PROIECT DIDACTIC

DATA :
CLASA : a V- a
LECŢIA : FORMAREA POLISULUI ŞI COLONIZAREA GREACĂ

TIPUL LECŢIEI : Mixtă

Unități de competență: 3.1, 3.2, 4.1

 OBIECTIVE OPERAŢIONALE :la sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili:

O.1- să definească noţiunile de polis, cetăţean, colonie, metropolă, barbari.
O.2- să identifice cauzele apariţiei polisului.
O.3- să compare formele de organizare socială şi politică din Grecia Antică cu cele din Orientul Antic.
O.4- să prezinte cauzele care au determinat declanşarea procesului de colonizare în lumea greacă.
O.5- să localizeze principalele colonii greceşti de pe ţărmul Mării Mediterane şi Mării Negre.
O.6- să analizeze rolul pe care l-a avut coloniile Histria, Tomis şi Callatis din Dobrogea în răspândirea civilizaţiei greceşti în această
regiune.

STRATEGIA DIDACTICĂ :
- metode : conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, expunerea, observaţia, modelarea, lectura
-mijloace de învăţământ :manualul, fişa de lucru, harta fizică a Europei, atlasul istoric, harta Greciei Antice, reţea de
calculatoare, software didactic, videoproiector
- procedurale: activitate frontală, individuală, pe grupe

Momentele Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategia

lecţiei didactică
-Notează absenţele. -Elevul de serviciu prezintă tabelul cu elevii absenţi.
1. Momentul -Pregăteşte şi aranjează mijloacele didactice. -Elevii îşi pregătesc materialele necesare desfăşurării lecţiei şi - Conversaţia
organizatoric-2 -Realizează un climat cooperant răspund cerinţelor profesorului
min.

2. Evocare Profesorul adresează următoarele întrebări:
- Localizaţi pe hartă teritoriul locuit în antichitate de
către vechii greci.
- Prezentaţi condiţiile geografice specifice Greciei
Antice?
Elevii răspund la întrebările profesorului: - Conversaţia
- Se localizează pe hartă teritoriul locuit de greci în Antichitate - Harta fizică a
(sudul Peninsulei Balcanice, insulele din Marea Egee şi coasta Europei
de apus a Asiei Mici).
- Grecia este străbătută de lanţuri muntoase, întâlnim dealuri şi - Expunerea
coline, suprafaţa câmpiilor fiind mică. Clima este călduroasă şi
secetoasă.
- Datorită condiţiilor de mediu nefavorabile agriculturii şi a

