Datini i obiceiuri la romni

Cuprins:
1.Datini i obiceiuri de Crciun i Anul Nou 2.Obiceiuri din prima zi a anului 3.Obiceiuri de Anul Nou pe glob 4.Obiceiuri de primvar 5.Datini, obiceiuri i credine de Sfintele Pati 6.Obiceiuri i superstiii diverse

1.Datini i obiceiuri de Crciun i Anul Nou

Romnii au fost dintotdeauna pstrtori de tradiii i obiceiuri strmoeti. Colindele sunt cntece tradiionale de Crciun.Ele vestesc si preamaresc nasterea lui Iisus, venit pe lume ca s mntuiasc oamenii de pacate.Reiau sub diverse forme, emotionante, povestea biblica a nasterii Mantuitorului.Colindele exprima bucuria oamenilor cu ocazia acestei sarbatori crestine. Vicleimul este jucat de la Crciun pn la Boboteaz.Vicleimul este o form din teatru popular care nfieaz naterea lui Iisus.Inspirat din literatura bisericeasc creat pe marginea textelor biblice, Vicleimul pstreaz urme din colindatul cu mti. Jocul cu capra face parte din ritualul reprezentaiilor festive inchinate Anului Nou. O ceat de biei cutreiera ulitele ducand un cap de capr fcut din lemn, cu limb de scndura tras de o sfoar i care clmpne lovit de o alt scndur. Capra salt i smucete, se rotete si se apleaca, clampanind din falcile de lemn. Capra este acompaniat de lutari. Plugusorul este un cantec traditional, care se canta in noaptea de Anul Nou.Exprima urari legate de belsug in gospodarie.El e insotit intotdeauna de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei. Umblatul cu Ursul este o datina de Anul Nou. Ursul este intruchipat de un flacau purtand pe cap si umeri blana unui animal ucis, impodobit in dreptul urechilor cu ciucuri rosii. Masca mormaie si imita pasii leganati si sacadati ai ursului in rapaitul tobelor si pe melodia fluierului, batand puternic pamantul cu talpile.

*Vrei sa stii mai mult?

"Mos Craciun", figura celebra in mitologia si vechile credinte ale poporului nostru, era stapanul pastorilor si al staulului cu boi. Nevasta sa se numea Craciuneasa, iar ca ajutor il avea pe Mos-Ajun, un baci mai iscusit, care era mana lui dreapta. In Finlanda, tara de unde se spune ca vine Mos Craciun, se organizeaza plimbari cu o sanie trasa de un ren. Cei care doresc sa mearga pe urmele lui Mos Craciun dorm in corturi, mananca vanat si spun povesti. Copiii din Franta il asteapta pe Pere Noel cu un ciorapel cusut special, care se atarna la gura caminului. Americanii il asteapta pe Santa Claus in fata ferestrelor, cu un bradut impodobit si cu un ciorapel asezat la gura caminului. Pomul de Craciun are o frumoasa legenda:"In vremurile de demult, Mos Crivat si Ger Cumplit au ascuns Soarele, astfel incat oamenii au ramas fara lumina si fara caldura. Sufletele lor au fost cuprinse de frig si de intuneric...Un tanar curajos, pe nume Brad, avand sufletul plin de bunatate, a dorit sa aduca din nou oamenilor lumina soarelui. El a hotarat sa urce muntele singur, dar nu s-a gandit nici o clipa la necazurile pe care avea sa le intampine. Mos Crivat si Ger Cumplit il pandeau din spatele stancilor. Ca sa-l opreasca au aruncat asupra lui nori de ploaie. Siroaie de apa se rostogoleau asupra flacaului, dar nu lau putut opri. Atunci, Ger Cumplit a trimis frigul. Lui Brad i-au inghetat mainile si picioarele, dar si-a continuat drumul. Mos Crivat a trimis si el asupra flacaului vantul si viscolul. Cu mare greutate tanarul a reusit sa se agate de stancile ascutite, dar era hotarat sa elibereze soarele si sa daruiasca din nou oamenilor lumina si caldura sa. Cei doi sau hotarat sa-l pedepseasca, transformandu-l intr-un copac, cu radacinile prinse intre stanci si crengile batute de vanturi aspre. Bradul nu este un arbore oarecare. Atunci cand frunzele copacilor cad, ale bradului sunt verzi, luptand cu ploaia, frigul si gerul. La vremea Craciunului oamenii il aduc in casele lor ca sa le aduca bucurie si lumina in suflet." Obiceiul bradului de Craciun (Tannenbaum) provine din Germania.

