IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR TRATATULUI DE LA BOLOGNA N SISTEMULUI DE INVMNT ROMNESC I RISCURILE ACESTUI PROCES.

Abstract :
Learning is a treasure that will follow its owner everywhere
chinese proverb -

ntocmit IONI Constantin - Marius

1

CUPRINS:

1.BOLOGNA, STANDARDIZAREA ACADEMIC A EUROPEI..............................................2 4.NEAJUNSURILE PERCEPUTE ALE SISTEMULUI TIP BOLOGNA....................................5 5.PROTESTELE STUDENILOR, ANIMATE DE ATAAMENTUL FA DE STATUL SOCIAL.........................................................................................................................................8 8.EXTRAS DIN DECLARAIA COMUN A MINITRILOR EDUCAIEI DIN EUROPA CONVENIT LA BOLOGNA, 19 IUNIE 1999..........................................................................11

1.BOLOGNA, STANDARDIZAREA ACADEMIC A EUROPEI

Declaraia de la Bologna, semnat iniial, n 1999, de 29 de state - ntre timp s-a ajuns la 46 de semnatari -, caut s fac nvmntul superior din Europa mai competitiv ntr-o er a globalizrii. Prin procesul de la Bologna, europenii caut s i maximizeze competitivitatea la nivel internaional, mai ales n raport cu Statele Unite n ceea ce privete sistemul educaional. Se pare c unele dintre mijloacele alese pentru a maximiza aceast competitivitate au dat natere nemulumirilor pe care le observm astzi n Germania. ntr-adevr, studiile anuale care realizeaz o ierarhizare a universitilor plaseaz predominant n top 10 universiti nord2

americane. Singurele universiti care i fac loc n vrful clasamentelor sunt cele britanice de la Oxford i Cambridge, care, spre deosebire de marile universiti germane sau franceze, nu sunt finanate de stat.1 Concret, obiectivul Declaraiei de la Bologna prevede implementarea unui cadru comun care s permit citirea i compararea eficient a diplomelor academice, pn n 2010. Sistemul anglo-saxon, cu nvmnt de licen (bachelor) de maximum trei ani prin care s se dezvolte aptitudini relevante pentru piaa muncii, urmat de continuarea studiilor prin doi ani de master, urmeaz s fie completat i cu implementarea unui model de credite transferabile care s augmenteze compatibilitatea universitilor europene i s ncurajeze mobilitatea studenilor.2

2.DEI A TRECUT MULT TIMP DE LA SEMNAREA TRATATULUI DE LA BOLOGNA, SISTEMUL DE INVMNT ROMNESC NU S-A ALINIAT LA CEL EUROPEAN.
Declaratia de la Bologna, semnata in 1999, pune bazele Spatiului European pentru Invatamantul Superior. Procesul Bologna a inclus o serie de decizii la nivel european referitoare la introducerea unei structuri unitare la nivelul invatamantului superior bazata pe trei cicluri: licenta de trei ani, masteratul de doi ani si doctoratul de trei ani; integrare pe piata muncii a absolventilor care au obtinut licenta; asigurarea calitatii; legatura dintre invatamantul superior si activitatea de cercetare. Romania incearca cu pasi mici sa indeplineasca cerintele tratatului prin faptul ca, in acest an, vor sustine simultan examenul de licenta doua generatii ale unei singure facultati, practic cei care au prins sistemul cu patru ani si cei care termina facultatea dupa numai trei ani. Aproximativ 200.000 de studenti vor intra in examenul de licenta in acest an, iar acest lucru face ca sansele la master, ale fiecarui student, sa se injumatateasca, in conditiile in care numarul de locuri nu a fost suplimentat. 3 De asemenea, din motive de organizare, senatele universitatilor au hotarat ca absolventii lor sa dea fie numai probele scrise, fie sa sustina numai lucrarea de licenta. Majoritatea au optat pentru sustinerea lucrarii de licenta, chiar daca aceasta metoda a fost des contestata pe motiv ca
1

http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-procesul-bologna-mai-are-mult-pana-sadevina-eficient-699067 2 http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html 3 http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are-restante-la-bologna-277631

