UNIVERSUL MAGICO-RELIGIOS AL OMULUI ARHAIC IN PALEOLITIC

Omul arhaic traia intr-un univers magic incarcat de simboluri si semnificatii legate de nastere, supravietuire si moarte. Iin actualul stadiu al cercetarilor de specialitate privind universul spiritual religios al omului arhaic pot fi conturate cateva dintre manifestarile, credintele si riturile ce compun universul acestui om: 1. Nevoia de ,,organizare a spatiului si a timpului pentru a marca iesirea dintr-un Haos si asi ,,construi un Cosmos; omul arhaic este in cautarea unor repere pornind de la verticalitatea trupului sau ce poate fi perceput ca o axd ce leaga ,,josul cu ,,susul (Pamantul cu Cerul), orizontalitatea, cuprinzand pasii pe care-i face omul arhaic ,,inainte, ,,inapoi, ,,stanga, ,,dreapta, aceasta ,,prospectare inseamna, in ultima instanta, construirea unui spatiu accesibil, succesiunea noptilor si a zilelor, a anotimpurilor, a vremii, a Soarelui si a Lunii etc. 2. Cunoasterea si stapanirea focului si construirea in timp a unei veritabile ,,mitologii a focului; Focul este cel ce vine de Sus, este ,,inrudit cu Soarele, cu fulgerul, cu incinerarea si are o clara functie de purificare, fiind perceput ca o prelungire prin ardere a luminii; a doua constelatie in simbolistica focului este aceea a focului terestru, obtinut prin lovire, frecare (conotatii sexuale) si care marcheaza de fapt o ,,umanizare a focului si a Cosmosului, ceea ce inseamna o indepartare tot mai vizibila a omului de lumea animala. Perceptia focului este realizata pe doua directii: a)benefica (constructiva, favorabila omului, utila, necesara etc.); b)malefica (distructiva, nefavorabila omului, scapata de sub control). 3. Sacralizarea armelor si a uneltelor acestea reprezinta nu numai o prelungire a organelor corpului, ci sunt in primul rand o creatie a mintii si a mainii omului, proces ce declanseaza profunde reverberatii in universul de valori mitico-religioase a omului arhaic; ,,stapanirea spatiului prin arme-proiectil (sageata, piatra), crearea unor mituri si legende legate de faurirea lor inseamna un nou raport intre om si vanat. 4. Simbioza mistica a vanatorului arhaic cu lumea animala din perspectiva mentalului omului preistoric putem deduce ca animalele erau considerate a fi inzestrate cu forte supranaturale, existand o ,,frontiera foarte labila intre cele doua lumi, lumea naturala si cea supranaturala, atat omul cat si vanatul putand sa depaseasca lesne aceste ,,frontiere; exista apoi o Forta ce protejeaza intreg Universul, deci si animalele, motiv pentru care vom asista la cladirea unui intreg ritual pentru vanator: el va ,,cere voie sa ucida pentru a putea trai, va ,,cere iertare pentru ca a adus moartea (a distrus o creatie a Fortei), va institui primele jertfe, de obicei ofera o parte din vanat (craniu, oase), acestea putand sa 1