- Ce influenţă a avut condiţiile geografice asupra
dezvoltării economice a Greciei?
- Cum puteţi caracteriza lumea miceniană, după ce aţi
privit imagini ale acestei epoci?
- Care sunt poemele ce prezintă lumea miceniană şi
Grecia arhaică şi constituie un adevărat izvor istoric?
- Ce întâmplări sunt prezentate în cele două epopei
homerice şi care sunt personajele principale pe care le-
aţi reţinut?
- Care sunt cauzele decăderii civilizaţiei miceniene?
- Citeşte un scurt fragment din lucrarea “Politica” de - Ascultă fragmentul citit de profesor.
Aristotel prin care se realizează introducerea la lecţia - Notează titlul lecţiei pe caiet
nouă.
- Scrie pe tablă titlul lecţiei.
Realizarea - Profesorul numeşte un elev care va localiza Grecia pe
sensului harta fizică a Europei
- Se proiectează pe ecran harta fizică a Europei şi a
Greciei.
- Cu ajutorul elevilor se prezintă caracteristicile
geografice ale mediului şi influenţa acestora asupra
organizării sociale şi politice în lumea greacă din
antichitate
- Se prezintă faptul că relieful muntos, greu accesibil a
prezenţei ţărmurilor crestate vechii greci au devenit navigatori
şi negustori pricepuţi. S-au dezvoltat meşteşugurile. - Harta fizică a
Europei
- Explicaţia
- Civilizaţia miceniană din secolele XVI – XII î. Hr. era o
civilizaţie a bronzului. Micenienii erau meşteşugari pricepuţi,
buni negustori şi războinici destoinici. Au rămas cunoscuţi în - Harta Greciei
istorie pentru zidurile uriaşe ce înconjurau cetăţile lor (ziduri Antice
ciclopice).
- Conversaţia
-Poemele care prezintă lumea miceniană şi Grecia arhaică sunt
Iliada şi Odiseea atribuite de antici poetului legendar Homer. - Imagini din
epoca miceniană
-În Iliada se prezintă războiul dus de ahei pentru cucerirea
cetăţii Troia şi în Odiseea peripeţiile lui Ulise pe drumul de
întoarcere de la Troia spre Itaca.
-Priam, regele Troiei, Paris, fiul lui Priam, Elena, soţia lui - Conversaţia
Menelau, regele Spartei, Agamemnon, regele Argosului,
viteazul Ahile, regele Nestor din Pilos, Odiseu (numit şi Ulise)
-Neîncetatele războaie provoacă, spre anul 1200 î.Hr., - Conversaţia
decăderea regatelor miceniene, tot în această perioadă pătrund
în Grecia dorienii (neamuri războinice) care ocupă pământurile -Explicaţia
vechilor locuitori
- Expunerea
- Manualul
-Elevii localizează Grecia pe harta fizică a Europei. -Observaţia
-Elevii ascultă expunerea profesorului cu privire la - Expunerea
caracteristicile geografice ale mediului şi identifică formele de
relief –lanţuri muntoase, dealuri,coline, suprafeţele mici de
cîmpie, numeroase insule
- Demonstraţia
împiedicat unirea politică a vechilor greci , aceştia -Elevii notează pe caiete informaţiile scrise pe tablă
organizându-se în mici state numite polisuri -Elevii descoperă prin vizionarea imaginii prezentate
- Se scrie pe tablă: caracteristicile cetăţii greceşti. - Observaţia
POLIS = cetate – stat - Modelarea
-Se proiectează pe ecran imaginea ce prezintă cetatea -Elevii aşezaţi în grupuri ascultă expunerea şi explicaţiile
Atena profesorului şi vizionează imaginile ce prezintă procesul de
formare a polisului pe monitor. - Conversaţia
-Profesorul trezeşte curiozitatea elevilor anunţând că - Explicaţia
urmează să urmărim procesul de formare şi constituire a -Reţeaua de
polisului, în acest scop se foloseşte platforma AEL - -Elevii participă la activităţile de predare şi folosesc sub calculatoare
lecţia Grecia Antică. Partea 2: Formarea polisului. supravegherea profesorului reţeaua de calculatoare astfel
-Se urmăreşte dirijarea învăţării prin participarea descoperă părţile componente ale polisului
efectivă a elevilor în procesul de predare - Conversaţia
-se prezintă procesul de formare a polisului şi părţile
sale componente: teritoriul (oraşul şi pământul
înconjurător) şi comunitatea de oameni (cetăţenii)
-Pe ecran se proiectează imaginea cetăţii cu părţile sale - Manualul
componente -Elevii completează în caiete schema lecţiei
-Cu ajutorul elevilor completează schema lecţiei pe
tablă: - Observaţia
-Polisul grec cuprinde un teritoriu (oraş şi pământ videoproiectorul
înconjurător) şi comunitatea de oameni (cetăţenii).
-Calitatea de cetăţean era acordată celor născuţi în - Expunerea
polis şi ai căror părinţi aveau ei înşişi această calitate;
deţin pământ în proprietate deplină; participă la
conducerea cetăţii; participă la război.
-Adunarea tuturor cetăţenilor stabileşte legile şi alege
conducătorii
-Cu ajutorul elevilor se realizează o prezentare
comparativă între polisul grec şi oraşele- state din -Elevii pe baza cunoştinţelor dobândite anterior, identifică şi
Orientul Antic privind: prezintă comparativ caracteristicile polisului grec şi a oraşelor-
-mediul state din Orientul Antic
-proprietatea asupra pământului
-participarea la conducere şi la adoptarea legilor - Comparaţia
-ocupaţiile locuitorilor