este subiectiva. Au existat voci care au sustinut ca, astfel, nu se mai poate face o triere clara intre absolventi, si in mod sigur, urmand aceasta metoda, se va ajunge la aparitia unor lucrari perfecte, fie cumparate fie realizate de altcineva. Aceasta metoda este considerata de altfel ca fiind discriminatorie si fata de generatiile anterioare, care au fost obligate sa sustina examenul de licenta in forma scrisa. O alta problema a sistemului romanesc de invatamant superior este legata de integrarea studentilor pe piata muncii. Sistemul de invatamant romanesc are mari probleme interioare, locale, legate de cuplarea la piata muncii si in aceste conditii este greu sa vorbim despre o piata a muncii europeana. 4 In Romania, exista mari discrepante intre ceea ce promoveaza Universitatile si ceea ce doresc firmele, in conditiile in care, in acest moment, oricine poate obtine fara prea mari eforturi o diploma universitara. Problema ridicata invatamantului romanesc de integrarea Europeana nu este cea a cererilor de munca, este cea a cererilor de competenta, iar in acest domeniu tara noastra are mari restante.

3.EFICIENA PROCESULUI BOLOGNA N ROMNIA

Sistemul Bologna presupune mai mult decat reducerea ciclului de licenta la trei ani si cresterea duratei masteratului la doi. Cele trei cicluri, licenta, masterat si doctorat, ar trebui sa insemne calificari recunoscute in intreg spatiu UE, ceea ce ar duce la cresterea mobilitatii studentilor, dar si a viitorilor angajati. Mai mult, invatamantul superior trebuie sa asigure atat egalitatea de sanse pentru toti membrii societatii, indiferent de statut social, etnie, rasa, dar si o buna pozitionare a absolventilor pe piata muncii. Potrivit unui studiu al Aliantei Nationale a Organizatiilor de Studenti din Romania (ANOSR), in multe universitati exista, si in prezent, probleme la trecerea la sistemul Bologna. Printre acestea se numara comasarea materiilor, fara sa se coreleze durata studiilor cu necesitatile studentilor, dificultati la masterat si neclaritati in regulamentele universitatilor, care dezavantajeaza in special studentii care au absolvit in sistemul pre-Bologna.O alta problema grava este, potrivit aceluiasi studiu, aceea ca, in mai bine de jumatate dintre universitatile din
4

http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveni-obligatoriu-pentru-angajare-302389

Romania, nu exista mecanismele moderne de verificare a situatiei scolare, iar in 30% dintre ele nu se fac proceduri de audit intern.5 Dincolo de aspectele privind programa universitara, sistemul Bologna cere si rezolvarea altor probleme, neizbutita insa in Romania, pana la aceasta ora. Una dintre aceste probleme vizeaza existenta centrelor de consiliere si orientare in cariera, care, desi sunt obligatorii, nu au fost implementate in toate universitatile din Romania.Studentii sunt nemultumiti si de faptul ca in centrele universitare unde aceste structuri exista, se percep taxe pentru simpla consiliere din partea unei structuri finantate de catre stat. Alte neajunsuri sunt legate de faptul ca, la unele facultati, absolvirea ciclului de licenta nu aduce nicun beneficiu. De exemplu, la Psihologie, absolvirea ciclului de licenta nu aduce aproape niciun drept de practica, intrucat titlul acordat este de asistent psiholog.Dreptul de libera practica se poate obtine numai dupa absolvirea studiilor de masterat, insa cum locurile la master sunt limitate si numarul de absolventi cu perspective de realizare profesionala scade. Pe de alta parte, peste 60% dintre universitati se implica insuficient sau nesemnificativ in asigurarea de locuri de practica si internship pentru studenti, mai arata studiul ANOSR. Mai mult, doar 33% dintre universitati au un sistem de tracking al absolventilor (urmarirea evolutiei acestora, pe linie profesionala), implementat pe o perioada mai mare de trei luni.6

4.NEAJUNSURILE PERCEPUTE ALE SISTEMULUI TIP BOLOGNA

Sute de mii de studeni i elevi au demonstrat pe tot cuprinsul Germaniei cernd condiii mai bune de colarizare i finanare pentru educaie. Manifestanii sunt nemulumii de introducerea taxelor de colarizare n Germania i de implementarea sistemului Bologna care prevede trei ani de facultate, urmai de doi ani de master pentru definitivarea studiilor. De asemenea, ei deplng privatizarea sistemului educaional i transformarea nvmntului ntr-o marf de consum, dar i standardizarea studiilor, ceea ce face ca multe dintre cursurile importante s fie lsate deoparte din cauza imperativelor de la Bologna care cer ca educaia s formeze indivizi cu aptitudini cerute de piaa muncii.

