Grile

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureti Anul universitar 2007-2008
Specializarea Contabilitate i informatic de gestiune

D Di is sc ci ip pl li in na a: : M Ma at te em ma at ti ic ci i a ap pl li ic ca at te e n n e ec co on no om mi ie e
n nt tr re eb b r ri i p pe en nt tr ru u e ex xa am me en n

ADEVRAT SAU FALS

1. Fie vectorii ( ) ( ) ( )
1 2 3
2, 4, 5 , -1, 1, 0 , -2, 0, 2 b b b = = = .
B = {b
1
, b
2
, b
3
} formeaz o baz n R
3
?

2. Functionala ( )
3
1 2 3
; 5 4 4 f R R f x x x x = + + : este o functional liniar ?

3. Functionala ( )
3
1 2 3
; 5 4 f R R f x x x x = + : este o functional liniar ?

4. Vectorii proprii corespunztori operatorului liniar
2 2
T R R : avnd matricea
atasat
4 0
1 4
A

=

sunt liniar independenti ?

5. Dac functia f e diferentiabil n (x
0
, y
0
) atunci ea este continu n acest punct.

6. Dac functia f are derivate partiale f
x
, f
y
ntr-o vecintate V

a lui (x
0
,y
0
) si
dac aceste derivate partiale sunt continue n (x
0
, y
0
) atunci functia f este diferentiabil n (x
0
,
y
0
).

7. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut schema:Linia
pivotului in iteratia urmatoare este 0,0,

8. Fie problema de programare liniara:
max f =
Prima iteratie a algoritmului simplex este:
10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Solutia gasita este cea optima.

9. Trei depozite aprovizioneaza cu produse de larg consum 4 magazine
astfel:
Disponibil
3 2 1 2 30
4 3 3 2 20
2 1 4 5 40
Necesar 10 15 15 40

Problema este echilibrata.

10. Vectorii (1,5) si (2, -9) sunt liniar independenti.

11. Vectorii (2, -1) si (3, 4) formeaza o baza a spatiului vectorial

12. Vectorii (-2, 3) si (1, -1) formeaza o baza a spatiului vectorial .

13. Vectorul (1, 10) este o combinatie liniara a vectorilor (1, 3) si (2, -1) deoarece
3(1, 3)-(2, -1)=(1, 10)

14. Vectorii (1, 2, -1), (3, 2, 5) si (4, 4, 4) sunt liniar independenti in

15. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 0 si 1.

16. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 3 si 5.

17. 1, 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y, z)=(2x, x+3y,
3x+y+z).

18. 1, 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y, z)=(3x, 2x-y, x-
y+z).

19. este una din valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y)=(3x+y,
x+3y).

20. Se considera functia . Atunci

21. Se considera functia . Atunci .

22. Se considera functia . Atunci derivatele mixte si
sunt egale.

sunt egale.

sunt egale.

25. Orice functie are puncte stationare.

26. Orice functie are cel mult 1 punct de extrem.

27. Orice functie are cel mult 2 puncte stationare.

28. Daca functia f are derivate partiale mixte de ordinul doi si intr-o
vecinatate V a unui punct si daca si sunt continue in (a, b), atunci
.

29. Se considera , . T este o transformare liniara.

30. Se considera , . T este o transformare liniara

31. Se considera , . T este o transformare liniara

32. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile.

33. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile.

34. Ecuatia diferentiala este o ecuatie liniara de ordinul intai..

35. Forma standard a problemei de programare liniara este




39. Sistemul de ecuatiieste incompatibil.

40. Se considera urmatoarea problema de transport:
Disponibil
4 6 5 2 35
3 2 7 8 30
2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
Problema de transport este echilibrata.

Disponibil
4 6 5 2 35
3 2 7 8 30
2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O solutie initiala de baza determinata folosind metoda coltului de N-V este , ,
, , , , .

Disponibil
4 6 5 2 35
3 2 7 8 30
2 10 5 6 50
Necesar 20 25 45 25
O solutie initiala de baza determinata folosind metoda costului minim pe linie este ,
, , , , , .

43. Se considera functia . Atunci f nu are puncte stationare.

44. Radacinile polinomului caracteristic al unei aplicatii liniare se numesc puncte
critice.

45. Vectorii proprii corespunzatori unor valori proprii distincte ale unei aplicatii
liniare sunt liniar dependenti.

46. O forma patratica este negativ definita daca minorii impari
sunt strict pozitivi si cei pari sunt strict negativi.

47. O forma patratica este pozitiv definita daca toti minorii sai sunt strict
pozitivi..

48. Daca functia are derivate partiale intr-un punct de extrem ,
atunci derivatele partiale de anuleaza in acest punct '( , ) '( , ) 0
x y
f a b f a b = = .

49. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca
, atunci este punct de minim.

50. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca
, atunci este punct de maxim.

51. Trei vectori liniar dependenti formeaza o baza a spatiului vectorial ?

52. Trei vectori liniar independenti formeaza o baza a spatiului vectorial ?

53. Patru vectori din formeaza o baza a spatiului vectorial .

54. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este
?

55. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este
?

56. In spatiul vectorial , vectorul este vector propriu?

57. Matricea asociata unei forme patratice este simetrica?

58. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile.

59. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai.

60. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena?

61. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile.

62. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena.

63. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai.

64. Ecuatia diferentiala este ecuatie diferentiala de ordinul intai.

65. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile?


67. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai?






D Di is sc ci ip pl li in na a: : M Ma at te em ma at ti ic ci i a ap pl li ic ca at te e n n e ec co on no om mi ie e A Al lg ge eb br r

ALEGERE

1. Fie urmatoarea forma patratica:

Aflati matricea asociata acestei forme patratice.
a.

c.

b.

d.


Precizati sirul minorilor asociati acestei forme patratice
a. c.
b.


Sa se aduca la o suma de patrate prin metoda lui Jacobi
a.

c.

b.