-Profesorul prezintă perioada în care a avut loc -Elevii ascultă expunerea profesorului şi completează schema
colonizarea în lumea greacă lecţiei în caiet
Sec. VIII – VI î.Hr.
-se defineşte procesul de colonizare, se scrie pe tablă:
fenomen de migraţie a elenilor din cetăţile lor, care a
dus la întemeierea de noi aşezări numite colonii -Conversaţia
-cetate mamă – metropolă
-Se numeşte un elev care să citească textul de la pag.
56 din manual (Platon, “Legile”) -Elevii descoperă legăturile ce se stabilesc între metropolă şi
colonie (aceeaşi obârşie, vorbesc aceeaşi limbă, aceleaşi legi,
acelaşi cult) -Explicaţia

-Se prezintă elevilor harta istorică “Colonizarea greacă” -Elevii identifică principalele regiuni de colonizare greacă
din Atlasul de istorie universală. Se identifică împreună folosind Atlasul de istorie universală - Lectura
cu elevii principalele regiuni în care s-au întemeiat - Manualul
colonii.

-Se foloseşte platforma AEL – lecţia Grecia Antică. -Elevii ascultă expunerea profesorului şi participă efectiv la
Partea 2: Marea colonizare greacă. identificarea direcţiilor de colonizare şi localizarea -Atlasul de
principalelor colonii din spaţiul mediteraneean şi cel al Mării istorie
Negre universală
-Elevii urmăresc expunerea profesorului şi identifică
-Se proiectează pe ecran tabelul ce prezintă cauzele, principalele cauze, direcţii şi urmări ale colonizării
direcţiile şi urmările colonizării greceşti din secolele
VIII – VI î.Hr. Se prezintă elevilor -Elevii completează schema lecţiei cu noile cunoştinţe. - Conversaţia
-Se scrie pe tablă : Cauzele sunt de natură economică, - Reţeaua de
socială, şi politică. calculatoare
Direcţiile – Marea Mediterană şi Marea Neagră.
Urmările sunt de natură economică socială şi culturală
-Elevii descoperă care au fost relaţiile dintre greci şi barbari, - Demonstraţia
-Se arată că în teritoriile în care grecii au întemeiat natura lor. Completează schema lecţiei
colonii au întâlnit diverse popoare pe care le-a numit -
barbare. Videoproiectoru
-Se defineşte termenul barbar,se scrie pe tablă: cel ce nu l
vorbeşte limba greacă.
-Se arată că relaţiile dintre greci şi barbari au fost în
general paşnice şi reciproc avantajoase
- Elevii primesc fişele de lucru şi observă care sunt cerinţele la
-Profesorul împarte elevilor fişa de lucru cu textul din care trebuie să răspundă. Identifică coloniile consemnate în - Observaţia
lucrarea „Descrierea pământului” de Pseudo-Scymnos. text, prezintă întemeietorii coloniilor şi arată care este fluviul
Se prezintă cerinţele la care elevii trebuie să răspundă ce traversează ţara noastră şi se varsă în Marea Neagră şi pe
-Se urmăreşte activitatea individuală a elevilor. Se care vechii greci îl numeau Istros.
acordă ajutor la completarea fişei de lucru elevilor care -În urma analizei de text elevii descoperă care sunt cetăţile
întâmpină greutăţi în această activitate greceşti din Dobrogea (Histria, Tomis, Callatis), cine au fost
întemeietorii (milesienii şi heracleoţii) şi faptul că cetatea -Expunerea
 Histria poartă numele fluviului Istros (Dunărea)

