Sunteți pe pagina 1din 214

GHID METODOLOGIC PENTRU IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CALITATE PRIVIND DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA

REALIZAT DE WORLD LEARNING IN CADRUL PROGRAMULUI CHILDNET Autori:


Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu Psih. Dan Parvu As.social Daniel Chirila Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.

Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de via independent Cuprins 1. Introducere Despre rostul ghidului, la ce folosete ghidul, cum poate fi utilizat? Cui se adreseaz ? Organizarea intern a ghidului. Cadrul conceptual. Ce este deprinderea de via ? Care este importana ei ? Principii n activitatea s.d.d.v.i. 2.Evaluarea iniial i adresarea a. Clienii serviciilor de formare de deprinderi de viat (Cum sunt depistai cei care au nevoie de formare ? Cazuri, exemplificri) b. Abordarea difereniat a deprinderilor de viata independenta si a competentelor sociale: la diferite varste, copiii cu dizabiliti. Ce servicii pot fi avute in vedere pentru deprinderi de viata adaptate clientilor cu nevoi speciale? c. Evaluare psihologica si stabilirea potentialului de integrare socio-profesionala a adolescentilor si tinerilor: metode si tehnici de evaluare, includerea datelor evaluarii in planul individual al copilului/tanarului.;instrumente de evaluare care pot fi folosite (de ex. chestionarul puncte tari nevoi. Tehnica aplicrii acestuia.) 3.Planificarea activitii a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil. b. Planul individual de formare ( element al P.I.S i al P.I.P. ).Durata formrii n funcie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi. c. Metodologia planificrii: obiective educative de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta specifice, realiste, masurabile; indicatori ( SMART ), activiti. d. Planificare flexibil:evaluarea pe parcurs ( intermediar ) e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea cu succes a activitatilor de DVI 4.Asistenta clientilor in formarea deprinderilor de viata independenta PAG a. Definitie si caracteristici ale procesului de consiliere; b. Conditii ale consilierii eficiente. Metode si tehnici de consiliere, conditii cadru pentru desfasurarea consilierii; 5. Supervizarea a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale; b. Metode de supervizare (individuala si de echipa); c. Metode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de deprinderi de viata si in managementul de caz.;

d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale SPSPC/OPA?; e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare profesionala. (poate fi adaptata cea spaniola). (sau un model de integrare sociala si profesionala); D.P. 6. Dezvoltarea deprinderilor : activitatea s. d. v. i. a. Proceduri de oferire a serviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al deprinderilor de via b. Pregtirea pentru ieirea din sistem i acomodarea cu independena c. Servicii ( activiti ) de dezvoltare a deprinderilor de viat independent d. Exmple de module de formare a deprinderilor d1. Deprinderi simple , de baz d2. Deprinderi complexe , soft e. Metode i tehnici de lucru n formare.Exemple de activitati practice, de invatare, de exersare, experimentare sau activitati cu caracter profesional PAGINA 82 f. Utilizarea resurselor existente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de deprinderi. Exemplificri. g. Elemente specifice privind programele de formare a dvi la copii si tineri peste 18 ani care beneficiaza de sistem rezidential autonom 7. Formarea formatorilor i consilierilor pentru d.v.i. a. Planul de formare continua pentru personal in domeniul deprinderilor de viata. b. Cine are experien i poate fi solicitat ca resurs ? De unde se poate nva. O list a organizaiilor, centrelor de resurse cu experien n domeniul formrii de deprinderi de via c. Resurse bibliografice, lucrri de specialitate, site-uri, instrumente ce pot fi folosite 8. Lista de termeni 9 . Lista de lucrari ce pot fi consultate 10. ANEXE

Cap 1. Introducere ________________________________________________


Ghidul metodologic este un instrument la ndemna celor care lucreaz n serviciile de formare, dezvoltare i mbuntire a deprinderilor de via independent pentru adolescenii i tinerii aflai n evidena sistemului de protecie a copilului. Ghidul se adreseaz ntr-un stil accesibil fa de potenialii utilizatori , persoane cu pregtire divers i cu roluri diferite n raport cu clienii darr toi avnd posibilitate s ajute la formarea i dezvoltarea deprinderilor de via independent: refereni de formare, manageri de caz, lucrtori n servicii de tip rezidenial i centre de zi, asisteni maternali profesioniti, prini. Pornind de la cerinele formulate n standardele minime obligatorii n vigoare1 , autorii au cutat s propun soluii posibile la cerinele dezvoltrii deprinderilor de via independent ale diferitelor categorii de clieni. Deprinderile de via independent Specific fiinei umane este ponderea deosebit de mare a comportamentelor nvate n raport cu cele nnscute.Deprinderile reprezint asemenea comportamente nvate despre care, un cunoscut psiholog2spunea c l nsoesc continuu pe om, putnd reprezenta un mare ajutor dar i mai mare handicap: unele l pot propulsa nainte, asigurnd succesul aciunilor sale, altele l pot trage n jos pn la ratarea complet. Din alt perspectiv, unele deprinderi sunt abiliti de a face ceva legat de obiecte, altele sunt priceperi n relaiile cu ali oameni; unele au un caracter concret (deprinderi tangibile ), altele sunt mai abstracte, mai puin palpabile ( deprinderi intangibile ), dar tot att de importante. Deprinderile pentru viaa independent sunt acele abiliti tehnice i psihosociale, nsuite pn la automatism, care i permit individului s duc o existen normal, fr a depinde de asistena din partea societii i folosind oportunitile pe care societatea i le ofer. Sintagma via independent nu trebuie s ne creeze impresia c ar fi vorba despre o viaa unui individ singuratic care duce o existen n afara societii, fr reguli care trebuie respectate. Dimpotriv, viaa independent reprezint viaa de zi cu zi, n societatea modern, mpreun cu semenii notri. Viaa independent poate fi dobndit n mai multe grade n funcie de potenialul biologic i psihologic al copiilor i tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vorba desigur despre o independen limitat .

Categorii de deprinderi
1

STANDARDE MINIME OBLIGATORII PRIVIND SERVICIUL PENTRU DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA , Monitorul Oficial nr. din 2004 2 Sean Covey , Cele 7 deprinderi ale adolescenilor eficieni , ed. Simon & Schuster, 1998

Deprinderile pentru viaa independent nu epuizez lista posibilelor deprinderi ce pot fi nsuite de un copil pn la vrsta maturitii. Cnd vorbim depre deprinderi de via independent ne referim la acel bagaj minim de abiliti care i permit deintorului s desfoare o via social normal, ne(mai)avnd nevoie de asisten sau acompaniere din partea serviciilor sociale. Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaz pe parcursul socializrii copilului i adolescentului, instalndu-se treptat i contribuind la formarea unei personaliti adaptate din punct de vedere social i cultural: Domeniul deprinderilor de via zilnic : nutriie, planificarea meniului, cumprarea alimentelor, prepararea mncrii, comportamentul corect la mas, curenia buctriei i depozitarea mncrii, managementul i sigurana casei. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor comunitare : se refer la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un tnr s fac o tranziie pozitiv ctre comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul i resursele comunitare. Deprinderi privind managementul banilor: se concentreaz pe arii de deprinderi care i ajut pe tineri s ia decizii financiare nelepte; noiuni despre bani, economii, venituri i impozite , operaiuni bancare, obinerea de credite, plan de venituri i cheltuieli ( buget personal ), abiliti de consumator. Deprinderi privitoare la ngrijirea personal: promoveaz dezvoltarea fizic i emoional armonioas a tnrului prin igien personal, stil de via sntos, sexualitate corect. Deprinderi viznd dezvoltarea social: se concentreaz asupra modului n care tnrul se relaioneaz cu ceilali prin dezvoltare personal, contiin cultural, comunicare, relaii sociale. Deprinderi pentru integrare profesional: se refer la ariile de deprinderi care i ajut pe tineri s i finalizeze programele educaionale i s urmeze o carier conform interesului lor. Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei , angajare, luarea deciziilor i pregtire prin studiu. De ce formm i dezvoltm deprinderi pentru viaa independent ? Obiectivul formrii i dezvoltrii deprinderilor pentru viaa independent este foarte potrivit mai ales pentru acei adolesceni care au fost lipsii de posibilitile normale de a-i nsui pe durata copilriei, deprinderile adecvate de via, neputnd folosi imitaia maturilor ( n absena modelului familial) sau metoda ncercrii i erorii ( primind prea multe lucruri dea gata sau fiind constrni s adopte soluiile prestabilite, iar n alte cazuri nefiind suficient de motivai s caute singuri rezolvarea).

Situaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. i copiii din familii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privina deprinderilor de via independent.Si ei pot avea nevoie s dezvolte anumite deprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la cultura comunitii din care fac parte. CASETA-Serge Moscovici citat in cartea Psihologia relatiilor cu ceilalti Polirom 1998 Competente sociale Multiple elemente ale personalitatii, precum si experienta personala, suportul colectiv precum si prezenta sau absenta unor deficiente sau incapcitati determina asa numiteleCompetente sociale. Prin acestea intelegem pattern-uri ale comportamentului social care dau indivizi competenti din punct de vedere social, cu alte cuvinte capabili sa produca efectele dorite asupra celorlalti indivizi. Acestea sunt cultivate din motive strict personale ca de ex: dorinta de a fi popular, de a se face placut celorlalti sau datorita raportarii la ceilalti , mimetismului, identificarii cum ar fi dorinta de a invata, competente profesionale, competente de viata in general (Serge Moscovici-Polirom 1998). In general, se considera ca prezenta acestor competente pot influenta radical viata sociala si chiar sanatatea mentala. Ca urmare a acestor concluzii s-au dezvoltat diverse programe de antrenare a competentelor sociale chiar si la bolnavi psihic sau chiar pentru anumiti indivizi provenind din diverse medii profesionale. Ideile progresiste propuse de aceste tipuri de programe pun in discutie chiar competente ce tin de viata intima, ex: competente si aptitudini sexuale sau munca in anumite conditii, munca in strainatate, participarea la formari de pregatire pentru interviuri profesionale,etc. Competentele sociale constituie in egala masura un model de comportament social care utilizeaza analogia intre performanta sociala si competentele motrice, de ex: sofatul. Necesitatea antrenarii competentelor sociale Pentru dezvoltarea competentelor sociale sunt propuse mai multe tehnici: jocul de rol, grile de indicatori efectivi ai performantei, evaluarile prin comparatie intre indivizi. Cati indivizi au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, presupunand ca acest tip de formare ar fi eficace? Se poate spune ca toti indivizii si-ar putea ameliora competentele sociale insa cu siguranta se poate afirma ca exista diferente intre indivizi in ceea ce priveste prezenta acestor competente. Dupa autor indivizii cei mai lipsiti de competente sunt: - copiii respinsi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei lipsiti de prieteni sau izolati; - adolescenti si tineri singuri, timizi, non-conformisti sau cu probleme sexuale. Aproximativ 40% dintre studenti se declara timizi, 55% dintre ei sunt adeseori singuri; adulti care nu au prieteni sau cei care au probleme conjugale (un al treilea divort sau probleme cu copiii; - persoanele varstnice singure, care intampina dificultati in a pastra legatura cu familia sau care au un caracter dificil. In contextul deprinderilor de viata, competentele sociale acopera o arie larga de elemente caracteristice comunicarii sociale. Conditiile de crestere, algoritmul superficial educativ al CP-urilor si mai ales probabilitatea redusa ca in aceste servicii copilul sa poata experimenta roluri si competente ii face subiectii principali ai unui program de

antrenare. In general, majoritatea profesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de trai colectiv presupun contacte cu celalalt. In ceea ce priveste activitatea profesionala, meseriile in general solicita competente specifice. Stim insa, ca in ceea ce priveste performanta profesionala a tinerilor din CP este redusa precum capacitatea de a se stabiliza la un loc de munca. Adesea se constata un comportament demisiv pe fondul imposibilitatii de a se concentra pe o sarcina specifica, sensibilitatii sociale interpersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii pe care nu o recunosc sau ale carei exigente le considera discriminari (ex: am plecat pentru ca mi-a spus sa nu mai stau, cred ca are ceva cu mine ca sunt din casa de copii). Ca sa descriem conceptul in aplicarea lui la diferite categorii putem adauga ca si bolnavii mintal sau persoane cu o anumita tulburare psihica au deseori carente la nivelul competentelor sociale. Multi dintre adultii neadaptati social cu tulburari nevrotice prezinta carente in functie de diferitele comportamente ale competentei sociale (in cazul nostru competenta este la un nivel superior fata de deprindere sau poate fi numita deprindere complexa) care pot fi: gratificatie, asertivitate, comunicare nonverbala deficienta, mijloace de conversatie reduse, etc. Asertivitatea= capacitatea de a influenta, de a exprima opinia intr-un mod adecvat fara constrangeri interioare, capacitatea de a-l comada pe celalalt. Dupa Lazarus 1973 asertivitatea comporta 4 elemente: Refuzul cererilor; - cereri de favoruri si formularea de cereri; - exprimarea sentimentelor pozitive si negative; - initiere, continuarea si incheierea unei conversatii. Gratificatia= sprijinul , considerata a fi cheia prieteniei, incurajarea, sprijinul, atentie fata de ceilalti. Comunicarea non-verbala= semnele sociale ale competentelor sunt multe nonverbale; Factorul general de expresivitate non-verbala: Diferite expresii ale fetei; Privirea intensa; Apropiere mai mare; Voce mai puternica, mai ascutita, mai expresiva; Mai multe gesturi indreptate spre ceilalti, mai putine gesturi indreptate spre sine Comunicarea verbala=se afla in centrul performantei si competentei sociale; Empatia= capacitatea de a impartasii emotia resimtita de ceilalti; Cooperarea = consta in a tine cont de obiectivele celorlalti si de propriile obiective astfel incat sa fie atinse toate obiectivele mentionate. Cunoasterea si rezolvarea problemelor = unele aspecte ale competentelor sociale sunt in afara constiintei, tin de subconstient dar pot fi evocate. In domeniul competentelor sociale comportamentul este stabilit de un anumit numar de reguli informale pe care indivizii le cunosc ex: regula tertului, in prietenie nu se accepta sa tradezi confidentele, sa critici in public. O alta conditie este sa cunosti si sa intelegi adevarata natura a situatiilor si relatiilor. S-a demonstrat ca adolescentii nonconformisti care nu au prieteni au idei false despre prietenie: notiuni ca loialitate, angajament si atentie acordate celorlalti le sunt total straine Prezentarea de sine = imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ

le are despre sine, despre rolul sau, despre meserie, trasaturi de caracter si corpul sau./ Respectul fata de sine este limita pana la care un individ are o parere buna despre el insusi/ Prezentarea de sine este comportamentul care vizeaza influentarea manierei in care suntem vazuti de ceilalti. (in prezentarea de sine , spre exemplu, jena face parte din anxietatea sociala rezultand in parte dintr-o atentie excesiva fata de sine si din teama de a nu fi dezaprobat de ceilalti) Modelul competentelor sociale dupa modelul competentei motorii (ex: mersul pe bicicleta, sofatul) Perceptie Motivatie obiectiv Transfer Bucla de feedback Schimbari in lumea exterioara

Reactii motrice

Cap 2. Cum independent

se

formeaz

deprinderile

pentru

via

___________________________________________________________________ nsuirea deprinderilor necesare pentru a tri pe cont propriu reprezint un proces care dureaz ntreaga via. Aa cum se mentioneaz n standard ( 3.2.4), pregtirea pentru viaa independent este o form particular de educaie non-formal, participativ, de stimulare i dezvoltare personal. Formarea i dezvoltarea de deprinderi se poate face n dou modaliti: - ca o activitate organizat cu scopul formrii sau dezvoltrii unor deprinderi de via independent; - ca o latur a diferitelor activiti educative la care iau parte adolescenii n instituiile rezideniale sau n cadrul ngrijirii AMP. Formatorii de deprinderi pornesc de la ideea c acele deprinderi pe care copiii / adolescentii- tinerii nu le au, se pot dobndi prin exerciiu, voin ( n baza unor motivaii corespunztoare ) i cu ajutorul unor persoane de sprijin. Dup nvare i cteva repetri, deprinderile se automatizeaz. La vrsta lor, aceti copii/adolescenti- tinerii pot nc s i mreasc eficiena aciunilor, s devin mai ncreztori n propriile fore, s i 8

mbunteasc raporturile cu cei din jurul lor, sa dobandeasca un control mai bun asupra propriei lor viei. O abordare bazat pe dezvoltare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i copiii progreseaz printr-o serie de etape sau niveluri pe msur ce procesul se desfoar. Ciclul formrii deprinderii cuprinde urmtoarele etape principale: Definirea deprinderii : - generarea de exemple, - ncurajarea repetrii verbale i a aciunii, - corectarea nelegerilor greite; Promovarea unei deprinderi performante prin : - asigurarea condiiilor pentru a practica sub supraveghere i cu asigurarea unui feed-back adecvat; - evaluarea performanei; - emiterea unor recomandri de corectare; Asigurarea meninerii durabile a deprinderii prin : - oportuniti pentru practica personal; - stimularea autoevalurii i a ajustrilor de comportament. Nivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n figura de mai jos : Niveluri de nvare Nivel de nvare Contientizare Cunoatere abstract i nelegere Definiie Cursantul achiziioneaz informaii. La acest nivel el ar trebuis fie capabil s identifice, s descrie sau s ofere informaii depre subiectul respectiv. Observaii privind metoda Instructorul urmeaz s prezinte informaii. La finalul sesiunii se va atepta ca tnrul s descrie sau s explice ce a nvat despre subiectul abordat. Trebuie creat ocazia de a pune n practic acel comportament despre care s-au oferit informaii.De regul se simuleaz situaii de via real. Adesea sunt acelea de care tnrul poate avea nevoie n viitor. Se ofer ocazia de a exersa n lumea real, punndu-i pe cursani n situaia de a demonstra ce sunt n stare s fac i n acest fel s capete ncredere n propriile lor fore.

Cunoatere practic Cursantul ncepe s aplice cunotinele ( tie cum ) dobndite prin instruire. Ar trebui s prezinte o anumit ndemnare n realizarea practic dar mai mult sub form de exerciiu didactic sau simulare n mediul de nvare. Capacitate de a face Cursantul ajunge s utilizeze cunotinele dobndite n afara mediului de studiu. El este capabil s demonstreze deinerea deprinderii n mod regulat, fiind contient de progresele sale.

Sursa : Serviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenta. Scopul principal al serviciilor pentru deprinderi de via independent este de a le oferi adolescenilor acele competene necesare pentru a tri o via adult sntoas, util i independent. Serviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o via independent trebuie s fie in concordan cu nevoile n continu schimbare ale tinerilor, pe msur ce acetia i dezvolt competenele i i mbuntesc performanele. Activitile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfura n cadrul unui serviciu specializat sau n cadrul altor servicii pentru protecia copilului: servicii de tip rezidenial, centre de zi, asisteni maternali profesioniti. Serviciile pentru o via independent se adreseaz adolescenilor care au fost separai de familie i au nevoie s obin acele deprinderi necesare unei viei sntoase, utile i responsabile ca aduli independeni.Asemenea adolesceni pot fi cei care: au prsit/urmeaz s prseasc sistemul de protecie a copilului au dizabiliti dezvoltaionale nu au locuin triesc ntr-o form de reziden temporar au familii fr suficiente resurse pentru a-i sprijini n obinerea unei viei independente.

