb, pe pungi de plastic, capete de påpuçi, obiecte de patrimoniu, dopuri
deasupra gurilor de vårsare çi psalmodiind, ca un popå, un text de plutå, çomoioage de vatå, în camioane militare, contribuind
produs de seriile cele mai proaspete ale scriitorilor bucureçteni. çi ele la atmosfera generalå de bombardament, prin faptul cå-çi
Compunerea trebuie så fi fost doldora de înÆelesuri ascunse, clånÆåneau caroseriile.
dupå cît de tare rînjea Guzganul. Textul era intitulat: Yagdar nu În planul doi, o sferå imenså de pîclå çi suspensii acide îçi
çtie ce e îndurarea... plimba contururile indolente, pe axa Nord-Sud, pe deasupra ora-
Autorul såu se numea, cicå-se, Adrian Serafim (pe numele çului, închizînd în partea ei de jos çantierele Centrului Civic çi
såu de mirean Adrian N. Ionescu). Çi has-Satan nu ascunse cå pe cele ale Casei Poporului.
întrevedea în dînsul o mare speranÆå a literaturii tinere, un fel de Påtrunseserå în cea mai generoaså zonå de demolåri a Europei.
Rege al tuturor titlurilor ce fuseserå vreodatå date la Bucureçti. – ÎÆi place?... Råmîi ataçat cauzei? se împurpurå din spate
Automobilul rula încå în buricul viitorului Centru politico-ad- Ispititorul, fårå så se înÆeleagå dacå doar alunecase prin afumå-
ministrativ çi, o datå cu påcånitul roÆilor moderat descentrate, se torile unui simÆåmînt patriotic ori, pur çi simplu, aça era el, ca
depåna çi vocea insinuant-artistå a Guzganului: de obicei, provocator.
Muståciosul, cît era de ocnit, dacå o dådeai pe politica de
„Yagdar nu çtie ce e îndurarea... Cunoaçte poveçtile multor sistematizare a Partidului, o loba evaziv.
bårbaÆi... Ar putea fi sultanå... – Marele arhitect, degajå el în doi peri.
Are o sorå, o sorå pe care de micå a învåÆat-o så fure. Este – A belit, în doi ani, o fîçie lungå de cinci kilometri. Çi latå
tînåra Gina GhiÆå cu domiciliul în comuna Ciorani. cam de doi... tot kilometri... anunÆå Guzganul, zdrångånindu-çi
Ea s-a deplasat în satul Fulga çi a intrat pe fereastrå. Nu a sextantul. Cele mai Æepene çi zdravene pe picioare cåsoaie ale
desfåçurat pînå acum o activitate utilå societåÆii. Bucureçtiului... Dar de traseul binecuvîntat al Bucureçtioarei
A încercat så tråiascå bine din furturi. Yagdar a învåÆat-o mira-m-aç dacå va mai apuca, serios, så se atingå... Çi, mai ales,
aça. Yagdar e frumoaså. Ar putea fi sultanå. Gina GhiÆå a påtruns de încolåcirile ei, dinspre adevårata vårsare. Pe care, o fi el båiat
în casa lui Gheorghe Pîrvu. Prin escaladarea ferestrei çi a sustras bun, dar, în veci, nu prea va izbuti så le çteargå...
cuverturi. Rulau peste tåpçanul de pe care, cu aproape un an în urmå,
Urmeazå verdictul. Yagdar o salveazå de la verdict cåci nu la 20 iunie 1987, fusese scuturatå ctitoria lui Udriçte Nåsturel,
çtie ce e îndurarea. Cunoaçte poveçtile multor bårbaÆi. Ar putea biserica Sfînta Vineri-Hereasca, doldora de icoane, chipuri
fi sultanå...“ cioplite, policandre çi candelabre brîncoveneçti, pentru a nu sluji
drept reper celor ce ar fi plecat în expediÆie. Scotocind coclaurile
Pe drumul care i-a scos dintre catacombele Centrului Civic, pe care se råsuciserå odinioarå gurile de vårsare ale pîrîiaçului
aruncaÆi, prin zona liceului Dimitrie Cantemir çi-a PieÆii GalaÆi, descîntat.
de suflul construcÆiilor, cei doi îçi întinserå fiecare ciolanele çi, cu Pe ruinele ei, înÆelept Marele Arhitect, mereu surprinzåtorul
izbituri voiniceçti de palmå, se stråduirå så-çi scoatå praful ce le Nicolae Ceauçescu, avusese înÆelepciunea de pråvålise un bloc,
neavoastrå este înscris de trei ori. Çi îmbiindu-må så aflu iden- nu mi-l pierd pe servici.
Aråtîndu-mi versetele din Sfîntul Zohar în care numele dum- I-am confiscat bagajele. Din pricina asta mi-e çi tîrçalå så
du-mi frumuseÆea dumneavoastrå. pe buzunarele de la mort çi se-mpåuneazå cå m-ar umple de sute.
Am petrecut cu dînsul seri nesfîrçite, SfinÆenia-sa zugråvin- Åsta a furat mult. E çantierist, cå-l cunoaçte pe Bucureçti ca
voastrå må va salva. Nevastå-sa dådea din fund.
nu voi întîrzia så alunec, çi din care numai gingåçia dumnea- dat din fund...
Rabbi Simeon bar Yose mi-a deståinuit necazul de moarte în care muscularå ce-o cåpåtase în timp ce depåçea recordul mondial la
...Çi abia acum mi-am amintit cå, în Mozambic, talmudistul Tåcea cleçte dupå nevastå-sa ce-l påråsise, din cauzå de la o febrå
reçtiului zace complet sfårîmat. la ea – dupå niçte rasteluri de la gunoaie, de pe lîngå aeroport.
Între Dudeçti, Labirint çi Sfînta Vineri chiar craniul Bucu- – L-am cules – povesti Genel despre stråinul cu care venise
måsele... måsuÆå de hol.
så întîlnesc, galopînd, sålbåticiuni cu måruntaie de clavecin între în semicercul lor o måsuÆå cu picioarele scunde, amputate –
Æasem colecÆiile... Çi într-un perimetru unde nu mai m-aç fi mirat comode, despicate-n buret, tigrate în bej çi cåråmiziu çi închizînd
Dublu dezorientat, cu privire la adresele la care îmi încredin- leagul a douå fotolii çi a unei canapele. Toate joase, påtråÆoase,
Mai încoace de Institutul de Medicinå Legalå. noul çi, c-o sprintenealå surprinzåtoare, îi pilotå pînå în arhipe-
Ståpîna casei îçi îndreptå, în jurul çoldurilor båieÆeçti, chimo-
pe marginea unui cîmp cu mortåciuni... Dincolo de Hala Traian...
pe ce fotoliu, så çi-l arunce pe hoit.
m-am deçteptat într-un oraç Bucureçti pîndit, înjunghiat çi lepådat
Çi, interesîndu-se dupå împrejurimi, Genel inspecå pe unde,
– ...În loc de asta – îçi reluå firul istorisirii necunoscutul –,
çi-un Quic-Cola.
– ZiceÆi-mi Genel. Se då liber de la ÎmpåråÆie så-mi radeÆi
povestirii stråinului.
un ceai de cruçin.
manevrîndu-le cu vitezå variabilå, potrivitå înteÆirii sau deçirårii l-am putea servi cu un Quic-Cola. Celålalt s-ar da în vînt dupå
Påstrînd deoparte cartea de neant sau lamele pentru surprizå, tembel, ar pårea de-un Vårsåtor din primul decan... Pe cel guraliv
în çiruri çi så le întroneze în cerc. Unul înclinå de-o BalanÆå. Celålalt, prin cartilagii çi privirea de
Çi pe care cartomanta nu încetase så le mestece, så le dirijeze ...Moçul se chiombea dupå ei ca çi cum i-ar fi recunoscut.
78 de hieroglife din Cartea lui Thot. pe urmå la Mihail Asanasievici. De-i zice Bulgakovul.
VeneÆia. Numår corespunzînd, în interpretarea lui Etteilla, celor puse în temå Gabriela, pe madam Nicolici. Mai întîi la tåtåroaice,
Çi îi întinse så taie calupul celor 78 de lame ale Tarotului de – ...Au cercetat din caså în caså pînå så nimereascå aici, o
în argou. de pe un colac de closet.
– Bine. Atunci ia din faÆå! îi comandå Maria C. Nicolici din policlinici. Sau, pur çi simplu, focarelor de infecÆie, contactate
în vîrstå). maladii imposibile, datorîndu-le nu altcuiva decît lipsei de igienå
Æare a Partidului Comunist Român, 8 mai 1921. (N-aråta atît de am cumpårat-o de la niçte çåtrari. Multe tinere contracteazå
Çi, felicitîndu-se cå nu numise, pînå la capåt, ziua de înfiin- plantat-o pe lîngå mine, o viaÆå råvåçitå de neresponsabilitåÆi...
– 8 mai, patruzeci çi trei, reacÆionå, din reflex, cel întrebat. experienÆele unui herpes genital... A dus, ce-i drept, pînå am
mecåtoarea. intuiesc pe Gabriela atît de neastîmpåratå, încît så fi trecut de
– Cînd te-ai nåscut? se încordå profesional, cåtre stråin, fer- – Pe scara devenirii femeieçti se petrec niçte lucruri... N-o

125 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 116

128 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 113

– ...Va fi tare la umeri, frumos la stat, minunat la obraz. – Cine-s? zvîcni iaråçi, dinåuntru, vocea de jazz, înfåçuratå
La ora 10, dintr-o curticicå de pe Dionisie Lupu va porni, la pe-o adiere de tuse çi plutind ca pe-un nor de tåmîie.
stînga va coti, pe Magheru o va apuca... Pår neted în laÆe va avea, Ucenica îçi reluå atribuÆiile obiçnuitului såu dans de primire.
genele lungi, gura potrivitå, ochii negri... Se întoarse pe cålcîie cåtre cei doi bårbaÆi, schiÆå o reverenÆå,
Nebågåtor de seamå la nimica, va påçi pe Calea Victoriei, dar debitå cu mimicå çi cuvinte de televizor bågate la cap, pe de rost.
numai pe firul dinspre strada Academiei. Casa fraÆilor lui e Vår- – Doamna are desåvîrçita onoare...
såtorul de Apå. La inundaÆie nåscut, la inundaÆie ridicat fi-va în – Hå, hå!
plaså... Vesel, blînd, cuvios la toÆi oamenii pe care-i întîlneçte... – ...de-a vå invita så porniÆi cåtre Cabinetele ei.
UscåÆiv, drågåstos, isteÆ la scrisoare, cu semne de råni sînge- – Dar cine-i, få, ståpînå-ta? Vreo doctoriÆå, de-çi Æine båså-
roase råmase pe trup, va trece, la 12 çi un sfert, prin faÆa maga- nåul doar într-un Cabinet? fluierå a pagubå muståciosul mai tîr-
zinului Delta Dunårii çi-a restaurantului Havana. La toate noroc ziu, cînd se înçirau tustrei de-a lungul unor saloane, båtute parcå
va avea, dar så se påzeascå de ciob, candelå çi icoanå. Casa de miresme de ierburi marine, perdeluite în pluçuri atît de verzi
neputinÆei lui va fi închinarea la muiere. An iute, acesta, probabil, çi de roçii, ca çi cum çi-ar fi plimbat scheletele prin interioarele
în care îl vei apuca... unor boabe de strugure sau de måceçi.
...Primåvarå amestecatå, cu nådejde de moinå. Oamenii din – Ståpîna acestei gospodårii este cadru dicactic, mai turui
case împåråteçti se vor schimba. Cåldurå în pîntece la dobitoace. bruneÆica o fårîmå din dresajul de ghid.
Gîngånii puÆine... – Çi ce predå, få?
Viermii nu stricå prea mult la grådini. Marea înÆepenitå între – Påi... engleza, franceza, literatura românå, çtiinÆele con-
liniçte, pînå ce o pasåre neobiçnuitå îçi va scoate puii deasupra ei. damnate... Chiar în faÆa noastrå se desfåçoarå, udate de curenÆii
Çi de la dînçii va zbura. Între oameni, gîlceavå çi sfadå... În oraçe, unor vibraÆii benefice, Æårmurile veçnic însorite ale Cabinetului
foamete çi greutate... de Desåvîrçire Pisihicå...
– Iar la taximetriçti, buzunarele doldora çi fofoloance cîrlion- Deçi se vedea cå foloseçte frecvent denumirea respectivului
Æate!... o imitå çoferul çi o çi înhåÆå pe dezlegåtoarea, care, dupå Cabinet, ucenica îi poci, cu dezinhibare, ultimul cuvînt.
ce tålmåcise un ultim sobor al cårÆilor sarazine, de epuizare, dådea – Psihicå, analfabeta, råsuflå dinåuntru, parcå dansînd, vocea
ochii peste cap. de jazz.
Se çi înmuiase, ca o perdea scåpatå de pe vergele, risipin- – Poftim?
du-se, într-o dungå, pe canapea, cu cîrpele çi vata de zahår a – Cabinet de Desåvîrçire Psihicå, dulceaÆo.
coafurii în neorînduialå. Apåsarå clanÆa, de fapt råsucirå un mîner luxos çi savant
– Pune mîna så i-l reînvigoråm pe destin! puse suflet, în turnat din bronz, çi debarcarå acolo.
aducerea în simÆiri a cucoanei, coÆcarul, deznodîndu-i, mai mult Înåuntru, patru veioze, plasate pe parchet în cele patru unghere
decît era necesar, cordonul. ale încåperii, îçi desfåceau, ca niçte arteziane, snopurile înfoiate
Azvîrlindu-i de-a dreptul în låturi pulpanele çi împroçcîndu-i, de raze, dirijîndu-le så cadå, în jeturi subÆiri, asupra tavanului
cu apå îndulcitå, luatå în gurå, gîtul, fruntea, apoi întreaga ana- excitat de oglinzi.
tomie. Cam smochinitå, oarecum discutabilå, ambiguå, jumåtate Asupra zidurilor fremåtînd sub membranele unor obscure
de femeie, jumåtate de båiat îmbåtrînit. plançe cafenii sau a unor gravuri japoneze.
çi-i råspunse cu degajarea datå de-o inocenÆå îndelung exersatå. Ho diábolos nu zise nici da, nici ba.
deçteptatå dintr-o adîncå visare, cu plåcere, în ochii lui Genel de Apå?
Roçcata nu se dådu un milimetru intimidatå. Privi atent, parcå – Primul dintre cei çapte depozitari n-o fi cumva el o Zodie
ori sifilis? de 25 sau de 50 de lei direct în chiloÆi.
asta, çi niçte båçicuÆe, ce-ar putea fi semne de la vreun tricomonas leascå bonierele, iar cu cealaltå le împingeau bacçiçuri împåturite,
– AÆi zårit, cumva, pe urmele de la niçte predicÆii, de la fåtuca frapiere, pe acei dintre clienÆi care c-o mînå încercau så le çterpe-
depunå praful peste antren. ca franzelele, de nechezau çi-i mardeau, de oha, cu frunÆile de
dådu drumul la guriÆå, så nu lase så se açtearnå tåcerea çi så se Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelneriÆe gîdilicioase çi moi
Çoferul o sfredeli, într-o doarå, obraznic, pe servitoare. Îçi maimuÆårite direct în englezå.
Doamna se postå în faÆa celor doi, preferînd canapeaua. pîrÆîiau din buze la cuvintele mai deocheate ale çlagårelor, unele
invitaÆi så se afunde. Låutarii, cu contrabasuri çi Æambaluri, mai cråpate ca sicriele,
måsuÆå de muzeu. Douå fotolii, în carapacea cårora vizitatorii furå ceau tuslamamele, defilînd în genunchi.
Decoratå fastuos, totuçi cu gust. Mobilatå cu o canapea stil. O Unde, de la o anumitå orå, ospåtarii, loviÆi de båuturå, adu-
cei doi proaspeÆi sosiÆi într-o niçå alåturatå, de-Æi tåia respiraÆia. Mårului de Aur.
probabil, dåduse de urma vocii cooperatorului, çi îi conduse pe de-a se afla deja între gargarîcurile çi mîncarîcul saloanelor
Ståpîna casei se depårtå de la masa nåpåditå de furnici, unde, Genel çedea impasibil, blestemîndu-se så nu folosise prilejul
Æiile ei... la PoeÆi?
nopÆi întregi cu îndreptåri çi însemnåri. Privind sufletul çi predic- – De ce-aÆi venit la mine?... De ce nu te-ai dus la Cenacliçti,
mai deziluzionatå în legåturå cu educaÆia acestei fåtuci! Îmi pierd peri pe cei çapte tezaurieri, ar fi un fleac!...
– ClienÆi! But de bani!... De cinci luni nu încetez så fiu tot perimetrul în care, pentru capacitåÆile dumneavoastrå, a-i desco-
– Sînt niçte clienÆi... Par but de bani. Au venit cu un taxi... vechile reÆele de canalizare ale Bucureçtiului, a delimitat, relativ,
responsabilitate, de çarmanÆi çi de distinçi? În care talmudistul, concentrîndu-se çi vizualizîndu-çi strå-
Doar n-o så-mi Æii acum neprezentaÆi doi domni atît de plini de preacinstit Rabbi Simeon bar Yase...
– Gabi, scumpete, ce-ai råmas aça, cu capul în buzunar?! Iatå, aici, o fugarå schiÆå de mînå... Trasatå de cåtre acelaçi
un picior. de pe blatul måsuÆei).
Vorbi, c-o bunå dispoziÆie cuceritoare, hîÆînîndu-çi cu umor du-se, cu gråsime, de la spionårile unsuroase ale unor piçcoturi
colorant. deasupra cårÆilor gofrate în Magicieni sau Papese... impregnîn-
albitå, cam de un centimetru, la rådåcinå, nemaiscufundatå în Iar aici... (explicå el, dupå ce o a doua hîrtioarå planå, pe
proaspåt tuns, dar dezvåluind, din pricina neglijenÆei, çi o bordurå un singur cuvînt).
scremutå, a buzelor çi torÆa brutalå, din sîrmå de alamå, a pårului care, deçi însemnat în caractere stråine, pårea a conÆine, într-adevår,
mirare peste pielea pomeÆilor, îmblînzind cumva linia subÆiratecå, (Çi stråinul, înclinîndu-se, fåcu så aparå, pe måsuÆå, un bilet,
Ochi aurii, cu totul speciali, mongolizaÆi, picurînd un çic de preacinstitului Rabbi Simeon bar Yase.
rilor erau savant çifonate. Iatå, deci, aici, cåtre dumneavoastrå, un cuvînt din partea
nie de pistrui, c-o demografie abundentå. Aliniamentele tråsåtu- dumneavoastrå gurå...
Sub tenul ei aråmiu plutea, ca sub o crustå de gheaÆå, o colo- titatea celor çapte depozitari ai colecÆiilor chiar din graÆioasa

115 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 126

114 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 127

Asupra mobilei uçoare, amuzantå, de bun gust, aliniatå pe Genel despica un pumn de seminÆe, le scuipa, le punea stop,
lîngå pereÆi. Asupra covorului vioriu, reflectînd un mic lustru de amortizîndu-le pe bombeu, apoi le råsturna, pe dreapta sau pe
cristal çi nervozitatea maniacalå a oglinzilor. stînga, în aceeaçi gråmåjoarå menajerå, ale cårei poale le strîngea
çi le modela cu latul pantofului. Cînd o coajå de såmînÆå era
îndeajuns de umedå pentru a i se lipi de faÆa de lac a pantofului,
La o måsuÆå, un chip bårbåtesc, intimidat, låcråmos, dat la Genel o curåÆa, trecîndu-i pe deasupra talpa celuilalt pantof, ca pe
glaçpapirul intemperiilor de pe tarlale, îçi Æinea braÆul stîng încor- un çtergåtor de parbriz.
dat, deasupra vîlvåtåilor unui muçuroi de furnici, încolåcindu-i, – ...Primul dintre depozitari e un neica nimeni, e un puçti.
acelui bårbat, braÆul stîng, sub forfoteala lor de mici çi bestiale E nåscut în Zodia Peçtilor. Må mir cum ai încredinÆat atîta avere
insecte. la el... Are ascendentul în Vårsåtor.
Iar dupå ce-i påscuserå complet, nefericitului, nefastele linii Este Bivol de Lemn dupå zodiacul chinezesc... Çi mai este
ale Soarelui çi ale Inelului lui Venus din podul palmei, acum Pin. Çase-çapte reîncarnåri la activ. Glorie, sånåtate, caså de copii.
sub bunele oficii ale fermecåtoarei se pregåteau så-i pirograveze – Ce ne paså nouå? çi doar o jumåtate de platoçå de såmînÆå
cooperatorului alte linii de destin, îmbunåtåÆite, pe pieile ferfe- scuipatå se adåugå moviliÆei, care se ondula, încoace çi-ncolo,
liÆite ale labei çi ale degetelor spatulate. ca un tufiç de plante marine.
Din sperietura glisårii bruçte a uçii, tendoanele Æårånoiului se – Fiind lama råsturnatå, bucurie de scurtå duratå. Duçman
scuturarå, eliberînd în ceçcuÆa de cafea a aristocratei casei un al calomniei. ContrarietåÆi. La stînga elanului emotiv, trådare.
cocoloç baban de furnici. La dreapta, galanterie scurtå çi împårtåçitå... FaÆa lunguiaÆå çi
Tipa tresåri. neprihånitå, dinÆii subÆiri, dulce la sînge...
Cu un gest nobil çi imperativ, dådu de înÆeles cooperatorului – Seamånå cu semnalmentele de la vreun bucåtar. Ori de la
så disparå din Cabinet. vreun cantaragiu care ne-ar trînti, nouå, pe gråtar, ciozvîrtele de
Cooperatorul se evaporå. la vreun purcel. Dacå ne-am hotårî odatå så faci cinstea. Çi så te
trançam, jerpelitule...
Muçuroiul era råsturnat, ca un ceaun de måmåligå, pe-o folie
Cartomanta îçi clåtinå cåpçorul cochet, cu piele uscatå, puÆinå,
de plastic desfåçuratå pe blatul måsuÆei, printre hårÆi, grunji de
lipitå direct pe oasele delicate ale feÆei.
tåmîie, pendule çi poze de vacå.
Goni Soarele din contra-çir, råsuci funia ce-l Æinea atîrnat pe
– Dic la ciordoaicå! Brava temperament! Dupå cît våd, Spînzurat de-un picior, întorcîndu-i cartea respectivå pe spate,
tovåråçica poartå, în loc de chiloÆi, jar sub cur! îi descårcå, Genel, plie lamele ca pe burduful unei balalåici. Çi, cînd le reîntinse,
clientului o scuturåturå de curent electric sub coaste. distribuind primele cårÆi în cruce, completîndu-le cu trei arcane
Çi-apoi în gura mare: majore, dispuse în triunghi, extrase, la întîmplare, o lamå.
– Stimatå doamnå, posedaÆi o nobilå educaÆie çi un tempera- Într-adevår, în acea clipå, pata de gråsime impregnatå de
ment, cå v-aÆi putea deschide, în centru, un supermagazin din el! unsoarea piçcoturilor, pe schiÆa de mînå trasatå de talmudist,
Fårå så fie zåritå, doamna, într-un chimonou nu prea curat, începu så se plimbe, încet, precum un spot de luminå al unei lan-
cu doi dragoni portocalii pe spinare, surîse flatatå. terne. Peste stråzile, parcajele, umbrarele çi pårculeÆele, desenate
Apoi, femeia de la maså întoarse cåtre ei un chip cuminte pe acea schiÆå de mînå.
întreÆinut, cu un bot de vulpiÆå çi-o etate în jurul a 40-45 de ani. Pata de gråsime se opri în jurul unei piaÆete...
jerpelitule, måscåreçte-i rahaturile pentru care m-ai cårat pînå aici... conducåtor de taximetru...
– ...Så ne tråiascå toÆi duçmanii çi så ne vadå fericiÆi!... Hai, asta, çi împotriva oricåror eforturi depuse de cåtre acest brav
mîna greblå Genel. Çi, dintr-o miçcare, o rase pe sondå. tele înmiresmate, de înger sågetat, ale unui clavecin... În loc de
– Arasel! Decît så tråim aça, mai bine så nu mai murim... fåcu ale nu çtiu cåror saloane de secol XIX, voi desluçi, în sfîrçit, sune-
o sondå cu Quic-Cola. gîtul închis çi excitabilitatea extremå cå, din urmåtoarele alveole
lacrima, cu pålåriuÆe de ciuperci, însiropate çi zvîrcolite prin mac, Stråzi cît niçte poteci, stråbåtute cu portiera întredeschiså, cu
Apoi boluri fumegînde, cu ceaiuri verzi ca otrava, talgere cît ImaginaÆi-vå, nobilå doamnå!
fructe glasate, zaharisite, piçcoturi. vetelor de inventator.
Gabriela împråçtie pe cheresteaua gålbuie chesele cu gemuri, paie, sub care så-mi ascuns cilindrii cåråmizii de carton ai bre-
cît negru sub unghie. încredinÆat påstrarea certificatului meu de naçtere. Sau mîna de
Toatå aceastå paradå aråta cå unii bårbaÆi o interesau, måcar unui porumbar, locul de baçtinå al idiotului cåruia eu så-i fi
profesional, ochii ei delicioçi, mari çi se înroçi violent. evoc, måcar din încremenirea unei streaçini, sau din puhavitatea
Apoi tåcu brusc, înÆepenind o secundå cu gura cåscatå, fåcu Stelea Spåtaru, Calea Moçilor çi Calea Cålåraçi, cåutînd så-mi
obiect de învåÆå... Darvari, Mîntuleasa, Paleologu, Plantelor, Traian, Armeneascå,
teÆea de-a nu mai fi predat, în ultimii cinci ani, acest incomparabil Dionisie Lupu, Maria Rosetti, General Florescu, Icoanei, Schitul
vieÆii mele. Ar fi fost necesar så-mi fi mårturisit totuçi nedelica- pe cealaltå, la focul scåzut al unei arii cuprinse între stråzile
dacå aÆi intuit, din prima încercare, cea mai profundå pasiune a Douå ore m-am învîrtit, perpelindu-må, cînd pe o roatå, cînd
– Vai, domnule, trebuie så fiÆi o fiinÆå cu totul formidabilå nici verdele parcurilor nu le mai reperam.
scåmoçatule! IertaÆi-l, doamnå, e dilit. I-a murit un veriçor... çi longitudinea. Eram atît de dezorientat, încît nici Arcul de Triumf,
aici çi tu te faci de rahat cu literatura românå. Eçti halit definitiv, la capåtul spirelor unui arc ce-i schimba permanent latitudinea
– Noi vorbim aici çi purceaua e moartå în coteÆ... Noi vorbim Cînd am debarcat în Bucureçti, oraçul mi s-a pårut montat
consideraÆia pentru tot ceea ce realizaÆi pentru literatura românå. Grupul de çantiere se scindase.
– GraÆioaså doamnå, am sosit aici doar pentru a-mi exprima pareze.
cristal, rosti cu aerul unui musafir profund educat. Directorul çantierului meu cåzuse în condiÆionårile unei
rile descårcårilor electrice ce tålåzuiau ritmic prin covorul de ratå la crematoriu
Batjocoritorul îçi drese glasul çi, aÆintindu-çi privirile în arcu- clavecine), nevastå-sa, zic, båuse sodå causticå çi fusese incine-
peçte a Batjocoritorului. nårile camionului såu, din care împråçtia renascentiçti çi råsturna
datå îçi orientå vîrful tålpii piciorului cåtre catarama în formå de supunînd cå, vreodatå, repauzatul çofer îi raportase, în pat, staÆio-
întregime sfîrcurile urechilor çi, cum se tolånise pe canapea, o traversarea Dunårii înot, ilegal, spre Yugoslavia. Nevastå-sa (pre-
riile de pår, ce semånau cu niçte sîrme roçii çi îi acopereau în amnezice, de cåtre elicele unei çalupe grånicereçti, pe cînd forÆa
Cucoana se juca absentå cu buricele degetelor, prin drape- Fusese sfîrtecat în mii de bucåÆele, la rîndul lor devenite
Genel cîrmi çi el, pe tåcere, clonÆul. BineînÆeles, camionagiul cråpase.
Ho diábolos tåcea. Stafidita nu descleçta botul. de moarte de Luchian.
cruçin, ca så nu Æi-l faci cu briceagul harcea-parcea pe gît... tarea necunoscutului „Blid cu cîrciumårese“, tuçat de pe patul
numai dumneaiei se pricepe ce picåturi trebuie scurse în ceaiul de descuamarea „Marinei“ lui Lucian Grigorescu, cît çi depigmen-
Zice: Du-må, în vînå, la madam Nicolici. Cicå e meçterå çi bucureçtene. Çi la cheremul rubedeniilor cåruia ståteau acum
117 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 124
120 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 121
de coif, cu vîrful în sus, undeva în dreptul liniei dublu sinusoidale – „Tovåråçele, dumneata ai så ne construieçti rafinårie de aici
a nasului. Cu genunchii desfåcuÆi cuviincios la o låÆime de palmå. pînå aici!...“
Fårå bastonul abandonat printre hårÆi, în capsa de metal a taxi- Fårå înså a mai må avertiza deloc cå nici nu specialist, din
metrului. Nedecojit din trenciul, acum flasc çi stînjenitor, precum nici un Æinut de pe glob, nu mai reuçise pînå atunci så aclimatizeze
membranele unui liliac. picior de rafinårie în Mozambic...
Iar cînd clinti o palmå, ce forma o laturå a coifului, çi-çi ciupi ...Mi se ordonase deci, pe un ton ce nu admitea replicå, så
perii scurÆi çi înålbiÆi de pe versantul drept al craniului, cåutîn- plec, în numai într-o zi çi jumåtate, într-acolo unde må mîna
du-çi cuvintele, jocul de puzzle al tråsåturilor i se preschimbå politica Partidului de industrializare a lumii...
într-unul crispat. Îngrijorat. Ruçinat de împovårarea ce hotårîse Çi, dacå prima perioadå de pregåtiri mi-am consacrat-o rezol-
så çi-o dezvåluie. vårii unor chestiuni administrative relativ domestice (procurarea
Ca un ameliorat, cu tivul încå prins sub bolovanul unei ståri paçaportului çi-a tichetului de avion), a doua zi, cåtre searå, dupå
confuzionale severe. ce, în ultima clipå, am anunÆat-o hodoronc-tronc cå, påråsind-o,
Glasul såu toropit pluti deci, ca o peliculå de ulei, prin Cabi- voi pleca din Æarå, pe puÆin pentru o cumpånire farmaceuticå de
netul de Desåvîrçire Psihicå. doi ani, soÆia mea, s-a mobilizat, în sfîrçit, så divorÆeze. Parafîndu-çi
iniÆiativa çi printr-o spectaculoaså evacuare, pe scara de bloc, a
Primul front al mareei abia umezi piepÆii hainelor celor din jur.
tuturor inestimabilelor mele colecÆii personale.
Urmåtoarele cinci, çase valuri pleznirå, cu crestele intonaÆiei
Cînd m-am reîntors de la anchetele de la fostul raion de
lui uleioase, sprîncenele çi gurile întredeschise ale Consultantei
partid, mi-am descoperit lucruçoarele surîzînd galben, în lumina
çi pe cea a neastîmpåratului taximetrist.
cretacicå a unui bec de 30 de WaÆi, ambalate în mucoasele unor
– Påi så vå spun... Ar fi fost çi greu... så admit... în urmå cu
saci albåstrui de plastic, suprapuse dupå criterii vandalice de må-
22 de luni... cå, la originea tuturor dezagrementelor prin care voi
rime çi greutate çi inventariate sub niçte numere ca de puçcåriaçi.
fi tîrît... va fi gåsitå mereu împrejurarea cå între Mozambic çi insta- Mi-am petrecut noaptea pe hol, termoizolat în teaca unui sac
laÆiile de izopropan (cele pe care voi fi delegat så le clådesc în de dormit.
Mozambic) nu vor exista niciodatå decît relaÆii de ferocitate. Cu tîmpla pe partiturile lui Rahmaninov.
E aproape imposibil de depistat de ce Mozambicul uråçte c-o Cu un bocanc pe subtilitåÆile tehnologiilor petrochimice. Çi
patimå atît de iraÆionalå instalaÆiile noastre de izopropan... cu altul pe STAS-urile din construcÆii montaj.
Am fost asigurat cå era... pe la sfîrçitului lunii februarie 1986, Dis-dimineaÆa m-am bårbierit la o prizå montatå, dintr-o ires-
cînd automobilul Volga, pulhav çi peticit, ce înlesnise, în Paleoliticul ponsabilitate de execuÆie tipic balcanicå, într-o ghenå de gunoi.
istoriei noastre comuniste, vizitele de lucru ale lui Gheorghiu-Dej Am telefonat la antreprizå çi, din camioneta ce mi-a fost
prin judeÆe, m-a transportat çi pe mine (dintre diodele staÆiei de detaçatå, am råspîndit, pe la puÆinele cunoçtinÆe (fie ale mele, fie
emisie-recepÆie a antreprizei de construcÆii, unde-mi depåçeam ale camionagiului) (dar cu domicilii masate strict într-o zonå
periodic productivitatea) çi m-a depus în sediul Sectorului 1 de restrînså, situatå în centrul oraçului) obiecte de artå, colecÆii çi
Partid, chiar lîngå degetul erectil al Primului Secretar. fragmente de colecÆii, unor necunåscåtori, cårora, în chip obiçnuit,
Deget care, împungînd harta în douå puncte, a pivotat apoi probabil, nu le-aç fi încredinÆat nici un ac.
cåtre mine çi, cu aceeaçi unghie, m-a instruit çi m-a însårcinat: Aeronava mozambicanå decola de pe Otopeni, la orele 10,45.
uçor înainte pe spetezele laterale, cu degetele unindu-se, sub formå habele cu ciment, batalurile reziduale.
Stråinul çedea în scoica stilizatå a fotoliului, cu coatele aduse Fåcîndu-må så planez aproape 100 de metri, peste cuvele cu acizi,
pe un cåuç de rumeguç, de pe platforma înaltå de 40 de metri.
domnilor! Fråmîntårile dumneavoastrå pe fruntea mea... putere, cåtre ceafa mea, coarnele unui elevator. Måturîndu-må, ca
– AtenÆia çi receptivitatea mea la dispoziÆia dumneavoastrå,
Cînd, o vicleanå çi infamå alunecare de teren a balansat cu
nuitå, cornoaså, ståpîna case adåugå:
metre, diafragme çi regulatoare de presiune.
în stînga dînsei, un pachet de cårÆi de joc, cu frunza låÆitå, neobiç-
Iar dupå ce ucenica Pinocchio, cea cu nasul imens, îi rîndui, compuså din capacitåÆile noastre de colectare, din filtre, debit-
cå n-o så ne mai deranjeze nimeni. Sub nici un fel de pretext. de transatlantic, cu prova adînc înfiptå într-o vegetaÆie luxuriantå,
– Roteçte-le dumneata, Gabrielicito! Ia-Æi, te rog asigurarea Înaintam, în acea dupå-amiazå, pe-o pasarelå, ca pe-o punte
– RotiÆi-vå, få! îçi dådu binecuvîntarea Genel. utilaje, racordasem staÆiile de separare, reglaj çi supraveghere.
în fåbricuÆå. Le daÆi încuvinÆarea så se roteascå sau nu? ostil fundaÆiile noastre. Ancorasem principalele noastre baterii de
– Må scuzaÆi. Ora çase ståpînå! Vremea så rotiÆi schimburile ...Era în urmå c-o lunå çi zece zile... Împlîntasem totuçi în solul
– Dezagrementul ce mi s-a petrecut în Mozami... Un barbar. Un amplasament geologic neinstruit çi pågîn.
nu-mi iaså vorbe cå nu le-am rezolvat pe cele douå franÆuzoaice. gloria de a nu fi picuratå, peste el, nici o moleculå de izopropan...
– Doar o Æîrå så mai çed. Pielea de sub burtå då în clocot. Så minerale nu s-a luptat, c-o mai detestabilå furie teluricå, pentru
tul nefast care a perturbat dispoziÆia dumneavoastrå sufleteascå? Nicicînd în istorie un trib mai puÆin numeros çi antipatic de
– Care este scopul vizitei dumneavoastrå? Care ar fi amånun- de izopropan.
musafir, devenit prea expansiv. toate nodulele, ori de cîte ori te încumetai så-l atingi c-o instalaÆie
de burtå? cåutå stråinul så se descotoroseascå, elegant, de celålalt påmîntul isterizat çi zburlit al Mozambicului se zvîrcolea, din
– Nu-i momentul så serveçti, la „Mårul de Aur“, o ciorbiÆå Urmat, aproape fårå rågaz, de 22 de luni de coçmar, în care
Oricare zic? ...Am avut un zbor incitant çi tihnit...
– Hå, hå. Astea ne implorå så le scårpinåm fofoloancele al XVII-lea...
de caså. dufurile cåruia çuierase somptosul aer al inegalabilului secol
faÆa råmaså liberå a blatului mesei, la o nouå colonie de pråjiturele
În fine, cea mai îndrågitå pieså a mea, un clavecin, prin bur-
– Mai pofteçte cineva ceva? dådu drumul Gabriela, pe supra-
mabilele piese de mobilier, plus discutabila rufårie.
de peste cîmp.
desfoliat, pe rînd, secvenÆa de tablouri, bruma de argintårie, inesti-
o så se trambaleze cu Genel, legat cu sfoarå, pînå la liniile ferate
Se gîndea numai dacå îl va transgresa într-un çobolan, cine grafiat firesc, cu exactitate çtiinÆificå, într-un carneÆel, mi-am
de baltå sau, direct, într-un çobolan. În habitaturile urmåtorilor patru, ale cåror adrese le-am cali-
Cucoana îçi fåcea scrupule dacå så-l transforme într-un pui familie çi brevetele de invenÆie çi-au regåsit un cåmin.
umbla så punå ranga pe tine? Sub bibliorafturile celui de-al treilea, pozele, arhiva mea de
de la vreun bårbat?... Ori l-ai încotoçmånit de la vreo entitate, care În graÆia celui de-al doilea mi-am custodiat biblioteca.
rosului se odihni, o clipå, pe reverul chimonoului – l-ai geandit exemplare unice din vinil, cu benzi magnetice rare çi partituri.
Materialul åsta de la halat – çi caraba, cît un rubsac, a putu- apartamentul cåruia am tezaurizat colecÆia mea de discuri, cu
scuipaÆi çi coji de cartofi, din ghena de lîngå lift... din drumul cåtre serviciu pe primul meu binefåcåtor – cel în
ÎÆi face nervii cravatå. Te strînge cocoloç. Te vîrå în punga cu La orele 6,15 (începînd så-mi fårîmiÆez colecÆiile), am întors

119 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 122

118 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 123

Doamna îçi reexamina raÆionamentele, decelînd dacå, la con- Scufundîndu-må, ca o monedå de 5 bani, într-unul din bazi-
versaÆia nutritivå çi fermå a necunoscutului, nu era mai eficient nele de decantare, în care doar cu cîteva ore înainte dådusem
så contraatace desfåçurînd un stil suav, liftat, acuarelat. ordine så fie deversate cîteva tone de mîzgå reactivå.
– Domnilor, înainte de a vå acorda consultaÆia, pe care înÆeleg Aceasta a çi fost salteaua mea anorganicå çi çansa mea...
cå mi-aÆi solicitat-o... Este vital så ne punem în acord asupra Am stat scufundat, circa patru minute, în precipitatul mocirlos
cîtorva banale comandamente... çi, cînd am fost extras dintre danturile çicanelor, eram ca un cîrnat,
AÆi consimÆit cå orice faptå are în origine o gîndire pozitivå. conÆinînd o mixturå de detritus, pulbere de reactiv çi silicagel,
Pe abciså, efectul ei vizibil. Iar pe ordonatå, zonele de influenÆå, de la gingie pînå în rinichi.
pe care respectiva faptå le introduce în çirul nesfîrçit de acte M-am pescuit çi m-am atîrnat, ca pe o rufå, în singura salå
viitoare...? de reanimare, a singurului spital serios din Mozambic.
– Î-hî! Çi încå cum!... De nemaicoÆopenit cum convenisem! Cînd m-am trezit, dacå aç fi fost îndrumat så cred cå sînt Papa
conveni zgomotos æaca. Paul al II-lea, aç fi cåutat så duc o existenÆå eclesiasticå çi
Pe deasupra måsuÆei, Æuguindu-çi buzele, plescåi çi salutå strålucitoare, deoarece eu însumi uitasem cu desåvîrçire cine sînt.
asistenÆa cu pålåriuÆa muçcatå a unei ciupercuÆe. În adîncurile N-am dus o existenÆå strålucitoare.
subacvatice ale måsuÆei, electrocutå înså, c-o adiere de bombeu, Nu-mi mai aminteam nici cum se pronunÆå caså, maså,
terapeut sau analizå fracÆionarå pe româneçte.
glezna încå satisfåcåtoare, de iapå aråbeascå, a roçcatei, dîndu-i
Diagnosticul a fost: „Pråbuçire drasticå a funcÆiei mnezice,
de priceput cå pe absciså Æinea, întårit, un gînd pentru ea.
pierderea parÆialå a capacitåÆii de fixare çi recunoaçtere, evocåri
– Çi cå: „Orice astru nu e decît o încarnare de forÆe... spuse
preponderente ale faptelor petrecute în tinereÆe, prestaÆii lacunare
doamna, ascunzîndu-çi, cu grijå, brînciul de senzualitate ce i se
asupra evenimentelor circumscrise ultimelor 24 de luni...“
dåduse. Orice încarnare de forÆe nu e dirijatå decît de anumite
Frecventam eu çi unele puseuri delirante, exersînd umplerea
entitåÆi spirituale... Çi cå orice astfel de entitate spiritualå... nu face unor goluri de memorie, cu cîteva mågulitoare episoade imaginare.
decît så ne îmbunåtåÆeascå nouå... indicii de dezvoltare intelec- Dupå externare, am constatat cå, o datå cu subsemnatul, çi
tualå, ori de cîte ori avem inspiraÆia de a intra în legåturå cu ea...“? borseta (cu tot cu bani, acte, memorator de adrese çi telefoane, pe
– Så te rupi în figuri! Obligat ne-o îmbunåtåÆeçte!... Så-i care o purtam pe sub cåmaçå) manifestase aceeaçi ticåloaså inspi-
creascå nasul lui Gabriela, dacå om råmîne neîmbunåtåÆiÆi!! se raÆie de-a se låsa înghiÆitå de mlaçtina bazinului de decantare.
lanså çoferul într-o curså de håituire a Æurloaielor consultantei, Am deçertat bazinul.
care, într-un ultimå stavilå puså excitårii, scheunå aproape cu L-am curåÆat.
sufletul sfîçiat çi îçi retrase gleznele fremåtåtoare sub canapea... Mi-am petrecut apoi cîteva lungi çi plictisitoare zile de rås-
Piçicherul de taximetrist nici cå-çi ratå clipa de slåbiciune a foire a carneÆelelor pietrificate, cu ajutorul unor inutile picamere.
båbåÆiei. Dintr-o miçcare, fu pe rezemåtoarea canapelei dînsei. Cînd am sistat råsfoirile, mi-am dat seama, cu perspicacitate, cå
Îi luå palma pistruiatå între casmelele lui. acele çapte adrese la care-mi distribuisem, cu atîta uçuråtate, ave-
Çi-o împroçcå dintr-o alintåturå de vorbe, parcå-ar fi îmbåiat-o rea, mi se çterseserå cu aceeaçi eficienÆå atît de pe cortex, cît çi
popa cu busuioc: din înscrisurile borsetei.
– Såråcana de tine, så fii tu nevoitå så pui botul så intri în Pe cåi ocolite, m-am interesat de camionagiul ce-mi hurdu-
legåturå cu necuraÆii çi dråcoveniile... Astea o datå te bobîrÆesc. case, cu atîta tembelism, clavecinul, pe povîrniçul stråduÆelor
sufertaç. de 5 kilometri de inima ta...
de periculozitate. Mîine, cicå-se, felul doi Æi-l vor turna într-un alt trebuie så existe. Çi asta nu foarte departe, nu mult mai departe
– Admiratoarele tale de pe çantier Æi-au trimis sporul åsta Radule, nu mai fi aça capsoman çi înÆelege o datå cå fata asta
– Ce-i? Mi-ai cules zmeurå? datå cînd sînt foarte fericit çi trebuie så må temperez – måi,
– Asta-i pentru vrednicia ta de taximetrist, puturosule. Radule – deloc nu må cheamå Radu, dar aça-mi spun eu de fiecare
de ordinea proaspåt relevatå a vechilor arcane. Mi se înmuiaserå genunchii... Îmi spuneam: Måi, Radule –
cumva, pe deplin, absorbitå de tumultul noilor semnificaÆii, ieçitå minte cå, de fapt, tu exiçti!
Moartea. Dar neizbutind så amågeascå pe nimeni cå ar mai fi fost 14 locuri... çi toate astea doar din pricinå cå-mi fugerase prin
Råsturnînd pe faÆå Roata Norocului, Îndrågostitul, Carul çi inima! pac! la påmînt, zobit, ameÆit, plesnit la cap în cel puÆin
lamå cu lamå, ca un clonÆ de gåinå, gråunÆele. muçcasem, cu ghearele, dintr-o bucatå roz de såpun çi deodatå...
Cu aceeaçi mînå stîngå îçi reconvocå arcanele, aducîndu-le le execut p-alea calde... tiu-tiu-tiu, fluieram, manevram robinetele,
semnalå cå se stråduia, cu disperare, så se reia sub ståpînire. duçurile, calde çi reci, le rezolvasem p-alea reci, mai råmînea så
ei de la început, de jazzistå çi, regåsindu-çi gestul strîngerii buzelor, Råmåsesem adicå proptit într-o cadå, çtii cum îmi plac mie
såltå, îçi aranjå poalele de måtase sub ea, înÆolindu-se, tuçi cu vocea era 1 Mai çi auzisem de tine...
Revenindu-çi, se înveli la loc cu jumåtåÆile chimonoului, se patra.... Alunecasem fårå så-mi dau seama într-o searå plåcutå,
împroçcatå.
– ...Uite, cum så-Æi spun?! Împlinisem zece ani... Eram printr-a
pe niçte insecte transparente, picåturile de sirop cu care fusese
pe bordura vitrinei, ridica çi picioarele. Mesteca un chibrit.
Fermecåtoarea îçi masa fruntea de roçcovanå, zdrobind, ca
nului îl lua la Æintå. Celestin Æopåia, scåpînd de un val, se cåÆåra
cåtre ele, gardul din unitate.
Se fåcea çi mai cald. Din cinci în cinci secunde, pînza ocea-
rezistam. Çi må hotåram så le fac un pustiu de bine. Çi såream,
prieten.
scåpat din pîrnaie. Ori dupå ce må incorporase militar. Çi nu mai
– Eu izbuteam så le fac så fumege aça numai dupå ce-am – Påi, da!... Vezi?... Asta vroiam så-Æi spun. A gåsit-o un
(De încîntare îçi supse çi îçi perie çi mustaÆa). – Cine?... Panglica?
ce se çi afla, impresionat, muståciosul. cheamå?
în pandalii çutînd din colÆul scurt! omologå, ca un cunoscåtor, citoare întrebare. Ascultå-må!... Cum te cheamå?... Sau cum o
– E reglementar! Gol marcat dupå regulament!! Ai vîrît-o – Minunat! Uite, çi-acum råspunde-mi çi la cealaltå nimi-
sexual, deçi de piele arså. Se întoarse la fatå.
frisoane scurte, iar întregul Cabinet så sfîrîie de un miros aproape uneia dintre coloanele magazinului „Romarta Copiilor“.
så i se ridice de trei ori brusc, scuturat de convingerile unor çi agåÆå ziarul, aça cum aråta acum, ca o varzå, de un cîrlig al
mumificate, ale aråtåtorului såu inelarului cucoanei, fåcu ca trupul çi nu mai miçca. Båiatul trecu chiar prin faÆa ei, o atinse cu Æoala,
trozneascå vreuna din articulaÆiile translucide, fårå greutate, parcå Ståtea dreaptå, cu umerii slabi, de pui de Gostat, traçi înapoi
natei. Çi, scuturîndu-i-o lejer, ca çi cum ar fi urmårit doar så-i – ...O cheamå Ursula.
Stråinul cuprinse, cu douå degete, palma stîngå, inertå, a leçi- Bånuia el cå, dupå un timp, fata o så-çi desfacå din pleoape.
Necunoscutul, cu latul palmei, îl dådu la o parte pe Genel. cum o cheamå pe panglica ta?
sutien, îndråzneÆe, din dantelå neagrå. – Te rog, spune-mi çi mie, îi spuse. Te rog, spune-mi çi mie,
Sub moliciunile de måtase, ståpîna purta bikini, portjartier çi Fata era tot acolo.
129 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 144
132 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 141
Lîngå-un ghiveci cu asparagus, un domn pîntecos, cu çtaif cîteva secunde de catargul ciçmelei, o examinarå, înconjurînd-o
funcÆionåresc, absorbea, pe la un capåt, ibrice de ceai çi urina çi ciupindu-i pleoapele çi pulpele cu boturile lor de ogari låcrimoçi.
printr-o verighetå, pentru a-çi recåpåta vigoarea sexualå. Eçuå în punctul cel mai înalt al grådinii. Pe tålpçanul ce dådea
La urmåtorul stîlp al prispei, rana unui înjunghiat era tratatå, spre acareturile båtrînului rus cu nume de bulgar, M.A. Bulgarici.
de la distanÆå, ungîndu-se cu o alifie descîntatå lama cuÆitului ce Sau poate M.A Bulgakov (excentricul medic aproape orb, care,
provocase rana. plånuind, prin 1940, så-çi ia tålpåçiÆa de la Moscova, se pierduse
În sfîrçit, Filofteii, råpciugoasa domniçoarå de pe strada prin ceruri çi descålecase, de abia prin 1956, de pe crupa unei
Aluniçului, cålfåriÆa îi transcria un filtru de dragoste, potrivit måtuçi, care-l purtase, fîlfîind într-un zbor greu, pînå în strada
cåruia puterea menstrelor, „florile roçii ale sexului feminin“, Perone). Gabriela ieçi, de-a buçilea, din pînza de ape, rece precum
adunate çi amestecate în båutura urmåtorului pretendent, era gheaÆa.
suficientå så-l oblige pe oricare purtåtor de nådragi så se nåpus- Se scuturå ca o insectå.
teascå asupra vitregitei Filoftei çi, fåcîndu-i felul, s-o çi tîreascå æopåi pe loc pentru a-çi scoate oceanul din urechi.
cåtre Oficiul de Stare Civilå. Çi, de abia dupå ce-çi fåcu ochii roatå, bruneÆica observå
Pe la 8,50 seara, se întunecå. cå, mai denivelate decît restul çi scobite într-o rîpå de lut, doar
Pe la ora 9,30, cînd ieçi, în lumina låmpilor unui antediluvian ogråzile ståpînei Nicolici çi-ale rusnacului erau mai îmbelçugat
aparat de radio „Balada“, fixat etern pe muzicå popularå, pentru acoperite de blana de valuri.
a-çi mai aerisi minÆile, îmbîcsite de studiul fiçelor personajelor ce În celelalte grådini se încreÆeau numai tuleie de apå.
urma så le întîlneascå în viitoarele cîteva zile, Ho diábolos ascultå Pe trotuare, cînd çi cînd, te furnicau pîn’ la glezne.
zîmbind un timp, din penumbrå, flecårelile ucenicelor, demobili- Pe anumite stråzi nu mustea mai multå apå decît dintr-un
zate dupå ziua de muncå, despre modul în care considerau ele covor. Pe traseele låturalnice, rar, cînd anvelopele unor automobile
cå trebuia så arate membrul viril al Diavolului. Lung çi gros cît îndråzneÆe tåiau fågaçele de ape, slobozind înapoi mici gheizere,
socoteala unui catîr, dupå susÆinerile unora. Avînd circumferinÆa cam cît jetul de pipi al unui copil mic.
unui ÆurÆur, format în carcasa de tablå a jgheaburilor acoperiçului. De la comuna Voluntari la pådurea Båneasa, întreg Bucureç-
Sau, dimpotrivå, de dimensiuni omeneçti, dar îmbîrligat çi tiul plutea çi se ondula pe terasele Oceanului Pacific, precum
acoperit de solzi ca un peçte, dupå cum mårturiseau, cu cel mai cutele unui cearceaf circular, întinzîndu-se peste apele situate
gålågios patos, vreo douå ucenice. Neuitînd så adauge nici cît la trei zile navigaÆie de formele de relief ale arhipeleagului
de mult le necåjise såmînÆa de gheaÆå a Ispititorului. Amiral Serafim.
Care aproape cå le congelase uretrele. Sau cît de însîngerate
sau de ferfeliÆite, pe dinåuntru, se întorseserå de la Sabat. Într-adevår, pe la 10,10 fårå 5, dintr-o chichineaÆå de curte
Erau toate dulci çi fårå Ståpîn, låtråtoare çi pofticioase ca niçte aflatå în centrul Bucureçtilor, pe strada Dionisie Lupu, ieçi un puç-
cåÆele. Adevårate abisuri de spermå, cåÆårate pe douå picioare. tan înalt la stat, minunat la obraz, cålcînd cu paçii lui de cocostîrc,
Mai fierbinÆi decît fierbåtoarele electrice pe sub cîrpele lor. Çi nebågåtori în seamå la nimica, stropind de-a valma trecåtori,
cînd, dintr-o solidaritate petrecåreaÆå de bucureçtean, has-Satan trecåtoare, sacoçe, precum çi porÆiunea specialå, båtutå de val, a
såri plictisit între ele, în pijamaua lui alb-verzuie, cu prohabul clådirilor de sub ferestre, cotind la stînga spre Teatrul „Nottara“,
lui cåscat, prin fanta cåruia se iÆea grumazul gros al sculei belite, înscriindu-se pe trotuarul ce ducea spre Cinema „Patria“, urmat
iconiÆa atîrnatå de el çi capul bårbos al unui popå de Æarå. Cap, de un taxi bîzdîgos, filîndu-l pe puçti ca-n filmele cu gangsteri,
cu talpa adidasului çi-l ridicå. råzleÆitå de restul dependinÆelor, terasate pe o fîçie îngustå çi
obiçnui cu împuçcatul“. Se întoarse cuminte, mîngîie ziarul cåzut tîrîse, Maria C. Nicolici îl conduse pe has-Satan într-o cåmåruÆå,
„Pe åsta, såracul, nici måcar salvele bliÆurilor n-or så-l poatå pentru a-i releva vizitatorului în ce påcate de moarte tocmai o
proces continuå så te intoxice doar cu „Tråiascå“ çi „Jos“! Lozinci. moartea; så-i ucideÆi cu pietre: sîngele lor så cadå asupra lor.“)
Pe fiecare dintre ele de cel puÆin 19 ori. Genul de tip care çi dupå unui mort, sau se îndeletniceçte cu ghicirea, så fie pedepsiÆi cu
genunchi, ca la curcani, le cåsca pliscul cît toate zilele çi le vizita. chiului Testament („Dar dacå un om sau o femeie cheamå duhul
prindea plimbîndu-se singure pe afarå, le cuprindea capul între çase regi çi îi citå çi versetul 27, capitolul 20, din Leviticul Ve-
grafii ale unui personaj croit så viziteze uzine çi fabrici. Cum le În seara aceea, dupå ce-i mai ghici douå ore despre ceilalÆi
Era un numår de ziar compus din nu mai puÆin de 19 foto- lui de Aur.
„Åsta nu e ziar!“ hotårî Celestin çi-l mototoli. çi-i fåcu vînt, çi-l sågetå întocmai ca un Wihelm Tell cåtre Mårul
drum, cåtre Casa Centralå a Armatei, så-çi cumpere ziarul. Çi-l ridicå pe trupul måtåhålos, din fotoliul luxos. Çi-l întoarse
salut. Båiatul îi mai insinuå un ocol çi se depårtå gînditor, peste lunå, era mai uçor.
maniere. Unele tråznite, de exemplu, nici måcar nu-Æi råspund la Çtrand, în luna aprilie, era mai greu. Cu putorile, în oricare
Existå oameni care nu se sinchisesc nici pîn’ la cot de bunele la vreun çtrand.
– Cum te cheamå? cu tine, pentru cazul în care ne încurcåm cu niçte însoÆitoare, pe
O întrebase frumos: pe çosete çi, la ora 9,30, må açtepÆi în faÆa portiÆei... I-aÆi çi colacul
de torturå pînå la gît, trebuia... – Mîine dimineaÆå, îÆi ferchezuieçti tåråboanÆa, Æi le schimbi
nefericit, binecuvîntatele membre inferioare întinse cu scripetele gonflabilå. În drågålaça de punguliÆå era chenzinele lui pe cinci ani.
Îi dåduse tîrcoale, blonda era blondå, puçtoaica puçtoaicå, aer bogåtaç. Cu atît bånet putea så-çi tîrguie, de pe litoral, o NetuÆa
– Cum te cheamå? Cu puÆin noroc, 800–1 000 de sutici. Devenise un cetåÆean
o frînå. Scuturå trufandaua.
O luase uçor, virase de vreo douå ori în preajma ei, trîntise le vizitarå çi se pierdurå prin colÆuri.
Copiilor“ çi se pregåtea, iar Celestin prinsese miçcarea. Ale naibii, mai çi såreau, cînd îl vedeau pe parchet. Cîteva
Aça cå puçtoaica intrase în ultima ei staÆie la „Romarta Încercå cu unghia tuçul uneia.
Meritase. Bålcescu încruciçat, ca un paçå, pe noriçorii lor albåstrui.
riseau cå stilul acesta de sinucidere fusese înfioråtor de çocant. NaÆionalå, imprimate reglementar peste ele. Cu nenorocitul de
se îmbulzeau la çedinÆele de spiritism så-Æi zgîlÆîie masa, mårtu- bilele într-un rulment. Cu toate pliurile çtampilei de la Banca
ToÆi cei care trecuserå prin asta, iar acum, de pe alte tårîmuri, Erau mai mici decît mingile de ping-pong. Mai dese decît
enormå de a-Æi închipui oricîte coråbioare çi panglici. razele lor albåstrui.
dinaintea leçinului (çi foarte probabil ale morÆii), aveai çansa Bancnotele erau strålucitoare çi-çi råspîndeau pretutindeni
O Æineai tot aça cîteva minute bune, iar în secundele de toace, rulate çi alcåtuite, numai din bancnote de una sutå lei.
La început nu respirai. ouå de broascå Æestoaså, ci de cincisprezece, douåzeci de ghemo-
înghiÆi limba. gheara, çi-o extrase, de-acolo, îmbrobonatå, nu de-o colonie de
Dupå douå-trei încercåri dintr-astea, reuçeai cu siguranÆå så-Æi În care æaca, scufundîndu-çi, ca un cotoi într-un acvariu,
picioarele-n uçå ultima modå, într-un chip neasemuit de frumos. pungå dintr-o piele lascivå, de culoarea caisei çi-a nisipului.
Mai bine îÆi înghiÆeai limba. Te sinucideai, cum îÆi dådea cu Çi-i descårcå între palme, desprinzîndu-çi de la bråcinari, o
143 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 130
142 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 131
îndeaproape çi cu vitezå micå, låsînd în urmå, cu cele patru cau- prelungå de grådinå, populatå cu iederå, glicinå çi tiså, çi cu
ciucuri, arcuri constante de apå, semånînd, de la oarecare distanÆå, spaÆiul limitat de cråcanul a douå stråduÆe.
cu patru picioruçe de påianjen.
Båiatul urmårit, Celestin, era profund supårat pe cîte çuturi Îl låså singur în coçconeaÆa pe a cårei fereastrå vålureau
în fund primise de la mama ei de viaÆå. mirosurile de rîntaçuri, nåvålite de la cumetrele din cartier.
Deçi primåvarå, frunzele se-ngålbeneau çi picau. Valurile se Dupå ce-l deprinsese, întîi, cu sistemul prin care canapeaua
destråmau. Chinurile çi nåpasta îçi cunoçteau çi ele sfîrçitul. hårtånitå de peste zi putea fi dezarticulatå în cele trei segmente
În basmele amerindienilor, preafericiÆilor prinÆi, convertiÆi çi ale patulului buretos, studenÆesc (açternut direct deasupra parche-
excomunicaÆi în aceeaçi zi, li se reteazå dintr-o singurå loviturå tului pe-o hîrtie de sac).
gulerele, cårÆile de rugåciuni, lånÆiçorul, grumazul. Çi în care Ho hiábolos nu întîrzie apoi så se strecoare fluie-
ToÆi se chinuie puÆin, se agitå pentru o clipå, asudå, transpirå, rînd, înÆolit doar în pijamaua, în dungi alb-verzui, a råposatului
dar se trezesc apoi în fotoliul de piele scos pe verandå, bînd coniac soÆ al Nicoloaicei.
albanez çi numårîndu-çi degetele. Potrivindu-se cu spinarea ridicatå pe pernå. Çi cercetînd, cu
Doar Celestin era profund supårat de cîte çuturi în fund nedezminÆitå minuÆie, o parte a fiçelor din cele douå jumåtåÆi ale
continua så primeascå de la viaÆå. geamantanului Gabi cel Norocos, desfåcut çi sprijinit pe genunchi.
În ziua aceasta de 18 aprilie, cînd a reperat-o pe Nora, încre- În curte, dupå ce se dezlegaserå de accesoriile taximetrului,
menitå în faÆa magazinului „Romarta Copiilor“, purta pårul lung. terorizaserå cîinii çi suciserå gîtul unei duzini de cotcodåcitoare,
Era deja moda zulufilor çi a çuviÆelor, iar dacå aveai çi-un Fiorosul Marcel, Relu Înmiresmatul çi Dulcele Doru, înålÆîndu-se
cercel puteai så înnebuneçti o femeie. Dacå nu era o femeie, puteai pe picioruçele lor parantezate, cåzuserå în admiraÆia celor ce se
så te mulÆumeçti çi c-o puçtoaicå. petreceau îndåråtul geamlîcurilor fåbricuÆei de conserve.
Puçtoaica ståtea într-o staÆie çi açtepta. Trecuse çi ea pe acolo Unde, scåpate din mînå çi turmentate de vaporii unei fierturi
så se sinucidå. de tartaca, ucenicele se despuiaserå, chicotind. Îçi frecau, unele
Era o dimineaÆå plicticoaså de primåvarå, dintr-o zi plicti- altora, låcriÆele pîntecelor, c-un unguent obÆinut din sînge de
coase de primåvarå çi a sta într-o staÆie devenise ultima modå çi dihor, inimå de prunc, bale de la gura unui spînzurat. Apoi, scli-
însemna så-Æi Æii respiraÆia pînå cådeai pe jos. pind cu totul de aceastå unsoare, Æopåiau, cu salturile imprecise
În Bucureçti nu existå un loc ca lumea unde så te calce trenul. ale unor crupe nemaibåtåtorite, cam de mult, de bårbat, pînå se
Så te urci pe un pod din åla, bådårånesc, ce traverseazå rîul noro- izbeau de cåpriorii çopronului çi cådeau înapoi pe spate, pe duçu-
ios DîmboviÆa çi så te arunci în cap de-acolo era ca çi cum ai fi mea, hlizindu-se çi, neajutorate precum niçte gîndaci, printre
încercat så-Æi iei viaÆa, folosindu-te de o pereche de çosete. ligheonele cu måruntaie de liliac, furnici roçii, pårÆi genitale de
Çosetele puteau så nu fie îndeajuns de murdare, nu te-ar fi vulpe çi oase de mierlå.
asfixiat, iar dacå totuçi dînsele çi noroiul dîmboviÆean çi-ar fi dat, Pe-o prispå, o cålfåriÆå, atleticå çi muståcioaså, strecuratå
o clipå, mîna pentru a-Æi rezolva dezagrementul, era lesne de çtiut probabil cu ajutorul unei limbi de încålÆåminte într-o minusculå
cå o asemenea moarte era plictisitoare, era cîh, nu era çic. Te-ai rochie lila, conducea çedinÆele de tratamente, prescrise, c-o searå
fi dus çi tu så te distrezi, så-Æi frîngi gîtul çi cînd colo, te-ai fi trezit înainte, chiar de cåtre fermecåtoare, vecinilor ei. Moçi, babe,
nimerind într-o serie cu toÆi proçtii. slåbånogi, nåpåstuiÆi, legaÆi, cangrenaÆi de neputinÆe.
douå culori a femeiuçtii, deodatå îçi reaminti cu putere cå motivul atunci cînd, pe sub apå, ucenica îçi frînå înaintarea, agåÆîndu-se
naÆia nemaipomenitå de forme între o babå çi un båiat, chica în ciind bineînÆeles, de totala ei ignoranÆå). Çi care, la rîndul lor,
mai întunecat decît intrarea într-o grotå, cracii obraznici, combi- Pomacantlaus imperator çi Antennarius scaber, specii benefi-
Çi, retrecîndu-çi în revistå emoÆiile de peste zi, portjartierul de iasomie çi iarmaroc de puzderia de peçti tropicali (în special
de sîrmå, çi sprijinindu-se pe-un frigider bombat çi dezafectat. de aer. Ci la felul uneltei ce i-ar permite så cureÆe încîlceala tufelor
yalei de la intrare, ci printr-o gurå de aerisire astupatå c-o plaså dinii, cu ochii deschiçi, Gabriela cugeta, nu la deliciile unei guri
Genel intrå, efracÆionînd în domiciliul cucoanei. Nu prin forÆarea care-o rostogoli de 5-6 ori de-a lungul fundului inundat al grå-
deprinsese el odatå, la circ, de la o focå, acolo, deci, unde, în fine, oglinda apei îi trecu, cu douå palme, peste creçtet. Iar în curentul
mingii, formate din cîte o bancnotå rulatå de o sutå, aça cum aceasta, nemaibucurîndu-se de privilegiul de-a se opri în çezut,
råsputeri så nu-çi plåteascå çoferii în alt fel decît scoÆînd pe gurå Såltîndu-se întîi cu çalele, tålpile îi fugirå din nou. Çi, de data
aceste accesorii de vestimentaÆie, çi, dupå ce se încåpåÆînå din Atingerea de sloi a puhoiului îi paralizå respiraÆia.
de taximetrist. Çi, în fine, dupå ce fu înveçmîntat la loc, în toate instantaneu, pînå la piept.
bleumarin cu nasturi argintii, pachetul de „CarpaÆi“ çi ecusonul båtînd aerul cu braÆele, într-o peliculå de apå såratå, ce-o acoperi,
netå, ce-i voiajau, celui ce comandase întreaga paranghelie, sacoul Çi, alunecînd pe un soi de mîzgå marinå, ucenica se pråbuçi,
îndeaproape, de douå Getaxuri, format papuc çi chiar de o camio- se legånå o datå spre dreapta, se hîÆînå de douå ori cåtre stînga.
urmåtorul, perechea lui de çosete. Urmate, aceste trei taxiuri, pubelele de gunoi cåtre poartå. Pavajul, altådatå stabil, al aleii,
el. În cel de-al doilea, plimbîndu-se perechea lui de pantofi. În Religiilor) cålca pe dalele curÆii din strada Perone, pentru a tîrî
În primul dintre aceste taximetre, condus de-un coleg, låfåindu-se braÆele spectrului invocat ca fiind cel al Profesorului de Istoria
sosise înapoi în strada Perone, înfåçurat într-un roi de taximetre. de somn, Gabriela P. Mocanu (alungatå de cåtre fermecåtoare în
mult peste ora 22, braseria restaurantului Mårul de Aur deschiså, Astfel încît, atunci cînd, pe la 5 dimineaÆa, cu genele cîrpite
dupå ce încålcase o orå çi jumåtate o hotårîre de guvern, Æinînd, Serafim.
capåtul labirintului de cåmåruÆe çi coridoare. Acolo unde Genel, Oceanului Pacific, 520-525 mile sud-vest de arhipeleagul Amiral
pornind, astfel, cu ea, scåldat în strigåtele ei de durere, cåtre (purtîndu-l ca pe un talger, într-o singurå mînå), în pustietåÆile
Mocanu. Învåluind-o pe Gabriela într-un tambur gros de noroi, çi zodiilor de apå, Ho diábolos mutå Bucureçtiul, pentru 24 de ore,
Observînd, mai apoi, cå aleasa mînecii sale era Gabriela P. Chiar în acea noapte, pentru a realiza cît mai veridic butaforia
så profereze ocåri împotriva Numelui Preasfînt.
capului falsului preot, care nu ostenea nici så pîrÆîie din buze, nici
îl orbise. Valsînd-o, aeropurtînd-o çi abandonînd-o înaintea
pentru a o alege, dintre ele, pe aceea a cårei impetuozitate uterinå
Ho diábolos nemaiavînd decît så întindå o mînecå a pijamalei
aplaudarå ca niçte domniÆe. ZIUA ÎNTÎI : „SÅ NU-æI FACI CHIP CIOPLIT !“
lånite de muncå, în faÆa omagiilor, ca prin farmec, se cizelarå çi
Ucenicele, cît erau ele de needucate, cît erau ele de îngroso- Capitolul 5
du-se så-çi închidå çi så-çi deschidå ochiul stîng cåtre ele.
care, îndatå ce le zåri pe tîrfoaice, le çi trînti douå måscåri, apucîn-
133 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI
136 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 137
burta låbårÆatå, mustaÆa. Constatînd apoi, c-o anumitå plåcere, cå Çi apoi muzica o mai fåcu så surîdå, într-un cotlon al impudo-
un bårbat real era totuçi un bårbat real. Çi cå, oricît de dezagreabil riilor ei, cå, uite, în sfîrçit, fusese puså la „Zid“. Çi apoi nici nu
de real, acesta pårea a fi, în plus, un bårbat afurisit de înfierbîntat. se mai mirå... acum, cînd, iatå! Çi cel de-al doilea talger al ei, de
– Scoate de pe tine chiloÆarii, spurcatule... Mi-ai hîrjîit, cu BalanÆå, fusese ocupat c-un al doilea bårbat... cå toate desfåçu-
catarama, fiecare osiçor. rårile, de azi çi de ieri, îi påreau izvorînd din învåÆåtura pe care
Çi Maria C. Nicolici, cu ochii închiçi, dupå ce-i desfåcu trei Profesorul aspiraÆiilor çi-al neîmplinirilor ei nu înceta så i-o
din cei cinci nasturi ai cåmåçii, se despuie çi ea. Stråduindu-se repete în ureche.
så-çi conserve, sub pleoape, imaginea unui Mircea Eliade ce, Încurajînd-o, cu privirile lui fosforescente çi atotçtiutoare,
alåturi, derutat çi el de açteptare, îçi fåcea din nou de lucru cu pipa. cînd cea din urmå mlådiÆå a frunziçului ei stelar råmînea încîrcitå
Çi abia dupå ce roçcovana temperamentalå reveni la poziÆia sau încordatå.
orizontalå, izbuti çi Profesorul de Istoria Religiilor din minÆile ei Dojenind-o, cînd o simÆea, cît de puÆin, sustrågîndu-se, de
så se lungeascå cumsecade alåturi de ea. Înfåçurînd-o (concomi- la miçcarea de du-te vino a universului.
tent cu acÆiunea taximetristului, ce, într-adevår, îçi descojea chilo- Mergînd, cu sacrificiul såu, pînå dincolo de limanurile cunoaç-
Æarii) în dizertaÆii ocrotitoare, savante çi dulci, ale cåror înÆelesuri terii, cînd, pentru a o descåtuça çi de ultima urmå a complexului
blajine le pierduse încå din copilårie, mîngîindu-i, cu un deget prezenÆei sale, exemplare çi excesiv de virtuoase, chinuindu-se s-o
balerin, aura ce çi-o simÆea rotindu-se, sfîrîind, în jurul capului.
înjure, limba sa neînvåÆatå alunecå într-o açchie poeticå recitatå
Ba chiar mai mult, Mircea – cum se trezi numindu-l, cutre-
din Upaniçade; fîstîcindu-se cînd mîna sa, cu instrucÆie tantricå,
murîndu-se, ea – îi colectå unul dintre firele roçcate de pår, de
o cotrobåi între sîni; alintînd-o çi îndemnînd-o så-i råspundå, chiar
care nu înceta så fie atît de mîndrå çi, dupå ce i-l zeificå, umplîn-
în limba sa împorcåitå, taximetristului. Aceluia pe care, iniÆiindu-l,
du-çi cu el bolul din lemn de trandafir al pipei, Cabinetul întreg
cåutau så-l înalÆe cåtre împlinirile lor spirituale. Cel pe care se
preschimbat în dormitor, se populå de un miros de santal. Atît
de semeÆ, dens, corporal, pe speteaza cåruia aproape Æi-ai fi putut cåzneau så-l transforme într-un arhat (sfînt) sau chiar într-un
suspenda o eçarfå. bodhisattva (încarnare anterioarå a lui Buddha).
Dar taximetristul nu suspendå nici o eçarfå. Grohåia deasupra zgaibaracelor ei bodhisattva:
Ba chiar mai mult, durîndu-l fix în cot pe dînsul de mireasma – ÎÆi place, boarfo?
ei de santal, îçi luå avînt çi såri, ca la jocul de lapte gros, între – Aça vå-nvaÆå pe voi, la poligon, så luaÆi virajele?
picioarele ei copilåros ridicate. Nelåsîndu-i roçcovanei decît atîta – Ce-Æi paså? Dacå nu-Æi place de virajul meu, acu’ îl scot çi
vreme ca, peste colivia de coaste a Maestrului, så-çi mai întindå te las într-un pom...
o mînå, råsucind cåtre stînga butonul magnetofonului Maiac. – Nu. Nu-l scoate... Çtii ceva? Mergi înainte. Nu te opri. Nu
Pornindu-l, amplificîndu-i sonorul çi spålîndu-çi, de data ne låsa tocmai acum în mijlocul cîmpului...
aceasta, odåiÆa cu un al doilea val. Sonor. Cel al dublului album – Te las unde o vrea mandea... În boscheÆ te råstorn, dacå
al formaÆiei Pink Floyd, de toate gheorÆåiturile çi gîfîielile cuiva nu zici, cu glas tare, cît îÆi place så vezi lumea de pe manivela
obiçnuit så reguleze, mai de grabå într-un taxi, decît într-un lui Arasel... Dacå nu-Æi Æii mîna pe manivelå çi nu declari... Ca
Cabinet. pe ultimul sac de cartofi te descarc în tufiç...
Çi atunci, muzica o fåcu så se simtå de parcå ar fi fost cålåritå – Sufletul mi l-ai ciuruit çi mi l-ai scos, împuÆitule... M-ai
de însuçi Alexandru cel Mare. tulburat çi transpirat mai dihai decît pe lacul Snagov... Lumea de
cîndu-se nici så tacå, de groaza ca Profesorul, surprinzînd-o cu
Savantului, dormind încolåcitå la picioarele patului. Dar neîmpå-
se miçte, pentru a nu o trezi pe infama Christinel, ipocrita soÆie a
c-o baretå a ochelarilor pieliÆa unei gambe. Necutezînd nici så
Necutezînd nici så geamå, atunci cînd Maestrul îi mîngîia
toarea îçi muçca buzele.
mul çi paraçutismul pe aerodromul IAR din Braçov, fermecå-
Cu ÆîÆe maron!... çi neliniçtitoare ale bustului fetiÆei de 13 ani ce deprindea planoris-
Pentru MiÆa-repetenta, ÇtiinÆa, Religiile çi Literatura, împinså înapoi la proporÆiile netede
prima oarå în istorie, libertatea de a cerceta, cu egalå competenÆå,
Nu cunosc pardon! virile aburite de dioptrii ale singurului Bårbat ce-çi luase, pentru
Sare hoÆii, då cu fenta, Çi cînd se pomenea, în cåmåçuÆa de noapte frivolå, sub pri-
açternut.
Dînga rînga da... nu-çi pierdea vremea. Çi cînd o prindea, sudul o çi råsturna în
Ca så-i arestezi chiuveta Sudul în schimb (cît era el de sud) era un sud neguros çi viril,
lor nu se gåsea nici un pat.
Dînga rînga da... desfåçurau în direcÆii pårînd benefice, pînå la urmå, la capåtul
Cînd te-ai dus la tuça Veta
Coridoare remarcabile, dar çi cu totul tîmpite, deoarece, deçi se
Études din Sorbona sau pe cele ale UniversitåÆii din Chicago.
Dînga rînga da...
ticå. Pe revoltåtor de lungile coridoare de la École des Hautes
Te-am cules dintre-acatiste
urmåreascå platonic, de la distanÆå, silueta fibroaså, aproape asce-
Dînga rînga da... cu cåpåtîiul cåtre alte puncte cardinale, i se îngåduia doar så-i
Sectoriste sectoriste Religiilor. Spre deosebire de lungile såptåmîni în care, adormind
C. Nicolici se trezea ea în patul (din vis) al Profesorului de Istoria
Dînga rînga da... De fapt, ori de cîte ori îçi orienta acel cåpåtîi cåtre sud, Maria
HoÆii viaÆa mi-o belesc împreunå. Luxul çi justificarea ei nemårturisitå de femeie aleaså.
perverså, voluptoaså çi religioaså, dacå aceste lucruri puteau exista
Dînga rînga da... Aventura sa imaginarå cu Marele Bårbat era marea ei tainå
Çi pe curs ce må hlizesc pe profesorul Mircea Eliade.
cåpåtîiul întors cåtre sud, pentru a putea, în somn, så-l întîlneascå
Dînga rînga da... În seara aceea, fermecåtoarea adormise în canapeaua cu
Må rîd nemaipomenit
så încalce çi så îmbobîrÆeze la o fermecåtoare.
Dînga rînga da... acela cå-i ploua teribil în gurå. Ca, måcar în noaptea cu pricina,
La cartierul meu iubit pentru care, cu tot convoiul åla, se reînçurubase aici era tocmai
139 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 134
138 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 135
pe manivela lui Arasel... Vai de mine, nenorocita. Îmi place, na! gura cusutå, så nu-çi închipuie cå Eriniile îi împinseserå, între
s-o våd de aici. cearceafuri, cine çtie ce fetiçcanå incultå..
– Da!... Dar eçti îndrågostitå s-o vezi. Mai de pe vîrf?... Sau De aceea, scotocind din råsputeri în semnificaÆia operei
mai de pe cotor?... Savantului îçi strînse, imperceptibil, o gleznå trandafirie sub
– Îmi place så våd lumea din ambele puncte ale manivelei. çezut, aça cum intuia cå-i çedea cel mai bine, çi-l întrebå:
Îmi place s-o observ de oriunde aç fi... Dar, parcå, de vreo zece – Så fie oare creativitatea sau gîndirea misticå... singurul
ori mai mult, de pe cotor. vehicol çi singura bucurie... care ne poartå, pe noi, oamenii, cåtre
Çi-o învåÆå ca, întorcînd capul în partea în care nu I se afla universurile paralele?...
Maestrul, så clacsoneze din gurå. Çi så semnalizeze, ridicînd o Pesemne întrebarea ei cea profundå fusese puså un pic cam
mînå, spre stînga. abrupt.
Reintrat în Cabinet, cu prada înçurubatå pe mådularul såu De vreme ce însuçi el, Mircea Eliade, atoateçtiutorul, dupå
viguros o vreme, has-Satan evitå s-o råstoarne pe Gabriela peste ce råmase mai mult de un minut în concentrare, îçi lepådå, cu
triunghiul amoros format din spectrul Profesorului Eliade – fer- delicateÆe, pe noptierå, pipa çi ochelarii.
mecåtoare – Genel, pentru a nu le nårui acestora spectaculos Çi ghemuindu-se la spatele ei, o cuprinse, în braÆele lui,
media de culturå. numai tendoane.
Çi îi explicå, folosindu-se pentru prima datå atunci de o voce
Dar chiar çi atunci cînd o råsturnå, moara de çolduri, mîini çi
neobiçnuitå, îngroçatå, tulburatå.
corpuri astrale, zuruind în armonie în pat, nu se gripå nici o clipå.
– BineînÆeles, cå paralele trebuie så Æi le Æii, pituliceo... Cå
Dimpotrivå, încordîndu-se, moara påru cå se înhamå, din
ålora de çi le Æine încruciçate sau îmbîrligate... Lui nimånuia nu-i
puterea çi cutezanÆa çi mai multor centre senzuale, la frecarea celei
vine cum så le facå bucurie. Çi nici cum så le reguleze...
mai uriaçe çi de neståpînit cåni de NESS care existase vreodatå
Era o faÆetå nouå, destinså, çugubeaÆå a Profesorului, se
pe lume çi deasupra cåreia, muståcind, has-Satan, în noriçorul lui, bucurå toropitå Maria C. Nicolici.
se legåna precum o linguriÆå cu friçcå. Çi, cînd îçi råsuci coada ochiului så-l cunoascå transfigurat çi
Pe la 1 çi 15 din noapte, prin albia aceloraçi nesfîrçite cori- de încercarea de a vorbi ca un om, descoperi, sudat de spatele ei,
doare, Marele Amågitor al lumii se strecurå înapoi în coçconeaÆa în locul torsului minunat spiritualizat al Maestrului, un hoit greoi
sa. Miorlåind çi chemîndu-çi pe nume fiecare unghie de la pi- çi påtråÆos, ca de gropar, în care, anevoie çi dupå un timp, îl iden-
cioare. Frecîndu-se çi alintîndu-se de fiecare bulbucåturå din zid. tificå pe taximetristul ce-o cålcase pe nervi toatå seara trecutå.
Iar cînd, în sfîrçit, se vîrî în pat, pregåtindu-se så se înalÆe ca o parå Numai cå çi acela (cînd îi vorbise, asearå) era cel puÆin
de foc, pentru cîteva ore, pe cerul oraçului, Ho diábolos ascultå îmbråcat.
întîi liniçtea din jur, zimÆatå de joagårul greierilor, clefåiturile Pe cînd åstuia, acum, burta cafenie, cu care o împingea fårå
dulåilor ce-çi rodeau înnebuniÆi cîte-un mådular, schelålåiturile rågaz, îi atîrna ca o piftie.
paturilor în care bunicuÆe lubrice îçi atrågeau din zbor cîte-un nepot. Nådragii în vine, cu doar un crac scos.
Îçi aruncå apoi cu veselie capul pe spate. Çi izbucni într-un råc- MustaÆa cu care o raçcheta. SecreÆiile ce-i duhneau ca un
net, ce înmuie pînå çi lipiciul sticlelor de pe mesele din cartier. pumn de scorÆiçoarå.
Cîntînd c-o voce låcråmoaså, antrenantå, pipåitoare, de Æamba- Dezmeticindu-se, se decise ca, înålÆîndu-se într-un cot, dacå
lagiu deçucheat: så nu-l paralizeze în întregime, så-i paralizeze, cel puÆin, mirosul,
– Pe må-ta çi pe tac-tu, de poponaut, scåmoçatule! ghiceçte niciodatå nimic!
– Ce-ai puturosule? Spume pe tine? Çi gata... O datå-Æi zice pa, te sårutå pe fildeç çi nu-Æi mai
bordului, åla îl salutå batjocoritor, gåinåÆîndu-l çi el cu un rînjet. mai mult så arunci la Æintå, cu piciorul, izmene?
de la cuibul unei rîndunici, apårut, de asearå, din senin, pe muchia tipa o så se prindå oricum cå Æie, atunci cînd faci dragoste, îÆi arde
Çi cînd îl ochi enervîndu-se cå se mînjise çi cu rahat pe sacou, cå, de fapt, asta reprezintå aspiraÆia ta spre înalt, bîra-bîra, cînd
cu gåvanele lui de peçte fiert. fusese paraçutat tocmai pe lampå? Cum så-i mai explici tu atunci
cravatå fluture çi ochelar c-un singur covrig, scormonea împrejur Ce e ea, idioatå, så nu-çi dea seama cå, la început, tricoul nu
nicului, Ho diábolos, la pålårie de paie, costum uçor de flanel, ghiceascå de råu?
Pe bancheta din spate, gåtit în Æoale de pe vremea stråbu- de fricå ca atunci cînd o så se apuce så-Æi ghiceascå, tipa så nu-Æi
ticitatea de la niçte circari. dragoste, så potriveçti cu piciorul cine çtie ce boarfå aruncatå,
înflorite între pedale çi frîna de mînå, mai energice çi decât elas- Çi, chiar dacå tot faci rost, de ce så stai tu, în timp ce faci
înapoi cu putere de grosimea çi elasticitatea pînzelor de påianjen, vrea el?
Cînd îçi vîrî Æurloiul drept în maçinå, piciorul îi fu expediat camerå d-aia zugråvitå-n portocaliu, cu steluÆe albastre, de care
de ruginå. hotårîte în viaÆå. Dacå gîndeçti în felul åsta. De unde så gåseçti
fusese pråjitå ca-ntr-un cuptor. Tåblåria måcinatå de furuncurile
– Domnule, gemu el, åsta chiar a prins niçte gusturi prea
Într-o singurå noapte, vopseaua gri-albåstruie de pe caroserie
nu pårea impresionat chiar deloc.
feÆe de baborniÆe.
Nu pricepea, iar Celestin, låsînd-o absolut liberå så nu priceapå,
obiçnuise, lådiÆe, sticlårii, samovare, îçi aråtau acum adevåratele
de cîteva bune minute, se simÆea foarte bine.
Pe coridoare, lucruçoarele cu care, de altfel, pe întuneric se
De acolo, tocmai din braÆele lui Celestin, unde se cuibårise
nici un caz, aceastå onoare.
Nu pricepea.
– Celui a cårui teorie va ieçi infirmatå, nu-i va fi råpitå, în
– Cine plåteçte cursa? Puçtoaica dådu din cap cå nu.
– Ne-aÆi îndatora? în viaÆå?
– Aspiratorul de gagici dupå muieri. ...Poftim!... ÎnÆelegi?... Pricepi ce gusturi hotårîte a prins åsta
– Nu cred cå aç chici. zaÆ de cafea.
pe maçinå? goste, så-mi ghiceascå în hainele aruncate prin camerå, ca într-un
maçinå, dupå muieri. Çtii cum am poreclit-o noi, profesioniçtii, amoros, zice, e så-mi gåsesc o silfidå care, dupå ce-am fåcut dra-
ca, prefåcîndu-se cå cerceteazå niçte chestii, så se zgîiascå, din primele opt minute ce-i cu ea, då-o întîi la textile!... Idealul meu
– Arasel! Mi-a picat fisa. Motive sucite de profesoraçi labagii – Preafericitule, dacå ai agåÆat vreo femeie çi vrei så çtii din
prin crimå, dupå crimå, ele devin imortale sau nu. Må mai întîlnesc cu cîte unul care-mi mårturiseçte:
çi restaurantele lui de tainå, dacå spiritele pe care el le elibereazå au Æinut-o aça.
suflete, så cercetåm chiar la faÆa locului prin alcovurile, tabieturile e îmbråcatå çi cu ce se dichiseçte o puçtoaicå çi sper cå toatå viaÆa
metoda experimentalå asupra vreunui celebru asasin zgîlÆîitor de luni deveniserå specialiçti în sub cîte forme vieÆuieçte agrafa, cum
coleg am convenit ca, urcînd înapoi pe firul timpului, çi aplicînd la noi din cartier au cam început så deschidå ochii la fete. În cîteva
verså... Împreunå cu impresionatul dumneavoastrå pasager çi Una peste alta, singurul rezultat pozitiv a fost cå båieÆii de