http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-procesul-bologna-mai-are-mult-pana-sadevina-eficient-699067 6 http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html

Francezii le-au luat-o nainte germanilor. nc de la nceputul anului, studenii i profesorii universitari din Hexagon au mrluit pe strzi plngndu-se de efectele reformelor concepute sub imperiul Declaraiei de la Bologna. Romnia face parte dintre semnatarii iniiali ai Declaraiei de la Bologna n 1999. S-au fcut diveri pai ctre implementarea actului, dar numai n 2004 a fost adoptat un cadru legislativ n aceast direcie. De atunci, n Romnia a absolvit prima generaie de produse Bologna, dar nu mult lume tie ce nseamn acest sistem i ce modific i care-i sunt prile pozitive i negative. Valentin Sndulescu, doctorand n istorie la Central European University din Budapesta, spune c, fiind n ultimul an de studiu doctoral la o universitate american, nu este mai deloc afectat de sistemul Bologna. Recunoate ns totodat c sfera public romneasc este srac n dezbateri pe acest subiect.7 Simplificnd, aa cum nsui afirm, profesorul Daniel Barbu, conductorul colii doctorale a Facultii de tiine Politice din Universitatea Bucureti, vede un singur aspect pozitiv n procesul declanat de Bologna: relativa uniformizare a nivelurilor de studiu n Uniunea European. Orice parcurs universitar este la fel n Finlanda, Romnia, Spania, Frana.8 Cnd vine vorba despre aspectele negative, profesorul Barbu este mult mai tranant i se aaz de partea studenilor protestatari. Partea negativ este central i dureroas i este c totul se reduce la bani, dincolo de orice discurs politic, subliniaz Barbu, care deplnge reducerea serioas a duratei nvmntului superior n Romnia, de la 10-11 la doar opt ani. Ce e dureros e c s-a generat un discurs cu privire la calitate care pretinde universitilor din Europa, care sunt evident subfinanate, s fie competitive cu cele din SUA. Dar nu poi face nvmnt de calitate fr bani. Harvardul, de exemplu, are un buget anual echivalent cu 5% din bugetul Romniei; e evident c va scoate n continuare laureai de Nobel, spune Barbu. Mai mult, profesorul bucuretean este nemulumit i de orientarea ctre pia a nvmntului superior. Universitile sunt locuri ale cunoaterii, de formare intelectual, nu de deprindere a unei meserii. n schimb, n Romnia, i nu numai, vrem s-i facem pe studeni, nc din liceu, un fel de iobagi, de erbi ai unei meserii anume: mecanici, avocai, economiti.9

7 8

http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html 9 http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html

Mi se pare un dezastru s vedem universitatea drept centru de perfecionare n munc, pentru c asta e imposibil. Aici neleg protestele studenilor din Berlin, Lyon sau Paris, c nu te duci s faci coal ca s iei cu o meserie pe care s-o practici la stat sau la multinaional, ci te duci ca s afli ce poate mintea ta i cum e lumea construit, te duci s capei sim critic i s-l dezvoli, spune Constantin Vic, doctorand la Facultatea de Filozofie din Bucureti. n Romnia, problema nu e numrul de locuri gratuite n universiti, ci faptul c ele sunt subfinaate. O alt problem este c sistemul permite mobilitate studenilor, dar nu profesorilor, i Bologna permite plecarea celor din Est n Vest, dar nu ofer motivaie celor din Vest s vin n est. Universitile din Est au nevoie de mai muli bani i o mobilitate continu a profesorilor. n dezbaterea pentru educaie se suprapun dou viziuni diferite: ca proces de acumulare de cunoatere bazat pe relaia profesor-student, cunoatere relevant personal i care permite individului s-i mplineasc mai bine vocaia, i ca proces de obinere de aptitudini care s permit o poziie ct mai bun pe piaa muncii. n momentul de fa, sistemul ofer un set universal de cunotine n manier iluminist. Acesta este ns un produs de ni care i intereseaz doar pe puini dintre cei care doresc s fac studii superioare. O mare parte dintre ei vd n diplom o resurs care asigur un job i nu i intereseaz studiile. Soluia o reprezint o reform complet i desprirea de facto a celor dou tipuri de activiti educaionale. Aa ar fi posibil o targetare mai bun pentru ambele categorii. Discuia stat-pia se poate rezolva pe coordonate simple. Dac exist pia pentru aceste servicii, piaa liber va acoperi aceast nevoie, iar statul, pe baza unor principii asisteniale, poate interveni pentru a corecta situaia celor mai dezavantajai, putnd de asemenea s concureze pe piaa nvmntului cu instituii publice, este de prere Andrei Trandafira, coordonator de programe la Centrul de Analiz i Dezvoltare Instituional i doctorand la SNSPA. Chiar dac este de acord c nvmntul ar trebui s fie gratuit, Valentin Sndulescu observ c elementele politice i economice care circumscriu contextul actual pun mari probleme statului. A spune mai degrab c publicul i privatul n educaie ar trebui s fie ntr-o relaie de complementaritate i nu ntr-una de opoziie sau de excludere reciproc. Aidoma lui Valentin Sndulescu, Alina-Sandra Cucu a plecat din Romnia nainte ca Bologna s devin liter de lege. Acum doctorand n sociologie la Oxford, tnra cercettoare a observat ns c n ar multe cursuri pe care le consider drept eseniale pentru formarea profesional a unui sociolog s-au volatilizat din program n numele Bologna. Cursul de 7