Principii de lucru pentru SDVI

10

In activitatea serviciilor pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent trebuie respectate o serie de principii care asigur concordana acestor servicii cu valorile recunoscute privind educaia i asistena social i cu activitatera celorlalte servicii i activiti din sistemul de protecie social. In toate aciunile care se realizeaz in cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata primeaz interesul superior al copilului. .. (Principiul interesului superior al copilului ) Serviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adreseaz copiilor indiferent de rasa, religie, limba, sex sau orice alta apartenena etnica, sociala sau cultura.. (Principiul nondiscriminarii si egalitii anselor) Relaia profesionitilor cu copilul i cu familia sa pe durata formrii i dezvoltrii de deprinderi de via trebuie s in seama de : Exprimarea liber a sentimentelor, gndurilor si temerilor copilului si ale familiei n relaia cu profesionitii; Receptivitatea profesionistului fa de problemele copilului si familiei, dublat de capacitatea sa de a formula un rspuns adecvat; Acceptarea si atitudinea non-acuzatoare a profesionitilor fa de slbiciunile si greelile familiei si ale copilului; Autodeterminarea persoanei, recunoaterea dreptului si nevoilor copilului si familiei de a alege o anumit soluie, n funcie de capacitatea lor de a lua decizii pozitive; Asigurarea confidenialitii informaiilor cu caracter personal, dezvluite n timpul relaiei profesionale cu copilul si familia acestuia. Serviciul pentru formarea deprinderilor de viata se bazeaz pe implicarea comunitilor locale si pecolaborarea instituiilor si organizaiilor de la nivel local si judeean pentru rezolvarea situaiei copiilor. Se acorda o importanta speciala responsabilizarii comunitii in ceea ce privete rezolvarea problemelor copiilor (Principiul descentralizrii si responsabilitii comunitii ) Activitile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata se desfoar in spiritul demnitii, libertii si respectului fata de semeni, acordandu-se o atenie prioritara intaririi coeziunii sociale in abordarea problematicii referitoare la copil, cu referire speciala la grupurile cele mai vulnerabile - copiii in dificultate. (Principiul solidaritii). Fiecare caz este tratat individual urmarindu-se un plan individual de intervenie. Individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcie de diferenele personale: bio-psihice, educaionale, culturale etc.; (Principiul interveniei personalizate ) Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaz la nivel local, cat mai aproape de clienii, copiii, adolescenii si familia care are nevoie de sprijin si asistenta.. (Principiul proximitii / subsidiaritate)

11

Activitile de deprinderi de viata sunt coordonate de ctre un responsabil de caz si au drept scop atingerea situaiei de permanenta si sigurana pentru copil. (Principiul permanentei si continuitii ) Toate activitile din cadrul serviciului se realizeaz pe baza de contracte de colaborare si parteneriat intre instituii, ministere, autoriti locale, organizaii neguvernamentale, etc. (Principiul contractului multiparti ) Respectarea elementelor minime de bun practic i a standardelor n vigoare) (Principiul interveniei standardizate ) Evaluarea iniial i adresarea A . Clienii serviciilor de formare de deprinderi de via Cea mai important i numeroas categorie de clieni pentru sdvi o reprezint tinerii care au suferit un regim ndelungat de instituionalizare, fiind privai de posibilitile normale de nsuire a deprinderilor . Deficiene privind deprinderile la adolescenii i tinerii aflai n ngrijire rezidenial. Studiile de specialitate 3 relev o serie de trsturi specifice acestor adolesceni: - ntrzieri n dezvoltarea fizic i motorie; - retard intelectual i de limbaj; - dificulti n comportamentul social, ca urmare a inabilitii de a forma si pstra relaii cu ceilali copii i aduli, a incapacitii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de vinovie; - o tulburare emoional profund care st, n fapt la baza tuturor celorlalte distorsiuni. Este evident c mediul de via i pune amprenta pe comportamentul i structura mental a copiilor i tinerilor crescui n instituii . O caracteristic a cadrului de via din centrele de plasament este neadecvarea sa i promovarea unor trsturi disjunctive cu mediul social. Copiii suport adesea situaii de disonan cognitiv, de confuzie. Nefiind suficient informai sau primind informaii distorsionate, neveridice, le este foarte greu s crediteze anumite date, s acorde relevana i s ia decizii n virtutea unor convingeri i certitudini. Se pune ntrebarea : au aceti copii alt structur mental? Alt gndire? Mai degrab este vorba de cultura speciala ( instituional ) n care ei s-au maturizat i n care triesc pn la revocarea msurii de protecie. Comportamentele lor sunt patternuri nsuite prin socializarea instituional, dar care devin modaliti dezadaptative n condiii de via n mediu deschis. Comportamentul lor se explic prin aceea c le lipsesc anumite experiene foarte timpurii. Si astfel, deprinderile lor de via ajung s fie diferite de ale celorlali oameni.
3

M.Dumitrana, Copilul instituionalizat, EDP Bucuresti, 1998 12

Nu se poate spune c nu au deprinderi, ci numai c au deprinderi ce nu satisfac cerinele vieii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de via dect cea care i asteapt n mod normal, n viitor, n societate. Nici nu este cazul s comentm dac sunt deprinderi bune sau rele. Important este, c cele mai multe sunt deprinderi care n viaa independent nu folosesc sau pot fi duntoare. Iat mai jos o serie de situaii de via specifice instituiilor, cu repercursiuni la nivelul deprinderilor: posibile

Domeniul deprinderilor de via zilnic Nu se cunosc suficient alimentele de baz i compoziia felurilor de mncare care se servesc. La un centru rezidenial , copiii nu vzuser niciodat o pine ntreag ci numai tiat n felii. Ei nu-i imaginau la ce servete o furculi pentru c pn atunci primiser la mas doar linguri (din dorina celor care i ngrijeau de a preveni posibile accidente ). Invitai s aleag un fel de mncare de pe o list de meniuri, au avut dificulti (pentru c niciodat nu fuseser n situaia de a opta ). Adolesceni de 16-17 ani au fost pui n ncurcatur atunci cnd a trebuit s-i cumpere dintr-un magazin alimente pentru 2-3 zile pentru c nu puteau aprecia ct consum. Erau nclinai s cumpere cu precdere conserve sau dulciuri i se orientau greu dup alimentele pe care le cutau. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor comunitare Muli nu au experimentat niciodat dormitul cu capul pe pern, asemenea accesorii normale ntr-o locuin obinuit, fiind interzise n instituie. Curenia fiind n sarcina personalului de ngrijire, deprinderile de a face curat, de a folosi substane pentru curat sau detergeni pot ntrzia s apar. Mai mult dect att, unii copii pot s i formeze impresia c ei nu trebuie s se preocupe de curenia locuinei pentru c exist persoane nscinate n mod expres cu aa ceva. Deprinderi privind managementul banilor Dac nu se primesc bani de buzunar, este de ateptat ca tinerii s nu-i formeze deprinderi corespunztoare privind gestiunea acestor bani. Cnd i au, i cheltuiesc repede, fr nici o judecat. In conditii de austeritate, copiii se obisnuiesc s utilizeze ca moned de schimb orice cadou sau obiect pe care l primesc. Din observarea comportamentului tinerilor revocai dup instituionalizare prelungit rezult c tinerii pot avea dificulti mai ales n ce privete planificarea cheltuielilor n funcie de venituri. Deprinderi pentru integrare profesional

13

Tinerii se lovesc de prejudecile unor patroni care nu vor s aud de angajai provenii din casa de copii. Cei mai muli tineri pot s aib lacune cu privire la locul- instituia unde ar putea s se adreseze pentru gsirea unui loc de munc i s nu tie s scrie un c.v. sau cum s se comporte la un interviu. Chiar dac au mai lucrat, dar fr contracte de munc, nu au suficiente cunotine cu privire la drepturile angajatului i obligaiile angajatorilor. Cnd lucreaz undeva, intr uor n conflicte sau nu reuesc s fac o impresie bun, trdndu-i inadaptarea. Deprinderi viznd dezvoltarea social Anumite practici n relaiile copiilor care triesc n instituii le pot crea acestora o situaie de stigmatizare n afara instituiei. Muli se pot simi etichetai fa de colegii lor din coal i din cartier. Atunci, ei evit s-i asume propria identitate . Imaginea de sine este puternic afectat i consecina este marea lor suspiciune n legtur cu prerea celorlali despre ei. Modalitile de a-i procura cele necesare, de a stabili relaii, de a onora un contract social, de a-i face prieteni, pot fi marcate de duplicitate. Viaa n instituie duce la o pronunat dependen de grup: grupul de colegi este principala sursa de pattern - uri comportamentale i valori personale, i este mediul esential cu rol important n socializare. In acelasi timp, grupul ndeplineste i un rol de securizare, prin modul n care i ajut pe copiii s fac fa situaiilor de adversitate, momentelor de nelinite , de suferin prin intervenia suport a grupului. O alt observaie este legat de slaba responsabilizare a tinerilor fa de viaa lor n general. Majoritatea consider c toate problemele lor ar disprea dac ar avea bani, iar aceti bani ar trebui s li se dea n virtutea faptului c sunt copii orfani, iar acest aspect le ofer, n viziunea lor, nite drepturi pe via. Expresii de genul nou cine ne d bani de haine, case, locuri de munca sunt de natur s scoat n eviden expectaii nerealiste n raport cu societatea i o lips de mobilizare fa de ei nii. Cadrul restrns de via, limitat la scoal i centru, i poate determina s adopte un comportament defensiv fa de orice element care le-ar putea provoca insecuritate, disconfort psihic, situaii de inferioritate. Chiar atunci cnd dispun de anumite cunotinte mai multe la anumite capitole, mai puine la altele,ceea ce le lipsete cel mai tare tinerilor din instituii este ncrederea n forele proprii, dorinta de a da piept cu viaa din afara centrelor. Deprinderile dobndite n instituii prezint uneori i unele atuuri de adaptare ( puncte tari): Uneori se constat o competen social mult mai dezvoltat a copiilor crescui n condiii instituionale de colectivitate dect la cei crescui n mediul familial, ntr-o constelaie restrns de relaii. Muli copiii crescui n instituii sunt sensibili i comunicativi.

14

Totui, pe ansamblu, deficienele i incompetenele comportamentale rmn preponderente n raport cu punctele tari. b.Abordarea difereniat a deprinderilor de via: la diferite vrste Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vrst ; la vrste mai mici ateptm deprinderi simple, concrete, la vrste mai mari ateptm deprinderi complexe, cu grad mai ridicat de abstracie. Totui, adolescenii nu nva deprinderile n ordine cronologic.Este posibil ca tineri cu vrst mai mare s fi omis o deprindere pe care semeni ai lor au nvat-o la o vrst mai mic. Acest fapt este cu att mai posibil cu ct unii tineri au avut experiena mai multor plasamente i ntreruperi succesive n educaie. Grupa de vrst 8 14 ani evideniaz nevoia de stimulare suplimentar a dezvoltrii personalitii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat i nu sunt obinuii s dezvolte strategii adaptative.Stimularea participrii se face adesea prin oferitrrea unor mici cadouri dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea exprimri ieste eficient utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiie unii cu alii. Confruntarea , reuita sunt foarte importante, iar dorina de a fi tratai cu mai mult atenie dect restul colegilor este foarte pronunat.Pe alocuri atitudinea poate fi presrat cu comportamente cu tem agresiv la adresa celorlali, pornind de la nevoia de afeciune pe care o resimt aceti copii. Grupa de vrst 15 -18 ani prezint o problematic aparte . Ei se apropie de momentul asumrii de responsabiliti individuale. De aici pot pleca reacii revendicative, stri de nemulumire i chiar suspiciune. Cei mai muli traiesc ntr-o stare de incertitudine n legtur cu viitorul lor i au lacune n ceea ce privete cunoaterea propriei personaliti.Uneori acestor tineri le este greu s se raporteze la cineva pe carel percep ca pe o autoritate, ca la un egal. Acest impas poate fi depit dac este practicat o comunicare dechis , sincer, n raport cu adiulii i pe tema nevoilor lor. Aceti tineri sunt reinui n a vorbi despre ei nii i a analiza n grup problemele lor. Rezistena la verbalizare este determinat uneori de team , alteori de lipsa exerciiului n a se autoevalua. Le este greu s decid pentru viitorul lor profesional care le provoac stri emoionale ncrcate negativ i au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere. Practica asistentei sociale a copilului necesita cunoasterea procesului de dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar neajutorat la acela adultului independent, deoarece, pentru a judeca daca vreunul din aspectele emotional, sociale sau de personalitate este anormal, acestea trebuiesc comparate cu limitele normalului pentru grupul de varsta respectiv. Primii ani de viata Dezvoltarea normala a copilului Este foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai; Sunt foarte importante legaturile emotionale selective. Primul an de viata - dezvoltare rapida, motorie si sociala;

15

- la 3 saptamani sugarul zambeste celor din jur; - la 6 luni apare zambetul selectiv; - la 8 luni apare frica de straini; - curand dupa aceea, anxietate atunci cand este despartit de mama; - la sfarsitul primului an copilul trebuie sa aiba o relatie foarte sigura si foarte apropiata cu mama sa; - copilul a inceput sa invete obiectele din jurul lui, relatiile cauzale simple si relatiile spatiale; - copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte. Anul al doilea de viata - perioada de dezvoltare rapida; - copilul incepe sa-si doreasca sa-si multumeasca parintii; - este anxios cand parintii nu sunt de acord cu el; - incepe sa invete sa-si controleze comportamentul; - comportamentul de atasare este bine stabilit; - explozii de manie (mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a explora), care nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile; - la sfarsitul celui de-al doilea an copilul poate lega 2-3 cuvinte. Anii prescolari (2-5 ani) - crestere rapida a capacitatilor intelectuale; - crestere rapida in complexitate a limbajului; - inceput de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alti copii, cu adultii; - inceputul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor; - scad in intensitate exploziile de manie si dispar inainte de varsta scolara; - curiozitate vie; un mare numar de intrebari; - imaginatie bogata si intensa; - obiectele tranzitionale capata importanta pentru copil, il linistetsc si il ajuta sa doarma; - intelege diferentele dintre barbati si femei, dupa imbracaminte, comportament si anatomie; - jocul si explorarea sexuala sunt comune in aceasta etapa; - de dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fata anxietatii izvorate din emotii inacceptabile. Copilaria de mijloc (5-10 ani) - copilul isi intelege identitatea (baiat sau fata); - isi intelege pozitia in familie; - face fata scolii (a dobandit concepte numerice, citeste, scrie); - invata care ii sunt limitele; - se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare; - se dezvolta constiinta; - se dezvolta standardele de comportament social.

16

Adolescenta - este perioada dintre copilarie si stadiul adult; - transformari fizice provocate de pubertate (la 11-13 ani la fete si 13-17 ani baieti); - constientizarea propriei identitati si individualitati; - constiinta de sine; - preocupare despre a sti cine sunt; - incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata; - importanta crescuta a grupului de prieteni; - apartenenta la un grup (care ajuta in dobandirea independentei); - crestere in interes si activitati heterosexuale; - la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru sexul opus si dorinta sexuala. B. Caracteristicile parintilor si ale familiilor de privenienta ale clientului. Cu exceptia cazului in care unuia dintre copii i-au decedat toti membrii familiei, in sistemul de ocrotire si protectie a copilului sunt clienti copii ai caror parinti i-au abandonat. Motivele abandonului sunt problemele si dificultatile in gestiunea propriei vieti dar si pe aceea a copiilor lor. Uneori problemele adultilor cu care au fost / sunt in contact copiii si mai apoi tinerii institutionalizati sunt internalizate si odata ajunsi clienti ai S.D.V.I. se manifesta adesea ca o repetare a greselilor si patologiei celor de la care au fost imprumutate. Nu trebuie in acest caz subliniata importanta sanatatiimintale si morale a celor care lucreaza cu copii. Probleme in familia copilori institutionalizati: 1. Parinti cu afectiuni psihice. 2. Parinti imaturi afectiv. 3. Parinti provenind din medii cu risc de abandon. 4. Parinti care sunt toxico-dependenti. 5. Parinti expusi la violenta (sau victime ale violentei) 6. Parinti care au suferit mari pierderi. 7. Parinti cu condamnari penale. 8. Parinti cu nevoi speciale 9. Parinti care nu au avut parte de o ingrijire suficient de buna in copilaria lor. Sunt relativ rare cazurile in care clientii ai S.D.V.I. au suferit tulburari la varsta copilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestea se remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere si tratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al S.D.V.I. iar o foarte mica parte dintre tulburari necesita o ingrijire, un cadru si o atentie deosebita. Iata de ce este necesar ca aceste tulburari sa fie cunoscute nu doar de specialisti (medici, psihologi, psihoterapeuti) ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii, adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.

17

Drept rezultat pot aparea: Tulburari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta: 1.Deficienta mentala. Se caracterizeaza printr-o functionare intelectuala semnificativ sub medie ( IQ sub 70) cu debut inainte de varsta de 18 ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in functionarea adaptativa. 2.Tulburarile de invatare. Se caracterizeaza printr-o functionare scolara substantial sub cea asteptata data fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoare varstei. Sunt incluse aici dislexia, discalculia, disgrafia, tulburarea de invatare fara alta specificatie. 3. Tuburarea aptitudinilor motorii. Include tuburarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr-o coordonare motorie substantial sub cea asteptata, data fiind varsta cronologica a persoanei si inteligenta masurata. 4. Tuburarile de comunicare. Se caracterizeaza prin dificultati in vorbire sau in limbaj si include tulburarea de limbaj expresiv, tulburarea mixtta de limbaj receptiv si expresiv, tuburarea fonologica, balbismul si tulburarea de comunicare fara alta specificatie. 5. Tuburarile de dezvoltare pervasiva. Se caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva (in multiple domenii ale dezvoltarii). Aceastea se caracterizeaza prin: deterioare in interactiunea sociala reciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitati stereotipe. Tuburarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt: tulburarea autista, tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, tulburarea Asperger, tulburarea de dezvoltare pervasiva fara alta specificatie. 6. Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv. Sunt incluse aici: tulburarea de hiperactivitate / deficit de atentie, carcterizata prin simptome de inatentie si/sau de hiperactivitate impulsivitate. Tuburarile de comportament disruptiv sunt: tulburarea de conduita, tulburarea opozitionismul provocator, tulburarea hiperactivitate / deficit de atentie fara alta specificatie si tuburarea de comportament disruptiv fara alta specificatie. 7. Tulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de sugar sau micii copilarii. Se caracterizezaza prin tulburari persistente in alimentare si in comportamentul alimentar. Tuburarile specifice incluse sunt: pica, ruminatia si tulburarea de alimentare a perioadei de sugar sau a micii copilarii., anorexia nervoasa, bulimia nervoasa. Anorexia nervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima. Bulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat excesiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate (de ex. varsaturile auto provocate, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive. 8. Ticurile. Sunt caracterizate prin: ticuri motorii si / sau vocale. Includ: tulburarea Tourette, ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie. 9. Tulburarile de eliminare. Includ encopresisul si enurezisul.

18

10. Alte tulburari ale perioadei de sugar, ale copilariei sau adolescentei: Anxietatea de separare, mutismul selectiv, tulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii, tulburarea de miscare stereotipa, tulburarea perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie. Abordari in formare Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui (Carmen Anghelescu) Copilul are nevoie sa fie respectat. Respectul fata de copil se obiectiveaza in timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a-si construi repere pe care se structureaza psihologicul sensul individului ca existenta. Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor arii de dezvoltare. Schimbarile consecutive dezvoltarii sunt complexe si pot sa fie dificil de observat sau in observabile celor de langa ei; de aceea, observatia cuiva din exterior poate evidentia ceea ce cei apropiati nu vad. Dezvoltarea este reciproca, schimbarile dintr-un domeniu influenteaza toate celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot bloca. Variatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de exemplu, unii copii merg mai devreme si comunica verbal mai tarziu, altii invers, comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul. Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. Achizitiile realizate de un copil intr-un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si structurarea pot absorbi toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte domenii si dezechilibre tranzitorii. Cel mai bun exemplu este cel al anxietatii fata de strain, care se manifesta in jurul varstei de 8 luni si care marcheaza achizitia diferentierii intre persoane necunoscute si cunoscute (R. Spitz). Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in context social si se bazeaza in copilarie pe formarea atasamentului. Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. Actori si roluri implicate in proces. Principii 1. Trebuie folosita experienta deja acumulata de clienti. 2. Reducerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu care unii clienti vin. 3. Angajare activa in procesul de invatare al deprinderilor. La sfarsitul fiecarei sesiuni de formare participantii trebuie sa poata face o demonstratie practica asupra a ceea ce au invatat. 4. Trebuie creata o atmosfera in care sa fie posibile erorile si greselile. O mare parte dintre sesiunile de formare se bazeza pe procedee gen Incercare Eroare (de exemplu gatitul). 5. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul de instruire. 6. Motivarea procesului de invatare practica. 7. Trecerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi complexe. 8. Posibilitatea autievaluarii participantilor.

19

9. Folosirea feedback-ului ca metoda de evaluare continua. 10. Folosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi elaborate mai apoi impreuna cu clientul. 11. Folosirea resurselor unicitatii clientilor Roluri si implicare: Elevimplicare activa, bazata pe experienta, rtesponsabilitate in procesul de Instructor respect si egalitate fata de client si de experienta acestuia, relatie de parteneriat Continutul practic centrat pe probleme de viata, vine in intampinarea problemelor clientului sau este chiar cerut de client Motivatie - interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii. Principii de abordare a deprinderilor de viata pentru toate categoriile de varsta: 1. Stabilirea si intretinerea unei relatii in care clientii sa se simta ca sunt intampinati cu sensibilitate, empatie (atentie, nu simpatie) si respect. 2. Grija si sprijin acordat in functie de nevoi. 3. Consolidarea unei retele de suport social. 4. Consolidarea functiilor de adult (matur) si stimularea interactiunilor plecand de la acest nivel 5. Concentrarea pe internalizarea modelelor si rolurilor de adult matur. 6. Incurajarea cautarii de solutii proprii pentru situatiile de criza mergand mai tarziu pana la anticiparea crizelor. 7. Reducerea stresului din institutie. 8. Terapie si asistenta in situatii de criza.