4. Fie un operator liniar ca re in baza canonica este dat de matricea :
.Precizati polinomul caracteristic asociat acestui operator.
a.

c.

b.

d.

5. Fie un operator liniar care in baza canonica este dat de matricea :
.Aflati valorile proprii asociate acestui operator.
a. c.
b. d.

6. Fie operatorul liniar , unde .Determinati spatiul
vectorial X
a.

c.

b.

7. Fie operatorul liniar , unde .Precizati matricea
asociata acestui operator liniar.
a.

c.

b.

d.

8. Fie operatorul liniar , unde .Determinati polinomul
caracteristic asociat acestui operator
a.

c.

b.

d.

9. Fie operatorul liniar , unde . Aflati valorile proprii
asociate pentru acest operator liniar.
a. c.
b. d.

10. Fie operatorul liniar , unde .Aflati vectorii proprii
asociati acestui operator liniar.
a.

c.

b.

d.

11. Aflati coordonatele vectorului x=(1,1,1), in baza canonica din spatiul

a. 1,1,1 c. 2,2,2
b. 1,2,2 d. 1,0,1

12. Aflati coordonatele vectorului x=(1,1,1), in baza
din spatiul
a. -1/3,-1/3,-1/3 c. 2/3,1/3,2/3
b. 1/3,1/3,1/3 d. -1/6,1/3,1/3

13. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut :
A I

Detrminati pornind calculele de la schema data
a.

c.

b.

d.

14. Se da forma biliniara urmatoare:

Scrieti matricea asociata
a.

c.

b.

15. Se da matricea: atasata unei forme biliniare. Scrieti forma
biliniara corespunzatoare.
a. c.
b. d.

16. Se da forma patratica

Se se reduca la forma canonica utilizand metoda lui Jacobi
a.

c.

b.

d.

17. Se da forma patratica

Sa se calculeze minorii matricei asociate acestei forme patratice.
a. c.
b. d.

18. Sa se reduca la forma canonica forma patratica

Scrieti minorii asociati acestei forme patratice
a. c.
b. d.

19. Sa se reduca la forma canonica urmatoarea forma patratica

(Utilizand metoda lui Jacobi)
a.

c.

b.

d.

20. Fie urmatorul operator :
,
Precizati pe ce spatiu X se lucreaza
a.

c.

b.

d.

21. Sa se scrie matricea operatorului :
,
a.

c.

b.

22. Sa se determine suma valorilor proprii pentru urmatorul operator
T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica

a.

c.

b.

d.

23. Pentru urmatorul operator
T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica
stabiliti care este ecuatia caracteristica
a.

c.

b.

d.

24. Pentru urmatorul operator
T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica aflati vectorii proprii
asociati.

a. a(1,1,-1),b(-1,-1,-1),c(1,1,1),
a,b,c \{0}
c. a(1,0,-1),b(-1,1,-1),c(1,2,1),
a,b,c \{0}
b. a(1,0,-1),b(1,1,1),c(2,2,1),
a,b,c \{0}
d. a(2,0,-1),b(-1,1,-1),c(2,2,1),
a,b,c \{0}

25. Scrieti ecuatia caracteristica pentru operatorul T:X X dat prin matricea sa in
baza canonica:

a.

c.

b.

26. Fie operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica:

Aflati produsul valorilor proprii asociate acestui operator
a. 3 c. 4
b. -3 d. -4

27. Fie operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica:

Stabiliti care sunt vectorii proprii asociati acestui operator:
a. (a,a),(b,b), c. (a,a),(b,b),
b. (a,-a),(b,b), d. (a,-a),(b,2b),

28. Fie matricea . Scrieti forma biliniara corespunzatoare:
a. c.
b. d.

29. Fie vectorii v
1
, v
2
R
2
( )
1
1, 2 v = i ( )
2
3, 4 v = S se scrie vectorul ( ) 4, 2 v =
ca o combinaie liniar a valorilor v
1
, v
2
.

a.
1 2
5 3 v v v = +
c.
1 2
3 5 v v v = +
b.
1 2
5 3 v v v = +
d.
1 2
5 3 v v v =

30. Fie A = {a
1
, a
2
, a
3
}unde ( ) ( ) ( )
1 2 3
1, 4, 2 , -1, 2, 0 , 3, 1, 5 a a a = = =

S se scrie vectorul ( ) 2, 1, 3 v = ca o combinatie liniara in baza A = {a
1
, a
2
, a
3
}

a.
3 1 2
4 4 2
a a a
v = + +
c.
3 1 2
4 4 2
a a a
v = +
b.
3 1 2
4 4 2
a a a
v = +
d.
3 1 2
4 4 2
a a a
v = +

31. Fie vectorii v
1
, v
2
R
2
( )
1
1, 2 v = i ( )
2
3, 4 v = S se scrie vectorul
ca o combinaie liniar a valorilor v
1
, v
2
.

a. c.
b. d.

32. Fie vectorii ( ) ( ) ( )
1 2 3
2, 4, 5 , -1, 1, 0 , -2, 0, 2 b b b = = = i B = {b
1
, b
2
, b
3
}
baz n R
3
. S se exprime vectorul ( ) 2, 1, 3 v = ca o combinatie liniara n baza B = {b
1
, b
2
,
b
3
}

a.
1 2 3
3 13 3
11 11 22
v b b b = +
c.
3 2 1
b
22
3
b
11
13
b
11
6
v + =
b.
1 2 3
13 13 3
11 11 22
v b b b = +
d.
1 2 3
6 13 3
11 11 22
v b b b
= +

33. Fie V spaiu vectorial n dimensional peste corpul de scalari K i T : V V o
aplicaie liniar. Un scalar K se numete ... pentru aplicaie liniar T dac exist cel puin
un vector nenul v V astfel nct:
T(v) = v.
a. valoare proprie c. valoare caracteristic
b. vector propriu d. alt rspuns.

