Iluminismul (Luminismul sau Epoca luminilor) Este o miscare ideologica care s-a desfasurat in Europa la sfarsitul secolului al XVIIlea.

Curent rationalist, iluminismul pune accent pe cunoasterea stiintifica. Trasaturi: Promovarea rationalismului Caracter laic si anticleric Combaterea fanatismului si a digmelor Promoveaza ideea emanciparii maselor prin cultura Reprezentanti: Montesque, J.J. Rouseau, Diderot, Voltaire (autori ai Enciclopediei), J. Swift Gh. Sincai, P. Maior, Ion Budai-Deleanu, Samuil Micu (Klein) si Dinicu Golescu Primele idei iluministe apar in Anglia, dupa revolutia burgheza, din 1688, cand apare Declaratie drepturilor. Este vorba despre aparitia unei clase sociale, burghezia, care vine cu idei inaintate. Apare in Franta, dupa revolutia franceza 14 iulie 1789 dupa caderea Bastilliei, simbol al monarhiei absolutiste; se instaureaza puterea poporului si incepe sa ia avant dezvoltarea burgheza. Iluminismul este un curent de gandire cu multiple consecinte in plan politic, socialistoric si artistic. Lupta de emancipare a burgheziei revolutionare s-a sprijinit pe un numar de idei orientate in intregime pe o directie antifeudala: monarhia absoluta (biserica, scoala, justitie) toate aceste institutii sunt supuse unei critici severe. Ganditorii iluministi cer anularea unor privilegii feudale, limitarea puterii monarhului si acordarea de libertati sociale si politice intregului popor. Argumentele fundamentale pentru justificarea acestei revendicari erau: libertatea, egalitatea si suveranitatea poporului si ideea dreptului natural si a contractului social. O alta trasatura a iluminsimului a fost spiritul rationalist, materialist si laic, cristalizandu-se stiintele umaniste (dreptul, filozofia, istoria care au fost scoase de sub tutela bisericii). Literatura iluminista evolueaza, asadar, in acelasi climat de gandire rationalista si, ca urmare, vor aparea specii literare noi prin intermediul carora sunt propagate idei iluministe: romanul filozofic, teatrul de idei, comedia satirica, drama burgheza. Fanatismul religios, abuzurile absolutisme, tirania sunt satirizate prin intermediul unor specii mai vechi precum

fabula, satira, alegoria, parabola. Se promoveaza, in schimb ideea de toleranta si egalitate intre oameni. Iluminsimul romanesc Tarile Romane nu raman nici ele izolate de idei iluminsite care se manifesta in Europa. La noi, insa, iluminsimul a patruns mai tarziu atat datorita ocupatiei straine cat si mentinerii feudalismului. Cel dintai nucleu iluminst in cultura romaneasca il reprezinta Scoala Ardeleana, miscare ideologica a intelectualitatii din Transilvania, aparuta la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Populatia din Transilvania era nemultumita de statutul social politic al romanilor care nu aveau aceleasi drepturi cu ale natiunilor conlocuitoare. In propria lor tara, romanii din Transilvania erau exclusi de la viata socialpolitica. Aceasta inechitate dura din 1437 cand se semnase actul cunoscut sub numele de Unio Trium Nationum, prin care romanii erau exclusi de la viata social-politica. Programul Scolii Ardelene va fi prezenta in memoriiul din 1791, intitulat Sipplex libellus Vaachorum Transilvaniae, trimis imparatului Leopold II prin care se cerea recunoasterea romanilor ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Scoala Ardeleana este, asadar, in primul rand o miscare de eliberare sociala si nationala, care a gasit in patrimoniul de gandire iluminist idei, principii, argumente care sa slujeasca poprul roman in acel moment istoric. Activitatea Scolii Ardelene are in vedere doua dimensiuni: 1. dimensiunea iluminista (ce are ca scop propagarea si aplicarea ideilor iluminste) emanciparea maselor prin cultura: Gh. Sincai infiinteaza 300 de scoli, la invatatura avand pentru prima data acces si fii de tarani publicarea de carti, de popularizare a stiintei si a culturii; s-au editat artimetici, abecedare, carti de popularizare a stiintei, manuale de economie, carti populare stimularea studiului istoriei si a limbii romane 2. directia erudita cuprinde tratate de istorie si filologie ale reprezentantilor Scolii Ardelene Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor (Samuil Micu) Hronica romanilor si mai multor neamuri (Gh. Sincai) Istoria pentru inceputurile romanilor in Dahia (Petru Maior)

 Elemente lingvae daco-romane sive valachcae (Samuil Micu si Gh. Sincai) si Lexiconul de la Buda, primul dictionar etimologic al limbii romane Prin studiile istorice reprezentantii Scolii Ardelene continua activitatea cronicarilor mai ales in ceea ce priveste etnogeneza. In sprijinul ideilor acestor carturari au adus argumente istorice, filologice si demografice. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii romane, iar lui Petru Maior ii revine meritul de a fi fost primul care a afirmat ca limba romana provine din limba latina populara si nu cea culta. In ciuda unor idei exagerate, cum ar fi propunerea unei ortografii etimologice si eliminarea din limba a cuvintelor care nu erau de origine latina, Scoala Ardeleana a avut o activitate foarte importanta pentru acel moment istoric, intentia lor fiind aceea de a trezi constiinta nationala si de a obtine drepturi pentru romanii din Transilvania. Iluminismul in Moldova si Tara Romaneasca In tarile romane, ilumismul se manifesta in forme mai putin tipice. In Moldova si Tara Romaneasca incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea incep sa se faca traduceri mai ales literare, semn de dezvoltare al gustului pentru citit. Se dezvolta invatamantul (Gh. Asachi Moldova, Gh. Lazar Muntenia infiinteaza in 1818 invatamantul superior in limba romana). Apar primele piese de teatru in limba franceza, apoi apar primele reviste in limba romana (Albina romaneasca 1829 Moldova, Curierul romanesc 1829 Muntenia). In literatura se remarca un clasicism tarziu prin poetii Vacaresti, in Tara Romaneasca, si Costache Conachi, Moldova. Dinicu Golescu (Muntenia) a scris primul de jurnal de calatorie (Insemnarea calatorie mele, Constantin Radovici din Golesti, facuta in anul 1824, 1825, 1826). Jurnalul contine un adevarat program iluminist, iar scopurile sunt pedagogice, dorind sa convinga, sa informeze, sa influenteze.