Popa Andreea,anul 3,specializarea Pi,grupa 2

Pe lng oameni, cei mai prolifici i versatili constructori, exist i alte vieuitoare care construiesc. Animalele i-au dovedit aptitudinile de ingineri constructori deosebii, fiind obligai de natur s se protejeze i s asigure bunstarea generaiei viitoare. n ciuda priceperii necesare construirii,animale din toate speciile dau dovad de aptitudini deosebite. E vorba de mamifere, psri, insecte, unele specii de peti, reptile, amfibieni i chiar crustacee. Animalele construiesc diverse structuri pentru a se proteja i a-i crea cmine, pentru a prinde prada i a se hrni, dar i pentru a comunica cu membrii ai aceleiai specii. Cu toate acestea, scopul principal pentru care animalele construiesc este acela de a se proteja de temperaturi extreme, de prdtori sau alte intemperii ale vremii.

Castorii sunt mamifere rozatoare care vietuiesc pe malurile raurilor si ale paraielor si care isi petrec cea mai mare parte a timpului in vizuinele lor pe care le construiesc folosind crengi si namol. Casuta este pe jumatate scufundata, e dotata cu o camera principala care se afla deasupra nivelului apei, si e legata de o intrare si o celula" destinata pastrarii rezervelor de hrana, iar intrarea si celula" sunt subterane. Pentru a face rost de materialul necesar, castorii doboara trunchiurile copacilor rozandu-le la baza, dupa care le despart in bucati de lungimi diferite. Lemnul, namolul si pietrele sunt utilizate si pentru confectionarea unor baraje de protectie, care izoleaza vizuinele, facandu-le mai sigure. Aceste diguri creeaza in jurul casutelor un fel de lacuri in care nivelul apei ramane mereu acelasi. Iarna, cand suprafata este inghetata, castorii inoata pe sub apa pentru a ajunge la magaziile lor cu provizii.

Castorul este supranumit "inginerul regnului animal". Si afirmatia este complet adevarata, caci animalul acesta realizeaza tot felul de constructii, care mai de care mai uimitoare. Proiectul numarul unu este reprezentat de baraje. Lucrand in comun, castorii rod copacii care cresc pe malurile raului. Acestia se pravalesc in rau. Apoi castorii aduc pietre si namol, intarind constructia cu ajutorul cracilor si tepuselor. Rezulta un baraj, in spatele caruia apa se intinde si formeaza un lac. Uneori, barajele mai vechi construite de castori au pana la patru metri inaltime si sase sute de metri lungime. Proiectul numarul doi se refera la canale. Pornind de la lac, se rasfira in toate directiile o retea bogata de canale nu prea adanci, cutreierate in permanenta de castori. Pe aceste canale plutaresc ei catre casa trunchiurile si ramurile copacilor. Bineinteles ca le vine mai usor asa decat sa le tarasca pe pamant cu ajutorul dintilor si labelor. Proiectul numarul trei sunt colibele. Pe malul lacului format, castorii isi construiesc casute din ramuri impletite. Casutele lor seamana cu niste colibe. Ca sa le faca mai rezistente, castorii le intaresc cu namol si lut. In interiorul colibei, castorii se odihnesc pe un asternut moale facut din frunze, iar pe timp de iarna tot aici se ospateaza: rod ramurile pe care si le-au adus de acasa. Intrarea in adapost se afla sub apa. Inaltimea unei colibe ajunge pana la trei metri.

Pentru protecie, psrile i construiesc cuiburi de forme i mrimi diferite, de la scorbura copacului, vizuina cu aspect de tunel i construciile din crengi, pn la cuiburi micue fcute din noroi. Construirea cuibului este o deprindere motenit, care s-a dezvoltat la psri pentru a spori ansele de supravieuire ale puilor. Prin formele minunate i diversitatea structurilor, se exprim att necesitile diferitelor specii de psri, ct i capacitatea lor de adaptare. De unde provine obiceiul construirii cuibului? Asemeni majoritii reptilelor din zilele noastre i strmoii psrilor probabil i spau cuiburi n pmnt, sau i depuneau oule ntre vegetale aflate n descompunere. In cursul procesului evolutiv, psrile au nceput s-i nclzeasc oule folosind cldura propriului corp, astfel a fost necesar construirea unui cuib. Instinctul construirii cuibului, se pare c este controlat hormonal, secreia acestor hormoni putnd fi determinat de creterea zilelor sau de creterea temperaturii n timpul perioadei de mperechere.