157 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 148

160 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 145

Nu-l împinsese tatå-su, popa prin scrisori cu mustråtura pro- Mi-am dat seama atunci cå, dacå eu sînt într-a patra, tu nu
fundå, cårturåreascå, så-çi bårbiereascå creierul de tîndålealå çi så aveai çanse mai mari decît s-o fi luat p-a-ntîia... În mai puÆin de-un
apuce cåtre învåÆåturå? minut, îmi scrisesem peste tot numele åsta scump al tåu: Nora!
De tîndålealå çi-l bårbierise çi cåtre învåÆåturå apucase. Nora!
Nu-i poruncise, cu aprinså dojanå, pårintele såu simÆåminturi Cum så fi aråtat?
înalte, destoinice, çi nu-l repezise spre calea pe care se båjeniserå, Eu aveam picioarele strîmbe, tu, musai, så ai niçte picioare
cåtre Regat, sfinÆii învåÆaÆi ardeleni? fandosit de drepte, mamå-mamå! Îmi çi imaginam cosiÆele astea
Ei bine, în primele zile destoinic fusese, locuinÆå cumpåratå pe care bunicuÆå-ta începuse så Æi le-ntoarcå cu fierul. Chestia
tocmise, sfîrc de picior în locuri de pierzanie nu pusese, iar de revoltåtoare e cå nu Æi le întorcea numai Æie, i le întorcea çi veri-
înscris, se înscrisese nu la una, ci la douå çi, dacå ar fi avut poftå, çoarei tale de-a doua, o batozå prefåcutå, Camelia, iar sîmbåta
poate chiar la cinci facultåÆi. tu plîngeai.
O fåcuse? Am fåcut stînga-mprejur, în aceiaçi baie pe care, de acum,
Fåcuse. o cunoçti atît de bine, mi-am concentrat toate gîndurile într-un
Açteptase så vadå dacå doar închipuire prosteascå fusese, dar punct çi-am aranjat cu unchiul tåu din Canada så nu mai tot bea
cînd pe coridoarele çcolilor celor înalte, pogoane cu foi albe råså- ca un porc, så-çi adune puterile çi, pentru a te face så încetezi cu
rirå, iar pe douå dintre ele, cu caligrafie atent distilatå, îçi desco- plînsul, så împingå pînå la tine acaså un urs mare de pluç,
peri numele de cal breaz, Ulpiu SargeÆius GalopenÆia, tînårul se adevårat, botos, negru...
dumiri çi vesti. Apropo, existå unchiul åsta al tåu din Canada?...
Vesti, adicå scrise acaså, çtiruind asupra desfåçurårilor gingaçe Cît timp povestise, båiatul pipåise cåmaça în cåutarea unui
pe care le simÆise el a se întîmpla la Capitalå, lumea de cuviinÆå pachet de Æigåri. Se ridicase o întreagå generaÆie de puçti ce pretin-
cum se aÆinea îmbråcatå, pe unde se dådea promenadå, dacå era deau cå oraçul Sfîntu Gheorghe n-ar trebui cedat la unguri måcar
sau nu adevåratå povestea cå oamenii bucureçteni vorbeau mai pentru cå acolo se fåceau Æigårile CarpaÆi de Sfîntu Gheorghe.
mult pe nas çi cîte çi mai cîte. AgåÆase una, nu mai privea strada çi vorbise întrucîtva
Adåugå în coadå o listå nåzdråvanå a tomurilor trebuincioase schimbat, parcå mai mult pentru el.
înålÆårii de cuget ce-i fuseserå recomandate çi pe care le putuse – ...Ce-i cu unchiul åla al tåu din Canada?... Mai face el pipi,
pînå atunci procura, iar alta a anticariatelor, libråriilor çi facul- de bucurie, pe pantalonii lui dumnealui, cînd i se pare cå aude
tåÆilor pe unde îçi tocise pingeaua. pe stradå, zångånind, camionul de bere?
A fost çi singurul efort universitar al lui Ulpiu înainte de a Dar fata nu-i råspunse.
realuneca în toropealå. Nu se çtia dacå nu ascultase deloc sau doar momentan;
Cåci în toropealå alunecase çi, de-acolo, Æinînd-o aça, cu ochii relaÆiile sale cu unchiul din Canada erau niÆel încordate.
întredeschiçi, picotind çi dînd într-o zi colÆul stråzii unde-çi toc- – ÎÆi dai seama, continuå cu oarecare nepåsare båiatul, cå o
mise gazdå, çi tot astfel, mai påcålind douå stråzi (dar numai bine, chestie atît de grozavå nu puteam s-o las chiar aça...
pentru cå prea mult de locuinÆå nu se îndepårtase, neavînd încå Må fåcusem trist, sufeream, mi se pårea foarte ciudat de la
prea evident de ce se teme), pe mîna dreaptå, cum te aburcai cåtre un timp så månînc. Îmi înfundam gura cu cît mai multå gumå de
centru, o chichineaÆå de cîrciumicå råsårise, fandositå, dichisitå, mestecat, iar pe ciorba pe care må obligau s-o dau peste cap ai
deja sub rochiÆe cîte-o pereche uçchitå de sîni... al lulelii strigoiului.
li se aprinde tårîÆa în ele cînd aud despre muzicå, iar unele cresc toÆii, ca exemplare neinteresante, cu cîte-un zvîcnet intransigent
– Nu, înså am putea deschide una. Çtii, åstora dintr-a-doua proprietarilor pensiunii în care locuia, cu o andrea – refuzaÆi cu
– Dar ce e, domnule, aici, discotecå? unui anarhist bulgar, a unui maniac ce aerisise noaptea plåmînii
I-am spus: a unei moaçe, ce, din prea adîncå plictisealå, axfisia gemenii, a
de-acaså. Traversarå astfel viscerele çi vieÆile mai multor otråvitoare,
ea. Dar îi cråpå buza dupå distracÆii çi nu çtie cum s-o çteargå sub pålåriile de panama.
– Çefule, mîine îÆi aduc çi eu o blondinå, care çtie çi ea cå nu-i obrajii albiÆi farmaceutic cu pudrå, fudulindu-se ca niçte curcani
m-a anunÆat: în ghete de lac çi-n corset, cu buzele melodramatic fardate çi
Unul, un mucos de vreo opt ani, a venit chiar într-o searå çi cu pantofi mofturoçi sau cu sandale de lamé, a eleganÆilor strînçi
pentru activitate. uçoare ca adierea de pasåre, a franÆuzitelor în teci de herminå,
ferm convinçi cå te-au gåsit chiar pe tine. Le fîÆîiau, aça, mai mult emailate, plimbîndu-se pe bulevarde nemaivåzute în rochii pale,
trimiteam acaså. Ce-i mai ciudat, cå nici cei ce le aduceau nu erau seringå, stråpungînd cu nemiluita trupurile cucoanelor cu mutriÆe
o supuneam la încercåri, o forfecam prin probe, o interogam çi-o Lupu cu Maria Rosetti, çedeau parcå tustrei calibraÆi într-un ac de
Cînd çi cînd vreun pretenar se înfåÆiça c-o puçtoaicå, pe care canal, din fontå, plasatå exact la intersecÆia stråduÆelor Dionisie
Cînd Æîçnirå, din nou, la suprafaÆå, printr-o a doua mascå de
spital, cu toÆi zulufii çi intestinele ei.
pragurile pråpåstioase ale reÆelei de canalizare.
într-o vrajå c-o nuga çi-acum, de la vreo indigestie, zåcea într-un
Maçina îi circulå, i se påru, douå ore, ca un mormoloc, pe
raportau çi ei. Despre vreo gîgîlice cå-i blondå, despre alta c-a fost
scurgere.
brumå de amånunt despre felul în care aråÆi. Le furnizam. Îmi
trul i se scurse, ca o basma, printre coastele gråtarului gurii de
– Da! Searå de searå, puÆoii se întorceau så le furnizez cîte-o
O fierturå de febrå çi ameÆealå îi fu slobozitå în faÆå. Taxime-
Mai trase un fum. Apoi încå unul. Încheieturile i se înmuiarå ca apa.
Apoi i-am trimis dupå tine, cu strigåte çi çuturi în fund. interiorul taximetrului, îl råzbirå.
am råcnit, cu ochii rîzîndu-mi în cap, cåtre ei: „BåieÆi, asta este!“ surile fermentate din luleaua strigoiului umplînd pînå la refuz
puite parcå de pe-un fluture, çi, cînd le-am ridicat deasupra capului, anvelope umbrele Cåminului de nefamiliçti de pe stînga, miro-
Era o pereche de sandale nemaipomenite, plåpînde, albastre, ju- dreapta. Înså, chiar înainte cu 50 de metri înainte de-a cålca sub
dupå zece minute, c-o pereche de sandale aburite dintr-un magazin. profi pe banda imaginarå, hîrjîind aproape locuinÆele de pe
sau în înålÆime? I-am fåcut un semn çi påcåtosul de Fuzzy a apårut, Muçcå dreapta uçor pe strada Stoian Militaru. Se înscrise
neapårat ca mai întîi så le deståinui cît porÆi tu la picioare. La tålpi
convocat toÆi båieÆii. Erau niçte Æînci înfumuraÆi çi au Æinut æaca, binecrescut, demarå din strada Perone.
– A doua zi, Fuzzy, poreclit de la un timp Mercenarul, mi-a pipei ondulat, îi indica direcÆia çi îi comanda lui pe unde s-o ia.
numai jumåtate de metru de puçti. lui de eçapament, pipa lui din gaze de eçapament çi, cu gîtlejul
nesimÆite, ceac-pac, se apropiase, prin båltoaca foçnitoare, la gol-goluÆ pe acoperitoarea de la canapea. Îçi scotea, dintre fålcile
tot încremenitå råmåsese, tot cu nerespiratul se ocupa, dar, pe çi-i se proÆåpi pe fotoliul din dreapta, trîntindu-çi dosul absolut
Se putea spune çi cå nu auzea. Puteai spune liniçtit chiar cå turnat în maçinå, nici strigoiul din gazele de la eçapament nu-l iertå
Fata probabil auzea. BineînÆeles, pe lîngå containerul de gunoi care-i fusese rås-

147 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 158

146 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 159

mei, o puneam s-o alerge pisica... Într-o searå sinistrå, cînd, la Çi råmaserå suspendaÆi chiar deasupra måduvei spinårii apar-
rîndul ei, ciorba prinsese pisica-ntr-un colÆ çi începuse s-o piseze Æinînd unui tînår fårå prea multå måduvå a spinårii, dar înfrînat,
cu pumnii, a apårut într-o stare de agitaÆie båtrînul meu tatå çi nesårat, cuviincios.
mi-a ras douå palme. Eu, normal, m-am bineclåtinat, dar am reuçit Din acel punct, Spectrul le derulå, cu amånunÆime, întreaga
så mai ajung pîn’ afarå çi så må izbesc de trei ori cu capul de un viaÆå anterioarå a båiatului çi o puturå cerceta, cu miçcare iuÆitå,
perete... ÎnÆelegi? Împlinisem deja unçpe ani. Apåruse orgoliul... pe cea urmåtoare.
Dar fata nu-i råspundea. Ulpiu GalopenÆia era ceramist.
Nu respira çi continua så se albeascå greÆos de frumos. ConstituÆia sa semifiravå, caracterul labil, temperamentul såu
– Cel mai bun prieten al meu, oftå Celestin, este çi a fost deçirat nu påreau så-l håråzeascå marilor fapte.
unu’ Fuzzy... Adicå, cred cå a fost, pentru cå acum nu çtiu ce må Încå de pe vremea în care nu se ilustrase în postura de cera-
face så zic cå nu mai este. Uite, de cînd a învåÆat artele alea mist, cînd încå nici 21 de ani nu atinsese, secondat de cei trei din
maÆiale, tipul s-a zårghit, a ajuns ca o fiarå. Nu mai doarme deloc automobilul astral, coboarå din Blajul natal cåtre vechiul Regat,
çi, dacå nu te cunoaçte, nu te laså så te apropii de el la mai puÆin pentru studii, nelåsînd în urmå prea multe speranÆe. Încå de pe
de o lungime de braÆ. O datå zici pa, dai bunå seara scumpelor atunci, cînd pleca, nu låsa el prea multe speranÆe în urmå. Anul
plaiuri natale çi te trezeçti zburînd peste garduri. era 1924, sfîrçitul fiind cel al lui august bine ståpînit, auster, un
...Deci, toate bune. Plånuisem så studiez pe toate feÆele pro- cer violent çi, dacå te analizai mai atent, observai cå nu aveai de
blema descoperirii tale çi, cînd n-am mai gåsit nici o faÆå, am dat-o ce så-Æi pui prea multå bazå în Ulpiu.
pe-un telefon dupå Fuzzy. Încå de puçti båiatul åsta era îngrozitor Pînå la aceastå vîrstå nu face decît så taie frunzå la cîini,
de nervos. N-apucai så formezi decît primele trei, maximum patru, gåsind înså timp çi pentru a slei încet, dar temeinic, partea sa
cifre ale numårului, cå Fuzzy lua hotårîri rapide, sårea din balcon ipoteticå din averea pårinteascå.
în balcon, iar cînd mi-a ciocånit la fereastrå, mi-a çi çoptit: Dar pînå çi chefurile sale sînt potolite, pînå çi la chefurile date
„Moçule dragå, cunosc çi eu pe una dintr-astea de care îmi de el nu cînta. De carte, feciorul nu se Æinuse.
spui tu. E tot într-a întîia çi locuieçte pe-o scarå. Doar cå asta a De muieri, domniçorul nu se-apuca.
mea n-are zulufi çi n-are picioare. E o nenorocitå, iar ca s-o trimiÆi Unei vådane arzoaice, din Blaj, ce-i pusese tinerelului nostru
pîn’ la pîine, trebuie întîi så-i împingi cåruciorul... D’aia, zic eu, gînd råu, çapte zile îi trebuise ca, din açternuturile în care se aven-
så nu ne-ncurcåm încå cu ea, cå-e mereu prea suferindå çi a avut turase cu Ulpiu, så alunge mirosul de nåtåråu.
çi ceva de-mpårÆit cu tramvaiul. A fåcut-o, mijlocul de transport Dar ce fåcea Ulpiu?
în comun, surcele... Da’ laså, cå pînå se terminå ea vara, o gåsim Ulpiu nu fåcea nimic dåunåtor sau, oricum, dådea senzaÆia
noi çi pe asta, cu picioarele de 2 kilometri, a ta...“ cå fåcea mult mai puÆine lucruri impardonabile decît alÆii çi, cînd,
Celestin se çterse de creasta unui val ce-l bubui peste-o debarcat în måruntaiele unor Bucureçti interbelici, se înscrie,
ureche çi tuçi încurcat. dintr-un foc, atît la cursurile FacultåÆii de Litere, cît çi la conferin-
Se scuturå de ciorchinii de sare ai valurilor precedente. Æele FacultåÆii de Drept, gestul nu-i semnificå neapårat hotårîrea
Apoi îçi ridicå capul aproape mirat: de a termina cu viaÆa fårå cåpåtîi de pînå atunci, ci denotå, mai
– Auzi, tu, fatå, ce-Æi spun eu aicea? Fatå dragå, tu må auzi? curînd, dezorientarea sa.
BårbåÆelului så-i faci“,
„Sosuri, gemuri, cozonaci,

duçumelele. Çi pe ai cåror piepÆi fuseserå cusute versurile:


noapte, cît toate zilele. Ale cårei poale måturau, cînd se miçca,
ceaf. Çi, mult mai tîrziu, se dumiri cå era înÆolit într-o cåmaçå de
capac, se împiedicå, pårîndu-i-se cå råmåsese înfåçurat în cear-
panie, råspîndite peste tot çi care, desigur, azi-noapte îi puseserå
cåutînd så pescuiascå vreuna din fiolele de vin spumos çi çam-
cînd se ridicå de pe canapeaua desfåcutå çi ea direct pe parchet,
O scuturå pe cordoaicå, cu labele lui mari, de pe çolduri. Çi,
muieri.
din obiçnuitele çi dezguståtoarele trucuri ale nenorocitelor de
Amånuntul cå çi horcåia, aça putrezitå, nu i se påru decît unul
babei, æaca trecu prin spaima cå fermecåtoarea putrezise.
Trågînd, în nåri, mirosul de balegå emanat de la subÆiorile
chiuvetå care se goleçte.
peste jumåtatea de jos a trupului lui. Pufåind çi horcåind, ca o
întinså de-a curmeziçul patului. Dormind cu faÆa în sus, råsturnatå
såltîndu-se într-un cot, o identificå pe gazda sa, Maria C. Nicolici,
îi erau la loc (atîta doar cå amorÆite), abia atunci taximetristul
Çi de abia dupå ce descoperi cå ambele membre inferioare
frapierele, un tramvai, mai încruntat, nu i le amputase.
minute pariind dacå asearå, dupå ce se drojdiserå, bînd direct cu
neizbutind så-çi clinteascå nici un picior, Genel îçi petrecu bune
Chiar a doua zi, într-o marÆi, pe 19 aprilie, deçteptîndu-se çi

ZIUA A DOUA : „SÅ NU UCIZI !“


Nu lipsea nici çomoiogul de pår de la vîrf.
Capitolul 6 numai bunå, vertebre çi os.
coborînd de acolo, o coadå måtåsoaså, groaså, catifelatå çi neagrå,
Se uita la picioarele tipei, ca çi cum i s-ar fi pårut cå vede,

DANIEL BÅNULESCU 152

156 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 149

Cu o nervurå a veçmîntului råsucitå çi aninatå pe un antebraÆ, ...Trebuie så nu fii fanatic, zîmbi Celestin çi mîngîie pårul
apariÆia de fum ocoli måsuÆa çi veni pînå înaintea caietului cu fetei. Uite, eu nu sînt fanatic. Uitå-te puÆin la mine (fata se uita),
însemnåri zilnice. eu nu sînt fanatic. Nu sînt fanatic deloc. M-am mai liniçtit...
– Bunå dimineaÆa, domnule taximetrist. Mi-aÆi îngådui så Se mai liniçtise.
vå consult cu privire la etimologia cuvîntului ebraic rúach çi a Lucru de care îÆi dådeai seama cu uçurinÆå çi dupå starea
cuvîntului grecesc pneúma, însemnînd ambele „spirit“ çi, desigur, cåmåçii.
fåcînd apel la ceva invizibil ochiului omenesc çi caracterizat Clapeta ei nu se mai tot råsucea.
printr-o anumitå forÆå activå? Nu mai låsa så råsarå, la fiecare douå minute, din adîncurile
– Etimologia? nimeri cuvîntul çoferul bånuitor, nevenindu-i ei, tot cîte-o Æigarå.
så creadå cå încercase så ia stîrpiturå aia atît de Æicnitå la rangå, – Ce mai vrei så çtii?... Cå, pe 7 noiembrie, am fugit de-acaså?!
dar çi luînd-o la rangå, nedîndu-çi seama cam cîte sentimente de ...Çi cå miliÆia a trebuit så-l açtepte pe blestematul de 7 mai ca
preÆuire stîrnise în ea. så punå gheara pe mine?!... Cå m-am evidenÆiat, între timp, vîn-
– Da. Etimologia. Atît eu, cît çi redutabilul dumneavoastrå zînd niçte splendide tablouri de gang, numai Æigånci cu pieptul
pasager çi coleg, sosit din Mozambic, am cåzut în acord asupra pietros, numai liliac înflorit, numai fructe?! Preferam, în general,
urmåtoarelor çase înÆelesuri ale noÆiunii de spirit: cartierele muncitoreçti, blocurile proaspåt date în funcÆiune,
1) vînt; oraçele noi çi pe tipii care se doriserå toatå viaÆa aia nenorocitå a
2) forÆa de impulsie iradiind dintr-o inimå simbolicå; lor cu pepeni verzi pe pereÆi.
3) mesaje inspirate emanînd dintr-o surså invizibilå; Sunam.
4) creaturi spirituale; Scoteau, de dupå uçile de placaj, nasul lor primejdios. Sco-
5) Spiritul Sfînt sau forÆa activå a lui Dumnezeu team çi eu, de la subÆioarå, un catalog cu tablourile alea oribile
çi, în sfîrçit, çi agitam o chitanÆå.
6) forÆa vitalå ce acÆioneazå în interiorul creaturilor terestre. Cînd o zbugheau în dormitor, fericiÆi så-çi înnumere de treiçpe
Înså asupra acestui ultim punct, al çaselea, am alunecat într-o ori nenoriciÆii åia de 415 lei, pe care-i ceream pe-un tablou, se
nedoritå contradicÆie. Domnia-sa susÆinînd, în special, pe baza trezeau cu mine în debara, adulmecîndu-te çi implorîndu-te, peste
textului scriptural din Psalmul 146 cu 4 („Spiritul [omului] trece, tot, så apari: „Nora! Nora!“
se întoarce în påmînt; în aceeaçi clipå pier çi gîndurile lui“) cå Tåcu.
spiritele terestre sînt muritoare. – Îçi închipui cît de ridicol eram?
Eu pledînd, la rîndul meu, pe baza diferitelor experienÆe mis- Tåcu.
tice orientale, cå trupul, de fapt, este o închisoare pentru spirit. Închipuieçte-Æi cît era el de ridicol!
Çi cå, o datå spiritul eliberat, el capåtå o libertate binecuvîntatå – Ce-Æi mai place s-auzi?... Cå çi la internat, dupå ce m-au
çi cå devine, la o scarå reduså, nemuritor, asemeni lui Dumnezeu. prins, nu eram poreclit decît „Nora! Nora!“?
– Bunicå-mea, curålåreasa – catadicsi Genel scîrbit så-i Cå îmi dådeau måturile cele mai pline de rahat, ca så lus-
descurce – zicea cå toÆi oamenii, cînd moare, se transformå în truiesc closetele, bineînÆeles, poreclite tot Nora, cu ele? asta-Æi
niçte gîndaci. place s-auzi?
– E discutabil, înlåturå spectrul politicos ipoteza. Înså nu Cînd ieçeam din infirmerie, aveam capul atît de bandajat çi
aceastå chestiune pe care aÆi ridicat-o a fost açezatå sub contro- umflat, încît îi impresionam çi pe cei cu care, båtîndu-må, mi-l
N-o auzea çi zîmbea obosit. la nici vreun Profesor. Nu era...
Dar båiatul nu mai percuta. În pîrnaie, pe-ntuneric, nu simÆeai c-ar fi mai cititå gåoazå de
meta så ghiceçti çi cum o cheamå pe çuviÆa mea? Profesor. Ce, parcå nu våzuse el cå çi Profesorii se bulesc?!
– Pe panglica mea o cheamå Ursula, turuia fata. Te-ai încu- måtårînga çi-n curul la stîrpitura, ce-i zicea roçcovana c-ar fi
– Unu! rosti cu o voce educatå, de doctor, Ho diábolos. el, Genel, se tråsese afarå din fermecåtoare çi încercase så-çi vîre
pupa c-o aråtare, strunjitå parcå doar din fum de la eçapament),
aducå roadå...“ Ori, cå-n timp ce-o regula (enervîndu-l totodatå cå ea se tot
lui råmîne verde; în anul secetei, nu se teme, çi nu înceteazå så fura benzinå.
rådåcinile cåtre rîu; nu se teme de cåldurå, cînd vine, çi frunziçul Ce-i trebuia ei, la paceurå, så-l reclame pe el, la garaj, c-ar
Cåci el este ca un pom sådit lîngå ape care-çi întinde covane. Çi în care propriul lui nume îi såri în ochi de douå ori.
nådejde este Iehova! verbale, mîzgålite de mînuÆa, de-acum putrezitå, a gazdei sale roç-
Binecuvîntat så fie omul, care se încrede în Iehova, çi a cårui dådu peste un caiet. Un soi de maldår de reclamaÆii sau procese
sårat çi fårå locuitori. curbate, agåÆatå cu unghia dintr-un pachet de-al fermecåtoarei,
fericirea; locuieçte în locurile arse ale pustiei, într-un påmînt Scotocind dupå-un chibrit, pentru a-i face felul unei snagoave
Cåci este ca un nenorocit în pustie, çi nu vede venind Uscå pe dinåuntru încå o sticloanÆå.
Iehova! Plescåi.
în om, care sprijineçte pe un muritor çi îçi abate atenÆia de la cu zaÆ de cafea, o sorbi nespectaculos, apropiindu-çi-o de buze.
„Aça vorbeçte Domnul: blestemat så fie omul care se încrede cloanÆei, dupå ce-o trambalå, inutil, prin hanul unei cåni îmbîcsite
pe tåblåria interioarå a çezutului. Iar cealaltå jumåtate a sti-
se putea citi: Nåzårindu-i-se cå licoarea îi råpåie, ca o ploaie de primåvarå,
desfåcu Cartea Sfîntå la Ieremia, Capitolul 17, unde, între altele, sus, pe gîtlej.
De data aceasta, cîçtigå spiritul spurcat, care, vîrîndu-çi gheara, du-i cu un bobîrnac dopul, îçi råsturnå jumåtate de conÆinut de
rînd pe rînd ba la Ioel, ba la 1 Tesaloniceni ori chiar la Zaharia. Råsuci, ca unui pui, gîtul unei sticle de çampanie çi, catapultîn-
Biblii cartonate, traducere Cornilescu, birjårindu-se çi deschizînd-o o împinge naiba çi putrezeçte!...“
Victoriei jucau ca la ruletå, înfundîndu-çi ghearele între foile unei „A dracului! Alaltåieri, sportivå çi-n chiloÆi de aÆicå. Çi-acum,
unde altundeva, decît de la Moscova?! – duhurile necurate ale Cåii în çezut, pe covor.
direct din buricul Teatrului de Balet çi de Operå, BALÇOI – de Çi, lîngå acea haioaså çi nemaipomenitå måsuÆå, se pråbuçi,
zbor, în spinare, pe rusnacul acela Mihail Afanasievici Bulgakov, resturi de halealå.
care locuiau doar un pisic çi matusalemica måtuçå ce-l aduse în lovitå de-o erupÆie de ceçcuÆe, scrumiere, pantofi çi farfurioare cu
deasupra perechii de puçtani, în interiorul apartamentului nr. 7, în cu paçi mårunÆi, de fandositå japonezå, pînå lîngå måsuÆa joaså,
La etajul doi al inconfundabilului bloc ROMARTA, pe pervaz, nesc, suflecîndu-çi poalele cåmåçoaiei de noapte în faÆå, se deplaså
geamuri, pe la Cråciun. Vårså o porÆie dublå de înjuråturi çi, c-un efort supraome-
ceva decît florile de gheaÆå cît degetarul de groase, råsårite pe Azvîrli tichia, pentru cå se împletici çi în tichie.
suflare spumele de pe haine çi încrusta pe vitrine dîre de sare, mai duçumea.
se pornise o brizå, cu gîfîiturå uscatå, ce zvînta dintr-o singurå Nu avu timp nici så înjure cumsecade, fiindcå bufni de
Dinspre restaurantul Berlin çi håt departe dinspre Ciçmigiu iar pe dobitoc, adicå pe frunte, îi fusese înfundatå o scufie.

151 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 154

150 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 155

umflaserå çi må vîrîserå acolo. Iar uneori aråtam atît de jalnic, Se ciuci lîngå maculator, så constate cum îl turnase limbricania.
încît se apucau så facå chetå så-mi cumpere ciocolatå cu fructe... Çi, cu cåmåçoiul ca un iglu în jurul pîntecului, silabisi pe sårite:
Ce så-Æi mai spun? çoptea, aproape cu urå, båiatul. „Asearå vizita unui domn... însoÆit, ca de-o maimuÆå, de ipo-
Cînd m-au luat acaså ståteam atunci liniçtit. chimenul såu îngîmfat... hîÆa-pîrÆa... braÆele lui de tractorist... ochii
Çedeam ore întregi chircit în genunchi, rugîndu-må la mutriÆa de linx ai Maestrului sesizîndu-mi temerile çi egalizîndu-mi
ta, cåreia îi mai uitasem din tråsåturi; milogindu-må la nåsucul energiile... bietul meu trupuçor sfîrtecat... torsul lui de neam prost
tåu, care mi se pårea cå avea aerul celui mai înÆelept nåsuc de pe scuturîndu-mi... hîÆa-pîrÆa... orgasmele ca pe-un covor... cine så-mi
påmînt; jelindu-må, dacå o så mai vrei så te plimbi cu un tip care fi prezis cå Fåt-frumosul açteptårilor mele avea så fie unul moto-
poseda, acum, deja un început de cazier. Aveam din nou o pijama rizat, analfabet, dar care, atunci cînd îçi açeazå o carabå pe tine,
de måtase, må îmbråcam toatå seara cu ea, må lungeam în pat fiecare celulå a ta începe så vadå stele verzi... Superbia de atlet
çi, pe la nouå, începeam çi-mi dådeam drumul la gînduri. a spåtosului Genel nu-i depåçitå decît de mlådierea inteligenÆei
O luam aça, dupå tine, îÆi numåram paçii, cînd ieçeai de la sale native, care s-a vådit, oricît ar pårea de necrezut, tocmai
lecÆiile cretine de pian, må frecam de toÆi håndrånåii care se vîrau atunci cînd mi-a cerut så...“
în tine doar så te atingå çi-Æi çopteau: Laså-l dracului pe åsta, pe Dar mintosului Genel, în afarå cå nu înÆelese nimic, nu-i fu
Celestin, nu-l vezi, în spatele nostru, cît e de tîmpit? dat nici så-çi aminteascå gestul cu care luase maul clar-våzåtoarei.
Çi n-aveau dreptate?
(Devenindu-i totuçi foarte clar cå, pentru o vreme, boarfa n-o så-l
Oare n-aveau?
reclame la nici un garaj.) Pentru cå, uça cråpîndu-se uçurel, în faÆa
– Trebuie så nu fii tîmpit, zîmbi Clestin çi mîngîie pårul fetei.
lui se ivi creatura din fum de eçapament de alaltåieri.
Uite, eu nu sînt tîmpit. Uitå-te puÆin la mine (fata se uita), eu nu
La fel de stråvezie, dar parcå mai fercheçå.
sînt tîmpit. Nu sînt tîmpit chiar deloc. M-am mai liniçtit...
Cu ochelarii cu rama impozantå schimbaÆi pe unii din sîrmå
Ce crezi tu, çapte pînå la nouå tåieturi pe fiecare încheieturå
de la mînå sînt, acum, suficiente pentru o fatå care vrea så se argintie, subÆire (conferindu-i Profesorului un discret aer de
sufoce încå dinainte de-a te fi våzut? Gandhi). Cu pipa în care, parcå, perpelea tåmîie. C-o bårbuÆå
Fata nici ea nu dormea. disciplinatå cu foarfeca, din vålåtuci de fum. Çi-o togå, tot fumu-
Începuse, adicå, çi ea, så-l cam mîngîie. Întîi peste pår çi apoi, rie, înveçmîndu-i înså numai partea din faÆå a trupului. Çi låsîndu-i
atent, peste tîmplå. descoperite cele douå fese micuÆe, rotunde ca bilele de rulment,
– Çtii ceva? Aç vrea så fiu Nora ta! îi mårturisi înduioçatå. de persoanå care nu aplaudå excesele alimentare.
Avea surîsul acela al tinerelor mame care constatå cå, dacå tot – Bunå dimineaÆa, Mircea! îl salutå din somn, descîntåtoarea
au fåcut o groazå de lucruri aventuroase în viaÆå, au çi ele de-acuma pe spectru, simÆindu-i prezenÆa în încåpere çi, ca atare, întreru-
copii. Aç vrea så fiu Nora ta! repetase. pîndu-se o clipå din horcåit.
Încerca så-l amuze. – Brîul çi sandalele lui Buddha Reîncarnat asupra ta, draga
– æie-Æi plac torturile cu cel puÆin douå etaje de ciocolatå çi-o mea!
mansardå de friçcå? Ai confunda vreodatå o eclipså de soare cu – E o zi cu predicÆii desåvîrçite pentru cålåtorii, nu gåseçti?!
o eclipså de lunå? Ai citit cumva niçte poeÆi mai drågålaçi decît continuå roçcata pe un ton de flecårealå, cam nelalocul lui chiar
Daniel Bånulescu, Dylan Thomas sau Cristi Popescu? çi o groazå pentru cineva care nu putrezise, dar care dormea atît de profund.
de alte prostii. Dar spectrul nu-i mai acordå atenÆie.
Lumea se amuzå. noaptea în cap, pregåteçte, fasoneazå, arde munÆi întregi de argile.
în bucåÆi cîte-un seif de-al poliÆiei çi îl furå-n felii. bufnetul, ei, tînårul e propulsat în noua sa viaÆå. Se scoalå cu
reazå-n oraç. Devalizeazå bånci, fac harcea-parcea caseriile, taie Uça de la menajeria cu ceramiçti se trînteçte çi, o datå cu
Bandele Perju çi Odoacru îçi sunå singure adunarea çi ope- foarte fericiÆi cå te au.
Atmosfera e veselå. deçte-te çi deståinuieçte-mi çi mie dacå pårinÆii dumitale au fost
Çi lunile trec. – Mai gîndeçte-te, îi çopteçte, impresionatå, femeia. Mai gîn-
bunåoarå, care a primit ea singurå patru perechi? paturile de sus ale ghetoului lucråtorilor, la „çerpårie“.
merita så li se aplice ciorapi rendez-vous. Ce så facå cu ei Maica, îi mutå hainele, lipsite de çic, din camera servitoarei, într-unul dintre
acolo, probabil, sînt cultivate femei sclipitoare, doamne cårora ar Cu mîinile sale pufoase, vag scandalizatå, doamna Frefrony
deschise, atît de deschise, încît Ulpiu nici nu cuteazå så intre. Deçi fundul farfuriilor golite, prin closete, modele de vase.
Barurile, de exemplu, ar fi ele deschise, unele sînt extrem de ceea ce îl poate duce mintea så facå e så deseneze, prin çopron, pe
Nu-i furnizeazå, adicå, femei. spatele casei exclusiv datoritå meritelor sale de ucenic ceramist. Tot
neandhertaliene, care nu-çi înÆelege artistul. de ucenic are parte, Ulpiu îÆi poate menÆine locul în atelierul din
Capitala trece înså prin fazele oricårei capitale obtuze çi înceteazå, iar dînsa, brusc conçtientizatå, îçi ia seama de ce podoabå
Dupå primele çase luni, cînd avansurile doamnei Frefrony
adevårat meseria.
virile lor îndrågostite, ambalajul. Atunci vor înÆelege.
Între anii 1928 çi 1930, Ulpiu GalopenÆia îçi deprinde cu
mind, se vor mai uita o datå, vor citi eticheta, însiropînd cu pri-
– Din fute-vîntul acesta va ieçi, poate, un excelent ceramist!
vor mulÆumi cerului pentru prima datå cå sînt femei çi, mulÆu-
Este prima care lanseazå:
ca hipnotizate la rendez-vous, dupå ce întîi îçi vor trage ciorapii,
bårbat.
femeilor Capitalei care înÆeleg de limba francezå. Ele vor sosi
O emoÆioneazå miçcårile lui somnolente, rotunde, de tînår
ei, o så explice (çi chiar îi explicå în gînd) cå-i va distribui tuturor Îi cere, din nou, så se preumble prin curte.
Çi, uite, pentru cine o så-l întrebe ce are de gînd så facå cu Ia så vedem.
Çtie cå n-are ce pierde. cå nu s-a înçelat. Båiatul åsta are într-însul ceva.
Ce dacå? lustruiascå parchetul, så care gunoaiele, så måture curtea. Simte
Rendez-vous. Iute prinde cea mai fremåtåtoare încredere în el. Îl pune så
în magazin çi, de toatå chenzina, tîrguieçte un balot de ciorapi Îl place.
unghiului pe care perechea de ciorapi îl închipuie în vitrinå, intrå Ninel, are ocazia så-l vadå pe Ulpiu în pantaloni.
unei tinere superbe, çatene, se suprapun perfect, fie çi-o clipitå, doamnå Olimpia Frofrony, delicata çi picanta soÆie a domnului
acel galantar cel puÆin patru hibe, dar cînd, în cele din urmå, paçii din zona Çelari-Covaci-Lipscani, aça cå, dintr-un început, tînåra
Strîmbå din nas, gåseçte fiecårei fandosite reflectîndu-se în îi procurå vestimentaÆia necesarå, de la talciochiçtii de cîrpe
pråvålite în galantar. Reuçeçte så-çi îndeplineascå dorinÆa, dupå ce, în prealabil,
unor ciorapi måtåsoçi çi electrici, ce torc precum douå pantere Se gîndeçte, adicå, så-l invite pînå la dînsul acaså.
picioarelor cucoanelor ce îi trec prin-nainte deasupra contururilor mine în caså eu nu pot så te tîrîi.
în faÆa unei vitrine, îçi adunå curajul så potriveascå imaginea må-tii, unde Æi-ai låsat, tu, pantalonii? Fiindcå, fårå pantaloni, la
Cu decizia-n mînå, se plimbå înfiorat pe Calea Victoriei çi, – Spune, bå, unde Æi-ai låsat pantalonii? Mormåie, crucea