Diferente in asistenta copilului fata de cea a adultului


Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului sub cateva aspecte importante. Arareori masura de protectie este solicitata de copil. El este adus de adulti care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau merge inspre anormalitate si / sau patologie. Foarte multe lucruri depind de atitudinile si toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. Un factor corelat este dat de faptul ca cel mai adesea problema unui copil este o reactie la

20

tulburarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal trebuie acordat o mai mare atentie stadiului de dezvoltare a copilului (adolescentului, tanarului) si duratei, decat problemei in sine. Ca exemplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 34 ani, dar indica o serioasa problema la un tanar de 18 ani. Interventia se realizeaza punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incurajarea si cresterea stimei de sine, cat si pe coordonarea resurselor (persoane de sprijin, cadru, abilitati si competente personale ale clientului). Cu grupe de vrst diferite trebuie abordate i teme diferite. De exemplu formarea deprinderii de a completa un formular de angajare nu va putea fi n mod normal abordat nainte de vrsta de 15 ani a copilului. La fel interpretarea informaiilor privind valoarea nutritiv a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare.In schimb problema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiii de igien sau cu o anumit frecven poate fi discutat de la vrste mai fragede : 10 - 11 ani. Pentru diferitele grupe de vrst vor fi utilizate i metode de formare diferite, adaptate caracteristicilor psihosociale specifice. Va trebui s se lucreze cu grupuri de adolesceni avnd nivel de vrst i cunotine apropiate. E bine s fie desprii cei mici de cei mari pentru a-i elibera de orice inhibiie pe cei dinti i a-i face mai responsabili pe cei din urm. Caracteristici ale potentialilor clienti ai serviciilor de formare de deprinderi de viata Recomandari. 1. Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. Este de aceea nejustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. Trebuie multa rabdare. Desigur ca este foarte posibil ca motivul pentru care se solicita ajutorul sa fie neintemeiat. 2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament normal si sanatos. Aceasta nu inseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin evenimente si perioade dificile exact in cele mai vulnerabile momente ale lor: in copilarie. Efectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport. 3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului in faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. Este de aceea necesara o permanenta conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca sunt membrii ai familiea extinse sau educatori care i-au avut in agrija). Aceasta pentru a folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta reajustare a portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent clientul se maturizeaza adeseori sub ochii profesionistilor fara ca acestia sa observe si sasi ajusteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie. 4. Este o greseala profesionala sa tratezi clientii (adolescenti, tineri) ca pe niste copii chiar daca uneori par a cere acest lucru si chiar se comporta copilareste . A

21

imbraca un rol de copil (cuminte sau rebel) este un mod de adaptare la situatie comun multor oameni care duc o viata normala. Si rolul matur se invata iar agresivitatea sau ignorarea nu contribuie la aceasta. 5. Priza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii pare (uneori este) foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in S.D.V.I . Cu toate acestea ei incearca si reusesc o ajustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna acest lucru. Este de aceea necesara multa rabdare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintro data; oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat si progresiv aceasta ar trebui sa fie principiul calauzitor. 6. Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le exprima . Adesea profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. La o prima vedere acestea par indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel. Sta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare banii si hainele cerute cu insistenta si obtinute cu greu se topesc misterios? In acest sens este necesar sa fie discutata problema fiecaruia sub toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de timp. Aceasta se poate intampla cel mai bine si organizat in timpul reuniunilor de echipa care totusi nu trebuie sa se margineasca doar la acest rol. Adaptarea continua la realitate trebuie sa se oglindeasca in P.P.I. si sa fie unul dintre scopurile acestuia. 7. Sunt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a fostilor clienti. Adesea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de buna practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. Este de aceea necesara o monitorizare pentru o perioada de minim 6 luni. Recomandabil si frumos ar fi 2 ani. 8. Foarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in amanunt (de exemplu facutul temelor, invatatul pt. scoala). Adevarata problema este nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care face parte si libertatea. A manca bine sau rau, a invata bine sau nu, a se imbraca corecect sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in jurul acestui gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme posibil. Au nevoie sa se simta iubiti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv o anumita libertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de experienta personala, de relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. Spatiul si timpul in care se pot comporta liber, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si in final a vietii va deveni de la sine o deprindere. 9. Stima de sine, reguli. Interdependenta intre oameni este normala (afectiva, intelectuala sau spirituala) dar interdependenta exprimata prin amenintari si santaj distruge increderea in autoritate care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. A educa este egal cu a-l face sa devina autonom. Nu este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele si regulile tale (ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.) fara nici o valoare formatoare din punct de vedere moral. Bine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi adolescentul si tanarul sa aiba doar un cadru de reguli indispensabile pentru siguranta lui

22

si experienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensabile si ca regulile nu sunt puse doar pentru a-l bate la cap. Trebuie totusi fermitate in a interzice ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este si interdictia sexuala intre copii si adulti, pe care copiii ar trebui sa o cunoasca, intrucat deseori ajung prada celor mari. 10. Dezvoltare fizica. Cand copilul a crescut si a juns in adolescenta, trebuie lasat sa-si antreneze corpul. In privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. Nu trebuie sa ne alarmam ca initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur experiente, va invata sa fie prudent. Daca, dimpotriva., nu-l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi nepregatit pentru experiente dificile. De asemenea nu trebuie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele obiecte pe care le foloseste pentru prima data liber sau se ingrijeste mai putin de aspectul lui si al spatiului lui. Taci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la baza cladirii unor personalitati nevrotice. Asa a crescut in institutie. Copilul inabusa inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica cuminte sau copil bun. Adolescent fiind, barierele se rup sau el se rupe. La baza acestei conditii sta nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate bune, adica copii buni, cuminti. In timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut 11. Scoala Este exagerata importanta acordata reusitei scolare. Scoala este un loc privilegiat de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt. Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensabile vietii, mult mai importante decat notele si aceste elemente trebuiesc urmarite si intarite (desigur preocuparea aceasta trebuie sa aiba ecou si in PPI). 12. Legile si regulile Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu comentati moraliceste ca ceea ce s-a intamplat a fost bine sau rau, totusi, regulile trebuie modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de infractiuni si de Codul Penal. Adesea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este anuntat ca intentie. Nu conteaza cat de mare, inteligent, silitor, ascultator sau de dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al S.D.V.I., el trebuie sa se supuna aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, slabi la invatatura, handicapati sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. Tratati-l pe fiecare asa cum trebuie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. Asumativa raspunderea de a fi nedrepti. 13. Anxietatea la clienti Adolescentii au in mod normal un anumit grad de anxietate. Castigati-le increderea, dati-le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane si profesionisti apoi pe realitatea inconjuratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori

23

de schimbare. Folositi simtul umorului din plin. Atentie, radeti cu ei, nu de ei, nu-i ironizati. De exemplu incercati sa elaborati impreuna cu ei consecintele cele mai rele ale intorsaturilor de situatie si relativizati-le apoi prin umor. Nu va lasati atrasi in delirul lor, nu trebuie sa impartasiti viziunea lor asupra lumii, aratati-le ca exista si alte posibilitati. In nici un caz, insa, nu-i impartasiti propriile dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente. Rezistati tentatiei de a-i surprinde, de a-i speria. Evitati sa-l puneti in dificultate. 14. Revendicativitatea In mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere, suspiciozitate si prudenta. Nu este ceva patologic, nu trebuie confundat acest lucru cu o tulburare paranoida de personalitate. Ei au fost abandonati in realitate o data ( la momentul institutionalizarii) si mai apoi real sau simbolic ori de cate ori altcineva disparea din viata lor ( de exemplu la schimbarea referentului, la trecerea dintr-o institutie in alta, la plecarea unui coleg cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul nu) Explicati-va clar intentiile si conduita. Nu ii evitati. Explicati-le ca cunoasteti regulile jocului. Evitati sa le atacati stima de sine. Evitati sa le ajungeti datori, sa ii recomandati sa se caute la mansarda, sa-i barfiti. Purtati-va cu tact si prudenta.. 15. Impetuozitatea solicitarii , a revendicarii. Cererea, solicitarea, revendicarea, trebuie satisfacuta imediat, pentru ca are nevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurce cineva treburile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi batut drumul degeaba sau ca demersul sa nu fie zadarnic. Acest lucru face parte cel mai adesea dintr-o strategie generala: Daca demonstrez ca problema mea este foarte acuta atunci poate se pun lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe probleme. Acest gen de energie trebuie canalizata in directia rezolvarii personale a problemelor ce va inlocui treptat rezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. Este desigur si mult infantilism afectiv aici: Problema mea este cea mai grava! Eu am cea mai mare nevoie de ajutor! Problema mea nu sufera amanare! Eu merit ! Este o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unui copil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte injurul lui. De aceea este necesar un cadru, se impun limite, se stabileste o relatie contractuala. Nu trebuie in nici un caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria-i bunastare este o resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la o viata independenta acest gen de conduita va deveni (cu atat mai repede cu cat resursele interioare devin mai consistente) insignifiant si va disparea. 16. Gandirea magica. Unii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va interveni pe langa Bunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de miracol o reprezinta si ajutorul din afara care vine fara nici un fel de efort. Un astfel de miracol este spre exemplu primirea S.D.V.I . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta solicitarea (un bun motiv pentru care primirea trebuie temporizata).

24

17. Distorsiuni de gandire. Acestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. Astfel exista credinta ca le pot fi citite nevoile (slujba preferata, timp liber, felul de mancare preferat, etc.) sau gandurile. Acest lucru pare benefic la inceput cand toata lumea pare a le vrea binele, dar se poate transforma intr-o piedica putin mai apoi, cand trebuiesc impuse respectarile regulilor si limitelor. 18. Durata sprijinului O mare parte dintre clienti cer sprijin pe o perioada nedefinita (Ca pana la urma s-o intampla ceva, si m-oi descurca eu) - asta ca nu zic infinita - (pana ma cheama fratele meu cu care nu am mai discutat de 8 ani peste granita, pana aranjez sa-mi donez un rinichi, pana gasesc o solutie , pana ma impac cu mama etc.) Nu trebuie sa mai explic folosirea mecanismelor foot in the door si door in the face, dar trebuie sa precizez ca rareori este vorba despre o strategie in sensul tare adica constienta si exersata cu buna stiinta. Cel mai adesea este vorba despre o miscare inconstienta si care se inscrie intr-o tendinta profund umana - de a mana pana la momentul dezvoltarii suficiente. Nu trebuie sa ridiculizam acest demers, trebuie doar lucrat pentru constientizarea limitei de timp si a inevitabilitatii parasirii sistemului. Gradarea, limitele si pasii din PPI sunt instrumente in acest sens. 19.Deresponsabilizarea. Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina! Cu alte cuvinte: Daca m-ati luat, atunci sa si aveti grija de mine. Astfel ajung in rolurile unor copii (ascultatori sau nu) si ca orice copii au probleme de dependenta. Este necesara neaparat responsabilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie (reprezentata prin profesionisti) in mainile clientilor. Nu doar simbolic ci si fizic: la inceput demersurile (de ex. pt. obtinerea de acte de identitate) se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti. 20. Dependenta. La inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva (S.D.V.I.) sa aiba grija de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca existenta cat mai usoara. Este ceea ce patim si noi oamenii normali atunci cand suntem la doctor si cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva grav, daca profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat. 21. Proba muncii In tot domeniul social este greu sa probezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca se schimba ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari de caz, sarbatoriri are astfel un rol de proba: Uite, de cand a venit in S.D.V.I. cat de bine crescut a devenit! In subsidiarDe cand ma ocup eu de el uite cat de bine ii merge ! Si

25

eu am un rol important in asta. Cu alte cuvinte Nu doar norocul, Dumnezeu, si natura mama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si eu! Iata de ce este nevoie de recunoastere profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de tabeluri in care se bifeaza activitati. Munca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de reintegrari, reinsertii, si clienti preveniti. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate. 22. Infantilismul. Institutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face (ingrijire in afara familiei, ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. Acest lucru se intampla oricui este gazduit intr-o institutie din afara casei personale spre exemplu la spital. Trebuie facuta deosebirea inca de la inceput intre conduita infantila cu care intra in sistemul de protectie (si care este datorata varstei) si cea pe care o dobandeste aici. Unii dintre clientii protejatii incearca sa paraseasca sistemul pe portita din spate (fuga, sarcina nedorita, excludere, etc.) in dorinta de a fi recunoscute ca persoane adulte. Atentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de exploatare (lucru la negru, trafic, etc.) Este deci bine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie incurajata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate (unul din rolurile PPI). Nu inseamna ca tentatia nu este mare. Un beneficiar infantilizat, iti pune mai putine probleme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. Astfel ai senzatia ca profesionist - ca lucrezi mai usor, mai bine. De aceea (pentru constientizare si ajustare) sunt necesare reuniunile de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P.I. ul, etc. 23. Slujbele si maturizarea Impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta. Este de fapt vorba despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea grija in acest moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun (mult mai mult decat este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.) Pare firesc deci sa ramana sub protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei bani. Iata un minunat prilej de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a-si-l parasi cand se apropie de desprinderea de sistem. De aici si urmatoarea idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Clientii se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si dezechilibrul flagrant intre calificarea pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie de multa rabdare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posibila. Este sortit esecului orice fel intarcare fortata desi exista termene si resurse limitate care preseaza partasirea sistemului. 24. Mirajul plecarii in strainatate. Plecarea dincolo pare ca ar rezolva toate problemele. Acolo, in imparatia cainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor bani. In plus, ar putea pleca departe tot si toate (daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinuti, continuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt). Este un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. Trebuie avuta multa grija si mult

26

tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt exemplele de succes. Iata de ce este necesara o buna informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniul muncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. In nici un caz nu vor functiona abordarile moraliste si brutale. Trebuiesc avute in vedere exemplele concrete, informarile pertinente, cifrele exacte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din S.D.V.I. sa aiba un minimum de cunostiinte in acest e domenii si trebuie sa-si actualizeze periodic cunostiintele rolul formarilor si ale schimburilor de experienta. 25. Punerea in discutie a rolului p[rofesionistilort de catre clienti Atunci cand vorbesc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea si dezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. Uneori personalul este topit in totalitate intr-un singur mare personaj Statul - care nu satisface asteptarile adica nu este un bun parinte de substitutie - (Daca nu-mi aduc aminte de voi si nu va individualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.) Desigur ca au dreptate. Nici un profesionist indiferent cat de bine calificat ar fi nu poate inlocui total o familie buna. Si nici nu poate fi perfect. Este destul sa fie doar suficient de bun pentru conditiile date. La fel sunt si parintii. Un parinte impune reguli, pune limite si iubeste (este suficient de bun, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa si greasca). Unui profesionist nu i se poate cere sa iubeasca clientii (nici nu este un lucru sanatos). Acesta nu trebuie sa devina un factor de descurajare sau de scadere a implicarii in educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. Trebuie doar constientizata aceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s-a maturizat si a devenit independent va recunoaste valoarea celor care l-au ajutat sa devina un bun adult. Insasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate. Nu trebuie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la o viata independenta revine clientului (singurul fara de care nu se poate construi nici un fel de plan sau PPI). 26. Sarcina ca simptom O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechilibreaza situatia din institutia in care se afla clienta (sau clientul in cazul tatalui adolescent). Este foarte posibil ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile simbolice. In subsidiar se afla nevoia de independenta. Asta inseamna ca, copilul ei este declaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concubinului, a anturajului, etc. A schimba statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie catre independenta.Femeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o iubeasca. Un copil - poarta cel putin virtual promisiunea de iubire neconditionata si eventual de reparatie a trecutului ce i-a fost refuzat mamei. Prin ingrijirea adecvata a copilului se ingrijeste pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi trebuit ea ingrijita. Mecanismul este asemanator si in situatia in care i-a murit o ruda apropiata sau copilul anterior Se mai intampla ca, tanara mama (sau potentiala mama) sa aiba nevoie nevoie de ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu-l imparta cu nimeni. Nu este asadar de

27

mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degraba de ce isi aleg drept concubin o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil. Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti: - Folosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau. - Marihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul. - Doar cei slabi devin toxicomani. - Toata lumea se drogheaza din cand in cand. - Drogurile nu afecteaza decat drogatii. - Este treaba fiecaruia daca se drogheaza sau nu. - Drogurile nu prind la romani. Este nevoie de un training specific pentru a combate aceste mituri / prejudecati si de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere Antidrog si consultarea legislatiei in vigoare ( 143 / 2000).

C. Cum sunt depistai cei care au nevoie de sprijin pentru formarea dezvoltarea i mbuntirea deprinderilor de via independent Identificarea copiilor care vor beneficia de servicii de formare de deprinderi de viata, asisten specializat, se realizeaz direct, odat cu solicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali, exprimat n scris ctre Comisia pentru Protecia Copilului sau SDVI.

28

Solicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali se refer la evaluarea complex a copilului n scopul obinerii, n primul rnd, a unei imagini despre gradul de dezvoltare a DVI, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntr-o categorie de persoane cu handicap i,dup caz, a eliberrii unui certificat de orientare colar sau stabilirii unei msuri de protecie a copilului. Serviciul de evaluare complexa va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea ce au solicitat iniial prinii copilului. La nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienele si orienta copilul si familia sa ctre un sdvi sunt profesionitii care ndeplinesc diferite roluri sau funcii n comunitatea respectiv: educator, profesor, consilier colar, psiholog, medic de familie, medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrtor social comunitar sau referent al primriei, alte persoane implicate n serviciile locale pentru copil si familie. Preluarea In urma solicitrii prinilor copilului sau a reprezentanilor legali ai acestuia, coordonatorul SDVI si managerul de caz vor desemna un responsabil de caz insarcinat de coordonarea activitilor care au drept scop principal pregtirea raportului de evaluare complex a copilului, care conine propunerile privind DVI ce vor fi abordate, orientarea colar, msurile de protecie i, ca anex, programul de interventie specifica. d. Metodologia evalurii deprinderilor de via. Instrumente de evaluare care pot fi folosite: Evaluarea iniial a cazului se refer la investigarea prin metode specifice a situaiei n care se afl clientul la momentul prelurii cazului. Se vor analiza resursele clientului i cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunciile care apar i cauzele care le genereaz precum i ariile de intervenie imediat i pe termen lung n beneficiul clientului. In aceasta etap se realizeaz urmtoarele activiti obligatorii: Culegerea informaiilor relevante Organizarea informaiei Evaluarea de tip unitar a situaiei clientului Identificarea problemei In general, evaluarea iniial trebuie s cuprind urmtoarele: evaluarea punctelor tari i a nevoilor identificarea i definirea problemelor alegerea obiunilor posibile de via i a scopurilor evaluarea consecinelor i procesarea rezultatelor Evaluarea propriilor probleme Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s-i evalueze propriile sale puncte tari i nevoile pe care le are.

29

Evaluarea complet a gradului n care tnrul acioneaz trebuie s determine deprinderile curente i deprinderile noi pe care trebuie s i le nsueasc pentru a deveni independent. Reevalurile periodice l vor ajuta pe tnr s rmn contient de progresul fcut i s-i dea seama ce deprinderi mai are de dobndit. Orientarea trebuie s se focalizeze pe acumulrile tnrului ca urmare a aciunilor pe care le-a realizat i acest lucru l va incuraja s-i mbunteasc i deprinderile pe care le stpnete mai puin. Monitorizarea regulat a strii generale de bunstare a tnrului trebuie s ofere feedback n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul tnrului de dezvoltare a independenei. Evaluarea iniial bazat pe puncte tari i pe nevoi Metoda la care ne referim se bazeaz pe o abordare de tip pozitiv asupra persoanei. Ea este folosit de specialitii americani de la National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma i a fost prezentat n Romania cu ocazia unui stagiu de formare organizat n martie 2002 de ctre World Learning. Se pornete de la credina c fiecare persoana deine un fond propriu de cunotine, capaciti i deprinderi, nsuiri personale i resurse. Formarea unor noi deprinderi nseamn alinierea capacitilor i resurselor interne i externe la sperane i viziuni. Formatorii i propun s lucreze cu tinerii pentru a defini mpreun un scop care se poate realiza. Evaluarea deprinderilor de via pe baza punctelor tari i nevoilor se va face innd seama de urmtoarele recomandri: Inainte de a ncepe un interviu, formatorii vor trebui s cunoasc foarte bine ntrebrile. Nu trebuie folosit formularul de raportare n conducerea interviului. Eventual se poate pregti o foaie ajuttoare separat. Se va ncepe ntotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru c majoritatea tinerilor nu ntmpin dificulti n a discuta despre ceea ce i-ar dori ei s fac n timpul liber. In mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dac tnrul d semne de rezisten, se vor parcurge mai nti toate ntrebrile de la categoria puncte tari. Inc de la nceputul interviului se va arta tnrului formularul de raportare. El va fi informat c la ncheierea interviului va primi copia acestui raport. Raspunsurile vor fi nregistrate pe scurt. Se pot adga unele ntrebri suplimentare. La terminarea interviului, se va revizui mpreun cu tnrul formularul de evaluare completat. Se vor modifica acele date care nu sunt considerate de tnr a fi n concoirdan cu ce a declarat el. Se va cere tnrului s identifice nevoia pe care ar vrea s o satisfc imediat i se va consemna acest fapt in formular. In final, se va nmna tnrului o copie xerox sau la indigou a documentului.

30

Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, al anchetei sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. Indicatii de lucru. Este necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare: - desfasurare fara intreruperi, - incaperea in care se va desfasura trebuie sa fie suficient de bine izolata fonic, - clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul (educator, instructor de educatie, referent, psiholog sau asistent social), - clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina, - clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece (radiator, ventilator, aparat de aer conditionat). - clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau incomod, - atmosfera trebuie sa fie indeajuns de degajata si sa permita observarea clientului (atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica) dar si posibilitate de reactie de raspuns (feed - back) din partea acestuia. - adresarea va fi adaptata varstei clientului (este de preferat ca tinerii peste 18 ani sa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsabilitatilor, trecerea la perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.) - este recomandabil ca pe parcursul interviului profesionistul sa-si ia notite caci astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea este recomandat sa fie notate reactiile verbale / raspunsurile cu cat mai multe citate. - este recomandabil de asemenea, ca interviul / consilierea / evaluarea sa nu depaseasca o ora. La primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa-si intampine clientul cu bunavointa, sa se prezinte si sa-i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de altcineva este bine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se explice ca trebuie sa astepte si cat anume. Clientului i se va explica care este rolul si functia lui profesionistului. De exemplu, profesionistul va explica cum are de gand sa procedeze si cum anume va decurge interviul - Intai am sa va rog sa-mi spuneti cate ceva privind trecutul dumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici. Clientul este astfel incurajat sa vorbeasca liber cel putin cateva minute. In tot acest timp profesionistul trebuie sa fie atent atat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vorbeste. Abia dupa aceea poate hotara ce orientare trebuie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat. In acest timp profesionistul trebuie sa observe daca clientul este cooperant, relaxat, capabil sa vorbeasca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta (atitudine, vestimentatie, starea hainelor, cicatrici, tatuaje, eventuale indicii de boala sau dizabilitati (vezi Glosar de temeni, etc.). Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia in jurul punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se indeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce-l ajuta pe acesta sa-si (re)formuleze problema. In timp se transforma intr-o deprindere ce ajuta la structurarea interioara.