Cuiburi la nivelul solului Dac nu exist prdtori, locuri potrivite de cuibrit sau materiale de construcie, multe specii de psri folosesc pentru cuib orice loc posibil. Chira de balt i depune oule n pietriul de pe mal, iar fazanul i face cuibul ntr-un loc ceva mai protejat, n iarb. Unele psri scufundtoare construiesc plute din crengi i frunze, pe care le ancoreaz de rdcinile arborilor. Cuiburile construite pe aceste plute se mbib cu ap si ncep s putrezeasc, dar cldura rezultat din descompunerea substanelor vegetale este folositoare, deoarece nclzete oule. O parte din psrile mici, cum ar fi ciocrlia, i construiesc cuiburi frumoase, n form de cup, pentru a-i apra puii. Prima dat culc la pmnt vegetaia cu pieptul, apoi cptuesc adncitura format cu mai multe straturi de iarb i fn. Astfel construiesc un cuib cu form de cup, pe care n final l acoper cu materiale moi. Psrile camufleaz cu pricepere aceste cuiburi, iar oule lor au o culoare adaptat mediului nconjurtor.

Rapitoarele de zi - vulturii si soimii - construiesc cuiburi mari, dar grosolane, fie pe stanci, fie in copaci, adevarate resedinte senioriale, de unde domina intinderi nesfarsite. Cuiburile pot avea dimensiuni de un metru diametru si 4 kg greutate. Fundatia cuibului o reprezinta 40-50 ramuri groase. Se aduc apoi sute de ramurele care care se imbina in toate liniile de curbura ale cuibului. Marginile cuibului sunt impletite cu crengi verzi si cat mai flexibile de fag si mesteacan, care dau forma rotunjita a cuibului. Fundul cuibului este tencuit cu pamant compact,care serveste de lest, peste care vulturul aseaza un strat mai subtire de huna, apoi scoarta si frunze. Apoi, se aduc mladite tinere de mesteacan, intrepatrunse cu muschi, licheni si frunze matasoase, pe care vor fi asezate ouale.

Cuiburile berzei (Ciconia), asezate pe sure, acoperisuri, hornuri, stalpi de telegraf, departe de a fi artistice, sunt totusi solide si pot fi folosite mai multi ani. La exterior sunt alcatuite din ramuri groase, spini, bulgari de pamant, apoi un star de ramuri subtiri si frunze de papura. Interiorul este captusit cu ierburi uscate, balegar, carpe, hartii, paie, pene. Ambele sexe cara materiale, dar numai femela le aranjeaza.

Dintre pasari, cel mai cunoscut constructor de casute sferice este nelipsita vrabie de pa langa curtile oamenilor. Cuibul sau este un bulgare sferic, voluminos si grosolan, format dintr-o ingramadire de paie, fan, ramurele, carpe, peri, lana, bucati de hartie. Cavitatea interioara este tapitata cu fulgi.

Interesant este si cuibul cotofanei (Pica pica), pasare vicleana, dar prudenta. La baza, cuibul are forma unei cupe adanci si este alcatuit dintr-un invelis exterior format din vreascuri solide, o pardoseala si pereti de pant batatorit, o dubla garnitura interioara, cea de dedesubt facuta din mladite, cea de deasupra din radacini foarte fine. Deasupra se inalta o cupola formata din ramuri subtiri. Transportarea betelor, care alcatuiesc fundatia, marginea si bolta cuibului, lungi de 30-120 cm, supune pasarile la un mare efort; dar ele se unesc, lucrand in grup. Cupola se compune din bete lungi, puternice, acoperite de spini, astfel incrucisate incat sa formeze o bolta cu spatii libere, menite sa asigure o vizibilitate perfecta in toate directiile. Aceasta fortificatie ingaduie cotofanei, care nu este inarmata ca o rapitoare mare, riscul de a trai in copaci izolati, vizibili de la mare distanta in locuri deschise. Doua deschizaturi mici permit pasarilor sa intre si sa iasa fara a permite accesul pradatorilor de talie mare. Mai au si o viclenie nativa - cotofenile construiesc mai multe cuiburi deodata, dar nu termina decat unul, unde depun ouale. Daca, eventual, au fost surprinse la adevaratul cuib, ele zboara la unul fals, muncesc cu zel, aratand aceeasi grija si neliniste pentru a dejuca urmarirea dusmanului.