173 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 164

176 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 161

Plesnitorile, tîrfele, obligate prin natura profesiei lor så colinde perdeluitå çi cu çtaif, cu grådiniÆå çi salonaçe pictate, bineînÆeles
çi så bucure la client, navigheazå acum doar la ore çcolåreçti, pic- poreclitå Halima.
tate în culorile vii ale fricii. AgenÆii de filaj se plîng în rapoarte Çi mult s-a mai minunat Ulpiu de întîmplarea aceasta çi
de monotonie çi de instaurarea moralitåÆii. sufletul înalt cåtre tårii i-a tresårit çi a intrat, a ajunat çi-a cinstit.
PublicaÆiile de gang scot pe nåri foiletoanele lor din ce în ce Dar iatå cå, în viaÆå, peripeÆiile instructive se Æin lanÆ, dovadå
mai fioroase: „Jack Spintecåtorul“ ridicå în „Mîna care ucide“ cå çi de la celålalt capåt al stråzii o cafenea învioråtoare observå
„CuÆitul înamorat“ çi le stinge damelor „Lumina întunecoaså“. cå-l pîndeçte, botezatå de data aceasta spåimos, prevenitor, mora-
Se comercializeazå, pe bani grei, nesuferiÆi cîini de pazå. Se tocesc list, Fårådelegea. Iar numai pe anumite stråzi, observå, de toÆi
creioanele amploiatelor, cu care sînt transcrise denunÆurile preluate ocolite, nu påreau a nu exista asemenea locuri desåvîrçite, gospo-
telefonic. dåreçti, în care te puteai aduna, întrema çi gîndi, puteai consuma
În serile de 14, 15 çi 16 iunie, apar neîndoielnicele semne ale çi mîzgåli cugetaÆiuni pe çerveturi, ba chiar çi aÆipi, în secile çi
altor asasinate. legånåtoarele jumåtåÆi de zi, din care scåpai numai dupå ce se
învredniceau så dea peste tine colegii.
Chiar çi cei plåtiÆi pentru asta cu greu mai pot Æine cont cîte Cåci, o datå descoperit, colegii-l salvarå, ei îl înnobilarå în duh
sînt. Din nou în Cotroceni, pentru prima datå-n Floreasca, apoi çi tot ei dådurå de lucru banului popii, domniçori de neînchipuit,
într-o pivniÆå de pe ulicioara Scarogea, colÆ cu Susurul Rahovei, neîncrezuÆi çi instruiÆi, apåruÆi cînd Æi-era mai greu, mîngîindu-Æi
se descoperå un trunchi uman, douå perechi de mîini retezate nostalgiile cu mir de la Scorburi, dînd sufletului tåu ghies spre
imediat de sub umeri çi un sîn. cîrciumile universitare Coviltir, Nu må mai îndrågeçti, æaÆa æenea,
CiopîrÆitorul face risipå de sîni. Încå un sîn în centru, la Scala, Zamparaua, Valtrap, AmorÆica, împingîndu-te så intri la cursuri
o jumåtate de sîn pe un maidan din mahalaua Tabaci çi, bineînÆe- negîndite la Zi-mi pe nume, Hai-hui, Trei în pat, Douå lulele çi
les, nici måcar nu-s de la aceeaçi persoanå. programîndu-Æi seminariile çi laboratoarele la Harcea-Parcea sau
Degeaba pînde, areståri, descinderi de razii. Deçteptarea.
Degeaba poliÆiçtii îçi mutå domiciliile çi fåpturile påtråÆoase, Pentru cå, vådit, numai acolo îi puteai dibui çi asculta pe marii
zi-noapte, în pår, la servicii. bandiÆi vocaliçti çi instrumentiçti, ce ciuguliserå toatå înÆelep-
Ulpiu, în anumite nopÆi, îçi açterne çi doarme acolo, nemai- ciunea lumii ca pe gråunte, pe Tîrtolea, Bimbaça, pe Mavru, pe
Æinînd minte alte birouri pe care så se fi odihnit mai tracasat ca Limbå-Dulce, Cordac, Mimi Cuib, LinguriÆa ori Gina Carabina,
atunci. Comparå o groazå de urme ciudate, çi ajunge la rafina- pe Spaimac sau Bluzonea, toÆi oameni grei, låutari cu instrumente
mentul de a descrie ce oameni, ce çobolani sau gîndaci au cålcat çi cîntåri adevårate, ce dådeau caracterului tåu palme çi-l încurajau
prin pivniÆa cutare în ultimii zece ani. så se precipite cåtre fapte måreÆe.
Degeaba. Dar oare nu la ei fusese trimis?
Singurul fapt îmbucuråtor: se accelereazå perfecÆionarea Nu la ei, milostivii, bine çi iutefåcåtorii de minte?
organizårii poliÆiei. Nu la cei lîngå care, dacå nu manifestai destulå mlådiere de
Operativ, ia fiinÆå primul serviciu est-european de deghizåri. spirit, o datå îÆi deschiau burta çi-Æi înådeau, din måruntaie, coadå
Pe cåldurile cele mari, detectivii cei mari, grimaÆi çi împo- de zmeu?
poÆonaÆi, se fîÆîie, ascunzînd sub bluziÆele vaporoase umflåturi Nu lîngå cei care, pricepîndu-se så-Æi ridice tot Bucureç-
ce se dovedesc a fi nu mamelare, ci råspînditoare de gloanÆe. tiul-ntr-o mînå, Æi-l Æineau acolo çi Æi-l spoiau în aceleaçi culori
În zorii zilei, seara, nopÆile, pe bulevarde nici Æipenie de om. decît cu prepararea celor mai sofisticate mîncåruri.
„aruncå“ mai mult. Existå un mod rafinat de a face foame, care nu se comparå
pas de femeie neînsoÆitå pe stradå. Cîçtigå håndrålåii care se porÆile mari ale destinului såu çi se apucå de ea.
soÆ, de la tråsuri, çi pun råmåçaguri cam cîte minute n-o så se vadå Sportiv, Ulpiu îçi primeçte fårå ostilitate foamea, îi deschide
cafenele, renunÆå la pariurile fåcute pe numerele, cu soÆ sau fårå surori nemåritate îl considerå principalul vinovat cå viaÆa e durå.
Cetele de pierde-varå, coborîte ca perdelele de muçte prin preoteaså, plinå de bun simÆ, se stinge çi ea. Patru fraÆi çi douå
orele 17, tuçti acaså! totul era pregåtit: Båtrînul, înainte de a muri, îl afurisise. Coana
mai în pripå; jurnale, doar atîtea cît pot fi agåÆate din mers çi, dupå Pînå atunci îçi desåvîrçise cu minuÆie numai premisele, acum
încå de crizå, serviciu; cumpåråturi, fåcute cît mai din zbor çi cît se apucå de foame.
hoinårealå sau dolce farniente. Serviciu, cine are pe timpul åsta, În 1928, într-o deplinåtate a anonimatului, Ulpiu GalopenÆia
Derutå totalå. Au fost împinse peste Dunåre vremurile de Çi aça au trecut patru ani.
såculeÆi de cîrpå, folii de plastic, valize de piele. lioanele banale sau princiare çi fîçneau în poçete.
trançårii. PårÆile desprinse au fost ambalate çi transportate în Fotografiile tale li se încurcau printre degete, bucurau meda-
decît pårÆi izolate de trup. Locul depunerii este altul decît locul veneau så Æi se açeze la maså, så te cunoascå çi så rîdå de tine.
Cuprinse în intervalul de vîrstå 20-39 de ani. Nu li se recupereazå Desfåçurai o popularitate de deputat. Cele mai frumoase femei
sînt frapante. Victimele sînt identificate toate a fi fost femei.
Dar merita.
crimele trei, patru çi cinci. Similitudinile între cele cinci cazuri
ÎÆi Æiuiau urechile.
10 çi 11 iunie, så irupå înmårmuritoarele dovezi materiale indicînd
arest çi tråsuri.
Se scurg cinci-çase zile relativ liniçtite, pentru ca, apoi, pe
varå, sålile de disecÆie, saloanele cu felinar roçu, perimetrele de
Un scurt relache.
„Ura, GalopenÆia!“ se intona pretutindeni din grådinile de
soane. Buuun. Deci douå crime.
prelevate din cele douå cartiere nu aparÆin uneia çi aceleiaçi per- „Ura, GalopenÆia!“ bubuia prin parcuri.
A doua zi, experÆii poliÆiei anunÆå cå bucåÆile de corp uman învingåtorului ce çtiuse cu atîta talent a le topi inimile?
Carnagiile, pentru cå sînt douå. salut, urlînd peste tot, pentru a se identifica între ei, numele
carnagiul. studenÆii din Bucureçti îçi modificaserå din mers formulele de
nate acolo. Gazetele de searå, calandrate cu înfrigurare, confirmå Æepuçi, muscalii, dîrdåveici sau pastrame? În cîteva zile, nu toÆi
acelaçi macabru sabot, douå labe ale picioarelor, decupate çi abando- gheaÆå servite sau la îmbîrligåturile de pe la noi, la mititei, la
vîrful unui sabot, peste un cap secÆionat de femeie çi izbeçte, cu lor îmbråcate, la mironosiÆele de languste, numai pe stîncå de
råzleÆit, coborînd så peticeascå un hidrofor, un instalator calcå, cu panii, la chiselele cu icre moi, sporovåind cu fazanele, în penele
Se întinseserå noi zvonuri. Cicå-se în Cotroceni, într-un bazin Nu-l îmbiaserå care mai de care la feluritele licori sau çam-
principalelor cotidiene, pentru a se rebrança proaspetelor çtiri. Nu-l alintau?
în grupuri excitate de Mitici, în centru, pe Sårindar, pe lîngå sediile Nu-l alintaserå?
Venus din Milo. Dupå orele 18, bucureçtenii tropotesc din nou, dåduserå peste adevårata fire a lui Ulpiu, nu-l firitisiserå?
în glume tîmpite în legåturå cu unele similitudini referitoare la cei din intelectualitatea în zidire a oraçului care, îmbrîncindu-se,
Nimeni din presa dupå-amiezii nu are tupeul de a se lansa zugråvea în cuvinte-meçteçugite, enoriaçilor såi, Raiul?! Çi nu toÆi
Capitala îçi Æine respiraÆia. în care înmuia çi tåtîne-su, popa, cînd, apropiindu-se Sårbåtorile,
175 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 162
174 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 163
Cea neafectatå, adicålea, de curbele de sacrificiu. Cum så te Graba cu care hainele çi ceasul lui Ulpiu gåsesc drumul Mun-
superi pe pricopsiÆii care-çi presarå locurile spargerilor cu ciornele telui de Pietate poate fi asemuitå mulÆumitor doar cu suavele,
unor scrisorele isteÆe, cuvîntînd despre fair-play çi chemîndu-i dar severele aperitive.
la hårnicie pe poliÆiçti? Orele în care desprinzi, cu briceagul, minuscule firimituri de
Sufletele lui Suticå çi æirfea respectå pactul tacit de a nu fura, pe o coajå mucegåitå de pîine, au ceva misterios çi esenÆial în
de la un singur om, o sumå mai mare de una mie de lei. Cînd comun cu aburul dumnezeiesc çi somptuos al marilor supe. Çi
dispare vreun portofel, ocnele se comportå mai ceva ca niçte orele çi aburul la fel te amorÆesc çi-Æi primenesc stomacul pentru
academicieni, actele sînt trimise cu tråsura acaså, dimpreunå cu încercarea cea grea, lovitura de puçcå a leçinului, palier de la care
scuze, cårÆi de vizitå, angajamente çi trandafiri. sigur îÆi devii hranå, moment de la care intestinele deranjate sin-
Face adevårate furori obiceiul ca multor dintre cele mai gure se pornesc så-çi absoarbå pîntecele ca pe o fripturå.
tulburåtoare dudui ale Bucureçtilor, nu numai så nu li se mai O ultimå delicateså, cea a desertului: propietåreasa sa, Anghel
sustragå nimic, dimpotrivå, atunci cînd e posibil, så li se ataçeze Maria, doritoare odatå de a-çi reface viaÆia cu cele 74 de kilo-
ceva, o blanå, un biju, în aça fel încît dînsele så nu observe pînå grame ale lui Ulpiu, nu mai consimte a se låsa påcålitå, fåcînd-o
acaså. Evident, un sfert dintre pågubite doar se prefac. acum cu numai 50.
La 31 mai 1932 cade çi guvernul Iorga-Argetoianu. În mai puÆin de jumåtate de an, se ridicå deci la ceruri, fårå
Dupå dejun, ostenit çi cam nebårbierit, dl Iorga îçi prezintå
surle çi trîmbiÆe, aproape o treime din Ulpiu. OdåiÆa îi devine o
demisia.
neconvenÆionalå mansardå de conservatorist, måruntaiele îi çuierå,
„Cåråmida în capul primului-ministru! trîmbiÆeazå goarnele
încheieturile îi scîrÆîie, omul nostru exerseazå din råsputeri çi se
presei. Speciala! EdiÆie specialå!“
acomodeazå cu moartea.
Dl. Argetoianu, refugiat într-un confesional, tåmåduind inimi
Într-o dupå-amiazå, din jurul datei de 30, secondatå de alÆi vreo
çi intonînd Psalmi, este nevoit så afle despre trîntirea cabinetului
såu din gazete. cinci propietari, Anghel Maria suspendå concertul, azvîrle o parte
Nu-i nimic, cîteva zile gazetele zboarå cu tiraje mai mari. din instrumente pe hol çi då de-a berbeleacu cu dirijorul în stradå.
Nu numai cîteva zile, cîteva såptåmîni, aproape o lunå. Un zgomot ca de pungi golite din plastic face så vibreze senzual
Fiindcå la 4 iunie, dis-de-dimineaÆa, în jurul orelor 6,30, se aerul patriarhal al ulicioarei. Sînt ultimele miçcåri, comprimåri
descoperå, în subsolul unei clådiri din Ferentari, primul cadavru. çi decomprimåri de armonicå, ale unor plåmîni foarte uscaÆi.
Întredeschizînd portiera, spectrul Profesorului de Istoria
Religiilor comandå ca automobilul så se lase uçor deasupra lui, N-apucå bine Genel så suceascå de volan pentru a se înde-
atinge cadavrul, îl întoarce de cîteva ori cu piciorul. pårta de un muribund devenit nefolositor, cå, dintre gurile scå-
Încå n-ar fi låmurit. lîmbe ale tomberoanelor, pe Ulpiu îl va salva domnul Ninel.
Este un cadavru nemåsurat de ciudat. La prima vedere, nici Domnul Ninel este un personaj distins, pozitiv çi apare ca
n-ai avea baza pentru a afirma cå e un cadavru. descins din paginile lui Charles Dickens. Este subtil çi bogat, are
Peste ceea ce se då în subsolul din Ferentari sînt, de fapt, aproape cincizeci çi patru de ani, a fost la Paris çi, întreprinzåtor,
douå mîini, provenind probabil de la aceeaçi persoanå. Degetele çi-a amenajat pînå çi un atelier de ceramicå.
subÆiratice, fibre musculare imberbe, unghiile låcuite, toate indicii Priveçte la Ulpiu, se aratå dezolat de situaÆia în care soarta
cå ele ar fi aparÆinut unei femei. l-a tîrît de urechi pe sårmanul båiat çi îi çopteçte:
verselor delicatese marine. nesemnate în ultimele luni.
stivele de iepuri, aranjamentele exotice ale neînÆeleselor çi per- såu contrasemneazå-ntr-o unicå noapte toate notele administrative
treÆi, atîrnaÆi întregi la intrare, mormanele de dropii çi potîrnichii, sabilitatea formårii guvernului, iar noul titular al departamentului
cu tine magazinele de fineÆuri, cu corp de balet din fazani çi mis- varå, douå zile dupå ce echipa Iorga-Argetoianu îçi asumå respon-
agåÆat båcåniile cu trufandale de-Æi laså gura apå, se bat pe burtå Numirea oficialå în poliÆie îi soseçte håt tîrziu, cåtre primå-
localurile cu vinuri, de-Æi vine så dai cu cåciula în cîini, ies la în vitrine.
Pe Regalå, pe Elisabeta, fluieri çi vin çi te ling, pe carîmb, îndepårteazå çi, dacå se poate, în special, la cele care sînt reflectate
broçurile marxiste, poÆi întîlni totuçi çi cîteva oaze plåcute. Se uitå la ele de departe, cînd nu sînt atente, abia atunci cînd se
Dacå scapi înså dintre periferii cåtre centru, mai ceva ca-n Începe så priveascå dupå femei, dar nu aça, direct, faÆå în faÆå.
så-çi haleascå de unii singuri mezinii.
Æînci nu se scapå unul pe altul din ochi, de fricå så nu-çi fiarbå çi culos exemplar?
scoarÆå de copac. În Albastru, pårinÆii triburilor numeroase de Din care loc de pe påmînt s-ar procura un asemenea mira-
tuberculozå. În sectorul de Galben se gåteçte, cu multå aplicaÆie, Unde s-o întîlneascå?
de cåtre destin într-un carneÆel çi se trezesc imediat Æipluite în singur amånunt.
lancolice, ce se declarå substanÆial çi susÆinut nehrånite, sînt notate N-are gusturi rele. E o hotårîre înÆeleaptå. Mai råmîne un
În 90 % din casele fostului sector de Negru, persoanele me-
De hotårît, a hotårît.
murile påtimaçe ale foamei.
Bine.
La periferii, Bucureçtiul danseazå elegant çi abstras în rit-
çi cea mai splendidå femeie din lume.
al crizei.
Femeia lui, a hotårît el cå trebuie så se dovedeascå, în plus,
Dacå nu se întîmplå minuni este fiindcå anul 1930 este unul
cunoaçte pe lume, un fel de artist?
al pernei cu lacrimile lui.
sub mînå. Noaptea, cînd çi cînd, umflå, din nou, peretele de cîlÆ orice asprime a vieÆii. În plus, n-a fost el çi nu este, de cînd se
grafii de actriÆe, cutii de chibrituri, litografii, absolut tot ce-i cade så-l îndrågeascå çi, cu afecÆiune, care îl va ajuta så treacå peste
Se îndepårteazå mirat. Noaptea plînge. ColecÆioneazå foto- perfectå, sånåtoaså, fårå cusur, o tovaråçå idealå de viaÆå, care o
O mai întoarce o datå. El, Ulpiu, nu-çi va lua de iubitå decît o soÆie întreagå, înaltå,
O întoarce cu gheata de trei ori peste cap, dar nu se întîmplå nimic. Nu.
50 de metri, dintre atelier çi magazia cu paturi, întîlneçte o pisicå. du-l pe nervi, ori îi ascunde gustarea.
Într-o searå, întorcîndu-se tîrziu de la lucru, pe traseul infim, dimineaÆå cafeaua, dar îi çi toceçte ascuÆitoarea, îl ciupeçte, cålcîn-
çi mustaÆå, cartierul apucå în istoria sa un domn GalopenÆia. aråtarea aceea cu sînii pitici de la slujbå, care-i preparå în fiecare
aparenÆå serioaså, pune de o parte mai multe salarii, îçi laså favoriÆi Nici cu Oama (cu oarba), nici cu Carla (cu ciunga), nici cu
îçi conservå aerul nåuc, de posedat aiurit. Cu timpul îçi regleazå o piesele ei intime de lenjerie femininå între påturile lui de bårbat.
Deçi mîinile îçi dezvåluie, ca niciodatå, iuÆeala, chipul mofluz tot mai des drum pe la ei çi, dacå n-o supravegheazå, îçi piteçte
benevol, norme ale celorlaÆi lucråtori, e înÆeles çi iubit. Nu cu mama çi nici cu zåltata nepoatå a Maicii, ce-çi face
atunci cînd deterioreazå ceva, încaseazå båtaie, alteori, preluînd Cu mama?
Trecut, rînd pe rînd, pe la galerele tuturor punctelor de lucru, Dar cu cine? Nu cunoaçte pe nimeni.
Îl uitå Dumnezeu acolo unde îl pui. El, personal, e foarte de acord.
165 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 172
168 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 169
Cîtva timp, bogåÆia çi densitatea tezaurelor monetare, a paf- Înfioråtor pare faptul cå este çi galeçå.
talelor, a statuetelor turnate, a medaliilor, a obiectelor de cult çi Femeie de bunå condiÆie, odraslå de extracÆie dovedit aristo-
de podoabå împinge în umbrå ceramica. În fond, socoteçte cineva, cratå, sporovåieçte cu el, presarå un pic de conversaÆie spiritualå
leafa unui ceramist nu e un capåt de Æarå çi CosiÆia, veriçoarå a çi, deodatå, slip! c-o miçcare abilå a mîinii, îi înlånÆuie capul în
doamnei Frofrony, acceptå så pripåçascå în tabåra ei, alåturi de cravaçå çi îl plesneçte la fund. Canarul, cîinele, pisica, çantierul,
un cîine, un canar çi-o pisicå, çi-un ceramist. toatå lumea rîde. Nu toatå lumea.
Cele çase luni de muncå dråceascå sapå, în sufletul blajin al Dacå în domeniul performanÆelor çi expedientelor amoroase,
lui Ulpiu, cicatrici exemplare. Ulpiu GalopenÆia pare condamnat så råmînå toatå viaÆa un biet
E adus, din nou, pe buza pråpastiei, dar nu din cauza efortului Viorel, în celålalt domeniu, pur arheologic, formidabila sa dotare
propriu-zis, ci doar pentru cå persoana sa e, din nou, Æinta infer- naturalå, tenacitatea, intuiÆia artisticå, înclinarea cåtre råbdare,
nalelor vexaÆiuni amoroase. Doamna CosiÆia e un satrap, iar viaÆa precum çi frica de-a mai dormi noaptea, singur, în baracå, într-un
ei a fost furtunoaså. loc reperabil adicå, îl conduc spre minuni realizate în lucrul såu.
Încå din dreptul vîrstei de treisprezece ani, insaÆiabila CosiÆia Din depozitul de sfårîmåturi împråçtiate çi lepådate parcå
sare çi se instaleazå în spaÆiul cel mai plin de pucioaså al rubricilor în duçmånie pe cîmp, Ulpiu reconstituie, lucrînd noapte de noapte,
revistelor de scandaluri. Nenoroceçte bårbaÆi, foarfecå tineret, o colecÆie nemaiîntîlnitå de 29 de vase de cult, pentru care pînå
çi infatigabila CosiÆia înÆelege cå va obÆine, pe piaÆa antichitåÆilor,
sleieçte averi, e exact genul de cucoanå ce-çi amenajeazå o cåpiÆå
un regat. ExperÆii se simt sideraÆi în faÆa intuiÆiilor tînårului mese-
de fîn în salon pentru jocurile adulterine.
riaç ce, aproape fårå experienÆå çi semi-invalid la capitolul cunoaç-
Ultimul ei soÆ, doctorul ScurfuleÆ, încornorat plictisit, îi trîn-
tinÆelor de specialitate, alege varianta corectå dintre mii de variante,
teçte anumite prafuri în mîncare çi îi înnoadå cîteva glande.
ataçeazå perfect ornamentul scobit lîngå ornamentul scobit, incizia
În cel mai scurt timp, trupul ovaÆionat çi afurisit al taifunicei
lîngå incizie, canelura la canelurå.
doamne CosiÆia se va acoperi cu un plançeu gros de osînzå çi va Afacerile cu ciobårie se înteÆesc în preventoriul arheologic
cîntåri un chintal. Urmeazå divorÆul, råmîne porecla çi varianta çi, dacå existå çanså, Ulpiu çi-o îmbuneazå, prin seriozitatea sa
femininå a biciului lui Dumnezeu ajunge så conducå çi så tero- din acele zile.
rizeze çantierul. Destinul îi este favorizat chiar din interiorul echipei de poli-
Pe Ulpiu, låmuritå imediat cu cine are de-a face, CosiÆia îl va Æiçti detaçaÆi permanent, pe çantier, pentru a lua în evidenÆå, în contul
striga de-acum Viorel. statului, cea mai umilå tinichea dezgropatå. Sînt trei posturi de
ToÆi bårbaÆii aflaÆi în subordinea doamnei Chintal poartå doar presari supraveghetori, posturi bånoase, o listå impresionantå de
unul din umåtoarele douå nume: o parte din angajaÆi sînt numiÆi descoperiri arheologice, dar procese verbale corecte çi predåri
Viorel, ceilalÆi se simt convocaÆi atunci cînd çefa lor li se adre- cåtre tezaurul statului extrem de puÆine.
seazå pronunÆînd Goliath. Pe unii, doamna Chintal îi înghesuie, Onorabilii poliÆiçti au fost nåimiÆi.
de ceilalÆi, aceeaçi nåbådåioaså doamnå se laså înghesuitå. Cînd, pe rînd, la cîte o såptåmînå, fiecare dintre cerberi då
În chip inevitabil, dupå numai trei zile, Ulpiu devine Viorelul cîte-o raitå prin Bucureçtiul iubit, pentru a deçela anatomiile unor
preferat. cocote çi pentru a-çi mai încårca bateriile, dupå ce-çi doseçte
Lucrul înceteazå, uneltele sînt påråsite de fiecare datå cînd, în purcoiul de bani necuraÆi în buzunåraçele unei bånci agricole
toiul amiezii, ståpîna apare çi se apropie cu paçi legånåtori de Viorel. obscure, unul dintre cei trei, sergent milos, istoriseçte çefilor såi
rezervaÆiile colecÆiilor particulare. cîçtigå îndestulåtor.
partea cu adevårat valoroaså, este dirijatå pe cåi oculte, cåtre Råmîne acelaçi tip ascultåtor çi discret, se îmbracå cuviincios,
pentru liniçtirea autoritåÆilor, calea depozitelor de stat; restul, de a fi cîndva istorisite pe cearceaful dintr-un cinematograf.
Tot ceea ce dezgropat fiind, este gåsit nesemnificativ, ia, Cunoaçte astfel, din interior, o groazå de afaceri interesante, demne
profituri. de Detectivi ai SinguranÆei apeleazå, cu superioritate tandrå, la el.
de fåptura energicå a CosiÆiei ScurfuleÆ, realizeazå ameÆitoare amicalå de CåpåÆînosul sau Cel într-o ureche, iar cei din Corpul
logicå, peçterå de tîlhari çi punct de contrabandå, conduse toate Nu degeaba lîngå prenumele Ulpiu se aciuieçte particula
Campusul, încruciçare elocventå între o întreprindere arheo- nu aveau calmul de a-çi realiza distrugerea.
rearanjeazå Æinuta çi se întoarce la lucru supus. alt act compromiÆåtor, puteau de acum så nu se mai sforÆeze, dacå
Urlå douåzeci de minute chiar pe locul pe care se aflå, îçi în secundele în care erau ridicaÆi de poliÆie, o poliÆå, o listå, vreun
înÆeles, imposibil de reconstituit, ceramicå picatatå. care, în trecut, se mai dådeau de ceasul morÆii, distrugînd, chiar
cu aerul acela docil ce le îngåduie hîrtiilor så fie citite. ArestaÆii
gunoi, transformîndu-l, cît mai curînd, într-o impecabilå çi, bine-
ies a doua zi acte-pacienÆi cu înfåÆiçåri reîmprospåtate, tefere çi
Rolul såu arheologic e så scurme çi så pescuiascå în tot acest
rupturi, documente betejite, arse, lipite sau molfåite de mucegai,
cioburi, påmînt clisos çi pietriç, amestecate çi cimentate împreunå.
deloc råu, din moment ce prin aceeaçi uçå prin care intrå zilnic
afara pîrleazurilor açezårii, 24 de låzi, pline ochi cu mormane de Într-adevår, båiatul då în brînci, progreseazå, çi nu trudeçte
neçte aruncate çi i se descarcå în grijå, la cîÆiva zeci de metri în cazonå, supraveghere discretå çi ocrotire uçor amuzatå.
insistenÆele Olimpiei Frofrony pe lîngå veriçoara sa, CosiÆia), întîl- picure în relaÆiile sale cu Ulpiu o atmosferå de corectitudine
În ziua în care se transferå în tabårå (fiind angajat aici la Un singur çef direct, colonel Volgoride, care se pricepe så
de arheologie. mirea pompoaså de laborator de reconstituire.
baråcile çi pe schelele inverse, de jos în mai jos, ale unui çantier meschinå cu care serviciul nou înfiinÆat demareazå, sub denu-
ce amintesc de incomoditåÆile muncii în minå, Ulpiu trudeçte în rechizite, din care nu lipsesc foarfecile çi pelicanolul, iatå zestrea
Întreaga varå çi toamnå a blestematului an 1932, în condiÆii o sobå, o maså çubredå, un fiçet, douå scaune, o gråmåjoarå de
O încåpere minusculå, dar în Prefectura Generalå a PoliÆiei,
GalopenÆia debuteazå-n poliÆie.
ca tot iubiÆica så aibå grijå de iubiÆel. sionantului an 1932, nimic esenÆial nu se schimbå, deçi Ulpiu
– Perfect. Lamentabil adicå... Romanele franÆuzite... Trebuie Pe stråzile închiciurate de iarnå ale Bucureçtiului, ale impre-
– Da, doamnå... Nu, doamnå.
prin minte din ce-ai så tråieçti? aici pe cioflingar, cå te ia mama dracului!
– Çi ce så-Æi fac eu?... Pun pariu cå nici måcar nu-Æi trece Dacå, cumva, existå.. Ce mai açtepÆi? Adå-l aici. Adå-l, bå,
– Da, doamnå. donatului, li se vådeçte çi neajunsul cå se çi bea mult prea mult.
– Spune-mi, suflete, te-au dat duçmanii afarå? de pe çantierele arheologice, dar acum, din enormitåÆile subor-
çi cam analfabet, îi suflå fumul în ochi çi suspinå: iniÆialå. Çefii nu-l cred, oameni de aur. Çtiu çi ei de veselul negoÆ
înçurubeazå în canapeaua de lîngå çoldul dumneaei, adolescentin din douå-trei miçcåri abile, så Æi-o reconstituie la fix, sub forma
de påråsit, încît te-ntrebai de ce så te mai consideri femeie?“), îl ciopîrÆitå c-o lamå, o zi întreagå, în zeci de mii de bucåÆele çi,
început, în båtaie de joc („Dumneata nu te-ai simÆit nicicînd aça despre singurul om din România capabil så-Æi ia o coalå de hîrtie,

167 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 170

166 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 171

Pe Calea Victoriei, tråsuri, blagoslovite multe cu doi pînå la Cînd îçi gåseçte, în fine, o gazdå, bate stråzile pentru a se
patru ponei, se laså-n genunchi çi cuprind, în cåuçurile lor articu- convinge personal dacå måtuça aceea legendarå, a domnului
late, doamnele în pantofi de måtase. Volgoride, este, în mod cert, o femeie båtrînå.
Moçtenitori, mutilaÆi, peçti, cartofori, primadone, fanfaroni, – Maicå! îi va turui, din acea lunå, în fiecare dimineaÆå, bå-
paraçute, tiribombe de lux, crupieri çi galanÆi înåbuçe locul. buÆa (Maica e numele sub care o cunoaçte întregul meleag al uli-
La Pielea Goalå, celor ce cred în salvarea lumii de cåtre o cioarelor Maria Rosetti, Polonå, ColÆei, SuÆu, SfinÆilor çi Slånic).
bucåÆicå de cur li s-a adus varieteu. La Buh, Aliat, Talmeç-Balmeç, Maicå, båiat de ispravå eçti. curat eçti, chipeç eçti. Vreo 30 de ani
cele mai cosmopolite terase din lume, alåturi de trupele dansatoa- så tot fi adunat, lîngå un båniçor pus de-o parte. Ce te mai zåbo-
relor suedeze sau cehe, rele de muscå, de-au ce-au stors, ca pe-o veçte?... Pune çi tåluÆå mîna de te cåsåtoreçte!...
cîrpå, orice român mai înalt de un metru douåzeci, explodeazå Så se cåsåtoreascå, uçor de spus.
çi cîte-o pieså de teatru de Caragiale, Racine sau Goldoni, jucatå Dar cu cine?
de maimuÆe çi cîini. Fusese deja pus într-o situaÆie disperatå, cînd, invitat la un
O palå de vînt çi afiçele senzaÆionaliste se dezlipesc la am- bal al çtåbårimii Ministerului de Interne çi aruncîndu-çi ochii pe
bele colÆuri de sus, se înfåçoarå în jurul propriei lor Æîfne çi picå. invitaÆie, luase la cunoçtinÆå de acolo foarte clar, negru pe alb,
Atelierele de ceramicå „Frofrony“ îçi mai vînd marfa în cå i se poruncise så se prezinte cu soÆia. Tåiase, e drept, invitaÆia,
douå-trei magazine excentrice, de peste hotare, çi astfel plutesc. eliminase vorba „soÆie“, asamblase invitaÆia la loc, çi nici mama
Curînd înså iau apå. invitaÆiei nu çi-ar fi dat seama, dar ce folos, nu dormise apoi douå
Într-un cadru festiv, dintr-un smocking impecabil, închiriat nopÆi, perpelindu-se cå nu ascultase de-un ordin.
laolaltå cu sala de bal, domnul Ninel se desparte de o parte a cola- Domnul Volgoride nu-i arunca, cîteodatå, cînd se abåtea pe
boratorilor såi, le mulÆumeçte hazliu, îi încotoçmåneçte în braÆele la el, escaladînd douå etaje, cå-l gåseçte prea palid, cå este un
sale subÆiri çi îi aruncå în stradå. amploaiat prea cu ochii beliÆi sau, dimpotrivå, prea înfundaÆi în
Face cîte ceva pentru fiecare din ei. orbite çi se mira, aça zeflemitor çi subÆirel cå, din pricina plåcerilor
Le dåruieçte garoafe, haine purtate, scrisori de recomandare solitare, cum de nu-i tremurå mîna? Cu atît nu se pricopsise, atîta
(alte ateliere de ceramicå tot nu mai existå în Bucureçti), un braÆ tot îi mai lipsea, så-çi çi mînie superiorii!
de poveÆe çi secretul cum cå, de acum, trebuie så stea cåtinel pe Un coleg îi deståinuise cå tocmai åia de nu prezintå con-
propriile lor picioare. Åia încearcå un timp, Æinîndu-se de niçte soarte le stîrnesc superiorilor mai abitir bånuieli, pe motiv cå ei
muieri mai uscate decît beÆele de la arc, dar le tremurå genunchii, sînt primii condamnaÆi de a încåpea pe mîna cocotelor çi de-a
îçi vor cere curînd voie så råsfire puÆin pe afarå çi så continue tråda pe-acolo cine çtie ce secret de serviciu.
exerciÆiul. Çi apoi, cu soÆiile funcÆionarilor de talia lui, n-o så fie pus
Pentru Ulpiu înså, doamna Frofrony insistå. într-o situaÆie delicatå, cînd ele or så vinå la el så-l chestioneze,
Pe el îl vor proteja mereu de-acum perplexitatea femeilor, iar el n-o så çtie ce så le råspundå, n-o så aibå så le ofere, cînd alea
aÆîÆate continuu înaintea unui asemenea exemplar, ceramica, meti- or så plîngå çi-or så-l roage så le înÆeleagå, ca de la om la om,
culozitatea lui ilogicå çi monstruoaså çi, de ce nu, pisica. cå n-au çi ele cu cine så schimbe o adreså de croitoreaså sau vreo
Doamna Frofrony, într-un ultim capot sidefiu (este ultimul reÆetå de ciorbå?
capot pe care în urmåtorii ani Ulpiu i-l va mai cunoaçte), îl pri- Ah, ciorbele...
meçte în salonaçul måsuÆelor de mahon, îl întreabå, pentru Så se cåsåtoreascå, e clar.
acum, tocmai acum, tocmai acum... fåcuserå imprudenÆa de a se purta cu mîinile reci.
normale, întretåiate de vorbele preferate ale lui Ulpiu: tocmai Le vîrîse în cap cå absolut toate victimele Spintecåtorului
Çi din nou se scurseserå nopÆi çi zile çi jumåtåÆi de zile avut niciodatå mîinile reci?!
N-avea de unde. – Ce så-mi facå mie, domniçoarå Rozella, cå doar eu n-am
serios, precum Ulpiu sau oricare dintre noi, o femeie perfectå?! fricå så nu-çi ascutå toporiçca pe tine?
Decilagata çi de unde çi-ar fi putut procura un tînår de viitor çi – I-ai dat drumul dumneata, signor Galopentzia, sau Æi-era
cine s-ar fi putut apropia de aura mîinilor îngheÆate ale surorilor i-a dat drumul.
prefåcuta de pe GalaÆi îçi pitea sub zeci de jupoane coapsa strîmbå, lui Ulpiu, îl fåcea så nu mai fie bun de nimic çi, de fiecare datå,
izbucnea în plîns, azvîrlea din Æurloaie. Ceea ce îi cam sfîçia inima
i se aråtå), cå, într-adevår, naçparlia de pe Podul Ilioarei era foanfå,
Sfîrtecåtor îl cuprindea, aça, o sfîrçealå. Se tåvålea prin båltoci,
avea sînii prea mari (uite-aça, cît douå ugere de bivoliÆå bolnavå,
de vreo douå-trei ori. Numai cå, atunci cînd se vedea înhåÆat, pe
Aflå deci dintr-o suflare çi se convinse çi el cå madam Aurora Ulpiu, ce så facå, depåna çi el cum cå l-ar fi prins pe odios,
Îl ascultå ochi çi urechi pînå-n cråcanele apelului de dimineaÆå. însufleÆitå, amazoancå, çi îl cicålea så povesteascå despre asasin.
bineînÆeles nici un cuvînt. Venea lîngå ea çi sora mai micå, lunganca. Asta era mereu
GårgåriÆå, harÆå care fumase la viaÆa lui multe, nu-i suflå, frumos.
însoare?... E cumva un påcat?... Se opune cineva?! cîte-un cuptor de plåcinte çi nu mai era bunå de nimic. Avea glas
permisiune omului så se cåsåtoreascå?... N-are el voie så se Cea micå çi graså era sora mai mare, Adalgiza. Fråmînta
– Dar ce, n-are voie omul så se cåsåtoreascå? Nu-i daÆi voi Surorile astea cicå erau italience, Decilagata.
çi råstit: În alte zile se abåtea pe la Deci.
mîini de umårul de luptåtor de circ çi-l interpelase spumegos s-o ia? Lua-o-ar dracul.
în fund pe marginea priciului lui GårgåriÆå, îl scuturase cu ambele så se îmbrace mireaså. Albå din ochi pînå-n picioare. Dar cine
la-nceput nu-i crîcnise, se tråsese lîngå el çi-l trezise, se pusese Nici n-avea cum. Avea albeaÆå. O så-i fie mai uçor cînd o fi
Mult mai tîrziu, pe la orele douå din noapte, båiatul, care Asta, Delia, nici nu se uitase la el.
– Grele påcate Æi-ai mai luat çi tu pe inimå, frate Ulpiule!... çi se simÆea bine.
greu în cele cîteva såptåmîni çi cugetå aproape prosteçte: O gåsea sau n-o gåsea acaså, ståtea o vreme pe scarå la ea
Çi se deplasa la Delia Postolicå.
„Car cu fîn“ çi „Poponax“, GårgåriÆå spårsese tåcerea Æesutå din
çi-un nas cu 20 de centimetri mai lung.
dinile deschise pînå-n zori „La Micul çi Sarmaua“, „Guguçtiuc“,
så råspundå, fiindcå aveÆi o mînå cu 20 de centrimetri mai scurtå
tase, prelingîndu-se spre Ciçmigiu, ducîndu-se glonÆ cåtre grå- – Så nu-mi daÆi cu nici o dulceaÆå, madam Zaharia, îi venea
Într-o noapte, dupå ce caravana çtirilor proaspete se îndepår- sîsîita, dupå ce, douå ore, se priviserå ochi în ochi.
prin porii spinårii, tot mai serioase cantitåÆi de ciment, mai ofta... – Så vå dau cu puÆinå dulceaÆå, domnule Ulpiu? strecura
focos al Ulpiului GalopenÆia“, dar devenise circumspect, inhala, vorbeascå.
çi patru de dame, nevrednice în pat, gustaserå pe rînd din cuÆitul Asta da, våduvå, liniçtitå, sperioaså çi aproape nu çtia så
Pufnea el, GårgåriÆå, în rîs, cînd auzea cå „O sutå douåzeci Zaharia.
de alåturi în nici un caz nu furase gåini. consistent de trandafiri çi se ducea cu el, de exemplu, la madame
çtirile care-Æi fåceau pårul måciucå çi cå puçtiul spålåcit çi molîu neînfrînåri veziculare, în locurile publice), cumpåra un buchet

189 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 180

192 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 177

al fermecåtoarei doamne Nicolici, spectrul (jucînd în rolul Profe- Niciodatå nu a putut fi agåÆat un poliÆist cu o mai condamnabilå
sorului de Istoria Religiilor), îçi schimbå luleaua, din mîna dreaptå uçurinÆå decît în acele zile.
în mîna stîngå çi rupse, din muçuroiul de bålegar de lîngå manti- Data de 18 iunie aduce cu sine urmåtoarele douå evenimente:
nele trotuarului, o margaretå. Jumulind-o petalå cu petalå çi strå- pe de o parte, ritmul manifestårilor sadice creçte, ajungînd spre
duindu-se, în acest fel ca, la dilemele sale, så primeascå råspunsul o medie de una pe zi, iar, pe de alta, filmele se gråbesc.
botanic asupra extincÆiei sau imortalitåÆii sufletului omenesc. Çederea într-un cinematograf sau loc public devenind o eta-
– E fåptura umanå spirit nemuritor?... Nu. Nu-i spirit nemuri- lare periculoaså, operatorii deruleazå peliculele cu repezitorul.
tor... E, såraca de dînsa, spirit nemuritor?... Nu-i spirit nemuritor... Dupå zece minute de proiecÆie, lumea iese edificatå din salå, iar
Så fi fost Eulampia, prima mea iubitå, prietenå de-a mamei. Cu doamnele, seduse çi narcotizate de licårul lumii de celuloid, se
înfåÆiçarea ei cadavericå çi imobilitatea sa de cartof, spirit nemu- reîngrozesc. De ajuns så li se inducå cea mai fugarå impresie cum
ritor?... Nu prea pårea... Påi, atunci dai çi peste mortåciunea de cå ar fi urmårite, cå çi iuÆesc pasul, Æipå, intrå, cu toate sirenele
måtuçå-mea, Haricleea çi pici la controverså. Fiindcå, în mod în funcÆiune, în cea mai apropiatå curte, se pun la adåpost.
sigur, måtuçå-mea cea råpciugoaså nu era spirit nemuritor... Un singur bårbat reuçeçte astfel så trimitå acaså, într-o singurå
– PiÆipoanco, zboarå-i dintele çi potcoveçte-l!... Mortåciunea dupå-amiazå, zeci de femei.
fumurie garibaldeçte cå tu ai plåti-o çi pe cursa asta, scåmoçatule... În fine, omul mediu cade pradå celor mai întortocheate raÆio-
Înså nici n-apucå Spectrul så se bucure, cå ultima petalå, cea namente: oare în spatele asasinatelor nu s-ar putea ascunde tocmai
de-a patruzeci çi una, påru så-i confirme ipoteza cå spiritul ome- SocietåÆile pentru Emanciparea Femeii? Chiar plåtind acest preÆ,
nesc e nemuritor çi, conform hinduismului, cå, imediat dupå moarte, de a-çi pune pielea pe båÆ, multe dintre paparudele pe care omul
s-ar muta, cu tot calabalîcul, într-alt corp. Filînd cu degetele sale mediu le cunoaçte n-ar ezita så se lase mårunÆite cu toporiçtele,
de cartofor graÆios, acelaçi Spectru o descoperi, lipitå de spatele bånuind cît de galben invidios ar fi bîrfite apoi de cåtre surate.
celei de-a patruzeci çi una petale, pe cea de-a patruzeci çi doua. Nu e frumos.
BineînÆeles, verdictul fu întors pe dos. Profesorul din fum Çi mai întîi de toate, prea cald.
fusese cît p-aici så învingå, înså pierduse. Omul devenise, din Ulpiu este cam plictisit. Rarisime situaÆiile în care ar putea
nou, spirit muritor. fi surprins lucrînd fårå cravatå. Ziua de 29 constituie un astfel
Din fotoliul såu, cît gråuntele de nisip, æaca îi çterse Univer- de prilej. 37 de grade la umbrå.
sitarului ceÆos o privire. Confruntå declaraÆia paznicului de depozit, Nechifor Crainic
– Ai cacarisit-o, urîtanie. Eçti çi urît çi schilod... Så våd (nici o legåturå cu nefericitul conducåtor gîndirist), cu observaÆiile
îndråznealå pe tine cu ce bani de jucårie o så-mi plåteçti!... Scå- din teren ale puzderiei de informatori.
moçatule, l-ai cîçtigat pe pariu... Citeçte:
Dar Ho diábolos nu murmurå. Cu privirile lipite pe geamlîcul „Nu este adevårat cå eram chitiÆi så ciordim çi så dosim toatå
de clåbuc, deschise pe pipåite Cartea Sfîntå. marfa, neîmpiedicîndu-ne de la aceasta decît apariÆia la un stråin
I-o trecu, pe locul mortului, din faÆå, Spectrului. ce pårea trecut doar pentru a ne ura noapte bunå.
Îi båtu, cu vîrful degetului, indicîndu-i un paragraf. Am auzit ciocånitul.
– Eclesiastul... Capitolul 9.Verset 5... Çi urmåtoarele, pro- Am tresårit de încîntare ca fripÆi. Eu am înçfåcat rotocolul cu
babil... citi, cu docilitate duhul demonic, deghizat în Spectru. „Cei chei çi am deschis portiÆa pentru a-l ajuta pe stråin så-çi lase
vii, în adevår, måcar çtiu cå vor muri; dar cei morÆi nu çtiu nimic, mesajul, promiÆîndu-i cå i-l voi repeta, cuvînt cu cuvînt, domnului
guri), cobora întîi la closet (îi era jenå så se opreascå, pentru lor, så se cåsåtoreascå...
peste program (în caz de nu se interesa de el vreunul dintre gran- lunå çi decisese deja, cu aleasa inimii lui, så se retragå la casa
Çi apoi, dupå maså, dupå ce råmînea, în medie, cam douå ore o biatå çi perfectå pereche de picioare, mai råmåsese o singurå
niçte çolduri fårå cusur çi tocmai acum, cînd nu îi mai lipsea decît
întîi? ÎÆi trebuia o groazå de vreme. care îi fåcuse rost çi de çolduri, muncise din greu, îi alipise la fix
Cum så faci o femeie perfectå din asta? Ce s-o înveÆi mai El, cînd îl arestuiserå, ajunsese cam în faza aia cu peÆitul, în
çi fåraç, iar pe ea, apoi, nici nu çtia cum s-o zvîrle mai iute afarå. çi nu puteai s-o refuzi.
Çi îi deçerta chiar atunci cumpåråcitura la debaraua cu måturå decît oricare statuie greceascå, pentru a o îndrågi çi mai adînc,
– Merdenele, proasto! Ca så-i stea çi mai bine, ca så arate cu douå degete mai divinå
dardanele... Fårå motiv.
– Uite, dragå, Æi-am cumpåricit, de la simigeria din colÆ, niçte De ce-çi dorea asta?
un cumsecade loc de nåscut. vreodatå o femeie.
în comuna aia, Elicia, çi åsta, în opinia lui Ulpiu, nu era deloc dorea acum çi cele mai splendide çolduri cu care se nåscuse
indiscreta parantezå a picioarelor. Mai era çi nåscutå, nenorocita, între timp, cå aleasa inimii tale, ca de obicei, se råzgîndise çi-çi
de tramvaie så o çteargå, izbind-o cumva çi så-i îndrepte niÆel ele dupå ce tîrguisei pe puÆin alte patru perechi, dar se-ntîmpla,
îngråçåmînt, så-i pliveascå, så-i ude. Dacå s-ar fi rugat, cel puÆin,
çi 12 centrimetri mai lungi, alergai dupå mîini, te întorceai cu
Dacå ar fi avut çi ea, din timp, grijå de sîni, så le dea cu
tot restul, trebuiau alte mîini, unele alburii, cu pieliÆa ca petala
Nu era deloc fatå rea.
Bucureçtiul, dar observai acum cå mîinile nu i se mai asortau cu
Prefecturii, Baby, Baby.
potriviÆi, o pereche de sîni atît de pefecÆi, cum nu mai exista în tot
se scrie. Îi percepeai Æignalul ore întregi, în sus çi în jos, pe scårile
O luai de la început, te zbåteai çi îi veneai acaså cu sînii
Baby. Aça îi pronunÆa ea întotdeauna numele, Baby, la fel cum
pisicå, s-o mîngîie împreunå pe burticå, s-o alinte çi s-o strige nu çtiu ce al emailului interior sårit çi sînii prea scurçi.
Îi plåcea, mai ales, modul în care tîra ea pînå la el, uneori, o ani de eçecuri, observai cå ea nu e ea, nu-i cea perfectå, avea un
Nu le då mîna. çi te pomeneai colindînd prin oraç dupå ea, çi, bineînÆeles, dupå
Nu era fatå rea. Dactilografele niciodatå nu sînt. ÎÆi compuneai în minte imaginea unei asemenea femei ideale
ar fi trebuit så-i înghesuie sub fiecare cupå de sutien cîte çapte. intelectualitatea unei glezne.
într-o dungå, eunuca clådirii, aia cu sînii atît de pitici, de må-sa poçetå, felul distins în care çtia så se miçte sub propriul ei parfum,
SimÆi totuçi o bucurie onestå cînd uça se întredeschise çi intrå, celålalt trotuar, linia ochilor, modul aÆîÆåtor în care îçi balansa o
N-o s-o poatå duce. remarcai, stråpungînd cu privirile forfota trecåtoarelor de pe
O så-i arate el ei, odatå, dacå o så vrea, ce-i aia gustare. perfectå. La una îÆi convenea, de exemplu, un zîmbet, la alta
niÆel creioanele, så-çi piÆigåie glasul çi så-i ascundå gustarea. çi så se sacrifice mult, altfel n-aveai de unde så-Æi gåseçti o femeie
Çi nu se înfåÆiça nici måcar aia, Dorina, så-i brambureascå ÎnÆelesese dintr-o pornire cå trebuia så munceascå din greu
nodurile de lemn ale pupitrului såu pentru a douåsprezecea oarå. Deci, ce putuse så facå?
Scoase o batistå, o înmuie în cålimara cu apå çi såpun çi lustrui pe îndelete planul lui.
nice gropi de gunoi ale Bucureçtiului. riÆå se låÆise, cu Æurloaiele atîrnate de dunga tinetei, çi îi explicase
îndopate cu cele mai pestilenÆiale råmåçiÆe, din cele mai scîrbav- Tot într-o noapte, puçtiul i se ciucise înainte, pe cînd Gårgå-

179 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 190

178 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 191

director. Domnul stråin era foarte înalt – så fi avut vreo doi metri –, – Tocmai acum, nea GårgåriÆå, închipuieçte-Æi, tocmai acum!...
måtåhålos, ocarinå borcånatå, muståÆi în furculiÆå, o uitåturå de
parcå i se furaserå boii de la bicicletå, pårul albit. Stingîndu-se ca o lumînare, Ulpiu se strecurå discret din foi-
Complicii mei se ghemotociserå sub o maså çi nu l-au våzut. letoanele inimilor sfårîmate, ale crimelor pasionale çi-ale înfiorå-
Am discutat lîngå fereastrå, convingîndu-må de trei ori cå tot toarelor enigme juridice, în anonimatul cålîi din care ieçise.
ceea ce dorise dumnealui era så ne spunå era noapte bunå. Am Dupå jumåtate de an, Capitala îl uitase deja, nimeni nu-çi mai
tras de aici concluzia cå era, în general, foarte de acord cu tot ceea întrebuinÆa dupå-amiezele pentru a învåÆa, pe de rost, numårul ce
ce plånuisem så furåm în acea searå. evalua capacitatea cranianå a Spintecåtorului sau, måcar, pentru
I-am mulÆumit. a-i aduce în discuÆie, ca odinioarå, necontroversata putere de
A plecat uçurat, învåluindu-ne într-un nor de lavandå, dar seducÆie.
çi-a uitat geanta. Am luat eu geanta, am intrat în gheretå la prie- Se iÆiserå alÆi exploratori ai întunericimii comportamentelor
tenii mei çi ne-am gîndit s-o mîncåm.“ (!!!) omeneçti: Bar-Marafet, cel care împråçtia tetanosul în semeni,
(Nu este adevårat, domnule colonel, adnoteazå Ulpiu. Nici zgîrîindu-i, în intersecÆii, pe imprudenÆi, cu vîrful bont al unui cui
vorbå cå s-ar fi gîndit s-o månînce. Cåutau niçte salam. I-am ruginit. Sau încruntaÆii fraÆi Gioalå, tripleÆii care, folosindu-se
cercetat.) de fålcile unui cleçte cu coadå prelungå, de rîndunicå, le extrå-
Cåscå, såri un paragraf, îndepårtå, din documentele statului, geau pietonilor întîrziaÆi måselele cele mai îngrijit îmbråcate în
o murdårie de muscå. Genul åsta de povestiri lipea, ca niçte cui- aur, necalicindu-se nici så-i anestezieze, tråznindu-i astfel cu
buri de rîndunicå, puncte de indigestie pe peretele stomacului såu. bulbul unui ciocan de tîmplårie în cap.
Cîteva rînduri mai jos, paznicul Crainic declara: Despre Ulpiu, amintiri doar aluzive, aluzii doar destråmate
„Mai ciudat a fost atunci cînd, bågînd o mînå în geantå, de çi seci.
scos afarå, am scos douå mîini. Doar arareori, cînd crema finilor deguståtori ai oraçului Bu-
Am vîrît de urgenÆå çi cealaltå mînå în geantå çi, din nou, cureçti repera o cucoanå, pornitå în alergare çi panicatå de groaza
am adus, în lumina becului de 40 de waÆi, douå mîini. (delicioaså) de-a nu pierde vreo birjå, deguståtorii fini ai oraçului
Colegii se tåvåleau pe jos çi rîdeau de se spårgeau de mine, decideau, pe urmele ei, prin clipiri evaluative çi miçcåri savant
jurîndu-se cå aråtam leit ca o caracatiÆå. Ne-am dat seama tîrziu spiralate ale degetelor, dacå doamna respectivå, pornitå în galop,
cå inundaÆia asta de mîini nu era lucru curat çi, dupå ce ne-au poseda sau nu, un aÆîÆåtor pas GalopenÆia.
prins, am anunÆat la poliÆie.“ Se mai ciorovåiau între dînçii cu privire la Ulpiu çi Fiorosul
„Niçte tîmpiÆi“, gemu, mai neînduplecat ca niciodatå, Ulpiu. Marcel, Relu Înmiresmatul, Dulcele Doru çi Gabi cel Norocos,
Dinspre Palatul Regal, simÆea cum soarele îi bombarda creç- neputîndu-se pune niciodatå de acord dacå tåietura ce le-o aplica
tetul cu cocoloaçe de cåldurå. Vipia îi schilodea florile. Detaliile propriu-zis SargeÆius muierilor aducea mai curînd cu vigoarea
plançelor schiÆate pînå atunci nu-l ajutau la nimic. Dacå ar fi dorit cu care-çi secÆionau poeÆii proletcultiçti versurile sau reamintea
så surprindå un indiciu cît de cît preÆios, numai releveul tålpii mai pregnant de rafinamentul cu care unii poeÆi nouåzeciçti îçi
tipului de doi metri ar fi trebuit mårit, pe puÆin, la doi metri. ciopîrÆeau capodoperele.
N-avea atît. Îi venea så leçine. Lui Ulpiu i se nåzåri cå un plu- Înainte ca Genel, desåvîrçindu-çi pilotajul, så-çi strecoare
tonier muståcios îçi bate cålcîiele înaintea sa çi-i råstoarnå pe taximetrul înapoi, din lumea Bucureçtiului anilor ’30, printre
birou treisprezece genÆi din piele de porc, vråfuite cu lopata çi zåbrelele capacului de canalizare, spre domiciliul din strada Perone
cît de înaltå.) Dar un atît de adînc çi tragic spirit de sacrificiu nu sent cu care se cuvine ca un bårbat så se îndepårteze de un closet.
(Deçi nimeni nu mai putea indica exact, cu scîndurica braÆului, Îçi recivilizase Æinuta. Întredeschisese uça, cu aerul acela ab-
çi tråsåturile mediocre încå le mai avea), ca pe o persoanå înaltå. tolire a trufiilor umane, pentru cå asupra sa nu planase nici o idee.
Çi-o aminteau ca pe o colegå (totuçi) cu boiul frumos (da, În acea sîmbåtå, întîrziase fårå folos în acel spaÆiu de moto-
Cel mai prost. îndråzneÆe.
prost. Prefecturii, în care, deseori, se pogorau asupra lui ideile cele mai
atrage în clådire çi pentru a-l da pierzårii pe asasin? Pårea un banc toaletå, cunoscîndu-se slåbiciunea de-a se refugia în acea zonå a
Så fi încuviinÆat a se jertfi tîmpita de Tereza doar pentru a-l Pe Ulpiu Sarcetius GalopenÆia l-au prins chiar la ieçirea din
îngåduise s-o iubeascå extrem de puÆin.
Crezuserå ei, dar uite cå viaÆa fusese prea scurtå çi lor li se golit pe covor.
zuserå c-o vor iubi toatå viaÆa cå acum eliberat de joaca pisicii, dintr-o niçå a biroului çi rosto-
påruiserå, bîrfiserå çi compåtimiserå împreunå, çi ei, care cre- fel de buclat çi de nesårat cum i-l cunoçtea dintotdeauna, numai
ganta asta imposibilå trudiserå uneori cot la cot, mîncaserå, se Terezå, ci doar capul desprins çi retezat c-un satîr al Terezei, la
foile rîncede ale aceloraçi douå reviste de modå. În sfîrçit, cu intri- acest moment, toatå viaÆa – Dorina nu dådu înså peste întreaga
a mucegai çi de-a çifona, cu degetele ei de scorpie nemåritatå, gesturile pentru istorisirea cårora dactilografa îçi va rezerva, din
nabila ei menire pårea aceea de-a vegeta într-un colÆ, de-a mirosi
Apropiindu-se çi ocolind biroul, Dorina – çi acestea sînt
pe la çefi cå n-ar fi fost îndeajuns de activi, în vreme ce impardo-
sfîrçit, în care Tereza n-o så mai prepare nici cozonaci, nici budinci.
scosese pe mulÆi din sårite prin machiavalîcurile ei, turnîndu-i
Vor mai veni veri umede çi interminabile, zåpuçitoare çi fårå
Pe fata asta chiar cå o våzuserå pînå azi dimineaÆå, prea îi
Habar n-are ce bodogåneçte, dar, în fond, are dreptate.
Terezei Carcovachi nu era de naturå så le limpezeascå judecata.
çtie ce bodogåneçte.
Pe de altå parte, nici faptul cå Æeasta descoperitå aparÆinea
dezvinovåÆeascå. Preçedintele CurÆii de CasaÆie ceafa, bodogåneçte Dorina, dar nu
nåvodul asupra lui mai mult pentru a-i da prilejul omului så se så-çi dea statuia lui Gheorghe Lazår nådragii jos. Çi-o så-çi vadå
colege de-a lor, aça, din amorul çtiinÆei, pentru studiu. Au aruncat – Da, da, o så-i faci tu lui budinci, cînd, la Universitate, o
certificat prin care så i se permitå deÆinerea capului retezat al unei ea, Tereza, o så-i prepare budinci, nu cafea.
convinçi cå domnului GalopenÆia nu i se eliberase cumva vreun o så-i dea båieÆaçului cu piciorul, nu-i nimic, pagubå-n ciuperci,
Vreo cinci-çase gealaÆi din echipa de çoc nici måcar nu erau timeçte çi mai dezinteresatå cu Ulpiu, çi dacå eunuca asta de Dorina
un nåvod çi hîra-hîra, så-l prindem pe Ulpiu. nu iese. O fi ea o angajatå mai nouå, dar, de douå luni, ea compå-
printre obiectele de inventar ale unuia dintre angajaÆi, procuraserå Pe de altå parte, nici Tereza, care nici ea nu e vreo proastå,
Descoperiserå, cu ajutorul Dorinei, un fragment de cadavru jargonul de cioflingar al fratelui såu – cåruÆaçul LuÆå.
Fiecare gest era un rezultat al dezorientårii generale. Cînd e furioaså, pufoasa Dorina reuçeçte så imite splendid
profesioniçti, dar nici poliÆia, în seara aceea, nu era în apele ei. scris!...
într-un nåvod, într-o plaså de peçti. Nu pårea asta o arestare de douå palme, de-Æi umblå fålcile, stînga-dreapta, ca la maçina de
asupra lui, çi-l înfåçurå într-o plaså. Chiar aça, într-o mreajå, – Ia ieçi de acolo, få, cåcåreazo de muscå! Cå rad la botul tåu
zvîîr! o poterå de 20 de voluntari cåzu, de pretutindeni dimprejur, Dorina.
Çi, chiar de la primul pas schiÆat pe coridorul Prefecturii, lipseçte, doar pentru a rîde c-o mai imenså neruçinare de ea, de