31

Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea intrebarilor dirijate (vezi Glosar de temeni ) sau intrebari inchise (vezi Glosar de temeni ). Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Intrucat oricum este greu ca datele sa fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil. Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina un sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si nici obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, experienta, intuitia si bunul simt vor decide cat de adanc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru alta data. Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata in cele din urma impreuna cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si /sau asistent social. 1.Persoanele care il au (l-au avut) in grija pe client (de exemplu educatorii din C.P. sau din scoala speciala de unde provine.) Nume, relatia cu clientul, cat de apropiate / intim au fost / sunt cu acesta, de cand si cat de bine il cunosc. Cata incredere li se poate acorda acestora. Explicatii: Este graitor uneori faptul ca nu a existat nici o persoana careia sa-i stie numele complet, dovada a faptului ca nu a existat nici o persoana de referinta si atasament stabila in viata clientului. 2. Familia (atat cat isi aduce aminte, cat se stie asistent social, dosare, etc.) Parinti, frati, rude care l-au crescut Familia extinsa Varsta lor in prezent Varsta lor in momentul in care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul decesului). Precizarea datelor cand s-au intamplat. Statusul lor marital Starea sanatatii (vezi Glosar de termeni sanatate, normalitate, boala ) Ocupatia Ce poate spune legat de personalitatea acestora (vezi Glosar de termeni personalitate) Cum se intelegea cu acestia Pozitia sociala a familiei Din ce anume proveneau veniturile casei Cum se intelegeau in familie Care sunt problemele in familie la acest moment Afectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos, urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie) Droguri, alcolism (vezi Glosar de termeni alcoolism, droguri, dependenta) Probleme cu politia

32

Explicatii: Trebuie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla sa nu corespunda dand cont de problemele cu cei a caror varsta trebuie precizata, de dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. In mod asemanator dupa ce este necesara estimarea oricarei perioade de timp este bine sa fie cerute precizate si datele. Prezenta de afectiuni psihice in familie (apropiata sau extinsa) deoarece poate sugera posibilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditare. Personalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este mediul in care clientul a crescut o parte din viata. Rivalitatea dintre frati este importanta pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu. Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie / ale familiei pot furniza explicatii asupra unor ticuri, fobii (vezi Glosar de termeni ticuri, fobii ) sau preocupari excesive ale clientului (de ex.: frica de apa se poate datora faptului ca un frate a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din inchisoare, etc.). 3. Date personale: Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (ex. scorul APGAR, daca nasterea lui a fost fatala mamei, daca a fost abandonat (vezi Glosar de termeni abandon) inca din spital, etc.) Dobandirea primelor deprinderi (mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, etc.) Starea sanatatii in copilarie. Sunt interesante perioadele mari de spitalizare si bolile care pot afecta dezvoltarea SNC Probleme cu nervii (spaime, balbism, timiditate vezi Glosar de termeni), mutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.) De la ce varsta este institutionalizat. Traseul prin diferitele institutii. Perioadele Care crede ca este cauza institutionalizarii lui. Explicatii: Pe langa intrebari adresate clientului trebuie facute corelari cu dosarul si inregistrarile medicale. Este neimportant daca clientul a suferit de boli contagioase (ex. pojar) in schimb poate fi crucial daca a avut meningo encefalita sau convulsii in copilarie. Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie. Intrebarile legate de institutionalizare pot releva probleme familiale precum si indicatii in ceea ce priveste posibila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce priveste viitoarea / prezenta lui viata de cuplu.

33

4.Scolarizare Varsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu (de exemplu daca a terminat 8 clase pana la 20 de ani, ce ani a repetat si in ce perioade) Rezultate (medii, rezultatele de la examene) A avut prieteni sau a fost simpatizat de colegii Ce relatii a avut cu profesorii Sport si alte preocupari Calificari profesionale obtinute. Il atrag sau nu calificarile si competentele obtinute Studii superioare (daca urmeaza, daca are ca plan de viitor) Explicatii: Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si / sau traumatizante din viata (de ex. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau de cand a murit bunica). Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre competentele sociale deja dobandite. Pot fi indicate posibilitati de (re)orientare si (re)calificare profesionala (de exemplu nu si-a dorit niciodata sa devina sticlar dar a ajuns calificat in aceasta meserie pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si-a dorit sa faca mecanic auto presupunea inscrierea la o profesionala aflata la 2 ore distanta). Este interesant de ce isi doreste sa faca o facultate ( de ex. Fac. Veterinara - ca sa mai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iubeste animalele ?) pot fi obtinute astfel informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva a acestuia. 5. Ocupatii avute Lista cronologica a slujbelor avute Motivul schimbarii acestora Felul contractului. Conditiile si remuneratia. Situatia financiara din acea perioada. Satisfactii profesionale. Relatiile cu colegii si cu superiorii Invaliditati si boli profesionale. Planuri de viitor in aceasta directie. Explicatii: Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui

34

(de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu din fericire nu intotdeauna un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale). De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare, degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni substante interzise ) care contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului. 6. Serviciul militar V-ati efectuat serviciul militar (putin probabil sa se intample aceasta la tinerii clienti ai serviciilor de deprinderi de viata dar) Probleme de disciplina Ati dori sa faceti armata? De ce? Relatiile cu ceilalti Explicatii: Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte. Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la punctul 5. (ocupatiile) 7. Istoricul menstruatiei Varsta primei menstruatii Atitudinea fata de menstruatie Dismenoree (dureri in timpul ciclului) Sindrom premenstrual (SPM) Data ultimei menstruatii\ Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii. Explicatii: Varsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei. Atitudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si poate da indicatii referitoare la diferenta dintre sex si gen. Dismenoreea si SPM pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei si personalitatii in perioada ciclului. Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese fiziologice dar si despre monitorizarea acestora. Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie sexuala. 8. Istoricul cuplului si al activitatii sexuale. Sarcini.

35

Varsta primei relatii sexuale Experiente hetero si homosexuale Practici sexuale actuale Contraceptie si planing familial Cu cat timp inainte si-a cunoscut partenerul sexual Calitatea vietii de cuplu Varsta partenerului Ocupatia partenerului Starea de sanatate Personalitatea partenerului Dorinta de a vea copii Avorturi (spontane/provocate). Copii nascuti morti (motive) Ce anume s-a schimbat in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de viitor. Explicatii: Bunul simt, experienta si intuitia vor hotara cat de multe intrebari pot fi puse si cat de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle in primul rand aspecte legate de nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate. (de ex. multiple relatii sexuale precum si o viata sexuala dezorganizata poate da indicatii referitoare la o posibila tulburare de personalitate). Trebuie in mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de intrebari referitoare la homosexualitate precum si la implicatiile acestora. Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva. Informatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame. Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte. 9. Starea prezenta: Domiciliul. Starea actelor. Legalizarea situatiei Probleme administrative Probleme financiare Explicatii: Aceste intrebari ajuta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezent, precum si la gradul lui de autonomie. 10. Personalitatea Prieteni apropiati Relatii cu colegii Relatia cu autoritatea Probleme cu politia Hobby-uri

36

Temperament (vezi Glosar de termeni) Aptitudini (vezi Glosar de termeni) Vointa (vezi Glosar de termeni) Inteligenta (vezi Glosar de termeni) Vocabular Caracter (vezi Glosar de termeni) Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina. Obiceiuri Planuri de viitor Religie. Schimbarea religiei Explicatii: Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice ( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta atentie, nu este nevoie de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate). Este ne cesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar) sau din alte surse. Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).

FORMULAR (National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma) FORMULAR PUNCTE TARI NEVOI

37

Ce poate sa faca paiticipantul. ce i-ar placea sa fac si ce pot face persoanele care doresc sa 1 ajute pentru ca el sa-si atinga obiectivele. 1. Interese speciale si activitati Cum iti petreci timpul liber? Ai (ai avut) hobby-uri? Cum iti doresti sa iti petreci vacantele? Practici un sport? Cnti la un instrument muzical? Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari ale tale?

Transcrieti pozitiv - - Ce i doreste participantul sa obtina.

Ce ti-ar place s faci n timpul liber? Sunt hobby-uri sau metesuguri pe care ai dori s Ie nveti? Ce cluburi sau organizatii frecventezi? Ce altceva ti-ai dori sa inveti pentru a-ti petrece timpul liber? Sunt hobby-un sau activitati care iti plac mai mult? Personalul sau altcineva cunoaste alte nevoi?

2. Social / Personal Cum te-ai descrie in fata celorlalti? Ce anume iti place cel mai mult la tine? Este ceva ce ai dori sa schimbi in legatura cu personalitatea ta? Este ceva ce ai dori sa schimbi in modul tau de prezentare in fata celorlali?

3. Familie si prieteni Cine consideri ca iti este familia? Cine iti sunt prietenii? In ce sens esti un bun prieten pentru ceilalti? Ce prieteni ai chema in ajutor? Ce schimbari ti-ai dori sa faci in familia ta? Momentan locuiesti impreuna cu familia?Ce trebuie sa se imbunatateasca Ti-ai dori alti prieteni ? Ce ar trebui sa fac familia sau prietenii pentru tine acum? Ce schimbari sunt dorite de catre familia ta sau de catre agentie? Ce faci ca sa ii ajuti pe ceilalti?

4. Religie, valori, credinte Ce rol joac religia in viata ta? In ce crezi? Cine este persoana ideala pentru tine? Ai o filosofie proprie sau un motto?

38

Ai dori s te implici in activti religioase sau sa discuti cu un preot, misionar sau rabin? Ce te-ar putea ajuta sa-ti pui in practic credintele? 5. Educatie i ocupatie Ce iti place cel mai mult la scoala? Ce scoli ai absolvit? Care sunt mateniile tale preferate? Ce slujbe ai avut? Ce parte din munca ta iti place mai mult?

Ce ar trebui sa schimbi pentru a te apropia de persoana ideala?

Ii doresti mai multa instruire/ educatie? Ce munca ti-ai dori sa prestezi? Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai dori sa aprofundezi? Ce nevoi sunt reeunoscute de catre angajator si personal?

6. Emotional, mental, cognitiv Cnd gndesti cel mai clar? Cnd esti bine dispus? Ce te face fericit? Cum descrii atitudinea ta in general? Cum iti rezolvi de obicei problemele? Cum iti poti schimba dispozitia sau atitudinea? Cand ai o zi proasta, care este cea mai buna parte a ei? Ce te-ar ajuta sa gndesti mai clar? Ce se poate face sa te simti mai bine? Ce anume ar putea imbunatati atitudinea ta?

7. Conditia fizica Care sunt performantele tale fizice? Cum apreciezi starea ta de sanatate fizica? Cnd te simti cel rnai bine din punct de vedere fizic? Cnd ai fost ultima data la dentist?

Ce s-ar putea face ca sa te simti mai bine? Urmezi un tratament regulat? Ai nevoi nutritionale speciale? Cnd ai fost ultima data la un control medical? Ce te-ar ajuta sa flu mai puternic si mai sanatos?

8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale Ce iti place in legatua cu modul in care Care este sursa ta de venit? esti tratat de agentie Ce persoane, agentii etc. te sprijina?

39

Care sunt persoanele care te-au ajutat cel mai mult? Cum se poate imbunatati situatia ta?

Ce poate face personalul pentru a te ajuta? Care crezi ca este motivul principal pentru care esti aici?

9. Altele (Aceasta categorie este pentru observatie si intrebri care nu se ncadreaz n celelalte categorii). Care este cea mai mare realizare cu care te mndresti? Ce deprindeni ai care te ajuta sa locuiesti pe cont propriu ? Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 5 ani? Ce ti trebuie pentru a te pregati pentru viaa independent?

40

Alte elemente privind evaluarea bazat pe puncte tari Exemple de puncte tari care pot fi identificate Sursa: Adaptat de la: Divizia Departamentului de Sntate i Servicii umane NC a MH/DD/SAS. (2000). NC-Training introductiv asupra sistemul de asisten. Raleigh, NC: Autor Atitudini i valori: crezuri i ateptri ale copilului i familiei. Exemple : Ritualuri puternice i tradiii; credin Unitatea i loialitatea familial Respectul intimitii celorlali S vorbeti sau s nu vorbeti despre problemele tale Deprinderi i abiliti: Cunotine, deprinderi i abiliti personale i profesionale ce in de multe zone ale vieii cum sunt munca, coala sau recreerea. Exemple : Interesul familiei de a interaciona Capacitatea familiei de a planifica Interes n domeniul mecanic, Calitatea de a fi un bun buctar Caliti: Atribute i caracteristici ale familiei i modul n care familia interactioneaz unii cu ceilali i cu comunitatea. Exemple: Capacitatea de a-i exprima aprecierea Comunicare efectiv pozitiv Disponibilitate i capacitate de a rezolva probleme Conexiuni cu familia i comunitatea Resurse financiare Preferine: preferinele copilului i ale familiei Exemple : Preferine n privina mncrii, mbrcminii, divertismentului Preferine asupra stilului de comunicare De ce s utilizm o abordare bazat pe puncte tari? Membrii familiei rspund pozitiv atunci cnd se capitalizeaz pe punctele lor tari dect atunci cnd se concentreaz pe slbiciuni. Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competene, deprinderi, interese i valori i preferine specifice. Absena unor competene particulare nu reprezint un eec. Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate dar acest lucru nu nseamn c este "o familie rea". Responsabilul de caz i ceilali membri ai echipei sunt privii ca parteneri i nu ca experi.

ECOHARTA Ecoharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare si intervenie. In mod dinamic, reprezint sistemele ecologice ale clientului. Include sistemele de baza cu care clientul interactioneaza. Cum este utilizat? Ecomap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaii: 1). Sa identifice membri gospodriei, familia extinsa(complexa), natura relaiilor dintre indivizi, resursele pe care le schimba cu clientul. 2). Sa identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si resursele schimbate cu ei. 3). Sa identifice relaiile clientului cu sistemele din comunitate. 4). Sa identifice contribuiile prezente si trecute ale clientului fata de alii. 5). Sa identifice sistemele cu ajutorul crora resursele suplimentare pot fi alocate. De ce este Ecoharta un instrument folositor? 1). Furnizeaz si organizeaz o mare varietate de informaii pentru evidenta clientului. 2). Creind o ecohart angajeaz clientul in procesul de evaluare a relaiilor cu mediul social. 3). Ajuta sa identifice contribuiile clientului pozitive la mediu, posibilele resurse pentru ajutor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu. 4). Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota schimbrile. 5). Poate fi adoptat la toate tipurile de situaii sociale si tendine. 6). Asigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uurina la toi. Cum este Ecoharta creata? Sa spun clientului ce dorine are, sa ii ajui prin crearea unei imagini a relaiilor familiale de baza, a relaiilor in comunitate, cu persoane importante si cu sistemele de suport. ncepe cu gospodria clientului. Membri gospodriei trebuie encadrati intr-un cerc, intr-o genograma tradiionala, folosind ptrate pentru a indica genul masculin si cercuri pentru a indiica genul feminin. Membri care au decedat, se consemneaz cu un X. Acele sisteme de mediu care afecteaz viata clientului sint identificate pe harta. In momentul in care natura tranzaciei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a exprima atit legaturile cit si calitatea relaiilor. Sgei pot fi desenate de-a lungul liniilor de legtura pentru a indica direcia fluxului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei ca un intreg sau la fiecare membru individual. Alte sisteme de mediu pot fi identificate in termen ale istoriei si al viitorului. Sa deseneze cercurile si sistemele adiionale. In timp ce se deseneaze ecomap, alte zone pot fi uor sau corespunztor explorate. Cum un client percepe schimbul cu alte sisteme? In particular, cum clientul se simte atunci cind este ajutat? Cum membri familiei se simt atunci cind ajuta? Cit de adecvat simte clientul schimbul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint valabile pentru a explora ca potenial sursa de ajutor. Asigura unele sisteme resursele clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ngrijorrii?

Nota: Ecoharta are potenialul de a identifica calitile precum si nevoile si defectele. Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte relaiile trecute, prezente si viitoare. Ecoharta pentru Completat de Data .. Desenai cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ngrijire medicala, munca, religie, familia extinsa (complexa), timp liber, scoal, vecintatea, bunstarea sociala. Indica natura relaiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii: pentru mai puternic, pentru mai slab, +++ pentru stres. Desenai sgei de-a lungul liniilor pentru a evindentia fluxul energia si resursele. Identifica persoanele semnificante si adaug cercurile care sint necesare. Se indica liniile frinte sau intrerupte cu slashuri(//) si data

ECOHARTA DATA NUMELE CLIENTULUIU. ASISTENT SOCIAL

MEDI C
SCOALA

PRIETENI

FAMILIE

CLIENT

VECINI

SEMNATURA ASISTENT SOCIAL . SEMNATURA CLIENT..

3. Planificarea activitii de dezvoltare a deprinderilor de via

Programul de integrare specifica pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent potrivite cu vrsta, personalitatea i aspiraiile fiecrui copil
Serviciile sau interveniile specifice - destinate dobindirii DVI ale copilului/tinarului in vederea includerii sale sociale - se desprind din PIS((1.2),intocmit in 30 de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinar (2.13). Acest plan trebuie s serveasc unui scop clar definit si s conduc la ndeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de intervenie identificat n etapa anterioar de evaluare complex. Toate soluiile proiectate n beneficiul copilului trebuie s ia n considerare: participarea familiei; capacitatea familiei de a rspunde nevoilor copilului; III. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune n practic planul de servicii personalizat. Componentele planificrii serviciilor : I. identificarea prioritilor - de exemplu, determinarea situaiilor critice ce urmeaz a fi rezolvate imediat; II. identificarea activitilor, mijloacelor, termenelor, condiiilor si indicatorilor de performan privind atingerea obiectivelor programului de interventie specifica; III. stabilirea responsabililor i repartizarea sarcinilor cuprinse n programul de interventie specifica Rolurile principale ale responsabilului de caz n aceasta etap sunt urmtoarele: I. de a facilita stabilirea prioritilor n colaborare cu familia si echipa de profesioniti; II. de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitile tuturor celor implicai n implementarea planului de servicii personalizat: prini, copil, profesioniti, instituii, comunitate etc. De asemenea, responsabilul de caz se va asigura c: a. serviciile si interveniile recomandate rspund nevoilor reale si prioritilor copilului si familiei; b. familia si copilul au acces la serviciile si interveniile recomandate; c. serviciile si interveniile sunt oferite copilului si familiei. Indeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat presupune implicarea si responsabilizarea nu numai a profesionitilor implicai, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face n baza unui contract cu familia,care ofer posibilitatea participrii si responsabilizrii prilor implicate. Programul de interventie specifica Este un proiect personalizat de interventie. Este un document scris. Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.

Se intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect Urmareste coerenta interventiei: responsabilizarea clientului, co-participarea clientului la propria-i integrare sociala si educatie. Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ. Contine obiective, activitati, precum si evaluari concrete. Reflecta implicarea tuturor actorilor (clientul, echipa, resursele umane exterioare, parteneri) Prevede termene concrete si realiste. Prevede evaluari periodice; sunt urmarite si adaptate obiectivele si termenele (evaluarea se va baza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale acestuia). Specifica responsabilitatile echipei si ale clientului (are o parte contractuala). Ajuta la autoevaluarea clientului; marcheaza etapele strabatute este un grafic al realizarilor. Se bazeaza pe punctele tari ale clientului. Respecta nevoiele clientului; acestea sunt plasate pe primul loc. Favorizeaza cresterea interioara si maturizarea. Favorizeaza constientizarea realitatii (pune in acord expectatiile clientului cu posibilitatile reale). Se constituie intr-o preocupare continua a clientului atata timp cat este beneficiar al S.D.V.I. Clientul are un rol major in deciziile obiectivelor si actiunilor din PPI. Tine cont de problemele identificate. Se formuleaza intr-un limbaj clar, accesibil clientului (se vor evita ambiguitatile, adjectivele etc.). Este pozitiv si pune accent pe solutii. Finalitatea P.P.I.-ului este viata independenta a clientului. Se recomanda o monitorizare post- P.P.I. de minim 6 luni. Mult mai bine ar fi de 2 ani; aceasta ar putea arunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro-strategii. c. Metodologia planificrii : obiective, indicatori ( SMART ), activiti __________________________________________________________________ Actiune, Realistice si limitate in Timp, pe scurt SMART. Pentru anumite nevoi se cere explorare si informatii suplimentare inainte ca acestea sa fie transformate in obiective. De ex. nevoia de a petrece mai mult timp cu familia nu se incadreaza in standardele SMART descrise mai sus, tanarul trebuie sa raspunda la intrebari care sa transforme obiectivul intr-unul specific,Cat timp petreci acum cu familia?Ce ti-ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? Unde se afla familia ta? Principalii pai in procesul de planificare sunt etapele B.A.S.I.C. Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.Etapele B.A.S.I.C. pentru planificarea obiectivelor sunt : Brainstorming-ul optiunilor - Incurajarea tanarului in identificarea tututror optiunilor. - Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea tanarului.