designul cercetrii de exemplu a devenit opional i e un curs de baz. De asemenea, s-au scos cursuri de statistic avansat i cel de teorii sociologice contemporan.

5.PROTESTELE STUDENILOR, ANIMATE DE ATAAMENTUL FA DE STATUL SOCIAL

Istoricul Valentin Sndulescu d o explicaie de cultur politic protestelor studenilor francezi i germani fa de reformarea sistemului de educaie. E vorba i de credina puternic n rolul primordial al statului n sistemul educaional, de faptul c exist o tradiie ndelungat a serviciilor gratuite, asigurate de stat. Este vorba, de asemenea, i despre viziuni diferite asupra rolului sistemului educaional: perfecionare i mplinire personal prin cunoatere vs pregtire pragmatic pentru piaa muncii.10

6.ULTIMA GENERAIE DE STUDENI PREBOLOGNA DEZAVANTAJAT DE MINISTERUL EDUCAIEI

In conditiile in care in anul 2008 au finalizat studiile de diploma sau de licenta doua generatii de studenti, ultima generatie preBologna si prima generatie Bologna, ministerul ar fi trebuit sa puna la dispozitia candidatilor de doua ori mai multe locuri subventionate pentru studiile de masterat, pentru a oferi acestei generatii aceleasi sanse ca si celor care au absolvit anii trecuti. Acest lucru nu s-a intamplat, iar acesta este doar unul dintre aspectele la care ministerul nu s-a gandit cand a organizat bugetul universitatilor", a declarat, pentru NewsIn, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), Mihai Coman.11 Ministerul Educatiei a repartizat, pentru anul universitar 2008-2009, 15.784 locuri pentru studentii preBologna, fata de 18.463, cate au fost bugetate in anul scolar 2007-2008. Un numar de locuri comparabil cu cel de anul trecut, respectiv 18.216 locuri, le este insa rezervat absolventilor Bologna.Explicatia Ministerului Educatiei este ca numarul de locuri alocat la
10

http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-prebologna-dezavantajati-la-master390699
11

master, anul acesta, pentru absolventii preBologna este conform legii. Masteratul generatiilor anterioare este incadrat, conform legii, drept studiu postuniversitar si urmareste aprofundarea unor cunostinte dobandite, intr-un domeniu, la alegerea celui care doreste sa urmeze un masterat, pe cand masteratul Bologna se face doar pe domeniul de licenta. Conform legii, ministerul trebuie sa ofere minim 50% locuri la masterat pentru absolventii Bologna si minim 33% la studiile postuniversitare, adica acelea care includ masteratul generatiilor preBologna", a preciza purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Mihaela Suciu. Desi marea majoritate a programelor de masterat pentru absolventii a patru ani de studii universitare au trei semestre sau chiar patru, ministerul nu mai vrea acum sa finanteze decat un an. Astfel, pana la urma, se incalca dreptul la educatie postuniversitara gratuita. Generatiile care au terminat patru ani de studii sunt clar discriminate prin politica bugetara a Ministerului Educatiei", explica Mihai Coman.Potrivit unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri post-universitare. 12 Rectorul ASE Bucuresti, Ioan Gh. Rosca, avertizeaza ca piata fortei de munca din Romania nu va accepta sa angajeze absolventii Bologna, din cauza ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum. Masteratul va deveni obligatoriu pentru studentii care aspira la mai mult decat o functie de executie. In doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati", comenteaza Rosca.Procesul Bologna a inceput in 1999, cu scopul de a a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu European al Invatamantului Superior. 13 Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, care sa fie recunoscute in tot spatiul UE. Reforma cel mai frecvent asociata cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe doua cicluri de studii.Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenta, cu durata de trei ani, fata de patru, cum era inainte, iar celalalt - masteratul, adica studiile de specializare, cu durata de doi ani.
12