185 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 184

188 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 181

gît de mamå çi gît de copil çi nu se ferise, cît haiducise, de la Asta pentru cå, imediat ce påçeai în vestibulul surorilor De-
nimica. Så tot fi cålcat spre 60 de ani, cråcånat, tîmple albite, ochi cilagata, domniçoarele îçi råçchirau pe reverele tale niçte degete
porcini, dotat înså cu o forÆå herculeanå çi, din aceastå pricinå, atît de îngheÆate, încît locul respectiv se alegea c-o pneumonie.
poreclit, de gura spurcatå a hoÆilor bucureçteni, GårgåriÆå. De cînd înså le vîrîse în sperieÆi, Decilagatele îçi aÆineau, mereu
Dintr-un început, GårgåriÆå nu-l bågå în seamå pe Ulpiu. Çi çi cu seriozitate, ghearele pe lîngå vreo sobå, purtau vara cîte douå
nici GalopenÆia nu înregistrå cå ar exista vreun GårgåriÆå. Haleau perechi de månuçi çi aceasta, mai ales, îi provoca o imenså plåcere
cît haleau, îçi împårÆeau cu rîndul haznaua, frecau fiecare gamela, lui Ulpiu, întrucît italiencele aveau çi degetele boante.
salteaua çi påtura lui çi cîte o toanå, dovadå cå nu erau tocmai Pleca çi de la ele. În rest, se concentra numai asupra pro-
zgîlÆîite minÆile din capul lor. blemelor lui de serviciu. Cum så facå çi så devinå çi mai bun?
GårgåriÆå se întindea, dupå masa de searå, direct pe jos, îçi Cum så se evidenÆieze substanÆial în ochii superiorilor?
aprindea o Æigarå çi o savura açternut pe råcoarea cimentului, pînå Ce-ar cåpåta, dacå, printr-un miracol çi punîndu-i Dumnezeu
ce Æigara binevoia så se lase fumatå. mîna în cap, l-ar înhåÆa tocmai el pe asasin?
Se ridica apoi cu gesturi de fante îmbåtrînit, dådea din
picioarele lui cråcånate çi se tîra pînå la pat. Din ordinul ministerului, detectivii au fost retraçi de pe stråzi,
Çmecheria aceasta cu luarea în doze mici, în spinare, a råcelii çi-au reluat Æinutele decente çi s-a adoptat o nouå metodå. Nu
cimentului, o desprinsese çi el de la alÆii, mai doxaÆi, ce-l asigu- mai bruscau pe nimeni cu frumuseÆea lor androginå, fuseserå
raserå cå, în felul acesta, o så-i fie mai uçor cînd o så fie pus la mai cu toÆii încuiaÆi prin birouri, puçi så gîndeascå, îndemnaÆi
zid. Judecat de doi ani, çtia, fårå mimicå melodramaticå, cå va så-l încolÆeascå pe nou botezatul Jack Spintecåtorul prin meto-
fi împuçcat. Îl mai Æineau în viaÆå aça, pînå cînd aveau så prindå dele deductive.
o zi în care zgomotul aproape uitat al cartuçelor plutonului de Acum se încingeau cele mai crunte partide de pocker çi, cînd
execuÆie avea så sperie totodatå çi cîrdul de ciori ce se pripåçise la sfîrçitul schimbului, li se cerea så se înscrie cu cîte o idee în
prin curtea poligonului de execuÆii. Aveau så împuçte, adicå, registrul de idei al brigåzii, vardiçtii formau numere de telefoane
dintr-o singurå execuÆie, doi iepuri. Pînå atunci îi mai permiteau çi se gudurau pe lîngå gazetarii cei mai în vogå iar aceçtia, derbe-
çi lui GårgåriÆå så se antreneze la plançeul såu de ciment çi låsau dei, ziariçtii ziariçti cei mai în vogå, îi zeflemeau çi le turuiau cine
çi ciorile så mai tragå în piept un gît de curaj. çtie ce nåzdråvånie.
Gaborii repetau cu nevinovåÆie tot ceea ce li se spusese,
În liniçtea serilor cålduÆe de toamnå, urletele micilor vînzåtori nimeni nu înÆelegea nimic çi presarii pleoçtiÆi se împråçtiau pe
de ziare råzbåteau pînå la ei. la casele lor. Acolo, mulÆi dintre detectivii cei grei nu-çi ascun-
Åia îçi råcneau de atîtea ori titlurile, cå, pînå la urmå, celor deau insatisfacÆia cå soÆiilor Domniilor lor nu li se întîmplase încå
doi din arestul infect aerisit al Prefecturii li se nåzårea cå ascultå nimic.
radioul. Apåruserå pråjiturile Jack, pijamalele Jack çi jacketele.
Båtrînul asculta cu o mare neîncredere tot ceea ce se scria Pe zidurile clådirilor oficiale era scrijelit strigåtul „Jack“.
çi se scanda cîntat despre Ulpiu, fiindcå el, în viaÆa lui exemplarå, Desfåcåtorului de conserve nu mai era numit altcumva decît
mai ascultase, vînturîndu-se în sus çi în jos pe bulevarde, min- „Spintecåtorul“. Pe åsta, cel puÆin, putea så-l prindå oricine cu o
ciuni. Cu vremea, se convinsese cå ceva-ceva era adevårat în singurå mînå, le era la îndemînå tuturor så-l rostogoleaså prin
cienÆå, ochi dulci lui Ulpiu. Ori, ca-n clipa de faÆå, cînd Ulpiu fost deposedatå de el.
Culcuçitå în acel loc doar pentru a-i face, cu mai mare efi- Generalå PoliÆiei s-ar fi stafidit çi ar fi cåzut în ruinå, dacå ar fi
taman pe veninoasa sa colegå Tereza. se lipise de suflet de nu putea s-o påråseascå, çi parcå çi Prefectura
al tivului, Dorinei i se nåzare c-o întrezåreçte, ghemuitå sub birou, ciliat în arestul aceleiaçi clådiri. Prefectura Generalå a PoliÆiei i
picioare, pentru a mai înfige un bold în insectarul abracadabrant desfåçurårii procesului såu, Ulpiu Sargetius GalopenÆia a domi-
Çi, cum i se acreçte curînd, chiar atunci cînd så se aburce-n Ultimele sale luni de viaÆå, pe tot parcursul instrucÆiei çi
pînå i se acreçte. çuratå în nåvod, a lui Ulpiu çi expediau bojocilor ei cîte-un picior.
Ei çi, ce dacå, se chiombeçte çi ea?! O så se chiombeascå doar înclinaserå så-i Æinå partea, se trågeau mai lîngå anatomia, înfå-
dedesubt, spre birou.
cu unghiile semenilor ei... Çi atunci toÆi cei care, în sufletul lor,
procesului verbal de constatare, se laså în genunchi çi priveçte, pe
împrejur, dar parcå çi inchiziÆia, din ce-am citit, era mai politicoaså
Femeia Dorina, neinspiratå, respectînd intuitiv preparativele
la urmå, tot ca o femeie cinstitå reuçise så råstoarne ceva. Så-l ia naiba de coleg al meu ori ce fel de demon zboarå
mantå felina, care se comportase ca o femeie cinstitå, dar, pînå 33 de perechi de unghii, 2-3 perechi încå însîngerate. O nebunie.
„Fir-ai a dracului, tu! DorinuÆo, turbato!“ îi zîmbeçte dezar- umane, rînduite çi parcå defilînd, dupå formå, mårimi çi culori,
o femeie cinstitå! erau expuse, ca la paradele militare, zeci de perechi de unghii
Fir-ai a dracului, tu, Baby, cå Æi-am spus så te comportezi ca La cel mai propriu çi dezguståtor mod din lume, înåuntru
låbuÆei fiecare uçiÆå. Deodatå, zgomotul sec çi açteptat se produce. Închipuieçte-Æi, pur çi simplu.
spinarea de cotoarele celor mai penale dosare çi apaså cu perniÆa umane!!
Pe partea cealaltå a biroului, pisica rînjeçte çi ea, îçi freacå splendid, atîta doar cå ea (arz-o-ar focul!) era o truså cu unghii
decît îndråzneçte s-o facå çi acaså, Dorina. admirabil, cele douå minuscule balamale aurii erau manufacturate
cu boldurile-n gurå, dansînd çi ridicîndu-çi poalele chiar mai sus de unghii: încuietoarea, copcile laterale çi capacul funcÆionau
ferat de corzile vocale ale unui latin lover. „Ti voglio bene“, cîntå dintre cei prezenÆi. Totul pårea perfect în legåturå cu aceastå truså
„Ti voglio bene“, susurå pe coridor un post de radio, inter- darul de-ai mîntui de scepticisme chiar çi pe cei mai neîncrezåtori
inspectîndu-se, îçi dådu seama cå uitase de tivul necusut. Mai cu seamå elocvenÆa îngheÆatå a trusei de unghii a avut
cafelele bune se preparå în rochii noi – se fîstîcise, çi acum, (ce putea fi foarte bine a Terezei sau nu) çi o truså de unghii.
Scosese, pe nepuså maså, de la croitoreaså o rochie nouå –
sa trebuie så apeleze la un astfel de carneÆel de adrese), o verighetå
tiv douå ace.
cå vine un moment în care pentru a nota toate piÆipoancele din viaÆa
Pînå atunci, cît preferatul încå lipseçte, îi va aråta propriului
Îi va aråta ea lui ce însemneazå aia cafea. ce au putut da a fost un carneÆel de adrese (fiecare poliÆist simte
se insinueazå cåtre chichineaÆa preferatului såu. Dupå o jumåtate de orå de înfrigurate scotociri, tot peste ceea
cu lozinca „Ai spus tot?“, duduia Dorina îçi ia pisica de coadå çi Aici s-a organizat, în cinstea lui, o scurtå percheziÆie.
flutura prapurele din secolul trecut salvat de la Agie çi încrustat automobilistic, pînå la biroul såu.
Pe palierul etajului trei – poreclit deja Volgoride – etaj unde Pe Ulpiu l-au purtat pe umeri, ca pe-un campion de raliu
cå da, poate cå nu. de sandale.
Cåci, dacå va fi prins va fi bine de ei, vor primi prime. Poate în såptåmîna aça zisului sacrificiu, douå noi çi costisitoare perechi
Va fi prins? era de bånuit la o femeie atît de infectå, care, în plus, îçi cumpårå

183 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 186

182 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 187

aer çi apoi så-l înfigå în cea mai apropiatå çi fårå de apårare Inculpatul GalopenÆia nu mai mînca, dormea puÆin, descleçta
conservå. fålcile, pentru a vorbi, çi mai puÆin, nu mårturisise nimic, dar nici
Nu riscai så fii pedepsit. nu tågåduise.
Înfåptuisei o faptå bårbatå çi, nu peste mult, aveai så te lingi De altfel, nici nu i se ceruse cu insistenÆå s-o facå, fiindcå
pe buze. Cu un deget îi explorai marginile çi îi alintai eticheta. acaså la el, în fundul grådinii Maicii, de pe strada Polonå, a grå-
Îi savurai conÆinutul, surprins de lipsa ei de împotrivire çi, înduio- diniÆelor altor cîtorva surate vecine, precum çi în alte o mie de
çat, îÆi çopteai: „Ce bunå a fost, mititica!“ locuri, fuseserå dezgropate mormane, SubcarpaÆi de dovezi.
Dar curînd o uitai, soseau altele la rînd, mai mici, mai bom- În arestul Prefecturii, captivul se sfîrçea çi se topea pe picioare,
bate, cu etichetele mai provocatoare, trebuia så tråieçti. Umblai çi, deçi în România nu fusese încå omologatå greva foamei, fio-
cu spintecåtorul în buzunar çi, cum îÆi plåcea una, te apropiai agale rosul spintecåtor o inova çi çi-o desåvîrçea pe propriul såu intestin.
de ea, o plåteai la omul care Æi-o oferea ca pe o tavå, te retrågeai În contra cui întreprindea el sinuciderea sa molcomå çi
cu dînsa, Æinînd-o strîns, într-un ungher de pårculeÆ sau pådurice grandilocventå?
çi scoteai spintecåtorul. Se simÆea oare neîndreptåÆit?
Nu zicea nici pîs, aiurita. Pretindea alt tratament de la Guvern sau de la Destin?
Çi, din nou, îmbibat de desfåtårile ei, te lingeai pe buze. O Împotriva cui protesta?
duceai aça o lunå, maximum o lunå jumate. Treptat, Æi se ascuÆeau Aproape toÆi cei ce-l anchetau, ca bårbaÆi, fuseserå, uneori,
regretele çi Æi se lårgea çi niça ulceroaså, tåiatå în stomac de toate muçcaÆi de impulsul de a cafti, ori chiar brutalizaserå în pat, amo-
sturdålniciile alimentaÆiei de burlac, îÆi plånuiai altfel viaÆa çi aban- ros, muieri. Netrecîndu-le înså niciodatå prin minte så se com-
donai spintecåtorul de conserve pe o banchetå de taxi. porte faÆå de vreo reprezentantå a sexului frumos ca înaintea unei
cårÆi de decupat. Îçi båteau cruci, îl priveau încruntaÆi zile întregi,
În ultima searå de sîmbåtå a lunii iunie, întregul personal al îl chestionau c-o emoÆie de care se crezuserå despovåraÆi:
Prefecturii Generale de PoliÆie este prezent, benevol çi ca de – Dar pe aleea, cu ÆîÆele mai pråbuçite, de ce nu le descå-
obicei, la serviciu. påÆînai, bå Ulpiule?
Ibricele sfîrîie, radiourile împråçtie pe pereÆi umbrele unui Îl momiserå çi cu vorba bunå, dar mai mult de douå cuvinte
jazz dezinhibat, aruncat, peste Canal, de Radio Londra, se degustå nu puteai så scoÆi de la el.
un vin blînd, duios, cu prieteçug, pentru douå urechi (o firmå Umbla abåtut prin celulå, se preumbla pe lîngå pereÆi ore
franÆuzeascå de licori, „TANGAJ“, lansase pe piaÆå o specie nåbå- întregi, nici colegul såu de recluziune nu desluçise de la el decît
dåioaså de vin, låudatå a te låsa într-o singurå ureche), se fac aceleaçi douå cuvinte:
pronosticuri. – Tocmai acum, tocmai acum, tocmai acum...
La noapte, în fiece cartier, cîte o mie de poliÆiçti vor debarca, Asta çi fusese ideea cea bunå, våzîndu-l cå se stinge din viaÆå,
instalînd baraje, capcane çi arestînd pe absolut pe oricare imbecil înainte de a i se hotårî o cît de micå pedeapså, fie ea çi simbolicå.
care numai se va gîndi så depunå pe undeva fie çi cea mai nevi- DirecÆiunea nu apelase direct la provocatori, ci, pur çi simplu,
novatå hîrtie. De aceea çi sfîrîie astfel aceste ibrice cointeresate, îi deçertase în celulå pe cel de-al doilea pensionar, în ordinea
jandarmereçti, parcå palmate, Æinîndu-çi råsuflarea çi perpelin- periculozitåÆii infracÆiunilor såvîrçite, al stabilimentului såu.
du-se sub aÆîÆîtoarea dilemå dacå fi va gåbjit (sau nu) neglijentul Nici åsta nu fusese uçå de bisericå, ba chiar, dacå te uitai la
ce împråçtie peste tot cu hartane de muieri, nu cu hîrtii?! el, nu era mai abitir, ridicase çi el viaÆå de om, tåiase çi dînsul
somnului: deloc. A dat buzna pînå-n mijlocul camerei çi çi-a pus în evidenÆå,
Se propti, pe bîjbîite, în cur. Çi-i vorbi pîclîit, prin måråciniçul apariÆia ei, printr-un termen cît mai impropriu, cå n-o mai våzusem
ca la armåsarul mort, se întremå. curînd cafenie. Iar cînd spun cafenie, vreau doar så sugerez pentru
Culmea e cå çi åsta, nesimÆitul la care, de fapt, scutura el, S-a deschis, iar puçtoaica ce a nåvålit pe acolo mi-a pårut mai
la voi, nici måcar un masaj... Durerea, ca durerea, dar deranjul!... Acum înså fîçîia çi torcea, era o uçå ce ameninÆa så se deschidå.
n-o så mai futeÆi, n-o så vå mai cåsåtoriÆi. Çi n-o så mai pup... de fi priceput så nu-i pese de asta.
beÆi, futeÆi çi plecaÆi... Dar de mine... Dar, la vîrsta mea. Mîine nostru n-avea mîna cålduÆå çi, chiar dacå ar fi avut-o, uça mea s-ar
– Ce-aveÆi, båi?... Ce-aÆi... vrea, båi?... VeniÆi toÆi, mîncaÆi, imediat seama cå trebuie så fie cålduÆå. Administratorul blocului
picioare çi, c-o voce ieçitå parcå din intestinul gros, horcåi: Uça se ondula sub mîngîierea unei mîini despre care-Æi dådeai
Dar, din somn, în loc de balinul æaca, tot cucoana tresåri din M-am uitat insistent.
Bålåbånea has-Satan, la bårbat, ca la un trup de cal mort. de spirt çi-apoi gata.
patå, la doi metri, sub cåpåÆîna ta, a ta e! muncit, de trudit, mai am de båut cel puÆin douå mari vagoane
Foiçorul de Foc. Çi cåldåruça cu arginÆi, så-Æi moarå rudele. Îngro- varice, dar så se uite bine, eu nu sînt încå un gunoier, mai am de
Æul tåu dolofan pus pe volan... Pune-må, în treij de minute, spre dacå aç fi un gunoier, m-aç înnebuni dupå trupul ei zimÆat de
– Saltå-te, GeneluÆule!... Cå taximetrul nu miçcå fårå degetu-
seamå, murise, dupå ce, cu douå zile-nainte, îi explicasem cå,
Has-Satan îl mai electrocutå o datå pe plåvan.
Era dupå-amiaza – çi, în plus, femeia de serviciu, de bunå
fuga la telefon, ca så-mi fie milå de tine...
dimineaÆå de dimineaÆå, så-mi scuture uça.
aÆi intrat în spital... Nu vreÆi nici unul så vå cåsåtoriÆi... Çi acum
serviciu, care, încålecatå pe enormul ei T de spålat, se rostogolea,
– Ce e, båi?... Ce... e, båi?... AÆi fåcut... cu toÆii hepatitå... întîi
nici nu suna, nici nu sunase. Am bånuit-o pe oribila femeie de
cindu-se, muierea din stînga. Nicoloaica.
În realitate, dacå exista, persoana care çedea în faÆa uçii mele
pomeni cå, din somn, se råsteçte la dînsul, sfîrîind çi împleti-
Dar în loc ca matahala la care zgîlÆîia el så-i råspundå, se mic, poltron çi tembel, dar çi acela sunå întotdeauna de douå ori.
...Hai, cå fårå taximetrul tåu nu putem cîrmi pe strådiçoara aia... pe perina mea çi se intereseazå ce e cu arta. Mai existå poçtaçul,
osul, îÆi pun eu ghipsul la loc numai din bancnote de cîte-o sutå! Ar mai fi Gabriela, care vine, din cînd în cînd, så-çi lase capul
må duci în celålalt capåt al Bucureçtiului. Çi dacå-o fi så-Æi rup s-au fåcut blonde, iar cheile lor au murit.
bå! Saltå-te-n çezut!... Hai, ia deçteptarea, ca în pîrnaie!... Te scoli, Douå tipe au chei de la camera mea, dar, între timp, tipele
– Puturosule, hai de scoalå-te, de te culcå!... Beleçte ochii, la uça de la intrare.
tristului umårul çi-l scuturå serios de omoplat de douå, trei ori. Scriam, când au început så se audå zgomotele acelea curioase
Orientîndu-se dupå despicåtura çezutului, îi detectå taxime- dar acum må trezisem.
osînzå, al lui Genel. Trecusem printr-o perioadå brutalå de somn, horcåisem o vreme,
Alåturi de ele, dosul trufaç, de statuie obezå, gelatinos de plutea pe deasupra Cåii Moçilor, çi scriam. Nu era distractiv.
ale cucoanei. Pe 20 aprilie, într-o miercuri, ståteam în camera mea, ce
Has-Satan reperå bucile triste, stafidite, de colac dezumflat, plimbare în pîntecele cele mai elegante din tot Bucureçtiul.
aråtåtoarele-n ochi. spre sfîrçit, acestui scump vlåstar al meu, douå-trei minute de
În Cabinetul-dormitor al Mariei C. Nicolici, beznå så-Æi vîri Aç face un grafic, perioadele s-ar scurta progresiv. Aç oferi,

205 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 196

208 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 193

Mult timp dupå ce peripeÆiile acestei zile vor deveni peri- çi nu mai au nici o råsplatå, fiindcå pînå çi pomenirea li se uitå.
mate, îçi lua copilul de mînå çi-l conducea pînå în faÆa celei de-a Çi dragostea lor, çi ura lor, çi pizma lor, de mult au çi pierit, çi
treia case, pe mîna stîngå, cum ieçi din intersecÆia stradelei Çtefan niciodatå nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. (...)
Mihåileanu cu strada Plantelor, una dintre cele mai înalte çi orgo- Tot ce gåseçte mîna ta så facå, få cu toatå puterea ta! Cåci, în
lioase vile din vechiul cartier. locuinÆa morÆilor în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici
Îi aråta c-o unghie calcanul mîrÆologit çi îi susura: „Dacå vrei, chibzuialå, nici çtiinÆå, nici înÆelepciune!“... E adevårat, aÆi cîçti-
sparge! Dacå simÆi nevoia, distruge! Distreazå-te cît te Æine pipota, gat, domnule... Dar, dacå aç simÆi nevoia de-a må exprima în
Æipå, rostogoleçte-te! Dar numai dupå ce vei urca, de fiecare datå, termeni mai puÆin academici, çi, pentru a vå dovedi cå persist în
tîrîç, verticala acestui perete, vei putea cunoaçte ceva din scîrboasa opinia mea, îmi iau libertatea de a vå rezuma: ...Canci!...
senzaÆie a cîçtigårii sutei de lei.“ Pentru cine o cunoçtea, vorba „canci“ trecea drept o expresie
În vremea aceea erau extrem de såraci çi Floyd îçi petrecea suficient de urîtå.
aproape tot timpul în faÆa unui telefon indolent. Îçi rodea unghiile, Taximetrul zbura, ca un flecuçteÆ de clåbuc, prin peretele
trågea de cafeaua pe care çi-o prepara dimineaÆa çi reuçea så cåptuçit cu muçchi çi licheni al canalizårii, cînd, reamintindu-çi
ghiceascå, dupå nivelul lichidului råmas, ora zilei. sîcîitor de formaÆia sa de profesor universitar, strigoiul îi îmbîcsi
La picioarele lui se låfåia o geantå. Era o geantå cumsecade, cu un nou potop de amånunte.
încåpåtoare, albastrå, burduçitå cu toate ustensilele meseriei. O – E de domeniu absolut notoriu cå New Catholic Encyclo-
bretea cåråmizie, pe care, cînd çi cînd, puteai så Æi-o petreci peste pedia (ediÆia din 1967, tomul XIII, paginile 449-450) consacrå
umår. Råmînea aça picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de totuçi cå, în Vechiul Testament, nu se fac nici un fel de distincÆii
trup, gata oricînd så Æîçneascå cåtre oricare domiciliu unde ar fi între corp çi ebraicul nefeç, tradus în româneçte, în general, de
fost solicitat, dacå ar fi sunat telefonul. majoritatea traducåtorilor, prin suflet... La israeliÆi, sufletul (nefeç)
Mai des, telefonul nu suna. e omul însuçi, nu o parte imaterialå din el, supravieÆuind dupå
Asta semåna, din afarå – oricare nenorocit de contabil ar fi moartea corpului... Spiritul (rúach) reprezintå forÆa vitalå, cea
putut så-Æi confirme – cu o gråmadå de bani risipiÆi. care, påråsind corpul, în aceeaçi zi çi gîndurile respectivei fåpturi
Nu era deloc uçor så fii un Pink Floyd al cartierului în acele pier, netransferîndu-se nici într-un alt fel de domeniu de existenÆå.
momente. Acesta ar fi sistemul de credinÆå ebraic... Nemurirea fusese ela-
Nu i-ar fi fost înså, e drept, mai comod nici ca vopsitor, boratå çi lansatå în circulaÆie graÆie gîndirii greceçti, dupå cum
mecanic de întreÆinere, excavatorist, strungar sau macaragiu. Nu speranÆa în înviere este circumscriså gîndirii ebraice...
prea aveai cum så ai o groazå de studii, la mai puÆin de douåzeci æîçnirå la suprafaÆå, într-una dintre odåile din fund ale ferme-
çi unu de ani. cåtoarei, într-o cadå destinatå, în general, rufåriei aparÆinând puz-
Meseria lui de acum îi plåcea, aproape cå el o inventase – deriei de rubedenii pe care ståpîna çi le descoperea periodic în
extaziat simÆea cå ar fi putut så o presteze çi pe gratis, dar de la provincie çi ale cåror odrasle, în general feminine, aceeaçi ståpînå
o vreme, pînå çi tichetele de tramvai se scumpeau. Mai era çi le accepta uneori, cu largheÆe, în gazdå, pentru ca progeniturile
Andra, cu toatå idila lor din liceu, logodna, cåsåtoria, munca ei lor så aibå putinÆa så-çi clådeascå aici, în Capitalå, un viitor.
într-o fabricå, mai hîdå çi mai råu mirositoare decît o subÆioarå de Plutirå cîteva bune secunde în apa ca de gheaÆå a cåzii (re-
cîine. Pinky se låudase odatå cå are s-o Æinå în facultate, la zi. glîndu-çi respiraÆiile, repunîndu-çi çi nåråvaçul automobil sub
Tu? În ce facultate, domnule? control), printre spinårile imense ale halatelor, rochiÆelor, ciorapilor
opt zile. çofer. Înroçindu-se, båtu genele puÆin, fåcu ochii mari de mirare
Dupå o lunå, pruncul ar fi cedat celei de a doua, så zicem Ståpîna plåtind, cîntårindu-l din ochi çi plåcîndu-l çi pe noul
Prima l-ar purta în pîntece treizeci de zile. debaralele din Perone.
împreunå un fiu. escrocînd-o çi oferindu-se s-o ajute så-i descarce marfa direct prin
adun toate tipele interesante cunoscute de mine çi så realizåm Casei de Comenzi, så vîneze vreun barosan çi-o vînase pe Gabi,
Nu e prea distractiv. Uneori, må gîndesc cå ar trebui så Papaça, la volanul taxiului oprit, pîndea, prin vecinåtåÆile
de halealå, închiriind un taxi.
Cu dezlegarea de a transporta în strada Perone întregul purcoi
lui, så tulbure apa. alt produs delicat.
de ani i se va dårui primul såu fiu çi Diavolul va sosi, cu picioarele de restaurant de lux) cu måsline, caçcaval, ness sau cu oricare
lui fatå. Peste çase luni se va cåsåtori cu ea. La douåzeci çi patru pentru a-çi aproviziona întreaga gospodårie (bineînÆeles, la preÆ
dragoste, probabil într-o mansardå închiriatå de mine, cu prima „Continental“ (unde cucoana era într-o çustå c-un responsabil),
zecea, clasa a douåsprezecea. La douåzeci çi unu de ani va face ståpîna o expediase pe Gabi în centru, la Casa de Comenzi
În clasa a opta va termina clasa a opta. În clasa a douåspre- de Victor, cu cana de sfîrcul urechii lui, prin zona Cåii Moçilor),
doar pentru cå va întîlni acolo o poezie semnatå de mine. Ieri, pe la trei (pe cînd el çi Genel erau ocupaÆi cu tåntålåul
så citeascå corect, în clasa a doua va da foc unui întreg manual, nimerise çi Papaça aici.
textelor citite de el, un aer ciudat. Se va dezobiçnui, va deprinde Ho diábolos îi azvîrli o privire çi înÆelese, imediat, cum de
Va cunoaçte toate literele, în afarå de una, ceea ce va da aveau så te batå pînå se schimbå banii.
La cinci ani va învåÆa deja så citeascå. pungå. Iar dup-aia se mai çi låudau cå, dacå nu faci ciocul mic,
pradå, singur, puterilor epilepsiei. Te furau, te încoÆopeneau çi se båligau în viaÆa ta, ca într-o
La patru ani va aluneca çi se va rostogoli pe niçte scåri, låsat leucoplastul.
drumeÆ ostenit tulburå cu picioarele luciul apei. D-åçtia de te dezbråcau çi te låsau îmbråcat doar cu
În curînd, Diavolul va sosi çi se va açeza în el, aça cum un deosebeau nici muierile lor.
Vecina mea de la trei îmi va dårui un båiat. LeiÆi çi cocliÆi la infracÆiune aidoma, de, uneori, bete, nu-i
Am dat în folosinÆå un nou trup. Din Crîngaçi.
de taximetru çi de anvelopå cu Genel. La acelaçi garaj. Numårul 4.
ferme, hoitul unei alte podoabe de derbedeu: Papaça Ion, coleg
Ci cå morfolea, între palmele sale cu degete subÆiratece, dar
såu æaca.
zgîlÆîia, has-Satan se dumiri cå n-are de-a face cu credinciosul
ZIUA A TREIA : „SÅ NU MINæ I !“ Abia acum, uçurat, întorcînd faÆa håndrålåului pe care-l
Cå, de nu... Så moarå tanti! Bat, ca tine, cîÆi încap în metrou!...
Capitolul 7 så le încålecaÆi pe ale noastre?!... MutaÆi-vå çi la boarfele ålelalte...
la curvele noastre?... V-aÆi paradit paraçutele voastre... çi aÆi vrea
– Psît, måi åsta! Leule!... Ciocul mic!... Ce-aÆi venit, cu toÆii,

DANIEL BÅNULESCU 206

194 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 207

de bumbac çi lenjeriei aparÆinînd ucenicelor (în sezonul acela, çi îl luå pe Papaça, turuind, la discuÆiile cu responsabilitatea exis-
întîmplåtor, nu erau rubedenii feminine în ospeÆie, doar un båiat). tenÆei çi desåvîrçirea psihicå.
Navigarå atenÆi printre burÆile prosoapelor, pe jumåtate ridi- Mai pragmatic çi ocnaç destul de versat, dupå ce-çi încurcå,
cate din apå çi susÆinînd pe sinusozitåÆile lor adevårate lanÆuri de vreo douå ori, labele prin pårul ei, fåcîndu-i suficientå curte,
muntoase din pulberi råsturnate din cutiile de detergenÆi çi înålbitor. Papaça o montå pe fermecåtoare pe covor, cu curul în sus çi o
Ungîndu-l, tacit, drept un soi de adept al interminabilelor luå la måciuci. Geaba încercå fermecåtoarea så-i explice lui
lui comentarii, Spectrul întîrzie pe banchetå alåturi de Genel, pen- Papaça cum trebuie så-çi potriveascå polaritåÆile electromagnetice
tru a-l dåscåli cum så-çi scoatå taxiul din mocirlå, pînå pe pavajul ale trupurilor çi cum så-çi optimizeze schimbul energiilor subtile.
din strada Perone çi pentru a-l ajuta çi cum så çi-l çi despono- Cå ordinarul çtia.
seascå, aducîndu-i-l adicå, prin vråji standardizate, la materiali- Spre noapte, pofticios ca un motan çi gelos ca un maur, apare
tatea çi dimensiunile normale. Genel.
Såltîndu-se cu måiestrie într-un braÆ, peste buza copåii de Genel îl tråzni, la-nceput, cu genunchiul în pîntec çi pumnul
faianÆå, Ho diábolos, påråsind pe taximetrul, se repezi glonÆ în în bot, pe Papaça. Papaça îl ciocåni de vreo douåsprezece ori cu
cåmåruÆa lui, acolo unde, dupå ce îl convocå çuierînd pe Dulcele cåpåÆîna de colÆul noptierei, pe Genel. ÎmpåcaÆi apoi de abila fer-
Doru, îi imobilizå întîi picioruçele agile, de crocodil. Îi descusu mecåtoare, c-un rachiu din care n-apucaserå så guste, în viaÆå,
acestuia gulerul de marchiz. Îi slåbi din strînsoare nervurile gîtului pieliÆele gurilor lor cum era de açteptat, se unirå împotriva ei.
çi, scotocindu-i prin måruntaie, îi extrase, dintre zåcåmintele fiçelor O båturå, o ocårîrå çi-o iubirå pe rînd.
statistice, un dosårel, concis çi nutritiv, ca de serviciu secret, al Cåtre patru noaptea, råzbiÆi, adormirå, unul lîngå altul, tustrei
numitului Victor Rugnis, domiciliat în zona Olari – Calea Mo- ca franjurile dintr-o perdea, fåcînd, probabil, cåtre plafonierå,
çilor, profesie incertå, oarecum literat, caracter întortocheat, 32 expoziÆie de mari fesieri.
de ani, regele-artist al Bucureçtiului ce trebuia cålcat în cea de-a Într-adevår, cåutîndu-l mult spre stînga, dincolo de muiere,
treia zi. Ho diábolos îl dibui, cåzut din pat çi inutilizabil, pe folositorul
Stråbåtîndu-çi odåiÆa în lung çi în lat çi memorîndu-i acestui Genel. Îi adunå Æoalele, çi-l açezå pe un umår înfåçurat într-un
Victor inept punctele slabe de poet çi prozator încå nerealizat, cearceaf, îl coborî scårile verandei, îl potrivi pe scaunul çoferului
de çoldul încå înÆolit în costum interbelic, de flanel, al Prigonito- çi conduse în locul lui, Æinînd, totuçi degetul såu dolofan apåsat
rului, se izbeau, la fiecare pas, înçirate pe lånÆiçor de argint, sfîrcu- pe volan, pînå spre Foiçorul de Foc.
rile urechilor stîngi ale lui Celestin çi Ulpiu SargeÆius GalopenÆia.
Scalpuri ciudate, la care Ståpînitorul trecåtor al acestei lumi Æinuse Acolo, pe-o stråduÆå låuntricå, açteptarå, pînå la 5,30 dimi-
morÆiç, neuitînd cumva så le reteze de la cei doi regiçori pe care neaÆa, så degajeze cåtre serviciu o puçtoaicå çi urcarå, tot unul
deja îi identificase. pe umårul celuilalt, într-un apartament, unde un mucos pletos
Întreaga noapte de marÆi spre miercuri, 19 aprilie 1988, dormea într-un fotoliu. I se strecurå în suflet.
has-Satan çi-o petrecu deghizîndu-se çi strecurîndu-se în cele mai Çtii, viaÆa e scurtå.
råscolitoare çi apetisante fizionomii feminine pe care ar sta cineva Scurtå.
så çi le închipuie. Dan Scraba care a spart o uçå, deçi viaÆa e scurtå çi a gåsit
cinci mii de lei ascunçi dupå ea.
Pink Floyd a ales altceva.
apucat så dai din picioare.
– Uite-aça, nici nu te îndreptasei bine cåtre mine çi te-ai
– Cum adicå am dat degeaba, din picioare, pe scåri? scrie çi ea.
degeaba, din picioare, pe scåri?“
zaÆia, chinuindu-te så atingi mult visatul etaj zece, cå ai dat
„Nu-i aça cå, dacå ai pleca neiubitå de la mine, ai avea sen-
Bine, atunci o så-ncep cu ceva:
Ar bea çi pare bucuroaså çi trebuie så-ncep cu ceva.

„Ai bea o bere rece cu mine?“


am întors-o pe spate çi am scris pe ea ceva cît puteam mai tråznit:
Gata. sårutat-o pe gît, am råsfoit foile, am ales o filå a ultimei povestiri,
foarte mult gaura de la ciorap...“ Am tras-o pe nesånåtoasa aia micå în fotel, lîngå mine, am
„De fapt, dezbråcînd o femeie, nu faci decît så-i måreçti Cînd nu çtii ce så scrii, e mai bine så-ncepi.
geanta musafirei mele scoate capul un ursuleÆ de pluç care spune: Dar ce poÆi så scrii?
În fine, pentru ca întreaga scenå så atingå perfecÆiunea, din la birou, mi-am desfåcut stiloul çi m-am pregåtit så scriu.
– Nu. Çi o s-ajung în curînd invizibilå... Cu cel mai impenetrabil aer din lume, n-am ezitat så må açez
Dupå foarte puÆin: a mea. Så cråp çi så nu se întîmple. Uite. Jur.
– Çi crezi cå eu mai am sîni? – Sigur cå da. Dar de unde ai aflat?! E cea mai mare dorinÆå
o femeie care n-are sîni. unei vecine. Nici absolut altcuiva?!
– Pari ridicolå. Asemenea gargarå poate så çi-o permitå doar n-o så-mi mai adresezi absolut nici un cuvînt? Nici absolut nici
Pare ridicolå. un copil, cå, pentru a te înfrîna çi mai bine, în viitoarele 30 de zile,
– E 20 aprilie, zice. – Çi îmi juri, pe capul urîtei de la trei care tocmai Æi-a turnat
mai avea. ating?! Cît de idiot aç putea fi så te ating?
Cînd am privit-o din nou çi-am çi atins-o cu mîna, n-o – Må ia c-o greaÆå de la stomac numai cînd te aud. Så te
mie sau, la un moment dat, i-am zårit o codiÆå de pudel pe spinare. n-o så må atingi nici cu cel mai mic deget al gîndurilor tale?
eforturi så parå din nou extrem de provocatoare. Mi s-a nåzårit – Mi-ai jura çi cå, oricît de rea çi de provocatoare Æi-aç pårea,
Din vîrful patului, mototolitå, îçi aprinde o Æigarå çi face ce nu-Æi aparÆin. Te iubesc de foarte mult timp, am recunoscut eu.
Dupå o jumåtate de orå. debara. Te-aç putea cålca în picioare, cå-Æi vîri nasul prin manuscrise
– De ce doar så scriu? pardoseala din baie. Te-aç putea snopi çi pune så faci ordine în
– De ce te fereçti çi nu scrii virilitate, dragå? – Da. Te-aç putea împrumuta cu un Æol çi låsa så dormi pe
retragå sau så-çi gåseascå salvarea în forÆå.“ ispitea ea pe mine så fac minciuni.
„Sînt momente în care spiritul fin al bårbatului trebuie så se Era clar cå, de data asta, clintindu-çi o singurå unghie, må
– Tocmai asta e. Berea trebuie så fie rece, nu eu. timp må iubeçti?
– Habar n-am. stare så-mi dezvålui cît de adînc, cît de neobiçnuit çi de cît de mult
– Nici nu m-am gîndit. Çtii ceva? Berea-i rece? – Nu-i aça cå, pentru a må reÆine în seara asta la tine, ai fi în

201 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 200

204 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 197

– Aha... Ceac-pac. M-ai slåbit cu bunicuÆele. Nu må mai în douå, trei posturi favorabile, anatomia crocantå, mi-a råvåçit
tromboneçti cå uneia i-ai mårunÆit lemnele. Iar alteia i-ai rotunjit manuscrisele çi-a strigat:
pensia, ajutînd-o så ghiceascå viitorul unor oameni sårmani. – Salut! Tu eçti tipul care face murdårie pe-aici?
’Tu-Æi paçtele çi grijania må-tii de duh neobråzat çi înçelåtor!... Ce så zic?
Dar constructor devotat al societåÆii socialiste multilateral dezvol- Eu eram.
tate ai råmas?!... Nu te-ai råsucit çi nici constructor devotat nu Deja nu mai puteam s-o ascund. Ruçinat, am dat din cap cå da.
mai eçti?! Sau nu mai eçti?! – Çtiam eu. Mi-a spus çi måtuça... Cicå: uite, la zece, stå acolo
– Vai, påcatele mele. Mai sînt, Tovaråçe Secretar General! un tip, care çi el se ocupå cu chestii d-astea... Zice: du-te la el,
Cum så nu mai fiu?! Sînt pînå la refuz! Nici n-aç putea tråi, urcå la el, s-ar putea ca el så te vindece.
dacå n-aç fi... Am cîntårit-o, era, în felul ei, destul de interesantå çi aç fi
– Zåu, bå?! Bine cå eçti. Cå eu, de douå zile, m-am procopsit vindecat-o.
c-o bronçitå... Aça c-am mai slåbit-o cu devotamentul... Tu, acuma, Nu må hotårîsem înså cînd så încep.
ce crezi? O så mor eu pe loc, din pricina asta? Sau n-o så mor?!... – Eçti bolnavå?
Cåtrånit, duhuçorul tåcu mîlc, îçi vîrî coada între picioare – PuÆin – a murmurat gînditoare. Cel puÆin aça zic toÆi. Dacå
çi îçi luå tålpåçiÆa. Ca o cîrpå se comporta rahatul de Spiridon stai så-i asculÆi, aça zic.
înaintea clasicului marxism-leninismului. Cuvîntul bolnavå îmi mai tåiase din vindecare.
Has-Satan aterizå, cu îndemînare de balerin, pe tålpica fe- – Çtiu çi eu?! am zis.
restrei, conçtient cå întreaga Salå de Spectacole a Universului se A înhåÆat un taburet, a cårat, pînå la taburet, o povestire de-a
benocleazå la el. Båtu talpa papucului de duçumeaua cåmåruÆei mea, çi-a desprins, din lateral, o çuviÆå de pår de nuanÆa målaiului
sale din casa Nicoloaicei, despicînd în douå miresmele nocturne vechi amestecatå cu cea a orezului, çi s-a apucat så o mestece
de cimbriçor, ciuboÆica cucului çi izmå creaÆå ale cartierului. tacticos cu caninii.
Cercetå cronometrul çi, cînd se låmuri cå så se fåcuse deja I-am inventariat faÆa micå, pårul deschis, de susnumita cu-
4,30 dimineaÆa, pårul de pe piept çi de pe çira spinårii i se zburli. loare incertå, tråsåturile fine çi provocatoare de femeie-copil.
Anti-botezatul din seara aceasta se dovedise a fi un bou. Putea Faptul cå a citit pe puÆin douåj’ de rînduri din ultima mea
så-i punå çi el nenorocitului åla de Spiridon un nume mai scurt! povestire, faptul cå a çi zîmbit amuzatå, toate astea mi-au apro-
Pescui, ca pe un os de peçte, din gîtlejul Dulcelui Doru, un piat-o, mi-au fåcut-o la fel de dragå cît patria.
dosårel de cadre. Am bånuit cå, în curînd, o så fim fericiÆi.
Bagå geana în acel dosårel çi råsfoi niçte partituri. – Nu sînt de-adevåratelea bolnavå, m-a låmurit. Am o bunicå
Îçi trase un costum de stofå englezeascå, plus trenciul peste ce susÆine cå n-am fost niciodatå bolnavå. Totul mi s-ar trage
pantalonii de pijama. Çi se avîntå pe coridoarele, infect luminate, dintr-o searå, pe cînd nu împlinisem încå trei ani, cînd m-a gåsit
numai bune de spart vaze çi damigene prin domiciliile fermecå- în grådinå, cocoÆatå pe-un scaun. Ridicasem o månuÆå çi, cu cea
toarei. mai mare seriozitate, m-apucasem så îndrug la minciuni...
La o råspîntie de coridoare, Æinîndu-çi echilibrul pe o frînghie – Spui minciuni? fu çi rîndul meu så må aråt amuzat.
de rufe, spectrul veghea, îmbunåtåÆindu-çi lucrul la o poziÆie de – Nu. Fac minciuni. Cel puÆin aça le numeçte ea, cînd nu mai
yoga çi luîndu-se la întrecere, în luminozitate, cu niçte spori de înÆelege ce fac. Venea de la muncå, se hotåra så må cafteascå
ciuperci putrezite çi cu restul cîtorva putregaiuri din lemn. fiindcå nu dådusem de mîncare la raÆe çi, cînd se mai uita o datå
mi-a sfårmat capul din mai puÆin de trei croçee interogative. Fusese la un botez.
M-a martelat din douå miçcåri, m-a izolat de principiile mele, pîn’ la coçconeaÆa din spatele curÆii Nicoloaicei, nu se opri.
De data asta, am picat eu între pumnii seriei ei de întrebåri. Zbura çi has-Satan, cam într-o dungå, plåcut abÆiguit. Iar
lege. Pînå înÆelege cå, de fapt, a murit. patru surceluÆe împuÆeai.
så mai alerge liniçtit o jumåtate de milå la treburile lui. Pînå-nÆe- trei zile, picai. Ori într-o chivernisealå turbatå. Ori în coçciug, din
precum un båtrîn dinozaur, care, dupå ce-i zbori capul, continuå dacå te plesnea peste fålci cu niçte lånÆiçoare descîntate, pînå în
Nu må pierd uçor. Nu m-am pierdut uçor. M-am comportat colorate, Æoale fistichii, oglinjoare çi såculeÆi cu farmece. Care,
în antreu, dupå niçte ceçti. alcåtuitå, pe dedesubt, din cercuri din tablå. Împodobitå cu panglici
puÆinticå cafea“, m-a parodiat zeflemitoare intrusa çi-a uçchit-o, Iar pehlivanii turci îçi jucau GIAMALA. O momîie uriaçå,
– „Då-mi Doamne, niçte caaafea! Då-mi çi mie, Doamne, foarte bine nimeri a fi ori bordeluri, ori lepozerie.
loc så må scutur, m-am trezit rostind în gînd o rugåciune. fi sloboziÆi în niçte încåperi strîmte, de uluci spoite, putîndu-se
nu-mi place çi de-a pune în aplicare ceea ce îmi. Cînd colo, în ClienÆii ce aveau inimå în ei plåteau cîte-un galben pentru a
Aveam çi am un fel nåucitor de a må scutura de tot ceea ce scuipaÆi, acrobaÆii pe frînghie.
vrea. Era talentatå... Erau violate servitoarele. Se zdrobeau, de lutul mustind de
– Pårerea mea e så n-o strîngi încå... Las-o så stea acolo cît Loc binecuvîntat unde se chercheleau toptangii.
fata çi så le-arunc afarå. Îmi pipåiam muçchii. mai adevårat bîlci, dupå Moçi, al Bucureçtiului.
Aveam de gînd s-o mai înjur puÆin, så strîng apoi cana, plus Dar pe care, cu douå sute de ani în urmå, fusese vårsat cel
Înjurasem çi, bineînÆeles, cana s-a spart. ce se numeau, în prezent, Parcul Tineretului.
– Nu înjur. din zbor, ocolind, pe la mare înålÆime, tåpçanele desfermecate
– Nu înjura! tecul supt, pectorali cu minuÆie marcaÆi), Ho diábolos, deci, cîrmi
Må trecuse treptat la comenzi. pe la începutul anilor 1900, cu spate çi deltoizi de înotåtor, pîn-
– Roagå-te de ea. Porunceçte-i! cu bustul gol, întrupat într-un corp de profesor de gimnasticå de
– Cum så fac??! Bucureçtiului, Ho diábolos (îmbråcat doar la pantalonul de pijama,
– æine-o în aer! Acum Æine-o tu! pluti çi-n noaptea de miercuri spre joi, 21 aprilie 1988, pe boltele
trecînd mai nepåsåtoare peste mobile, çosete, manuscrise çi cårÆi. Pentru a se întoarce în stråduÆa Perone, din para de foc în care
Dacå ar fi dupå mine, aç spune cå n-am våzut niciodatå o canå,
mînecile çi îndreptîndu-se curajos cåtre capåtul opus al odåii.
cå am våzut obiectul respirînd adînc de trei ori, suflecîndu-çi
Dacå ar fi så povestesc în stilul vizitatoarei mele, aç mårturisi
– S-a plictisit. UN LUCRU CARE ESTE AL APROAPELUI TÅU !“
– Çi dacå nu s-a plictisit? ZIUA A PATRA : „SÅ NU POFTEÇTI LA NICI
la perete!“
rotundå, nu te-ai plictisit så zaci pe måsuÆa asta? Ridicå-te çi treci Capitolul 8
– Cu vorba. Spune aça: „Canå micå, nenorocitå, albastrå,
– Cum s-o ridic??

199 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI

198 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 203

la raÆe, alea nu mai erau, ca pînå atunci, flåmînde. Se tåvåleau prin În lumea maleficå bucureçteanå, toate nearåtårile se fuduleau,
målai, de cîtå mîncare – printr-o singurå vorbå de-a mea – le cres- tîrîindu-se, pe bulevardele cerului, purtîndu-çi fiecare numele lor.
cuse acolo. Doar un puradel de spirit, råzvråtit çi demoniac, cules pe
Råmînea doar s-o întreb dacå nu cumva au avut raÆe. vremuri de Æåranul AndruÆa de prin codrii Scorniceçtiului çi ajuns,
– De avut, am avut. Gîçte çi raÆe. Patru oi, un cåluÆ, un cîine între timp, mîna dreaptå a Marelui Conducåtor politic al Româ-
çi-un cîine. Fiecare, eu çi bunica, cu cîinele ei. Pe-al meu îl chema niei, nu se putea fåli nici måcar c-o poreclå. I se spunea doar aça.
Dumitrescu Vasile. Ca unei cåcåreze. Ca unui orfan, numai Duhul.
– Nu e un nume prea sofisticat pentru un cîine? Ståpînul lumii acesteia – balaurul cel mare, çarpele cel vechi,
– Stai, så vezi! Habar n-aveam eu ce zåcea în sufletul lui. Diavolul çi Satan – se îndurase, în aceastå noapte, de el çi-l
Într-o zi, dulåoaçul mi s-a ridicat cu labele pe umeri, m-a mîngîiat botezase.
c-o låbuÆå çi mi-a spus: „Cristina dragå, dacå cobori pînå-n centru, Dar cum så botezi un spirit, aici, în buricul Bucureçtilor, unde
ia la tine çi o pungå çi treci, te rog, pe la Perju, cå ieri am uitat la toatå lumea batjocoritoare, dupå ce-Æi spinteca gîtul, te mai lua
el niçte oase... çi balon, altfel decît Spiridon.
– Çi-ai trecut? Un spirit numit Spiridon.
– Cum så trec? Nu pe mine, pe vecina noastrå o chemase Îi plåcuse. Avea mînå bunå de naç.
Cristina. Dar ea se luase, de la o vreme, cu niçte treburi ciudate,
Chefuiserå ce chelfuiserå, într-o mansardå a Palatului Primå-
cicå vråjitoreçti çi, dupå o lunå, murise. Dumitrescu Vasile susÆi-
verii, îngåduindu-le musafirilor, cum erau ei atît de påtimaçi, pe
nea cå totuçi vecina nu murise pe bune çi cå i se mai aråta uneori.
aici, în Balcani, så-i sårute piciorul ori så-l pupe în fund, pînå cînd,
D-aia, în mintea lui, întinzîndu-i o curså, o çi trimisese pe Cristina
e drept, se cam întinseserå. Dar çi alålalt, hodorogul, Çeful Statului,
pînå la cîinele Perju, ca så verifice el, pe viu, pe care din ei, cei
Ceauçescu, mai plin de pete de ficat pe faÆå decît o gårgåriÆå de bu-
doi cîini, îl iubeçte.
– Stai uçor! Nu-Æi spusese Æie Cristina? line, pe spinare, simÆise ceva çi-l chemase, la ordin, pe Spiridon,
– Ba-mi spusese, era cam bådåran. Uitase cå mie nu-mi så verifice cu ochii lui ce-i cu hårmålaia aia çi så-i frece ridichia.
plåcea så-mi vorbeascå ca uneia care îngropase patru bårbaÆi. Spiridon, umilit, uitase så închidå bine, în urma sa, toate uçile
Cristina îngropase. De fapt, nici nu-mi vorbise mie, avea aerul Palatului, så nu råzbatå pînå la ei gålågia. La musafiri. Cum era
cå i se adresa tocmai ei. cînd Comandantul Suprem îl lua la ranga prelucrårii ideologice
Rareori eram entuziasmat cînd întîlneam cîte o tipå tråznitå. çi-a învåÆåmîntului politic. Cum era cînd, de alåturi, se auzeau
Acum eram. ba palme, ba citate din clasicii marxism-leninismului. Çi cum se
Am întrebat-o: învifora vocea, cînd hîrîitå, de boçorog, cînd aprigå, de bårbat
– Çi ce minciuni te pricepi så mai faci? tînår, a lui Ceauçescu.
– Påi, seara. Dacå bag mîna în buzunar, se stinge lumina. Scot – Unde te-ai pitit, pînå acum, îngropåciune?!... Din mansarda
din buzunar o legåturå de chei, o arunc pe podea çi lumina se dumitale vine hårmålaia asta?!... Ce mai faci tu, duhuçor? Pe unde
aprinde din nou... Uite cana! Vezi cana aia? mai hålåduieçti tu?... Iar ai ajutat så traverseze strada bunicuÆele?
Cum så n-o fi våzut, dacå era cana mea? Care mai e viaÆa ta?
– Deci o vezi! Este o canå obiçnuitå, albastrå, rotundå. – Ceac-pac... încercå så împingå discuÆia, într-un domeniu
Ridic-o cu vorba! evaziv, Spiridon, proaspåtul anti-botezat.
ment... Ascultå-må, n-ai putea onora o comandå? ocazia så-l vadå pe Constantin dormind – çi-o putea avea într-o
chef la care se beau pînå çi sticluÆele de parfum... Çi de medica- De aceea, pe toatå perioada liceului, toatå lumea care a avut
– Aça må gîndeam çi eu. Aça aç fi çi pariat çi eu... La un drasticå çi el så se transforme într-un pitic.
– Like a tren... Ca lovit de tren... Aici çi aici. çi cu groaza cå, o datå scurtat, scurtarea sa så nu devinå prea
– Hello, Pinky, cum te simÆi? dorinÆå irepresibilå de-a fi ajutat så devinå mai scund. Dar tråia
La celålalt capåt al firului, domnul Rolly. Se distingea, inestetic, dintre toÆi ceilalÆi båieÆi. SimÆea o
fonul. Cerurile se reînduraserå de el. Constantin, se considera, pe vremea aceea, stînjenitor de înalt.
Nemaivorbind cå, în aceeaçi clipå, a sunat, în sfîrçit, tele- Trebuie så vå împårtåçesc, de asemenea, çi cå prietenul meu,
sîngeroase decît în Meçterul Manole. çi pårînd gata-gata de-ai scurta înålÆimea.
Sacrificii, renunÆåri, autopedepsiri, mai råvåçitoare çi mai dreaptå råzuindu-l uçor, luîndu-i muchiile, corectîndu-i gradul
Bing-bang. Æinîndu-l pe el, pe Constantin cu mîna stîngå de mijloc, iar cu mîna
lucrurile çi s-a dat, ca acum, cu capul de telefon. într-o halå imenså, lîngå un banc de lucru, lipit de-un polizor,
dimineaÆå pînå ce el, în sfîrçit, a fåcut ochi, a reînÆeles cum stau Mi-a deståinuit pe atunci cå çi-l închipuia Dumnezeu stînd
înregistrat deja inundaÆii, ori poate cå totuçi l-o fi sunat întreaga terminatå.
çi la servici. Probabil cå çi acuma plîngea – pe-acolo s-or fi cå nici creaÆia sa personalå, a lui Constantin, nu era pe deplin
de modelare a lumii încå nu s-a sfîrçit, atunci, în chip logic, rezultå
såturat, s-a sculat çi-a preparat douå sandviçuri de plîns çi çi-a luat
çi concluzia, întru totul fireascå, cå, dacå chestia asta cu opera
acord, Andra ståtuse acaså, plînsese toatå noaptea çi, cînd s-a
S-a emoÆionat, a plîns mult, dar, pînå så ajungå acaså, a tras
Båuse el nemaipomenit de frumos, dar Andra nu fusese de
A fost o revelaÆie pentru Constantin.
så te ocupi tot timpul cu Arta!“
a lumii încå nu s-a sfîrçit.
singurul tip realizat dintre noi. Tu çi numai Æie îÆi vine la îndemînå
s-a açezat pe o bancå çi-a citit, într-o revistå, cå opera de creare
„Pinky, îl firitiseau prietenii, tu eçti un om fåcut. Tu eçti dupå-maså, în care se plimba singur printr-un parc, prietenul meu
în måruntaie. prieten, Constantin, care priza çi el o vorbå asemånåtoare... Într-o
diferite distanÆe çi permiÆînd lichidului brumat så-i alunece direct – Îhî... ScuzaÆi-må... mi-aÆi adus aminte cå am avut çi eu un
tiçor gîtul sticlei, durdulii çi cu etichetå stråinå, suspendînd-o la luminå!“, „AtenÆie la luminå!“
Nemåsurat de mult, cum numai el mai çtia, înclinînd înce- cînd i se propunea så se expunå prea apåsat, era: „AtenÆie la
çi noaptea trecutå, båuse nemåsurat de mult çi frumos. acÆiona numai din umbrå. De altfel, çi maxima sa preferatå, atunci
Båuse împreunå cu un grup de foçti colegi de liceu toatå seara uçor deranjat la psihicul lui era preferinÆa, aproape maladivå, de-a
Ca çi acum. se încurcau cînd era vorba în a-Æi trezi preÆuirea. Singurul lucru
lovindu-se atunci, de deznådejde, cu capul de telefon. – Da, domnule... Pink Floyd era unul dintre bårbaÆii care nu
la orele douå, mult dupå prînz, pierzînd o posibilå comandå çi – Uluitor!
el, atîta doar cå, a doua zi dupå paranghelie, Pinky se trezea, pe Ulianov.
Cheful urmåtor nu întîrzia, se apropia çi apoi se îndepårta çi douåzeci de ani, lîngå inimå.“ Çi semna, spartan çi orgolios,
valul, valul de sînge, cheful urmåtor. de smerit dar, singurul obiect pe care l-am Æinut, mai mult de
Cu ce bani? Aici Pinky nu mai nimerea råspunsul çi açtepta comprimat çi nervos, pe cartea de vizitå ataçatå deasupra, în chip
Oricare. Vreau så zic în orice fel de facultate ar dori ea. tutun de Petrograd. „Domnului Floyd, era caligrafiat, cu scris
209 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 224
212 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 221
Sau dådea o mînå de ajutor la strîns çi la cårat instrumentele. Lopåta prin locurile cele mai discrete çi umbroase pretinzînd, în
Nu-çi ieçea el prea repede din starea de transå. glumå, cå avea un ton albinos.
Lumea era mågulitå så-l întrebe, så-l atingå cumva cu ghei- Cine i-a vîrît, domnule, murå în gurå, compatriotului nostru,
zerul respiraÆiei, så-i adreseze cîteva cuvinte. Fascinatå çi, de abia Tristan Tzara, ideea, curentul çi denumirea de Da-Da?
dezmeticindu-se, dådea buzna så discute ceva cu Pink Floyd. Douå såptåmîni s-a tot chinuit cu acest mic domn zevzec,
El dådea låmuriri despre ce mai lucra, care erau scenografii pedant çi încuiat, care nu pricepea absolut nimic din revoluÆia
incomparabilelor lui concerte, cum aråtase piesa cutare într-o artisticå propåvåduitå de Robin, dar care, spre hazul tuturor, nu se
anumitå variantå. putea abÆine a nu aproba, nåuc, din zece în zece minute: „Da! Da!“
Pe toate le çtia, era absurd så nu le çtie, iar cînd nu avea chef, Dar pålåria ce a folosit drept urnå, cine i-a dat-o? Foarfeca
îi ignora çi nu mai scotea nici un sunet. çi dicÆionarul cine i le-a vîrît în braÆe?
Noaptea se întorcea acaså dårîmat, radios sau flåmînd. Capa- Çi pålåria i-a dåruit-o, i-a aråtat pînå çi locul de unde era
cele metalice ale stråzii îi apåreau drept socluri de aur pentru obligatoriu så decupeze. Cu mîinile sale a condus mîinile bine-
trupele pink. A doua zi, discret, i se strecura, în cutia de scrisori, intenÆionatului domn, cînd micul domn n-a avut nici vlagå så agite
din partea familiei sub acoperiçul cåreia concertase, un cuvenit pålåriuÆa... Era o pålårie obiçnuitå, tip borsalinå, cu o calotå semi-
onorariu. circularå, panglicå roz çi, poate, soarta ne va îngådui, vreodatå,
ca måcar ea så fie recuperatå.
Dupå un an se organizaserå.
Apollinaire, Daumier, Picasso, Bunuel sau Dali, cine au fost
Apåruserå çi alÆii, reprezentînd alte trupe. Aproape toÆi foarte
la început toÆi aceçti neispråviÆi, cu privirile nåtînge, cu nådragii
buni.
sparÆi în çezut, guralivi, çi cu degeÆelele iuÆi doar la a-çi cuprinde
În România discurile adevårate, cu muzicå occidentalå, nease-
çi deçerta pe esofag butelcuÆele cu pilealå? Cine s-ar fi încumetat
muitå, påtrundeau çi se låsau procurate extrem de anevoios.
så-i care pe aceçti pitecantropi în spate? Cine îi dåscålea, îi civi-
Dacå ai fi fåcut o percheziÆie în patru cartiere, n-ai fi gåsit nici liza, le cizela manifestårile, cine le dådea peste bot, cînd n-aveau
måcar picior de douå discuri originale. Prin dulåpioarele bucu- chef så lucreze?
reçtenilor, cele mai råsårite discuri erau compilaÆiile bulgåreçti. Cå n-aveau, domnule Floyd. S-o spunem pe çleau. Ce, erau
Din adevårata stråinåtate, cine altcineva se putea întoarce cu muzicå proçti?!...
bestialå decît çtabii, activiçtii çi doi, trei securiçti?! Ori ei, toÆi cei În sensul acesta, nu, nu erau!...
care dådeau pe la domicilii concerte îçi stabiliserå deja o regulå: Cine i-a Æinut, pe veresie, pînå cînd a avut de gînd så se
så nu cînte niciodatå dupå vreun disc oferit de vreun client. termine råzboiul çi unui împuÆinat buchet pårÆi dintre ei le-a fost
Fiecare artist trebuia så cînte numai dupå propria sa discografie. sortitå celebritatea? Îi corconea pe toÆi çi-i iubea, deçi îÆi spun
Apåruserå, bineînÆeles, çi intruçii, dar ei, neprofesioniçtii, îçi eu, mai corect ar fi fost ca ei så se fi încolonat în genunchi, de-a
continuau activitatea în råceala generalå. Cum erau prinçi, ieçeau lungul tuturor stråduÆelor pe care le-a stråbåtut, pentru a-i ajuta,
çifonaÆi, demascaÆi, ciomågiÆi. OrganizaÆia F.A.M. avea grijå. Robin, mulÆumindu-i måcar aça pentru noianul de stiluri çi moda-
ContrafåcuÆii erau încurajaÆi så se apuce de strungårie. Fiilor, litåÆi artistice cu care îi înzestrase. Çi cu care îi îndopase, cu forÆa,
le spunea cîte-un F.A.M., Dolånescu ar fi mai fericit så vå çtie ca pe niçte curcani, pe de-a moaca.
retraçi la depou. Ori suportîndu-vå, cu bårbåÆie, operaÆiile de Cel puÆin lui Dali, cine, cu adevårat, deçi tainic, i-a prezen-
chirurgie. tat-o pe Gala?
fusese fixatå çi tabachera sa personalå, plinå ochi cu cel mai fin Dupå liceu råsåriserå ca ciupercile.
întregii distracÆii, nu poate cålåtori momentan. Deasupra misivei Çi åsta!
unor mari vase de sînge din interiorul toracelui çi a neîncheierii
În epistolå, Vladimir Ilici deplîngea faptul cå, din cauza spargerii Rolly, adicå Rolling Stones.
– Cu prima poçtå çi expeditivitatea unui curier cåzåcesc... æac, adicå nu.
Lenin i-a råspuns la scrisoare? – Doamne, Rolly, n-am putea s-o låsåm totuçi pe mîine?
– Îhî... Ba da. MulÆumesc. Så revenim, sînt curios. Çi domnul orå, sînt la tine så-Æi transmit coordonatele celor douå babete.
såu, mîncînd påmîntul. se scoalå de dimineaÆå çi se apucå de muncå?!... În jumåtate de
cireada aceea dråguÆå de patrupede aråbeçti se îndepårta, din jurul nu çtii cå orice båieÆaç cinstit, care n-are cum så dea banii înapoi,
vechiul meu nume, parcå-i pocnea, pe gîtlej, o cravaçå. Çi toatå vrea så se vadå tona de la lacrimi pe care deja mi-ai stors-o. Dar
a-i argåsi pielea cerului gurii turcului. De altfel, cînd pronunÆa – Ascultå, pramatie... Vorbesc de la un telefon public. N-aç
Aveam nevoie de un nume mai molatec, mai bizantin, pentru trebuit, oricum, så te sun azi dimineaÆå.
triftongi indo-europeni... Cum så må cheme Patricia?!... – Påi, cum så-Æi spun?! Nu-i prea am. I-am avut. Dar ar fi
aspru, gurå împleticitå. Limbå nepriceputå la mlådiat diftongi çi banii?
cu un demnitar mahomedan... Demnitarul mahomedan, bårbat gînd så må crezi vreun cretin?! Råspunde-mi måcar corect, ai
octombrie 1922, plånuiam så må cåsåtoresc, pentru a doua oarå, – Îi ieçise din cap cå azi dimineaÆå! Spune-mi, te rog, ai de
– Spre regretul meu, recunosc, eu i-am propus-o... Prin din cap cå azi dimineaÆå.
cu toatå aceastå sîngeroaså schimbare de nume? – Nu må crezi? Pe Dumnezeul meu c-am uitat... Îmi ieçise
– Çi dumneavoastrå, doamnå Cocondy, aÆi putut fi de acord forÆa, prin buzunare, tuturor suma pierdutå.)
Robert Floyd. s-a înduioçat, s-a låsat în genunchi çi a început så le-ndese, cu
împins mai tîrziu pe soÆul meu, pur çi simplu, så-l ucidå pe sir våzut leçinaÆi sau, în comele lor alcoolice, risipiÆi pe sub maså,
Ar fi scris cu ironie. ÎnlånÆuire de posibile ironii, care l-a çi „Cåpitanul Buf“, un munte de parale, dar s-a înduioçat. Cînd i-a
pe-un bimotor dåruit de cåtre sir Robert Floyd. la nåtåråi, niçte bani. Cîçtigase, pînå la urmå, cu bahicul concurs
un nume atît de puÆin fioros, precum Cocondy. Care zbura çi La chef totuçi, se dusese tocmai în speranÆa de a ciopîrÆi, de
puieçte-Æi cu cîtå ironie ar fi scris ziarele despre o aviatoare cu Uitase.
zodie în care începusem så må Æin cu dinÆii de pilotaj. Închi- (Ceea ce era adevårat.
– Da. Am fåcut o rocadå cu sora mea. Eu intrasem într-o – Doamne, Rolly, am uitat!
– AÆi schimbat numele?! La ora zece. Cum am vorbit.
schimbul de nume cu sora mea. la mine çi så-mi întorci fleacul åla de 400 de lei... Azi dimineaÆå.
1921. De abia prin 1922, prin toamnå, 19 septembrie, am fåcut – Ascultå, jigodie!... Mai amuzant ar fi fost så fi trecut tu pe
aceea, må numeam încå Cocondy... Dupå cum spuneam, era prin çi trimite-le pe tuspatru, chiar acuma, la mine.
– Pe vremea aceea, nu må numean încå Patricia. Pe vremea – De ce nu patru? Vorbeçte cu maicå-ta, gåseçte-i o prietenå
voastrå cu numele de Cocondy? deam cå tu ai fi singurul dintre noi capabil så satisfaci douå babe.
– Nu vå supåraÆi, Pink Robin Floyd vi se adresa dumnea- – Nu, zåu, vorbesc serios. æi-aç ceda o comandå. Må gîn-
domnul Ulianov. sinucid... Acum dacå Æie tot Æi-a venit ideea asta...
soanå cu o chelie prea avansatå. Cum avea ghinionul de a fi – Ba da. Tocmai çedeam într-o rînå çi plånuiam cum så må
223 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 210
222 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 211
Cine se pricepea miraculos diabolic de precis la femei, dîndu-çi ToÆi cei care nu voiau så-çi piardå vieÆile într-o facultate sau
seama, la fix, cå tocmai deschiderea oaselor bazinului placidei într-o întreprindere tîmpitå, toÆi cei care se bånuiau c-ar avea o
çi insignifiantei Gala corespundea exact idealului de spiritualitate brumå de talent muzical, fuga la „nenea“ Floyd så ne-nveÆe el ce-i
al cåpcåunului catalan çi cå, din påcate, tocmai aceastå prozaicå åla griful. Så ne demonstreze chiar el, pe viu, cum se pråvåleçte
deschidere l-a împins pe marele çi ascunsul introvertit så tru- Nick Mason înainte, la pasajele cele mai nervoase de tobe. Så ne
deascå pînå la sfîrçitul vieÆii ca un turbat?!... dezvåluie el cîÆi centrimetri laså exact între tålpi David Gilmour,
Çi måcar sfiosul Dali, drept recunoçtinÆå, a pictat un tablou cînd îçi începe nimicitoarele sale solo-uri de chitarå.
Pinky le aråta, ce så facå?
secret, amestecînd un sfert din tråsåturile sale cu trei sferturi din
Åia verificau, cu religiozitate, fiecare informaÆie primitå,
cele ale lui Robin, numind capodopera, extrem de ciudatå, în
învåÆau pe de rost, haleau tot.
semn de merci, Salvatore. În scurtå vreme, îl solicitau la aniversårile çi petrecerile fami-
Cu Ulianov çi cu domnul acela, cu nume ca de loviturå din liale pînå çi pårinÆii, foçtii profesori, persoane stråine, cårora doar
box, cine juca, doar pentru a adormi vigilenÆa poliÆiei helvete, li se povestiserå despre el, devenise o autoritate.
noaptea întreagå, dame çi preferans, la Cabaretul Voltaire? I se dusese buhul.
Cum îl chema, Doamne, pe åsta? Åla netunsul, cu muzica çi amånuntele acela ciudate, Pink
– Pe cine, stimatå doamnå Patricia Stamatescu? Floyd.
– Pe åsta, urîtul, Æuguiatul çi cu barbiçon... Zi-mi un nume Era de-ajuns så aparå-ntr-o camerå, så açeze un disc pe
de loviturå din box! platan, så mimeze toate fazele esenÆiale ale unui concert adevårat,
– Upercut?!... occidental, cå toatå lumea din încåpere înmårmurea, privindu-l
– Nu. TroÆki!... Bravul comandant care, fårå så facå o singurå cum face. Dupå aceea se låudau peste tot cum cå våzuserå ei înçiçi
zi de instrucÆie militarå, a turtit, ca pe o sferå de vatå de zahår, concertul. Pinky avea un asemenea dar de a lua sub ocrotire, de
trupele intervenÆioniste çi alb gardiste ruseçti. Un cineva!... a ståpîni çi de-a întrebuinÆa, pe rînd, instrumentele imaginare, încît
Çi cine, dacå nu Robin, în 1921, la Paris, råvåçit, a sosit dimi- n-aveai cum så te minÆi.
neaÆa, a pus mîna dreaptå, zvîcnind, pe mîna mea çi mi-a spus: Våzusei, cu siguranÆå, concertul.
Îi sorbisei, cu proprii ochi, pe cei patru membri ai trupei,
„Cocondy, se întîmplå un lucru teribil! Au tras, din nou, ca-n 1918,
potriviÆi în bloc-starturile lor çi, la pasajele caracteristice, pe
asupra lui Volodea (aça obiçnuia el så-l alinte pe Vladimir Lenin)...
fiecare cum ieçea în evidenÆå. Nu era vorba de o simplå sincro-
Zvonurile pretind cå, exact ca-n 30 august, glontele a fost la un nizare, efectiv aveai senzaÆia cå, dacå Pink se opreçte, întreaga
milimetru de a-i secÆiona carotida. Volodea ar expectora sînge. armonie a sålii în care se audia crapå, çi, dupå zece minute de
I-am scris de urgenÆå cå, dacå lucrurile capåtå o turnurå çi concert, spectatorul îçi dådea perfect seama cå muzica provine,
mai caraghioaså, så lase baltå råmåçagul. Så nu se mai încåpå- nu de la disc, ci de la puçtiul din faÆa sa, care iradia o forÆå mag-
Æîneze, cå locul såu de la masa de joc a fost påstrat cald.“ neticå ceva de speriat, da, Gilmour, Waters, Mason çi Wright,
Robin ascundea, cu discreÆie, cå RevoluÆia Bolçevicå a por- într-o singurå çi incredibilå mînå.
nit de la un pariu hazardat, pus, la o întrecere bahicå, împreunå Dupå concert, modest, Pinky se pierdea imediat printre cei
cu un agent al serviciilor secrete nemÆeçti. Agent care postula cå aflaÆi de faÆå.
o miçcare popularå nu poate fi, niciodatå, declançatå de o per- Se açeza într-un colÆ çi fuma.
Pinky nu credea. trecut, am purtat, bineînÆeles, în urma cåsåtoriilor, alte cîteva
am våzut, niciodatå, în viaÆå, altimetrul unui singur avion. dupå cum probabil aÆi fost informat, surorile Stamatescu. În
exact acelaçi lucru! Domnul Floyd o så creadå despre noi cå nu – PermiteÆi-ne så ne prezentåm, domnule Floyd... Sîntem,
Altitudine çi înålÆime, în paginile oricårui dicÆionar, înseamnå dormita un binoclu. Pe maså erau într-adevår lumînåri.
– Cocondy! o întrerupse, înÆepatå, aviatoarea. Iar le-ai încurcat. Pe o måsuÆå de serviciu, semånînd cu o mantinelå de lojå,
parcurçi, dintr-o singurå alimentare... De distanÆå, de înålÆime... Observå çi poçete.
duri mondiale. De altitudine. De zbor neîntrerupt, de kilometri S-au îmbråcat ca de teatru, suspinå Pink.
– Da, domnule! Çi, în timp ce zbura, a doborît çi cîteva recor- rochii spendide din acest material.
– VreÆi så spuneÆi cå într-adevår a zburat? douå doamne mai råmåsese puÆinå, ele purtînd, bineînÆeles, douå
– Patricia este un nume de aviatoare! În plus, ipoteza nu pårea deloc hazardatå, dovadå cå pe cele
Cocondy reluå: preÆui, la adevårata ei valoare, dantela.
putea înÆelege orice. din acest gingaç material, într-o lume în care se uitase a se mai
Sorå-sa, slåbånoaga, baletå un mic gest plictisit, din care se ferestre, açternînd pretutindeni feÆe de maså, draperii çi garnituri
– æi-am spus eu! Ce zici?... Så-i spunem? s-ar fi pornit, rostogolindu-se, peste mobile, bibelouri, pereÆi çi
Se întoarse çi chicoti, mai departe, cåtre lunganå: båtrînele doamne s-ar fi strecurat în cîte un cupon de dantelå çi
cå, atunci cînd Æi-era lumea mai dragå, chicotea. foarte rar contrapunctate cu unele negre. De parcå fiecare dintre
Çi, în plus, prezenta çi cele douå, trei dezavantaje ale faptului Peste tot, mii de soiuri de dantele, dantelårii çi danteluÆe albe,
Gîjîia. Garnisitå, încondeiatå çi împodobitå ca un ou de Paçte.
femeie plinuÆå. Çi foarte în vîrstå. încåpere dintre toate cele prin care cîntase el.
Despre Cocondy se putea spune cå vorbeçte întocmai ca o Încåperea aråta, pe departe, ca cea mai înduioçåtor pregåtitå
så fie un tînår extrem de înzestrat. cåldurå.
– Vezi? æi-am zis eu! æi-am zis eu!! æi-am zis eu cå trebuie cel mare, îçi dådu seama de ce meritase så o facå cu o anumitå
– Patricia? Patricia, åsta e nume de aviatoare. Pinky se înclinase, mulÆumise, dar, cînd påtrunse în salonul
Çi, fiindcå simÆea cå se açtepta mai mult de la el, mormåi: rului så o ia înainte.
– Încîntat, rosti el çi se açezå. Apoi, retrågîndu-se cåtre perete, schiÆarå un semn musafi-
ani, completå Pinky. vizitaÆi în asemenea momente.
suplå çi aråta aproape bine. Pentru o babå scrîntitå de vreo 80 de buie så fiÆi un tînår extrem de manierat, dacå v-aÆi gîndit så ne
Se menÆinea satisfåcåtor, era mai înaltå decît sorå-sa, mai – Da!... Çi v-am açteptat çi dorit. Çi ne-am dat seama cå tre-
Çi viaÆa çi poruncile. aceastå caså.
så-ntrerupå. ...Bine aÆi venit, pe la noi, domnule Floyd! SînteÆi binevenit în
din pricina vîrstei, era teribil de scîrbitå cå apåruse pericolul – Bine aÆi venit pe la noi, domnule... låsaÆi-må så ghicesc.
Se vedea cå poruncise, din råsputeri, toatå viaÆa çi cå acum, se oprirå.
Vorbea afectat. mijloc, iar cînd se apropiarå, la doi metri, în dreptul bårbatului,
voia dumneavoastrå, Patricia. Vå invit så luaÆi loc! Înaintau destul de uçor, Æinîndu-se una pe alta, înlånÆuite de
nume... Prenumele dînsei este Cocondy, iar eu må numesc, cu zînd, apariÆia prin centrul glasvandului deschis, din faÆå.
nume. Dupå ce am råmas våduve, am decis så ne reluåm acest Dar nu înainte ca douå femei înalte çi albe så-çi facå, surî-