- Ajutati tanarul sa aleaga - Planul trebuie sa apartina tanarului. - Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune. Sa se planifice PASI MICI - Ajutati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc. - Succesul da nastere la succes Identificarea datelor limita - Fara date limita nu se va realiza nimic - Datele limita ajuta persoanele sa devina responsabile Contactare pentru monitorizarea progreselor - Urmarirea este importanta - Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai eficient. Urmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr-o formulare a obiectivului. Anumite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca obiective. Nevoia de a slabi cu 10 kilograme poate fi formulata ca un obiectiv prin simpla adaugare a unei date. Obiectivul devine slabirea cu 10 kilograme pana la 30.09.2002. Obiectivele trebuie sa fie specifice, masurabile, orientate pe d. Planificare flexibil : evaluarea pe parcurs ( intermediar ) Aceasta etap se refer la procesul de culegere a informaiilor n legtur cu modul de furnizare a serviciilor cuprinse n plan, n scopul evalurii progreselor realizate n atingerea obiectivelor prevzute n planul de servicii si contractul cu familia. Responsabilitatea monitorizrii programului de interventie specifica revine responsabilului de caz. Aceast activitate const n: I. verificarea modului de furnizare a serviciilor n limita de timp stabilit; de exemplu, prin rapoarte verbale sau n scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv; II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale) n legtur cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera schimbrile necesare n planul de servicii; III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele; de exemplu, asistarea prinilor sau a copilului n rezolvarea problemei transportului; IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei n ndeplinirea obiectivelor; V. comunicarea direct cu familia si cu profesionitii care ofer serviciile specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor; VI. revizuirea PIS n funcie de schimbrile care apar; VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cnd este cazul; VIII. evaluarea modului n care implementarea planului de servicii ajut copilul si familia sa la ndeplinirea scopului propus; evaluarea se realizeaz cu participarea specialitilor colaboratori si a familiei;

IX. transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate servicii, profesioniti, copil si familie; X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare; XI. pstrarea documentaiei scrise n legtur cu toate activitile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor careofer serviciile specializate. Evaluarea nevoilor- care sunt problemele? Evaluarea nevoilor se refer la urmtoarele ntrebri: Cine sunt cei care prsesc forma de ngrijire? Ce experiene au trit pn n momentul prsirii formei de ngrijire? Ce se ntmpl cu ei dup ce prsesc forma de ngrijire? Ce sprijin este disponibil pentru ei? Evaluarea procesului - ce facem n prezent? Sarcina evalurii procesului este documentarea asupra serviciilor care sunt oferite n prezent. Intrebrile relevante sunt: Ce servicii sunt livrate n prezent? Ct de adecvate sunt procedurile de obinere a serviciilor? Ce proporie de clieni beneficiaz de servicii? Ct de accesibile sunt serviciile? Ce bariere sunt pentru clieni in obinerea serviciilor? Ct de bine implementate sunt serviciile? Ct de satisfcui sunt clienii de servicii? Reevalurile periodice l vor ajuta pe tnr s rmn contient de progresul fcut i s-i dea seama ce deprinderi mai are de dobndit. Orientarea trebuie s se focalizeze pe acumulrile tnrului ca urmare a aciunilor pe care le-a realizat i acest lucru l va incuraja s-i mbunteasc i deprinderile pe care le stpnete mai puin. Monitorizarea regulat a strii generale de bunstare a tnrului trebuie s ofere feed-back n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul tnrului de dezvoltare a independenei. Evaluarea Intermediara - sau evaluarea formativa - are drept scop observarea progreselor nregistrate in ndeplinirea obiectivelor propuse, nregistrarea barierelor sau problemelor intalnite pe parcursul interveniei si stabilirea, dup caz, a unor corecii sau a unor cai de rezolvare a situaiilor problematice care apar in implementarea planului individual de intervenie al clientului. Evaluarea Finala se realizeaz la ncheierea cazului si se raporteaz att la ndeplinirea obiectivelor stabilite in planul individual de intervenie cat si la ntregul proces al interveniei de caz. Evaluarea permanenta si monitorizarea cazului __________________________________________________________________ Din punct de vedere practic, asistentul social realizeaz o evaluare permanenta a cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz: (1) identificarea si preluarea cazului, (2) evaluarea situaiei clientului,

(3) planificarea serviciilor si a interveniilor si elaborarea planului individual de intervenie, (4) furnizarea serviciilor si a interveniilor, (5) monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului, (6) ncheierea cazului. Aceasta evaluare este in fapt o monitorizare amnunita a planului individual de intervenie si a procesului care se desfoar. In cadrul acestei funcii, asistentul social trebuie sa ndeplineasc urmtoarele activiti: verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp stabilita; (prin rapoarte verbale sau in scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv); identifica la timp problemele care apar in legtura cu asigurarea serviciilor sau colaboreaz cu familia sau/ si cu ofertanii de servicii pentru a remedia posibilele problemele ; identificarea dinamicii progreselor copilului/familiei in ndeplinirea obiectivelor; comunicarea directa cu familia si cu ali profesioniti care ofer servici pentru identificarea problemelor, stabilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor; revizuirea planului individual de intervenie in funcie de schimbrile care apar; modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cnd este cazul; evaluarea modului in care implementarea planului de servicii ajuta copilul si familia sa in ndeplinirea scopului propus; transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate servicii, profesioniti, copil si familie; pstrarea documentaiei scrise in legtura cu toate activitile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor care ofer serviciile specializate. II. Instrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului In abordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera abordarea eco-sistemica (unitara si de tip integrativ) a familiei si utilizarea diagramelor care reprezint grafic complexitatea fenomenelor sociale (de exemplu: ecomap, genograma). Pentru o analiza complexa a progreselor clienilor nregistrate in plan social, personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare Ecomapa, Analiza Cmpului de Forte si Ancheta Sociala. Identificarea i definirea propriilor probleme __________________________________________________________________ Asistenii sociali trebuie s monitorizeze periodic aciunile tnrului, alegerile i atitudinile sale, pentru a-i oferi tnrului feed-back n ce privete nivelul la care a ajuns cu dezvoltarea abilitilor de a nelege, anticipa i rezolva problemele din viaa de zi cu zi. Tnrul va avea nevoie de ajutor n identificarea problemelor i stabilirea prioritilor i pentru a le mpri pe acestea n etape pe care s le poat rezolva. Iniial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventie specifica i revizuire dac este cazul. Participarea activ a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu succes a activitilor de dvi Contractul cu familia /tinarul este revizuit periodic si modificat de ctre managerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsabilul de caz n funcie de

progresele care intervin sau schimbrile survenite n derularea planului de servicii personalizat. Familia si profesionitii implicai n derularea interveniilor specifice de caz, vor comunica managerului de caz orice schimbare care intervine si care necesit schimbarea PIS si a contractului cu familia. Totodat, serviciul public specializat pentru protecia copilului va ncheia convenii de parteneriat cu principalele instituii furnizoare de servicii DVI i familia acestuia. Contractul cu familia (VEZI INSTRUMENTE ASISTENTA SOCIALA) este un document scris ncheiat ntre responsabilul de caz si unul sau ambii prini sau reprezentantul legal al copilului,n care se menioneaz condiiile n care se vor oferi serviciile si responsabilitile specifice pe care fiecare parte implicat le are de ndeplinit n perioada de timp stabilit. Contractul cu familia este un instrument utilizat de ctre responsabilul de caz n cadrul procesului de monitorizare i se bazeaz pe rezultatele evalurii complexe a copilului si familiei si stabilete modalitile concrete de aplicare a PIS. Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar. Resposabilul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, dup caz, copilului: I. scopul acestui contract, II. responsabilitile prilor, III. rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat, IV. posibilitile si condiiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia. Evaluarea este esenial. Pentru a ncepe procesul de oferire de servicii trebuie s avem o form structurat de evaluare a adolescenilor. Trebuieca planul pentu prsirea plasamentului temporar s nceap chiar din momentul n care ei intr n acesta. Trebuie recunoscut importana legturii cu familia. In orice proces deevaluare trebuie s includem reeaua social, inclusiv contactele cu familia. Evaluarea deprinderilor adolescentului se va face cu ajutorul unorinstrumente standardizate i prin includerea informaiilor obinute de lafamilie, profesori i adolesceni nii. Evaluarea prin performan, care necesit demonstrarea deprinderilor i competenelor actuale este necesar pentru a ne asigura c adolescentul i-a nsuit deprinderile necesare unei viei independente. Folosirea 'work-portofolios' prin care tinerii demonstreaz ce tiu prin ceea ce fac i nu prin rspunsul la ntrebri pe hrtie.

Asistenta psihologica a clientilor in procesul de formare a deprinderilor de viata independenta


__________________________________________________________________ Cadrul consilierii psihologice Este necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru: 1.consilierea se va desfasura fara intreruperi, consilierea se desfasoara, pe cat posibil, intr-un cadru fizic cat mai asemanator cu cel al evaluarii psihologice (vezi 2a); 2. este recomandabil sa existe un spatiu exclusiv destinat acestei activitati; 3. cadrul in care se desfasoara consilierea trebuie sa asigure intimitatea; 4. atmosfera trebuie sa fie indeajuns de destinsa incat sa permita discutii pe teme intime, sfaturi, sugestii dar si confesiuni . In nici un caz nu este recomandat sa devina o spovedanie periodica in urma careia clientul este golit de informatie. Adresarea va fi adaptata varstei si situatiei. Nu trebuie uitat ca principalul factor de schimbare dintre profesionisti este referntul de caz care poate cere si impune dupa caz reguli, norme, limite. - este recomandabil ca la sfarsitul consilierii sa existe urme scrise ale intalniri (desigur fara a incalca principiul confdentialitatii) - este recomandabil de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp nu foloseste nimanui o intrevedere obositoare. Principiile consilierii: alianta (terapeutica) confidentialitatea respectul fata de client impartialitatea refacerea moralului clientului cresterea stimei de sine analiza rationala a problemelor co-participarea planificarea (cadrul spatio-temporal) interventie pe problema centrarea pe actiune si solutii durata variabila inducerea unor schimbari urmarirea raportului costuri / resurse reflectarea sentimentelor ascultarea activa sprijinirea alegerilor informate explicatii si sfaturi (cand este cazul si pe cat posibil doar in intampinarea clientului in nici un caz impotriva orientarilor lui)

Conditii ale consilierii eficiente. Metode si tehnici de consiliere, conditii cadru pentru desfasurarea consilierii; Exemplu de calitati pe care se poate sprijini un profesionist in abordarea pozitiva a unui client cu probleme: Probleme: Stima de sine redusa, timiditate, lipsa de asertivitate. Obiective: Cresterea stimei de sine, afirmarea personala Prognostic: Aparitia timiditatii este precoce (mica copilarie, adolescenta). Adesea, poate disparea spontan sau datorita unor experiente particulare (cresterea stimei de sine, reusita profesionala, reusita in relatia de cuplu). Calitatile timidului: Tendinta lui de a fi retras face din el un bun observator si o persoana atenta cu celalalt. Grija lui de a depista la interlocutor cel mai mic semn de agasare sau tensiune il face un bun cititor al starilor sufletesti ale celuilalt. Adesea, timidul este empatic si capabil sa asculte. Dorinta sa de a fi apreciat si iubit il face o persoana oricand devotata sarcinilor de serviciu. Este discret si dornic sa faca lucrurile bine. Calitati personale specifice: Se listeaza minim trei de catre profesionist si se cer cel putin tot atatea din partea clientului. 5. Supervizarea a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale; b. Metode de supervizare (individuala si de echipa); c. Metode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de deprinderi de viata si in managementul de caz.;........................................................ d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale SPSPC/OPA?; e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare profesionala. (poate fi adaptata cea spaniola). (sau un model de integrare sociala si profesionala); D.P. 6. Dezvoltarea deprinderilor : activitatea serviciilor de deprinderi pentru viaa independent a. Proceduri de oferire a seviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al deprinderilor de via Pe baza inventarului i a programului PIS, echipa trebuie s lucreze cu tnrul pentru ca acesta s-i dezvolte deprinderile necesare pentru a atinge independena. Continuum de servicii pentru viaa independent

Continuum de servicii pentru viaa independent

Etapa 1

Etapa 2

Etapa 3

Etapa 4
Autonom

Instruire profesional Instruire formal

Practica supervizat

Pregtirea pentru trecerea la viaa independenta si acomodarea dup ieirea din sistemul de ocrotire
Pe msur ce se apropie momentul de trecere n afara sistemului de ocrotire, echipa ar trebui s estimeze momentul n care se va produce plecarea iar asistentul social trebuie s coordoneze eforturile de pregtire a acestui moment fcute de ctre toi cei implicai n ngrijirea adolescentului. Cu cteva luni nainte de data de plecare asistentul social i adolescentul trebuie s completeze mpreun o prezentare sumar care include urmtoarele informaii: noua adres costurile cu chiria i ntreinerea costurile estimate ale telefonului, mncrii, transportului, locuirii venitul lunar estimat datoriile curente, planul de achitare a lor economiile fcute pn n prezent angajatorul, salariul pe sptmn medicul de familie/alte servicii medicale activitile de timp liber orientarea religioas pregtirile n caz de urgen lista cu informaii personale i familiale i date de identificare numele mentorului adult planuri de continuare a educaiei rubrici de completat dup prsirea sistemului de ocrotire Asistentul social trebuie s-l ajute pe adolescent s dezvolte acele activiti necesare pentru a face fa oricror altor probleme pe care acesta le mai are. Determinarea momentului n care un tnr este pregtit s plece din sistem ctre viaa independent trebuie s depind de nivelul de nsuire de ctre tnr a deprinderilor necesare pentru o via sntoas, util, autonom i responsabil. Adolescenii care i-au nsuit cu succes cunotinele i deprinderile necesare pentru a face trecerea la viaa independent trebuie s fie anunai cu cel puin ase luni nainte c nu vor mai beneficia de anumite servicii, cum ar fi: susinere la plata chiriei, alocaie i plata asigurrilor medicale. Tinerii trebuie s atepte s fac un efort continuu pentru a munci sau a-i continua educaia ca o condiie de a beneficia de servicii i dup prsirea sistemului de ocrotire. Pot aprea dificulti cu acei tineri care sunt extrem de imaturi sau care dezvolt o rezisten la pregtirea pentru trecerea la viaa independent. Aceti tineri pot manifesta tendine regresive pe msur ce se apropie momentul n care va trebui s prseasc sistemul de ocrotire i pot sabota n mod activ eforturile de planificare a trecerii la viaa independent. Pentru aceste probleme trebuie s se apeleze la consiliere. Amnarea momentului poate, n unele cazuri s-1 motiveze pe tnr, n alte cazuri, ns, poate fi necesar s i se prezinte tnrului opiunile care i-au rmas, cum ar fi asistena realizat de sistemul public, adposturi pentru aduli, locuirea cu rudele. Adolescenii trebuie s tie de ce servicii pot beneficia dup ce prsesc sistemul de ocrotire. Adolescentului care a ncercat dar nu a fost capabil s se descurce ntr-un mediu mai puin protejat, ar trebui s i se permit s se rentoarc n cadrul sistemului de ocrotire. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 54

Vrsta pentru trecerea la viaa independent Agenia pentru protecia drepturilor copilului trebuie s fie flexibil n determinarea vrstei potrivite pentru trecerea la viaa independent i s permit un proces gradual de trecere n funcie de nevoile tnrului. Reglementrile care stabilesc ieirea din sistemul de ocrotire la vrsta de 18 ani sunt contraproductive. Sunt astfel necesare eforturi de advocacy pentru ndeprtarea acestor bariere artificiale. Cerinele serviciilor publice si private nainte de trecere la viaa independent SPSPC trebuie s-l ajute pe adolescent s se pregteasc pentru viaa independent prin realizarea urmtoarelor activiti: discutarea cu tnrul a planului de trecere la viaa independent implicarea familiei biologice n procesul de trecere, dac este cazul s se asigure c familia foster sau cei care au grij temporar de adolescent au un rol important n planificarea i implementarea procesului de trecere ncetarea custodiei; asigurarea c resursele de baz exist; asumarea rolului de familie, dac este necesar oferirea tnrului a informaiilor personale i despre familie i datele de identificare. Informaii personale i despre familie i datele de identificare dac este necesar nainte de trecerea la viata independent Agenia pentru protecia drepturilor copilului trebuie s ofere adolescentului urmtoarele informaii personale i despre familie i datele de identificare nainte de prsirea sistemului de ocrotire: carnetul de conducere cartea de identitate numrul de asigurare social fia medical personal, incluznd lista tuturor clinicilor, medicilor sau spitalelor unde acesta a fost ngrijit certificatul de natere certificatul de deces al prinilor, dac este cazul fotografii lista colilor la care a fost diploma de absolvire lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut (nume, adresa) In plus, agenia poate oferi un set de informaii de plecare, care include: lista serviciilor de sntate care sunt uor accesibile lista numerelor de telefon de urgen ghid juridic curriculum vitae scrisoare de recomandare de la angajatori o scurta prezentare a evalurii iniiale, punctelor tari, nevoilor i progresului fcut o list a serviciilor de consiliere uor accesibile o list a persoanelor de contact care l pot ajuta cu angajarea i cu instruirea vocaional cum s contacteze agenia n continuare pentru eventuale servicii viitoare o prezentare sumar a planului de trecere la viaa independent care include opiunile ulterioare n cazul n care planul a euat Pregtirea pentru prsirea instituiei Pregtirea trebuie s fie foarte bine planificat Pregtirea trebuie s fie orientat spre viitor Pregtirea trebuie sa fie direcionat n sensul ruperii ataamentului de Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 55

instituie Este recomandabil ca rezidentul s fie inclus ca partener activ n planificarea prsirii instituiei. Predictori ai succesului adolescentului dup ce a prsit instituia: Atitudinea adolescentului fa de prsirea instituiei; Suportul social perceput Cu ct adolescentul are o atitudine mai pozitiv fa de prsirea instituiei i cu ct percepe c dispune de un suport social mai mare cu att mai pozitiv va fi situaia sa de via dup ce prsete instituia. Unele arii de pregtire pentru prsirea instituiei necesit mai mare atenie dect altele. Este recomandabil ca pregtirea pentru prsirea instituiei s se bazeze pe un plan de prsire a instituiei, preferabil ntr-o form scris i pe activiti pregtitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activitilor pregtitoare, cum ar fi creterea nesiguranei, pregtirea ar trebui s duc nu doar la cunoaterea problemelor care vor aprea la prsirea instituiei, ci i a modalitilor i deprinderilor necesare pentru a face fat acestora. Recomadri privind relaia cu clienii/tinerii n dezvoltarea deprinderilor de via permanena persoanei de referin ndeplinirea corect i coordonat a funciilor (f. practic, f. pedagogic, f. psihologic, f. social) cunoaterea real a nevoilor tinerilor planificarea ntlnirilor, respectarea planificrii evitarea excesului n organizarea ntlnirilor de grup, accent pe ntlniri individuale n spaii special amenajate comunicare eficient limbaj simplu, implicit folosirea jargonului verificarea nelegerii corecte folosirea notelor scrise abordarea pozitiv a clientului cu accentuarea a ceea ce are bun renunarea la critic i la folosirea de exemple din experiena personal acompaniere, nu rezolvarea problemelor clientului de ctre angajat stimularea progreselor adaptarea programului de formare (personalizat) construirea planului de formare numai cu luare n considerare a prerilor, propunerilor i iniiativelor manifestate de copil sau tnr (client). c. Servicii ( activiti ) de devoltare a deprinderilor de via independent Important! Trebuie s se fac distincie clar ntre serviciile oferite n cadrul sistemului de ocrotire i serviciile ce vor fi oferite dup ieirea din sistem. Supoziii de baz Se pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul; Necesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care adolescenii s apeleze n funcie de problemele i nevoile lor particulare; Rezultatele trebuie privite ntr-o manier relativ; Deprinderile pentru o via independent pot fi mprite in patru arii: deprinderi elementare (de scris, citit i socotit), Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 56

deprinderi de angajare, deprinderi de via (de zi cu zi), deprinderi psiho-sociale. Pentru ca adolescentul s fie pregtit s triasc independent trebuie ca acesta s stpneasc deprinderi n toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. Acesta este motivul pentru care coordonatorul de caz trebuie s evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor n toate cele patru arii nainte de a determina ce servicii i ce tip de training sunt potrivite i care ar fi eficiena lor n cazul aplicrii. Pregtirea cu succes a adolescenilor pentru o via independent depinde de nsuirea de ctre acetia a deprinderilor de via 'hard', cum sunt cele pentru angajare, locuire i administrarea locuinei i a deprinderilor de via 'soft', cum sunt ncrederea de sine i deprinderile individuale, personale i interpersonale. apte uniti de msur a pregtirii pentru o via independent: l) deprinderile de via 2) competena social 3) informaiile despre sntate 4) cunoaterea resurselor comunitare 5) gndirea practic 6) planurile de viitor 7) pregtirea pentru viaa independenta-autoevaluare Dezvoltarea de deprinderi de supravieuire de baz Adolescenii trebuie s nvee deprinderile sociale de baz pentru a putea sa negocieze cu succes cu instituiile din cadrul comunitii i cu sistemele care le pot oferi suport n situaii critice, cum ar fi ngrijirea sntii, educaia, angajarea si recreerea. Tnrul trebuie s nvee cum s identifice i cum s obin resursele necesare, cum ar fi poliia, dentistul, biserica, banca. Tnrul trebuie s nvee s fie conectat la reeaua de suport din cadrul comunitii i la sursele de mbogire spiritual, cum sunt bisericile, activitaile recreaionale sau persoanele adulte ca mentori. Tnrul trebuie s aib oportunitatea s experimenteze rolul de membru al comunitii. Tnrul trebuie s nvee s se comporte asertiv, dar adecvat cu instituiile birocratice, cum ar fi localizarea ageniei potrivite pentru oferirea serviciului de care are nevoie; identificarea persoanei cu care trebuie s vorbeasc; punerea ntrebrilor potrivite; i s-i dea seama cnd trebuie s ceara ajutor pentru a se descurca cu birocraia. Dezvoltarea deprinderilor pentru managementul banilor Adolescenii trebuie s nvee cum s-i foloseasc banii i s-i planifice cheltuielile pentru scopurile pe care vrea s le ating. Aceste deprinderi includ: realizarea bugetului; deschiderea unui cont de economii; stabilirea creditelor pentru planurile de viitor; nvarea modului n care s previn problemele financiare prin evitarea cheltuielilor la primul impuls, mprumutarea de bani i ntrzierea cu plata chiriei sau a ntreinerii. Responsabilitatea pentru comportamentul sexual Adolescenii trebuie s-i dezvolte simul responsabilitii pentru propriul comportament sexual, incluznd, valorile personale i familiale; prietenia pe termen lung si permanent, relaia cu o familie; respectul de sine i legtura sa cu comportamentul sexual, informaii despre controlul Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 57

naterilor; informaii legate de fiziologie, igiena personal i informaii despre bolile cu transmitere sexual, cum este SIDA Inelegerea dependenei chimice Adolescenii trebuie s neleag dependena chimica astfel nct s duc o viaa util, fr dependen. Dependena chimic include dependea de substane cum ar fi cofeina, tutunul, alcoolul i drogurile. Inelegerea dependenei chimice include accentul pus pe prevenia primar prin: educaie si instruire lucrul cu membrii familiei care sunt dependeni i cu prietenii dependeni identificarea timpurie a dependenei chimice accesul la programe pentru persoanele care manifest dependena chimic monitorizare, grupuri de suport Dezvoltarea deprinderilor de luare personal a deciziei Adolescenilor trebuie s li se ofere oportunitatea de a lua decizii pe cont propriu prin implicarea lor n fiecare pas al procesului de luare a deciziei n ce privete alegerile care trebuie fcute pe parcursul perioadei de trecere la viaa independent. Prin monitorizarea periodic i frecvent a aciunilor tnrului i a deciziilor sale, asistentul social i tnrul ar trebui s fie capabil s evalueze abilitatea ultimului de a lua decizii corecte. Planul de dezvoltare a independenei trebuie s precizeze nevoia de instruire pe care o are adolescentul n ce privete luarea deciziei. Asistentul social trebuie s ofere un feedback continuu ca urmare a observrii modului n care tnrul ia deciziile de zi cu zi. Lucrul n grup ajut deseori tnrul s observe ncercrile i erorile colegilor si n luarea deciziilor. Identificarea, obinerea i pstrarea locuinei Adolescenii trebuie s-i nsueasc deprinderile de identificare, obinere si pstrare a unei locuine. Sub nici o form adolescentul nu va fi dat afar din cadrul sistemului de ocrotire dac nu are unde s locuiasc. Aceste deprinderi includ: identificarea unei locuine corespunztoare negocierea chiriei nelegerea asupra plii chiriei sau contractului de nchiriere prezentarea la proprietar prevenirea aciunilor care pot duce la evacuarea din cas cunoaterea drepturilor i responsabilitilor celor dou pri Deprinderile necesare pentru managementul locuinei trebuie s includ: prepararea hranei splat curenie locuirea n bun nelegere, dac se locuiete cu o alt persoan rezolvarea plngerilor proprietarului controlul comportamentului oaspeilor ntreinerea de baz a locuinei, reparaii simple i cum s-1 gseti pe proprietar dac apar probleme realizarea i meninerea ordinii n locuin Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 58

