Camerun

Camerun Republic of Cameroon Rpublique du Cameroun Republica Camerunului

Imn: Chant de Ralliement Capital Cel mai mare ora Limbi oficiale Yaound
0352N 1131E

Douala Franceza i engleza

Sistem politic Preedinte Prim ministru Paul Biya Philmon Yang

Independen 1 ianuarie 1960

Suprafa Total Ap (%) 475.440 km (locul 52) 1,3 Popula ie Estimare Densitate 16 380 005 (locul 59) 34/km loc/km

PIB (PPC)

estimri

Total Pe cap de locuitor Moned Prefix telefonic Domeniu Internet Fus orar

$32,35 miliarde $2 176 CFA franc +237 .cm UTC + 1

Republica Camerun este o republic unitar din Africa central. Se mrginete cu Nigeria, Ciad, Republica Centrafrican, Republica Congo, Gabon, Guineea Ecuatorial i Golful Guineei. Iniial o colonie german, a fost mprit dup primul rzboi mondial ntre francezi i britanici. n 1960, Camerunul francez a devenit o republic independent, unindu-se cu partea sudic a Camerunului britanic n 1961 pentru a forma Republica Federal a Camerunului. A fost redenumit Republica Unit a Camerunului n 1972, i Republica Camerun n 1984. Fa de alte state africane, Camerunul se bucur de o relativ stabilitate politic i social, permind dezvoltarea agriculturii, drumurilor i cilor ferate, precum i a unei puternice industrii petroliere. n ciuda unor reforme politice, puterea rmne totui n minile unei oligarhii etnice. Primii locuitori ai Camerunului au fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape n totalitate nlocuii i absorbii de triburile Bantu n timpul migraiilor Bantu. Primul contact cu europenii, cu portughezii, a avut loc n secolul al 16-lea, dar acetia nu s-au stabilit n regiune. Portughezii au dat totui viitoarei ri numele pe care urma s-l poarte. Exporatorii pe rul Sanaga au observat abundena crevetelor, dnd regiunii numele de camaro, cuvntul portughez pentru crevet. Primele aezri coloniale au aprut la sfritul anilor 1870, cnd Imperiul German devenea o putere european important. Dup nfrngerea Germaniei n primul rzboi mondial, Camerun a fost mprit sub mandatul Ligii naiunilor ntre Camerunul francez i Cameroons-urile britanice n 1919. n 1960, Camerunul francez i-a declarat independena, devenind republica Camerun. n 1961 i s-a alturat partea sudic a Camerunului britanic. Restul Camerunului britanic a fost ncorporat n Nigeria. Noul guvern de coaliie a fost condus de Ahmadou Ahidjo, care a anihilat grupurile rebele rmase dinainte de ctigarea independenei. Ahidjo s-a retras n 1982 i a fost nlocuit de actualul preedinte, Paul Biya. Acesta a ctigat numeroase alegeri, dei s-au semnalat unele neregulariti n cadrul acestora.