217 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 216

220 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 213

– Bunåcreçterea dumitale ar putea merge în direcÆia de-a nu În România, dulcea populaÆie se întorcea devreme în casele
ne face çi mai ingratå misiunea ce ne revine. Domnul Robin, deçi cenuçii, crîçmele se închideau la nouå, Televiziunea la zece, zia-
foarte artist, era o persoanå nespus de serioaså. rele scriau, pe brînci, numai despre chipul în care-çi ducea vioiul
Pinky oftå. Cîrmaci, NaÆiunea în zbor, cåtre Cele Mai Comuniste Meleaguri.
– Çi ce mai fåcea domnul Robin? Deasupra Æårii, imenså, sfîrîia numai Plictiseala.
Nu existau teatre adevårate, cinematografe adevårate, concerte
– O mulÆime de lucruri. Nu puteai så spui exact ce nu fåcea. adevårate, aça cå era destulå nevoie chiar çi de intruçi.
Boxa, cålårea, canota, superviza afacerile unui birou de avocaturå. Dar totuçi, cum så poÆi så fii Modern Talking? Sau orice altå
Era un bårbat bogat çi de stirpe aleaså. Ar fi putut deveni un infectå trupå de discotecå, nu se putea dumiri Pinky.
moçtenitor çi mai bogat. Dar mai presus de aviaticå, stråfulgeråri Nici nu era momentul, deçi poseda un cap cît baniÆa de mare.
çi sevicii galante, avocaturå, moçteniri, proprietåÆi... Avea onesti- – Îngeraç, uite despre ce e vorba, necheza Rolly, care, între
tatea de a pune, întotdeauna, pe primul plan, Arta. timp, apåruse çi cutremura un fotoliu.
– Adicå un coleg. Era prea gras, nu putea fi, cu adevårat, un Stones foarte bun.
– Dacå insiçti... Dumneata ai face bine ca, mai întîi, så asculÆi. – Douå babe tîmpite au auzit despre noi çi vor så ne urmå-
Ai så vezi, mai tîrziu, dacå indispoziÆia pe care Æi-o provocåm se reascå-n concerte. N-au numit cu exactitate pe cine, oricum unul
dintre åçtia mai buni, prima linie, monçtrii sacri... Sînt båtrîne
va întoarce, sau nu, în interesul dumitale.
cuminÆi, au strîns o gråmadå din discurile noastre, expediate din
– Patricia, te rooog foarte mult!... Te implor, fårå nici o
stråinezia, de-o fiicå iubitoare, care-ar vrea så le çtie vindecate de
ezitare! Så nu tulburåm cu vreo asprime necugetatå de limbaj pe
gutå. Tu te duci la ele, cåci stau aproape de tine... Eu må duc
nepreÆuitul nostru invitat. Tu singurå ai spus ce suflet sensibil çi
acaså, cåci am muncit prea mult. Cîçtigul îl facem pe jumåtate
uçor de lovit poartå, în interiorul fåpturilor lor, domnii artiçti.
ca så te speli de ruçine...
– Da, dragå. Cînd a fost rîndul tåu, ai vorbit. Acum, cå Æi se O så reuçeçti, toatå viaÆa – douå biete båtrîne se vor ruga
pare cå a venit din nou rîndul tåu, trebuie så asculÆi çi så taci... Nu pentru tine. Nu te duci, te prezinÆi, disearå, la mine, cu patru sute
må îndoiesc deloc cå domnul Floyd, acesta de faÆå, este un foarte de lei. Am verificat, au patru L.P.-uri d’ale tale, o så vezi tu pe
mare artist, altfel nu mi-aç råci în nici un fel gura de pomanå cu el. care... Au çi o sculå superbå, tråznitå, ai så vezi tu ce fel. Te pup
– Doamnå, din partea mea, voi face toate cîte-mi stau în putinÆå dulce pe fildeç çi tråzneçte-le o pieså dintr-alea çi în numele meu...
pentru a nu vå råci, cîtuçi de puÆin, gura de pomanå. RåciÆi-v-o, „Dacå Andra vine la cinci çi eu apar tocmai disearå la zece...
ca çi pînå acum, vå rog, cu folos. Dacå aflå pe unde-am cîntat çi Æipå c-o fac de ruçine çi plînge c-o
– Domnule!... Redescoperit, Robin ar trebui så ocupe locul rîde cartierul, singurul lucru deçtept dintre toate acestea, ar fi ca
ce i se cuvine, acela de a fi fost primul dintre cei doi-trei bårbaÆi disearå, la zece, så fi cîçtigat, în plus, niçte bani.
reuçiÆi ai speciei sale. Era çi mult prea aråtos, arzå-l-ar focul! Dacå trag douå reprize, asta înseamnå douå sute de lei. O sutå
N-a existat vreo femeie care, observînd o singurå datå înzestrarea de lei se va duce cu Rolly, o sutå de lei va råmîne cu noi. Andra
excepÆionalå a lui Robin, din acel moment, så nu-çi priveascå o så aibå ce så-çi ia la pachet, de mîncare. Iar eu o så pot så-mi
soÆul legiuit ca pe un urangutan. cumpår Æigåri, cam vreo zece pachete.
Ghinionul cu el era cå, avînd un comportament greÆos de Babele stau pe la doi çi deschiså trebuie så fie o singurå
discret, mania sa era aceea de a råmîne, tot timpul, în umbrå... fereastrå, ca dînsele (dacå vor deveni prea Æicnite) så fie îndru-
Cîntecul, scurt, chelålåi cît chelålåi çi se sfîrçi. – O, ce interesant. Sedevisticå...
sînt Æicnite. – Da. De la lonjeroane. De la scule çi dispozitive... Sedevisticå.
o clipå, se trezi mai liniçtit, gîndind cå, da, uite, într-adevår, babele – Oh, o dor labele?
Difuzoare, observå precis Pinky. Çi, fårå så çtie de ce, pentru Uneori o dor îngrozitor labele.
– Nu çtie så scrie. Vreau så zic cå nu poate så scrie tot timpul.
Happy birthday to you!“ cîntece, de exemplu.
Happy birthday to you, Mr. Floyd, putea lucra pentru dumneavoastrå? Så vå scrie texte pentru
Happy birthday to you, excentrice, pasionate de a-çi cîçtiga existenÆa prin muncå? N-ar
„Happy birthday to you,
– Doamna dumneavoastrå este una dintre acele persoane
Este muncitor låcåtuç.
unui cor bårbåtesc:
explodeazå, pe neaçteptate, vocile pline de bunå dispoziÆie ale – Çaibe çi çtifturi. Çuruburi. Tot felul de chestii dintr-astea.
Tot singure, uçile din faÆå se deschid, tot de sus, de deasupra, – Poftim?...
Brusc enervat. – PiuliÆe.
pårea de uluitor, este tot singur. intuindu-l înnegurat så destindå un pic atmosfera.
Trec douå secunde, ochiul se obiçnuieçte,în hol, oricît ar – Ce mai face doamna dumneavoastrå? încercå Cocondy,
çarea a o sutå de bliÆuri. måciucå çi pumn, dar nu suporta båtaia de joc.
corozivå, osoaså, cum ar spune un prieten, echivalînd cu declan- Suporta foamea, ameÆelile, tåieturile, loviturile de vîslå,
Ea izbucneçte de undeva de sus de foarte de sus, puternicå, Chicotirå.
opreçte este lumina. Babele råmåseserå jos.
Cînd înså se pregåteçte så recite „bunå seara“, ceea ce îl Se ridicå, abÆinîndu-se så-çi pocneascå çi cålcîiele, çi båu.
babå. Atent så se comporte gingaç, så recite frumos „bunå seara“. Bem aldåmaçul.
În hol totul bine. Întuneric. Atent så nu accidenteze vreo noi, un påhårel de lichior?
çi påtrunde în hol. în cinstea vizitei dumneavoastrå, n-aÆi dori så închinaÆi, alåturi de
nu apare, mai zåboveçte o Æîrå, då uça de perete, ia geanta cu el Poate aveÆi alte gusturi. În Orient aça se obiçnuia. Pentru început,
Uça se întredeschide, el se açteaptå så aparå pe acolo un cap,
– Domnule Floyd, se foi Cocondy, iertaÆi-må cå vå întreb.
urechilor lor.
exageratå. Da, nu le menajå Pinky. Çi cu fuselajul cåzut.
Se spalå. O så cînt la lumina unor lumînåri fåcute din ceara
Tot e bine. le înfoia veçmintele de dantelå çi dådea vorbelor lor o importanÆå
mozaic. Açteptåm. Fum. Alt fum. O palå de vînt, de la o singurå elice, le ridica pårul cårunt,
Fosfor mov, gata fosfor. Geantå proiectatå de pe umår pe tremuråtoare, neajutorate. Deçi nelipsite de o anumitå eleganÆå.
Chibrit. ciorba organicå a începutului de veac çi tîrîndu-se cåtre el. Naive,
æigarå. membranoase çi neliniçtitoare avioane, ieçite, de-a buçilea, din
båtrîne så-i aparå înainte, înveçmîntate doar în chiloÆi. pe care le våzuserå. I se nåzåri chiar cå are în faÆå douå dintre acele
de eventualitatea, ca, prematur, uça så se deschidå çi cele douå Li se citea pe faÆå cît de såtule erau de numårul altimetrelor
E, dacå nu e gata, atunci mai açteptåm! hotårî, brusc temperat BineînÆeles cå astea våzuserå.

215 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 218

214 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 219

mate s-o apuce pe-acolo. Dacå nu par receptive la music, dau – Da. Sedevisticå. Scule çi dispozitive. Minuni ale tehnicii.
drumul mai tare la staÆii çi una o så moarå de inimå çi alta de ficat.“ Apeçi un buton çi podul rulant îÆi deçartå sacul cu piuliÆe în cîrcå...
De fapt, urcînd scårile, Pinky se întreba dacå existå pe lume Çi, de fapt, ce poftiÆi?
douå biete båtrîne capabile så-l înÆeleagå. Dacå existau, ar fi teri- Un binecuvîntat moment de tåcere.
bil de neînÆeles så locuiascå atît de aproape de strada lui, pe Luate prin surprindere, femeile se privirå o clipå. Patricia
Mihåileanu, cînd el locuia, la o azvîrliturå de båÆ, pe Avram Iancu. îçi descolåci privirile dinspre geam, spre Cocondy. Apoi spre Pink
Ajuns în faÆa uçii, se apropie çi se depårtå de mai multe ori, Floyd, privind prin el tot ca printr-o foiÆå de geam.
îçi potrivi çi-çi råspotrivi breteaua genÆii pe umår, studiind cartea – Mai poftim puÆin lichior, domnule Floyd. Dacå e cu putinÆå.
de vizitå, ca çi cum ar fi contemplat o picturå. Degetul cadaveric, format din douå oscioare çi trei burtici din
– Sexy. Very sexy. Så vezi ce-o så iaså... Surorile Stamatescu piele uscatå, îi indicå carafa). PrezenÆa dumitale aici, dupå cum
çi Pink Floyd. må temeam, devine din ce în ce mai plåcutå.
Ciocåni. Turnå çi båurå.
– N-o så fac, dintr-un început, prea mult zgomot, pentru a nu Femeia se ridicå c-o greu de pronosticat uçurinÆå çi scotoci
le råpi çansa de a-çi da duhul, în bunå înÆelegere, prin Artå. Astea dupå ceva, într-o aråtare de scrin, cu picioarele subÆiratice çi
numai så-mi vadå mutra dornicå de efecte acustice çi, din servå, råsucite. O mobilå sofisticatå çi jalnicå. Se întoarse apoi çi dådu
drumul pe maså la un pachet de Æigåri.
cheamå MiliÆia...
Doamne, „Virginia“!
Doamne! suspinå çi lovi din nou uça.
Marca asta de Æigåri nu se mai fabrica de peste douå decenii!
Femeia alese o Æigaretå gålbuie, o båtu cu graÆie octogenarå
Poc, poc.
la ambele capete, o aprinse çi îi suflå fumul pe nåri:
Din trei deplasåri la domiciliul clientului una se încheia prin
– În 1921, la Paris, am cunoscut un domn... deosebit de inte-
complicaÆii asemånåtoare. resant... ce se numea Pink Floyd. Era singurul bårbat cåruia i se
Cînd se-ntîmplå s-ajungi la o adreså, doar pentru faptul cå potrivea, fårå îndoialå, termenul de captivant. Se înfåÆiça drept un
acolo fuseseçi trimis. Nåuc, håbåuc. Alte amånunte clarificatoare gentelman înalt, bine legat, cu o mustaÆå çi o podoabå capilarå atît
n-ai primit, n-ai, habar n-ai. N-ai putut så vorbeçti tu la telefon, de çarmante çi blonde, încît nu exista doamnå sau domniçoarå
n-ai putut så-i iei tu acÆiunii, în nici un fel, pulsul. så nu se trezeascå nutrind speranÆe în legåturå cu el.
Ce scrie în manualul, în curs de elaborare, al unui F.A.M.? Mai tîrziu, soÆul meu l-a provocat la duel çi a fost nevoit så-l
Cînd locatarul deranjat îÆi întredeschide uça, de preferat o omoare. Înainte de a se låsa complet omorît, domnul Floyd încå
atitudine dezangajatå, neutrå, balans cînd pe-un picior, cînd pe çi-a luat libertatea de a-çi çlefui obiceiul, de-a se expune cu tot felul
altul, aparenÆa unui individ cåzut fårå vinå pe-acolo çi tînjind la de accesorii, batiste, eçarfe, cravate, portmonee, toate de o culoare
spart lemne. cu totul specialå. Portocalie sau roz. Înclinarea aceasta ciudatå
Acolo spårgea uça. i-a atras diminutivul de Pink. Prenumele såu adevårat era Robin.
„Is anybody in there?“ Babå Æicnitå, ureche de plutå, eu sînt Era o persoanå cu totul deosebitå, înÆelegi, domnule Floyd?
cel care-Æi aduce Æie solo de baterie. Dum-dum!! Pinky era uluit.
De dincolo, i se påru cå desluçeçte un glas alertat çi asmatic: – Da, doamnelor, înÆeleg. Cum mi-aç putea permite så nu
– Nu e gata, nu e gata!... înÆeleg?! Recunosc. Era mama.
cule prin absolut toate locurile, prin care, dupå pårerea sa, existau putut så-Æi zåreçti discurile.
înÆepa, peste tot, cu un ac, insistînd så planteze steguleÆe minus- lent, dacå ai fi fost, cumva, cine çtie ce formaÆie renumitå, ai fi
noçtea, pe ceafa ori pe fesa sa stîngå, un golfuleÆ. Çi tot dînsul îl În dreapta cårÆile, iar pe partea stîngå, dacå erai un pic vigi-
Sfîntul Pårinte Secund Æipa de plåcere ori de cîte ori recu- înfierbîntate, un dormitor. Te puteai simÆi aici în siguranÆå.
cînd fidel golfuleÆele çi fiordurile de hîrtie zdrenÆuitå ale Europei. ea însåçi nu ar putea reprezenta, nici pentru minÆile cele mai
silinÆa så-l înfåçoare, legîndu-i strîns trupul într-o hartå reprodu- pînå în buricul tavanului cu rafturi, çoptindu-Æi la ureche cå, da,
Pata roçie çi antipaticå avansa çi nu se sfia acum så-çi dea Îmbråcatå în rafturi, tixitå cu rafturi, sågetatå çi îmblånitå
neliniçtitor loc roçu. pe cinste.
un punct alb, care se preschimbå cu iuÆealå, låbårÆîndu-se într-un Urmåtoarea camerå, da, urmåtoarea camerå era o încåpere
Pe pielea ciupitå cu extrem de puÆinå milå, apåru, mai întîi, dintre ele, mai rele de muscå, cînd çi cînd, se ambala un motor.
sute de inele, çi îl ciupi. Erau încrîncenaÆi. Çi agrementau niçte doamne. În pieptul unora
Apoi, pe neaçteptate, Papa îçi întinse degetele, înciucurate cu prevederea de a-çi potrivi sub nas mai multe perechi de muståÆi.
spatele lui. gåseau parcå puterea de a-çi ameninÆa fotografii; fiecare avusese
Pårinte unor persoane de nevåzut, amuzîndu-se, pesemne, prin Erau domni antediluvieni çi Æepoçi, care, çi-n aceste condiÆii,
– A mîncat çi el o benedictinå, explicå cu înÆelegere Sfîntul lîncezeau pozele mai multor bårbaÆi.
çi se întorceau mulÆumite, pe spate, teancuri de perne. Pe perete,
tului viziunii.
Dar çi a doua camerå era tot dormitorul, fiindcå aici sfîrîiau
– O benedictinå, încercå Pinky, timid, så se adecveze spiri-
se feri s-o priveascå.
ce ai mîncat dupå-amiazå.
Prima camerå din periplul lor era dormitorul çi Pinky, decent,
– Nu eçti. Nu eçti deloc... Dar ai så fii în curînd. Aminteçte-Æi
cu migalå, sub unul dintre cazanele cu rufe.
Sanctitatea Voastrå...
Pînå la urmå dibuirå cheia, såltînd siluete imprecise çi pipåind,
– Nu prea sînt... Adicå nici nu m-am apucat bine... Nu sînt, gît, retransformîndu-se în persoana cît de cît agreabilå.
cu mîna. Am så-Æi pun douåzeci çi patru de întrebåri. Eçti catolic? ori, peste cap, redevenind fåptura care nu i se agåÆa înainte de
– Pink Floyd, îl strigase Pontiful, fåcîndu-i semne graÆioase încît Cocondy så prindå prilejul de a se rostogoli, de vreo trei
ciuperci. complexului de miçcåri „fentå-revenire-piedicå-fentå“, în aça fel
neasemuite farfuri de porÆelan, înconjurat cu un strat gros de Pinky delibera cam în care moment så treacå la executarea
vremuri, înÆelepÆit de toate cîte. Çi avîndu-çi sålaçul în centrul unei se întreba: „Unde-o fi cheia?“
Sfîntul Pårinte Secund, atît de evocat pînå atunci, troienit de cu tandreÆe, de-un deget, i se agåÆase acum de umår. Îl întreba sau
Diminutivul „Så-l pape“ i-l aduse înså instantaneu înainte pe Cocondy, care întîi o pornise-nainte çi îl Æinuse apoi, o clipå,
så se apuce så-l pape. „Unde-o fi cheia?“
dintre paturi, tremurînd de furie, asupra lui çi, nici una, nici douå, aça cå trebuirå så o ia, prin întunericul din nou pogorît, înapoi.
çi dînd la o parte cuvertura, så se nåpusteascå de sub vreunul nu Æi se mai deschidå o uçå.“ Uça nu i se deschidea, era încuiatå,
nici så riçte ca tocmai bestia aceea, cu numele de SIGLA, mîrîind „E atît de tristå så fii pe coridor çi, din pricina båtrîneÆii, så
Dar era clar: chiar dacå nu-i promisese, nu-çi putea îngådui tocmai îl stråbåtuserå.
Ce-i promisese? ospitalitate, Cocondy aprinse tardiv lumina pe coridorul pe care
Nu-i promisese nimic. Urcarå una, douå, trei trepte, dupå care, în semn de supremå

237 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 228

240 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 225

A doua. Impunåtor, dur, englezit (dacå nu chiar englez), apre- tabårå sau în vreun cantonament – mårturisea despre el cå doarme
tat, distant, aristocrat, surîzînd, cu pieptul bombat de-o multitu- într-un stil foarte atent.
dine de îndeletniciri sportive sau militare, într-o redingotå ce nu Ce se-ntîmpla?
provenea de la un magazin de închiriat redingote. La fiecare zece minute, Constantin avea tendinÆa de a se trezi
Într-o redingotå, în ceva foarte strîmt, ce fåcea, ca de durere, çi de a-l avertiza pe Dumnezeu: „AtenÆie la lungime! AtenÆie la
cele douå muståÆi så i se råsuceascå în sus çi så-i sarå-n afarå, lungime!“...
precum douå gheare de mîÆå ieçind din perniÆe. MuståÆile, în fur- – Domnule, prietenul dumitale era un stupid!
culiÆå, de culoare deschiså. Ochii mijiÆi, somnolenÆi, bineînÆeles – Sigur, totuçi experienÆa ne aratå cå, din acea perioadå,
de motan. De motan. De felinå. Adicå de fiarå abia semidomes- Constantin n-a mai crescut decît liniçtitor de puÆin. Çi, cu vremea,
ticitå, în fapt, semiturbatå, ziua tigrat, noaptea negru. Neagrå s-a transformat într-un tînår extrem de bine proporÆionat.
precum banda de catifea, pe care, într-un avînt de doliu çi de – ...Çi ce legåturå så aibå toate acestea cu Robin?
inadecvare, una dintre surori i-o ataçase peste pozå, în colÆ. – Påi, nici una directå. Doar atît cå çi domnul Robin îmi
Era domnul Robin ridicol? creeazå, uneori, senzaÆia cå, de fapt, vorbea cu Dumnezeu.
Desigur, domnul Robin apårea, cu insistenÆå, drept un temei- Cocondy råmase cu gura cåscatå!
nic ridicol, primind så pozeze, cu piciorul cåÆårat pe blatul unui Nu se gîndise.
scåunel, drapat c-o stînjenitoare inabilitate într-o blanå de tigru, Patricia sughiÆå violent. Se bîlbîi. Experimentå çi ea un
încît efectul devenea contrar, subiectul cliçeului pårînd cå, mai aer stupid.
curînd, dupå ce påçise din neglijenÆå într-o baltå de urinå, ridicase Råmase çi ea cu maxilarele desfåcute.
scîrbit carîmbul cizmei, exact în acel moment, ca pe sub talpå, Dupå care, la fel cum un piton îçi adunå progresiv inelele
cineva så i-l çteargå c-un prosop ce semåna, într-un chip deplasat, trupului, îçi repuse çi ea în ordine cutele obrazului, se mai jucå un
cu o blanå de tigru. pic cu pachetul de Æigåri, pentru a-çi reveni complet çi oftå.
Nu, domnul Robin nu putea fi nici pe departe atît de ridicol – Poate nu greçeçti... Altcumva nici nu se explicå. Altfel n-ar
pentru a merita, chiar çi dupå çaizeci de ani, ca douå babe ce nu fi izbutit så så ducå la bun sfîrçit atîtea lucruri, într-un timp aça
fuseserå în stare decît så schimbe Parisul pentru Bucureçti så-çi scurt... Bravo, domnule Floyd! IntuiÆia dumitale genialå, atît de
batå, într-un asemenea hal, joc de una dintre fotografiile lui, pla- bine protejatå pînå acum, a ieçit la ivealå. Çtii cå-mi placi?!
sînd-o între farfurioarele cu çerbet de sacîz sau cele cu fursecuri. Îngåduitor, pe jumåtate flatat, Floyd le privi, pentru prima
Pårea prea mult, fie çi pentru o fotografie! Pentru cå în felul datå, copilåros çi ghiduç, ca çi cum çi-ar fi Æinut degetul aråtåtor
în care zåcea între ele, excesiv de tåmîiatul pînå atunci domn Pink înfipt într-o narå:
Robin Floyd semåna deplorabil cu un pitic de o jumåtate de – Da, dar, pînå la un punct, asta ar fi un fel de obligaÆie a
metru, ce se cåÆårase pe maså, se murase în båltoaca mai sus meseriei, nu-i aça?
numitå çi adormise sprijinit în baston. – Sigur!.. Iar obligaÆia noastrå de gazde ale unui asemenea
Omonimul såu, Pink Floyd, înÆelegîndu-i jena, trecu discret, oaspete era ca de jumåtate de orå så fi schimbat båutura!
dintr-o solidaritate masculinå, peste ea, promiÆîndu-i printr-un mic Antreurile fuseserå savurate. Atmosfera se destinsese.
semn cå la plecare, profitînd de haosul finalelor de concerte, îl Båtrînele doamne susurau încålzite.
va elibera, adicå se va strådui så îl fure. Ultimul påhårel de lichior fusese împresurat, degustat çi învins.
Cîntå douå ore cu un entuziasm ce s-ar putea numi suferinÆå. Carafa golitå. Cafetiera idem.
Pinky c-ar fi transmis Robin nepoÆeilor såi. pe creçtet så-çi anine o coroniÆå absurdå, un belciug mai lårguÆ,
tot ce-a mai råmas din sårmanul meu avion cu motor“, se închipui Ei, dacå îçi schimbase cerceii... Atunci nu putuse rata ca çi
ce acesta ieçise så-çi cumpere ziarul de la un colÆ din Paris. „E Mda.
stîrnea bånuiala cå çi ea ar fi putut fi inventatå de Robin, în timp Fardul, pudra, rimelul erau dispuse pe alte trasee.
Depåçirå hîrburi, troace, umbrele, chiar çi-o trotinetå, ce Îçi schimbase cerceii.
murdare. Se uitå mai atent.
O datå cu întunericul, ele deveneau duhuri ale unor rufe duzini de proteze, în orice searå?
unde tronau douå cazane de rufe murdare. anumitå vîrstå, era clar cå o doamnå atît de cochetå îçi doftoriceçte
Ieçirå prin dreapta, într-o såliÆå cu aspect inedit de uscåtorie, Ce dracu putea întrezåri asta acolo, cînd de doftoricit, de la o
punctul terminus fusese clar identificat ca aflîndu-se în partea stîngå. sa sufleteascå lua o turnurå ce îi scåpa lui Pinky, îçi aråta dinÆii.
tor“ fusese formula ce, finalmente, consfinÆi partea dreaptå, deçi Patricia îçi pipåia ridurile, îçi balansa capul çi, cînd starea
„Nu-l duce pe-acolo. Cocondy, piloteazå-l, te rog, prin dormi- furniruit, o oglindå rotundå.
legåturå cu niçte moçi viguroçi.“ aeriene de mobilier, ce purta încastratå, în mijlocul panoului
„Poate doamnele protejeazå anumite secrete senzuale, în umflîndu-çi çi dezumflîndu-çi obrajii în faÆa unei piese fragile çi
derea lui, nu ieçirå prin stînga. Cînd se reînturnarå tåcuÆi în salon, o surprinserå pe Patricia
Concondy) se oferi så-l conducå. Cåtre stînga, deçi, spre surprin- påhårel cu lichior.
Concondy (sau cea despre care se cuvenise cå se numeçte tåÆi în våzduh, råsturnînd cu piciorul, delicat, la decolare, un
– ...Sînt în camera lor. Secundul Pårinte, apoi se înålÆå, cu graÆie, de pe platoul cu bunå-
Patricia era cea care, cu niçte sticle frapate, fåcea tot aça. literar, så le semnez!... Cåcåciosule... îl mai dojeni c-un steguleÆ
lemn çi oÆet çi pahare. Cocondy era cea care le fåcea så aparå. situaÆiile, umflaÆi cifrele çi trimiteÆi-le în pivniÆele Vaticanului meu
Pe maså apåruserå tot felul de farfurii, servicii pentru untde- Secund), voi întorceÆi-vå acaså, rebateÆi rapoartele, reanalizaÆi
chiul la gît... Unde sînt? ...Oricum (îi ordonå, dupå o vreme, Sfîntul Pårinte, probabil
nu existå discofil serios care så nu le Æinå, discurilor lui, genun- Russula emetica, uite aça, îÆi då cu piciorul la mîntuire.
disc, så nu fie nevoit så-l îndrepte cu genunchiul... În România, Trebuie så ne ferim, mai ales, de ciuperca albå de pådure.
såracele. N-am întîlnit particular, care, cînd så vrea så asculte un bureÆii puturoçi.
– Aça, doar så se mai deformeze çi så se mai strîmbe çi ele, våratele daruri duhovniceçti sînt hribiile, mînåtårcile, ghebele çi
– Påcatele noastre, de ce så le Æinem aça? se ascund sub expresia batjocoritå de „Pagubå în ciuperci“... Ade-
într-un teanc? – PuÆin... Mult prea puÆin... Habar n-aveÆi voi ce de secrete
– Da, nu le ÆineÆi azvîrlite, cocoçate çi ondulate, aruncate – O sutå de mii de tone, råspunse Pinky, fårå så clipeascå.
– Teancul de discuri?! ducÆie, la hectar, anul åsta?
så le våd... – Çi cam cît credeÆi voi, în România, cå o så scoateÆi pro-
– Apropo, unde ÆineÆi azvîrlit teancul åla de discuri? Aç vrea împlîntå un penultim steguleÆ într-o viroagå a urechii:
cap o mie de çmecherii. pesemne în gînd chintalele recoltei de ciuperci, nu-l iertå çi îi
bre instabile çi hotårînd, în sinea sa, cå, da, babele astea au în tau dureros de multe asemenea zone. Sfîntul Pårinte, calculînd
la sticlåriile cizelate çi argintate, naufragiate pe etajere, în echili- çanse så creascå ciuperci. Prin Europa ploua foarte mult çi exis-

227 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 238

226 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 239

Fermecåtoarele surori Stamatescu îçi petreceau acum vremea, dintr-un material îngålbenit çi metalic, cu discutabile frunze de
împingîndu-se, cu palmele desfåcute, în tåblia mesei de mahon çi laur. Un model care, se observa, fusese la fel de tråsnit çi-nainte.
încercînd figura cu ridicatul în picioare. Acum, fiindcå tot era prieten la toartå cu Sfîntul Pårinte
Era cald. Pinky ar fi putut invoca relaxat pedeapsa divinå.
Prin decupajele savante ale transperantelor, lumina scåzuse. Nu apucå, fiindcå femeia se çi råsucise pe cålcîie (era un fel
Spoturile de raze ce erau împårÆite de aici, ca un pachet de cårÆi de a spune) çi i se adreså cu vocea pe care çi-o lustruise, sute de
de joc, haçurau încå salonul. ani, pe valeÆi.
În gålågia lor luminoaså, hoardele firiçoarelor de praf, între – Domnule Floyd!!
care çi Ho diábolos, susÆinînd pe umår un Genel aÆipit, planau – Doamnå!...
pe deasupra platourilor cu urme de muçtar, maionezå, pieliÆe de – Ziua de azi, 21 aprilie, ar trebui aniversatå ca o datå esen-
salam de Sibiu çi scobitori îmbîcsite. BåieÆi buni, de la nivelurile Æialå în istoria umanitåÆii...
lor de inteligenÆå çi de somnolenÆå ascultau çi prelucrau totul. (Ahoe, îi ståtu pe limbå lui Pink så scandeze, aça cum o
Treptat, seara îçi cuibårea burta ei de raÆå asupra mobilelor fåcuse, nu o datå, în taberele çcolare).
încrustate în fildeç çi sidef, a micilor figurine din ceramicå, a låm- –Dacå ar fi tråit, în anul acela, în care a fost cåsåpit, inega-
pilor mate, a carpetelor de Çiraz cu lustruiri fluide. labilul Pink Robin Floyd ar fi împlinit 34 de ani!...
Tapiseriile de pe pereÆi primeau prima lor pauzå de luminå, (Cocondy ciripea cå 39, avu Pinky pe buze)
din acea zi. – Din acest motiv, te-am invitat så susÆii un recital. Çi pentru
Tablourile se scofîlceau ca o piele de sålbåticiune neprelucratå. încå ceva (asupra cåruia vei fi informat mai tîrziu) çi, la care o
Oglinzile de pe pereÆii lambrisaÆi fumegau, iar prin toboganele så luåm parte cu toÆii.
lor, în salon, erau azvîrlite toate spurcåciunile, toate nepotrivirile, Parcå nicicînd nu cîntase Pink Floyd în faÆa unui auditoriu,
tot delirul melancolic çi de persecuÆie al blocurilor de piatrå, strînse cu o asemenea medie de vîrstå. De douå ori cîte optzeci de ani
cu de-a sila, într-o zdravånå construcÆie de caså boiereascå, la (çi asta trecînd sub tåcere hålci bune din perioada de adolescenÆå),
sfîrçitul secolului trecut. plus vreo treizeci çi patru – treizeci çi nouå de aniçori, cu cît
În sfîrçit, un comutator electric clånÆåni çi zorile electricitåÆii probabil s-ar fi låudat domnul Robin, dacå ar fi tråit.
puserå iaråçi în evidenÆå rochiile de dantelå ce fuseserå cu deli- Çi într-un fel – Doamne! – chiar tråia, da, adicå era prezent,
cateÆe boÆite, primii paçi ai surorilor. Paçi ce le ieçiserå uçor çontå- babele nu minÆiserå.
cåiÆi, dar ce mai conta, amånunte ca acestea erau corectate încå Era chiar un concert la care urmau så ia parte cu toÆii.
din mers. În vreme ce el îçi chiÆcåia pedalele acustice çi-çi regla tunurile
În casa surorilor Stamatescu se schimba båutura, iar mersul de fum, cele douå doamne tåiarå sufrageria, împingînd la un soi
lor nesupravegheat çi lejer ce altceva anunÆa, decît cå bravo, dom- de car alegoric, o imenså fotografie înråmatå de-a lui Robin, ju-
nule Floyd, conversaÆia cu o persoanå spiritualå este inimitabilå, måtate pe jumåtate de metru, fotografie pe care o urcarå pe maså,
iar intuiÆia unui bårbat genial gîdilå într-un chip plåcut. proptind-o cu o pråjinå.
Deci Robin.
Pinky era çi el în picioare çi acosta un perete. Prima impresie. Un domn înalt, extrem de înalt, dacå nu
Evolua pe lîngå pereÆi, zgîindu-se la globenurile çi gravurile cumva îçi petrecuse viaÆa låsîndu-se fotografiat pe lîngå lizierele
pe care era înclinat så le numeascå pe toate picturi, strîmbîndu-se unor arbuçti foarte pitici.
grådiniÆå, pe aia cu „Çoricelul mititel“. Vi-o mai spun. E vorba „Så nu uitaÆi, vå rog, toate cîte mi le-aÆi promis!“
muntele åla de minuni ale tehnicii, adevårat, eu o spuneam, la atenÆionat:
exclamam eu, doamnå Cocondy. Cînd dumneavoastrå azvîrleaÆi Pinky purtînd, sub braÆ, mapa cu propriile discuri. Fu apåsat
– Nu e vorba de militari. Nu e vorba nici måcar de ce Pornirå maiestuoçi cåtre salon. Cocondy låsîndu-se sprijinitå,
Patriciei.) Din nou, dulci furnicåturi de reverenÆå.
(E-te-te! A prins çi asta ceva din tråznitura de copitå a Zîmbirå.
så må exprim aça, exclamaÆi: „Uite, mamå, militarii!...“ acest lucru. Nici prin gînd nu ne va trece så ne înfrînåm...
aruncasem vreo trei, încå de pe vremea cînd dumneavoastrå, ca – De fiecare datå cînd un subiect de conversaÆie ne va impune
ca nimeni så-çi facå insomnii din chestiunea aceasta, dar noi deja Cocondy avu o ultimå tresårire:
– Englezul nu îi spune cumva „tape-recorder“?!... N-aç vrea
vinilul ca çoarecele. N-aveÆi pick-up? noastre în ochiurile de apå ale unei conversaÆii atît de profunde?
– Nu e vorba de gramofon. Sfredelul gramofonului roade – Doamnå, çi cînd se vor mai putea îmbåia, oare, spiritele
gramofon. secure. Eu te lovesc, în gol, c-o batistuÆå.“
çutat, cu fundå, prin coçul çemineului, de ziua mea, primul meu Detective“. „La Belle Époque.“ „Tu må loveçti în creçtet c-o
çaizeci de ani de cînd unchiul Ulrich, pur çi simplu, mi-a para- pentru un album de capå çi spadå. Îl va intitula: „Detectivi çi
– E-hei, domnule Floyd, trebuie så se fi scurs mai bine de Nu-i nimic. Va compune, chiar în aceastå noapte, muzica
magnetofon. Deçi nu-l avea.
cea cu Hei-rup, Hapy birthday to you, fusese redatå de pe un trînteascå înaintea acestor fåpturi un „The Great Gig in the Sky“.
Mirosise el cå tråsnaia pe care i-o azvîrliserå în nas la sosire, rativ. Se gîndea ce så cînte çi, al naibii de mult, i-ar fi plåcut så
– LåsaÆi banda. N-aveÆi pick-up? Çi-a reluat aerul de nåtåfleaÆå båtrîna, çuierå muzicianul admi-
ostenelile unor firme de îndelungatå tradiÆie, pe bandå magneticå. Culmea cå o çi ridicå.
care lipseau, completamente nu lipseau, fuseserå imprimate, prin oferindu-i cu ceremonie mîna, el, atent, încordîndu-se s-o ridice.
Cocondy îi prelungi bucuria, deståinuindu-i cå toate celelalte literar, flatatå çi anturatå de cåtre çi curtezanul såu. Cocondy,
mum, canalele de reverb. Pentru o secundå, se comportarå precum o muzå de salon
de-a berbeleacul cu el pe scåri, imediat ce va amorsa, la maxi- ReverenÆå.
zenÆa lor aici era o încurajare cå proprietarii nu vor da, din servå, Surprizå.
Deçi un F.A.M. nu lucra niciodatå pe discul clientului, pre- ne dau voie så flecårim...
Se putea lucra. Iatå un subiect asupra cåruia bunele maniere, nu må îndoiesc, nu
Era ceva. surprindere a invitatului, cu timbru de cucoanå tînårå, Cocondy.
britanice sau de pe continent. – A, SIGLA!... BineînÆeles, SIGLA! exclamå, spre continua
cu încåpåÆînare piciorul între uça çi pragul aproape fiecårei case poliÆit.
trei din comandoul acela excepÆional de albume, ce-çi vîrîserå cîteva pagini, så ajungå mai aproape de deznodåmîntul romanului
pe folia sa. „The Dark Side of the Moon“ ponosit, çi încå vreo obraznicå çi plinå de farmec a cuiva care nu se sfieçte ca, sårind
strålucea înså impecabil, fårå amprente de picioruç de våduvioarå – Çi SIGLA... Cine e SIGLA? se intereså Pink, cu uçuråtatea
Nu erau toate. „The Piper at the Gates of Dawn“, sigilat, çi responsabilitate, de pahar.
Pinky çi le zåri pe ale lui. nemaipomenite, încå înainte ca respectiva så Æi se ocupe, cu calm
229 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 236
232 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 233
Robin îi dåruise primul såu çorÆ de frunze, primul ceasornic, Cel Adevårat. Adevåratul deÆinåtor al prerogativelor ponti-
îi predase primele lecÆii cum poate så apuce halca de carne crudå, ficale. Aceasta este o tainå. Spre deosebire de cel mediatizat, care
fårå så se råneascå, întrebuinÆînd furculiÆa. nu depåçeçte, în tainica ierarhie, rolul unei subrete papale.
Så nu-Æi închipui cå Urban era, totuçi, un cine çtie ce Tarzan. MulÆi ani, Adevåratul Papå, cel Secund, a preferat så se recu-
Robin a trebuit så vîndå un automobil ca så-l vitaminizeze, cu leagå într-o binecuvîntatå defensivå, precum çi în grådinårit. De
propria sa mînå l-a çters primele dåÆi la gurå sau la fund. I-a cum- abia dupå anii Marelui Råzboi, mîhnit de fervoarea cu care se
pårat un costum, l-a lansat în societate, çi-a dedicat dupå-amieze måcelåriserå catolicii între ei, Adevårata Sa Sanctictate a conces
pentru a-l dezobiçnui de mania aceea neplåcutå de a-çi izbi, ca ca, punînd în practicå o mai veche propunere a lui Robin, så
indienii, buzele Æuguiate, cu podul palmei, în vreme ce conversa. uneascå Europa într-un fermecåtor çi puternic regat catolic... Eu
L-a pus în legåturå cu SIGLA çi i-a peÆit o soÆie. Cocondy eram catolicå. Cocondy e catolicå. Robin era catolic... Noi l-am
habar n-avea cu ce fel de persoanå avea så-çi împartå, de atunci, fi sprijinit.
micul çi marele dejun. Dar nici nu l-a mirosit pe Urban, neîngri- – Foarte frumos. Çi eu l-aç fi sprijinit. Cu condiÆia ca, la
jorîndu-se çi neintuind cå tocmai prin aceastå viperå încålzitå la fiecare trei ani de catolicie, regatul så fie un an çi ortodox... Çi
sîn, lui Robin, în somn, i s-a pisat craniul cu o secure. unde s-a dat greç?
A fost sub demnitatea preÆuitei societåÆi iniÆiatice çi oculte – Nu toÆi erau catolici... Sau dacå erau, unii erau mai înalÆi,
pan-europene så-i amestece creierii în Æårînå celui mai de vazå alÆii mai scunzi. Fiecare susÆinînd cå varianta sa de înålÆime era
membru al såu, doar pentru cå, aça cum chiar ea a spus, în derî- aplaudatå cu mai multå cåldurå de Dumnezeu. Scunzii zvoniserå
dere, mai tîrziu: „råmåsese prea în urmå cu cotizaÆiile“. de exemplu despre lungani cå nu aveau inimile îngrozitor de
– Çi atunci ce zice Patricia?... Doamna Patricia. Nu pomenea curate.
cå domnul Robin çi-a dat obçtescul sfîrçit într-un duel? Lunganii, în schimb, jurau cå Adevåratul Sfînt Pontif nu se
– Patricia zice çi ea... Dar n-ar îndruma-o cineva, probabil cå mai desprindea din rugåciune, cerînd doar binecuvîntata îndru-
ar mînca supa scufundîndu-çi lingura în recipientul de pelicanol mare cum så-i stråmute pe scundaci în Africa, pe motiv cå nu se
çi-ar ingera, rupînd, în bucåÆi mici, coala de sugativå. Nici acum apropiau suficient de Creator.
nu çi-a dat seama... Asta, de fapt, a çi salvat-o. Acesta era doar unul dintre miile de pretexte de zînzanie.
– Dacå tot am alunecat pe panta confesiunilor... Cine-a tåiat Spre dovadå, Robin a mai fost håcuit çi pentru necuviinÆa
çi-a amestecat, cu pietriç, creierii inventatorului Miçcårii DA-DA? de-a nu-i plåcea carnea de peçte. Ce e drept, e drept. Nu-i plåcea.
Cine erau incalificabilii asasini? Cine punea atît de puÆin preÆ pe Papa Secund îi dojenea pe toÆi, dar atunci Diavolul i-a asmu-
culturå? Se mai simt ameninÆate persoanele ce au fost amestecate, Æit chiar pe cîÆiva dintre cei împåciuitori catolici så ridice braÆul
acum 60 de ani, în aceastå afacere? asupra lui. Så-L suprime, så-L tåvåleascå prin fåina asasinatului
– VedeÆi, domnule Floyd eu, acum, am så vå spun niçte politic...
lucruri pe care nu le-aÆi gåsi într-o gazetå de searå. – De ce naÆionalitate era Diavolul åsta? Era rus? Era sîrb?
– La noi nici nu existå gazete de searå. Era neamÆ sau englez?
– Ceea ce era de demonstrat... În 1903, a fost desemnat un – Çi-çi... Diavolul poartå întotdeauna naÆionalitatea acoliÆilor
nou Papå. såi. Iar aceçtia, ca furnicile, erau împråçtiaÆi peste tot.
Cel Secund. Încercaserå de mai multe ori.
într-un copac. Europei scurtat, probabil, cu 20 de ani. Nefiind strict necesar så
culesese pe Urban, pe cînd acesta din urmå locuia, literalmente, ratorilor, opoziÆia ar fi fost reconvertitå, procesul de unificare a
– Of, domnule Floyd! Aça ar fi trebuit... Robin îl întîlnise çi-l În felul acesta, oamenii lui Robin ar fi dibuit bîrlogul conspi-
unå cu Robin, din aceeaçi echipå? toate experienÆele vieÆii, så nu fie privat çi de aceea de a fi råpit.
– Çi Urban acesta, fiind soÆul Patriciei, nu fåcea parte, împre- a gåsit foarte înÆelept ca Papa Secund, dupå ce se bucurase de
de naçtere într-unul de deces. råpeascå Sacra Persoanå, cel pe care îl rememoråm, Robin Floyd,
tatea misiunii presupunea, oricînd, preschimbarea unui certificat atins în momentul în care, încunonçtiinÆat cå anticriçtii urzeau så
Aça o numeau ei, cålåtorie de nuntå, atunci cînd periculozi- Apogeul originalitåÆii de gardå de corp al lui Floyd a fost
Patriciei, într-o cålåtorie de nuntå. Sfîntul Pårinte Secund a aflat, a zîmbit çi s-a supus.
a må exprima în termenii lor), pe cînd plecase cu Urban, soÆul teze ca din oalå.
Ai lui l-au pierdut. L-au doborît çi i-au luat scalpul (pentru urmaçului Apostolului Petru, pentru ca apoi el, Robin, så-i ares-
încrezuse prea mult. a le permite cît mai multor atentatori så tragå nestingheriÆi asupra
Fusese nevoit så se arunce, cu capul în jos, într-o acÆiune çi se Robin a avut un teribil caracter neconformist... Metoda sa era de
În ultima vreme se temea de o trådare. O pipåia prin aer. – ...Intuieçti, probabil, cå protecÆia pontificalå desfåçuratå de
strålucit apårarea, dar intuia cå îi scapå ceva. tocite, cråpate sau demodate, de Scaunul Pontifical.
care o formaserå duçmanii lui pentru a ajunge la el. Îçi organizase pocnindu-i, cu severitate, pe toÆi aceia care se apropiau cu bombe
în lapte, Patricia, aproape toÆi contemporanii ståteau la coada pe format la propriu dintr-un viguros pod al palmei, plus cinci degete,
cå, în chestiunea conspiraÆiei, în afarå de subsemnata çi de musca Pinky nu-çi reprimå micul zîmbet, închipuindu-çi un Robin
Nu mergea cu modestia pînå într-acolo, încît så nu sesizeze Robin s-a dedicat asigurårii securitåÆii personale pontificale.
cu care îçi trata afacerile. Sfîntului Pårinte Secund, a fost tocmai Robin. Din acea clipå,
buinÆat pînå çi pe noi în supravegherea bine antrenaÆilor domni, Or, aceastå a treia mînå de ajutor, trimiså de Atotputernic
secrete... æinînd seama de seriozitatea misiunii, Robin ne-a între- Mîna de ajutor!“
cavalereascå între carambolajul dur dintre mai multe servicii rugåciunii, îÆi vei putea numåra, între mîinile tale, o a treia mînå:
ea nu era decît un scurt paravan amoros, o fugarå genoflexiune frecventa o maximå: „Vorbeçte cu respect! Çi, atunci, în clipele
Patricia nici cu gîndul nu gîndea cå atenÆia lui Floyd pentru mai bine så abordåm subiectul jocurilor sportive... Toma d’Aquino
unul dintre cei mai veninoçi maeçtrii ai breslei, uçoarå fie-i Æårîna. miem împreunå despre lucrurile pe care nu le înÆelegeÆi, am face
ras çi iatagan, Benjamin (ciudat nume de turc). Dar un uriaç spion, – Nu cîrti!... Nu cîrtiÆi, domnule Floyd. Dacå vreÆi så blasfe-
cåsåtoresc cu turcul, un turc civilizat, domnule Floyd, fårå craniu a-l înveli, çi pe Sfîntul Pårinte Secund?
În mai 1923, Robin må divorÆase çi må obligase så må culcare, înainte de a stinge lumina, så nu-l cheme la dînsul, pentru
Çi tristå. nezeu, îmbråcîndu-çi deja bluza de la pijama çi pregåtindu-se de
– E o poveste lungå, domnule Floyd. – Çi atunci, care era problema? Le era cumva fricå cå Dum-
lunå de balet. Iar, în octombrie, lunå de conspiraÆie. înså treaz çi veghea.
– VorbiÆi despre Robin ca çi cum, în septembrie, ar fi avut så-l cåsåpeascå pe Sfîntul Pårinte Secund. Domnul Dumnezeu era
– Putea împlini 39 de ani, în luna aceea grozavå, a conspiraÆiei. rost de vreo bombå sau de un pistol, fuga la Vatican så încerce
– Ce vîrstå avea? Devenise o tradiÆie. Aproape de fiecare datå cînd cineva fåcea