Ingrijirea personal Adolescenii trebuie s nvee deprinderile de ngrijire personal necesar pentru pstrarea bunstrii sale fizice, emoionale i spirituale. Deprinderile includ: ngrijirea proprie i igiena prevenirea mbolnvirilor hrnire i nutriie exerciii oportuniti de a participa la activiti cu caracter spiritual Adolescenii trebuie s nvee care sunt opiunile pe care le au in ceea ce priveste pstrarea sntii i cum s o aleag pe cea mai potrivit. Adolescenii trebuie s tie cum s foloseasc serviciile medicale de urgen i cum s ajung la ele. Asistenii sociali trebuie s ofere consilierea necesar pentru cresterea ncrederii n sine a adolescentului, pentru contientizarea propriei identiti i pentru ca acestea s-i asume responsabilitatea pentru meninerea i mbuntirea calitii vieii sale Asistentul social trebuie s monitorizeze periodic bunstarea general a adolescentului i s-i dea informaii necesare atunci cnd este nevoie. Adolescenii trebuie s nvee cum s cera ajutor n problemele emoionale Trebuie s li se acorde o instruire de tip experenial pentru facilitarea comunicrii sentimentelor i exprimarea verbal. Asistentul social trebuie s monitorizeze mediul de via al adolescentului, starea sa fizic, modul cum se mbrac, obinuinele de hrnire i atitudinea general. Toi tinerii trebuie s beneficieze de consiliere n cazul depresiilor sau chiar al sinuciderii n plus, toi adolescenii pot beneficia de consiliere n managementul stresului - cum s determine cauzele i consecinele stresului i cum s-i fac fa. Identificarea si utilizarea resurselor comunitare Adolescenilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a experimenta identificarea i utilizarea resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci cnd vor tri independent. Asistenii sociali trebuie s evalueze abilitatea adolescentului de a identifica i utiliza resursele comunitare Adolescenii trebuie s fie ncurajai s ia ei iniiativa de a conecta resursele comunitare, de preferat sub supravegherea staff-ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, limbajul folosit, maniera n care converseaz, abilitatea de raionament, gradul de nelegere i abilitatea de a respecta orele de ntlnire. Experienele trebuie s se focalizeze iniial pe serviciile primare, cum ar fi cele medicale, educaionale i vocaionale i s se continue cu alte servicii, cum ar fi cele bancare sau de timp liber. Trebuie s fie acoperite urmtoarele resurse comunitare: de asisten medical de urgen, sntate, educaie, instruire, angajare,psihologice, reacionale,financiare,juridice, de locuire, transport i consum. Formarea de relaii utile i semnificative cu familiile, colegii i alte persoane Asistenii sociali trebuie s ofere consiliere i suport pentru dezvoltarea relaiilor adulte pe termen lung. Relaiile curente ale adolescentului cu familia, colegii i alte persoane semnificative trebuie s fie incluse n planul de dezvoltare a independenei Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 59

Adolescentul trebuie s primeasc un feedback periodic i suportiv prin aprecierile pe care le face asistentul social care observa aceste relatii. Invarea empirica a deprinderilor de comunicare i managementul conflictului pot fi extrem de folositoare. Tinerii izolai social trebuie ajutai s ia contact cu orice grup sau persoan care poate contribui la dezvoltarea deprinderilor lor sociale, cum ar fi bisericile, centrele comunitare, voluntarii sau sporturile organizate. Alegerea ntre opiunile posibile Tinerilor trebuie s li se acorde suport n depirea dificultilor n nelegerea opiunilor i n alegerea uneia sau alteia dintre ele. Duc lips de experien n luarea deciziilor n special tinerii care provin din medii extrem de structurate. Asistenii sociali trebuie s se asigure c aceti tineri beneficiaz de orientarea si instruirea pentru procesul de luare a deciziei i pentru a-i nsui metode pentru rezolvarea problemelor. Primul pas n acest proces l reprezint ajutarea tnrului s neleag faptul c sunt decizii pe care trebuie s le iei, fie c vrei, fie c nu. Ei trebuie s fie ajutai s recunoasc toate opiunile disponibile la un moment dat i rezultatele posibile ale alegerii fiecreia dintre ele. Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s-i clarifice sistemul personal de valori i nevoile sale pe termen scurt si mediu, ca baz pentru luarea deciziei. Evaluarea consecinelor si procesarea rezultatelor Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s neleag att consecinele pozitive ct i consecinele negative ale fiecrei aciuni pe care o face sau pe care nu o face si s-1 ajute s se focalizeze att pe rezultatele pe termen scurt, ct i pe termen lung ale oricrei aciuni pe care o face. Asistentul social trebuie s realizeze sesiuni de monitorizare a strii generale de bine a tnrului, n aceste sesiuni trebuie s se revad activitile i legtura lor cu scopurile din planul de dezvoltare a independenei. Lucrul n grup cu tinerii permite mprtirea experienelor i poate astfel s faciliteze acest proces. Abilitatea de a face faa stresului Asistentul social trebuie s ofere i s organizeze oferirea de orientare a tinerilor n ce privete cauzele, consecinele i managementul stresului. Accentul trebuie s fie pus pe stresul implicat de viaa pe cont propriu, pe dezvoltarea de mecanisme de a-i face i pe importana unor lucruri cum ar fi pstrarea cureniei n locuin i plata chiriei, deprinderile de hrnire sntoas, punctualitatea la serviciu, odihna si activitile de timp liber. Adolescenii trebuie ajutai s identifice cauzele stresului din viaa lor i modalitile de a le face fat. Stabilirea si planificarea viitorului Tinerii trebuie ajutai s neleag necesitatea stabilirii de scopuri clare i realiste, pe care s le mpart n pai pe care s-i poat realiza. Asistentul social trebuie s revad periodic scopurile i obiectivele mpreun cu tnrul, s fac revizuiri ori de cte ori este nevoie i s ntreasc eforturile fcute de tnr pentru atingerea scopurilor. Asistentul social trebuie s-1 implice pe tnr pe toat durata planificrii. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 60

Adolescenii trebuie s neleag relaia dintre scopurile pe termen scurt i cele pe termen lung n domenii cum ar angajarea, educaia i banii proprii Ei pot beneficia de primirea de feedback atunci cnd scopurile lor sunt realiste. Obinerea de informaii factuale despre istoria personal, medical i sociala a familiei Tinerilor trebuie s li se ofere toate informaiile disponibile care privesc istoria personal, medical i social a familiei. Deseori, tinerii care au stat n sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au informaii complexe despre evenimetele trecute care au determinat plasarea lor aici. Acest gol n cunoaterea tnrului l poate mpiedica s-i rezolve problemele legate de separarea de familie i pot avea ca rezultat ateptri nerealiste despre suportul pe care l poate oferi familia n viitor. Asistentul social trebuie s se asigure ca tnrul s primeasc aceste informaii i c le-a neles i trebuie s evite erorile de interpretare. Muli tineri n-au primit informaii vitale despre ei inii i despre istoria medical a familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei n momentul n care vor deveni independeni. Asistenii sociali trebuie s se asigure c tinerii au primit un scurt rezumat n scris al fiei lor medicale nainte de prsirea sistemului, i s fie siguri c tinerilor le este clar informaia coninut i consecinele a ceea ce este scris. Inelegerea i deprinderea cu pierderile din trecut, respingerile si furia Asistenii sociali trebuie s ofere adolescenilor consiliere n ce privete separarea lor de familia biologic, de persoanele care i-au ingrijit, de ceilali semnificativi i n ce privete efectele sentimentelor nerezolvate asupra prezentului i ajustrile viitoare. Adolescenii pot beneficia din nvarea faptului c furia i sentimentele de pierdere i respingere sunt normale i de neles i c sentimentele pot fi astfel orientate nct s nu inhibe dezvoltare prezent sau progresul n atingerea scopurilor. Utilizarea grupului de colegi cu experiene similare poate fi cea mai bun modalitate de lucru cu acest aspect. Folosirea crii vieii, autobiografiilor sau a altor mijloace care s ofere o perspectiv s-au dovedit a fi folositoare. Inelegerea i deprinderea cu figurile care reprezint autoritatea Adolescenii care se pregtesc pentru viaa adult trebuie ajutai s neleag funciile autoriii, necesitatea unei ordini sociale i rolul specific al figurilor autoritii n vieile lor. Pentru a se descurca eficient cu persoanele investite cu autoritatea, cum ar fi proprietarii, angajatorii, lucrtorii de caz, poliia, judectorii, adolescenii trebuie s fie ajutai s recunoasc faptul c este n interesul lor s fie cooperani i s ia n considerare regulile de baz i conveniile din cadrul societii. Consilierea, n special jocul de rol cu situtii care pot aprea s-a dovedit a fi o metod eficient pentru situaii cum ar fi contactul cu poliia, discuia cu un judector, nenelegerile cu lucrtorul de caz, descurcarea cu o persoan furioas. Rolul fiecrui membru al echipei trebuie s fie acela de profesor, consilier i ghid,oferind tnrului oportuniti de a nva i exersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 61

Ei trebuie s-1 ncurajeze pe tnr s-i asume riscurile necesare pentru a deveni independent. Este important de recunoscut c adulii n preajma crora triete tnrul au o influen considerabil asupra abilitii tnrului de a-i forma deprinderi de via independent. Roluri ale (adultului) n dezvoltarea deprinderilor de via Profesor Caut momentul adecvat predrii (teachable moments) Introduce noi concepte prin vorbire direct i demonstraii practice Ofer oportunitatea tinerilor dea practica noi deprinderi Recunoate diferenele dintre tineri n procesul de nvare Permite tinerilor s nvee prin ncercri i greeli Instructor Explic regulile jocului ncurajeaz tnrul Asigur feedback pozitiv Provoac tinerii s obin cele mai bune rezultate Asist de la tu Consilier Este tent la preocuprile tinerilor Asist tnrul n clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor Pune accentul pe rezultatele tnrului i nu pe problemele acestora Permite tinerilor s i conduc viaa ncurajeaz tinerii s acioneze pentru atingerea unui scop Mentor Caut noi oportuniti i resurse Deschide pori pentru tnr Permite tnrului s l nsoeasc la rezolvarea unor probleme personale l prezint pe tnr diferitelor persoane i organizaii de valoare

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

62

d. De la deprinderi simple la deprinderi complexe: exemple de module practice de formare de deprinderi d1. Deprinderi simple : Deprinderi pentru viaa zilnic Viaa zilnic n condiii de autonomie individual presupune procurarea i pregtirea alimentelor, gestionarea unui buget personal, pstrarea unui regim de via care s previn mbolnvirile, reacia prompt i adecvat n caz de accident sau mbolnvire, asigurarea unei mbrcmini decente, curate i adecvate vremii de afar i ocaziei. Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenii nu dispun de informaia necesar i nici de condiiile de a le exersa. De aceea, n cadrul programului de formare pentru viaa independent ei vor trebui s afle anumite lucruri si totdat s poat practica aceste deprinderi. Cele mai multe dintre ele pot fi manifestate chiar pe durata ederii n instituii. Pentru binele lor de mai trziu, vor trebui depite acele bariere administrative sau tehnice care n momentul de fa mpiedic s dispun de o minim autonomie funcional pe durata ederii n instituie: autogospodrirea , permisiunea de acces la buctroie pentru anumite treburi, un minim de bani de buzunar. Modul de formare: Pregtirea alimentelor pentru hrana personal Afeciunile determinate de alimentaia inadecvat sunt n continu cretere i de aceea, dac adolescenii vor nelege relaia dintre alimentaie i sntate, vor fi capabili s ia decizii care le vor menine sntatea; Adolescenii i tinerii, neavnd formate / consolidate deprinderile de pregtire a hranei, sunt tentai s consume produse inadecvate fie cantitativ fie neechilibrate caloric i de aceea sunt necesare programe de educaie alimentar; Unii adolesceni i tineri au obiceiuri alimentare precum consumul exagerat de dulciuri, preferine exagerate pentru anumite alimente / mncruri care nu conduc la o alimentaie echilibrat; Adolescenii cunosc foarte puine lucruri despre alimentaie precum valoarea nutritiv a diferitelor alimente, modul / condiiile n care se prepar hrana deoarece foarte puini sunt implicai, de ctre prini / educatori, n aprovizionare, gtit, pregtirea mesei etc. Adolescenii instituionalizai sunt cei mai vitregii n legtur cu modul de concepere a unui meniu, gtitul sau aprovizionarea dat fiind faptul c accesul lor n buctria cminului are n general ca scop cel mult curenia sau activitile auxiliare precum curatul zarzavatului, aezatul mesei etc. i mai puin gtitul propriu-zis. Formatorul trebuie s cunoasc i s transmit informaii de baz despre alimentaie. Ce este alimentaia?, De ce mncm? Alimentaia asigur satisfacerea acelor nevoi ale organismului care se manifest prin foame; Ea asigur organismului resursele pentru cretere i dezvoltare, degajarea de energie necesar pentru efort fizic i intelectual; Apetitul alimentar este influenat de mirosul i aspectul plcut / neplcut al alimentelor; oamenii mnnc att de nevoie ct i de plcere sau cu diferite ocazii (aniversri, srbtori etc.). Relaia dintre alimentaie i sntate Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 63

Alimentaia corect pe lng asigurarea suportului energetic necesar desfurrii activitilor fizice i intelectuale previne apariia anumitor boli, putnd chiar s contribuie la atenuarea / vindecarea unora dintre ele. Alimentaia incorect prin cantitatea i calitatea alimentelor, frecvena consumului i preferinele pentru anumite tipuri inadecvate de alimente provoac / accentueaz apariia cariilor dentare, a diabetului, a obezitii, unor boli ale stomacului, ale inimii i vaselor sanguine. Reguli pentru o alimentaie corect Alegerea i consumarea acelor produse care corespund calitativ: prospeime, culoare, miros, gust; Se recomand o diet bogat n legume, fructe i produse cerealiere ci nu n carne sau grsimi; Se vor folosi cu moderaie produsele zaharoase, sarea i condimentele; Se va reduce i chiar elimina consumul de alcool; Meninerea cureniei n buctrie (att ncperea n sine, ct i instrumentarul / dotrile acesteia i vesela) contribuie, alturi de stocarea i prepararea corespunztoare a alimentelor (splare, fierbere adecvat etc.) la reducerea considerabil a riscului de mbolnvire prin intermediul alimentelor; Igiena minilor i starea de sntate a celui care pregtete mncarea este de asemenea un factor important n reducerea riscului de mbolnvire menionat anterior. Factorii care influeneaz obiceiurile noastre alimentare Preferinele / aversiunile alimentare personale; Mirosul / gustul / aspectul alimentelor; Obiceiurile alimentare provenite din modul de via al grupului de apartenen al adolescentului n cauz; Modelul cultural / religia consumatorului; Accesibilitatea / preul alimentelor; Curiozitatea consumatorului; Starea emoional a subiectului consumator (tristee, furie, frustrare, bucurie etc.); Publicitatea i modul de prezentare a produselor (etichete, ambalaje etc.). Informaii i activiti care s ofere adolescentului ocazia s exerseze Pregtirea hranei; Utilizarea instrumentarului / dotrilor buctriei; Conceperea i prepararea unor meniuri cu alimente nutritive i sntoase. Utilizarea crii de bucate Alegerea i punerea n practic a indicaiilor unei reete culinare; Sfaturi practice la gtit. Conservarea alimentelor De ce conservm alimentele ? Care sunt i cum trebuie s arate alimentele ce se pot conserva ? Cum se conserv alimentele alese. Buctria romneasc Cteva feluri de mncare sntoase i uor de preparat. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 64

Obiective Dezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate / boal; deprinderea unor obiceiuri alimentare sntoase pentru via; Dobndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i pregtirea hranei; Dobndirea unor cunotine despre instrumentarul buctriei i utilizarea acestuia; S nvee cum se citete o carte de bucate i s neleag utilitatea ei. La sfritul acestui modul, adolescenii vor fi capabili s: Defineasc alimentaia; ncadreze corect alimentele dup elementele nutritive pe care le conin n cele 5 grupe, prezentate n anex; Explice ce este o afeciune cauzat de alimentaie; Cunoasc regulile de baz ale unei alimentaii sntoase; nlocuiasc anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci cnd sunt obstacole legate de pre, aprovizionare, preferine etc; Utilizeze corect instrumentarul / dotrile buctriei; Prepare cteva feluri de mncare, simple i sntoase, din buctria romneasc. Resurse necesare Fie, plane cu grupele de alimente cu instrumentarul buctriei; Carte de bucate; Elemente de recuzit (or, bonet, mnui de buctrie, toctor, cuite etc.); Pliante de educaie pentru sntate (diabet, obezitate, cancer); Resurse financiare pentru o aprovizionare minim cu alimente; Accesul ntr-o buctrie i materie prim pentru pregtirea ctorva feluri de mncare din buctria romneasc. Recomandri pentru formatori Adolescenii se simt foarte puternici i atottiutori. De aceea vor oferi propriile lor motive pentru care nu este nevoie s mnnce corect; perspectiva mbolnvirii, a morii le este ceva foarte ndeprtat, care nu li se va ntmpla. De aceea, n abordarea leciilor, trebuie s utilizai acele argumente la care ei sunt sensibili: aspectul fizic plcut, capacitatea de seducie, performan sportiv, economii pentru a-i cumpra obiectele care le plac, a fi la mod etc. Pentru a le ctiga interesul ncepei cu motivele pentru care oamenii mnnc; solicitai-le participarea, preciznd c nu exist rspunsuri corecte sau greite i ajutai-i s coreleze informaia cu propriul lor mod de via; Stimulai participarea i n cadrul demonstraiilor practice favorizai fiecrui cursant alegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gtitul propriu-zis etc. Activitatea 1 De ce mncm ? Se tie c a mnca este o necesitate. Motivele pentru care mncm fac parte din aspectele legate de alimentaie. Alimentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea ctorva principii simple i nsuirea ctorva reguli legate de alimentaie ne ajut s avem obiceiuri alimentare sntoase. Scopul : Este acela de a-i ajuta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze importana i rolul alimentaiei i s nceap s-i pun ntrebri despre modul n care fiecare dintre ei o face. Durata : 40-60 de minute. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 65

Participanti : 6-8 adolescenti Procedura Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii. Tehnica folosit este brainstormingul o tehnic care permite participanilor s fac comentarii fr teama c vor fi judecai. Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE; Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe). Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de ciudate ar fi opiniile lui.. Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii. La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca: Toi oamenii mnnc; Alimentele sunt foarte variate; Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate; Mncm pentru c ne este foame etc. Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile. n cea de a doua parte a edinei se scrie pe tabl cel de al doilea titlu: DE CE MNCM ? Se procedeaz ca i la secvena anterioar, dup care, se structureaz pe tabl rspunsurile, subordonate, de exemplu, urmtoarelor idei: Mncm pentru ca s trim, ca s cretem i ca s ne simim bine i sntoi; Mncm pentru ca s avem energia necesar activitilor noastre (nvtur, munc, joc, sport etc.); Mncm un anumit aliment pentru c acesta ne place. La sfritul activitii cursanii vor fi ntrebai: Cum li s-a prut activitatea ? De ce ? Dac nainte de aceast lecie s-au mai gndit la aceste probleme i n ce mod ? Ce alte lucruri ar dori s afle despre alimente / alimentaie ? Recomandri pentru formator Formatorul va nota toate aceste observaii ale cursanilor i va ine cont de ele n leciile urmtoare.; Este bine ca notiele privitoare la activitile derulate s nu fie foarte complicate, ci doar cteva idei i impresii care s v permit s rememorai caracteristicile grupului i discuiile avute. Activitatea 2 Ce influeneaz alimentaia Exist foarte muli factori care influeneaz obiceiurile noastre alimentare; ; pe unii i putem controla, alii sunt independeni de voina noastr. S identifice ce anume joac un rol important n alimentaia lor i factorii care le influeneaz modul n ca Participanti : 8-10 . Durata : 40-60 minute. Resurse : Chestionarele Ce crezi despre mncare ? (v. anexa) pentru fiecare cursant:Tabl, cret colorat. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 66