34. Vectorul nenul v V care verific relaia T(v) = v se numete ... pentru
aplicaia T asociat valorii proprii .
a. valoare proprie c. valoare caracteristic
b. vector propriu d. alt rspuns

35. Polinomul P() = det (A
T
- E
n
) se numete ... asociat aplicaiei liniare T
ecuaia P() = 0 se numete ecuaia caracteristic a aplicaiei T.

a. valoare proprie c. valoare caracteristic;
b. polinom caracteristic d. alt raspuns

36. Ecuaia det (A
T
- E
n
)=0 se numete ... a aplicaiei T.
a. ecuaie caracteristic c. valoare caracteristic
b. polinom caracteristic d. alt rspuns

37. Scriei matricea asociat operatorului liniar dat de
( ) ( )
2 3
1 2 1 2 2 1 2
, 5 , , 4 ; T x x x x x x x T R R = + + :

a. 1 5
0 1
4 1
A
| |
|
=
|
|
\

c. 1 5
0 1
4 1
A
| |
|
=
|
|
\

b. 1 5
0 1
4 1
A
| |
|
=
|
|
\

d. 1 5
0 1
4 1
A
| |
|
=
|
|
\

38. Scriei matricea asociat operatorului liniar dat de
( ) ( )
3 3
1 2 1 2 3 1 2 3 1 3
, 3 4 , 2 2 , ; T x x x x x x x x x x T R R = + + + + :

a. 3 4 1
1 2 2
1 0 1
A
| |
|
=
|
|
\

c. 3 4 1
1 2 2
1 0 1
A
| |
|
=
|
|
\

b. 3 4 1
1 2 2
1 0 1
A
| |
|
=
|
|
\

d. 3 4 1
1 2 2
1 0 1
A
| |
|
=
|
|
\

39. Aducei la forma canonic forma ptratic urmtoare
( )
2 2 2
1 2 3 1 2 2 3
2 3 2 2 V x x x x x x x x = + + + , utilizai metoda lui Jacobi.

a.
( )
2 2 2
1 2 3
1 2 6
2 6 3
V x y y y = + +
c.
( )
2 2 2
1 2 3
1 2 5
2 5 7
V x y y y = + +
b.
( )
2 2 2
1 2 3
1 2 5
2 5 3
V x y y y = + +
d. alt rspuns

40. Determinai a, a R astfel nct forma ptratic urmtoare s fie pozitiv
definit ( )
2 2 2
1 2 3 1 2 2 3
2 3 2 2 V x x x ax x x x x = + + + .

a. 2
,
5
a
| |

|
\

c. 2
,
5
a
| |

|
\

b. 2
,
5
a
| |

|
\

d. alt rspuns

41. Determinai valorile proprii ale operatorului liniar
2 2
T R R : avnd matricea
ataat
4 0
1 4
A
| |
=
|
\
.

a.
1 2
4, 4 = = c.
1 2
4, 4 = =
b.
1 2
4, 4 = = d.
1 2
4, 0 = =

42. Determinai vectorii proprii corespunztori operatorului liniar
2 2
T R R :
avnd matricea ataat
4 0
1 4
A
| |
=
|
\
.
a.

c. ( ) ( )
1 2
0, , ; 8 , 8 , v a a R v b b b R = =
b. ( ) ( )
1 2
0, , ; , 8 , v a a R v b b b R = = d. alt rspuns.

43. Fie vectorii din spatiul R
3
: v
1
= ( 1, 4, 2 ); v
2
= ( -1, 2, 0 ); = ( 3, 2, 5 ).
Stabiliti daca

a. vectorii sunt liniari dependenti c. vectorii sunt liniari independenti

b.
multimea B = formeaza o baza
a spatiului R
3

d. alt raspuns

44. Sa se exprime vectorul v = ( 2, 1, 3 ) ca o combinatie liniara in baza B =
{ }
3 2 1
, , v v v ,
v
1
= ( 1, 4, 2 ) ; v
2
= (-1, 2, 0 ); v
3
= ( 3, 2, 5 )

a.
v =
4
1
v
1
+
4
1
v
2
-
2
1
v
3

c.
v =
2
1
v
1
+
2
1
v
2
+
2
1
v
3

b.
v =
4
1
v
1
-
4
1
v
2
+
2
1
v
3

d. alt raspuns

45. Stabiliti natura formei patratice urmatoare

g(x)= 8x
2
1
- 6x
1
x
2
+ 2x
2
x
3
+ 4x
2
2
+

a. pozitiv definita

c. semipozitiv definita

b. negativ definita

d. nedefinita

46. Valorile proprii ale operatorului liniar T: R R,
T(v) = ( 4v
1
- v
2
+ v
3
, v
1
+ 3v
2
- v
3
, v
2
+ v
3
) sunt:

a.
1
=
2
= 2 ;
3
= 3
c.
1
=
2
= -3 ;
3
= -2

b.
1
=
2
= 3 ;
3
= 2
d.
1
= 3;
2
=
3
= -2

47. Radacinile ecuatiei caracteristice asociate unei aplicatii liniare se numesc :

a. valori proprii

c. vectori proprii

b. puncte de extrem local

d. vectori liniar independenti

48. Matricea asociata unei forme patratice:

a. are determinantul zero

c. are rangul 3

b. este simetrica d. are determinantul diferit de zero

49. Daca intr-o forma patratica
i
> 0 pentru i par, si
i
< 0 pentru i impar, atunci
forma patratica este:

a. nedefinita

c. seminegativ definita

b. negativ definita

d. pozitiv definita

50. Sa se rezolve cu metoda eliminarii (pivotului) sistemul:

= + +
= + +
=
= + +
8 2 3 2
4 2 2 3
8 3 2 2
6 2 3 2
4 3 2 1
4 3 2 1
4 3 2 1
4 3 2 1
x x x x
x x x x
x x x x
x x x x

a. sistemul este incompatibil

c.
x
1
= -1; x
2
= 2; x
3
= -1; x
4
= -2

b.
x
1
= 1; x
2
= 2; x
3
= -1; x
4
= -2

d. sistemul este compatibil simplu
nedeterminat

51. (1,2) este combinatie liniara de (1,1) si (1,0) pentru ca
a. pentru orice numere reale a,b avem ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
b. exista numere reale a,b asa ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
c. daca (1,2)=a(1,1)+b(1,0) atunci a=b =0
d. nu exista numere reale a,b asa ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)

