Autor : Imbuzan Liviu

Clubul de dans sportiv Hobby Dance

Referat pentru inscrierea la examenul pentru promovare ca instructor

Categoria de examen : sesiunea a 2-a, instructor 1.

Tango
Istoric. Precursori. Geneza n contrast cu viziunea actual pe care o avem despre Tangoul dansat la serate strlucitoare, n care doamne n rochii superbe danseaz cu barbai n smokinguri i fracuri elegante, ntr-o ambian luxoas, Tangoul s-a nscut, de fapt, n zona sordid si pauper a societii, mai precis n bordelurile frecventate de clasa de jos, din suburbiile ru famate din Buenos Aires. Iniial, Tangoul a fost un dans exclusiv al barbailor. n secolul al XIX-lea, capitala argentinian a fost invadat de brbai din Europa, care, n cutarea unei viei mai bune, i-au prsit familiile, casele i rile de origine, trezindu-se dezrdcinai i singuri n noul lor habitat. Acest val de emigrani a fcut ca populaia din Buenos Aires s creasc de la cteva sute de mii de locuitori la peste 8 milioane n 1913. Determinant pentru geneza Tangoului a fost faptul c numai 1 din 10 locuitori erau persoane de gen feminin. Acest dezechilibru social a fcut ca Tangoul s fie un dans exclusiv al brbailor care, n lipsa femeilor, se reorientau ctre parteneri de dans de acelai sex. Varietatea culturilor reprezentate de aceti emigrani avea s aduc un nou gen de muzic ce contopea ritmurile europene cu cele africane i cu muzica indigen a amerindienilor rezideni n pampasurile argentiniene. Dup cum probabil ai ghicit, noua muzic a fost botezat "Tango". Etimologia acestui cuvnt este destul de controversat, istoricii susinnd ca numele provine fie de la tobele africane (tan-go), fie din latinescul "tangere" (a atinge), fie ar avea legatur cu existena n Angola i Mali a dou orae care poart numele de Tango. Etimologia cuvntului nu are ns prea mult importan; ceea ce este important e c "Tangoul", ca gen muzical, a dat rapid natere dansului "Tango". Creuzetul care a ntrunit premisele favorabile apariiei Tangoului au fost, deci, bordelurile din zona portuar a Buenos Aires-ului. Aceste stabilimente erau frecventate de emigrani n cutare de oportuniti de socializare sau pentru relaii cu persoane de sex opus. n aceste locuri ei gseau butura n care s-i nece tristeea i prietenii temporare, menite s le distrag atenia de la solitudinea i angoasele vieilor lor. Tango - muzica unui trio de instrumente format dintr-un

bandoneon, un pian i o chitar. Dar chiar i aici se loveau de bariere lingvistice n ncercarea de a comunica cu prostituatele care, la rndul lor, aveau origini foarte diverse. n aceste condiii, Tango-ul, ca dans, a evoluat ca un mod de comunicare non-verbal (gen pantomim) cu conotaii sexuale, ntre prostituate i clieni. Improvizaia coregrafic era plin de efluvii emoionale, temperament i gesturi lascive, fiind acompaniat de muzica unui trio de instrumente care, n general, era format dintr-un pian, o chitar i un bandoneon. Acest din urm instrument face parte din rndul koncertinelor (ca i acordeonul), care au aprut n jurul anului 1845. Primul bandoneon a fost fabricat n anul 1856 i a fost, de fapt, o koncertin care a primit acest numele n memoria lui Einrich Band - deintorul unui magazin de instrumente muzicale n burgul Krefeld din nordul Germaniei. De-a lungul celei de-a doua jumti a secolului al XIX-lea, bandoneonul a evoluat sub diverse forme, sisteme sau mrimi. Unul dintre aceste modele, numit Reinlander (din districtul Rin) a fost exportat n Argentina de ctre emigranii germani. Acolo el a cunoscut consacrarea sub numele de bandoneon i este de atunci ncoace indisolubil legat de Tango. "Tango Habanera" - varianta incipient a Tangoului Istoricii consider, n general, c varianta iniial a Tango-ului a fost o combinaie de mai multe genuri muzicale, cu elemente coregrafice din Milonga argentinian, cu ritmul Kandombei africane (din care Tangoul a mprumutat i caracteristica flexiei genunchilor) i cu linia melodic sentimental-emoional a Habanerei andaluze. Aceast variant a purtat numele de "Tango Habanera" i a fost atestat documentar n jurul anului 1883. A avut ns o existen efemer, disprnd pn la sfritul secolului al XIX-lea i fcnd astfel loc Tangoului Argentinian. Acesta simboliza i exprima tot ce era important n viaa oamenilor simpli din Argentina acelei perioade, sentimente ca: fericirea i durerea generate de dragoste, lupta cu vicisitudinile vieii pentru a putea supravieui ntr-un ambient strin i nemilos. Primul Tango a fost atestat ca atare n 1857 i s-a numit "Toma mate, che" . Alte Tangouri de referin din aceast perioad au fost "El Entrerriano", compus de Rosendo Mendizabal n 1897 i "Tango Don Juan", scris de Ernestio Poncio n 1898. Tango-ul de salon modern