2.Obiceiuri din prima zi a anului

Umblatul cu Sorcova apartine obiceiurilor de Anul Nou si reprezinta mai ales bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de

copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia se impletesc flori din hartie colorata. Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde, fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta candva dintr-un arbore. Sorcova se canta in prima zii a anului. Sorcova isi are originea tot la romani, care se felicitau la inceputul anului cu o ramura de dafin verde. Cantecul si "sorcovitul" sunt considerate aducatoare de noroc, de sanatate si de bucurie. In folclorul romanilor se face o deosebire clara intre Mos Nicolae si Mos Craciun, cele doua personaje avand chipuri si rosturi diferite. Tot in folclor, Sfantul Nicolae apare sub numele de San-Nicoara. Taranii cred ca un porc neinjunghiat in Ziua Ignatului (20 decembrie) nu se va mai ingrasa, pentru ca atunci isi viseaza cutitul. De Anul Nou taranii poarta din casa in casa o tava pe care se afla capatana porcului injunghiat in Ignat, impodobita cu margele si panglici. Acest obicei se numeste "Vasilica". Datina vrajilor de ursita este foarte veche, fiind mentionata in scrieri inca de la inceputul secolului al XVIII-lea.Originea acesteia poate fi cautata la slavi si la greci. Cel mai raspandit ritual de citire a viitorului este, probabil, obiceiul puntilor.

3.Obiceiuri de Anul Nou pe glob

In noaptea de 31 decembrie italienii obisnuiesc sa arunce in strada, de pe balcoane si de la ferestre, tot felul de vechituri. In acelasi timp fac sa explodeze petarde si pocnituri de toate marimile. In clipa in care incep sa se auda cele 12 batai ale ceasului, pietonii trebuie sa fie foarte atenti pentru a nu se pomeni cu ceva in cap. La triburile din Africa de Sud, Anul Nou coincide cu Ziua Recoltei. Intreaga populatie a tribului se aduna intr-o poiana si, intr-o tacere deplina, formeaza un semicerc in mijlocul caruia seful tribului executa un dans ritual, dupa care da de pamant un dovleac. In clipa in care acesta se sparge in bucati, oamenii incep sa scoata strigate de bucurie, salutand noul an si noua recolta. La Budapesta s-a pastrat un obicei cunoscut sub numele de "Ramas bun de la cartofi". In aceasta zi, locuitorii din Budapesta au obiceiul sa manance cartofi copti, aleg "regele" si "regina cartofului", precum si cavalerul care va purta in noul an "Ordinul Cartofului".Acest obicei are

urmatoarea explicatie: la sfarsitul anului 1838, Dunarea a inundat Buda si Pesta, iar locuitorii s-au refugiat pe dealurile din imprejurimi si s-au hranit in casele taranilor cu cartofi copti. In anul urmator, oamenii nu i-au uitat pe binevoitorii tarani si, in cinstea ospitalitatii lor, au organizat praznice sarbatoresti cu cartofi copti. In Sudan, oamenii considera ca de Anul Nou trebuie sa faca altceva decat in restul anului. Astfel, batranii sunt invitati sa execute in fata asistentei dansuri tineresti, in vreme ce tinerii trebuie sa interpreteze balade batranesti pentru delectarea celor varstnici. In Birmania, de pilda, noul an incepe in aprilie. In cele patru zile dinaintea Anului Nou birmanez, tinerii si batranii participa la traditionala "Sarbatoare a apelor". Obiceiul consta in a stropi pe cei dragi si apropiati cu apa, simbolul rodniciei.

4.Obiceiuri de primavara
Multe din obiceiurile si traditile nostre au ramas fara continut si, cel mai adesea, nimeni nu-si aminteste sau nu stie ce semnificatie au avut la inceputuri martisorul, babele si macinicii. Martisorul Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau, pe atunci, pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda (aur, argint sau bronz) indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi atarnate de crengile lor. Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci. Babele 1 martie: baba de primavara (baba semanatului) 2 martie: baba de vara (baba muncii de vara) 3 martie: baba de toamna (baba culesului).

Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.