52. (1,1) si (1,0) formeaza un sistem liniar independent pentru ca
a. pentru orice numere reale a,b avem ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
b. exista numere reale a,b asa ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
c. daca (0,0)=a(1,1)+b(1,0) pentru doua numere reale a,b atunci a=b=0
d. nu exista numere reale a,b asa ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)

53. Cat este 2(1,1)+3(0,1)?
a. (2,4) c. (2,5)
b. (3,4) d. (3,5)

54. Se considera transformarea liniara

Care din urmatoarele matrici este matricea lui in baza canonica a lui ?
a.

c.

b.

d.


Valorile proprii ale transformarii sunt
a. c.
b. d.

T(x,y,z)=(3x,3y+z,y+3z)
Valorile proprii ale transformarii sunt
a. c.
b. d.

57. Se considera transformarea liniara a carei matrice asociata in baza
canonica este

Atunci
a.

b.

c.

d.

58. Se considera forma patratica

Forma canonica a acestei forme patratice este
a.

c.

b.

d.

59. Se considera forma patratica

Forma canonica a acestei forme patratice obtinuta cu metoda lui Jacobi este
a.

c.

b.

d.

60. Se da urmatoarea forma patratica .
Matricea ei in baza canonica a lui este
a.

c.

b.

d.

61. Se considera functia .
Aceasta functie nu este o transformare liniara pentru ca exista termenul
a.
x

c. 2y

b.

d.
z

62. Se considera functia .
Aceasta functie nu este o transformare liniara pentru ca exista termenul
a.
x

c. 2y

b. d.
z

63. Valorile proprii ale matricii sunt

a. c.
b. d.

a.

c.

b.

d.

a.

c.

b.

d.

66. Valorile proprii ale matricii sunt
a. c.
b. d.

67. Se da transformarea liniara T(x,y)=(2x+y,x-5y). Matricea asociata acestei
transformari liniare in baza canonica a lui este
a.

c.

b.

d.
2 1
1 1

68. Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este
. Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt
a. c.
b.
1
= 1,
2
= 1,
3
= 1,

d.

a. c.
b.
1
= 1,
2
= 1,
3
= 1,

d.

a. c.
b.
1
= 1,
2
= 1,
3
= 1,

d.

71. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este . Atunci
polinomul caracteristic al acestei transformari este
a. c.
b. d.

a. c.
b. d.

a. c.
b. d.

a.

c.
P() =
2
6 + 8

b.

d.

a.

c.
P() =
2
6 + 8

b.

d.


Precizati sirul minorilor asociati acestei forme patratice(metoda lui Jacobi)
a. c.
b.


Sa se aduca la o suma de patrate prin metoda lui Jacobi
a.

c.

b.


D Di is sc ci ip pl li in na a: : M Ma at te em ma at ti ic ci i a ap pl li ic ca at te e n n e ec co on no om mi ie e P Pr ro og gr ra am ma ar re e l li in ni ia ar r

ALEGERE

1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1,3
i
f x x x
x x x
x x x
x x x
x i
= + +
+ +
+ +
+ +
=

Sa se aduca la forma standard pentru simplex.
a.
1 2 3
1 2 3 4
1 2 3 5
1 2 3 6
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1, 6
i
f x x x
x x x x
x x x x
x x x x
x i
= + +
+ + +
+ + +
+ + +
=

b.
c.
1 2 3
1 2 3 4
1 2 3 5
1 2 3 6
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1, 6
i
f x x x
x x x x
x x x x
x x x x
x i
= + +
+ + =
+ + =
+ + =
=

d.
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4
1 2 3 5
1 2 3 6
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1, 6
i
f x x x Mx Mx Mx
x x x x
x x x x
x x x x
x i
= + + + + +
+ + + =
+ + + =
+ + + =
=

2. Fie problema de programare liniara
1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1,3
i
f x x x
x x x
x x x
x x x
x i
= + +
+ +
+ +
+ +
=

Prima iteratie a algoritmului simplex este
5 10 20 0 0 0
B
0 5 1 2 3 1 0 0
0 4 2 1 1 0 1 0
0 6 1 2 2 0 0 1
0 0 0 0 0 0
5 10 20 0 0 0
Pivotul se afla pe linia corespunzatoare lui
a.
b.
c.

1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1,3
i
f x x x
x x x
x x x
x x x
x i
= + +
+ +
+ +
+ +
=

5 10 20 0 0 0
B
0 5 1 2 3 1 0 0
0 4 2 1 1 0 1 0
0 6 1 2 2 0 0 1
0 0 0 0 0 0
5 10 20 0 0 0
Stabiliti care este vectorul care iese, respectiv vectorul care intra in baza
a. intra , iese
b. intra , iese
c. intra , iese
d. intra , iese
e. intra , iese

1 2 3
1 2 3
1 2 3
1 2 3
[max] 5 10 20
2 3 5
2 4
2 2 6
0, 1,3
i
f x x x
x x x
x x x
x x x
x i
= + +
+ +
+ +
+ +
=

Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?
a.
, ,
b.
, ,
c.
, ,
d. alt raspuns


Forma standard pentru simplex a problemei de programare liniara este
a. c.
b. d.



7 8 0 0

0 5 2 1 1 0
0 4 1 2 0 1
0 0 0 0 0
7 8 0 0
Pivotul se afla pe coloana corespunzatoare lui
a.
b.
c.
d.