- Elevii urmăresc expunerea profesorului şi observă pe ecran

rezultatele finale consemnate în tabelul Coloniile greceşti din
Dobrogea
-Se proiectează pe ecran tabelul Coloniile greceşti din
Dobrogea - Lectura
-Numeşte un elev care să prezinte rezultatele activităţii - Descoperirea
individuale (fişa de lucru). Profesorul corectează -Elevii completează schema lecţiei cu noţiunile prezentate de - Fişa de lucru
eventualele erori din fişă şi prezintă elevilor rezultatele către profesor
Reflecții finale proiectate pe ecran -Elevii localizează coloniile Histria, Tomis şi Callatis pe harta
- Se scrie pe tablă tabelul Coloniile greceşti din istorică virtuală prezentată pe monitor - Observaţia
Dobrogea -Elevii descoperă produsele supuse schimbului dintre greci şi
-Se foloseşte platforma AEL – lecţia Grecia Antică. autohtoni
Partea 2: Coloniile greceşti de la Marea Neagră -Elevii urmăresc pe ecran imaginea ce prezintă ruinele cetăţii
-Se arată faptul că grecii au intrat în contact în Dobrogea Histria - Conversaţia
cu geţii , strămoşii noştrii.
-Se proiectează pe ecran imaginea ce prezintă ruinele
cetăţii Histria
-Se prezintă rolul pe care l-a avut coloniile Histria,Tomis
şi Callatis în răspândirea civilizaţiei greceşti în regiunea -Videoproiector
Dobrogei
- Pentru argumentare profesorul prezintă elevilor - Expunerea
imaginea Vas milesian de la Histria (sec. VII î. Hr.) ,
pag. 56 din manual
-Elevii răspund la întrebările adresate de către profesor pe baza
cunoştinţelor asimilate în lecţia de zi
- Reţeaua de
-Profesorul adresează câteva întrebări: calculatoare
- Cum putem defini cetăţeanul? - Conversaţia
- Definiţi procesul de colonizare desfăşurat între secolele
VIII-VI î.Hr. în lumea greacă. -Elevii îşi notează pe caiete tema pentru acasă.
- Care sunt cele trei colonii greceşti de pe litoralul Videoproiectoru
dobrogean al Mării Negre? l

-Se notează elevii care au răspuns pe parcursul lecţiei

-Se prezintă tema pentru acasă.:
Privire comparativă asupra polisului grec şi a oraşului
din Orientul Antic
- Demonstraţia
 FIŞĂ DE LUCRU

Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi cerinţelor

“Callatis este o colonie a heracleoţilor, întemeiată în urma unui răspuns dat de oracol... Cetatea Tomis a fost colonizată de milesieni. În jurul ei
locuiesc sciţi. Vine oraşul Istros, care-şi trage numele de la fluviul aflat acolo. A fost întemeiat de milesieni....
Pseudo-Scymnos,
Descrierea pământului

1. Identificaţi coloniile consemnate în text.

2. Prezentaţi întemeietorii acestor colonii.
3. Care este fluviul ce traversează ţara noastră şi se varsă în Marea Neagră şi pe care vechii greci îl numeau Istros?

A B
ECONOMICE: necesitatea unor noi terenuri agricole, dezvoltarea comerţului

SOCIALE: creşterea numerică a populaţiei, accentuarea diferenţelor între

1. CAUZE cetăţeni, intensificarea conflictelor sociale
POLITICE: lupta pentru putere între polisuri, pericolul persan
MAREA MEDITERANĂ: Marsilia, Siracusa, Neapolis, Tarent, Naucratis
2. DIRECŢII MAREA NEAGRĂ:
Bizanţ, Histria, Tomis, Callatis
ECONOMICE: se dezvoltă agricultura, meşteşugurile şi comerţul
3.URMĂRI SOCIALE: conflicte între demos şi aristocraţie, creşte numărul şi rolul sclavilor
în societate
POLITICE: creşte puterea demosului, se consolidează polisurile
CULTURALE: dezvoltarea şi răspândirea culturii greceşti
 MAREA NEAGRĂ
COLONIA Întemeiată în METROPOLA
secolul

Litoralul HISTRIA VII î.Hr. MILET

dobrogean al
Mării Negre
TOMIS VI î.Hr. MILET
(Constanţa)

CALLATIS VI î.Hr. HERACLEEA

(Mangalia