La nceputul secolului al XX-lea, Tangoul a fost exportat n Europa, mai precis n Frana. Aici a fost introdus n clasele nalte ale societii pariziene de ctre cel mai mare cntre francez de music-hall, Mistinquete. Interesul pentru acest dans a explodat rapid, ca o veritabil "tangomanie", mai nti la Paris, apoi la Londra i New York. Adugnd haine luxoase, sli de bal, versuri i orchestre specializate n acest gen de muzic, Tangoul a suferit o transformare care l-a facut s fie foarte popular n rndurile societii nalte din Europa i Statele Unite, i a fost adoptat chiar i de protipendada argentinian - aceeai care la nceputurile lui l considera vulgar, lipsit de gust i indecent. Primul rzboi mondial nu a potolit deloc interesul publicului pentru acest dans, Rudolph Valentino contribuind i el la aceasta cu filmul su "Cei patru clrei ai apocalipsei" (1921). Astfel, n timpul primelor dou decade ale secolului al XX-lea, Tangoul a dominat cabaretele i teatrele pariziene frecventate de nalta societate. Un recunoscut promotor al Tangoului a fost muzicianul Roberto Firpo care a creat orchestra tipic de Tango, format dintr-un pian, un bas, un bandoneon i o vioar. n aceast perioad a trit un mare dansator, Carlos Estevez, poreclit "Petroleo" (de la petrol) adic 'alunecos', 'iret', 'rapid' etc. La nceput ideile sale au fost privite ca bizare de ctre dansatorii de tango din epoca anterioar, caracteristic Tangoului "Canyengue". Acesta se caracteriza printr-o atitudine de "macho" a partenerului i se dansa cu genunchii mai flexai, cu privirea n jos i cu poziia minilor mai compact. Dansul avea drept caracteristic maniera de lucru a picioarelor, care includea multe ncruciri i sincopri complexe. Ideile lui Petroleo au avut rolul de a inova Tangoul n sensul modernizrii i stilizrii lui. Acestea au adus schimbri n ceea ce privete poziia corpurilor, care capt un volum mai mare att pe vertical ct i pe orizontal, devenind astfel mai elegant. Tot el a nlocuit priza compact i puternic a stilului Canyengue cu un stil de conducere mai aerat (uor), caracteristic dansului modern de salon, iar pasul lin (uor) a devenit marca dansului de calitate. Varianta internaional a Tangoului, cunoscut din competiiile de dans sportiv, reprezint un hibrid generat de ctre profesorii de dans din Marea Britanie. Acetia au adaptat Tangoul Argentinian care, prin origine i caracter s-ar fi ncadrat, mai degrab, n categoria dansurilor latino-americane, a dansurilor "Ballroom", modificndu-l n consecin. Astfel, priza a devenit mai larg, micarea perechii a cptat o caracteristic progresiv accentuat, iar multe dintre