http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-prebologna-dezavantajati-la-master390699 13 http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-prebologna-dezavantajati-la-master390699

7.MASTERATUL AR PUTEA DEVENI OBLIGATORIU PENTRU STUDENII CARE ASPIR LA MAI MULT DECT O FUNCIE DE EXECUTANT.
Piata fortei de munca din Romania nu va accepta sa angajeze absolventii de facultati in regim Bologna, care prevede, printre altele, cursuri de trei ani pentru facultati, asta si din cauza ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum. In doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati, desi acum 7-8 ani putini se gandeau la studii postuniversitare", a afirmat rectorul ASE, prof. Ion Rosca. 14 El a precizat ca pretentiile angajatorilor se indreapta spre educatia continua a angajatilor lor si ca exista companii in Romania si in lume, in special in domeniul bancar, care cer deja studii de doctorat. Conform unor date ale Institutului National de Statistica, mai mult de jumatate dintre managerii romani nu au diplome de masterat. Ponderea acestora are insa toate sansele sa creasca in conditiile in care, conform unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri postuniversitare. Daca, pana acum cativa ani, numai studentii de top urmau cursuri postuniversitare, odata cu adoptarea Conventiei de la Bologna, programele de masterat au devenit mult mai comune. Unul dintre motive este acela ca, prin aderarea universitatilor romanesti la Conventia de la Bologna, diplomele de masterat sunt recunoscute international, ceea ce nu se intampla inainte. Totodata, dezvoltarea sectorului economic a dus la cresterea numarului de candidati pentru studii de master in domeniul business si pentru programele MBA, care, la ora actuala, sunt unele dintre cele mai cautate programe de studii postuniversitare. 15 In general, mai mult de jumatate dintre studentii scolilor de management, care au programe MBA, primesc finantare de la companiile unde sunt angajati, in conditiile in care costurile se ridica la 15.000 de euro. Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, oferite gratuit de universitati, precum si promovarea educatiei pe tot parcursul vietii si a colaborarii intre universitatile europene.
14 15

http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are-restante-la-bologna-277631 http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveni-obligatoriu-pentru-angajare-302389

10

8.EXTRAS DIN DECLARAIA COMUN A MINITRILOR EDUCAIEI DIN EUROPA CONVENIT LA BOLOGNA, 19 IUNIE 1999.
Procesul european, mulumit extraordinarelor realizri din ultimii civa ani, a devenit o realitate concret i relevant n cretere pentru Uniune i cetenii si. Lrgind aceste prospecte mpreun, prin adncirea relaiilor cu celelalte ri europene, ofer o i mai mare dimensiune acestei realiti. ntre timp, asistm la o dezvoltare i o cretere a contientizrii n mare parte a lumii politice i academice i se manifest nevoia public de a stabili o Europ mai complet i n continu cutare, care se axeaz n special pe construirea i consolidarea dimensiunilor sale intelectuale, culturale, sociale, tiinifice i tehnologice.16 O Europ a cunoaterii este acum unanim recunoscut drept un factor de nenlocuit pentru dezvoltarea social i uman i drept o component indispensabil pentru consolidarea i mbogirea calitii de a fi cetean al Europei, capabil de a oferi cetenilor si competenele necesare pentru a face fa provocrilor noului mileniu, mpreun cu contientizarea ideii de a mpri valorile i de a aparine unui spaiu social i cultural comun. Importana educaiei i a cooperrii educaionale n dezvoltarea i consolidarea societilor stabile, democratice i pacifiste este universal recunoscut, cu att mai mult din punct de vedere al situaiei din sud-estul Europei. Declaraia de la Sorbona, din 25 mai 1998, care a fost dominat de aceste consideraii, pune n prim plan rolul central al universitilor n dezvoltarea dimensiunilor cultural europene. Se pune accent pe crearea unei arii, a unui spaiu european pentru nvmntul superior, ca un mod cheie de a promova mobilitatea cetenilor i posibilitatea lor de a se angaja i de a lucra oriunde pe continent, asigurndu-i astfel i dezvoltarea. Mai multe ri europene au acceptat invitaia de a se implica ele nsele n atingerea obiectivelor stabilite n declaraie, prin semnarea acesteia sau prin exprimarea acordului lor de principiu. Direciile luate de ctre diverse reforme n ceea ce privete nvmntul superior, lansate n acelai timp n Europa, au dovedit hotrrea multor guverne de a aciona. Instituiile europene de nvmnt superior, din perspectiva lor, au acceptat provocarea de a juca un rol important n construirea spaiului european de nvmnt superior, ca i n aplicarea principiilor stipulate n Bologna Magna Charta Universitatum, din 1988. Acest lucru este de maxim importan, dat fiind faptul c independena i autonomia universitilor
16