Procedura Activitatea cupleaz informaii obinute din completarea chestionarelor cu cele din discuia de grup. n prima faz a activitii li se va cere participanilor s rspund ct mai sincer la ntrebrile chestionarului care li se va pune la dispoziie. Se precizeaz c este anonim i c rspunsurile lor vor ajuta la nelegerea mai bun a problemelor i preocuprilor lor legate de alimentaie. Dup completarea chestionarelor acestea vor fi adunate i se va trece la urmtoarea faz a activitii. Se va scrie pe tabl urmtorul titlu: CE LUCRURI / FACTORI influeneaz modul de a mnca al oamenilor ? Participanii sunt stimulai s rspund, fiind ajutai prin sugestii i exemple legate de posibilele rspunsuri la aceast ntrebare. Rspunsurile vor fi grupate subsumat factorilor care influeneaz alimentaia: Modelul cultural motenit de consumator; Ereditatea consumatorului; Modul de via al grupului din care face parte consumatorul; Preferinele / aversiunile personale fa de anumite alimente; Tipul de activitate (intelectual, activitate fizic uoar, activitate fizic grea); Vrsta consumatorului. Se solicit participanilor s rspund la ntrebri de genul: Pe voi ce factori v influeneaz mai mult ? Ce credei despre felul n care v hrnii acum ? Dac ai putea, ce alimente ai consuma ? Ce alimente credei c v-ar putea ajuta s artai / s v simii mai bine ? Ce factori care v influeneaz alimentaia putei controla i cum ? Recomandri pentru formatori Formatorul va selecta din rspunsurile date n chestionare care vin n sprijinul structurrii informaiei dup modelul oferit mai sus. El va relua opiniile emise pentru a facilita succesiunea schimburilor de preri i progresele grupului; n anumite situaii (ex. din chestionar: Ce alimente i plac / displac i de ce ?) reia ntrebarea i antreneaz n discuie un numr ct mai mare de cursani pentru facilitare schimburilor de opinii; Formatorul trebuie s refac n mod regulat sinteza celor discutate pentru a permite grupului s treac de la un punct la altul, s fac bilanul opiniilor emise, s recapituleze punctele de divergen i s treac la o alt faz. Activitatea 3 Ce tim despre alimente ? Alimentele sunt cele care ne asigur agenii nutritivi de care avem nevoie: vitamine, minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. Aceti ageni nutritivi provin dintr-o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate bun avem nevoie de peste 40 de ageni nutritivi, tinerii trebuie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele combinate. Scopul Este acela de a-i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 5 grupe alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe (v. anexe: lapte, carne, legume, fructe, cereale). Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 67

Durata : 40-60 de minute. Participani :. Grupul de 6-8 adolesceni i tineri. Resurse : Plana cu grupele de alimente (v. anexa), orice alte materiale, plane sau tabele, n care s fie prezentate caracteristicile alimentelor (calorii, coninutul n ageni nutritivi, funcii, n ce alimente se gsesc etc.): Tabl / flip-chart Foi de hrtie, cartonae pe care sunt trecute nume de alimente din cele 5 grupe cunoscute; Procedura se bazeaz pe combinarea a dou tehnici: completarea unui chestionar, urmat de discuia de grup. La nceputul ntlnirii formatorul le vorbete despre varietatea alimentelor i despre faptul c, indiferent ct de variate ar fi, ele se mpart n 5 grupe n funcie de rolul nutritiv pe care l au. Li se va arta tinerilor o plan care s ilustreze mprirea alimentelor n grupele respective i funciile nutritive ale fiecrei categorii de alimente. Urmeaz apoi o secven a activitii, sub forma unui joc, menit s fixeze informaiile primite. Exemplu Mr Iaurt Orez Biscuii Ardei Miel : Li se dau cursanilor amestecate, cartonaele pe care scrie denumirea unor alimente; Li se cere s introduc / aeze fiecare cartona n cutia / n faa etichetei corespunztoare fiecrei grupe de alimente (5 grupe de alimente, deci 5 cutii / 5 etichete); Apoi formatorul le arat plana cu grupele de alimente, agenii nutritivi pe care i furnizeaz organismului i funcia principal a acestora pentru reactualizarea informaiei prezentate la nceputul ntlnirii. La sfrit se verific modul n care au sortat cartonaele i se compar cu informaiile cuprinse n plan. Cursanii trebuie s fixeze i s vehiculeze informaii care s rspund la urmtoarele ntrebri: Ce rol are fiecare grup de alimente ? Avem nevoie de toate alimentele ? Sunt i alimente care ne fac ru, chiar dac arat bine i ne plac ? De ce ? Exist diferene privind necesarul de alimente ntre diferite persoane ? Care sunt aceste diferene i ce le determin ? Voi ce ar trebui s mncai ? Recomandri pentru formator Formatorul poate s dea drept tem de lucru acas completarea unei fie n care fiecare tnr s propun un meniu complet: mic dejun, prnz, cin pentru o zi sau pentru mai multe zile; Formatorul le poate cere s comenteze alegerea fcut cu argumentele necesare (mi place, este sntos, mi pot permite etc.); Formatorul poate utiliza aceste informaii ca punct de pornire pentru activitatea urmtoare : Activitate 4 Boli determinate de alimentaia inadecvat Chiar dac sunt tineri, unii dintre subieci au deja probleme de sntate cauzate de o alimentaie inadecvat: : carii dentare, dureri de stomac supra / subponderalitate, rezisten sczut la oboseal etc. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 68

Scopul Identificarea legturii dintre diferitele afeciuni i alimentaie. Durata : 60 de minute. Resurse : Pliante, brouri, plane i alte materiale din sfera educaiei pentru sntate; Eventual se vor utiliza i filme documentare de specialitate i / sau se va invita un medic ori asistent nutriionist; Procedura Li se cere cursanilor s numeasc afeciuni i probleme de sntate de care acetia sufer; Li se cere s spun dac cred c este o legtur ntre alimentaie i unele dintre aceste afeciuni; Se noteaz pe tabl, n stnga, afeciunile i n dreapta alimentele / obiceiurile alimentare; Apoi se confirm, utiliznd exemplele pertinente, aceast legtur. Se trece treptat la prezentarea bolilor provocate / accentuate de o alimentaie proast. n sprijinul afirmaiilor se utilizeaz pliantele, planele sau ajutorul invitatului; La sfrit se scriu pe tabl principalele afeciuni determinate de o alimentaie defectuoas: Subponderalitatea / supraponderalitatea (pn la obezitate); Afeciunile dentare; Bolile inimii i ale aparatului circulator; Diabetul. Fiecare afeciune mai sus menionat se va trata astfel: Caracteristicile bolii / afeciunii; Regimul alimentar care o provoac; Repercursiunile n plan personal generate de boala / afeciunea n cauz; Remedii prin modificarea regimului / obiceiurilor alimentare. La sfritul leciei cursanii vor fi stimulai s rspund sintetic la mai multe ntrebri: Ce legtur exist ntre afeciunile lor i alimentaie ? Cunosc i alte persoane care au probleme de sntate din cauza alimentaiei ? Ce boli provocate de alimentaie i ngrijoreaz cel mai mult ? Ce ar dori / putea mbunti n favoarea sntii din regimul lor alimentar ? Ultima parte a leciei va fi alocat unui mic joc de rol. Scopul acestui exerciiu este de a fixa cunotinele dobndite i pentru a termina lecia ntr-un mod relaxant, chiar vesel. Jocul de rol Personaje: trei personaje, interpretate de cursani. Scenariu: Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare, complexat de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten. tefan, prieten cu Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei, ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac sport. ntr-o zi Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre. Victor se opune i ncearc s le explice c nu procedeaz corect. Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe care Andrei i-o face lui tefan. Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ? Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ? Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ? Recomandri pentru formatori Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 69

Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre alimentaie i sntate; Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol; La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii. Activitatea 5 Cumprarea alimentelor Fiecare dintre noi mncm zilnic diferite alimente, crude sau gtite. Indiferent de felul alimentelor sau modul n care le consumm trebuie mai nti s le procurm. Cunoaterea locurilor de unde ne aprovizionm, preurile aproximative, administrarea resurselor financiare n funcie de meniul pe care dorim s-l preparm, criteriile de alegere a produselor sunt etape importante n pregtirea alimentelor pentru hrana personal. La sfritul activitilor cursanii vor ti cum i de unde i pot procura alimente de calitate, ct mai aproape de cas, la preuri ct mai mici etc. Locul n ora, prin magazine alimentare i piee. Durata : Variabil cteva ore. Resurse : Lista de cumprturi; O sum minim de bani (pentru un meniu ales); Sacoe. Procedura Formatorul stabilete mpreun cu grupul felurile de mncare pe care le vor pregti; Exemplu: ciorb rneasc, ghiveci de legume cu carne de vit, desert; Se stabilete lista cu alimentele ce trebuie procurate, aspectul acestora n stare proaspt, cantitile, locurile unde pot fi gsite i preurile orientative; Se discut despre pregtirea pentru mersul la cumprturi: bani, plase, distanele i mijloacele de transport pn la magazinele de desfacere cu argumente pro i contra alegerii acestora; Formatorul merge mpreun cu grupul de tineri i-i asist la cumprturi. Fiecare membru al grupului trebuie s cumpere un aliment i s comenteze n faa grupului cum anume l-a ales (raport pre/calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de cas etc.); La sfrit alimentele sunt aduse n buctrie, sortate i pregtite pentru gtit; Se vor discuta urmtoarele aspecte: Ce li s-a prut mai dificil ? Cum ar fi putut aciona aa nct s economiseasc bani ? Cum se face pregtirea pentru gtit ? (ex.: splat, tranat, curat, tocat etc.). Recomandri pentru formator Formatorul trebuie s se limiteze la prezentarea iniial a scopului activitii i cteva linii directoare i s evite preluarea responsabilitilor grupului; nainte de a porni la cumprturi s se asigure c tinerii cunosc orientativ preurile, tiu ce au de fcut, au stabilit n mod corect raportul meniu/materie prim necesar. Chiar dac iese prost, s evite intervenia din motive legate de risip, pierderea timpului sau cumprturi proaste; n cazul n care nu a ieit cum trebuie, s-i noteze toate observaiile inclusiv de ce anume, i s reia activitatea n alt zi. Activitatea 6 Cunoasterea buctriei Aceast lecie se bazeaz pe demonstraii practice; metodele de predare i nvare vor fi determinate de nevoile individuale ale fiecrui cursant. Buctria este locul unde se pregtete mncarea; ea este utilat de la modest la sofisticat cu instrumentarul necesar. Indiferent de gradul de utilare se identific urmtoarele elemente de baz: Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 70

Aragazul (preferabil prevzut cu cuptor); Masa de buctrie; Vase de gtit, strecurtori, toctoare; Cuite, linguri, furculie etc. Modul n care utilizm acest instrumentar depinde de ce anume dorim s gtim. n timpul utilizrii lor trebuie s se in seama de regulile legate de: Securitate n buctrie (supravegherea permanent a focului, manevrarea corect a vaselor care conin ap clocotit, a obiectelor ascuite, a aparatelor electrice etc.); Igiena spaiului, instrumentarului i nu n ultimul rnd a persoanei care gtete; La sfritul leciei tinerii vor fi capabili s cunoasc i s utilizeze corect obiectele din dotarea buctriei, s respecte normele de igien i cele de pstrare / pregtire a hranei. Durata : Variabil cteva ore. Resurse : Accesul n spaiul unei buctrii; Materie prim n funcie de meniul ales (zarzavaturi, legume, fructe etc.); oruri, bonete, mnui i prosoape de buctrie; Produse pentru curenie (burei, detergent, praf de curat etc.). Observaie Se poate solicita accesul n buctria cminului i folosirea materiei prime pentru pregtirea mesei ntr-o zi obinuit; Poate fi implicat personalul care lucreaz la acea buctrie. Procedura Lecia se desfoar n mai multe etape astfel: (a) Discuie de grup Ce este o buctrie ? De ce avem nevoie de un spaiu special amenajat ? Dac din construcie nu avem un asemenea spaiu, atunci cum am putea s-l delimitm i s-l amenajm (minimal) n acest scop ? (b) Exerciii de utilizare a instumentarului buctriei Se completeaz fia cu modul de utilizare a instrumentarului buctriei (v. anexa); ntr-o sal obinuit se vor efectua exerciii de utilizare a ctorva instrumente de buctrie: Utilizarea corect a cuitelor n cazul curatului legumelor / fructelor, tiatul i tocatul legumelor / zarzavaturilor / verdeurilor etc.; Utilizarea mixerului; Facerea / servirea unui ceai, care va fi oferit cursanilor; Se pot prepara salate de legume / fructe proaspete; Aranjarea mesei (aezarea corect a tacmurilor i veselei); Recomandri Formatorul le va arta practic modul corect de realizare a acestor activiti , dup care urmeaz participarea cursanilor sub supraveghere. Tinerii vor fi ncurajai s lucreze independent. Formatorul i va reduce treptat demonstraiile i interveniile , pe msur ce tinerii capt ncredere i competen. La sfrit se vor consuma cele pregtite, exersndu-se eventual ntr-un joc de rol diferite ipostaze posibile: oaspei / gazde, ntre prieteni, cu diferite ocazii etc; (c) n buctrie Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 71

n acest fel se accentueaz i pe necesitatea cunoaterii regulilor legate de servirea mesei, normele de igien (personal i a spaiilor de pregtire / servire a mesei), utilizarea corect a tacmurilor, poziia corect la mas, aranjarea adecvat a mesei etc. Aceast etap trebuie s ofere prilejul de participare la o situaie real, n vederea ntririi cunotinelor dobndite. n funcie de abiliti fiecare cursant va efectua, individual sau n grup, diferite secvene de pregtire a mncrii ntr-o buctrie adevrat. Se poate organiza sub forma unui concurs la care membrii juriului s fie personalul buctriei, care va acorda note pentru: Abilitile manuale ale cursanilor; Corecta aplicare a regulilor de igien; Gustul i aspectul preparatelor; Aspectul mesei etc. n juriu pot fi inclui de asemenea colegi, prieteni i educatori ai cursanilor. Recomandri pentru formator Succesul n transmiterea de informaii i abilitarea tinerilor privind pregtirea alimentelor pentru hrana personal poate fi urmrit n trei direcii: Cunotinele pe care le-au dobndit; Punerea n practic a acestor cunotine i modificarea comportamentului alimentar n conformitate cu regulile unei alimentaii sntoase; Abiliti i deprinderi n pregtirea hranei; Ultimul punct poate fi observat n mod direct, prin aplicaiile practice efectuate de a lungul leciei. Prima direcie poate fi evaluat prin rspunsuri, testare a nivelului de achiziii informaionale. A doua direcie este mai greu de evaluat i se prea poate ca dincolo de abiliti i informaii, comportamentul alimentar s se schimbe foarte greu din diferite motive. Chiar dac aa stau lucrurile i avei semnale despre acest lucru, asigurai-v c punctul 1 i 3 sunt bine nsuite de ctre cursani i ele vor lucra, n timp, n favoarea celui care le deine. La sfritul leciei se recomand o ntlnire de evaluare n care cursanii s ofere, prin completarea unor chestionare, semnalele legate de importana acordat leciei i de nivelul de cunotine n domeniu. Chestionarele trebuie s fie simplu de aplicat, extrem de selective, eventual cu mai multe variante de rspunsuri din care s aleag unul pe care l consider corect (v. anexa). Anex: Principalele grupe de alimente
Agenii nutritivi majori Funcia principal Creterea oaselor i a dinilor Grupe alimentare

Calciu Riboflavin (B-2) Proteine

Lapte, brnz, brnz de vaci, iaurt, budinc, ngheat.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

72

Agenii nutritivi majori Proteine Acid nicotinic Fier Tiamin (B-1) Vitaminele A i C

Funcia principal Stimuleaz Creterea funciile muchilor organismului

Grupe alimentare Vit, viel, miel, porc, mezeluri, ou, pasre, pete, crustacee. Fasolea uscat i mazrea, soia i produsele din soia, nucile combinate cu proteine animale sau cerealiere pot substitui o porie de carne: Toate legumele / fructele; cele cu frunze sau de culoare verde nchis ori portocalii sunt recomandate de 3-4 ori pe sptmn pentru vitamina A. citricele sunt recomandate zilnic pentru vitamina C. Produsele de panificaie i cereale, biscuii, paste, orez, preparate din porumb i fulgi, cereale integrale; se recomand produsele cerealiere fortifiante i mbogite.

Hidrai de carbon Tiamin (B-1) Fier

Chestionar de evaluare final Ce crezi despre alimente ? De ce crezi tu c mnnc oamenii ? Ce alimente / mncruri i plac i de ce ? Ce alimente nu-i plac i de ce ? Ai cumpra anumite alimente indiferent ct cost ? Ce alimente ar trebui s fie ntotdeauna accesibile, dar n momentul de fa nu sunt ? Exist alimente care i se par foarte gustoase ? Care sunt gusturile tale n comparaie cu ale prietenilor ti ? i place s ncerci mncruri noi ? Ce alimente i se par ciudate ? Eti constrns s mnnci anumite alimente ? Exist alimente care sunt la mod ? i se pare c publicitatea face ca anumite produse alimentare s fie mai interesante ? ( 13 ) Ce mnnci cnd eti fericit / trist / nsingurat / nspimntat ? d2. Deprinderi complexe : deprinderi pentru viaa n societate Adolescena este o etap complex, dificil , plin de contradicii , n cursul creia individul i desvrete socializarea. El trebuie s asimileze cunotine i deprinderi legate de stpnirea i dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaiile cu cei din jur: persoane de aceai vrst sau mai mari, de acelai sex sau diferit,prieteni, colegi, prini sau rude, oameni cu diferite poziii sociale i roluri diverse. Asumarea propriei identiti Formatorul trebuie s transmit informaii despre caracteristicile adolescenei, autocunoatere i s dezvolte abiliti n delimitarea EU CEILALI. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 73

Asigur energie

Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i este evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei; Experiena pe care o acumulm de-a lungul vieii determin o permanent dezvoltare adaptiv, dar rmnem constani n trsturile de fond: suntem mereu altfel, dar totdeauna noi nine; Ceea ce suntem fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt componentele luptei pentru devenire, ntre ele trebuind s existe echilibru i armonie; Cunoaterea de sine i educaia trebuie s stea la baza modelrii propriei personaliti; Scop Pregtirea adolescenilor pentru asumarea i exercitarea corect a statutului de adult independent n rolurile sociale fundamentale. Obiective Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale, toi la fel: se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, mbtrnesc i mor; Fixarea elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor determinate de identitatea de sex; Abilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare; Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine; Stimularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia EU CEILALI. Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii bio-psiho-sociale la pubertate i adolescen; Recomandri pentru formatori Verificarea materialului de suport al leciei naintea ntlnirilor, luarea msurilor legate de spaiu, participani astfel nct s se evite surprizele neplcute; Activitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice alternnd secvenele de pregtire prin metode afirmative, interogative i active. Metode afirmative: Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, sub forma unor mici expuneri; Exerciii utilizndu-se tehnica creion hrtie, tabla, flip chartul etc; Metode interogative: Verificarea cursantului privind gradul de nvare i de fixare a unor informaii; Metode participative Discuii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de grup. Evaluarea iniial va permite comparaia informaiei de baz, deinut iniial de participani, cu informaia similar obinut dup un timp i va demonstra influena pe care au avut-o activitile derulate i dac lecia i-a atins scopul propus. Resurse necesare Un spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate; Materiale informative de tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului sexual; Flip chart, tabl, creioane colorate; fie, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare i eventual albume foto; diferite obiecte de recuzit pentru jocul de rol; reportofon, casete audio. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 74

Activitatea 1 Aa sunt EU Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor joac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Exist foarte multe elemente ale personalitii n formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i elemente de care sunt mndri. Autocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii, a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor de dezvoltare. Ea se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile individuale n cadrul unor grupuri. Exerciiul 1 Cine sunt? Ce sunt? Fiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri: om, european, cretin, fiu/fiic; elev, prieten, coleg, frate / sor, etc. Vorbii despre voi identificnd ct mai multe roluri pe care le ndeplinii. Timp de lucru: 5 minute reflexie, 5 minute expunere individual Explicaii pentru formator n dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului. - un nivel supraordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i diferenele dintre aceasta i alte specii (eu sunt / noi suntem oameni); - un nivel intermediar al definirii propriei persoane ca membru al unui grup; este vorba de o identitate social bazat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte grupuri; - un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic; identitatea este bazat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n interiorul grupului de apartenen (eu i X suntem elevi n aceeai clas, dar spre deosebire de X care nu are frai, eu am 2 frai i tiu s cnt la ghitar). Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare? Pornind de la exerciiul 1, se discut prezentrile membrilor grupului, subliniindu-se asemsnrile i deosebirile identitare. Timp de lucru: 20 min. Exerciiul 2 Cum m prezint ? Scop Facilitarea autocunoaterii de ctre subieci. Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane. Resurse necesare: Covor /mochet; Tabl / flipchart; Creioane i cret colorat; Coli de scris; Fie de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz. Procedura: Dup ce grupul s-a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula; va trebui s-i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul informal, distractiv al lor. Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt prezentare a lor; nume, vrst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider important i cred c i reprezint. Recomandri pentru formator Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 75