duca la ,,nasterea unei noi vieti recunoscandu-si inferioritatea si ,,cerand bunavointa Stapanului (Fortei), promitand ca nu va abuza de bunavointa sa. Exista insa si un al doilea plan de perceptie a realitatii vanatorii, pentru ca vanatoarea creeaza un prestigiu vinatorului, acesta dobandind un statut privilegiat in cadrul grupului: - este sursa de hrana (absolut necesara pentru supravietuire); - reprezinta o forta (pentru ca a invins forta animalului si s-a impus in fata celor care nu au participat la vanatoare); - creeaza ierarhii in grup; - participa la un ,,scenariu ce contine un extaz orgiastic (consuma carnea cruda a animalului ucis, ii bea sangele pentru a deveni asemenea lui); - isi impune dominatia asupra femeii prin forta de care da dovada in timpul vanatorii (femeia poate deveni ,,prada pentru vanator). Ecourile acestui ,,prestigiu vizand vanatorul pot fi urmarite din punct de vedere psihanalitic in intreaga istorie a umanitatii; vanatoarea ca sport a fost perceputa ca apanajul celor dornici de putere, conturandu-se in acelasi timp si un ,,dispret pentru cei care cultiva pamantul, duc un trai sedentar si nu practica vanatoarea, simbolul puterii. Se naste asadar o solidaritate mistica intre vanator si vanat, de multe ori vanatorul vazand in vanat o ,,dublare a fiintei sale, pe acest esafodaj misticoreligios cladindu-se apoi structuri ale totemismului. Concluzionand, putem afirma ca toate aceste etape fac parte dintr-un ,,scenariu al supravietuirii prin moarte, tot acum nascandu-se si primele practici samanice, facandu-se astfel legatura cu lumea de dincolo, proces care implica calitati deosebite, transa, dans ritualic etc. 5. Credinta in nemurire element extrem de important in mentalul omului arhaic, pentru ca el inseamna de fapt o supravietuire dupa moarte. Aceasta credinta a dus la un scenariu al practicilor funerare, pe care il putem reconstitui apeland la sapaturile arheologice: a) exista o ,,simbolistica a mormintelor, prima constatare esentiala este ca trupurile celor morti nlu sunt abandonate, ci inmormantate in perimetrul asezarilor, de multe ori chiar in locuintele celor vii; faptul este extrem de relevant, pentru ca demonstreaza ca exista o clara legatura intre cei vii si cei morti; b) se utilizeaza socru rosu = simbolul sangelui, deci simbolul vietii; c) pozitia corpului mortului coincide cu pozitia fatului in pantecele mamei, pamantul este perceput ca o ,,mama ce-l va naste din nou pe cel plecat dintre cei vii sau cu pozitia omului ce doarme si care dupa ,,un timp se va trezi; nu credem ca este intamplatoare nici pozitionarea cadavrelor de obicei cu capul spre rasarit, fiind evidente analogiile cu ,,renasterea Soarelui dupa ,,moartea din timpul noptii. 6. Conexiunea arta - religie - Descoperirea in intreaga Europa a picturilor rupestre a dat nastere la o intrebare esentiala: sunt opere de arta sau simboluri mistico - religioase? Prezenta unor scene de vanatoare ce se incadreaza clar intr-o magie a vanatorii, a mai multor imagini reprezentand ,,vrajitori (pestera Trois Freres Franta) sau celebrele ,,compozitii de la Lascaux (Franta) sau Altamira (Spania) ce reproduc, poate, scene de tip samanic nu fac decat

sa confirme complexitatea comportamentului mistico-religios al omului arhaic, dar si valentele artistice ale autorilor care au creat primele capodopere ale lumii. 7. ,,Sacralitatea cuplului Relatiiie dintre barbat si femeie vor duce in timp la un veritabil ,,cult al supravietuirii speciei umane, conturandu-se ceea ce speciaiistii numesc fecunditatea si fertilitatea femeii. 8. Cultul stramosi1or este legat de credinta in viata de dupa moarte si de legatura dintre stramosi, considerati fiinte cu puteri supranaturaie si cei vii. Invocarea lor va genera o intreaga metafizica, un intreg arsenal de ritualuri ce vor compieta universul religios al omului arhaic. In concluzie, putem afirma, prin aceasta succinta enumerare a catorva trasaturi ce tin de viata omului arhaic, ca ne aflam in faza conturarii primelor mituri cosmogonice (apele primordiale, muntii cosmici, ,,centrul lumii) sau a primelor mituri de origine - a omului, a vanatului, a plantelor etc. Nu putem uita ca in aceasta perioada se contureaza si primele valorizari mistico-religioase ale limbajului, cuvantul declansand o experienta extraordinara pentru ca este perceput ca o putere magicoreligioasa capabila sa creeze ,,o lume.