231 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 234

230 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 235

dacå existå prin caså un singur aparat bun, normal, îngåduitor fie antrenat personal, în aceastå tevaturå turisticå, Adevåratul
cu discurile, pe care, dacå açezi un solo de chitarå, så nu se-audå Pontif a fost substituit de o dublurå profesionistå.
glasul de muråturå al lui Zavaidoc!... – Cine era tipul?
– LåsaÆi-l, domnule Floyd, cå vi-l aråt eu mai încolo... – Aa, se obÆinuse un angajament cu un actor de o anumitå
Cocondy, låsîndu-se încetiçor pe-o banchetå, luase un aer notorietate în epocå: Douglas Fairbanks. Închiriat de peste Ocean,
misterios çi îl privea cît putea ea mai blajin. Pårea cå nu se crepuscul de carierå, parezå a braÆului drept, întreÆinînd perma-
forÆeazå, deçi ceea ce reuçea ea så scoatå în materie de blajinitate nent iluzia cå-çi binecuvînta, din belçug, apropiaÆii.
çi condescendenÆå din asta reprezenta foarte mult. Ia-l de pe vapor, rade-i muståÆile de papiÆoi, deghizeazå-l,
Semåna, ia så vedem, da, semåna cu o doamnå în vîrstå, lipeçte-i, cu clei, tiara papalå, dezobiçnuieçte-l så mai înjure, din
distinså çi våduvå, cu pårul atît de cårunt, încît sufletul tåu, între douå binecuvîntåri, de cristelniÆa må-sii.
timp înråit çi sålbåticit, îÆi dådea ghes så te simÆi precum un pisicuÆ Îl deghizaserå çi-l duceau acum, cu multå însufleÆire, pînå
în faÆa farfurioarei cu lapte. la locul de unde urma så fie råpit. Pe drum, paralel cu aceastå
Miorlåiai, liorpåiai, întreprindeai tot ce poate înterprinde mai acÆiune, a intervenit înså trådarea...
råu un pisicuÆ, dar, observîndu-i ochii çi mai blajini, te hotårai – Cum a fost cu trådarea?
så te açezi la picioarele ei çi så asculÆi.
– Cum så fie? Ca orice trådare. Mîrçavå... Nimeni nu va çti
Ascultai.
niciodatå de cîte ori i-au pisat creierul... Robin Pink Floyd avea
– ...ÇtiÆi, domnule drag, så fiÆi, peste marginile putiinÆei, bun
un creier foarte greu de pisat. Domnul Urban, într-un acces de
cu Patricia... Ea este sora mai mare. N-o contraziceÆi. Este
cåinÆå, închide ochii, brusc, dupå numai un an, în urma unor
bolnavå. Este aproape pierdutå... Din copilårie n-a fost fericitå.
regretabile indispoziÆii stomacale...
Eu însumi n-o mai contrazic, deçi uneori îmi vine så-i strig
– Domnul Urban? Aborigenul? Cel cu un stomac atît de robust?
adevårul... LåsaÆi-o så vorbeascå, chiar dacå v-aÆi dat seama cå
dragostea lui Robin numai mie, cu adevårat, îmi era rezervatå. – Nimeni nu a putut înÆelege. Se pare cå ciupercile otråvitoare
– Cum, doamnå, frivolitatea lui Robin mergea pînå într-acolo, fac mai mult råu decît bine chiar çi celor mai robuste stomacuri.
cå nu se dådea la o parte så seducå çi så învråjbeascå douå surori? Çi nici Patricia nu e vreo proastå. Çi ea l-a iubit pe Robin. Unei
– Nu sînteÆi cunoscut çi dumneavoastrå ca un mare crai?!... cumnate, ajutatå de-o soÆie råzbunåtoare, îi vine ruçinos de lesne
SînteÆi!... CunoaçteÆi, astfel, banalitatea cå çi cele mai çterse femei, så prepare cele mai justiÆiare feluri de mîncare din lume.
intuindu-i pe marii crai cît pot fi de crocanÆi, îçi dau întreaga O otråvitoare!... se zburlirå, pline de respect, måruntaiele
silinÆå så facå din dînçii victimele lor. Robin a fost una dintre emoÆionate ale lui Pinky, måruntaie care se înfruptaserå çi ele,
aceste mari victime ale acestor femei, cît de çterse... doar cu puÆin înainte, din arta justiÆiarå çi gastronomicå a båtrînei.
Dar sufletul lui n-a vibrat, nu s-a låsat înfiorat decît o singurå Concertase pe mai toate scenele importante ale lumii. Halise
datå în viaÆå. „Patricia, îmi spunea, auzi tu, Paty, am fåcut atît pe la jumåtate din recepÆiile tipilor care ilustraserå måcar talentul
de multe mezalianÆe biologice, încît, în fiecare dimineaÆå, îmi vine de a-çi miçca, cu abilitate, degetul mic de la vreun picior.
så-mi decojesc fiecare milimetru de piele çi så må duc så mi-l adap Dar peste o otråvitoare atît de simpaticå, babanå çi iscusitå
la acid. Te-am întîlnit acum, cînd sînt çi prea curvar çi prea båtrîn“. era, peste poate, så dai. ViaÆa alåturi de o otråvitoare îçi accelera
Dar nu era curvar... Çi, deh, cumva çi el ar fi fost båtrîn!... ritmul. Intrai în niçte spasme mai mult decît iuÆi, fierbinÆi çi
dintre cele douå albume, Pink Floyd executå „See Emily Play“. çi murise. Çi cît îl dojeniserå.
tîndu-çi cursele de serviciu dintr-o extremå în alta a sålii. În pauza Adicå murise, Exact asta fusese. Nu fusese, scurt timp, atent
Exista un binoclu de teatru, cu mîner çi carcaså de fildeç, execu- Ce fusese?
Jumåtate dintre cei din public purtau pålårii, jumåtate coroniÆe. Da, nepotul. El, cel puÆin, såracul, fusese.
încåperii etalau evantaie. Nepotul?! Nepotul cui?
Aproape toÆi cei care putea fi întrezåriÆi în obscuritatea Nepotul.
sidefate, måsuÆå plasatå la zece metri distanÆå de scenå. Dar cine este acest sårac Patrick?
picioarele terminate în capete de grifoni, cu blatul cu incrustaÆii nita trimiÆåtoare occidentalå de discuri.
Publicul asculta råpit, masat în jurul unei måsuÆe ovale, cu Despre Lavinia bånui cå este nepoata. Misterioasa çi neoste-
continuå så-çi mîngîie claviaturile). dumneavoastrå divine çi så vå cunoascå...
Dar, în loc de aceasta, nu intrå la rîcå. Ridicå din umeri çi Så ciocneascå cu noi, så se împårtåçeascå din adevårul muzicii
lui Pinky så le råspundå. Cît am fi vrut så se afle aici çi Lavinia sau såracul de Patrick...
– Cînt, doamnelor... sau, cel puÆin încerc, i-ar fi stat pe limbå – Ce searå, domnule Floyd! Ce spiritualå çi rarisimå searå!
acele instrumente imaginare, cåutînd så facå el totul. confuz, turnate pe o Æeastå de Dali melodramatic.
nici s-o pici de ce domnul Floyd alerga, ca un bezmetic, pe la toate tat, într-adevår, din amestecul tråsåturilor unui Robin, pleoçtit çi
Uite ce muståÆi duçmånoase putuse avea çi hibridul acesta, rezul-
sositå din sectoarele reci, de pe margini, voce care nu pricepea
examina pielea de elefant pictat a tabloului çi o înjura printre dinÆi.
– Ce faceÆi acolo, domnule Floyd? fu interpelat de o voce
indu-se, în adîncurile sufletului såu, cå i se joacå o farså urîtå,
cu aversele unui intens pasaj de coloraturå:
Din cînd în cînd, sictirit çi dezorganizat, dar tot neîndo-
dent cu sala, pe fondul în care el îçi fulgera çi biciuia publicul,
Båu cam în silå.
You Like“, pentru a nu se mai opri decît o singurå datå. (Mic inci-
Tabloul pårea într-adevår un Dali.
Dawn“ bestial, urmat de un „Us and Them“ çi de-un „Any Colour
rile muzicale. Dådu drumul la un „The Piper at the Gates of repetate rînduri, pieptånat cu degetele çi pupat, desigilarå coletul.
Îçi încålzi mîna, degetele, articulaÆia braÆului, toate încheietu- În salon, luat aproape pe sus, desfundarå çampanie, fu, în
Açezå discul. carapacea, între timp debarasatå, a måsuÆei ovale.
Se conformå, bombåni, tîrî muntele de relicve pînå pe
ce pregåtea, în doi timpi çi trei miçcåri, concertele lui Pink Floyd. searå binecuvîntatå, în care vom savura çi noi un Dali veritabil...
(doi) Pink Floyd, cînd se asmuÆea så lucreze, se isca un vîrtej nimeni, în afarå de dumneata, nu poate moçteni nimic. Este o
båieÆi devotaÆi çi îndestul de tåcuÆi, cu care aparÆine... Nici din familia noastrå, Stamatescu, care pe unde e,
(unu) sunetiçtii çi instalatorii giganticelor lui scene erau niçte portå-le pînå-n salonul care, într-o bunå zi, tot dumitale îÆi va
acestea la un bun sfîrçit, denota cå: – Poartå-le în zbor! Deschide-le drumul cu atenÆie. Trans-
instrui sunetiçtii. Aerul firesc cu care duse, aproape fluierînd, toate Acel tablou.
o scenå, cårå instrumentele, calibrå instalaÆiile de efecte çi îçi guståtor, un tablou.
Pentru început, distribui într-un semicerc luminile, improvizå sforicele de cînepå, colet uçor, voluminos çi plat, sugerînd, dez-
pregåtirile din punctul lor zero. precum un container, în plumbi ce se bålåbåneau la capetele unor
Abandonå, nervos, tot ceea ce deja meçterise în culise çi reluå Plus un pachet, protejat sub multiple pieliÆe textile, sigilat
241 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 256
244 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 253
puÆin, transpirase çi se bronzase la propria lui strålucire, chinuin- Din cîte te intuiesc, n-ai så opreçti o binefacere unui coleg
du-se çi muncind pentru douå amårîte de sute de lei. de breaslå, încurcîndu-te de acceptarea ori respingerea cîtorva
– Domnule Floyd, trebuie så vå mårturisim cå sîntem de-a neînsemnate bunuri patrimoniale. Moçtenitorul meu eçti, deci,
dreptul çocate. Înaintea noastrå au evoluat cîteva dintre cele mai dumneata!“
complete personalitåÆi muzicale ale veacului. Dar nimeni n-a atins „Sindrom delirant – rememorå Pinky – stare confuzo-oniricå,
perfecÆiunea, urcînd pe un asemenea versant...Totul! Deasupra plus un vîrf de fenomene psihotice.“
muzicii, îmbråcåminÆii, miçcårilor dumneavoastrå planeazå geniul. Înainte de Andra, Pink avusese o prietenå, Cami, care se
Pînå çi faptul cå v-aÆi însuçit atît de subtil limba englezå. La care ocupa, simultan, cu admiterea la medicinå çi înnebunirea aspiran-
dintre colegiile redutabile mårturiseaÆi c-aÆi studiat? Æilor la farmecele ei.
– ...Un domn çedea la o maså, mîrîi Pinky çi-çi începu o lungå Pe cel ce urmase dupå Pinky, un baschetbalist, Bibi Tånase,
gimnasticå de vorbe... Deci în anecdota... pe care tocmai vi-o chiar îl dilise de tot, îi dåduse din sindromul ei delirant, preferat.
relatez, un domn çedea la o maså. Într-un restaurant din Anglia. Flåcåul åsta, Bibi, acum plîngea din orice, såruta partea dinspre
Într-un restaurant englezesc. duçumea a clanÆelor çi se adresa împåciuitor oricårui trecåtor:
Un chelner båtrîn îçi adusese, de cîteva zile, fiul, în acel – Domn doctor, te implorez, nu må pisa!... Laså-må cubic!
restaurant, pentru a-l învåÆa så serveascå. Singura diferenÆå dintre ei pårea cå Bibi umezea toate
Domnul de la maså îl chemå pe tînårul chelner çi îi spuse: clanÆele, pe cînd Robin doar ochii ålora pe care îi låsa moçtenitori.
– Piu, piu, bring me... piu, piu, one votka! Nimic nu-l låsa så creadå cå-i o nåzårire. Dacå se-ntorcea pe
Chelnerul îi aduce båutura. Domnul respectiv o cuprinde în cålcîie, fåcînd stînga împrejur, nimerea la altar.
cåuçul palmei drepte, o råstoarnå pe gîtlej çi îi spune: – „Te rog så nu consideri oferta pe care Æi-o fac ca pe-o
– Thank you. Piu, piu... Bring me, piu, piu, another one votka! favoare. De fapt, este totuçi o favoare. Favoarea ai så mi-o faci
Chelnerul cel tînår îi aduce båutura. Domnul respectiv o dumneata. Binevoieçte så accepÆi. Am fi putut fi prieteni...“
cuprinde, o råstoarnå pe gîtlej, îi repetå: Cocondy, repede, så ofere ea låmuriri.
– Thank you. Piu, piu... Bring me, piu, piu, one votka! – Aça era el, prietenos...
Tînårul chelner îi serveçte calm båutura, dupå care îçi întreabå – „Din clipa în care te vei declara de acord cu mica mea
pårintele: doleanÆå, vei fi pus în legåturå cu reprezentantul guvernului
– Tatå, domnul de la masa cutare este un foarte mare nebun? britanic... Sînt convins cå toÆi supuçii MajeståÆii sale vor consi-
– Nu este. Nu este deloc. Ce te face så crezi? dera ca pe o datorie de onoare, çansa de a împlini ultima dorinÆå
– La fiecare cuvînt rostit piuie de douå ori. a bicisnicei çi, de-acum, dispårutei Case Floyd... Te asigur cå, çi
– Asta-i din pricinå cå-i rus. Çi mai este din pricinå cå, înainte aståzi domneçte, în sînul guvernului britanic, o mare efervescenÆå,
de a fugi din Uniunea Sovieticå, a învåÆat limba englezå dupå în legåturå cu momentul apariÆiei dumitale.“
lecÆiile transmise la un aparat de radio care piuia... Pinky îçi putu imagina efervescenÆa care domnea, de exemplu,
Difuzoarele de la noi din comunå, cele dupå care mi-am în Camera Comunelor, ca pe o alergare în grup, de la un telefon
însuçit eu, atît de subtil, engleza, mai curînd pîrîiau decît piuiau, public la altul, a unor domni foarte în vîrstå, asfixiaÆi de propria
se strîmbå Pinky. lor morgå, pentru a lua la cunoçtinÆå în comun, dacå miercurea
Aça cå, vedeÆi, se poate pretinde cå, în linii mari, am absolvit lui Pinky îi ajungeau måcar banii de Æigåri ori dacå, în general,
împreunå cu acel domn rus din banc, acelaçi colegiu. pe Andra o scîrbeau lonjeroanele.
la Rolly, cîntase puÆin, tocmai dåduse uçor în clocot çi cîntase Patricia rezistå cu bine complimentului.
Da, çi-amintea. Era o comandå cu vreo douå surori, patru sute El îÆi va fi înmînat expres de cåtre cel mai vaporos dintre curieri...“
çi-l golise. sentimentalå) se aflå deja transferat în Æara dumitale de baçtinå...
Primise lîngå el un ibric, îl strînsese cu resemnare la piept singurå excepÆie. Cel mai preÆios dintre ele (çi nu doar în ordine
Goli o mulÆime de ceçti. Cînd må refer la colecÆia mea de tablouri am în vedere o
Le îngådui så-i facå aproape tot ce pofteau. nindu-Æi preluarea rapidå a celorlalte valori...
Deci. guvernului MajeståÆii Sale, så-Æi acroçezi simpatia publicå, înles-
în aceastå unicå searå! totuçi, fiind în interesul nostru comun ca, donînd imediat colecÆia
mare bucurie aÆi fost capabil så produceÆi, în sufletul a douå femei, Dådåcealå fiind, eçti chiar obligat så n-o urmezi. Respect-o
– Domnule dragå! Om de muzicå rarisim!! Tinere maestre, Regatul.
bålÆîndu-l de ruj în douå puncte. neplåcutå çi înÆeleaptå. ColecÆia mea de tablouri så nu påråseascå
împinsese douå tålpici umede, de melc, cåtre el çi îl sårutase, de-a strica primele bucurii ale supravieÆuitorilor. E o dådåcealå
O fåpturå dintr-astea båtrîne, ce-i jucau prin înainte, îçi – „TerÆio: O ultimå dådåcealå. Grija comunå a testamentarilor
Nu era cafea. acelaçi çarmant Æåcånit.
descusu, din nou, cu greu, pleoapele, folosi mîneca, se çterse. ca pentru a celebra cå favoritul såu råmåsese, çi în faÆa morÆii,
minabilele ei aråtåtoare la tîmplå, clånÆåni çmechereçte din buze,
pe tavan, împroçcîndu-l – douå puncte fierbinÆi – peste faÆå. Îçi
Iar aviatoarea, plasîndu-çi, ca pe un pistolet, unul dintre inter-
rindu-i-se cå în ceaçcå i se pråbuçise un trapez de tencuialå de
çopti, împurpurîndu-se toatå, sub masca ei ca de fåinå, Cocondy.
çi – i se repetå – important era så fie båutå aça. Sorbi, nåzå-
– Vai de mine, nechibzuitul, ce putea så-i treacå prin minte,
Cafeaua fusese menÆinutå, prin cine çtie ce trucuri, fierbinte
trecem sub tåcere aceastå chestiune.“
Lumina devenise plumburie.
inadecvate, çi eventuala mea gafå, monumentalå, îÆi propun så
cålåtoria cåtre nici un afurisit de dormitor. norocos, trag nådejdea cå nu vei fi refuzat. Dacå împrejurårile sînt
înalÆe fruntea de pe faÆa de maså, descoperi cå nu întreprinsese doamne care-Æi stau acum, probabil, în faÆå. Cum te çtiu un bårbat
Dar nu adormi. Cînd, pentru ultima datå, fu obligat så-çi destine, cåsåtorindu-te, de exemplu, cu una dintre graÆioasele
din carton al holului, descoperi rapid dormitorul çi adormi. – „Secundo: Nu este niciodatå prea greçit så împleteçti douå
în el cu umårul, deformå cu trei, patru lovituri de cot, pereÆii parcå firicel de praf provocat.
çiu, al tocului uçii, pîrîi, cînd Pinky, råsturnat de tangaj, nimeri – Ooo!!... fåcurå femeile, dar bårbatul nu se låså nici cît un
Se clåtinå pe picioare, lemnul, pictat cu un soi de baiÆ cenu- consecinÆele acestei tulburåtoare, acestei stranii coincidenÆe...“
pentru o fotografie, nu-l mai duru. ochilor fermecåtoarelor noastre prietene. Te las singur så desprinzi
aduse între timp çi distribuite pe måsuÆå, dintre care una preparatå armonizeazå, în chip ciudat çi frapant, cu nuanÆa lapis-lazuli a
Iar faptul cå pe lume puteau så existe patru ceçti cu cafea, decoraÆiile interioare ale castelului familial din Twinwood se
Deschise pleoapele. Båtrînele dispårurå. Primo: De aproape trei secole, tåietura zidurilor, precum çi
Închise ochii. Acum nu mai vorbeau. neobligatorii recomandåri.
cå n-ar fi îndråznit så vorbeascå spre el. dispune de ea cum pofteçti. Îmi permit totuçi a-Æi avansa cîteva
ca çi persoanele) – cå vorbeau cåtre el. Era un vîrtej. BineînÆeles legale... Întreaga mea avere îÆi aparÆine çi, în chip firesc, poÆi
cu douå Æigåri çi care – cåpåtå, pentru o clipå, senzaÆia (Æigårile, – „Am luat toate måsurile în privinÆa împlinirii temeiurilor

243 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 254

242 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 255

Ultima parte a programului, „Ummagumma“ avu disperarea – Vei avea ocazia så faci parte din grupul restrîns, care a
conciså çi pe jumåtate disimulatå, cerutå de aceastå bucatå, înzes- constatat cå e ceva, ca pictor, de capul domnului Salvador Dali.
trare cu care îi subjugå pe toÆi. Începuserå så se obiçnuiascå cu – „A doua pieså, notarialå, depuså în casetå, reprezintå testa-
stilul, ascultau transportaÆi, cålcåtura sa aerianå le devenise nece- mentul meu autentificat çi definitiv... Testamentul meu trebuie
sarå çi nimeni nu mai clipea. deschis numai în prezenÆa autoritåÆilor Æårii dumitale çi a repre-
Însuçi Pink Floyd hotårî cå interpretarea tensionatå pe care zentantului guvernului britanic... Aproape am terminat.
o dådu unui „Brain Damage“ nu era chiar de lepådat. Intuiam corect çi nu sînt deloc surprins cå momentele voioase
Nu-çi fåcu vreo iluzie cå fusese mai bun. Nu-çi fåcea vreuna în care îÆi alcåtuieçti testamentul coincid perfect cu cele de maximå
cå ar fi fost mai slab. Cîntase exact ca întotdeauna, era exact ceea curiozitate, privind jocul mondenitåÆilor, al rezultatelor sportive
ce se açtepta de la el. Intui, de asemeni, cå Mason, cu intrårile sale çi al precaritåÆii tuturor ideologiilor artistice viitoare...
dezguståtor de perfecte, intervenÆii fåcînd înså çi uçor cu ochiul Transmite-le tu încîntåtoarelor noastre prietene cå sînt, mai
la public, repurtase, previzibil, cel mai mare succes. plin ca oricînd, de toate simÆåmintele puternice, în unele chestiuni
Finalul gåsi publicul în picioare. gingaçe, ce le privesc... çi despre care nu-mi vine så cred cå aç
Întårîtat. putea så nu-mi mai aduc aminte...“ Gata...
Captivat. – Oh, inocentul, inocentul... scînci doamna mai plinuÆå çi se
Çuierînd. pråbuçi, cu întreaga povarå a neconsolårii ei, într-un pudel de
Aplaudînd. Vociferînd minute în çir. berjerå, mobilå tapiÆatå cu flamurå desfåçuratå çi cu coroanå, care
ToÆi purtau atîrnate de îndoitura braÆului stîng poçete. schiorÆåi din toate încheieturile, dar o susÆinu çi pe ståpînå, çi
ToÆi îçi extraserå, în acelaçi moment, din poçete, batiste, susÆinu çi împuternicirile notariale, din care tradusese çi care i
fluturîndu-le, azvîrlindu-le, foçnind rochii, aplaudînd, de parcå ar se risipiserå prin poalå.
fi fost prinçi cu cleçtiçori metalici la niçte surse electrice. – Semnåtura! ceru aviatoarea, abÆinîndu-se, din råsputeri, så
Coborî de pe scenå. Se pierdu în mulÆimea spectatorilor. Se nu alunece, çi dînsa, pe eleçteul lacrimilor ce o asaltau,
tîrî pînå la maså. I se turnå un pahar. I se turnå o sticlå. Dådu – „Robin Ferguson Floyd, baronet de Twinwood... Pink în
paharul peste cap. ghilimele... Londra, 27 iulie 1921...“
Ca prin vis, auzi: Acum era aprilie.
– Rar Æi se-ntîmplå så mai asculÆi muzicå atît de rafinatå!... Se desluçeau muçtele ce se storceau, izbindu-se çi rupîndu-çi
Omul acesta ori e nebun. Ori e nebun. çalele de ochiurile de geam colorat, în culori ce parfumau lumina,
Lui îi tremurau antebraÆele, dar fumå liniçtit trei Æigåri. fåcînd-o så se curbeze, precum niçte sîni de råçinå, în vecinåtatea
Cînd ridicå capul de pe faÆa de maså, så întrebe ceva despre reÆelelor de plumb, peste pieptul planturos al imitaÆiilor de vitralii.
existenÆa (dezguståtoare) a vreunui ceas çi a timpului pe care Dupå ce-çi interpretarå pasajul de reculegere çi tåcere la patru
l-ar fi indicat acel ceas, observå cå e singur. Cînd ridicå, pentru mîini, surorile se mai smiorcåirå puÆin, dådurå ochilor çi nasurilor
a doua oarå, fruntea så întrebe pe cineva cît naiba e ora, observå lor mîngîieri de batiste, scotocirå în cufårul aducînd cu o ladå de
cå e singur. zestre çi îi vråfuirå lui în braÆe o casetå.
Camera ovalå, masa ovalå, gogoloiul de ceaÆå care, aproape Apoi încå o casetå. Un colier, cu fason medieval. O mapå
matematic, i se açternea, dupå concert, peste priviri, douå per- burduçitå cu acte (ca çi cum çi nobilimea britanicå çi-ar fi påstrat
soane, extrem de în vîrstå, ce se prelinseserå parcå din pachetul hîrÆogåria, întocmai ca un administrator de bloc).
Era din jad. – Au trecut direct, de la cronica mondenå, la cronica judiciarå!
Floyd primi caseta çi îi pivotå, cu îndemînare, capacul. – Le-au plesnit soÆii cu cataramele peste fund!
– Da, Aça cred. Aça credem. – Le-a våzut tot Parisul cu poponeÆele goale!
– Mie? ce nu çi-o mai demonstrau deloc în cadrul menajului!
Robin Floyd çi foarte probabil, îÆi este adresat! – Foarte multe doamne au dat atunci dovadå de o voiciune
asupra råspunderii ce îÆi revine. Acesta este testamentul lui Pink jurul serelor de portocali, så poÆi jura cå a izbucnit un incendiu.
– Domnule Floyd, din aceastå clipå, te încunoçtinÆez oficial Au trebuit så se scurgå 20 de minute întregi, pînå ce, împre-
clançeze ostilitåÆile. doamne decît soÆia sa.
o casetå, probabil, din jad, aviatoarea, care nu ezitå så rede- Fiecare bårbat nimerind, în general, peste fundul dezgolit al altei
pe-un talger cizelat în argint, Cocondy. În avantposturi, susÆinînd O anumitå perioadå, lumea a continuat så petreacå încîntatå.
Cu un pas înapoi çi Æåcånind trei cupe çi-o fiolå de çampanie admirat un portocal.
sugera, delicat, o delegaÆie. rare cåtre sere, au învåÆat destule despre postura în care meritå
Dupå trei minute, dispozitivul fu refåcut în varietatea sa, ce Cocondy) bieÆii soÆi, alarmaÆi de valeÆi plåtiÆi çi porniÆi în explo-
Æarea vizitei Comandantului Suprem. complet de muieri (råmåsesem, lîngå Benjamin, numai eu çi
scårile vreunei primåveri judeÆene, asupra cåreia ar plana amenin- La jumåtate de ceas dupå ce salonul s-a deçertat aproape
desfåçurarea concomitentå a douå oribile çi sîngerii carpete, pe
nu s-a mai clintit de acolo douå ore bune.
Urmåtoarele miçcåri se desfåçurarå ritmic çi eficient, precum
Dupå aceste instrucÆiuni, Robin s-a açezat la masa de joc çi
cu disperare) se blocau automat dupå prima întrebuinÆare.
cardiac de-a acÆiona se limpezi.
în interiorul unor cufåraçe, ale cåror uçiÆe (constatau ele, mai apoi,
Reapårurå în relicvariu. Çoçotirå. Çi, în sfîrçit, modul lor
vîrîndu-çi deja (pentru a fi purificate) absolut toate veçmintele
Påråsirå relicvariul (cum numi repede Pinky muzeul lui Robin).
Sparserå formaÆia. Se învîrtirå împrejur ca douå gåini bete. Trei: så-l açtepte pe Robin într-o Æinutå convenabilå ungerii,
recaptate în vraja principalå: domnul Floyd. Doi: så nu producå cel mai firav zgomot.
Ca usturate c-o nuieluçå de alun, redevenirå serioase çi furå primeau de la Robin.
întîi çi-ntîi testamentul! Unu: så se plaseze exact în compartimentul a cårui cheie o
– Laså, dragå, Parisul nezgîndårit! Dumnealui så-i aråtåm de portocali, acceptînd:
nostalgie, la Paris!... Cert e cå 26 de capre au dat, în scurt timp, nåvalå în serele
de pe-aici îçi spuneau „Pa“, eram convinså cå se gîndeau, cu Nici nu aveau anumite îndoieli.
– Cînd am revenit în Æarå çi am observat cå toÆi oamenii intenÆiilor lui Robin.
Cocondy båtu din nou, cu graÆie de fetiçcanå, pleoapa. prefåceau cå n-ar avea nici o îndoialå asupra cavalerismului
convenabilå ungerii“, gîndi Pinky, simÆindu-se deja emoÆionat. Sînt sigurå cå nici una nu spera så fie, propriu-zis, unså. Dar se
Doar n-or dori så-mi dezvåluie çi fragmente din „postura puÆin doi metri, de ea. Nu çtiu cîte au înghiÆit prostia asta gogonatå.
– Çi încå n-aÆi våzut totul... unse så ghiceascå gîndurile tuturor celor ce s-ar fi apropiat, la mai
Cotrobåiau så-i arate çi lui gazetele epocii. trupul, cicå-se cu niçte alifii tibetane. Care i-ar fi îngåduit celei
Fericite çi gureçe. parte, întîlnire în serele de portocali, pentru a le unge el, pe tot
– În patru zile, Robin a onorat 23 de provocåri la duel!!... doamne cåsåtorite, prezente la aniversare. Dîndu-i fiecåreia, în

249 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 248

252 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 245

...Doica mea, Sophia, plinå de iluminare misticå, mai ceva Îl scîrbiserå, îl încîntaserå çi acum, din nou, îl scîrbiserå.
de cît un glob electric, avea rigiditatea, ori de cîte ori cådea într-una Urmårea doar cum så le bage adresa sa sub nas, pentru a-çi
din transele sale sacre, de a prezice cå domnul açteptat de mine încasa cîndva onorariul, çi apoi s-o întindå. Probabil cå profesia
îçi va face apariÆia în Bucureçti, România!... Închipuieçte-Æi! lui Cocondy era totuçi aceea de a råmîne imperturbabilå.
...Draga mea Sophia a fost întotdeauna o prezicåtoare excen- – Çi aÆi stat mult în Marea Britanie?
tricå. IntuiÆia ei înså a fost întåritå de inima mea, prin minunata – Da, aproape în fiecare searå.
descoperire cå singurele persoane feminine faÆå de care m-am Cum så se fi låsat, atît de lesne, potolite?
simÆit, vreodatå, subjugat au fost douå românce. Scurmaserå, din råsputeri, dupå acest nou motiv de discuÆie
Cele pe care le ai acum înainte au mers cu graÆia pînå çi, mai ales, Cocondy tîrî o legåturå de amintiri verzi çi uscate,
într-acolo, încît au acceptat så-mi devinå legatare... Devotatele de-a lungul întregului teritoriu britanic.
mele prietene se vor reîntoarce în Æarå... Så cerceteze, så påstreze, Cum a fost de s-a zbenguit ea pe acolo çi cum cråpau Æestele
så fie de veghe çi så açtepte.“ saxonilor precum coaja de pepene, întorcîndu-se dupå dînsa så o
Patricia încuviinÆå. Excentricul nu exagerase cu nimic. soarbå din priviri, cînd se plimba. UmbreluÆå, pantofiori, tråsuricå,
Açteptaserå. domenii regale ori numai de baroneÆi, escapade la Manchester,
– „...Îmi place så må råsfåÆ, mågulindu-må cå acel bårbat va Russel Street çi ce-o mai fi spus.
Patricia mai mult asculta, aproba numai cînd nu era cazul, çi,
fi legat de mine çi prin anumite coincidenÆe, care ar putea fi carac-
cînd îçi terminå pe trei sferturi Æigara, se înecå îngrozitor.
terizate drept frapante... Habar n-am, dar o asemånare fizicå, o
Azvîrli, în direcÆia unei ipotetice scrumiere, tutunul. Partea
modestie bolnåvicioaså, lipsa de temperanÆå în practicarea jocului
cu jar a baghetei çtergînd muchia carafei, se sparse într-un roi de
de golf sau o datå similarå de naçtere pot face parte din puzderia
scîntei, parte din ele stinse tot de tålpile surorii mai suple, Æîçnite
de semne, ce se vor dovedi, oricum de prisos, pentru ochiul înde-
în picioare çi perorînd:
lung exersat al nepreÆuitelor mele ocrotitoare... – Cred cå a sosit timpul... Domnule Pink Floyd, eçti un mare
– Cînd sînteÆi nåscut? întrerupse Cocondy. artist!... Singurul lucru pe care nu meritå så-l evit så-l recunosc
– De 23 August, råspunse, mult din inerÆia batjocurii, musafirul. este cå, într-adevår, eçti un foarte mare artist. Urmeazå-må, te rog,
– A, nu! Påcat... pînå în locul pe care, prin ce-ai compus întreaga dumitale viaÆå,
Sora mai blîndå nu dezarmå, sårind calul. meriÆi så-l vezi!...
– SimÆiÆi, måcar cå nu vå puteÆi tempera, în legåturå cu prac- Ieçirå prin stînga, un vestiar inofensiv, mic, hazardat, lam-
ticarea jocului de golf? brisat în nuc, mascat cu o perdea cafenie.
Ori se vedea pe chipul lui Pink cå unicele crose pe care pu- Trecurå de respectivul vestiar çi, dupå 3-4 metri, obÆinurå
sese mîna fuseserå måturile cu care erau obligaÆi så facå ordine, o uçå.
în curtea atelierului de producÆie, pe vremea liceului. Unul dintre braÆele Patriciei cåzu în caverna poçetei. Se
– „Cicåleala n-a fåcut nicicînd parte dintre punctele mele întoarse de acolo c-o cheie.
forte. Chiar dacå ar face, ce-aç avea eu så te învåÆ pe dumneata?!... Sora cea autoritarå îl privi cu tîlc çi deschise.
Singura mea mîngîiere ar fi ca micile mele economii så te elibereze – Asta ca så nu spui cå nu se întîlneçte artist cu artist!
de eventualele dumitale disconforturi pecuniare. DorinÆa çi rugåmin- Nu spusese aça ceva. Ar fi fost o tîmpenie.
tea mea cea arzåtoare sunt så accepÆi så devii moçtenitorul meu!!... Celålalt artist era, bineînÆeles, Robin.
nopÆii, çtrengarul s-a insinuat pe lîngå fiecare din cele 28 de „Barosane“.
– Habar n-ai så-i zici! Laså-må pe mine... Dupå miezul mir cå n-ai tradus probabilul „Dear Sir“, în dialect de apaç, prin
antrenat în cea mai imposibilå situaÆie din lume. – Vai de capul tåu! Eçti papuaç råu. Citeçte tu, Cocondy... Må
care, la o aniversare de-a lui, Robin, jucîndu-le un renghi, le-a mînå.“
– Niçte aça-zise prefåcute... Din aça-zisa societate înaltå, pe de politeÆe de-a nu-Æi putea strînge, acum sau în viitor, vrednica
– Niçte aça-zise doamne... – Aha... De asemenea, licenÆiat. „De a må absolvi de lipsa
– De ce eu? Povesteçte tu! – Motiva, absolvi.
– Spune-i tu! Ce înseamnå „to graduate“?
– Ce-au påÆit?
„Intuiesc... cå n-o så-Æi fie prea greu så må... „de-a må...“
Ce ruçine au putut så påtimeascå atunci...
Pinky.
a rîs tot Parisul. Biata Charlotte. Îngîmfata Fanchette. Ernestine...
– Credeam cå-i deståinui despre adulterinele acelea, de care – „NepreÆuite amic...“ îçi continuå cu inocenÆå traducerea
– Cine, dragå? Eu vorbeam de cravate. Cine aveau un tupeu? – Cum i-ai zis? întrebå calmå aviatoarea.
– Erau ele roze. Dar aveau çi-un tupeu... nioasei çi savuroasei noastre limbe materne.
– ÎÆi spun eu, erau roze. saxonå, reproducînd-o apoi, cu voce scåzutå, în spiritul armo-
– Într-adevår. Alesese strategia de a parcurge întîi în gînd cîte-o frazå
nici måcar o cravatå? – „Dragå amice...“ BineînÆeles, in English. Cam aça.
– Nu gåseçti uluitor cå, dupå un om de talia lui, nu a råmas – Citeçte!
Premiul Nobel?“ tului, un toc cu cernealå violetå.
chiar dacå se gîndea cå pungaçul ar putea lua, peste un timp, întregi cu studiul caligrafiei çi care folosise, culmea rafinamen-
înveÆe (fårå succes) subjonctivul limbii engleze, çi nu dezarma, ce nu çi le putea permite decît un maniac ce pierduse decenii
Pe Winston Churchill cine încerca, în fiecare weekend, så-l ca pe-o pisicå, scrisul conÆinut era plin de-o puzderie de fente,
cele din fund, pînå cînd a devenit såraca oråtanie Joséphine Baker? cului era rozå çi, pentru a frînge pe genunchi monotonia în douå,
„Gåinii acesteia tuciurii cine i-a smuls toate penele, minus Sigiliul era roz, plicul roz, hîrtia care scåpå din vizuina pli-
båtrîne. aievea unul.
pai çi bastonul lui Maurice Chevalier?“ le parodia el, în gînd, pe
våzuse doar în pozele din „Magazin istoric“. Acum fårîmiÆa
„Cine scotea la antrenament, în fiece dimineaÆå, pålåria de
Primi un cuÆitaç çi îi trecu lama pe sub sigiliu. Sigilii mai
jalnic talcioc.
apucau umanitatea de bårbie çi-o înfiorau. Pe de alta, cel mai – Evident. Ar fi foarte dificil de citit nedesfåcut.
echilibrau mesele la Cabaretul Voltaire. Pe de o parte, obiecte care – Så-l desfac?
månuçile de box ale lui Dempsey çi plicul de chibrit, cu care se degete, învîrtindu-l pe toate pårÆile çi luînd notå cå era sigilat.
Æelul de bal al Lilianei Gish, o eçarfå a Zeldei, cîte çi mai cîte, Îl extrase pe primul, cel cu pîntecul mai supt, folosind douå
D-lui Joyce, mantaua lui Lindbergh, peruca lui Groucho, carne- Amîndouå erau scrisori, amîndouå erau plicuri.
Mariei Curie, o listå cu socoteli zilnice a D-nei Stein, monoclul – Întîi scrisoarea!
cartea de vizitå, însiropatå cu declaraÆii amoroase, aparÆinînd Înåuntru, çedeau, întinse pe burtå, douå plicuri.
Francis Macomber“), tabachera lui Lenin, fotograful lui Alva, Habar n-avea el ce-i åla jad.

247 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 250

246 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 251

Camera, lungå çi strîmtå, semåna c-un nåvod cufundat în – „Dear Sir“, lecturå maleabilå sora cea blîndå, dupå ce-çi
viaÆa lui Robin. Tras afarå, de ochiurile lui råmåseserå agåÆate potrivi la picior, ca pe o armå, çampania, tava çi menajeria de
alge, çosete, poze de buletin, rufårie. sticlå.
La o primå vedere, pråvålia avea, pe jumåtate, deltoizi de – Laså asta. N-ai auzit?! Barosane... Såri direct la cel de-al
muzeu. Pe trei sferturi, pectorali de cavou. doilea paragraf.
Pe peretele opus uçii, un çemineu fusese distribuit în rolul – „În pierderea de perspectivå, ce caracterizeazå vagabon-
unui altar, suspendînd pe pervazul såu, marmoreean çi subÆire, dajul erotic al oricårui bårbat, vine o vreme...“
imaginea unui Robin cooptat în nu se çtia care for, mai emoÆionat – Nu-l låsa så fie banal. Vremea aia a çi venit. Taie-l. O så-l
totuçi de cele douå sfeçnice din bronz, grele cît niçte coçciuge, din învåÆåm mai tîrziu pe de rost... Mutå-te la pasajele care-l privesc
dreapta çi stînga, decît de diploma çi cocarda cu care-l împropie- exclusiv pe invitat.
tåreau o tagmå de moçi. Pufoasa, spongioasa doamnå parcurse, bolborosind, snopuri
Deasupra fotografiei înråmatå çi ea, linså çi ea de o limbå latå de rînduri çi gliså douå file.
de sticlå, amestecînd ritualurile ortodox çi catolic, mucåia o Nerelevant.
candelå albåstruie, iar pe placa unui scrin, cu toracele çi sertå- Pinky se clarificå totuçi cå Robin era un pic prea prolix
raçele laterale ondulate çi bombate, într-un vas de argint cu pentru un dadaist.
manufacturå orientalå, mocnea tåmîie!... – „CredinÆa mea este cå, dupå mine, destinul va isca un foarte
Pe pereÆi, dar çi prin cavitåÆile întredeschise ale unor piese de mare artist, de o facturå cu totul controversabilå... Ceea ce scriu
mobilier cu anatomii çi elongaÆii elucubrante, articole salvate acum, este, la rîndul såu, controversabil...
din presa timpului, poezii çi cåmåçi, pistoalele de duel, trofeele Viitorul profet al Artei ce-l... trîmbiÆez eu, va fi, desigur, una
de vînåtoare çi pieptarul de scrimå, fotografii din albume, halatul, dupå alta: Strålucitor. Desåvîrçit. Modest. Fantast. Ininteligibil în
teancuri din, probabil, bogata corespondenÆå, semnåtura, foto- uçurinÆa sa. Posibil de a fi tras, de cåtre critica rigidå çi acefalå,
grafiatå, måritå çi expuså precum un afiç, actele, pantalonii, fileul din vremea sa, prin Æårîna amarå a batjocurii... PuÆini vor înÆelege
cu ajutorul cåruia îçi întreÆinea, în cursul nopÆii, desenul fioros cå darul cu care va fi... marcat acel domn... va produce o mutaÆie...
al muståÆii, sigiliul personal, seturi desperecheate de volume çi, finalå în lumea sleitå a creatorilor de Artå...
din nou, mobilier çtirbit de birou, o vîslå, o canoe piticå, camere Omului despre care vorbesc i se va oferi darul de a crea Artå
de biciclete uzate çi Pinky se açteptå ca, desfåcîndu-se colÆurile aça cum respirå. Nu çtiu exact... în ce direcÆie se vor... cristaliza
unei broboade de pluç, så i se arate, provenind de la Robin, fie manifestårile lui, dar el va face artå chiar çi prin simpla lui
çi-un cartilagiu, måcar o vertebrå, în sfîrçit, o bucatå de os. prezenÆå.“
Nu i se aratå nici un os. „Bårbatul acela va fi mai curînd o femeie“, låså loc, în
În schimb, i se trecu pe sub nas pålåria, celebra pierdutå, monologul interior, vigurosului såu bun simÆ, Pinky.
borsalina, cea cu panglicå roz, molfåitå discret de colÆul murdar – Nu spunea: „Fetelor, dupå mine se va ridica cineva cåruia
al timpului, cåptuçitå încå în interior cu micuÆe hîrtii, obiect ce se eu nu-s vrednic nici så-i dezleg çireturile încålÆårilor.“
procopsise, între timp, cu numele de OliÆa de noapte a lui Tzara. – Asta nu-i o melodie compuså de Pink Floyd. Asta-i o
Dintr-o ladå de zestre, cufår fårå fund, furå pescuite ca dintr-o melodie compuså de Ioan Botezåtorul.
fîntînå çi împinse sub lupa atenÆiei lui, carabina lui Hemingway – „Întrebarea era în ce loc existau cele mai mari çanse de a
(aceea despre care ar fi venit vorba în „Scurta viaÆå fericitå a lui apårea acel om...
Patricia se opri din citit, se clåtinå, de douå ori, pe scaunul grifonat pentru procurori. Må îndoiesc înså, de pildå, ca, la ora aceasta,
fi descoperit caligrafia çtearså ori greçit întocmitå a unui nume, de autoritåÆi este deseori nevoie... Este ora 20,05... Nu garantez
Pe la a optsprezecea persoanå, scrutînd foaia ca çi cum ar pectiv. Aça cå, deçi mulÆi nu-çi fac vreun hobby din buna creçtere,
– Sir Cameron Harold Gus Ingram. (oricît Æi s-ar pårea de nårod) e legat, din påcate, de statul res-
– Sir Cameron Harold Gus Ingram... – Tinere, în orice stat, un testament, autentificat de un stat,
– Sir Tyler Archibald Hecht. ei verbalå.
– Sir Tyler Archibald Hecht... microorganism çi tråsnindu-l, cînd se açtepta mai puÆin, cu copita
nerea sora cea trupeçå. nici acum, degeaba apele pe la moarå, examinîndu-l ca pe un
– Sir Arthur Horace Forel, se mulÆumi så-çi notifice supu- dînsele la el, så vadå dacå glumeçte. Patricia, nelåsînd så-i treacå,
– Sir Arthur Horace Forel... Båtrînele se foirå uçor consternate. Uitîndu-se de data aceasta,
rilor Stråine, din ce motive Æi-a scris. altådatå!...
– æi-a scris. A trebuit så dai declaraÆii, la Ministerul Aface- Ståm cu ele mereu în legåturå çi, dacå sînt cuminÆi, le chemåm
Finney... – AscultaÆi-må pe mine! Mai låsaÆi-le încolo de autoritåÆi.
în cel de al doilea råzboi mondial... În sfîrçit, Sir Oscar Budd Led Zeppelin?!
dintre acele råstålmåciri oribile despre rolul jucat de såracul Jeb, Æinå în facultate?
– Dacå n-o fi vreun nepot... Dacå n-o fi fost introdus într-una
Çi, în fine, ca desert, se gîndi çi la Andra. Pe ea cine s-o mai
unde scurte, în limba spaniolå?!
Apoi la discurile lui.
noscut numele într-unul dintre buletinele acelea de çtiri, emise pe
Întîi la pårinÆi.
– Tråieçte. Tråieçte... N-ai spus chiar deunåzi cå i-ai recu-
åçtia s-o expediezi, o datå pe an, de la pîrnaie.
– Sir Walther Jeb Callaghan. Dacå mai tråieçte...
så înghesuie totul pe singura carte poçtalå pe care Æi-o îngåduiau
– Eu, la domnia sa m-aç fi gîndit de prima datå.
– Sir Andrew Gover Bret... Çi iar se gîndi, în ordine de data aceasta, ca çi cum ar fi trebuit
– Nu våd cum ar fi putut fi uitat. Nu. Nu glumeau.
– Sir Darryl Orson Ansermet... çi, din nou, se uitå la båtrîne.
– Desigur, desigur, admise, atentå çi copleçitå, Cocondy. escavat, cu lopata, într-o singurå zi, de cåtre un singur deÆinut
– Sir Keith Sinclair Allingworth!... Çi abia atunci se gîndi la cubajul enorm de påmînt ce trebuia
Pink Floyd prin ceva. Nu.
nobleÆele lor çi, cu atît mai mult, neimpunîndu-se memoriei lui Çi se uitå la båtrîne så se convingå dacå glumeau.
o toropitoare serie de nume, golite parcå, într-un chip ciudat, de acolo-ça!...
Despåturi cu distincÆie pomelnicul. Citi, cu apretatå dicÆie, atîta amar de miliÆie?! Au çi ele, såracele, treabå acolo, la ele,
lor, al ambelor surori Stamatescu. så vinå... Ce så mai deranjåm atîta mîndreÆe de procurori çi
o datå reîntîlnite, în opinia sa, n-ar trebui så li se opreascå salutul – Ce autoritåÆi? Astea d-aia sînt autoritåÆi, ca så nu poatå
çi extrem de respectabile, domiciliind în Regatul Unit çi cårora, urinå într-un lighean ciuruit.
Aduse vorba asupra unei liste cuprinzînd persoane distinse ce îi va trimite, drept ajutor, în gamelå, va semåna cu un Æîrîit de
mentul Radio-TV. Undeva, zeflemitor, pe un nor, va sta Papa Secund çi tot ceea
funcÆionare Æåcånite, nu izbutise så plåteascå, în avans, çi abona- Nu va avea pentru cine.

269 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 260

272 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 257

– Te rugåm. Te rog så stai mai mult pe acaså în viitoarea – Era un tînår extrem de såritor çi înzestrat, înalt, cam la un
såptåmînå... Ne-ai îndatora dacå Pink Floyd nu ar påråsi Bucu- metru optzeci, practicînd o excelentå artå de comportare în socie-
reçtiul în urmåtoarele 8-10 zile... tate, cam de aceeaçi vîrstå cu dumneata çi semånîndu-Æi aproape
– Nu-l va påråsi. perfect...
De data aceasta, plecå singur fruntea çi se låså sårutat. – Aprofundase çi domnul Patrick limba englezå, la acelaçi
În buzunarul gecii, aça cum îi prevestise Rolling Stones, simÆi colegiu radiofonic? (Iatå cå, în conversaÆie, debutase un al nu çtiu
cum îi fu introdus un plic. Îçi agåÆå geanta, cu o parte a maldårului cîtelea domn, domnul Patrik)
de aparaturå, pe umår çi, în urma sa, uça apartamentului închi- Aprofundase. Cu vremea înså, cunoçtinÆele lingvistice neîn-
zîndu-se, se trezi în întuneric. trebuinÆate se atrofiaserå.
Nu bîjbîi inutil în cåutarea comutatorului luminii, de pe holul Dupå cel de-al doilea råzboi mondial, în vreme ce ele s-au
micului bloc. Ci, descoperind, pe pipåite, balustrada scårii melcate, reîntors în Æarå, lumea bunå nu çtia cum så mai treacå, în sens
coborî încetiçor, punînd cîte-un picior înaintea altuia, pe treptele opus, graniÆa.
inegale, cu suficientå atenÆie. Se çoptea cå bolçevicii lui Volodea ar cåuta så capteze, çi
Se gîndi cå miezul nopÆii zburase de mult, bånuind cå era aici, prin forÆå, puterea. Cå n-ar fi fost decît pe faÆå subjugaÆi de
ora 2. distincÆia çi nobleÆea familiilor cu educaÆie. Totuçi, ele se repatria-
Pe ultimele trepte înså, fu izbit violent de-o mogîldeaÆå – serå cu inima uçoarå, pentru cå Robin le încredinÆase cruciala
beÆivan probabil – care-l pîndise, posibil, din beznå çi care-l buçi misiune de a-i împlini testamentul. Patrick era vlåstarul unei veri-
de-un perete împodobindu-i beregata cu tåiçul unui cuÆit, cu care-l çoare, stinså la capåtul unei drame pasionale. Ele îl luaserå pe
împungea, destul de convingåtor, în pieliÆa tresåltîndå a mårului orfan sub ocrotirea lor. Dar vremurile se schimbaserå. Studiul
lui Adam. protejatului lor fu dedicat, treptat, altor limbi.
Îçi imaginå fulgeråtor dacå beÆivanul o så se descurce, de – Trecuse råzboiul al doilea. Patrick se transformase într-un
acum, cu pedalele sale acustice, cu perdelele lui de fum, cu proiec- tînår pe cinste. Singurul såu dezavantaj era c-a fåcut parte din
torul çi cu mixerul lui cu 24 de canale, pe care, instinctiv, çi le generaÆia care a fost obligatå så înveÆe limba ruså, cîntînd. De
acoperise cu cotul. fericire, pe toate stråduÆele, lumea mårçåluia çi cînta.
Çi îçi råspunse cå da. Chiar de nu va cînta cine çtie ce muzicå Patrick se pricepea foarte bine çi la limbi stråine çi la cîntat.
fainå, alcoolistul mulÆumitor o så se descurce. Au venit de l-au luat într-o noapte, minunîndu-se de toate
O så capete pe ele bani buni. înclinaÆiile lui, niçte domni foarte simpatici, într-o maçinå... Dupå
Spre continua lui surprindere, neînfigîndu-se la bani sau la patru ani, aceiaçi domni au revenit, în acelaçi mijloc de locomoÆie,
scule, beÆivanul se rezumå înså doar så-l tråzneascå nåucitor cu çi tot cåtre searå.
cåpåÆîna în gurå. Au tropåit stingheriÆi în antreu çi ne-au spus:
Çi-n deruta totalå produså de plesniturå, mai simÆi, totuçi, – Doamnelor, sîntem de-a dreptul distruçi! Va trebui så ne
cum imbecilul îi decupeazå, dintr-o singurå miçcare, cu tåiçul, semnaÆi niçte acte.
sfîrcul urechii, stîngi. – Nu credem cå vom semna nimic.
Cum îi furå, ca pe cine çtie ce comoarå, cerceluçul de carne – Trebuie så semnaÆi!
al urechii în palmå. Çi cum o tuleçte, cu o parte importantå a Çi au scos, disperaÆi, niçte pistoale, dîndu-ne de înÆeles cå,
urechii sale de Pink Floyd, din scara întunericitå a vilei, låsînd dacå noi nu vom semna, dumnealor se vor sinucide.
sindu-se de degetele de la picioare, la o gamelå. infirm, neajutorat.
interioarå, uitat de contemporani, va sta în çezut çi va cînta folo- Vorbise ca despre un bebeluç. Sau vorbise ca despre un båtrîn
Priponit cu braÆele la spate de un par, undeva, într-o curte Asta avea gînduri mari.
vårsat la puçcårie. Spusese s-o îmbåieze, nu s-o spele.
riatului, era un parazit, se våzu pe sine împachetat, amendat çi ca prin somn, îi descuiase.
strictå clandestinitate çi, care, tot oficial, în faÆa dictaturii proleta- de cosmeticianå sau maseozå), care ciocånise la uçå çi cåreia Pink,
Brusc, Pinky, a cårui activitate profesionalå se desfåçura în çtearså, fårå vîrstå, aproape fårå chip (în nici un caz c-o mutrå
s-ar crede... – Am venit s-o îmbåiez pe doamna Patricia! mormåi o femeie
båuturile spirtoase se potrivesc cu testamentul mai puÆin decît lui Pink s-o ajute.
va fi så deschidem testamentul? Fiind o reuninune memorialå, Mai ales acum, Cocondy nu i-ar fi permis, în ruptul capului,
– Påi, mîine, oficial, nu se cuvine så bem çampanie, cînd Îçi îngåduia un repaus.
– Ce så caute toÆi åçtia aici? aduse acaså.
cafea am comandat zece kilograme. çi toate extremitåÆile înainte caraghios împråçtiate în cådere, acum
de la unul din ziare... Chiar dacå o fi el chiar çi Scînteia... Numai talå, dreaptå, cu spinarea întoarså în sus, nasul în scama covorului
Am zis Ambasada Regalå Britanicå... De nu mai çtiu eu unde çi Dupå cinci minute de sforÆare çi chin, era din nou la orizon-
– Muzee. AGERPRES. O agenÆie internaÆionalå de preså. gîlgîitul de nåduçalå al fiecårui por.
çtiu, dragå. metri una dintre glezne. În foçnetul, ca de sare, al dantelelor. În
– DirecÆia Patrimoniu, din Consiliul EducaÆiei çi... Nu mai Lîngå ei, pe tåcute, Patricia izbutise så-çi retragå doi centi-
muzee... musai så apuce så çi-l dea dintr-o poziÆie de bunå convenienÆå.
NaÆionalå, bîr, nu se numeçte aça, acum, Parlamentul?! De la Patriciei era cå, dacå tot trebuia så-çi dea duhul, atunci måcar era
liul de Stat... Cocondy a întocmit o listå... De la Marea Adunare så se descovoaie milimetru cu milimetru) cå grija de o viaÆå a
– Påi, de la PoliÆie. De la Consiliul de Miniçtri. De la Consi- Adåugå totuçi (cu ochii, pe covor, la sorå-sa, care începuse
se numeçte lagår... Care autoritåÆi? vreun cuvînt!... Nimeni nu trebuie deranjat în asemenea momente!...
Se trezi dintr-un vis.) Båiat bun. Acela, despre care povesteaÆi, – Hai så n-o atingem!... Hai så n-o importunåm cu nici måcar
– Da... Da... (Pinky îçi schimbå poziÆia coatelor de pe maså. zitå, i se açternu peste încheietura palmei çi îl dezmetici din elan.
cîlci afacerile administrative çi s-ar fi descurcat el cu autoritåÆile. la timp, al unei Cocondy acum mai curînd tulburatå decît îngro-
Patrick, acum çi aici! El poseda o fermecåtoare uçurinÆå de a des- Bårbatul Æîçni s-o pescuiascå de-un umår. Dar braÆul, pornit
– Ah, ar fi fost o adevåratå binecuvîntare så se fi aflat bietul dantelå.
så le vadå nimicite. imitînd unghiul drept al scaunului. ÎnÆepenite çi împotmolite în
într-acolo încît så nu înÆeleagå cå cineva îçi dorise, atît de mult, pumn. Hîrtia, ocrotitå pe jumåtate de calota unghiilor. Picioarele,
înrourate çi pumniçorii încleçtaÆi, dar împingînd decenÆa pînå folosite la susÆinerea hîrtiei, despårÆite, între ele, la distanÆa de-un
discretå çi digeratå. ViaÆa ca un puseu de nobleÆe. Cu genele fusese açezatå la masa elipsoidalå. Coate înaintate, aça cum fuseserå
atmosferå intimå, plåcutå. Tartinele. Gheata. SuferinÆa nemeritatå, Cåzu chircitå, påstrînd poziÆia în care, c-o secundå înainte,
Båtrînele doamne suspinau încetiçor. Se crease din nou o izbirii, tot praful jur-împrejur.
îi apåreau pe constructori, de sålbåticiuni... çindu-se cåtre påmînt, potrivit de repede çi înålÆînd, în momentul
pe maså, cînd vreuna, cînd alta dintre acele arme de foc cu care çi cåzu, ca çi cum o scîndurå s-ar fi desprins dintr-un decor, pråbu-

259 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 270

258 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 271

Atunci am înÆeles fulgeråtor cå nepotului nostru i se întîm- Pinky îi deschise, încuie uça în urma ei, pivotå uçor pentru
plase o nenorocire. În momentul în care ne-au aråtat o gheatå, o a o låsa så i-o ia înainte pe nou venita cu aspect de servitoare, dar,
bluzå çi-o iconiÆå pictatå pe-o coajå de pîine, am plîns. cînd dådu så se întoarcå în salon, se lovi o clipå de trupul ei, råmas
Atunci dînçii, manieraÆi, au încercat så ne mîngîie çi, dupå ce blocat în rama celei de-a doua uçi, într-un moment de contemplare
i-am plasat chiar la måsuÆa aceasta çi i-am servit cu cafele, au a ceea ce i se desfåçura înainte.
început så povesteascå: De douå ori mai înalt, Pinky îi privi peste umår.
– Doamnelor, vå declaråm sincer! Chiar de cînd l-am luat Înaintarå apoi amîndoi, el çi umila vizitatoare, oprindu-se
pe nepotul dumneavoastrå la noi, am simÆit cå fåcusem o treabå la o distanÆå respectuoaså.
foarte bunå... Era o fire deschiså. Cu pårul ca spicul grîului. Cu În mijlocul salonului, Cocondy, çi ea în picioare, c-o lumî-
ochii albaçtri, cinstiÆi. L-am plåcut imediat... Avea çi un nume nare aprinså în mîini, fåcea de gardå lîngå trupul sorå-sii, golit
foarte frumos. de viaÆå, nemaiînvîltorat sub nici o respirare çi împietrit în cea mai
De cînd l-am luat între noi, cåpåtasem cumva simÆåmîntul frumoaså figurå de balet pe care o realizase vreodatå o muribundå.
cå, tot strigîndu-l „Patrick!“, „Patrick!“, servim Patria. Îl dusesem Patricia murise lipitå de covor.
în sînul naturii, într-un loc de care era tare mulÆumit, lîngå o Într-un ultim gest de extravaganÆå. Dupå ce-çi culesese toate
mulÆime de oameni foarte fini. Le ståtea foarte bine împreunå extremitåÆile înapoi. Deschizîndu-se la loc ca o floare. Zburlin-
acolo. Se îmboldeau unul pe altul, întrecîndu-se la umplutul çi du-çi savant cutele rochiei, într-o artezianå de dantele, plutind la
cåratul roabelor cu påmînt... limita legilor fizicii... Çi imprimîndu-çi propriului corp o posturå
– I-am tratat, în acea searå, cu tot ce-am avut mai de preÆ, ciudatå, rafinat curbatå, aplecatå graÆios înainte.
pe vestitorii nefericirii noastre. Le-a plåcut, çi-au pitit revolverele De parcå ar fi avut de oferit cuiva, duh, spirit, particulå de
la loc çi ne-au mårturisit cå ei ar fi avut încå multå nevoie de el... praf, navigînd prin încåpere, hîrtia netezitå dintre degetele ei, ca
Acum, cå se întîmplase aça, nu çtiau cum au så se descurce. pe-o variantå esenÆializatå a unui buchet de flori...
Îl sfåtuiserå de multe ori så nu se sforÆeze. Construiserå pe – E reverenÆa ei preferatå... cu care a debutat în societate, în
acolo, de unde veneau ei, nu çtiu ce, un canal de promenadå... 1917, la Grenoble... Îi acorda întîietate chiar çi faÆå de cea pe care
legînd undele Dunårii cu cele ale Mårii Negre, printr-o variantå a desfåçurat-o în 1919. Cînd a fost, pentru întîiaçi datå, prezentatå
mai civilizatå... o scurtåturå. Çi tînårului, avînd manifeståri prea Reginei Marii Britanii...
conçtiincioase, nu i-a plåcut cum a ieçit.
Într-o searå, ostenit çi descurajat, Patrick s-a urcat pe un Pink Floyd fu sfåtuit discret så se retragå pentru acea noapte.
taluz de påmînt înalt pîn’ la cer çi a privit, timp îndelungat, la Ca bårbat, nu era cea mai potrivitå persoanå pentru urmå-
construcÆia aceea. toarele douå-trei ore.
A våzut el cå nu-i ieçise prea bine çi s-a mîhnit în sufletul lui. Abia cåtre dimineaÆå, în loc de reprezentantul Guvernului
De disperare, çi-a dat apoi drumul din vîrful turnului de påmînt MaieståÆii Sale, cel al Consiliului de Miniçtri român çi cel al
çi, pînå jos, a pierit de inimå rea... Patrimoniului NaÆional, urmau så-çi facå apariÆia amploaiaÆi ai
Så vå aråtåm gheata, insistau, zdruncinaÆi, cei care ne transmi- PoliÆiei, ai Procuraturii çi ai Morgii. De sosit, aveau så soseascå
seserå condoleanÆele, uitînd mereu cå ne înmînaserå deja obiectele çi cei dintîi, implicaÆi în procedura transferului moçtenirii, avînd
salvate. Scotocindu-se jenaÆi prin mantalele de piele... Çi açezînd, a face faÆå totuçi mai întîi çi carantinei de 3-4 zile a unui doliu.
toare. Çi mizerii dintr-astea... Ea ståtea de çase ore în baia fierbinte, – ...ConÆescu?
– ...Îi fåcuseçi rost de pastile. Vasodilatatoare. Vasodevasta- vîrf de unghie, nu te çtim... Påi nu Æi-a fost Æie diriginte ConÆescu?
ceea ce s-a petrecut cu avortul. numele tåu, în acte, Sergiu S. Måråcine?! E adevårat. Nici cît un
– A trebuit så contribuim c-o iubitoare mînå de ajutor la tot – Nu zåu? Deci habar n-aveam, nu te cunoaçtem!... Nu e
(Sårise sorå-sa, doamna cea pufoaså.) fundå çi, deodatå, glasul Patriciei îl electrocutå:
– Mai ales despre Antoaneta, domnule Floyd. Mai trecu un minut, cufundînd doamnele într-o gîndire pro-
– Çi... despre Antoaneta? cu trecutul iatå cå se întîmpla acum tare încet.
miÆåtor, în legåturå cu tine... De asta erau ele, minutele, fåcute så treacå, dar chestia asta
Nu cred så fi ratat ceva, cît de cît important, laudativ ori compro- Trecu un minut, trecurå douå.
nuam så ne desfåtåm cu o groazå de amånunte privitoare la tine. verseazå o crizå.
nici un caz nevoie de tamburinå, precum Æiganii... Cu anii, conti- Femeile zîmbirå înveselite çi açteptarå. Înregistraserå cå tra-
Pretindeai cå, dacå te vei duce totuçi så colinzi, n-o så ai în
çi acadeaua. cauzå... asupra identitåÆii mele çi-a lui Pinky...
multe parlamentåri, ne-ai fåcut favoarea de-a accepta doar påpuça piçichere çi fårå minte... N-o så fiÆi niciodatå în cunoçtinÆå de
noi nu Æi-am dåruit decît o påpuçå, o acadea çi-o tamburinå. Dupå – Dar voi... adicå dumneavoastrå... Douå båtrîne atît de
cadourilor çi de globurile ce împodobeau pomul de Cråciun. Dar de gros:
netofon „Unitra“ çi de un pick-up „Belcanto“, decît de ambalajele pe cele douå båtrîne, li se adreså çi lor, cu un glas gros, incredibil
firesc, în locuinÆa noastrå ai fost mai tare absorbit de un mag- cåuta så-l cuprindå cu degetele de moçtenire çi, sesizîndu-le tîrziu
– Da, çi-n ziua aceea nu dådeai semne c-ai så uiÆi... În chip portocaliu. Perversa asta micå i se zvîrcolea çi-acum în spinare,
– Eu?... Så må urecheze pe mine? så i se cocoaÆe pe genunchi era, bineînÆeles, odrasla împåratului
înfrîna çi s-a gîndit så te urecheze. Iar singura creaturå care se învrednicea ca, din cînd în cînd,
se fîÆîia pe acolo çi, cînd a våzut ce bine te simÆi, nu s-a mai putut Unicul petec de cer era, normal, fata împåratului albastru.
adevårat extaz, prin pulberea trotuarului din faÆa çcolii. MiliÆianul taÆie întrezåritå de Pinky era fata împåratului verde.
Æintit, un coleg de generalå, îl apucasei de o gheatå çi-l tîrai, într-un deci så fie azvîrliÆi, ca niçte låturi, în penitenciar), singura vege-
tocmai în a patra zi de çcoalå, îÆi trîntisei în fund, cu un pumn bine cretinii care, ieçind în evidenÆå, cålcau pe båtåturi statul (meritînd
pentru plutonieri. ÎÆi aplicase o corecÆie corporalå unul, fiindcå, De la feråstruica penitenciarului în care erau colecÆionaÆi toÆi
am aflat cå-Æi plac dulciurile, dar cå nu te pråpådeçti cu iubirea întortocheat, pisica gålbuie, calul bålÆat, iar împåråÆia verde.
cuiva priceput såreai în ochi cå posezi ceva neobiçnuit... În rest, drumul pe care, din cînd în cînd, era paraçutat, se fåcea cå era
la mine acaså. Aici. Nu te cunoaçtem. Am stat, am conversat, În halucinaÆiile ce i se perindau cu viteza luminii prin minte,
– Exact, era în preajma Cråciunului. Te-a çi adus în vizitå ce n-ar fi Pink Floyd?
– 21 decembrie 1974... Aça çi era. Cîntase Pink Floyd. Pretindea cå-i Pink Floyd. De
despre tine çi, dacå îÆi mai aminteçti, într-un decembrie... dåm, cît de cît, seama ce ai cîntat?
plasa pentru fluturii rari... Ne istorisea cu emoÆie fiecare fleac – Dumnezeule! Dar dumneata chiar nu ne crezi în stare så ne
ConÆescu a fost primul care te-a remarcat çi-a açezat asupra ta multe rînduri, pe spate, observå cå nu-i mai slujea la nimic.
15 septembrie. Çi pînå în clasa a patra, pîn’ la sfîrçit... Domnul din nou, atenÆiile, cåtre dînsul. Çi, deçi cåutå så se lase, în cît mai
– Domnul ConÆescu! Din clasa întîia, din primul trimestru, coatele, nu se pocneau. Apoi, cu nesfîrçitå bunåtate, îçi revårsau,