http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf

11

asigur adaptarea continu a nvmntului superior i a sistemelor de cercetare la nevoile n schimbare, la cerinele societii i la progresele tiinifice.17 Cursul a fost pus n direcia corect i cu scopuri importante. Asigurarea unei mai bune compatibiliti i a unei comparabiliti a sistemelor de nvmnt superior este foarte clar c necesit o preocupare continu pentru a fi realizate n totalitate. Trebuie s sprijinim acest lucru prin promovarea de msuri concrete, prin realizarea unor pai concrei, tangibili, nainte. ntlnirea din 18 iunie a necesitat participarea experilor din partea autoritilor, ct i a celor din coli, din toate rile, care ne vor oferi sugestii foarte folositoare pentru iniiativele care trebuie luate. Trebuie s avem n vedere mai ales obiectivul de a crete competitivitatea internaional a sistemelor europene de nvmnt superior. Vitalitatea i eficiena oricrei civilizaii poate fi msurat prin modul n care cultura sa atrage alte ri. Trebuie s ne asigurm c sistemul european de nvmnt superior acumuleaz un grad de atracie pe plan mondial egal cu tradiiile noastre extraordinare, culturale i tiinifice. n timp ce ne afirmm suportul n ceea ce privete principiile generale stipulate n declaraia de la Sorbona, ne angajm i n coordonarea politicilor noastre pentru a atinge n cel mai scurt timp, sau n orice caz n prima decad a noului mileniu, urmtoarele obiective, pe care le considerm a fi de importan primar i capital, n vederea stabilirii spaiului european de nvmnt superior i n vederea promovrii sistemului european de nvmnt superior peste tot n lume: Adoptarea unui sistem de diplome uor de comparat i de, de asemenea, de recunoscut, prin implementarea ideii de completare a diplomei, n vederea promovrii puterii de angajare a cetenilor Europei i competitivitii internaionale a sistemului educaional superior european. Adoptarea unui sistem bazat n mod esenial pe dou cicluri, de subabsolvire i de absolvire. Accesul la al doilea ciclu va necesita completarea cu succes a studiilor din primul ciclu, care ar putea dura cel puin trei ani. Diploma primit dup absolvirea primului ciclu va fi, de asemenea, relevant pentru piaa de munc european ca un nivel anume de calificare. Al doilea ciclu ar trebui s duc spre diploma de master i/sau de doctor, aa cum se ntmpl n multe ri ale Europei.

17

http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf

12

Stabilirea unui sistem de credite . la fel ca sistemul ECTS . ca o manier oportun de a promova ideea de mobilitate a studenilor peste tot n lume. Creditele ar putea fi obinute i n contexte care nu implic nvmnt superior, care include nvarea pe tot parcursul vieii, ceea duce la recunoaterea lor de ctre universitile n cauz.

BIBLIOGRAFIE :
1.

http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveniobligatoriu-pentru-angajare-302389 http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf restante-la-bologna-277631

2.

3. http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are4. http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-

prebologna-dezavantajati-la-master-390699
5. http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-

procesul-bologna-mai-are-mult-pana-sa-devina-eficient-699067
13

6.

http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html

7. http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf

14