figurile de dans au fost importate din celelalte dansuri de salon. n urma tuturor acestor schimbri a rezultat forma pe care o are astzi Tangoul n competiiile de dans sportiv. Structura unui antrenament de 90 minute. O tematica foarte buna pentru un antrenament de tango ar fi invatarea caracterului staccato (sacadat), una dintre caracteristicile principale ale acestui dans.Ca orice antrenament acesta debuteaza cu pregatirea pentru efort (incalzire), care va decurge in felul urmator, cu o durata de 30 de minute. Vom incepe cu 5 minute de incalzire a muschilor gatului, exercitiile folosite fiind balansari ale capului din stanga in dreapta (10 repetari), aplecari ale capului in fata si pe spate (10 repetari), intoarcerea capului catre dreapta si catre stanga (10 repetari), rotari ale capului pentru intinderea muschilor (10-15 repetari in fiecare sens). Urmatoarea zona corporala de incalzit este zona umerilor, pentru a ne putea sustine pozitia de dans specifica dansurilor standard, pe o durata de 5 minute. Exercitiile folosite sunt ridicari si coborari ale umerilor (10-15 repetari), rotiri ale umerilor catre fata si catre spate (10-15 repetari pentru fiecare sens), rotiri ale bratelor catre fata si catre spate, cu bratele intinse lateral, pe niste cercuri nu foarte mari (10-15 repetari in fiecare sens), rotiri ale bratelor catre fata si catre spate pe cercuri mari, bratele trec pe langa urechi (10-15 rotiri in fiecare sens). Apoi trecem sa incalzim trunchiul si zona soldului, pe o durata de 10 minute. Folosim in primul rand extensiile (10-20 de repetari), apoi aplecarile trunchiului in stanga si in dreapta, cu mainile intinse deasupra capului, initial aplecam si sustinem pozitia aproximativ 20 de secunde in fiecare parte, apoi 10-15 aplecari alternative. Apoi ne vom apleca in fata, mentinand trunchiul paralel cu podeaua si extinzand mainile in fata, mentinem 15 secunde, rotim trunchiul in jurul axei sale in aceasta pozitie, mentinand circa 10 secunde pentru fiecare sens. Apoi ne aplecam pe spate, mentinem aprox 10 secunde. Apoi vom reveni in pozitia de drepti, vom departa picioarele si vom faci rotari ample ale trunchiului, descriind un cerc mare cu mainile intinse in jurul nostru, circa 15 repetari in fiecare sens de rotatie. Pentru zona soldului vom folosi rotiri ale soldului in fiecare sens (15-20 de rotatii in fiecare sens), apoi cu picioarele departate vom folosi compresii ale soldului in stanga-dreapta si in fata-spate, circa 20 de repetari in fiecare sens.

Ultima zona ramasa de incalzit, si cea mai importanta, o reprezinta picioarele, incalzrea desfasurandu-se pe o durata de 10 minute. Vom lucra genuflexiuni pentru inceput, aprox 50 de repetari. Apoi vom lucra ridicari si coborari pe cate un picior in pozitie de standard, aproximativ 20 de repetari pe fiecare picior. Urmatorul exercitiu este reprezentat de balansarea corpului pe pernite, calcaiul doar atingand usor podeaua, piciorele intinse, pozitie de standard, aproximativ 30 secunde. Vom lucra apoi sarituri cu genunchii la piept, circa 20 de repetari. Apoi ne vom apleca pe fiecare picior in parte, tinand greutatea pe unul dintre ele, celalalt extins lateral si vom trage de varful piciorului, aprox 30 secunde pe fiecare picior. Urmatorul exercitiu si ultimul il reprezinta statul in pozitie de standard pe vine, cu genunchii cat mai desfacuti, pana expira timpul alocat incalzirii. Partea fundamentala a antrenamentului are ca subiect insusirea caracterului staccato (sacadat) al tango-ului. Ca si exercitiu se va lucra figura Walk in tango, concentrandu-ne doar pe felul in care picioarele se misca, cum calcam, lucrul talpii, viteza talpii si cum se realizeaza evidentierea caracterului scadat al talpilor in raport cu miscarea continua a coloanei vertebrale. Initial se va lucra individual figura, la inceput doar primul pas, repetand principiile miscarii sacadate aprox 5-10 minute. Apoi vom lucra figura pe o masura muzicala (1-4), intai pe numaratoarea slow-slow, pentru a evidentia cat mai bine caracterul sacadat al talpilor in raport cu miscarea continua a centrului de greutate si a coloanei, individual, aproximativ 10 minute. In continuare vom lucra acelasi lucru, numai ca pe numaratoare quick-quick, tot individual, cu aceeasi durata de aproximativ 10 minute. In urmatoarele 20 de minute se va lucra in pereche, in pozitie de lucru aceeasi figura, primele 10 minute pe numaratoare slow-slow, urmatoarele 10 pe numaratoare quick-quick. Urmatoarele 10 minute se va lucra cu muzica, incercand sa se aplice acest principiu in coregrafia fiecarei perechi la tango, iar cei care nu au coregrafie, lucreaza figura Walk, in pozitie de dans. Ultimele 10-15 minute sunt alocate intrebarilor, nelamurilor, discutiei despre tema antrenamentului. Se vor pune intrebari deschise de catre sportivi/cursanti instructorului/antrenorului, legate de antrenament, lamurindu-se problemele sau ceea ce nu a fost inteles din antrenament.