7 8 0 0

0 5 2 1 1 0
0 4 1 2 0 1
0 0 0 0 0
7 8 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra, respectiv vectorul care iese din baza
a. intra , iese
b. intra , iese
c. intra , iese
d. intra , iese


Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:

7 8 0 0

0 3

0 1

8 2

1 0

16 4 8 0 4

Linia lui este
a. 3, 0, 0, -4
b. -3, 0, 0, 4
c. 7, 8, 0, 0
d. -7, -8, 0, 0


Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la:
7 8 0 0

0 3

0 1

8 2

1 0

16 4 8 0 4
3 0 0 -4
Pivotul se afla pe coloana lui
a.
b.
c.
d.


a. problema are optim infinit;
b.
solutia optima este , ,
c.
d.

Matricea asociata formei standard este
a.

c.

b.

d.


Duala acestei probleme de programare liniara este
a. c.
b. d.


Duala acestei probleme de programare liniara este:
a. c.
b. d.


Matricea asociata formei standard are prima linie:
a. 3 0 2 5 0 1
b. 3 2 5 4
c. 3 0 2 5 0 -1
d. alt raspuns


Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:
7 -8 3 2 2 0

4 3 0 1 1 0 1
1 2 0 -1 1 1 0
2 1 1 2 2 0 0
Baza initiala pentru algoritmul simplex este
a.
b.
c.
d.


Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex:
2 2 3 2 5 0

0 4 3 0 1 1 0 1
2 1 2 1 -1 1 0 0
5 2 1 0 2 2 1 0
Linia lui este
a. 12, 9, 2, 8, 12, 5, 0
b. 0, 2, 2, 3, 2, 5, 0
c. 0, 9, 2, -2, 12, 5, 0
d. alt raspuns


Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex:
2 -1 3 2 3 0

0 4 3 0 1 1 0 1
-1 1 2 1 -1 1 0 0
3 2 1 0 2 2 1 0
5 1 -1 7 5 3 0
1 0 -4 -3 0 0
Pivotul se afla pe coloana lui
a.
b.
c.
d.


Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex:
2 -1 3 2 3 0

0 4 3 0 1 1 0 1
-1 1 2 1 -1 1 0 0
3 2 1 0 2 2 1 0
5 1 -1 7 5 3 0
1 0 -4 -3 0 0
Ce decizie se ia?
a.
s-a obtinut solutia optima
b. problema are optim infinit
c. solutia obtinuta nu este optima, intra in baza, iese din baza
d. solutia obtinuta nu este optima, intra in baza, iese din baza


Atunci
a. problema are optim infinit
b.
,
c.
,
d.
,

20. Se considera problema de transport:
Disponibil
2 1 3 20
1 4 2 45
3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda coltului N-V este
a. , , , , , in rest
b. , , , , , in rest
c. , , , , , in rest
d. , , , , , in rest

21. Se considera problema de transport:
Disponibil
2 1 3 20
1 4 2 45
3 5 4 65
Necesar 30 40 60
O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda costului minim pe linie este
a. , , , , , in rest
b. , , , , , in rest
c. , , , , , in rest
d. , , , , , in rest


Duala acesti probleme de programare liniara este
a. c.
b. d.


Matricea sistemului restictiilor este
a.

b.

c.

d.


Forma standard a problemei de programare liniara este
a.
b.
c.
d.


B
0 40 1 0 1 2 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
Linia lui este
a. 3, 5, 1, 6, 0, 0, 0
b. -3, -5, -1, -6, 0, 0, 0
c. 3, 5, 1, 6, M, M, M
d. 3, 5, 1, 6, -M, -M, -M


3 5 1 6 0 0 0
B
0 40 1 0 1 2 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
f 0 0 0 0 0 0 0 0
3 5 1 6 0 0 0
Pivotul se afla pe
a. coloana lui , linia lui
b. coloana lui , linia lui
c. coloana lui , linia lui
d. coloana lui , linia lui

3 5 1 6 0 0 0
B
0 40 1 0 1 2 1 0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
f 0 0 0 0 0 0 0 0
3 5 1 6 0 0 0
Coloana lui din urmatorul tabel simplex este
a.

b.

c.


A doua iteratie a algoritmului simplex este
3 5 1 6 0 0 0
B
6 20

0

1

0 0
0 16 2 1 3 0 0 1 0
0 48 1 1 2 0 0 0 1
f 120 3 0 3 6 3 0 0
0 5 -2 0 -3 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra si respectiv care iese din baza
a. intra , iese
b. intra , iese
c. intra , iese
d. intra , iese


Prin aplicarea algoritmului simplex se ajunge la urmatorul tabel simplex
3 5 1 6 0 0 0
B
6 20

0

1

0 0
5 16 2 1 3 0 0 1 0
0 32 -1 0 -1 0 0 -1 1
f 200 13 5 18 6 3 5 0
-10 0 -17 0 -3 -5 0
Ce decizie se ia?
a. problema are optim infinit;
b. solutia obtinuta nu este ce optima: intra in baza si iese
c.
solutia obtinuta este cea optima si , ,
d.
solutia obtinuta este cea optima si , ,

max f = .

Forma standard a problemei de programare liniara va fi
a. max f =

,
c. max f =

,
b. max f =

,
d. max f =

,

max f =

10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Pivotul se va afla pe coloana corespunzatoare lui:
a. d.
b. e.
c.

max f =

10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Stabiliti care este vectorul care intra in baza, respectiv care iese din baza
a. intra , iese d. intra , iese
b. intra , iese e. intra , iese
c. intra , iese

max f =

10 16 0 0 0
B
0 1200 2 5 1 0 0
0 300 1 3/2 0 1 0
0 600 4 1 0 0 1
0 0 0 0 0
10 16 0 0 0
Care este solutia optima pentru problema de programare liniara?
a.
max f = 3200 ,
y=(200,0,400)
c. nu are solutie
b.
max f = 3400 ,
y=(200,0,400)


, i=1,2,3
Baza initiala pentru algoritmul simplex este
a.

d.

b.

e. nu are baza initiala
c.


, i=
2 1 1 3 2
B
2 8 1 0 0 1 2
1 12 0 1 0 2 1
1 16 0 0 1 1 3

Linia corespunzatoare lui este
a.

c.

b.

d.