265 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 264

268 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 261

gloduroase, aproape propovåduite, în spectacolele ei, de cåtre reprezentantul guvernului MaieståÆii Sale, så zboare, în alt chip,
directoarea çcolii de Balet rusesc, Lubow Egorova... decît politicos spre Bucureçti...
Cåinarå, nu s-a înÆeles bine din care motiv, o expoziÆie vernisatå, Nimeni nu pune reprezentanÆii britanici pe drumuri degeaba!
în toamna anului 1921, la galeria Rosenberg, deçi cuprinsese – Cum så zboare spre Bucureçti?
acceptabile pînze, semnate Bracque, Picasso, Gris. Forfecarå mult – Zboarå. Uite aça. L-am încunoçtiinÆat.
prea elocventa pasiune (deçånÆatå çi masochistå) pentru colecÆia – Çase luni de zile, patru notari din cele douå state de origine,
sa de arici, a principesei Clara de Polignac, prietenå modestå çi ce au devenit pårÆi garante ale transferelor testamentare. Patrick
rezervatå cîndva, nimeni altcineva, mai tîrziu, decît moçtenitoarea fiind, din nenorocire, absent, nu puteai så te joci. Oricum ar fi fost
înfumuratå a Imperiului maçinilor de cusut Singer.
recomandaÆi juriçti, de o competenÆå deasupra oricårei discuÆii.
Dupå care, direct de la cortina çi costumele pictate special,
Fiind vorba de sume importante, domni de toatå lauda s-au ocupat
la sfîrçitul anului 1923, de cåtre Fernando Leger, pentru specta-
colul „Facerea lumii“, al Baletului suedez, sora cea suplå translatå de preliminariile acestei puneri în posesie.
conversaÆia abrupt, la timpul prezent, spre congelatorul gemînd – Tinere, în linii mari, averea Casei Floyd e evaluatå la circa
de pipote çi gheare de pui, aparÆinînd doamnei Andronache. Va trei la sutå din Produsul Brut mediu al României...
manifesta Cocondy o minimå deçteptåciune în comerÆul tradiÆio-
nal, dar uneori nociv, cu întreprinzåtoarea vecinå?!... Aha. Asta da.
Doamna Andronache era o persoanå mårunÆicå, destul de în Asta înÆelegea. DefiniÆia Produsului Brut måcar o çtia pe de
etate çi agreabilå, rotunjindu-çi veniturile, vînzînd locuri avantajoase rost. Într-a zecea, în fiecare trimestru, inclusiv toamna, råmåsese
la cozile la alimente la care se açeza, de cu seara, pe scåunelul ei corigent la materia „CunoçtinÆe economice çi sociale“. Tocise vara
rabatabil cu trei picioare. Uneori, cînd îçi descoperea un spaÆiu întreagå. Încasase acaså caftealå. Çi uite cå çi-acum, cînd se simÆea
neocupat în congelator, doamna Andronache se înfigea chiar ea deprimat sau debutonat, era de ajuns så-çi reaminteascå una dintre
la produs, recomercializîndu-l apoi, cu un comision moderat, acele scîrboase formule ori definiÆia Produsului Brut. Çi starea
într-un circuit select de familii, circuit cåruia îi aparÆineau çi suro- sa de spirit se ameliora biniçor.
rile Stamatescu. – Atunci telegrafiaÆi-le så se întoarcå acaså! SpuneÆi-le cå s-a
Acum înså radiatorul congelatorului doamnei Andronache strecurat pe undeva o greçealå! Cå, în loc de whisky, s-a împache-
se defectase.
tat basamac... Cå nu v-aÆi hotårît încå. Çi cå, deçi uneori, muzica
Çi Patricia o consilie pe Cocondy så evite o vreme så facå
mea e divinå, alteori, habar n-am så iau nota mi minor... Cå n-aÆi
tîrguielile dintre puii putreziÆi ai vecinei, pînå ce doamna Andro-
nache se va hotårî så-çi arunce la pubelå întregul stoc, înverzit studiat încå problema, ar mai fi douå faÆete çi, dupå aia, o så le
de stîrvuri. Cocondy trebuind deci så se aprovizioneze, mai curînd, telegrafiaÆi din nou!... În sfîrçit, vedeÆi ce le spuneÆi.
de la doamna Belisarie çi limitîndu-se la a o sprijini pe doamna – Domnule, chiar çi subtilitåÆii çi simÆului umorului englezesc
Andronache prin mici împrumuturi. li se pune o limitå. Pînå la un punct. DoriÆi så ne comunicaÆi
Patricia afirmå cå plåtise energia electricå pe acest trimestru. cumva cå vå îndoiÆi de capacitåÆile dumneavoastrå?
Patricia spuse cå achitase telefonul. – Ei da, exact, asta doresc så comunic! Må cam îndoiesc de
Patricia nu ascunse cå, deçi achitase administraÆia, depla- capacitåÆile mele. Ce nenorocire este så te îndoieçti? Çi ce mare
sîndu-se personal pînå la Oficiul poçtal din Vitan, din pricina unei defect e så råmîi, un pic, modest?
trupa lui Diaghilev, faÆå de salturile neajutorate, viermånoase, Pink Floyd?...» ar fi suficient så dea capul pe spate çi doar så
de propulsie, dezvåluite în demonstraÆiile de balet prezentate de un rockman de pe o altå planetå, çi-ar pune întrebarea: «Cine este
Conversarå despre copleçitoarea superioritate a tehnicilor – În ziua de 24 septembrie 1972: „Dacå cineva, un stråin,
de care auzise, în viaÆa sa, Pinky. despåturi.
al celor mai dulci, învechite, înduioçåtoare çi parfumate lucruri Cocondy îçi råsfoi carneÆelul, dibui pagina decupatå çi o
Restul serii de 21 aprilie 1988 se constitui într-un rezumat voastrå, „Rolling Stones“... în ziua de...
copios pe socoteala ei... observi cå melodrama çi-a çi luat tålpåçiÆa. revistå muzicalå, ce poartå tocmai numele rivalului dumnea-
ieftinå, dacå în momentul în care te pregåteçti så te amuzi mai – „Strålucitor“. Iatå ce proclamå prestigioasa, ni s-a spus,
întotdeauna la Æanc... E un semn cå o melodramå n-a fost atît de mereu familiile în spate...
– Singura parte cu adevårat bunå a unei melodrame e cå picå asigurat publicitatea, chiar pe propriile tale coperÆi çi le-ai cårat
– Melodramele n-ar putea fi amînate trei, patru zile? çomeri, fårå angajamente, cårora tu, pågubos çi din umbrå, le-ai
de cîte ori avem prilejul la timp, cortina peste melodramå. desigur, purtåtori de instrumente, muncitori, muzicieni de studio,
ca un film de aventuri. Çi se încheie ca o melodramå... Så tragem, examinat problema, cum te-ai exprimat pe toate faÆetele. Sînt,
– Dragå, viaÆa debuteazå ca un film documentar. Se dezvoltå ÎnfåÆiçårile lor! Ce concluzie puteam eu så scot de aici? Am
dar sub silozul de fåinå se fåcu påmîntie la faÆå. ei, ar fi autorii, apar aceleaçi figuri anonime. Nu înfåÆiçarea ta...
opri så remarc cå pe mapele discurilor tale, sugerînd cå nu tu, ci
– Este absolut necesar? se intereså, cu o voce neutrå, Cocondy,
– Modest. De zece ani, de la primele apariÆii, nu m-am putut
de definitivat.
– Bun. „Modest“...
– Jocuri, care fiind fåcute, un singur aspect ar mai råmîne
Çi n-are fason.
zicianul.
sem çi la domnul Beatles. Dar e altceva. Nu e modest. E prea naiv.
– ...Din Produsul NaÆional Brut, confirmå binedispus mu-
– Nu îÆi ascund cå, în alegerile mele, într-un timp må gîndi-
la sutå... întreagå. Cîntecele dumitale au încovoiat mapamondul.
çarjå, în ipostaza sa necunoscutå, çågalnicå, sora cea suplå. Trei nitorul?... Adicå dumneata. „Desåvîrçit“ eçti. Te-a ascultat o lume
– Deci batem palma. ÎnhåÆåm moçtenirea. Råmînem juraÆi... Ce calitåÆi, cerute în testament, trebuie så îndeplineascå moçte-
binefåcåtor. – În primul rînd, puse discuÆia pe degete aceeaçi Cocondy.
în acel loc, perpelindu-çi-le parcå înaintea unui foc tihnit çi – Dar noi ce-am påzit?!
gazde, nu çi le mai retrase scîrbit, ci çi le înfipse mai temeinic – Dar noi ce påzim?
sub måsuÆa ovalå, ciolanele, izbindu-çi-le de pantofii uneia dintre l-a apucat cu turbare.
ca-n O mie çi una de nopÆi, iar cînd îçi telescopå çi mai mult pe – Dragå, uitå-te la fotografia lui Robin! De la mustaÆå în sus,
ca o zînå bunå så-Æi ruleze sub picioare un covoraç zburåtor, taman – Cum så nu fiÆi dumneavoastrå alesul?
Pentru întîiaçi datå în viaÆå, Pink Floyd intui cam cum ar fi descoperå cå nu eu sînt alesul?
Într-adevår. Cui i-ar fi trecut aça ceva vreodatå prin minte? baÆi çi pe mine, cînd aÆi pus atîta lume pe drumuri. Çi dacå se
fåcut-o!... Cui i-ar fi trecut vreodatå aça ceva prin minte? – Ei, da, eu. Pink Floyd. Çi ce? Trebuia oricum så må între-
prin minte c-o så te apuci çi så cînÆi? Çi încå la modul la care ai dumneavoastrå så vå îndoiÆi?! Dumneavoastrå?!! PINK FLOYD?
datå çi-n întregime din aerul ei greÆos, de nazistå.) Cui i-ar fi trecut ÎnÆeleg, dumneavoastrå sînteÆi întruchiparea modestiei!... Dar
referea cînd scria despre simplitate. (Îi zîmbi, ieçind pentru prima – Dumneavoastrå? explodå, cu voce formidabilå, Cocondy.
267 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 262
266 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 263
pentru a îndeplini una dintre condiÆiile båbeçti, favorabile avortului. priveascå la soare!“ Cine a scris în „Rolling Stones“ cå eçti peste
Apoi çi-a råsturnat, dintr-o datå, pe esofag, tot tubul de medica- poate de strålucitor? Noi?
mente çi a început så se înnegreascå... – Doamnå, eu unul nu...
Ai încercat s-o scoÆi de acolo, s-o faci så vomite, dar leçinase. – Nici noi. Nu vå pripiÆi çi mai gîndiÆi-vå puÆin! „IniÆiind o
Iar cînd nu leçina, se înnegrea çi mai tare, çi deçteptîndu-se çi mutaÆie în interiorul Artei“... „Creînd Artå aça cum respirå.“
luptînd cu moartea, începuse så urle... Tu atunci te-ai speriat, ...Parcå aça am citit. Dar aÆi våzut çi dumneavoastrå ce muzicå aÆi
n-aveai decît 17 ani. æi-era groazå så fiÆi anchetaÆi de procuraturå putut produce cu mîinile aproape goale. „Semne aleatorii, nåscînd
çi condamnaÆi. EraÆi împreunå la primul vostru avort. Çi, în loc så înså anumite coincidenÆe frapante“. Despre coincidenÆa de nume
chemi Salvarea, ai fugit la tine acaså. Credeai c-o så moarå... ce mai så vorbim...
– Cine mai çtie de asta? – În plus, recunoaçte cinstit, nu ai tu, încå din naçtere,
– Dar n-a murit. Credeam cå-çi mai aminteçte çi ea. un ciorchine de pete, în formå de ancorå, cu trei braÆe råsucite,
– Tony avea o colegå, DoiniÆa Vlad, care era la curent cu pro- pe fund?
blema voastrå, fårå ca tu så çtii cå ea-i la curent... Ea a descoperit-o – E prea mult spus ciorchine de pete. Çi e prea mult spus pe
pe Tony çi-n agonie çi-n cadå. Çi, conform lucrurilor înÆelepte çezut. Fiindcå semnul din naçtere e imprimat pe pectoralul stîng.
pe care çtie så le facå deseori o femeie, primul lucru întreprins a Douå braÆe råsucite la ancorå çi unul drept.
fost så ne dea nouå un telefon. – Identic cu Robin. (Mai tîrziu, roçindu-se brusc çi, explicîn-
– Era foarte clar pentru noi, din acel moment, cå discurile du-se, oarecum în contradicÆie cu atitudinea generalå a Patriciei:)
nici unei formaÆii n-or så se strecoare dincolo de zåbrelele unei N-am fåcut-o niciodatå pe asistenta medicalå cu çezutul lui Robin.
çcoli de corecÆie. Ca så nu mai vorbim cå o porÆie de zel din partea El mi-a mårturisit-o.
vreunui procuror cu dor de afirmare, te-ar fi încastrat, cinci pînå la Pinky reuçi în aceastå clipå ceea ce, de-o bunå bucatå de
opt ani, între zidurile unei temniÆe adevårate. Nu hotel pentru Æînci... searå, se chinuise så facå. Så se lase pe spate.
– Çi atunci, minunata Patricia a pus, la rîndul ei, mîna pe Apoi se albi.
telefon çi a discutat cu fiul doctorului Burghelea, medic çi dînsul, Se reapropie de maså.
al cårui tatå îi fåcuse surorii mele o curte asiduå în tinereÆe. Apoi, gustînd cu tacticozitate fiecare milimetru, se låså iaråçi
Tînårul Burghelea s-a comportat ca un adevårat gentelman, çi-a pe spate. Îi tremurau degetele, i se uscase gîtul çi, cînd încercå
asumat riscul, çi, o datå ce çi-a asumat riscul, a acÆionat... A fost unul dintre solourile lui vocale care-l scoteau, de obicei, din
singurul caz din aceastå nenorocitå perioadå, cred eu, cînd o încurcåturå, în societate, coarda sa vocalå cea mai de încredere
femeie ce-çi provocase singurå un avort, în loc så fie predatå în doar hîrîi. O apucå pe departe.
mîinile organelor de anchetå, a fost îngrijitå, la propriul lui – Dar dacå så spunem... aça... så presupunem doar cå... eu
domiciliu, chiar de-un ministru adjunct al SånåtåÆii, funcÆia de pe- n-aç fi pe de-a-ntregul çi... în întregime Pink Floyd?
atunci a lui Burghelea... Antoaneta se mai abate, cam din çase în – Poftim?
çase luni, pe la noi. – Eu... så ne fi jucat... Doar în joacå... de fapt... så nu fiu...
– Çi atunci... cum råmîne cu Pink Floyd?... Çi cum råmîne cu de-adevåratelea... Pink Floyd?!...
moçtenirea? Doamnele îçi roteau încîntate privirile, complezenÆele,
– Dar ai fåcut çi mult bine. Aveai stil. Întotdeauna ai avut. supicile de zîmbete çi menajamentele, ca în prezenÆa unui conva-
Robin Floyd, sînt sigurå, ar fi fost mîndru de tine! La asta se lescent. Se uitau cu subînÆeles una la alta. E drept cå, de pocnit cu
încropeascå Iarba Fiarelor çi Fiola cuib.
cå, taman în centrul istoric al Capitalei, chiar sub nasul ei, o så-çi
zilia. Nici SecuritaÆii nefiindu-i prea la îndemînå så-çi închipuie
Ce-i plåcuse çi înainte, dar acuma Ierbii îi plåcea, la culme, Bra-
çi aparÆinînd consulului român, expediat, de doi ani, în Brazilia.
diat dupå ce evadase, çi nici c-o mai påråsise, dovedindu-se pustie
Îl cårarå într-una dintre vilele pe care le spårsese IF-ul, ime-
se mai Æinea pe picioare.
nului de cårbuni, în triajele Gårii de Est, Doru Sinistratul de abia
scînduri, dar cînd au fost basculaÆi, laolaltå cu conÆinutul vago-
Prin marfare au mai respirat, cum au mai respirat, printre
Comandantului Suprem.
manierå se cåzneau så umble un pic, cu mitraliera, la viaÆa
Bucureçti, se låÆise iaråçi zvonul cå niçte puçti îndråzneÆi çi fårå
rial, de la nemurire în sus. Era tocmai perioada aia în care, în
precum cerculeÆele, cåtre obiectivul omagiat, începînd cu mate-
plutind, dinspre Imperiul Britanic.
Se înnebunea mai ales dupå cei care îçi azvîrleau metaforele,
impregnate de parfumul de scorÆiçoarå erau cele care sosiserå,
pe oriçicare poet omagist pe care-l gåsea.
unor Æåri îndepårtate. BineînÆeles, cele mai neliniçtitoare çi mai
IF-ul scotea ban din buzunar çi citea, cu seriozitate înlemnitå,
culori çi antete neobiçnuite, mirosind de la o poçtå a mirodeniile
Izbutea greu.
sinucigaçii de pe pod, plicuri ciudate, burduçite, cu çtampile,
Chiar de-a doua zi, începurå så-i sarå în cutia poçtalå, ca el o parte din slava ce-l înconjura permanent, într-o halå de-a ei.
200 pentru ei. 200 pentru Rolly. cåtor çi, din vreo poezie omagialå, cum izbutise så-çi înghesuie
Erau fix 400 de lei. Aflai, din vreun ziar, ce fabricå mai vizitase Iubitul Condu-
peste plic. geau atenÆia cu mitingul de la ele.
sfîrcul lipså cu leucoplast. În bucåtårie, scotoci în geacå çi dådu În Bucureçti, tot frig çi foamete, dar cel puÆin îÆi mai distrå-
Se doftoroci, oblojindu-se cu un strat de vatå, tifon çi acoperi Båtea într-un început de aprilie.
El nu se pricepea. ciobånaç, coborîrå spre Bucureçti.
În dormitor, Andra dormea. foame). Çi, pe ocoluri ce nu le mai bunghea nici Regele, ca fost
pavilionul crestat cu cîrpa gulerului. strungile dimprejur, çi gåsind liniçte, dar fiind prea înråiÆi de
Ieçi, cu geanta la el çi, pînå acaså, opri sîngele, strîngîndu-çi Dupå o såptåmînå, îçi luarå inimile în dinÆi (cercetînd çi
plotase så-l lase într-o ureche. mitent a mortåciune, a urinå de vacå çi-a rumeguç.
fu ambalat çi demarå, semn c-o importantå bandå din oraç com- så-çi astîmpere foamea cu carnea ei de påcålealå. Mirosea conco-
La 15 secunde, motorul unui automobil, Æinut la îndemînå, adevåratå, dar, cînd colo, nu era –, niciunul dintre ei nereuçind
metrist. gerate, o despicarå în trei, cu baioneta – pårea o pasåre perfect
så i se întrezåreascå doar nasturii metalici de la sacoul ca de taxi- Perpelirå cioara aia, în urma unor preparative cu totul exa-
273 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 288
276 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 285
care, înainte de a face scandal, nimeni nu auzise çi nici nu prea Statului... Ori o datå îçi întinde Çeful Statului dupå voi douå
avea så mai audå. Era firesc ca, decît nervoçi çi neastîmpåraÆi pe degete. Çi vå striveçte, gåinuçelor, între organele lui de anchetå?!...
stråzi çi prin pieÆe, mai bine duçaÆi çi sedaÆi aici în salon. Într-o dimineaÆå, i-au îmbråcat în niçte cåmeçi lungi, strîmte,
Cei care supravieÆuiau råsfåÆului prin duç se rupeau de pe albe, de înger çi-n tålpile goale, i-au scos în faÆa plutonului de
unde fuseserå aruncaÆi, se ridicau în picioare, ajutîndu-se de execuÆie. Colonelul Gabrea a trecut pe la ei, le-a pus fiecåruia,
coarnele de metal ale paturilor, îçi reluau mersul lor cu paçi mici, între palme, propriul lui cetificat de deces, probabil tustrei au
astazo-abazic, faciesul imobil. råmas, în aceeaçi clipå, mascå de uimire.
Dar tot mai aveau minte så se tragå (unii) pe lîngå niçte Ce açteptaserå åçtia, în fond, de la ei, altceva decît så mårtu-
prosoape mari çi jegoase, så se frece de ele, ca purceii de copac, riseascå, iar ei, pînå la urmå, cå hîr, cå mîr, ce altceva fåcuserå,
så-çi întindå pe måduva spinårii cîte-un halat din maldårul de nu le mårturisiserå?!
halate dintr-un container, ce scåpau neduçate. Mårturisiserå tot.
Dupå curåÆenia generalå, li se distribuia, tuturor ålora ce Dåduserå în gît pe toÆi cei cu care avuseserå de-a face çi care
izbuteau încå a-çi exersa masticaÆia, cîte-un galoç de måmåligå îi ajutaserå.
çi 200 de grame de apå, în care, mai curînd, erau fierte niçte cîrpe, Sub genele lui Doru se abåtu, aça, ca o boare de plîns, înså
dar care purta numele ceai. Iarba Fiarelor (care avea braÆele, literalmente zdrobite, cu cioca-
Pînå la ora 18,30, cînd Mandravela suna pregåtirea pentru
nul de frågezit carnea, fiindcå, la talentul lui, se descotorosea, aça,
stingere çi-i strîngea înapoi, ca pe niçte gåini în coteÆe, întemniÆaÆii
ca de-un fulg, de orice fel de cåtuçe) îi fåcu ochiul så nu le mai
desfåçurau, sub comandamentul unui malac, programe de ordine,
dea çi satisfacÆia asta, oricum totul n-avea cum så mai dureze
curåÆenie çi educative.
mai mult de trei minute.
Ori se hîrjoneau prin tratamente.
Uçor de fåcut cu geana.
Te strigau, dacå-Æi çtiai numele, te ridicai çi plecai, nu çtiai
cîtå reÆetå îÆi råmîne pînå la raiul cel mare. ÎÆi împingeau acul N-a mai plîns.
sub piele, îÆi sfredeleau vena çi te împroçcau din raiul cel mic. În schimb, exact în alea trei minute cînd rahaÆii din plutonul
Majoritatea pacienÆilor vioi încercaserå, cel puÆin o datå, så-çi rea- de gardå din faÆå, exact ca la televizor, îçi tot suceau armele-n
lizeze stocuri de medicamente în scopuri de sinucidere (suicidar). mîini, çi le încårcau, çi îi Æinteau, lui Doru Sinistratul i s-a albit
jumåtate din pår, jumåtatea din stînga a frezei aråta ca la un bunic,
Pe Doru Ciçmea, poreclit Sinistratul, l-au adus la sanatoriu iar jumåtatea din dreapta, normalå, se înfåÆiça ca la un copil de
direct de pe spinarea unei mese de operaÆii, unde dådea nas, piept 13, 14 sau 15 ani.
çi organe interne, unui bisturiu militar. Cînd a scos totuçi colonelul Gabrea scobitoarea din gurå,
Caftise Securitatea la el toatå neînduråtoarea iarnå a lui 1988, dînd semnalul de deschidere a focului, iar plutonul a tras, tot ce-a
de-çi trecuserå pînå çi coloneii ore suplimentare pentru stîlcirea mai simÆit Sinistratul a fost cå primul snop de gloanÆe i-a zburat
tråsåturilor lui çi, dacå erai atent, reuçeai så recunoçti pe stradå totul, pînå çi dinÆii din faÆå, scuturîndu-i, probabil, ca pe un scrum,
orice securist deghizat în civil, numai dupå braÆul drept, bandajat pe treptele de ciment ale Cabinetului de Infirmerie.
çi fracturat, în mutra încåpåÆînatului Doru Ciçmea. Trupul de mîÆå scheleticå al Otiliei, poreclitå Fiola, a fost
Pe Doru l-au transportat la MociorniÆa ambalat în 33 de ridicat în våzduh çi pleznit, cu duçmånie, de stinghiile vrafului de
såculeÆi. scaune çi mobilier de birou, stricat, din spate.
våratå, ci o cioarå. så-i înjure pe toÆi cei ce alunecaserå din cåmåçile lor de forÆå
mîndreÆea aia de arc, ci, ruçine, c-o piatrå. Çi nu o pasåre ade- uriaçul simÆ al umorului. Se apuca pe loc, apåsat, gospodåreçte,
Într-o dupå-amiazå, izbuti så doboare o pradå. Dar nu cu Într-adevår, lui Mandravela nimeni nu putea så-i nege, atunci,
Çi trågînd, cu o scålîmbanie de arc improvizat, dupå påsåri. minÆi, au sosit måmicile voastre, în vizitå, pe la voi!
Såpînd, cu baioneta, o groapå cu Æepuçe, mult prea puÆin adîncå. HaideÆi, hoiturile sus, paratim-zoofobilor!... Fiindcå aÆi fost cu-
tuit profesionist, montînd, la douå izvoare, capcane cu laÆuri. niac-depresivilor?! Primåvara peste voi, schizofreni catatonici!...
Iarba Fiarelor se strådui så-çi facå mîna aia de bijutier çi håi- – Bunå dimineaÆa, oligofrenilor! AÆi visat frumos, ma-
cubic. Îl înfulecaserå încå din a doua zi. laterale. Îngrozea pe oriçicine cu un cît de mic ajutor:
puteai înÆelege cu ei. N-aveau urmå de respect pentru zahårul la desferecarea din chingi, din cåtuçe, la coborîrea apåråtorilor
cubic. Gogo! Avea dreptate în privinÆa lor Mandravela. Nu te Decupla sondele gastrice, intravezicale. Înaripa asistentele
fasole cu costiÆå, cel cu gem, biscuiÆii çi kilogramul de zahår Extrågea pacienÆii de sub baricadele lor onirice çi fecale.
Iute se sfîrçiserå proviziile de pateu, cele douå borcane de velor, råsucea comutatoarele çi striga deçteptarea.
se dezîncålzeau. Rgele tîrîia la bordei alÆii. Era harnic. lor externe, dådea de perete uçile metalice ale saloanelor çi rezer-
cetini, pînå la bordei çi adormeau între ei, pînå ce cataroaiele iute Intra, lua la rînd încuietorile exterioare, clånÆånea orificiile
de malaci çi asistente dupå el.
conice, cåptuçite cu lemne, în care încingeau bolovani, îi tîrau, pe
Apårea supraveghetorul çef çi cordaciul Mandravela, cu haita
Focul îl aprindeau mai la vale, alternativ, în douå gropi tron-
reînsufleÆea.
se plîngå, fuseserå mai multe.
creierelor abolite de cunoçtinÆå ale internaÆilor, peisajul clinic se
concomitent cu prima salvå: fiindcå salve, n-avuseserå de ce så
duhurile negre se reîntorceau aici så-çi joace bårbunca, deasupra
nici urletul de durere, mai puÆin glorios, al Ierbii Fiarelor, aproape
de dimineaÆå, Açezåmîntul psihiatric îçi scutura zgaibaracele,
– Båga-mi-aç! Åçtia nu glumesc! nu uita så reproducå Doru Pe la 5,30, cu o orå, o orå çi jumåtate înainte de a se cråpa
dumneaei plutonierii. Era un sanatoriu nemaipomenit de curat.
cate çi observase çi privirile jegoase cu care se benoclau la peste tot.
caÆi, pînå cînd colonelul Gabrea poruncise ca armele så fie încår- ale unui soare de februarie, întocmai ca o pisicå imenså çi se spåla
e drept, era cam franÆuzitå çi nu crezuse deloc c-or så fie împuç- trice „MociorniÆa“ çedea, cînd çi cînd, tolånit, sub razele severe
– Vå zic alivoar! repeta, în leçin, Doru, vorbele Fiolei, care, În urmå cu aproximativ douå luni, Sanatoriul de boli psihia-
execuÆie:
vorbele pe care le strigaserå prietenii såi în faÆa plutonului de
rostind cu çoaptå tare, dar din nou pe româneçte, scuturat de afazie,
pe Sinistrat, care, în prima noapte de vågåunå, încå mai aiura,
deprinzîndu-çi limbajele, croind planuri, båsmuind çi ascultîndu-l
ButuciÆi unul în altul, suflîndu-çi råsuflare aburitå nas în nas, ZIUA A CINCEA : „SÅ NU FURI !“
Au stat ascunçi o såptåmînå.
au halit conservå de pateu de ficat çi aveau dependinÆe. Capitolul 9
ritate, dar lipsea Gabrea, çi çi-au putut întinde çi picioarele, cînd
care schiÆase çi-o ieçire dublå. Era tot ca într-un tub de la Secu-
287 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI
286 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 275
În rufåria Ierbii Fiarelor råpåia muniÆia, precum grindina pe chimice, din somnurile lor terapeutice despre måmicile lor. Asta
tabla casei çi såreau înapoi cartuçele goale, precum floricele de însemna, în capul lui blînd, toatå vizita pe care internaÆii meritau
porumb din tigaie. s-o primeascå de la cei dragi, de acaså. Le ridica moralul.
Cînd s-a mai împråçtiat låståriçul de fum din curtea interioarå La MociorniÆa, Æi se adresau scurt, militåros, voios, cu
çi-au priceput cå nu muriserå, çi-au înÆeles cå turbaÆii åçtia îi „Oligofrenule!“
împuçcaserå doar în batjocurå, cu gloanÆe de cauciuc, au plîns Adeseori, oligofrenelor li se spunea, prescurtat, în båtaie de
atunci de durere çi umilinÆå... joc, „Olie“, iar oligofrenilor „Gogo“.
Pe måsurå ce agitaÆia creçtea în saloane iar comunicarea
Acestea toate çi le-a amintit Sinistratul, de la coadå spre interpersonalå ståtea a da în clocot, malacii se pregåteau så-i ia
început çi de la început cåtre coadå, în cele trei zile în care a aiurat, pe pacienÆi la furtune.
purtat fiind pe o targå meçteritå dintr-o påturå çi doi puiandri de Asta însemna så le aplice tuçeul rectal.
brad, çi transportat de cåtre Regele Bolilor Nervoase çi Iarba Bolnavii adulmecau pericolul çi cei care puteau vorbi îçi
Fiarelor. reluau fiecare, de groazå, ceremonialul verbal, frazele obsedante.
Cåci taman Iarba Fiarelor fusese infirmierul nebocciu çi Deveneau impenetrabili la argumente, tremurau, se adåpostea
subÆirel, care-çi dåduse întîlnire cu ei la conacul lui Iacovachi, så-i fiecare dupå delirul lui de negaÆie, era modul lor de a striga dupå
scoatå din MociorniÆa, cu spumiera mîntuirii lui Dumnezeu, så-çi ajutor:
facå din dînçii gaçcå nouå, så-i cålåuzeascå çi så-i cåråbåneascå – Tovaråçul director, nu må pisa. Laså-må cubic sau paraleli-
prin ascunziçurile nepåtrunse ale muntelui, pînå nåpåstuiÆii or så pipedic! (cum implora, pe vremuri, çi bietul baschetbalist Bibi).
se întremeze çi or så se degaje de braÆul lipicios al SecuritåÆii, – Ciupeçte-må la pix, så-Æi fie bine!
azvîrlit dupå ei. – Dacå mor cumva, må trezeçti!
Dupå ce, la sfîrçitul lui ianuarie ’88, se îndurase, probabil, Pe coridoare, se întindeau, în pas alergåtor, ca la companiile
Dumnezeu çi de tinereÆile lui, ale Ierbii Fiarelor çi iscusitul, nu de pompieri, rolele de maÆ, cu pulpa lucioaså. Se înçurubau racor-
mai el çtia cum, cråcise, într-o noapte, toate cåtuçele çi broaçtele durile la hidrante. Furtunurile elegante, cu muçtiucul subÆire, se
ce le studiase, din timp, ale blocului de arest çi evadase. Cåci nu zvîrcoleau, cînd scuipau duç peste cei lipsiÆi de control sfincterial.
existå poliÆie pe lume, nici sistem de priponire în puçcårii, care så Mandravela susÆinea, evident dupå ureche, „cå-n cursul peri-
Æinå, prea mult timp, o Iarbå a Fiarelor legatå. oadelor de agitaÆie, puseele catabolice fiind intense, pacientul
Regele ascultase de Iarbå çi, pentru a scåpa de primul plug pierde din lichide prin transpiraÆie çi se deshidrateazå.“ Aça cå
al umåritorilor çi de prima scotocire çi verificare a terenurilor, el îl hidrata.
mårçåluiserå, ferindu-se pe drum, de orice potecå, açezare sau cale Era iarnå. Saloanele încålzite, doar cît så nu îngheÆe apa
feratå, Æinînd-o N-V, pieptiç cåtre munÆi. în sticle.
În munÆii cei mai apropiaÆi, cei ai Roçcovei, Iarba Fiarelor, MulÆi dintre pacienÆi, necooperanÆi, dådeau colÆul. Adåugau
ce le adusese çi bulendre mai groase, se orientå çi, dupå ce-i cazå, tulburårilor proceselor lor psihice cîte-o pneumonie çi decedau.
o zi, pe cei doi foçti pacienÆi într-o cavernå cu bolta umedå çi mai Un sfert din åçtia încåpåÆînaÆii, care cråpau, fuseserå internaÆi
lunecoaså ca o bucatå de unt, construi, într-un pinten împådurit, din pricina unor fapte comise afarå, prin care nu dovediserå c-ar
unde nu urca nici animalul, un soi de bordei cåscat în påmînt, fi dat chiar în brînci, de entuziasm, faÆå de politica Partidului de
cåptuçit cu frunze uscate, bine camuflat, acoperit cu cetinå çi-n fåurire a socialismului în patria noastrå. Erau ghinioniçtii despre
prietenului såu så se pregåteascå pentru o cålåtorie mai lungå. îndema så-l înjghebe pe Accelerat.
cåzuse, de un timp, într-o transå de tanatofobie), çi fåcîndu-i semne liric sau mai expansiv, îi strîngea Mandravela pe pacienÆi çi îi
pului Central, la un pas de Sinistrat, fentîndu-i-l pe cardiofob (care lonau singuri lîngå ghereta de pe platou, acolo unde, cînd era mai
Suveranul se låså pe burlanele lui çi, prin gurile de aerisire ale Cor- Dacå-l vedeau cå se distreazå bine, se çi urneau çi se înco-
tau pe asistente pe tårîmuri fårå stres çi fårå tamponaje excretorii, pe bot de compot.
Pe la unçpe noaptea, cînd malacii, drågostindu-le, le transpor- Çi Gogo, cît erau ei de urgisiÆi, pricepeau pe loc cå s-au ras
Însemnårica a citit-o. din cei trei mari arbori: Cefalee. Insomnie. Çi... astenie!...
Regele avea pat. – Tre-pie-dul simptomatic al nevrozei astenice... es-te al-cå-tuit
reÆetå împåturitå, laolaltå cu sfatul de-a o lectura disearå, în pat. PronunÆa pe silabe cordaciul:
vers, dar cu ambele palme bandajate, îi paså palmat Regelui o cît, la vindecarea lor.
spasmelor localizate, un infirmier nou, subÆirel, fårå rînjet per- repete, pentru a dovedi cå se stråduiesc çi ei så contribuie, cît de
barbiturice çi amfetamine, urmårind îmblînzirea convulsiilor çi-a papagaliceçte çi pe care, chipurile, suferinzii ar fi trebuit s-o
La o çedinÆå de testare asupra sa a combinaÆiilor dintre le trîntea nåucitor cîte-o frazå, pe care çi el o învåÆase pe apucate,
Le proptea bîta în piept. Îi scormonea pe fiecare în ochi. Çi
Nu exista nici o Småråndica. råsåriÆi doar cu cîte-o salatå de cuvinte sau cu vreo fugå de idei.
de care mai cu tulburåri de vorbire, leziuni corticale. Åi mai
lului silvic, çchiop çi oligofren.
Înghesuia împrejurul såu vreo douåzeci de vioi. Care mai
concubina, pe Småråndica a lui, înçelîndu-l cu un angajat al Oco-
Dådea un semnal.
comuna ZlåtiÆå, unde, ca un fåcut, de fiecare datå îçi surprindea
în vorbire.
accelerat, care-l purta, cînd çi cînd, pînå spre domiciliul såu din
Sau dacå Mandravela însuçi nu se apuca så le testeze progresele
înÆeles, iatå, nimerise în acelaçi dezguståtor compartiment de
tabilå ca Mandravela så poatå scoate vreodatå poiana aia în lume.
Çi însuçi Mandravela era invadat de convingerea cå, da, bine- Dacå freza pe care o fåcusei poianei ieçise destul de accep-
din nou, codri imençi. Asta depinde de cît de bine spoisei copaci.
înaintea lor, se desfåçurau, în vitezå, codri imençi, luminiçuri çi, de prune.
Ochii lui Mandravela, întredeschiçi, cåpåtau senzaÆia cå atins, la rumegåtor, çi cu cîte-o porÆie babanå de compot fierbinte
mîinile lor începeau, cumva, så dea impresia cå s-ar uni. Dacå nu tu, ci oamenii bucåtåriei înnebuniserå, riscai så fii
Apoi din ce în ce mai iute, din råsputeri, pînå cînd sculele din iahnie fierbinte de fasole sau iahnie fierbinte de fasole.
începeau så alerge în cerc mai întîi, pufåind. citoare de tablå, cu toarte cît toate zilele, iahnie fierbinte de fasole,
tetului crengi, frunze uscate, nuieluçe, måturi, bidinele, pacienÆii puteai cåpåta, dacå mama ta te ouase cu noroc, în niçte cåni strålu-
Afarå, råsfiraÆi în jurul clådirii, fiecare Æinînd deasupra creç- Din despårÆiturile de inox ale unui cårucior, deçelat de halealå,
geam. Veneau malacii afarå la Gogo.
ståtut çi bolnav, lua un scaun çi-çi lipea tîmpla melancolizatå de loc, în odåi miros de nebun vioi îngheÆat.
mai deçirat ca pråjina, clocotindu-çi mirosurile de båtrîn cotoi Rar cînd se îndurau, în timpul zilei, så lase så påtrundå, la
tunghi de stofå albå cusut pe piept s-arate cå-i infirmier), uscåÆiv, Pe la ora 14, gustarea sau prînzul.
trei-sferturi de piele, chipiu comandå specialå (doar c-un drep- spre dreapta sau cu cårare spre stînga.
Intra cordaciul în gheretå, în cizme cu carîmbul înalt, hainå dupå ziua parå sau imparå, pajiçtile så aparå pieptånate, cu cårare

281 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 280

284 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 277

lui îl dådeau, pentru mai multe zile, afarå, så doarmå pe scara L-au descårcat din camionul penitenciar, l-au råsturnat
blocului; de senzaÆia, incertå, cå ar avea 13, 14, 15 sau 16 ani; într-un pat, adunîndu-l ghem, punîndu-i såculeÆul cu mîna, în
de chinurile nepåmînteçti pe care le îndurase la Securitatea, ce-l dreptul mîinii, såculeÆul cu falca, în dreptul fålcii çi l-au påråsit
slujea pe Brav Conducåtor. Torturile la care fuseserå supuçi el, în mila Domnului...
Otilia çi Iarba Fiarelor, din momentul în care fuseserå arestaÆi pe Arhanghelul lui Dumnezeu l-a sudat cu electrodul lui
Bulevardul Principal al Arhivei cu Dosarele de U.P. (Urmårire miraculos.
Permanentå). E drept, se pare, cå çi ei, nevinovaÆii, fåcuserå sitå I-a lipit încheietura cu licoare din licoarea lui spiritualå.
împuçcînd mortal vreo cîÆiva împuÆiÆi de ofiÆeri... A azvîrlit cît colo cei 33 de såculeÆi din cîrpå, care s-au înde-
Era sau nu era aça? I se împåienjenirå ochii. Îi pocnirå pårtat, cu chiÆcåituri îngrozite, de cîtå carne nefericitå Æinuserå
urechile. Çi leçinå... ei pînå atunci la piept.
Dar vezi cå çi-aça, împråçtiat vraiçte pe påtura lui infectå, Dupå doar trei såptåmîni, oblojit cu o milå pe care deseori
fiertura Suveranului continua så-çi realizeze efectul çi, chiar çi n-o putem înÆelege, lui Doru i s-a acordat o a doua çanså. S-a
leçinat, secvenÆa existenÆialå din creierul lui Doru Ciçmea se preschimbat într-unul dintre cei mai atractivi çi fercheçi suferinzi,
reîmprospåta. dintre cei dupå care, cu cea mai adîncå ardoare, îçi deschideau
Îçi aminti în spasme constructiviste çi reci cum, dupå captu- venele pacientele sanatoriului.
rarea lor, fiecare dintre cei trei fuseserå vårsaÆi în påduchelniÆa
A fost singurul care s-a împrietenit cu Regele Bolilor Nervoase.
lor, ceva mult mai restrîns decît niçte celule infime, niçte tuburi,
Cînd se întîlneau pe coridoare, se zvîrcoleau sub håÆuri, se
de fapt, inundate dupå poftå çi dispuse simetric în jurul Urlåtoarei,
înfoiau çi fåceau unul la altul: Mîîîr! Mîîîr!...
redutabila salå de anchetå.
Într-o pauzå de tratament, Regele çi-a deznodat, cu gingiile,
Îçi aminti çi cum, dupå douå zile, dådeau din declaraÆii în
cureluça cu care fusese priponit în cîrlig, s-a apropiat, s-a înseninat
hematoane çi din echimoze în interogatorii, fiindcå tot pårea så-l
intereseze pe colonelul Gabrea, trecînd de la unul la altul, cu çi i-a întins Sinistratului gustarea lui de çocuri.
scobitoarea lui gålbuie, crescutå parcå direct din gingie, ciufulin- – Ia-o, frate DoruleÆ... Linge çi castronaçul åsta electric! Så
du-i, ridicîndu-i de bårbie, admirîndu-le magazinele de vînåtåi (ce prinzi puteri. Så Æi se ridice çi Æie, cînd vei vrea, pårul de pe çira
çi le deschiseserå pretutindeni, pe pulpe, abdomen, braÆe çi piept, spinårii...
aça cum çedeau goi pe scaunele de anchetå) sau cåinîndu-i: Pentru neiniÆiaÆii în limbajele de la MociorniÆa nu s-a auzit
– Ori nu v-am implorat eu, purceluçilor... Nu v-am zis eu cu decît un foarte lung cîrîit, Regele învîrtind, în cerul gurii lui, tot
frumosul?!... Så nu ridicaÆi armamentul la Preçedintele æårii. Cå o tumoare.
de aia e dînsul Preçedintele æårii! Bå, cea mai înaltå demnitate a În urmå cu douåzeci de ani, o promoÆie de pacienÆi de la
æårii!!... Çi nu e baraca voastrå de tir?!... MociorniÆa, mårçåluind de-a lungul rîului Teasc, din vecinåtate,
Le mai dådea cu linguriÆa ciorbå de påtlågele roçii, så-i mai dåduserå peste un biet ciobånaç adormit, se apropiaserå de el çi-çi
întremeze, så nu-i crape la anchetå. vårsaserå în trupul lui, ca într-un hîrdåu, toate bolile lor multiple,
Îi çtergea cu çervetul la guriÆå, îi mai dojenea. transformîndu-l într-o clipitå, pe påstor, într-un Rege, bolnav de
– Ori nu vå transmiteam eu, mågåruçilor, pe toate canalele. absolut toate bolile nervoase posibile. ÎnfåÆiçarea sa era cînd
Så nu vå mai încontraÆi cu Çeful Statului?!... Cå de aia e dum- normalå, cînd monstruoaså. Erau clipe cînd la soare te puteai uita,
nealui. Çi de aia nu sînt eu... Sau, de exemplu, nu sînteÆi voi Çeful dar la el, ba.
nul; de corijenÆele lui la englezå, de faptul cå, de la trei ani, ai Pierderi de urinå.“
Îçi aminti, întîi çi întîi, de sora-sa mezinå, cålcatå cu camio- Crize de plîns. Tulburåri de evocare a schemei corporale.
cineva pusese mîna pe ea çi-acum o îmbråca. Îi tråsese o çosetå. Tulburåri ale aparatului fonator. Fading mental.
mintea sa alergase pînå atunci, pe cîmpuri, în pielea goalå, iar IdeaÆie absentå. ConÆinut perceptual cenuçiu. HipersalivaÆie.
Cînd båu primul gît din fierturå, Sinistratul se simÆi de parcå drom demenÆial.
– Bealamulul totsu pre gîtatsn!! RezonanÆå afectivå çtearså. Stare confuzionalå severå. Sin-
– Priditil de la mine pre tåråsicul i tåråsacul!... Sobo! Sobo!... reflex fotomotor slåbit, stare de conçtienÆå semi-abolitå.
muçte mai bine. imposibilitate în mers, dezordine temporo-spaÆialå çi auto-psihicå,
care doar c-o palmå s-a tras înapoi, så-çi facå loc, så se-avînte så „Clinic, bolnavul prezintå tremuråturi fine ale extremitåÆilor,
Gîtul ceainicului ciuruit semåna cu unul de çarpe. Reptilå vînturat creierii cu penseta çi-a mîzgålit într-o fiçå:
memorie nici cît un dop de plutå nu mai avea. un pliu tegumentar, i-a zgîndårit globii oculari, l-a ciocånit, i-a
De asta probabil çi merita så i spunå Sinistratul, fiindcå atingîndu-i lojile amigdaliene c-o apåsåtoare de limbå, i-a ciupit
turå, care så-i încleçteze, la loc, amintirile una de alta. pe la MociorniÆa din an în paçte, i-a testat reflexele fiziologice,
el pe sub scînduri), stråduindu-se så-i prepare Sinistratului o fier- Un diagnostician, medic primar, Dragaulea Cornel, ce poposea
pereÆi ori din legåruricile de fînuri (încå din primåvarå pitulate de îl ignoraserå.
doua încåperi, Regele alegea din ieburile degerate, de pe lîngå
lui, cu vizitele, poterele medicale, ce pînå atunci, cu seninåtate,
foindu-se çi cuibårindu-se cu påtura, într-un ungher al celui de-a
La douå zile dupå ce l-au luat în vizor, s-au låsat çi asupra
În vreme ce Doru netezea pardoselile desfundate, cu tålpica,
nu-i mai cålcau în picioare açternutul, mormîntul.
– Vugo!
çi ciopîrÆitul så funcÆioneze. I-au acordat considerare, îl ocoleau,
– Portaschi Slic tanarasu. Portaschi...
S-au prins matahalele din personalul medical cå se hotårîse
– Tric, trica?...
– Cosim momîrnaso!... Cosim momîrnaso!... cu însufleÆire.
treacå pragul. fiindcå gråieçte din nou, Sinistratul l-a çi avut, scåpîndu-se pe el
L-a invitat Regele pe prietenul såu, de douå ori mai tînår, så-i Cînd au cåzut împreunå pe formularea corectå, de uluire
de kilometru. – Çatatami! Çatami! Tapasu! Çatamu! Çtamu! Scaun!...
gea, ca un magnet, tot ce era insectårime, pe-o razå de jumåtate pronunÆie afazicå ale cuvîntului scaun:
a lemnului putrezit, aparÆinînd tocåriei sau mobilelor çtirbe, atrå- nului Bolilor Nervoase, au trecut amîndoi prin toate fazele de
påçune, în cåutare de senzaÆii tari. Noaptea, strålucirea de felinar În mai puÆin de-o såptåmînå, sub dicÆia pedagogicå a Suvera-
Înåuntru nu se aventurau decît ziua, vitele scåpate de la puterile, så nu renunÆe la viaÆå çi så vorbeascå.
Au balansat totuçi o uçå. Îl chema, adicå, la lupta cea mare pe Sinistrat, så-çi adune
colÆurile zidåriei ce-i ståtea înainte. – Ti-ti-ti... Do-do-do... Bi-bi-bi...
cheie. Dar s-a oprit. I s-a pårut mai elegant så dårîme, cu pîslarii, patul lui DoruleÆ çi i-a çoptit:
Regele a dat så pescuiascå, de prin mucurile buzunarelor, o numai de el însemnate, Regele s-a apropiat, în vîrful pîslarilor, de
de cåsoi. Conac pe jumåtate bîntuit de stafii, pe jumåtate ruinå. În aceeaçi noapte, låsîndu-se pe burlanele çi prin debaralele
hexagonale ale stråvechiului peron, bot în bot cu teribila apariÆie la dînsul, så-çi çi avorteze pruncii nedoriÆi.
semånau cu niçte sunete de motoretå. I-au trîntit pe pietricelele Veneau muieri de la çapte sate din jur, ca, numai uitîndu-se
283 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 278
282 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 279
Çi-au tras pe ei pijamalele de scandaluri, douå croite din doc, În trei vizite îndesite, „imposibilitatea în mers“ se transfor-
mai puÆin Æipåtoare, ciordite de la magazie de Suveran. Singurele mase miraculos în „agitaÆie sau vagabondaj nocturn inconçtient“.
douå halate necåråmizii, care, dupå pårerea lor, ar fi putut fi con- Apoi în mai exactul „deambulism nocturn“ (somnambulism).
fundate, din elicopter, cu douå balonzaide. Pîslarii în picioare. Începuserå de-i culegeau nopÆile de pe crestele acoperiçurilor,
Cîte-o påturå de fiecare, în rucsac, la Regele Bolilor Nervoase. unde se amuzau så påcåne tabla sau så facå så alunece pe burtå
Çi-au alunecat, unul dupå altul, printre lamelele obloanelor, vreo Æiglå.
precum douå coji de såpun. Îi înhåÆau.
Din vîrf, de la gåmåliile stîlpilor de înaltå tensiune, vîrîndu-çi Le legau boturile la sacoçele cu nutreÆuri de neuroleptice,
låbuÆa în tablourile electrice, au decuplat soneriile, alarmele, ener- tranchilizante, hipnotice, sedative, dar, în noaptea urmåtoare, tot
gia electricå, despre care se spunea cå ar juca în ultimul val de de prin stîlpii de telegraf îi culegeau.
garduri metalice, barînd calea cåtre libertate. Îi ferecaserå sub cearceafuri çi cureluçå, dintr-o piele de n-o
Regele, încå sedat, mai aluneca, îçi mai frîngea gîtul. putea tåia nici çobolanul cu dinÆii. Îi gardaserå cu cîte-un pacient
Dar la dînsul, orice schimbare intervenitå în starea de sånå- cardiofob, din åia de nu prea adorm, de fricå så nu li se opreascå
tate, mai curînd ameliorare se chema cå era, într-atît era tipul de inima în cursul somnului.
turbat de bolnav. Degeaba.
Sinistratul a intrat peste cuçcareta ultimului paznic, moç Ro- De abia îçi luaserå avînt pe clådiri çi, de la un timp, uite aça,
mergan, care dormea revårsat peste patul såu, din patru scaune cu ideaÆia lor såracå, erau cu minÆile numai dupå evadare.
înçirate, çi i-a furat archebuza çi muniÆia din primul råzboi mondial. Greu så stråpungi cercul de oÆel al sanatoriului, påzit aidoma
La urmåtorul brîu de sîrmå ghimpatå, Regele a scos din unei unitåÆi militare. Greu så påråseçti, cu çanse de succes, zona
rucsac un cleçte cu fålcile de crocodil çi, din cîteva clånÆånituri, limitrofå a MociorniÆei, pe trei sferturi pustie, în care urmåritorii
a transformat colacul într-o duzinå de sîrmuliÆe inofensive. te puteau vedea ca în palmå, iar såtenii de abia açteptau så-çi
Au ocolit apoi çiragul de gropi, acoperite cu Æårînå çi placaj încaseze recompensele pentru predarea fiecårui nebun, cu pîslari,
putrezit. în fundul gol, halat çi cipilicå pe cap.
Çi au zvîcnit în întuneric. Såturîndu-se så mai stea cu båtaia çi cu tranchilizantul pe
Dupå vreun ceas de mers întortocheat çi gråbit, båteau pas de ei, Mandravela îi ataçase la un detaçament de vioi (pacienÆi ce se
defilare printre pîrleazurile çi ulucile satului Zgîndåreni, moçie puteau deplasa, de colo pînå colo, pe propriile picioare). Îi alipise,
unde, pe vremuri, tåiaserå çi spînzuraserå cele douå fete moftu- pentru a-i obosi, la o unitate de muncå.
roase çi neîncepute ale bogåtanului Iacovachi. În iarna aceea, la MociorniÆa ninsese pe sponci, iar curÆile
Cînd îl adulmecau pe Rege, cîinii nu mai låtrau, cåÆelele sanatoriului se înfåÆiçau såråcite çi våduvite de zåpadå.
scînceau, zåvorii dådeau, din Æestele lor påtråÆoase, a înÆelegere çi Fiecare Gogo pornea înarmat cu cîte-o bidinea chealå çi-o
resemnare. cåldåruçå de apå cu var, cu care trebuia så spoiascå (pe jumåtate
Treceau ÆicniÆii pe uliÆi, ca prin calupul de unt. da, pe jumåtate ba) fiecare copåcel. Fiecare bordurå. Fiecare
Ultima porÆiune, dinspre noul Zgîndåreni, cåtre dårîmåturile pietricicå. Fiecare tulpinå de brusture îngheÆat ce i se ivea înainte.
vechiului conac, au parcurs-o strîngînd între pulpe niçte diavoli Pe pajiçti, supravieÆuiserå muståÆi de ierburi scrumite. Pres-
de Æapi, care, spre deosebire de cei blînzi çi împåciuitori ai Coope- chimbate în ÆurÆuri. Pe care aceiaçi Gogo trebuiau så le pieptene
rativei, îçi bîÆîiau grumajii çi scoteau, la vale, båçini dråcoase, ce (cu niçte piepteni îmbåtrîniÆi, soioçi, fårå dinÆi). În aça fel, încît,
plecarea sa, s-au procopsit cu o parå pentru måsurarea tensiunii Çi cå mågarul (le era evident totuçi cå era un mågar) avea calitatea
Nu se çtie ce-o fi priceput çi ce nu medicul, cert este cå, la cå Raicopol le furase inimile, vîrîndu-çi-le în buzunarul cel mic.
leafa sa de internist pe cinci ani. de porumbei, iar, din spatele lor, noi så-i auzim conversînd cum
de grangur din MiliÆie, stivuindu-i doctorului înainte, fårå o vorbå, se apropie de un alt tip bizar, care înainta sub povara unui coteÆ
Cu o dimineÆå înainte, Iarba Fiarelor spårsese un apartament O împrejurare misterioaså a înlesnit ca individul cu scara så
cale çi-o cheltuise. noi îl surmenasem, cu sålbåticie, såptåmînile trecute.
Ca çi cum, ultima perioadå, Sinistratul nu tot printre cadre medi- Mirela a çoptit cå Raicopol vådise mult caracter. Deçi tot
cu unul dintre cei mai bine vorbiÆi doctori de care putuserå afla. foarte bine.
Cu infinite precauÆii, îi aranjarå o consultaÆie, pe teren neutru, O båtrînicå pretindea cå totuçi Anghel Raicopol conducea
stabil al staÆiei PiaÆa Unirii 1.
nu-i îmbunåtåÆiserå în chip prea simÆitor sånåtatea. la nici treizeci de secunde dupå ce au simÆit, sub tålpi, peronul
såu intermitent, Doru, cåruia nici muntele, nici sanatoriul, iatå, De fapt, unii dintre noi au început så-l regrete pe Raicopol,
– Vå zic alivoar! çoptise, neiertînd-o nici pe dînsa, din leçinul expresii golåneçti despre biata mamå-sa...
penaj de cocoç... plesnim cu palma în creçtet... Ori så-i agrementåm retragerea cu
pe gît, dupå ureche, parte så-l încurajeze. æi-au çi dat tuleie çi nitura pînå la prima staÆie) nu ne-a mai trecut prin minte så-l
în primire bezmetica, parte så-l pupe, cum pupa ea toÆi bårbaÆii, drumul (a venit altul, fårå necazuri personale, çi-a condus gar-
– Ce mai faci, puÆoiule çi neispråvitule de frate-meu? îl luå – Sigur. Pe de altå parte, nici nouå, celor cårora ni s-a dat
umerii Ierbii Fiarelor çi-ai Monarhului Bolilor Nervoase. mai mult, nici mai puÆin, decît atît.
Sinistratul, pozînd în petrecåreÆ abÆiguit çi sprijinit discret între çi inclusiv zîmbi prietenos, aråtînd cå nu dorise så comunice nici
interesul Ho diábilos çi Genel), fu livrat, cåtre miezul nopÆii, – De victimele lui dragi, repetå amabil cel care întrerupsese
(în legåturå cu care, nu peste multe zile, aveau så-çi manifeste – Poftim? se opri derutat povestitorul.
La aceastå adreså, cåzînd taman în albia vechii Bucureçtioara unul dintre ceilalÆi çapte så-çi întoarcå privirile nedumirite cåtre el.
exterioare, caracteristice începutului de secol. obicei, nimeni nu çtiu cum s-o ia, dar care nu împiedicå pe nici
fortåreaÆå cu parterul înalt. Oblonitå. Un singur etaj. Stucaturi intervenise tocmai cu aceastå minusculå remarcå, pe care, ca de
Spåtarul, apoi cu bulevardul Hristo Botev (fostå a DomniÆei). O cius, care, dupå ce asistase surprinzåtor de tåcut la întreaga çuetå,
ulicioara Calomfirescu face unghiurile de întîlnire cu strada Stelea – De victimele lui dragi, precizå, din senin, poetul Paul Vini-
unul dintre numerele mici, impare, în vecinåtatea locului unde atît de înzestraÆi.
Casa consulului era puså pe stråduÆa Radu Calomfirescu, la Plîngîndu-se în gura mare cå se desparte de niçte cålåtori
niciodatå, puçtoaica se dovedise, în douå rînduri, imprudentå foc. Salutînd publicul ca un boxer.
Dar, mai ales, pentru cå, mai pornitå împotriva regimului ca A plecat cu braÆele sus.
cå, tunså chilug, de-abia avea stare så açtepte så-i creascå pårul. privirile noastre.
cå era datå în U.G.T. (urmårire generalå pe Æarå). Nu numai pentru trupele de comando. Habar n-am de ce, dar nu l-au pocnit sub
prea låsa så-çi scoatå capul de la cutie. Nu numai pentru fleacul L-au încadrat patru, înneguraÆi çi clådiÆi cu vitamine, de la
såu activist Rîmniceanu, o transferase în cåsoiul consulului çi n-o cu ochiul.
gase çi pe Otilia-Fiola din supravegherea de maniac a pårintelui tunelului çi-a reluat o poziÆie neagresivå, de biped, çi ne-a fåcut
Pentru cå, „duçman al poporului“ consecvent, IF-ul o dezle- Cînd s-a trezit depus cu tålpile pe plançeul de beton al
289 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 304
292 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 301
Ciupi secretarele. – Cum, må?... Çi zicea el „cînd am fost mic“? Cå „måmica
Sårutå dreapta directoarei-adjuncte. mea“?... Çi aça... Çi pe dincolo?!
Intrå ca un taur în cabinetul directorului-plin (o huidumå de – În seara asta, la Cenaclu, a citit Cristi. Iar acuma se produce
bucovinean, cu care fåcuse lupte greco-romane în tinereÆe, cu care åsta, declarå criticul literar Iulian Costache. Råmåsesem la mama
mai fåcuse afaceri çi care îi era çi acum îndatorat cå nu-i frînsese lui åla. Çi tu ce-ai fåcut?
atunci gîtul) îi råsfirå înainte jumåtate dintre certificatele, pe care – Întîlnisem, vå daÆi seama, în sfîrçit, un om sincer! Prietena
izbutise så le falsifice în favoarea lui Doru. Iar în contul celeilalte mea, dacå ar fi fost acolo, ar fi avut mînå liberå de la mine så se
jumåtåÆi pe care nu reuçise încå så le plastografieze, rupse de la îndrågosteascå de Raicopol. „E un om sincer“ i-am çoptit unui tip
sufletul såu çi îi înmînå huidumei, douå sute cinci zeci de grame din apropiere, cu o scarå, cu o pompå çi-o salopetå de zugrav,
de bijuterii, din goldul cel mai pur. iar åla s-a uitat la mine cu o scîrbå inimaginabilå...
Cînd Sucu Marcel închise uça pe cealaltå parte, Doru Sinis- – Laså gargara, måi, idiotule. Rade, mai bine, ce s-a-ntîmplat!
tratul, numit, de obicei, în acte Ciçmea, devenise, pentru multå – Cum ce? Omul tavanelor a prins så må fixeze cu o scîrbå
vreme, în hîrtiile oficiale (fiindcå gioarsa de carte de telefon a indescriptibilå, n-auzi?... Iar între timp, måi, copii, Raicopol depåna,
lui Sucu se deschidea invariabil la litera L çi de-acolo îi alesese prin microfon, niçte amintiri care adormeau populaÆia. Celelalte
el numele) Doru Lupaçcu. garnituri de metrou, din spatele garniturii noastre, fuseserå deco-
Înmatriculat în catalogul clasei a IX-a B a Liceului Mecanic
nectate. La Dispecerat se înfåptuia panicå. Trimiseserå, e drept,
Pipera, cursuri serale, la poziÆia 38, ca nou transferat de la Liceul
o echipå de gealaÆi antrenaÆi, care au apucat-o pe jos, prin sub-
Energo-Montaj numårul 25. Cu o foaie matricolå ciuruitå doar de
teranå, pentru a ajunge la nebun...
medii trimestriale de trei, patru, cinci çi rar çase. Tot ideea lui
...Unul dintre momentele de gingaçå bucurie spiritualå a fost
Sucu: era mai avantajos pentru proaspåtul botezat Lupaçcu så fie,
atunci cînd, folosind staÆia de emisie a unei garnituri apropiate,
mai curînd, de plîns, decît de verificat.
Påråsind Pipera, în buzunarul interior de la piept al sacoului, dispeceratul ne-a distribuit sfaturi nouå, celor cåzuÆi în cursa lor
Sucu îçi ordonase foaia de transfer, semnatå çi parafatå, un carnet de çobolani, despre felul în care ar fi trebuit så ne relaxåm çi,
nou de note çi orarul pentru a doua zi (obiecte de studiu, la care, relaxîndu-ne, så parcurgem împreunå ore plåcute. Deoarece,
de bine, de råu, Sinistratul începu så se tîreascå chiar dintr-a doua cicå-se, viaÆa era frumoaså.
dupå-amiazå: InstalaÆii electrice, Prelucråri mecanice, Limba ...Så nu care cumva så fumåm, cå ne cauzeazå. Iar dacå nu
Românå, Elemente pentru automatizare, Analizå matematicå çi am fost måcar în stare så spargem uça de la cabinå çi så-l anihilåm
Limba Englezå. „Orele“ erau de 40 de minute. RecreaÆiile de 5. pe descreierat, baremi så tåcem dracului, så nu mai tot urlåm ca
niçte disperaÆi...
Pînå se va întrema çi va învåÆa cum se cuvine InstalaÆiile Pe întreg parcursul cît åçtialalÆi lansau apeluri despre ceea ce
electrice, o lunå, douå, Doru va råmîne radiat dintre membrii så înterprindem noi cu vieÆile noastre, domnul Anghel Raicopol,
activi ai bandei de balerini çi bijutieri ai IF-ului. Bandå strîm- de la staÆia lui, i-a acompaniat extrem de bine dispus, fåcînd
toratå. Încropitå, mai mult, numai din el... remarci spirituale. Alipind jocuri de cuvinte. Çi, în final, rugîndu-i
Mai dådu Iarba Fiarelor un singur tun, acoperit de Arvinte, pe cei de la Dispecerat så ne dea pace, så nu ne mai sperie, pentru
spårgînd, în noaptea de 12 aprilie, feÆele ursuze, verde-închis, cå absolut toÆi cei care ne suisem în vagoanele lui, ne potrivisem
cårnoase, a douå seifuri din mårunta unitate C.E.C din Calea a fi niçte naturi exagerat de sensibile...
Zîmbea. Distinsa profesoarå era o tipeså.
covor. Nu s-a zbåtut deloc. çurile cu parizer sau cu fripturå de curcan.
L-au coborît din cabinå, l-au dat din mînå în mînå, ca pe-un excelent, în care putei så-Æi ronÆåi în liniçte pastilele, între sendvi-
ore, s-au apropiat, brusc, de el, ca niçte bestii, çi l-au luat. de românå-englezå, care accepta în internat çi båieÆi. Era un loc
...Nu s-au låsat impresionaÆi cu nici o Marilenå çi, dupå trei Æinutå de o rubedenie mai de pe departe de-a sa, mare profesoarå
spus. Marileno, nu må påråsi tu pe mine!!... Cunoçtea çi o pensiune tainicå, particularå, cu circuit închis,
aceia care ziceaÆi cå nu e bine la noi, în Æarå!... Marileno! i-am Îi va elibera tot el adeverinÆå de încadrare în cîmpul muncii.
în noaptea de acum nouå luni, ce impresie greçitå aÆi avut toÆi cel mai puÆin, prin registre, cu verificårile çi poterile.
Çi, dacå Aradul pårea un oraç liniçtit (pentru unii dintre noi), fi lipit decît la un seral. La seral, poliÆaii învåÆåmîntului bîntuiau,
Ce 12 domniçoare au våzut lumina lumii la Iaçi! Aprilie fiind, aproape sfîrçit de un an çcolar, Doru nu putea
Ce 16 bebeluçe s-au nåscut azi-noapte în Bucureçti! la vreun liceu.
Çi dacå m-aç vedea nevoit så scot carneÆelul, aÆi vedea voi: sa. Îi va fabrica el însuçi actele necesare înscrierii în clasa a noua,
discutåm noi aici (puçi pe glume çi çotii)... açezate, oferindu-se så-l treacå, un timp, pe Sinistrat sub protecÆia
fete au fost çi s-au mai nåscut în maternitåÆile noastre, de cînd binefacerile învåÆåturii, înçirå cîteva dintre ciudåÆeniile unei vieÆi
Cå ne açteaptå vremuri îmbåtåtoare, PRIETENI! Pentru cå muçchi îl absolviserå pe liceu cu tot cu bacalaureat) le confirmå
rile mele de viitor sînt çtrasate, multicolore, nestemate. cåruia se desfåçura întîlnirea çi singurul dintre cei prezenÆi ai cårui
aceastå propoziÆie, simt nevoia så vå spun, de pe acum... cå visu- Pînå la urmå, tot Sucu Marcel (într-unul dintre hogeacurile
Fiindcå må întrerupsesem çi nu mai puteam så plec din naiba mai våzuse vreodatå, Sinistrat sedentar.
uçurinÆa cu care se miçca Fred Astair... curcan. Puteau så-i citeascå la cåpåtîi exerciÆii de matematicå. Dar,
cheile çi portofelul. Din dorinÆa de a da apariÆiilor mele în public Le era lesne så-i dea, la fiecare maså, så haleascå cîte-un
mîni... Çi unde-mi låsasem (fårå prea mare plåcere) buletinul, Primele douå prescripÆii erau fleacuri.
dintr-o bere. La care mai ståtusem în gazdå acum vreo douå såptå- puså, sportivå, pe cele ale unei vieÆi sedentare.
„Nu avusesem nimic de fåcut çi m-am dus så sorb învåÆåturi unui învåÆåmînt regulat. Mutat de pe ostroavele unei vieÆi preasu-
conectat, dar îl desluçeai cam aça: Depus çi råsfåÆat pe limanurile unei alimentaÆii îndestulåtoare. Ale
plimbe prin tumultoasa viaÆå a domniei sale. Nu erai tot timpul Revigorat cu o medicamentaÆie lejerå (pe care le-o çi prescrisese).
de comandå... Çi, c-o expresivitate neliniçtitoare, continua så ne Trebuia doar, un timp, Æinut departe de emoÆiile violente.
în factorul lui psihologic. Omul çedea çi el liniçtit la postul lui mitoare de sånåtate.
Aça cå, în prima fazå, nu l-au înråit prin nimic. L-au låsat sa excepÆionalå, viitorul apropiat îl va gåsi într-o stare mai mulÆu-
de-a ne strivi, pe noi, de vreun cot de tunel. Medicul îi asigurase cå, deçi Sinistratul era departe de forma
så-l creascå pe el çi pe sorå-sa, cå Raicopol nu va pierde ocazia operaÆie, secÆionîndu-i, cumva, vena jugularå.
Çi, datoritå faptului cå mama sa lucrase cu atîta abnegaÆie, torul n-ar fi înghiÆit banii, ar fi fost ei nevoiÆi så-i trînteascå o
din senin, så porneascå. Ministerul de Interne. Arvinte remarcå, în treacåt, cå, dacå doc-
taneu în sala Dispeceratului le era groazå çi cå metroul ar putea, cu chipul lui Nicolae Bålcescu çi sustrase de la barosanul din
Pe de altå parte, generalilor de Securitate ce råsåriserå instan- loc înåuntru celor douå mii de bilete de bancå albastre, imprimate
azi dimineaÆå, nu uitase atît de mult... tuÆa de piele, ovalå, de culoarea piersicii coapte, pentru a face
metrou uitau, uneori , så deschidå rapid uçile. Nici unul înså, pînå arteriale, bandaje, flaconaçe, un stetoscop, scoase toate din gen-
303 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 290
302 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 291
...Aluzia cu urlatul nu era mai puÆin adevåratå. Întrucît ai mei O chema Maria Nicolici.
îçi dåduserå, într-o anumitå clipå, în petec. Întrecîndu-se så urle. Mînå în mînå cu MiliÆia din cartier.
Care bårbaÆi, care femei... Dar a intervenit tot båtrînul Raicopol, Ocupîndu-se cu niçte cåcaturi de vråji. În rest, persoanå cultå,
explicîndu-le cå, dacå nu laså ciocurile mici, se va vedea obligat violoncel, clavecin, culturå clasicå, elevatå (cînd auzi çi vorba asta
så execute pas sportiv cu ei, cå ne va pune så-l aplaudåm în ritm filozoficå, elevatå, lui Arvinte, ce era veçnic mort dupå cuvintele
ori chiar så recitåm poezii despre dînsul. AmeninÆarea cu poezia distinse, aproape i se sculå.)
i-a înfiorat... IsteaÆa dåscåliÆå putea fi înså çi cu curul în sus, pretenÆioaså.
Fiecare a cåzut pe gînduri, socotindu-se cam ce poezie ar pu- Punea douå condiÆii. Pe parcursul çederii la ea, noul primit så nu
tea recita el despre Raicopol. Unii puteau. Îçi miçcau deja buzele ia, nicicînd, legåtura cu vechii såi camarazi. Çi costa mult.
ca çi cum s-ar fi rugat. Se pogorîse liniçtea. ToÆi trågeau cu urechea „Foarte bine“, dådu, scurt, undå verde afacerii Iarba Fiarelor.
mai zîmbind, mai plîngînd, la çirul necazurilor personale cu care Çi în a doua noapte, 8 aprilie, într-o vineri, sub pretextul aco-
se luase la trîntå Raicopol. Îl ascultau absorbiÆi pe magister. peririi cheltuielilor, bårbieri de monetar toate casieriile pråvåliilor
Acesta avea çase vagoane de ostateci. Un microfon. Çi miçca ce nu-çi depuseserå, de cu searå, încasårile la bancå, din zona
încetiçor, prin înaintea noastrå, din talentul lui literar. Gårii de Nord, de la magazinul „Sora“, håt, pînå la dughenele
– Domnule, zise criticul literar Dan-Silviu Boerescu, individ Hotelului „GriviÆa“. Trecu çi pe alåturi çi-çi fåcu fråÆeçte mendrele
çi pe dreapta, la „Cerbul“, magazin de încålÆåminte.
care nu prea trecea pe la Cenaclul UNIVERSITAS, dar se ataça,
Un cearceaf cu bancnote trimise, c-o maçinå, acaså, în
aici çi acolo, cînd çi cînd, la cîte o cafea. Povestirea ta, în prin-
„Calomfirescu“.
cipiu, este bunå. Povestirea ta curge fluent. Dar din povestirea
Celålalt muçuroi de bani, produs mai cåtre dimineaÆå, îl înveli
ta lipseçte ceva. În vagonul acela nu erau çi femei?
într-un cupon de stofå, îl piti pe terasa unuia dintre blocurile la
– Este chiar direcÆia cåtre care m-am çi råsucit så privesc...
parterul cårora fåcuse onoarea de operase. Balot suspendat, c-o
Imediat ce m-am såturat de zugrav çi de scarå... Råsucire acom- frînghie, deasupra troliului liftului, urmînd a fi recuperat çi degus-
paniatå cu înjuråturi. Am pornit så le consolez pe foarte viitoarele tat, peste o såptåmînå, douå, cînd lucrurile se vor mai limpezi.
mame, cîte se nimeriserå singure prin apropiere. Se nimerise Pe 10 aprilie, Doru era deja instalat într-unul dintre domi-
numai una. Mirela. Cu care am schimbat impresii, numere de ciliile profesoarei de românå-englezå.
telefon. Çi, întrucît în vagon tocmai se stinsese lumina. Dar nu... Anume în cel de-al doilea rînd de case (cele pe care gazda
Voi sînteÆi niçte porci. N-o så må înÆelegeÆi... le avea la administraÆia financiarå trecute pe numele unei måtuçi).
– Încearcå, barosane. C-o så facem eforturi... trase un fum, Cåscioare mai cochete çi mai liniçtite. Patru numere mai jos decît
din port-Æigaretul såu din lemn de cireç, Cristi Popescu çi-çi miji primele. Cadastrate înså pe aceeaçi inegalabilå çi electrizantå
ochii a zeflemea çi bunå-dispoziÆie. stradå Perone. Pe mîna dreaptå, cînd påtrundeai dinspre strada
– Degeaba! N-aveÆi nici cea mai amårîtå çanså. Voi aÆi scris Stoian Militaru.
poezii numai cînd eraÆi mici. Çi atunci numai d-alea porcoase, În dimineaÆa zilei de 11 aprilie, într-o luni, Sucu Marcel se
cu madam MiÆa. prezentå la sediul unui liceu industrial de pe Platforma Pipera
– Brançazå-ne atunci, din nou, la Raicopol! comandå Gîrbea. (ales special în celålalt capåt al Capitalei, pentru ca Doru, apariÆie
– Horia, imperturbabil... Trei ore am zåcut în tunel. Dispe- proaspåtå, så nu se vînzoleascå, de dimineaÆa pînå seara, stîrnind
ceratul fusese luat prin surprindere. Dupå opriri, conducåtorii de bånuieli, prin acelaçi cartier).
protestele chelneriÆei cum cå unitatea deja se închisese. pe stråzi pînå aici, dupå ei, så le vîre, cu forÆa, prin buzunare,
absolut nici un ban. Nici prin gînd nu le trecuserå så ia în seamå Se comportau ca çi cum tîmpitul åla de Traian Iancu galopase
afarå. Întreprinseserå o chetå jalnicå, în urma cåreia nu se strînsese Dimpotrivå.
revårsat, înainte de a fi azvîrliÆi – în çuturi çi pe bunå dreptate – tare din dezinvolutrå.
Ca çi cum çi-ar fi dorit så ispråveascå tot ceea ce aveau de Ei erau, dar anonimatul åsta nu pårea så le çtirbeascå prea
Cînd unul. Cînd toÆi o datå. puÆini îçi våzuserå vreo consoanå publicatå pe undeva!!
Repezit. Smucit. Iubit, nici regimului, cîntece de slavå, erau negativiçti çi, ca atare,
Vorbeau tare. poeÆi, care nu se înghesuiau deloc så-i înalÆe lui, Conducåtorului
alte alea. Aceçti puçtani erau deci genul acela proaspåt reapårut de
Æite, Cenacliçtii (poeÆii GeneraÆiei ’90) se apucarå så istoriseascå riserå aici.
În „Cafenea“, o datå distribuiÆi în jurul celor douå mese înfrå- cei mai gingaçi se retråseserå cåtre case, cei mai întårîtaÆi nime-
altceva. Înså nu POEZII...) ieftinå, fuseserå alungaÆi de acolo de minuscula orå de închidere,
Horia... El putea så-l asigure doar cå disputabilele texte erau orice de lecturå din seara de vineri, bîntuiserå apoi crîçmele cu bere
umerii, c-o nedisimulatå uimire, çi nelåsîndu-se intimidat, acel Cenacliçtii proaspåt intraÆi îçi încheiaserå çedinÆa såptåmînalå
– Habar n-am. Se putea organiza un referendum... îçi înålÆase Se açezarå. Çi se pornirå så råcneascå fiecare în legea lui.
douå.
surd, prevestind o furtunå.
Ochirå cenacliçtii, cît ai zice peçte, mesele din mijloc. Alipirå
pietruitå, pe trotuar, în direcÆia numitului Horia çi folosind un glas
gåligani, toÆi poeÆi, nåvålirå în salonaçul din spate.
drumul lor spre „Cafenea“, cåÆårîndu-se ameninÆåtor, de pe strada
cînd cei 7-8 membri ai Cenaclului literar UNIVERSITAS, toÆi
– Da? Çi atunci ce erau?... întrebase sus-numitul Cristi, în
într-un ruçinos çi stînjenit factor poçtal såtesc) îçi întoarse ochii,
de puÆin, POEZII.
Çi acum (însoÆit, în dreapta, de duhul Spiridon, materializat
scîrbos) aceste texte, susÆinea botosul, nu erau, bineînÆeles, cîtuçi clasa a II-a.
Înså oricît de extraordinare se dovediserå (în felul lor cu totul çi-n ciorchine, din vinilinul fertil al vagoanelor de personal de
drept, superbe. Îl durea så admitå cå erau ele aça de extraordinare. Se întreÆinuse cu drojdierii çi navetiçtii ce creçteau, viguroçi
de cåtre un håndrålåu pîntecos, pe numele såu Cristi, fuseserå, e Înnoptase prin gåri.
så recunoascå, în cele din urmå, cå textele recitate cu puÆin înainte Se bågase prin case de våduve.
Unul mic, botos, ochelarist çi råu ca un dulåu, Horia, trebuind ani, colindase açezårile, dinspre Satu-Mare, cåtre DîmboviÆa.
(Se citiserå çi-n seara aceasta. Se forfecaserå pe drum.) bunea çi scotea, uneori, tot bîzdîcul din muierile trecute de 40 de
era çi secretul care-i Æinea împreunå. Se citeau între ei.) încå tînår, c-o pålårioarå de vînåtor çi-o muståcioarå ce le înne-
Pe amårîÆii aceçtia nu-i citeau nici måcar måmicile lor. (Åsta çit într-un postav gros, vernil, de pådurar, c-o cålcåturå de bårbat
un bilet de tramvai. (D-aia încå nici nu le-o publica). incognito dintr-o vizitå de lucru din judeÆul Satu-Mare. Çi, cåptu-
Ori întreaga lor operå, probabil, ar fi putut fi lesne tipåritå pe În urmå cu vreo trei zile, prezentul Brav Conducåtor fugise
închinate operei lor. la cele mai pitoreçti çi brutale straturi ale poporului såu...
manualul de literaturå de clasa a XII-a, comentarii elogioase nerecunoscut sub uimitoarele sale travestiuri, så se scoboare pînå
mii dintre ei ar fi påstrat, în buletine, împåturite çi smulse din clanÆa palatelor sale. Çi, întocmai ca Alexandru Ioan Cuza, de
trançe babane din Fondul lui literar. Sau ca çi cum chiar çi ulti- DemnitåÆi ce nu-l împiedicau ca, la fiecare douå zile, så apese