**Vrei sa stii mai mult?

Legenda babei Dochia (varianta) O femeie batrana, Dochia, avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna geroasa, Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Pe masura ce o spala, haina devenea tot mai neagra. Inghetata de frig si cuprinsa de disperare, fata plingea cand a aparut Martisor, un barbat tanar care i-a oferit o floare magica si a sfatuit-o sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa, panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Vazand floarea rosie, prinsa in parul fetei, Dochia a crezut ca primavara a revenit si a plecat cu turma de oi pe munte. Urcand muntele, vremea s-a facut frumoasa, asa ca Dochia a renuntat, pe rand, la cojoacele pe care le purta. Cand a ajuns in varf, vremea s-a transformat in vifor si atunci s-a aratat Martisor: "Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala" a grait el, "tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele haine in raul inghetat." Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara. Macinicii 9 martie: mucenici Cum e vremea in 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile. Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprilie). Dragobete, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, era sarbatorit in functie de zona etnografica, in una din zilele de la sfarsitul lunii februarie sau la inceputul lunii martie (24 sau 28 februarie, 1 sau 3 martie). Astazi, sarbatoarea de Dragobete are loc in ziua de 24 februarie.

5.Datini, obiceiuri si credinte de Sfintele Pasti

Buna Vestire (25 martie) este o sarbatoare tot asa de insemnata ca si Pastele, serbandu-se cu cea mai mare sfintenie de catre credinciosi.Este ziua in care Fecioara Maria a fost vestita de catrea Ingerul Gavril ca va naste pe Mantuitorul lumii.

Se zice ca asa cum va fi timpul in ziua de Buna-Vestire, tot asa va fi se de Paste. Duminica Floriilor , care o precede pe cea a Pastelui, este inceputul saptamanii mari si ne aminteste de intrarea Mantuitorului in Ierusalim.Din acesta zi a Floriilor toti pomii si toate florile incep sa inmugureasca si sa infloreasca. Saptamana Mare Aceasta ultima saptamina a Postului Pastelui, numita si Saptamina Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Joi este si ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu. Vinerea se tine post negru. Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste invierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. Biblia spune ca la doua zile dupa moartea lui Iisus, mormantul Lui a fost gasit gol. Curand, discipolii Lui au inceput sa-L intalneasca. Crestinii cred ca invierea lui Iisus inseamna ca si ei pot primi o noua viata dupa moarte. Rusaliile, cunoscute i drept Pogorrea (coborrea) Sfntului Duh (Sfntului Spirit), sunt o srbtoare cretin important, prznuit ntoteauna duminica, la 50 de zile dup Pasti.De Rusalii este comemorat coborrea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Iisus.

***Vrei sa stii mai mult?

Luminarea de Inviere. In noaptea de Inviere multime mare de popor vine la biserica. Fiecare credincios poarta in mina o luminare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de luminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa. La sfirsitul slujbei, preotul imparte tuturor sfintele pasti, adica piine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma. Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face

"cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu. Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se maninca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

6.Obiceiuri si superstitii diverse

Iepurasul Este semnul rodniciei, pentru ca el naste cei mai multi pui. Acest semn al iepurelui este foarte vechi, fiind legat de muncile campului. In unele zone, oamenii lasa pe camp un smoc de grau frumos legat, numit <<iepure>>, pentru ca recolta sa fie mai buna in anul urmator, inmultindu-se precum iepurii. Paparudele In timpul verii, cand seceta arde pamantul, fete tinere imbricate cu foi de bozie, iar pe cap avand coronite de verdeata pornesc in grup prin curtile gospodarilor. Pentru a invoca ploaia, ele canta: Paparuda, ruda/Vino de ne uda/Cu galeata rasa/Ploaia sa porneasca.Gospodarii arunca apa cu galetile pe paparude. Caloianul Cand seceta tine mai multe saptamani, femeile canta si jelesc in jurul <<caloianului>>, un om in miniatura, facut din lut. Ele il ingroapa langa o fantana si dupa trei zile il dezgroapa si il arunca pe garla pentru a tulbura norii si a starni ploaia. Alexiile(17 martie) In ziua de Alexie se spune ca pamantul se dezgheata si se deschide aratura. Tot acum invie toate ganganiile care se dezmortesc si ies din pamant. Acum se scot stupii, iar gospodarii inconjoara casa si o afuma cu tamaie. Prin livezi se aprind focuri din paie ori frunze si se grebleaza.