, i=1,2,3
Precizati care este solutia optima
a.
si
c.
si
b.
si
d.
si

min f =

Forma standard a problemei este :
a.

c.

,
b.

min f =

Matricea asociata problemei scrisa in forma standard este:
a.

c.

b.

d.

39. Fie urmatoarea problema de programare liniara:

Matricea asociata formei standard este
a.

c.

b.

d.


Prima iteratie pentru aceasta problema este:
3 4 1 0 0 -M -M
B
0 7 5 -1 2 1 0 0 0
-M 4 1 2 -1 0 -1 1 0
-M 2 3 2 4 0 0 0 1

Linia corespunzatoare lui este:
a. 3+4M;4+4M;1+3M;0;-M;-M-1 c. -3+4M;-4+4M;-1+3M;0;M;M-1
b. 3+4M;4+4M;1+3M;0;-M;0,0 d. -3-4M;-4-4M;1-3M;0;-M;-M+1


Prima iteratie pentru aceasta problema este:

3 4 1 0 0 -M -M
B
-M 7 5 -1 2 1 0 0 0
-M 4 1 2 -1 0 -1 1 0
0 2 3 2 4 0 0 0 1

Pentru prima iteratie a algoritmului simplex stabiliti ce vector intra in baza respectiv care iese
din baza
a. intra iese c. intra iese
b. intra iese d. intra , iese

min f =

Solutia problemei este
a. min f =-1/2

c. min f =0

b. min f =0

d. min f =1/2

43. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
70
10
20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda coltului de NV stabiliti valoarea lui si a lui
a. =50, =5 c. =50, =10
b. =20, =10 d. =50, =20

Disponibil
5 6 2 3 70
2 2 1 4 10
6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda costurilor minime(din tablou) stabiliti valoarea lui si a lui

a. =10, =25 c. =10, =20
b. =5, =25 d. =15, =20

45. Sa se scrie forma standard pentru problema de programare liniara:

max f = 4x
1
+ 10x
2
+9x
3

x
1
+ x
2
+ 2x
3
18
2 x
1
+ x
2
+ 4x
3
20
x
1
+ x
2
+ x
3
12
x
i
0 ; i = 3 , 1

a.
max f = 4x
1
+ 10x
2
+9x
3
+0y
1
+0y
2
+0y
3

x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ y
1
= 18
2x
1
+ + 4x
3
+ y
2
= 20
x
1
+ x
2
+ x
3
+ y
3
= 12

x
i
0 ; i = 3 , 1
y
1
, y
2
, y
3
0

b.
max f = 4x
1
+ 10x
2
+9x
3

x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ y
1
= 18
2x
1
+ x
2
+ 4x
3
- y
2
= 20
x
1
+ x
2
+ x
3
- y
3
= 12

x
i
0 ; i = 3 , 1
y
1
<0; y
2
, y
3
>0

c. min f = 0
x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ y
1
= 18
2x
1
+ x
2
+ 4x
3
+ y
2
= 20
x
1
+ x
2
+ x
3
+ y
3
= 20

x
i
0 ; i = 3 , 1
y
1
, y
2
, y
3
0

d. alt raspuns

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 10
6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda costurilor minime pe linie stabiliti valoarea lui si a lui
a. =10, =15 c. =10, =20
b. =5, =25 d. =15, =20

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati
a. 40 c. 80
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 10
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 80
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 55
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

a. 40 c. 20
b. 50 d. 60

Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati costul de transport
a. 665 c. 500
b. 765 d. 400


Duala sa este
a. c.
b. d.


Forma standard este
a. c.
b. d.


Matricea problemei in forma standard este
a.

c.

b.

d.


Matricea problemei in forma standard pentru simplex, cu baza artificiala este
a.

c.

b.

d.


D Di is sc ci ip pl li in na a: : M Ma at te em ma at ti ic ci i a ap pl li ic ca at te e n n e ec co on no om mi ie e A An na al li iz z

ALEGERE

1. S se calculeze derivatele pariale de ordinul nti pentru urmtoarea funcie:
( )
2 2
, = 2 f x y x xy y +

a.
( ) ( ) ( , ) 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + =
/ /

c.
( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + =
/ /

b.
( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = = +
/ /

d. alt rspuns.

2. S se calculeze derivatele pariale de ordinul nti pentru urmtoarea funcie:
( )
2 2 2
, = ( ) f x y x y +

a.
2 2 2 2
( , ) ( ); ( , ) ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /

c.
2 2 2 2
( , ) 2 ( ); ( , ) ( )
y
x
= + = +
/ /

b.
2 2 2 2
( , ) 4 ( ); ( , ) 4 ( )
y
x
= + = +
/ /
d. alt rspuns.

3. S se calculeze derivatele pariale de ordinul al doilea pentru urmtoarea funcie:
) ln( ln ln ) , ( y x x
y x
x
y x f + =
+
=
a.

2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
=
+

2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
=
+
,
c.
2
2 2
1 1
( , )
( )
x
f x y
x x y
= +
+

2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
=
+

2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
=
+
,

b.
2
2 2
1 1
( , )
( )
x
f x y
x x y
=
+

2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
=
+

2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
=
+
,

d. alt rspuns.

4. S se gseasc punctele staionare ale funciei urmtoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
4x 2y + 5 (x, y) R
2

a. M(2,1) c. M(-2,1)

b. M(2,-1) d. M(-1,2)

5. S se gseasc punctele de extrem ale funciei urmtoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
4x 2y + 5 (x, y) R
2

a. M(2,1) punct de maxim c. M(-2,1) punct de maxim

b. M(2,1) punct de minim

d. M(-1,2) punct de maxim

6. S se gseasc punctele de extrem ale funciei urmtoare
y
1
x
1
) y , x ( f + = cu condiia x+y=1 definit pe R
2
\{(0,0)}

a.
punct de minim

c. 1 1 1
, pentru
2 2 4
P
| |
=
|
\
punct de minim

b. 1 1 1
, pentru
2 2 4
P
| |
=
|
\
punct de maxim

d.
d)
1 1 1
, pentru
2 2 4
P
| |
=
|
\
punct de
maxim

7. Scriei difereniala de ordinul intai a funciei
f(x,y) = x+3y+2(x
2
+y
2
-5)

a.

c.

b.

d.