297 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 296

300 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 293

– Ordinarule. Dacå-mi dai puÆin cheile... Så çtii cå te las så Buzeçtilor, cu mobilier stråvechi, din lemn, çantaliu, din Råzboiul
te freci niÆel de çosetele mele... de IndependenÆå, cu duçumelele subÆiate ca foiÆa de Æigarå,
– Ieri dimineaÆå... Çi-a båtut unul d-åla de împinge metroul vålurite çi adiind a petrosin, dar ducîndu-i-se buhul C.E.C-ului de
joc de noi. DimineaÆa am întîrziat... Pierdusem deja primul accele- acolo cå achitå cle mai impozante retrageri çi mandate poçtale din
rat cåtre Ploieçti. Am alergat dupå metrou, çi era så iau metroul colÆiçorul acela de Bucureçti.
pe scarå, cum se spune, fiindcå må prinseserå uçile çi fluturam Cît Iarba gîdilå cu instrumentarul såu de spårgåtor broaçtele
c-o mînå çi c-un picior afarå. celor douå bulbucåturi nemÆeçti de metal, çi Regele c-o lumî-
...Tipul care supravegheazå uçile m-a rugat så trag steagul nåricå, în coastele lui, îi Æinu bîzul, chiombindu-se så bage la cap
înåuntru. Eu i-am strigat cå sînt, în general, de acord. Numai så ce înseamnå, dupå atîtea nefericite boli de cap, çi cea mai pre-
deschidå o datå, în må-sa, porÆile alea, cå må mototoliserå de tot Æioaså boalå din lume, boala de mîini a IF-ului.
çi nu mai reuçeam så respir... De abia întindea hoÆomanul degetul cu chiureta cåtre uça
...Le-au deschis. Çi-am nåvålit în aglomeraÆia dinåuntru, cu casei de bani, cå sub atingerea sa fermecatå, încuietorile plezneau
atîta înflåcårare cå nu numai c-am izbutit så nu må mai prindå uça çi såreau, ca broscuÆele prin iarba din Ciçmigiu, sub apåsarea
aia greÆoaså, ba chiar am reuçit så-mi miçc, imperceptibil, un cot. picurilor ploii!...
În rest, liniçte çi pace. Adicå nu chiar liniçte. Fiindcå de aici începe Molozul de bancnote – patru sarsanale – îl repezirå în Calom-
firescu, prin çoferul lui Arvinte, Spînzu, un Æigånuç agil çi devotat.
straniul...
Numai de-un metru jumåtate.
...Ål de conduce metroul a luat microfonul çi ne-a strigat prin
Fåcut parcå doar din pieliÆe çi cartilagii de liliac.
staÆie, nouå, celor din vagoane: „AtenÆiune! Må numesc Anghel
Nu deschisese gura decît cît så le vîndå pontul...
Raicopol. Çi pentru ce i-am fåcut eu tînårului pe care l-am strivit
Ei trei, råmaçi în Buzeçti, nu hålåduirå aiurea pe stråzi. De
între uçi (mie mi se fåcea onoarea). Çi altora, pe care i-am zdrobit
scîrba patrulelor, se strecurarå într-un subsol de bloc de pe Doctor
la fel de bestial... Declar cå sînt o brutå, un ticålos çi-n aceste clipe Felix, peste drum de cîrciuma „Fîntînica“, traserå tutun, halirå
grele må gîndesc la mama!...“ alune din buzunarele cît cåruÆa, ale lui Arvinte.
– Zåu, må? Çi, din bîrfå în bîrfå, pînå la mijirea zorilor, sorbirå çi pisoiul
– Lumea înmårmurise. Mi-am zis: „Laså-l în pace. Poate de juma’ coniac, pe care-l descoperi Regele, inspectînd boxele de
coboarå la prima. Garnitura a mai mers vreo douå minute cu pas placaj ale locatarilor.
mårunt. Çi apoi s-a oprit cam pe la mijlocul tunelului... Cineva Cînd pîntecele de fieråtanii ale primelor tramvaie scåpate din
din cabina de conducere se juca la lumini... depou hîÆînarå stråduÆa, degajarå çi ei locul çi o tulirå, pe luminå,
...Apoi o voce: „Aici Anghel Raicopol. Am så vå vorbesc în Calomfirescu...
despre necazurile mele personale!... Cînd eram mic (închipuiÆi-vå Din noaptea aceea, se gîndi, se råsuci din nou, în planurile
cum aråtam eu la cinci-çase ani) am våzut un film despre mare... sale, IF-ul, çi hotårî de-acum cå, dacå doreau într-adevår så
Mama mea (o femeie înaltå, frumoaså) muncea cu abnegaÆie så haiduceascå çi chiar så ridice viaÆa Preçedintelui Æårii, nevoii de
ne creascå pe mine çi pe sora mea. Între timp, eu fåceam tot felul gologani trebuiau så-i punå botniÆå, s-o împingå în planul al
de nåzdråvånii çi tîmpenii...“ doilea. Se pråvålea peste ei, cît casa, nevoia de armament. Erau
– Hoopa!... Iaråçi vråjeçte Bånulescu! Au început deja så-Æi înså la mijloc de cerc vicios: spre depozitele cunoscute de arma-
creascå pe spate pene de papagal. ment puteai så-Æi croieçti drum numai cu arma. Ei, excluzînd
çi de titluri. bine mama, tatål çi fraÆii lui Radu.
Preçedintele de Onoare al Academiei, posesor al altor 36 de puteri minÆirå çi se liniçtirå, fiecare în sinea lui, cå åia ar putea fi foarte
Suprem, Preçedintele Æårii, Secretarul General al Partidului, Dar apoi, dintr-o nepåsare faÆå de adevår tipic balcanicå, se
cårui groazå nu se clintea nici frunza în Bucureçti: Comandantul çtiuse nevåzåtorul Radu cå åia se aflau chiar acolo.
protejat de un strat gros de deghizament, çedea chiar acel de a toÆi ascultåtorii se fåcu pielea ca de gåinå gîndindu-se cum de
La cea de-a cincea maså (neghicit decît de bårbatul în trenci), fioroçi, cu mutre de ocnaçi, probabil de curînd amnistiaÆi. Çi pe
Sufletul såu dorea Vasconi. måsuÆå din salonaçul din faÆå, dormitau patru cetåÆeni raçi în cap,
Aveau coniac Vrancea çi Vasconi. Din care dorea sufletul lui? Radu s-au întors cåtre stînga çi-au constatat cå, într-adevår, la o
coniac mic. Çi toÆi cei pînå la care se propagau cuvintele inexplicabilului
IF-ul comandå încå un rînd de nechezoluri çi cîte-un în concediu. Vezi masa din stînga...
în noapte, pe latura dinspre Hanul lui Manuc a Cafenelei. conçtiinÆa aceloraçi meçteri anonimi. Acum amnistiaÆi çi expediaÆi
de afarå, ce-çi continuau comerÆul ilegal cu blugi çi Æigåri Kent, familia... Mai ales cu acea parte a familiei de sex feminin... În
cele cåruia, IF-ului i se nåzåri cå întrevede siluetele Æigåncilor cårbune, încå de la intrarea în piosul açezåmînt... Eventual cu
descårcîndu-çi în toate direcÆiile sclipirile de fachir. Çi prin tora- – Ctitorii unei închisori – repetå Radu – sînt zugråviÆi, cu
stråveziu, chel, supt, cu ochelari imençi çi mutrå de Mircea Eliade, în greutate, abia apoi catadixind så treacå la personajul urmåtor.
trenci imens, tuns scurt, albit, cu alurå de înotåtor çi un personaj
Pauker, intersectatå de ani, acÆiuni politice, perioade în care luase
un taximetrist måtåhålos, un lungan numai os, lipit de propriu såu
Pauker, Radu se oprea, prezenta separat çi luxuriant viaÆa Anei
La a doua maså, beau votcå din niçte påhårele cît unghia,
tului cå, dacå istorisea un banc în care apårea, de exemplu, Ana
boltiÆi medieval, triplîndu-se în partea de sus, purtînd ferestre în ei.
soane. Din cauza meandrelor complicate ale naraÆiunii. Çi a fap-
alte cinci mese, înçiruite în semicerc, de-a lungul celor doi pereÆi
durau 45 de minute çi nu puteau fi nicicînd repetate de alte per-
nevoie, puteai så Æîçneçti, încercîndu-Æi crosul prin ele). Mai erau
çi magazinul de încålÆåminte „Zimbrul“, prin geamul cårora, la vreo Lucru aproape neobservabil. Enciclopedist. Bancurile sale
prin spate) çi ferestrele imense (corespunzînd spre stråduÆa Covaci Vorbea Æinînd spinarea Æeapånå din pricinå cå era nevåzåtor.
cele de pe margini, avînd la îndemînå çi ieçirea a doua (cåscatå Tacticos.
Iarba alesese una dintre måsuÆele din salonul din fund, din Poet mai curînd scund.
mese, printre consumatori. nouåzeciçti, anume Radu Sergiu Ruba...
Arvinte çi alÆi doi çlomingari se puseserå råspîndiÆi pe la alte – ...Ctitorii unei închisori... – conferenÆie unul dintre poeÆii
afaceri cu ei. ba chiar 1 000 de bårbaÆi çi femei.
la coborîrea silenÆioaså a serii çi så hotåreascå dacå or så încheie cum fura el arme ori gologani, unii nu ezitau så fure deodatå 500,
poatå cerceta arabii de afarå, prin vitrinele mari, låcråmoase, de 22 aprilie, mai temeinic decît i se vådise vreodatå, cå, întocmai
Æineau cerurile gurilor scufundate în nechezolul åla oribil, så-i munte de talent. Aça a aflat IF-ul, spre sfîrçitul acelei seri de
de cînd Regele çi IF-ul çedeau în galantar, la „Cafenea“ çi-çi Råcneau prea cu patos pentru a nu fi avut fiecare cîte-un
Pe 22 aprilie 1988, într-o vineri –, era cea de-a doua searå monopolizarå atenÆia tuturor celor de pe margini.
Treptat, excentritåÆile verbale ale poeÆilor GeneraÆiei ’90
mizerabile cafele, pe care românaçii le numesc nechezol, cu dînçii. mare çi un biter.
seminare mai puÆin importante çi vor trece så bea una dintre acele Comandarå 7 cafele, 2 ape minerale, 5 coniace mici, o votcå

295 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 298

294 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 299

douå-trei bricege, nu puteau deschide focul decît cu cornete din – În conçtiinÆa aceloraçi meçteri anonimi, ctitorii çi ctitoriÆele
hîrtie de ziar. Era un cerc vicios. apar în veçminte fastuoase, ample, lungi çi într-atît de stråvezii...
Måturarå cîteva case de båtrîni, cuprinçi çi înståriÆi în regimul încît meçterul anonim, pentru a le sugera, cît mai subtil, fineÆea
ålålalt, prin angaralele cårora s-ar fi açteptat så dibuie „çi vreo çi transparenÆa, uitå så le mai deseneze.
cîÆiva pui de arme de foc“. Sosirå înså 40 de ani mai tîrziu. Cu – Cafeaua dumneavoastrå. Coniacele. DoriÆi çi Pepsi?
40 de ani în urmå, Securitatea cårase prin închisori pe toÆi aceçti – Cine, må, Sonia? Vrei så vii cu Sonia pe la mine? Nu çtii
foçti semi-demnitari, tocmai pentru a nu se stînjeni unii pe alÆii, cå s-au întors gazdele mele din concediu? LåsaÆi-ne çi patru Pepsi.
ei çi plutonierii MiliÆiei populare, cînd aceçtia din urmå le vor – Cît face cu totul? Çtefane, ce fac eu acuma, unde s-o duc,
percheziÆiona locuinÆele în cåutare de armament. în parc? Îmi dai tu cheile de la boscheÆi?... Eu i-am spus de la
Din apartamentul unui angajat al unei ambasade africane se început: „Måi, fatå. Pentru ce så må culc eu cu viaÆa ta?“
fåcurå cu un revolver miniatural, de damå, placat cu fildeç, dar cu – O sutå douåzeci çi patru de lei, cu un pachet de Æigåri. Votcå
care n-ai fi putut nimeri elefantul, chiar dacå pachidermul s-ar fi n-avem. Rom românesc, la nouåsprezece suta. Vå iau banii acum,
lipit cu Æeasta de Æeava lui. cå s-a enervat responsabilul. Îi verificå barmanului casa.
La o legaÆie capitalistå, în interiorul cåreia se infiltrarå – Måi, voi aveÆi bani? Altfel o så cunoaçtem, pe propria piele,
escaladîndu-i zidurile dosnice dinspre grådina Ioanid, Regele progresele artei plastice din penitenciare. Afarå de cazul cå nu
le devenim åstora simpatici çi ne laså så le spålåm vesela... Sau
cåzu doar peste muniÆie råzleÆitå, fårå armå çi-o veche pereche
ne pregåtesc cîte-un pacheÆel pentru acaså, så le apretåm ospå-
de pistoale de duel, piese de muzeu, cu care nimeni nu mai avusese
tåriÆelor lenjeria.
curiozitatea så se împuçte în ultimii 200 de ani.
– Taci, må! Avem bani. Çtefane, zi-i ce fac eu cu Sonia?
Cåutarå så se lipeascå de niscaiva studenÆi arabi, expediaÆi de
– Prostii, Felix. Dar nu ai unde.
statele lor în Republica Socialistå România la studii, mai ales de
Dupå ora 21, 30, „Cafeneaua“ era plinå ochi, ca un autobuz
unul, plåpînd çi nervos, despre care toatå lumea pomenea cu proiectat cu oameni pe scarå.
încîntare în glas cå s-ar fi aflat în posesia unui pistolet militar Cei opt cenacliçti îl apucaserå aproape din mers. Vociferau
MACAROV, cu amortizor de sunet, calibru 9 mm. la o distanÆå bunicicå faÆå de çofer. Adicå faÆå de tejgheaua aceea
Îçi trimeserå bezele cu studenÆii aceia, îÆi fåcuserå semne cu de tablå fierbinte a barului, plasat în primul salonaç.
oglinjoarele, îçi fixarå întîlnire, într-o dupå-amiazå, în Cramå, la Çi, implicit, cam la aceeaçi distanÆå faÆå de blondina ce ser-
Hanul lui Manuc. vea în încåpera de la intrare, dupå fîÆîitul aÆîÆåtor al cåreia tuturor
Dar se vede treaba cå ambele tabere erau extrem de precaute, li se scurgeau ochii. Çi a cårei apariÆie în personalul angajat îi
aça cå, în ultima clipå, la Cramå, nu se înfåÆiçarå nici unii, nici împinsese pe clienÆii mai luminaÆi så aprecieze cå, în sfîrçit,
alÆii. Îçi expediarå fiecare niçte emisari cu mutre nåtînge, care „Cafeneaua Veche“ avea program artistic.
raportarå cå, måcar în acea dupå-amiazå, la Cramå nu se bågase – Çi atunci, tipul çi-a scos aparatul vocal cåtre noi... A pus
pe fir nici MiliÆia. gheara pe microfon. Çi s-a pornit så ne pocneascå în stînga çi-n
Çi atunci aråboii, prinzînd o pojghiÆå de curaj, anunÆarå un dreapta, cu discursul lui, acolo, în måruntaiele Påmîntului.
alt loc de întîlnire, cerîndu-le så-i açtepte o såptåmînå încheiatå, – Cine, Daniele? Spune-ne çi nouå: chestia aia cu metroul?
searå de searå, la „Cafeneaua Veche“. Çi angajîndu-se cå, dacå – Care, Cristi?... TåceÆi, bå! Laså-l så ne zicå de la început.
blaturile li se vor pårea cå picå normale, se vor învoi ei de la unele Ce-i cu metroul?
„La parastasul bunicii“. îl vor Æine narcotizat pe bravul plutonier mai multe schimburi.
turi din partea mamei“, „Dana Popescu“, „Arborele genealogic“, îi împinse pe esofag, c-un deget, douå pastile, care, prin dizolvare,
cat. Alte poeme, sfidåtor de bune, ale seriei, purtau numele: „Sfa- du-l pe meditativul plutonier-major pe ciment. Din urmå, Regele
Popescu în aceastå perioadå. Aveai de ce umbla ameÆit çi ferme- siune, måciuca flexibilå, cu mîner cauciucat, a IF-ului, expediin-
Cam atît. Aça se învrednicea så scrie „rivalul“ meu Cristian Dar nu mai fu cazul så-çi ducå la îndeplinire dulcea promi-
– Te bat pînå vomiÆi, îl låmuri cu simplitate Fisente.
pereÆi. Ca så sune ca un clopot...“ Uite ce chestiuni îl fråmîntaserå pe åsta.
repede-repede dintr-o parte în alta a camerei çi må lovesc tare de faci tu, dacå te-oi ciupi de aici pînå aici?!
Tu ai murit de zece ani. La mulÆi ani çi gata. Eu alerg glasul miliÆianului ce dormitase pînå atunci dupå uçå. Ce-ai så
– Ce-o så faci tu, surioarå? råzbi o adîncå îngrijorare din
* al atacatorului fu piçcat de fund.
peste piept, cu un soi de båÆ, iar cu cåuçul palmei celuilalt braÆ
noastre çi a început så aplaude. în care se urni pentru a-l stråbate, se pomeni cuprins, din spate,
impresionantå de cîtå tandreÆe çi de cît de dulci erau sårutårile holul – de vreo 20 de metri – ce i se deschidea înainte. Çi-n clipita
pe rînd fruntea rece a lui tata, asistenÆa, foarte numeroaså, a fost Se opri în antreul întunecat al pavilionului, pentru a examina
verandei, înaintea cåreia era opritå dubiÆa miliÆiei.
La-nmormîntare, cînd noi, familia, ne aplecam çi sårutam
Urcå, fårå a se feri så producå zgomotul normal, treptele
çi-çi înfoie peste guler buclele de curviçtinå medicalå.
*
cîÆiva paçi ca çi cum ar fi umblat încålÆat în sandale cu tocuri
çi, în mîini, cu un recipient cu seringi, Fisente repetå pe gazon cei
aranjeazå pårul çi se rujeazå în oglinjoara aia.
Îmbråcat într-un halat alb de sorå medicalå, procurat de IF,
mamei çi ea vine la mormînt s-aducå flori çi înainte så plece îçi Cîte una de fiecare salon. Douå în cåmåruÆele de gardå.
În locul pozei de pe crucea ta am pus o oglindå din poçeta Le numårarå.
Era 11 noaptea çi în pavilion ardeau patru lumini.
* semicerc de alee.
prezenÆa dubiÆei miliÆiei, parcatå la intrarea în pavilion, pe-un
vîrsta exactå. unul dintre cele douå råzleÆe din fund, îi conduse norocul çi
atunci, la sfîrçit, cînd ståteai întins între lumînåri çi aråtai tuturor çi despårÆite de alei, pîlcuri de copaci çi peluze. Spre corpul cåutat,
Ce bine c-am putut så ne potrivim çi noi zilele dupå tine, pe 4 rînduri, ca alinierea, pe un platou, a unui pluton de jandarmi
Spitalul avea 18 pavilioane (lunguieÆe, turtite, solide), înçirate
* Iarba Fiarelor. Apoi Regele Bolilor Nervoase. La urmå, Fisente.
rat cu sågeÆi så juleascå, în ascuÆiçurile lor, popoul nebunilor. Întîi
frunte. Çi åla a fost primul ei sårut, timid, de femeie. Sårirå gardul de beton, supraînålÆat cu brîu de metal çi preså-
La-nmormîntare, sora mea mai micå te-a sårutat çi ea pe cîte trei minute.
revenind exact în acel loc, din orå în orå çi, la fiecare orå, açteptînd
* IF-ul îi spuse çoferului så mute fundul maçinii de-acolo,

317 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 308

320 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 305

veterani. Din clipita în care ultimul profan påråsea sala, mai çe- cå era prietenos. Ei, de exemplu, se considerau deja prietenii lui,
deau o vreme pe la locurile lor, mai gåsindu-çi de lucru, necåjind iar atunci cînd aveau så se reîntîlneascå, de bunå seamå, cå nu vor
tutunul putrezit de „CarpaÆi“, ridicînd gulerul hainelor recuperate rata ocazia çi aveau, aveau så-l...
de prin cuiere, fåcînd så alunece pe masa unicå, imenså, scru-
mierele de hîrtie, aça cum alunecau halbele de bere pe tejghelele În vreme ce åçtia din „Cafenea“ se întreceau în tåifåsuit, afarå
barurilor din Vestul Sålbatec. Spînzu ambalå motorul. (Arvinte se folosea de o „Lada“. Iar Iarba
Dupå care, brusc, se apropiau de cele trei ferestre gigantice. Fiarelor çi Regele se strecurarå din „Cafenea“ înainte de încheierea
Le descleçtau tocåria zuruitoare. peripeÆiilor buclucaçului conducåtor de metrou. Punînd platå çi
Le încålecau pervazele. bacçiç în mîinile ospåtåriÆei Dida çi instalîndu-se apoi pe bancheta
Çi, fårå vreun cuvînt, se aruncau în golul de dedesubt, planînd din spate.)
minute întregi, la o înålÆime de 30-40 de metri, deasupra stråvechii IF-ul îçi trase, cu un gest reflex, peruca deçteaptå, din pår
Grådini Ciçmigiu çi-a stråduÆelor ce påreau cå se freacå de grådinå uman, ce-o purtase ca pe-o cåciuliÆå çi îi gîdilase, tot timpul, una
ca niçte pisici. dintre urechi. Pe fotoliul din faÆå, înfåçat într-o huså pår de cåmilå,
Rotindu-se, în spirale ample, deasupra imobilelor pustii çi
se ghemui Fisente, nepotul preferat al lui Sucu Marcel, un lungan
mårginitoare, semånînd cu niçte faleze. Çi apropiindu-se de påmînt
aråtos çi viclean de-çi trågea chiar çi singur clapa, dacå nu avea
în viraje scurte, frînînd sau nu, ajutîndu-se de crestele vegetale.
cui, muståcind sub pletele lungi, blonde çi mutra de fecioarå, de
Atingînd pietriçul de lîngå chioçcul fanfarei, aleile pietruite de
se gheruiau puçtoaicele dupå el. Nu puteai så-l scapi din ochi pe
la Cetate ori potecile asfaltate dinspre beråria „Gambrinus“, la
început într-un vålmåçag de paçi repezi çi legånaÆi... Fisente, cå, în timpul în care tu Æi-ai fi aprins o Æigarå, el dådea
Apoi (dupå ce-çi pierdeau suficient din vitezå), împlîn- deja foc la o treime din Bucureçti.
tîndu-se scurt çi dureros (pentru coapse) în hîrtoapele de pe sol. Ierbii Firelor îi plåceau istoriile bune. Povestea cu Anghel
ScoÆînd un sunet leçinat çi ruçinos, de anvelopå frînatå de bicicletå. Raicopol îi cåzuse la stomac ca o bucatå de tort. Raicopol, cu toate
Îndreptîndu-çi spinarea. Çi alåturîndu-se, tachinîndu-se, celorlalÆi... libelulele lui, mari cît våtraiul, care-i zumzåiau prin cap, îi plåcea.
Aça se cåråbåneau teribiliçtii aceçtia de la Cenaclu. IF-ul intui corect cå într-o Æarå cu ioc preså çi televiziune,
Prin ’86-’88, UNIVERSITAS-ul era un cenaclu bun. låsatå doar la discreÆia zvonurilor, Bucureçtiul, la ora aceea, mai
FuncÆiona... avea o Æîrå çi avea så explodeze sub noutatea istoriei cu Raicopol.
Prin acelaçi Ciçmigiu, tîlhårea, din dosul unor bårbi çi muståÆi Plictisit, oraçul sugea asemenea istorioare ca un burete. Probabil
fioroase, haiducul Dan-Silviu Boerescu, întorcînd çi puricînd, cå, prin regula amånuntului adåugat, pe alocuri, se ajunsese deja
de manuscrise mototolite, buzunarele celor ce se întorceau, în la varianta cu o echipå de paraçutiçti pachistanezi ce-çi gåsise
zbor, de la Cenaclu. adåpostul prin subteranele metroului çi care, deschizînd chepenguri
Veneai pe jos, nu interesai. Combatantul cu çipca (acest Boe- secrete, puteau debarca oricînd în locuinÆa fiecåruia dintre noi.
rescu avea inteligenÆa de a tîrîi dupå el o çipcå mizerabilå, cu PopulaÆia înflorea ea, såraca, destule. Dar IF-ul gîndi cå, måcar
douå cuie ruginite la vîrf) nutrea speranÆa de a tråi, la båtrîneÆe, din pînå acum, nu se denaturase cel puÆin punctul de plecare. Acela
publicarea unor variante sinistre ale poemelor oamenilor-fluturi. cå Securitatea pusese într-adevår gheara pe omul de la metrou.
Cînd nu izbutea så schilodeascå pe careva, neghicindu-le, la vreme, Mai înscriseserå un punct. Securitatea conducea în deplasare,
terenurile de aterizare, devenea dintr-o datå cuminÆit, dar çi aça la pauzå, trupa IF-ului, cu trei puncte la zero.
veau, dupå fiecare çedinÆå mai importantå, çase, opt, chiar zece namentului såu putînd fi corectå, Raicopol fusese camuflat, în cea
În încåperea de sus, de la etajul patru, a Cenaclului, zåbo- mai devreme din „Cafenea“. Îi picase fisa cå partea finalå a raÆio-
unei inexpugnabile UnitåÆi Militare. De aceea o întinsese IF-ul
çi çerpuitor dupå ei. I.G.M.-ului, nici sub supravegherea detaçamentului de gardå al
Ieçea din ghereta ei cu lampå de gaz çi trîntea zåvorul greu nitiv) îngropat nici în arestul din Calea Rahovei, nici în beciurile
cel mai uriaç talent dintre toate portåresele din Bucureçti. creçtea vertiginos probabilitatea ca Raicopol så nu fi fost (defi-
La UNIVERSITAS, chiar çi portåreasa Cenaclului poseda Çi de abia în aceastå ultimå variantå (cu muçamalizatul),
turile ca voi, de-i poÆi ridica cinci într-o mînå, n-are talent! Riscau destul så fie împuçcaÆi çi într-un caz çi-n altul.
mîncaÆi slanå. BågaÆi, la intestin, pitå. Çi faceÆi sport. Cå stîrpi- cumva epoleÆii.
– Påi, o så vå! Cå altceva ce are så vå crape?! DuceÆi-vå çi la metrou, pe seama unei pene de curent. Pentru a nu le fi ciopîrÆiÆi
fuseserå confundaÆi cu cenaliçtii autentici, profanii. cazul. Çi, eventual, punînd întreruperea circulaÆiei de trei ore de
– Så ne crape! se mobilizau, neclarificaÆi, dar bucuroçi cå posibilitatea de a-l duce pe Ceauçescu cu fofîrlica. Muçamalizînd
se pricepea çi la altceva. Så fi optat, din pricina spaimei de a nu fi sancÆionaÆi, pentru
taurinå vådana, despre care se zvonea cå, în afarå de muçtruluialå, nu-i fi raportat!
– Så vå crape vouå ochii din cap? mugea neîncrezåtoare çi Comandantului Suprem. Groazå precis cå le-a fost, dar chiar så
Coborîserå toÆi.
groazå så-i raporteze tåråboiul de azi-dimineaÆå, de la metrou,
Nu întîrziase nimeni, o asigurau, intimidaÆi çi mîndri, profanii.
Raicopol ar fi fost ca ålora, securiçtilor, så le fi fost o prea mare
interesa dacå nici un alt idiot nu întîrziase, la coborîre, pe traseu.
Atît cît îi citise Iarba çi pe securiçti, singura çanså a lui
cå-çi depåçiserå cota de energie electricå pentru acea searå, se
haiduc.
dreptul unei portårese råscoapte çi cochete, care, muçtruluindu-i
åla de Eugen Barbu (Iarba îl citise ici-colo pe Barbu) nume de
coborau scårile imense, colhoznice, înmuiate în beznå, pînå în
La sfîrçitul çedinÆelor literare de la UNIVERSITAS, profanii Anghel. Anghel fiind pînå çi în opera iscusitului çi prea parçivului
cîteva versuri, distinsa çi excepÆionala poetå ConstanÆa Buzea. narelor lor neînarmate, iar cealaltå jumåtate çterpelindu-l pe
Se mai îndura de noi, luptîndu-se så ne publice, prin reviste, scape?! Jumåtate din trupå gîdilîndu-i pe puçcaçi cu scama buzu-
în 1988. trupa sa n-avea nici cea mai scheleticå çanså så-l scape. Cum så-l
Ulici i se datoreazå debutul editorial al lui Cristi, petrecut chiar Dacå era så se întrebuinÆeze una dintre aceste trei variante,
istorice båtålii cu Consiliul EducaÆiei çi Culturii Socialiste, lui Militare.
råmînå în veci nepublicate – tipårite, niciodatå. La capåtul unei de pe Calea Rahovei. Sau dupå gratiile cine çtie cårei UnitåÆi
încredinÆaÆi cå vor primi doar acele aprobåri ce le vor îngådui så bunul nostru Ulpiu SargeÆius GalopenÆia). În celularul SecuritåÆii
miÆii postfeÆe çi prefeÆe la cårÆi, despre care, çi unii çi alÆii, eram MiliÆie (clådire în care, pe vremuri, îçi desfåçurase activitatea çi
ciufulea pe creçtet, vorbea omeneçte cu noi, scria pentru sus-nu- Dacå era så fie vårsat în arest la Inspectoratul General de
capul nostru ar fi fost ceva, criticul literar LaurenÆiu Ulici. Ne depus vorbåreÆul conducåtor de metrou.
Dimpotrivå, pe stradå ne saluta çi se comporta ca çi cum de jegos, arestat, iarba se gîndise cu febrilitate în care sediu va fi
nici gînd så-l mai salute pe odiosul gråjdar. la primele silabe, îçi dåduse seama cå Raicopol va fi, într-un final
era amanta påtimaçå çi devoratoare din intimitate, care pe stradå „Cafenea“, cît îi ascultase pe povestitorii aceia ciudaÆi, çi cînd, de
Æinea de tine era så te alegi c-o migrenå. Domnul Profesor Martin Venise momentul unui contraatac. Çi pe toatå durata, în
319 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 306
318 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 307
În afarå de Adi, Paul, Cristi çi cu mine pe la Cenaclul mai mare grabå, în puçculiÆa unui spital de boli nervoase, sub pazå
UNIVERSITAS mai bîntuiau: Radu Sergiu Ruba, Horia Gîrbea, militarå.
David Ioachin, Andrei Damian, Augustin Ioan, Nicoleta Pavel, Era locul optim pentru a fi scos la ivealå, dacå Brav Condu-
Ioana CarabåÆ, tribul de la Braçov (stat în stat çi cenaclu în cenaclu: cåtorul ar fi fost încunoçtinÆat de vreo påsåricå cå AngheluÆå
Simona Popescu, Marius Oprea, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu), provocase vreun prejudiciu vreuneia dintre garniturile sale dragi
Ramona Fotiade, Doina Tudorovici, Ovidiu Verdeç, Vlad Nicu- de metrou. Era potrivit çi dacå, despre afacere nu s-ar mai fi
lescu, Sever Avram, Iulian Costache, Vasile Baghiu, Ioan Es. Pop, trîmbiÆat nimic, Raicopol urmînd a fi scufundat treptat sub crusta
Lucian Vasilescu, Dan Grådinaru, Råzvan Petrescu, Marian Ilea, îngheÆatå a neurolepticelor çi sub forÆa educativå a halucino-
Marian Mierlå, Cåtålin æîrlea, Gheorghe Ardelean, Gabriel Stå-
genelor. Aça încît, concluzionå în sine IF-ul çi îi transmise lui
nescu, George Arun, Mihai GålåÆanu, Petre Barbu, Florin Manole,
Spînzu destinaÆia exactå – unicul punct în care ar fost înÆelept
Mariana Criç, Cristian Pavel, Cåtålin Apostol, Valentin Iacob,
Claudia TiÆa, Maria Timuc, Anca Mizumschi, Aura Alexa, Raluca din partea lui Raicopol så ajungå legat fedeleç ar fi fost tocmai
Brancomir, Fevronia Novac, Ion Manolescu, Bogdan Teodorescu, balamucul. În termeni mai scuturaÆi, Spitalul de boli nervoase
Simona Çerban, Florin Budescu, Diana Manole, actorul Radu „Dr. Gheorghe Marinescu“.
Amzulescu çi, unicul nostru editor de pe atunci, Paul Nancå. Un În aceeaçi vreme, pe urmele lor, demarînd pe variante mai
pomelnic. Mai mult, o forfotå. O primå tentativå a Nouåzecis- scurte çi açteptîndu-i, atunci cînd Spînzu, mai tårågånat, pentru
mului. Poate un iarmaroc. a nu fi luaÆi la ochi de vreun echipaj de miliÆie, apårea din spate,
Conducåtorul Cenaclului UNIVERSITAS, profesorul univer- luau curbele çi supravegheau îndeaproape banda Ierbii Fiarelor,
sitar Mircea Martin (numit cu tandrå båçcålie de cåtre cenacliçti, Genel çi Ho diábolos.
Lamartine ori Paganini) era un domn retractil, distant, arogant Comandantul Suprem mai traså un semn minus în carneÆelul
chiar... Pe care nu generozitatea îÆi låsa impresia cå-l dådea afarå såu, în dreptul lui Gabrea. Çi, într-o plimbare per pedes prin pri-
din caså... Plimbîndu-çi printre contemporani, ca pe-un cåÆel, måvara potopitoare, se întoarse devreme în Palatul Primåverii, så
micul såu surîs de dezgust, cåpåtat în urma anilor de meditaÆie se spele çi dînsul de lipiciul scîrbos al deghizamentului. Çi pentru
sau a unor teribile boli de stomac. a se culca mai din timp, a doua zi avînd planificatå declançarea
Cînd înså demarau çedinÆele de Cenaclu, Domnul Profesor una dintre celebrele çi inopinatele sale vizite de lucru, metodå ga-
se încålzea. Reziduurile glaciale ale gesturilor Domniei-sale erau
rantatå, prin care îi mai dezmorÆea pe leneçi çi îçi mai finaliza
debavurate. Vocea îi suna necontrafåcutå, dezoficializatå, tul-
Ctitoriile. O parte infimå din Ctitorii.
buratå. Ezitantå çi gravå, picura ca de pe o strunå de violoncel.
Sub ochii noçtri amuzaÆi çi seduçi, Mircea Martin se transforma Trupa IF-ului adulmecå din maçinå întinderea uriaçå a Spita-
într-un marchiz, a cårui probitate, eleganÆå, demnitate, curaj, lului, parcurgîndu-i în întregime latura exterioarå, cea lungå,
cunoçtiinÆe çi gust literar deveneau domeniile nobiliare pe care venind dinspre PiaÆa Sudului, dînd colÆul la dreapta çi oprindu-se
am cåpåtat dreptul så colindåm ani întregi. undeva, pe un drum desfundat, pe latura scurtå, de Vest.
Dar soneria secretå de încheiere a çedinÆelor nouåzeciste Coborîrå.
Æîrîia, iar globii oculari ai Profesorului se reînceÆoçau. Redevenea În spate simÆirå, în noapte, un depozit-garaj, cu autocisterne,
personajul cu care, pentru a schimba un salut, trebuia så dezvolÆi remorci, tractoare, pluguri de dezåpezire.
un asemenea sistem de strategii çi ritualuri, încît tot ceea ce mai În faÆå, Spitalul numårul 9.
SITAS îçi fåcuse lectura Cristian Popescu.
Spre exemplu, în çedinÆa din 22 aprilie 1988, la UNIVER-
Bucureçtilor.
VERSITAS era, pe departe, cel mai însemnat centru spiritual al
cu adevåratul Dumnezeu, cel al Bibliei, Yahveh), Cenaclul UNI-
cei mai uimitori creçtini (care-çi asumaserå deja råspicat legåturile
Atîta doar cå, în perioada 1984-1989, excluzînd pe unii dintre gråsan, continuarea.
înfåptui cîteva mari minuni. Ori pentru a-çi modifica propria viaÆå. – Ar putea fi sultanå!... Æîçni, ca o soluÆie, din gura celui
poeme se pricepeau çi cum så canalizeze aceste forÆe, pentru a îngrijorat acela care se dådea în vînt dupå calcule.
Çi puÆini dintre acei care reÆineau pe de rost açchii din aceste – Cunoaçte poveçtile multor bårbaÆi... îl acompanie discret çi
a unor mese. ForÆa lor spiritualå era cu prudenÆå disimulatå. çi în care nu scåpa ocazia så se bålåceascå.
guverne. Çi, repet, nu provocau nici måcar gimnastica spiritistå mentului literar, cu care, de curînd, fusese, cît de cît, împropietårit
Poemele, bine dresate acaså, nu dådeau de-a berbeleacul cel durduliu, aråtîndu-se complet transformat în privinÆa rafina-
Nu trebuie pretins cå era mare lucru. – Yagdar nu çtie ce-i îndurarea!... tunå înfiorat primul bårbat,
cele mai puternice texte scrise vreodatå în limba românå. Adrian Serafim:
sau mese. Atîta doar cå aici se citeau, din cînd în cînd, în public, fi crezut, ci din Opera esotericå a aproape necunoscutului scriitor
nici spiritism. Nu se mutau, prin intervenÆii supranaturale, scaune cile, în semn de jubilaÆie, nu din Shakespeare, cum poate unii ar
Era un cenaclu liniçtit. Înåuntrul såu nu se fåcea nici politicå, depårtau acum Æinîndu-se gît dupå gît, dîndu-çi unul altuia repli-
Mågureanu. cuÆi care, dupå ce le zdruncinaserå çi le mutilaserå anatomia, se
ultimul etaj (patru) al unei clådiri înalte çi planturoase de pe Schitu Så asculte cu çi mai mare atenÆie tonurile celor doi necunos-
SITAS se Æinea o singurå datå pe såptåmînå, vinerea seara, la frunÆile.
Partidul Comunist Român era peste tot. Cenaclul UNIVER- Så-çi miçte din nou hoiturile, så-çi tragå palme, så-çi clatine
reçtiului. lor ruçinos.
Cenaclul literar UNIVERSITAS devenise centrul ocult al Bucu- în fire, så se caÆere, ca pe marginea unei gropi, evadînd din colapsul
Prin 1988, aça dupå cum „Partidul Comunist era inima Æårii“,
diferite) ai trupei IF-ului så li se permitå så-çi vinå, încet-încet,
cu destui picuri de sînge. Pînå cînd, celor patru membri (cu vechimi
stîngi ai veçmintelor victimelor împietrite så le mai fie îmbibaÆi
çi trebuirå så se scurgå destule secunde. Çi mai trebui ca umerii
locul lui, stråinul fåcu un nou nod çi îçi repuse în ordine trenciul
ZIUA A ÇASEA : „SÅ NU (PREA)CURVEÇTI !“ Çi abia atunci cînd ultimul bånuÆ de carne cålåtori pînå la
toate împreunå ar fi constituit un al cincelea lob.
Capitolul 10 fårå så mai interpunå vreun nod între ele. Tratîndu-le ca çi cum
le ghidå cu degetul så alunece pe çiretul de piele, una dupå alta,
Gåuri, cu o sulå, cele patru noi sfîrcuri. Çi, de data aceasta,

DANIEL BÅNULESCU 312

316 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 309

* IF-ul se låså pe burtå çi întredeschise, cu infinite precauÆii,


Tu ai fost colonel. Eu sînt liniçtit. Zodia mea era de mult uça primului salon.
înscriså în stelele de pe epoleÆii tåi. În nopÆile de varå, cînd cerul Nu era nimeni.
e senin, iau poziÆia de drepÆi. Adicå nimeni altcineva, în afara celor 24 de nebuni obiçnuiÆi,
flenduriÆi, cu obrajii supÆi çi nebårbieriÆi de mai mult de-o såptå-
* mînå, Æinutå în care, în nici-un caz, n-ar fi fost admiçi så conducå
azi dimineaÆå un metrou.
Consiliul Popular al sectorului 7, Comitetul Executiv vå face În celålalt salon, Iarba se tîrî ca çarpele pe sub primul çir de
cunoscut cå, prin decretul nr. 149, conferå «Certificatul de deces paturi, aproape în acelaçi ritm cu Fisente, care avansa pe culoarul
jubiliar» numelui Popescu, prenumele Vasile, cu ocazia împlinirii din mijloc, cu seringile lui sub braÆ, cu dreapta prefåcîndu-se cå
a zece ani de la încetarea din viaÆå. Mult stimate tov. colonel, scuturå un termometru.
sînt fericit så vå felicit din toatå inima atît din partea mea, cît çi Raicopol privi cu stupoare metoda brutalå prin care deli-
a familiei mele, cu prilejul conferirii titlului jubiliar. PrimiÆi, vå cioasa asistentå se strådui, în mai multe rînduri, så ia temperatura
rog, cele mai sincere uråri de bine. Seria D5, nr. 034201. Data maiorului de miliÆie aÆipit într-un pat paralel.
naçterii: anul 1985, luna decembrie, ziua 23. Locul naçterii: oraçul
Ce rost avea – se întrebå alergînd, ca prin vis, Anghel Raico-
Bucureçti. Decesul a fost trecut în registrul stårii civile la 23
pol, între noii såi pasageri. Descotorosit fiind de cåtuçå. Încålecînd
decembrie 1985. Data decesului: anul 1985, luna decembrie, ziua
garduri. Çi întinzîndu-se, ca o cocå, pe podeaua unui automobil
23 (cifre çi litere). Locul decesului: oraçul Bucureçti.
Lada. Ce rost mai avea så-i iei temperatura unui miliÆian, doar
Ah, cîtå bucurie, cît entuziasm familial
pentru a constata dacå ai voie så-l asfixisiezi cu perna ori så-l
Ne-a produs Consiliul Popular!
tråsneçti cu ciomaga?!
Ah, dacå am çti autorul, så-i strîngem mîna cu toatå cåldura
Dar e indescifrabilå semnåtura! Nu cumva çi båieÆii aceçtia, împreunå cu care fåcea sport,
Oricum sub litera hîrtiei ar fi dorit så le vorbeascå despre necazurile lui personale?!
Stråluceçte Steaua României! Se uitå de jos în sus cåtre dînçii.
Erau ei, în felul lor, båieÆi simpatici. Dar nu doreau.
* Råmase liniçtit. La miliÆieni era invers. Cafeaua pe care Æi-o
turnau pe gît te adormea.
Aç fi vrut så am un balon umflat cu ultima ta råsuflare. Så Totuçi nu izbuti så se abÆinå ca, de fiecare datå cînd presim-
respir în fiecare an, de ziua mea, cîte-o gurå. Æea cå traseul automobilului în care rula se suprapunea vreuneia
dintre staÆiile de metrou, cårora ajunsese så le recunoascå, dupå
* figurå, pînå çi çobolanii, så nu-i avertizeze încîntat pe noii såi
prieteni, de acolo, de pe cauciucul lipicios al podelei.
În seara cînd te-ai pråpådit, mamei i s-au umplut sînii: unul – AtenÆiune! Se închid uçile!... Urmeazå staÆia Constantin
cu vin celålalt cu Æuicå. Çi de atunci ne då så bem în fiecare zi Brîncoveanu, cu peronul pe partea stîngå!
cîte-un påhårel în cinstea ta. Çi noi creçtem voinici çi frumoçi. Pe partea stîngå pica.
aia îÆi trece. pezi fiecåruia numai pe cel de pe partea stîngå.
tu, dacå ai tråit 54 de ani, trebuie så mori 54 de ani çi de-abia dupå – Nu e muiere. Se izmeneçte doar c-ar fi muiere... I-l decu-
într-o noapte tot ce-au tråit în vreo 70 de ani. Ne-a explicat cå încålzitå, necålåritå çi cu jarul sub fund?...
Asearå, mama ne-a explicat cå unora le ajunge så moarå chipurilor împietrite. I le tai çi pe astea, ale lui muierea asta,
aliniaÆi, în vreme ce le modela, cu degete de caltaboç, tråsåturile
* – Påsårica! le comandå gråsanul, ca la fotograf, celor patru
pe niçte hîrtii murdare, niçte calcule întortocheate.
trezim noi çi trebuie så zîmbeçti. depårtatå a unui gårduleÆ, hîÆînîndu-çi genunchiul çi mîzgålind,
lipeçti fruntea de luciul imaginii çi priveçti în gol pînå cînd ne întoarse scîrbit de la ei, sprijinindu-se neglijent de balustrada
de foarte departe pînå în dreptul pozei atîrnate pe perete. Çi-Æi care, dupå ce îi transformå în patru imbecile stane de piatrå, se
Am tras cu ochiul çi am våzut cå tu vii în fiecare dimineaÆå se våzu cå îl însoÆea pe borÆos, care se ivi çi dînsul din gang, çi
Sub privirile de peçte fiert ale celui de-al doilea bårbat, ce
* medicinalå.
corp. Çi i se preschimbarå çi lui articulaÆiile într-unele moi, de vatå
pe piept decoraÆiile tale çi sub ele s-au înçirat deja ridurile. a-l mirui pe måtåhålos, îi cåzurå çi lui braÆele vlåguite pe lîngå
Mi-am tatuat pe umeri epoleÆii tåi de colonel, mi-am tatuat Dar çi lui Fisente, apårut din spate çi înålÆînd potcoava pentru
se mira cu glas tare cum se face cå nu-l pot, în nici un chip, altoi.
* puterea nu numai de-al altoi pe borÆos, dar chiar çi pe aceea de-a
La trei din primul rînd, le ridicase cineva, printr-o vrajå,
dacå nu mi-ai Æine tu în poza aia dupå umår. de neînÆeles, cåtre zid, cu burdihanul såu atotputernic çi mizerabil.
Ce bine e în poze, lîngå tine! Eu m-aç veseli çi n-aç mai pleca abÆiguit, numai ce se înghesui în ei, çi îi preså, cu o uçurinÆå absolut
Çi care, în loc de-a le prezenta scuzele lui bîlbîite de pîntecos
* sacou cu nasturi metalici çi oribili.
se pråvåli peste ei çi aproape îi împråçtie pe pavaj, un gråsan. În
bucåtårie unde va mirosi a sarmale çi cîrnaÆi. Cum dezinhibat, din gangul de la numårul 26, aproape cå
înhami douå-trei muçte la suflet ca så te aducå direct la noi în çi dezinhibate.
Am auzit c-o så-Æi dea voie în vacanÆa de iarnå çi tu o så-Æi spoitå, în culori de Ev Mediu, de pîlpîirile unei luni capricioase
grijå, pudrînd în urmå o dîrå de bunå dispoziÆie, pe ulicioara
* în buzunare, cu aerul unor gentlemeni neçifonaÆi de cea mai micå
Parcurserå restul distanÆei cåtre Vizuinå pe jos, cu mîinile
ordonat soldaÆilor culcat çi toÆi, bineînÆeles, te-au ascultat.
rîndurilor, cå doar e cruce de colonel. Çi ne spune cå tu le-ai Se dovediserå expeditivi. Era 12,35, bineînÆeles, noaptea.
aliniate crucile în Cimitirul Militar çi cum stå crucea ta în fruntea capåtul stråduÆei, IF-ul expediindu-l pe Spînzu cåtre caså, la Arvinte.
În fiecare searå, mama ne povesteçte cît de straçnic sînt cå posedå el. Pe Calomfirescu, din precauÆie, oprirå maçina la
* BåieÆii îl båteau pe umår fericiÆi, de cîte puteri le dovedea
315 CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI DANIEL BÅNULESCU 310
314 DANIEL BÅNULESCU CEI ÇAPTE REGI AI ORAÇULUI BUCUREÇTI 311
Bine. N-ar fi fost mare lucru cå-çi fåcuse lectura. Dacå ar fi – Cum nu-i muiere? protestå gråsanul, sucindu-le tuturor
citit altcineva ori altceva, ar fi fost, probabil, un fleac. Dar Cristi înlemniÆilor Æestele, cu 30 de grade spre dreapta. Nu vezi ce
citise un snop de poeme, între care incredibilul poem „DESPRE îmbîrligåturå de cordoaicå scapårå de la curul ei?!... Nu eçti
TATA ÇI NOI“. muiere, madam?
Pe vremea aceea, Cristi era cel mai bun prieten al meu, ime- – Îl cheamå Fisente, telegrafie stråinul preocupat.
diat dupå Adi çi întrecîndu-l, cu un singur loc, pe Paul. Dacå, într-un – Poate s-o cheme çi Soldatul Necunoscut.
colÆiçor abject (al sufletului meu egoist) rezolvasem pe atunci – Cîte piÆipoance cu nume nåtînge n-am voiajat eu! Întîi le
rivalitatea literarå cu Adi çi Paul, hotårînd cå eram aproximativ puneam caprå çi le såream în spinare. Cînd le izbeam cu stîngul,
de un milion de ori mai bun decît ei, aceeaçi subiectivitate må o luau cåtre stînga... Cînd le izbeam cu dreptul, o apucau cåtre
îndemna så constat cå nu eram decît de douåzeci, pînå la douåzeci dreapta... Am colindat aça pe-o mulÆime de pipiÆe, cu nume pocite,
çi douå de ori, mai valoros decît Cristi. Plesneam de obiectivitate prin toatå Båneasa... Nu e mai bine så le-o tai deodatå pe toatå?
çi de modestie. – Nu e regulamentar. Nu-i consemnat aça în omologare.
De cîÆiva ani de zile, simÆeam, în mintea mea complet nepår- Numai bånuÆul. Partea cårnoaså. Chiar de sub cartilaj.
tinitoare, råsuflarea lui insistentå în ceafå. – Nu i-o coseçti tu måcar numai lui åsta pråpåditul?!... Çeful.
Çi care se uitå aça de urît?!
Nu-mi påsa cå majoritatea celor ce chibiÆau fenomenul artis-
– I-ai cosit-o biniçor muzicantului. I-ai decupat-o ca la carte.
tic pårea så afiçeze opinii exact contrare despre poziÆiile çi valorile
Ai sînge rece çi vasturi de chirurg.
noastre.
– Arasel!... Atuncea, dacå am vasturi de chirurg! Så n-o låsåm
Însemna cå erau niçte ageamii.
så se aglomereze pe policlinicå... Cordoaico, te månîncå mai tare
Eu continuam så-mi våd de treabå çi så simt întreaga genera-
çi vrei så Æi-o fac Æie prima pe operaÆie?!...
Æie de poeÆi, chiar çi pe Cristi, cu consecvenÆå, în spate. BineînÆeles
Çi, profitînd de pasivitatea desåvîrçitå a trupei IF-ului, grå-
cå vorbe ca acestea aveau (çi au) doza lor de råsfåÆ. sanul