Simpaticele veverite construiesc, din materiale adunate de ele sau "imprumutate" din cuiburile parasite de corbi sau cotofene, doua tipuri de locuinte: unele temporare, mai grosolane, unde de obicei,se ascund in timpul zilei, si unele stabile, unde se adapostesc in timpul noptii si unde nasc si cresc puii. Cuibul seamana cu un bulgare asezat pe ramurile arborilor. Baza lui este construita din ramurele impletite, la fel ca un cuib de pasare. El este acoperit de un dom usor conic, format din ramurele bine legate intre ele. Interiorul este captusit cu muschi moale. Fiecare cuib are doua deschizaturi: una principala, orientata spre rasarit, si una diametral opusa, mai mica, pe unde animalul fuge in caz e primejdie. Grija mare are veverita pentru acoperis, deoarece este foarte sensibila la ploaie si frig. De altfel, veverita si broasca intra in categoria "barometrelor vii" ale padurii. Cu 6-7 ore inaintea unei furtuni,veverita da semne de neliniste si agitatie, iar in cazul izbucnirii acesteia, dispare in fundul adapostului.

Gorilele isi fac, de obicei, un culcus grosolan,din fragmente de liane, intinse pe pamant, ca o rogojina. Urangutanii si, mai ales, cimpanzeii construiesc paturi pentru dormit. Un cimpanzeu african (Pan calvus), dupa ce isi alege copacul, rupe ramuri si le leaga cu un capat de trunchi si cu celalalt de o ramura mai groasa. Drept material de legatura, foloseste liane foarte rezistente, cu care fixeaza bine ramurile intre ele. Deasupra pune un strat de frunze mari, destul de gros, bine presat, pentru a nu patrunde ploile tropicale. Maimuta se atarna cu un brat de o creanga situata exact dedesubtul acestei acestui acoperis de frunze, excelent adapost in zilele fierbinti.

Protecia mpotriva condiiilor meteorologice Temperaturile extreme duneaz animalelor, asemenea omului. De aceea animalele i construiesc adposturi care menin o anumit temperatur. Animalele endoterme i construiesc adposturi care pstreaz temperatura constant i alturi de comportamentul lor, ajut la reglarea temperaturii. Animalele cu snge rece i construiesc adposturi la care adaug diverse modificri arhitecturale cu scopul de a absorbi sau disipa energia.
Omida comun este un astfel de animal. Aceasta i construiete un cocon care absoarbe cldura pe timpul zilei, iar noaptea aceasta e eliberat sub forma unui curent electric. Pentru a scdea temperatura n interiorul pereilor coconului se evapor picturile de ap. Cnd scade temperatura umezeala este absorbit de cocon i distribuit n pereii acestuia.

tiai c Psrile care i fac cuibul n scorburile copacilor depun ou albe, deoarece n acest loc nu este necesar camuflajul, n plus le pot vedea mai bine n ntuneric. Salangana strlucitoare (Collacalia esculenta) i confecioneaz cuibul din fire de iarb i saliv. n general dureaz mai mult de o lun pn ce cuibul, cu un diametru de zece centimetri, este gata. De altfel, acestea constituie elementul principal al ciorbei de cuib asiatice. Pasrea crocodilului (Charadriiformes) clocete noaptea. Ziua, cnd este cald, acoper oule cu nisip. Chirighia-zn este o pasre care scoate pui n copac, dar care nu i construiete cuib, i depune singurul ou direct pe creanga copacului, fr a-l fixa cu nimic. Unele specii de vulturi construiesc nite cuiburi att de mari nct mai cuibresc n ele i diferii chiriai, alte psri mai mici. Cuibul vulturilor nu reprezint doar temelie pentru cuiburile mai mici, ci i protecie datorit gazdei puternice.

Ne gndim, desigur la toate speciile de pianjeni care i construiesc adevrate reele de pnze cu ajutorul crora captureaz prada, dar deservesc i ca adposturi. Unele psri profit de aptitudinile pianjenilor i le folosesc pnza ca adeziv pentru cuiburile lor. Animalele ne uimesc ntotdeauna cu aptitudinile lor i indiferent ct de mult ne-am dezvoltat noi, oamenii abilitile de constructori, putem spune c animalele au fcut-o cu mult naintea noastr.

Bibliografie: www.cono.ro/pasarile ce isi construies cuib www.scribd.ro/Animale constructori de Igor Akimuskin,Editura Ion Creanga,1984 www.zooland.ro/cuibul pasarilor