1 1
( , ) 2( 1) f x y x y
x y
= + + +

a.

c.

b.

d.

9. Se d funcia de dou variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ + =
Derivata parial a lui f n raport cu x este:

a. c.
b. d.

2 2
+ + =
Derivata parial a lui f n raport cu y este:

a.

c.

b.

d.

2 2
+ + = . f are punct stationar pe:

a. M(1,-1) c. M(0,0)

b. M(-1,1)

d. M(3,0)

2 2
+ + = .Derivata parial de ordinul
al doilea a lui f n raport cu x este:

a.
( ) 2
, 2
x
f x y =
//

c.
( ) 2
, 0
x
f x y =
//

b.
( ) 2
, 1
x
f x y =
//

d.
( ) 2
, 2
x
f x y x =
//

2 2
+ + = . Derivata parial de ordinul
al doilea a lui f n raport cu y este:

a.
( )
2
, 1
y
f x y =
//

c.
( )
2
,
y
f x y y =
//

b.
( ) 2
, 2
y
f x y =
//

d.
( ) 2
,
y
f x y x =
//

2 2
+ + = .Alege valoarea corect
pentru ( ) ,
xy
f x y
//

a.
( ) , 0
xy
f x y =
//

c.
( ) ,
xy
f x y xy =
//

b.
( ) ,
xy
f x y
//
nu exist
d.
( ) , 1
xy
f x y =
//

2 2
+ + = . Estimnd valoarea expresiei
( ) 2 2
2
(1, 1) (1, 1) (1, 1)
xy
x y
f f f
// // //
i innd cont de valoarea
2
(1, 1)
x
f
//
, stabilete natura punctului
critic M(1,-1):

a. punct de minim local

c. nu se poate spune nimic despre natura
punctului M(1,-1)

b. punct de maxim local

d. nu este punct de extrem local

16. Se d funcia de dou variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f

a.
( ) , 2 1
x
f x y x =
/

c.
( ) , 2
x
f x y x =
/

b.
( ) , 6
x
f x y y = +
/

d.
( ) ( ) , 2 1
x
f x y x =
/

2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f .

a.
( ) , 6
y
f x y y = +
/

c.
( ) , 2
y
f x y y =
/

b.
( ) ( ) , 2 6
y
f x y y = +
/

d.
( ) , 1
y
f x y x =
/

2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f .
Funcia are punct stationar pe:

a. M(1,-6)

c. M(0,0)

b. M(-1,6)

d. M(1,0)

2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f . Derivata parial de ordinul al
doilea a lui f n raport cu x este:

a.
( )
2
, 1
x
f x y =
//

c.
( )
2
, 0
x
f x y =
//

b.
( ) 2
, 2
x
f x y =
//

d.
( ) 2
, 2
x
f x y x =
//

2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f . Derivata parial de ordinul al
doilea a lui f n raport cu y este:

a.
( )
2
, 1
y
f x y =
//

c.
( )
2
,
y
f x y y =
//

b.
( ) 2
, 2
y
f x y =
//

d.
( ) 2
,
y
f x y x =
//

2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f . Alege valoarea corect pentru
( ) ,
xy
f x y
//

a.
( ) , 0
xy
f x y =
//

c.
( ) , 2
xy
f x y =
//

b.
( ) ,
xy
f x y
//
nu exist
d.
( ) , 1
xy
f x y =
//

2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + = y x y x f . Estimnd valoarea expresiei
( ) 2 2
2
(1, 6) (1, 6) (1, 6)
xy
x y
f f f
// // //
i innd cont de valoarea
2
(1, 6)
x
f
//
, stabilete natura punctului
critic M(1,-6):

a. punct de maxim local

c. punct de minim local

b. nu este punct de extrem local

d. nu se poate spune nimic despre natura
punctului (1,-6)

23. Se d funcia de dou variabile xy y x f = ) , (

a.
( ) , 1
x
f x y =
/

c.
( ) ,
x
f x y y =
/

b.
( ) ,
x
f x y x =
/

d.
( ) , 0
x
f x y =
/

24.
Sa se integreze ecuatia diferentiala : x
2
1 y + dx + y
2
1 x + dy = 0

a. 2
1 x + = -
2
1 y + + c

c.

2
1
2
1 x + = -3
2
1 y + + c
b.
ln ( 1 +x
2
) = -
2
1 y + + c

d. alt raspuns

25.
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
, x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:

a.
+ =
+ =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
y x
y y x f
y
x

c.
+ + =
+ + =
2 2
'
2 2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
y x
x y x f
y x
y y x f
y
x

b.
+ + =
+ + =
2 2
'
'
400
2 10 ) , (
2 4 10 ) , (
y x
y x y x f
y x y x f
y
x

d.
+ + =
+ + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
xy
y y x f
y
x

26.
Punctul stationar pentru functia:
f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
cu x >0, y >0 este

a. M(2, 5) c. M(-2, -5)
b. M(2, 3) d. nu exista

27. Functia f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
cu x >0, y >0 admite

a. punct de maxim local M(2, 5)

c. nu admite puncte de extreme local

b. punct de minim local M(2, 5) d. punct de minim local M(2, 3)

28.
Sa se integreze ecuatia diferentiala:
(1 + y
2
) + xyy
'
= 0

a.
x
2
1 y + = c

c.
x(1 + y ) = c

b.
x +
2
1 y + = c

d.
-x
2
1 y + = c

29. Sa se integreze ecuatia diferentiala omogena: y
'
=
xy
y x
2 2
+

a.

2
2
2x
y
= ln x + c
c.
2
2 2
2x
x y +
= 2ln x +c
b.
2
2 2
2x
y x +
= ln x + c
d. alt raspuns

30. Fie , rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I se determina:

a. punctele de maxim local c. punctele stationare

b. punctele de minim local

d. matricea hessiana

31. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x, y, z) = x
2
+ y
2
+ z
2
xy + x - 2z,
(x, y, z)R
3
este

a. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y x)dy
+ (2z 2)dz

c.
d f(x, y, z) = (x
2
+ y
2
+ z
2
)dx + (1-
xy)dy + (x-2z)dz

b.
d f(x, y, z) = (2x
2
- xy + x)dx + y
2
dy
+ (z
2
-2z)dz

d. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y -
xy)dy+(2z - 2)dz

32. Functia f (x,y) = x
3
+ - 3xy definita pe

a. admite punct de minim local M(1, 1)

c. nu admite puncte de extrem

b. admite punct de maxim local M(-1, 1) d. admite puncte de minim local pe
M(3, 2) si N(-1, 1)

33. Functia f(x, y, z) = - 2x 4y 6z definita pe R
3
are:

a. toate derivatele de ordin 2 nule

c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2

b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule

d. toate derivatele de ordin 2 strict
pozitive

34. Se d funcia de dou variabile xy y x f = ) , (

a.
( ) , 1
y
f x y =
/

c.
( ) ,
y
f x y y =
/

b.
( ) ,
y
f x y x =
/

d.
( ) , 0
y
f x y =
/

35. Se d funcia de dou variabile xy y x f = ) , ( .
Difereniala de ordinul I a lui f este

a. dy dx df + = c. dy ydx df + =
b. xdy dx df + = d. xdy ydx df + =

2 2
) , ( y x y x f + =

a.
( )
2
,
x
f x y y =
/

c.
( ) , 2
x
f x y y =
/

b.
( ) , 2
x
f x y x =
/

d.
( )
2
,
x
f x y x =
/

2 2
) , ( y x y x f + =

a.
( )
2
,
y
f x y x =
/

c.
( ) , 2
y
f x y y =
/

b.
( ) , 2
y
f x y x =
/

d.
( )
2
,
y
f x y y =
/

2 2
) , ( y x y x f + =
Difereniala de ordinul I a lui f este

a.
dy y dx x df
2 2
+ =
c. 0 = df
b. dy dx df + = d. ydy xdx df 2 2 + =

39. Fie ecuaia diferenial xy y = '
Ecuaia este
a. cu variabile separabile

c. o ecuaie cu derivate pariale de
ordinul nti

b. liniar de ordinul nti

d. liniar de ordinul al doilea

40. O form echivalent a ecuaiei xy y = ' este

a. xdx ydy = c. xy dy =
b.
xdx
y
dy
=
d. xy dx =

41. Soluia ecuaiei xy y = ' este dat de

a.

c. 2 = y
b.
C
x
y + =
2
2

d.
x y =

42. Fie ecuaia diferenial 1 ' + = x y
Ecuaia este

a. liniar de ordinul intai

c. ecuatie omogena
b. cu variabile separabile

d. ecuatie diferentiala de ordinul doi

43. O form echivalent a ecuaiei 1 ' + = x y este

a. 1 + = x dy c. dx x dy ) 1 ( + =
b.
1 + = x
x
dy

d. 1 + = x dx

44. Soluia ecuaiei 1 ' + = x y este dat de

a.
2
2
x
y =
c.

b.
x x y + =
2

d.
x y =


a.

c.

b.

d.

46. Consideram functia . Atunci derivata partiala de ordin intai in raport cu x este
a.

b.

c.

d.

47. Consideram functia . Atunci derivata partiala de ordin intai in raport cu y este
a.

b.

c.

d.

48. Consideram functia . Atunci diferentiala de ordinul al doilea a lui f este
a.

b.

c.

d.

49. Se da functia de doua variabile . Derivata partiala a lui f in raport cu x este
a.

b.

c.

d. alt raspuns

50. Se da functia de doua variabile . Derivata partiala a lui f in raport cu y este
a.
b.

c.

d. alt raspuns

51. Se da functia de doua variabile . Diferentiala de ordinul al doilea al lui f este
a.

b.

c.

d. alt raspuns

52. Derivata partiala a lui in raport cu variabila x este egala cu
a. c.

b. d.

53. Derivata partiala la lui in raport cu variabila x este egala cu
a. c.

b. d.

54. Derivata partiala la lui in raport cu variabila y este egala cu
a.

c.
b. d.

55. Derivata partiala a lui in raport cu variabila y este egala cu
a.

c.

b. d.

56. Se considera functia . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de

este egala cu
a.

c. 1
b. d. 6y


este egala cu
a.

c. 1
b. d. 2y


este egala cu
a.

c. 1
b. d. 2y


este egala cu
a.

c. 1
b. d. 2y

60. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite deasemenea
puncte critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare

61. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,2)

sunt
a. (0,0) c. (2,3)

sunt
a. (0,0) c. (5,2)

64. Se considera functia . Atunci
punctul (0,0) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)

65. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b.

d.

66. Care din urmatoarele ecuatii nu reprezinta o ecuatie diferentiala?
a.

c.

b.

d.

67. Care din urmatoarele ecuatii diferentiale este o ecuatie diferentiala cu variabile separabile?
a.

c.

b.

d.

68. Care este solutia generala a ecuatiei diferentiale

a.
, A este o constanta
b.
c.
A este o constanta
d.

69. Fie . Sa se calculeze
a.

c.

b.

d.

70. Fie . Sa se calculeze
a.

c.
b.

d.

71. Fie . Atunci
a.

c.

b.

d.

72. Fie . Atunci
a.

c.

b.

d.

73. Fie . Atunci
a.

c.

b.

d.

74. Fie . Atunci
a.

c.

b.

d.

75. Fie . Atunci
a.

c.

b. d.

Grile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureti Anul universitar 2007-2008

Specializarea Contabilitate i informatic de gestiune

S-ar putea să vă placă și