Prezentarea va ncepe de la formator; Vor fi stimulai s spun ct mai multe lucruri despre ei; Nu se vor permite ironiile, ntreruperile etc. Exemplu pentru autoprezentare: M numesc sunt elev() mi place s muzica mea preferat este sunt nlat() / scund() cea mai mare calitate a mea este meseria pe care vreau s o practic mai trziu este am prieteni etc. Dup ce s-au prezentat toi participanii, sunt ntrebai dac i amintesc ce i caracterizeaz pe X, Y, Z ; apoi se scriu pe tabl elementele comune identificate la toi participanii sau lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz. Exemplu pentru sistematizarea acestor informaii: Comune Specifice Fete i biei Vrsta 16-17 ani (= adolesceni); Blonzi / brunei / ateni Reedina: Centrul de Plasament; nali / scunzi Profesia: elevi Pasiuni La sfrit se solicit participanilor s comenteze observaiile notate pe tabl i s sintetizeze cteva concluzii care s rspund la urmtoarele ntrebri: Ce anume ne caracterizeaz pe noi toi ?Ce anume ne difereniaz ?De ce natur sunt elementele care ne difereniaz ? Discuia de grup se termin cu jocul Baba oarba n care, grupul, mprit n dou, trebuie s acumuleze un punctaj din identificarea subiecilor. Fiecare membru al subgrupului va fi legat la ochi i va trebui s identifice din 3 ncercri un subiect al celuilalt grup. Va fi ajutat cu informaii legate de preocuprile acestuia i nu din trsturile fizice. Grupul ctigtor va hotr pedepse hazlii pentru nvini. Se pot propune mai multe jocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea i de a identifica reacii pozitive sau negative, n cazul unor situaii reale sau imaginare. La finalul activitii li se solicit participanilor s completeze fia de autoevaluare Aa sunt EU (v. anexa), n cazul n care timpul nu le permite aceste fie pot fi date spre completare ca tem de cas. Formatorul trebuie s insiste pentru completarea tuturor rubricilor. Este de ateptat ca subiecii s nu completeze toate spaiile sau ca informaia transmis s fie sumar. Fiele se vor pstra i se vor compara cu cele care vor fi administrate la sfritul acestui modul de pregtire. Exerciiul 3 Cu cine m asemn ? ncearc s identifici 5 grupuri distincte din care faci parte i gndete-te cum au influenat/cum influeneaz ele identitatea ta! Timp de lucru: 10 min. Explicaii pentru formator Se discut la sfritul exerciiului despre grupurile din care fac parte tinerii, subliniindu-se c fiecare dintre ei face parte din acelai grup (ex. toi sunt elevi n aceeai clas), dar aparin i unor grupuri diferite (ex. X este prieten cu Y i Z, pe cnd A este prieten cu B, C i Z, etc.). Formarea personalitii este un proces cu dubl deschidere: socializarea (integrarea social, nvarea culturii ca transfer de la o generaie la alta, etc.); individualizarea (adaptarea cerinelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor individuale specifice, etc.). n acest context conceptul de identitate este foarte important: identitatea este noiunea fundamental pe care trebuie s o avem n vedere atunci cnd vorbim despre scopurile socializrii; Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 76

ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane i, ca i cultura, nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re-construiete permanent, fiind multidimensional. n cazul copiilor instituionalizai, formatorul va sublinia n discuii pe marginea exerciiilor diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deosebii de celelalte grupuri de aceeai vrst, beneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi, aceleiai naiuni, etc. i trebuie, n consecin, s i valorifice la maximum potenialul individual pentru a se integra n viaa social i profesional fr complexe de apartenen la un anumit grup supus unor etichete discriminatorii. Exerciiul 4 Cine sunt ei? Alege din exerciiul 2 dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei caracteristici ale lor. ntreb-i pe colegii prezeni (care s-au afirmat sau nu ca aparinnd acelorai grupuri) dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele gsite de ali colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. Timp de lucru: 20 min. Exerciiul 5 Ce fel de persoan te consideri? Se va rspunde n scris, individual. Rspunsurile nu se vor discuta n grup. Fiecare membru al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar. Timp de lucru: 15 min. Sunt : Sunt o M consider: M consider o Crezi n: persoan: fiin: mai curnd 1.generos 1.foarte fericit 1.propriile fore optimist 1.indiferent 2.individualist 2.mai curnd 2.destin mai curnd 2.negativist 3.interesat fericit 3.noroc pesimist 3.susceptibil 4.nu tiu 3.mai curnd 4.nu tiu nu tiu 4.nu tiu nefericit 4.foarte nefericit 5. nu tiu Exerciiul 6 Chestionar pentru a te autocunoate Care consideri c este: Cea mai mare fericire:.. Cea mai mare nefericire:.. Cea mai frumoas floare:. Cel mai mare defect la persoana iubit: Cea mai mare calitate la persoana iubit:.. Cea mai frumoas vrst: Cel mai frumos oras :.. Timp de lucru: 15 min. Rspunsurile individuale se scriu de ctre formator pe tabl i se comenteaz cu ntregul grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 77

Exerciiul 7 Povestete despre tine! Povestete colegilor o ntmplare din viaa ta n care i-ai pus n valoare una sau mai multe caliti personale; relateaz ntmplarea i amintete-i cum te-ai simit dup aceea. Ce au spus sau au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la ntmplare (i-au mulumit, i-au recunoscut meritele, etc.)? Timp de lucru: 3 min. pentru fiecare membru al grupului. Concluziile formatorului la tem Timp de lucru: 5 min. Formatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente au manifestat copiii / tinerii n cadrul activitilor subliniind aspectele pozitive i implicarea personal a fiecruia. Joc autodescoperire: Palariile De-a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite palarii precum rolurile pe care le vom interpreta. Dandu-ne seama ce palarie ar trebui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti cred ca il jucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai bine in peisaj. Aceasta activitate le da frau liber participantilor in a alege o palarie care sa reprezinte starea de spirit zilnica a fiecaruia. Fiecare participant va trebui sa creeze o palarie pentru o alta persoana din grup, pentru a-i arata cum este perceputa. Impartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr-un grup si costientizarea fiecarui individ asupra modului in care este privit de examinator (grup). Participani : Membri ai unui grup care deja se cunosc bine n numr par. Resurse necesare : Ziare sau hartie creponat; Panglica ; Markere colorate Fiecarei persoane i este stabilit un alt membru din grup, caruia va trebui sa i confectioneze o palarie din hartie. Fiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta pentru corespondentul sau in joc. Palariile trebuie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata (ex. o palarie colorata in bleu-culoarea cerului, ar fi pentru o persoana calda cu toti cei din jurul sau sau o palarie de bucatar pentru o persoana care "aduna toate lucrurile mici si le transforma intr-un lucru mare"). Incurajati participantii sa fie creativi. Cand palariile au fost confectionate, initiati o ceremonie in care fiecare are ocazia sa isi prezinte propria palarie si sa explice palaria pe care a confectionat-o pentru corespondentul sau. Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare intr-un grup cu participanti care se cunosc bine intre ei. 1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine? 2. Cum te-ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi? 3. Cate palarii diferite porti in viata ta cotidiana? 4. Ai palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schimbi? Daca da, care sunt si de ce vrei sa le schimbi? Jocuri de autoapreciere Pentru tine, dar de la cine? Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr-un joc in care trebuie sa ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti. Invatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de imbunatatire a imaginii de sine. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 78

Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea beneficia auzind comentarii pozitive despre ei/ele si, in acelasi timp, pentru cei care trebuie sa exerseze deprinderea de a face comentarii pozitive despre altii. Intre 4 si 15 participanti Resurse necesare : Cate un plic per persoana; Hartie ; Pixuri sau creioane Procedura Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup. Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc. 1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine? 2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest lucru? 3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu? 4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti? 5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu? Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da. Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces. Oglinda Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi, greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne vedem partile bune asa cum le vad ceilalti. Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei insisi. Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup. Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai grupului si recunoasterea originilor acesteia. Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii grupului sa se cunoasca intre ei. Se poate lucra individual precum si intr-un grup Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 79

Procedura Dati fiecarui membru al grupului cate o coala alba in care sa deseneze chenarul unei oglinzi, lasand cel putin 2,5 cm spatiu pe margine.Fiecare trebuie sa-si treaca numele ca titlu si sa scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep. Cand fiecare si-a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati-le intr-un teanc. Acordati suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul alb din jurul oglinzii comentarii pozitive pentru fiecare dintre colegi. Aceste comentarii trebuie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. Incurajati grupul sa fie pozitiv. Dupa ce toti si-au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le-au creeat, si acordati timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala 1.Este vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de ceilalti? 2.Sunteti surprins de modul in care va percep ceilalti? 3.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati? 4.Cum va apreciati stima de sine? Daca grupul este prea mare, impartiti-l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se scrie in spatiul alb de pe marginea oglinzilor. Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati-le Dvs. conturul oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior. In functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti jucatorilor sa scrie orice, nu numai lucruri pozitive, dar Nu evidentiati acest fapt. Aceasta creste increderea celor cu o stima de sine scazuta in cele scrise. Activitatea 2 Identitatea sexual Adolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din punct de vedere al identitii sexuale, fiind puternic influenai de modelele culturale, ateptrile familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod. Factorii care influeneaz modelarea lor sexual nu se afl neaprat n echilibru i pot determina uneori un comportament sexual deviant, fie prin cenzurare excesiv, fie printr-o exacerbare a comportamentului sexual. Scopul Contientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa sexual este condiionat de toate aspectele vieii omului i c nu poate fi abordat corect dect n contextul relaiilor sociale i al maturizrii socio-afective a fiecrui individ. Durata :30-40 de minute. Participanti :8-10 cursani. Resurse: Tabl i cret; Hrtie, creioane; Pliante despre educaia sexual; Plane anatomice; Procedura Se mparte grupul n dou subgrupe respectiv de biei i de fete. I se solicit fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar: Bieii Fetele Fetele sunt Bieii sunt Bieii sunt Fetele sunt La sfrit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie i s se dezvolte un dialog n care tinerii de sexe diferite s nvee c diferenele sexuale nu sunt doar biologice ci i psihologice, emoionale i individuale. Rolul acestui exerciiu este de a diminua Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 80

stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile sexuale ale tinerilor. Ei confund adesea dragostea cu sexul sau atracia fizic, ignornd universul individual, calitile, prietenia pe care o pot gsi la o persoan de sex opus. Exerciii Cum m raportez la sexul opus; ce tiu despre prietenie i dragoste? Loc de desfurare: centru de plasament i cinematograf; formatorul va alege un film despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de vrsta patrticipanilor. Probleme abordate: Cum comunic cu o persoan de sex opus de aceeai vrst / mai n vrst? Ce sentimente (admiraie prietenie, respect lista va fi completat de membrii grupului) dezvolt fa de aceast persoan? Cum mi exprim aceste sentimente? Cum m comport? Exerciiul 1 Timp de lucru: 3 min. / persoan Povestii (fiecare membru al grupului) o ntmplare n care cineva v-a oferit o dovad de prietenie. mpreun cu formatorul, pe baza povestirilor, analizai: Ce caliti trebuie s aib un prieten adevrat? Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s-i devenii prieten? Exerciiul 2 Acest exercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica: Ce caliti trebuie s aib un prieten / o prieten (enumerai minimum 5)? Ce defecte s nu aib prietenul / prietena (enumerai minimum 5)? Chestionar (a se rspunde n scris, individual) Timp de lucru: 30 min. Crezi n dragostea la prima vedere? da nu nu tiu Persoana iubit ar trebui s fie: frumoas inteligent sentimental senzual sensibil nu tiu Chestionarul se lucreaz individual, apoi cu ajutorul formatorului, se listeaz pe tabl scorul calitilor / defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea individual a chestionarului. Se comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri furnizate i caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu sexul opus. Exerciiul 2 Timp de lucru: 30 min. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 81

Forma de desfurare: joc de rol. Teme pe grupe: Grupul 1 Cum facem cunotin cu o fat / un biat? Grupul 2 Cum facem prezentrile ntre fete i biei? Grupul 3 Cum facem o invitaie (la film, n ora, etc.)? Grupul 4 (format din perechi) Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum iertm pe cineva ? Formatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea exerciiului liste cu principalele formule specifice fiecrei situaii. A se prezenta / a prezenta pe cineva; a face cunotin l cunoti / o cunoti pe l cunoti pe prietenul meu O cunoti pe prietena mea V cunoatei? i prezint pe (sora mea, prietenul meu, colegul meu) Permitei-mi s v prezint pe Sunt ncntat () s v / te cunosc. Bun ziua / Salut. mi pare bine (de cunotin). S m prezint: sunt mi permit s m prezint singur. M numesc i sunt(elev n clasa, coala., prietenul lui etc) ntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al minii, fr formule explicite de prezentare. A invita, a face o invitaie nainte de a face invitaia se ntreab persoana respectiv dac este liber (aceasta este deja o invitaie mascat): Eti liber () disear? Ce faci smbt? Ai un program pentru duminic? Atenie! ntrebarea Eti liber mine sear? poate ridica o problem: dac rspunsul este da va fi dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este nu va fi dificil s accepi invitaia ce i va fi adresat. Cum vom proceda? Dac nu cunoti bine persoana care te invit, poi rspunde vag: Ah, nu tiu nc ce voi face mine sear. Sau: oh, n principiu ies cu un prieten / o prieten, dar nu este nimic sigur. Acest tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii / refuzrii invitaiei ce va urma. Dac cunoti bine persoana, poi rspunde cinstit: Depinde. Vrei s-mi propui ceva? / S m invii undeva? Trebuie s stabilii o distincie clar ntre a invita i a propune: tradiional, cel ce invit este i cel care pltete. Este deci o diferen ntre: S mergem la un film / la o pizza ( propunere, sugestie) i Te invit la un film / la o pizza. (invitaie) Cum invitm Te invit la Vrei s mergi cu mine? Vrei s dansm? Ce-ai zice de un film? A vrea s te invit A accepta o invitaie Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 82

Da, cu plcere. E drgu din partea ta. Vin cu plcere. E simpatic. De ce nu? De acord. Dac spui tu Eu tiucred c da. A refuza o invitaie E drgu din partea ta, dar Sunt dezolat (), darnu sunt liber () mine searnu potam de lucru Regret, darnu potnu-I posibilpoate alt dat Nu, nu m intereseaz. Nu-mi plac filmele Nu tiu dac sunt liber ()Poate, voi vedea(dac vrei s te mai gndeti asupra rspunsului ce-l vei da) A mulumi pentru o invitaie Mulumesc (mult). Oh, mulumesc. Mii de mulumiri.Sunt ncntat (). E foarte drgu din partea ta Nu tiu cum s-i mulumesc mi face mare plcere A rspunde la mulumiri N-ai pentru ce. Cu mult plcere. Plcerea e de partea mea. M bucur c ai acceptat Exerciiul 3 : film pe tem adecvat, la cinematograf Timp de lucru: 2 ore. Not: formatorul poate fructifica experiena din exerciiul precedent stimulnd membrii grupului s invite la acest film pe cineva astfel nct pe ct posibil s ias n perechi cu o persoan pe care o simpatizeaz. La ntlnirea viitoare se vor rezerva 15 20 min. / grup pentru comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sfritul ntregii teme (nevoia de comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la baza relaiilor dintre fete i biei, etc.). Este recomandabil ca organizarea ieirii, cumprarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofert de filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii / tineri cu ajutorul formatorului. Se vor repartiza responsabiliti: cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul biletelor, cine cumpr biletele; dac este cazul, cine se intereseaz de mijloacele de transport n comun care circul n acea zon, etc.

e. Metode i tehnici de lucru n formare. Principii metodologice

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

83

Dezvoltarea deprinderilor reprezint un proces prin care prin activiti i experiene coordonate i progresive, clienii ( adolesceni, tineri ) sunt ajutai s devin competeni din punct de vedere social, moral ,emoional, fizic i cognitiv. Dezvoltarea pornete de la nevoile generale ale tinerilor. Nu se recomand modelul bazat pe deficit , focalizat pe problemele clienilor. Dezvoltarea de deprinderi presupune colaborarea ntre diferite instituii i organizaii carese angajeaz s lucreze mpreun pentr undeplinirea unui scop comun. Dezvoltarea deprinderilor trebuie s in seama de diferenele privind etnia , religia, orientarea sexual, valorila, tiparele comportamentale. Nu este normal ca sub pretextul formrii sau dezvoltrii de deprinderi s ajungem s negm rdcoinile culturale ale clientului, s rupem individul de grupul cultural de referin. Dezvoltarea deprinderilor se bazeaz pe relaii personale ntre client i lucrtorul social ( educator etc. ) Pregtirea pentru viaa independent este o form particular de educaie non-formal, participativ, de stimulare i dezvoltare personal. Formatorul de deprinderi de via trebuie s caute s mbine metode i atitudini specifice mai multor feluri de profesionti : profesor, instructor, consilier, mentor ( vezi anexa ). Formatorii trebuie s fie ateni la motivaia tinerilor de a lua parte la un asemenea program. In nici un caz acesta nu poate fi gndit ca o activitate obligatorie, cu desfurare rigid. Aa cum se menioneaz n standard activitile nu mizeaz pe privaiune, nu se sprijin pe constrngeri iar orice abuz n acest sens, ce contravine reglementrilor n vigoare este sancionat . Va trebui eliminat pe ct posibil i participarea la activiti n virtutea unei motivatii exclusiv extrinseci ( de team sau cu gndul la obinerea unor recompense etc. ). Nu de puine ori constatm c raporturile dintre copii i aduli sunt jalonate de condiionri de tipul recompens sau pedeaps i asta face parte din maniera frecvent n care lucreaz institutiile. Venim la grupul de desen, ns ce ne dai? .Data viitoare ne mai dai creioane colorate? Daca venim ne dai ciocolat?. Va trebui s ne adaptm la aceast cultur instituional i s asigurm participanilor stimulentele corespunztoare. Dac iniial se pornete cu o astfel de motivaie, va trebui totui s facem n aa fel nct aceasta s se transforme pe parcurs. Copilul/adolescentul trebuie atras i prin argumente de coninut ale cursului: prin atmosfera de lucru creat, prin informaia transmis i modalitatile antrenante , participative , chiar distractive prin care se formeaz noile deprinderi. Este bine s reinem : Capacitatea de a-i motiva pe adolesceni este una dintre condiiile principale de reuit ale unui program de dezvoltare a deprinderilor. Pe parcursul programului de dezvoltare, va trebui s dm o deosebit importan modului de transmitere a cunotinelor i deprinderilor; vor trebui avute in vedere metode / tehnici de Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 84

formare ct mai adecvate. Deprinderile de via reprezint competene i comportamente reale. De aceea formarea, n msura n care urmrete s nzestreze pe cursant ( client ) cu abiliti noi sau mbuntite va folosi metode bazate pe nvarea experienial (= nvare prin participare activ). nvarea de tip didactic este puin eficient pentru scopul formrii de deprinderi. Achiziionarea unor deprinderi cere identificarea i folosirea acelor ocazii de a practica i aplica deprinderile ce se doresc a fi nvate. Unii practicieni evit chiar s vorbeasc de predare n legtur cu deprinderile, tocmai datorit conotaiei predrii clasice ca metod de nvare pasiv. Ei prefer termenul de facilitare a nvrii deprinderilor de via. Rolul formatorului educatorului ) este n acest caz nu numai de a preda ci mai ales de a aciona ca un facilitator ntr-un proces dinamic de predare i nvare. ( a se vedea schema din anex cu diferitele roluri ale adultului ). Nu doar o serie de lecii fie acestea practice, ci i o suit de momente de via de grup, pe care formatorii le provoac i le petrec alturi de adolesceni. Un alt principiu care trebuie avut n vedere este de a structura formarea numai dup luarea n considerare a prerilor, propunerilor,iniiativelor manifestate de copii sau tineri. Este important ca tinerii s aib posibilitatea ca pe parcursurul programului s-i lase comportamentul s evolueze ntr-un cadru sigur, avnd n vedere gradul sczut de ncredere pe care l manifest copii. Gradul de siguran este asigurat de atitudinea instructorului se recomand: Atitudine ferm: printr-o atitudine autoritar (ferm), instructorul are posibilitate ca ntr-o manier gritoare i spontan s-i determine pe copii s duc la bun sfrit o sarcin sau s rspund la o ntrebare Acceptare: instructorul va trebui s detecteze i s accepte ntre altele i sentimentele de ncordare i inhibiie ale copiilor Confirmare: innd cont de faptul c ncrederea n sine este susinut de experiene pozitive, programul de formare va trebui s se conentreze mai ales pe ce merge bine/are succes. Se poate nsui. Este bine ca instructorii s acioneze n tandem. De unul singur este dificil s se lucreze cu o grup de 8 copii, acordnd copiilor atenie maxim. Pot aprea situaii neateptate de genul: Un participant susine c el se descurc bine cu toate abilitile Participanii au comportamente negative unii n raport cu alii Un participant (nu ndrznete/nu vrea) s participe la un joc de rol Participanii din grup nu sunt suficient de ateni (se vorbete, e glgie) Posibiliti de rezolvare: Discuie (cu fiecare participant sau cu toat grupa) Etichetarea comportamentului negativ drept pozitiv. S nu se contientizeze eecurile ca instructor nu trebuie s duci o lupt s te contrazici cu clientul; mai degrab trebuie pus la prob, lsat s dovedeasc valabilitatea prerii sale importana ntlnirilor pregtitoare (evaluarea ntlnirii precedente i pregtirea ntlnirii viitoare). Pentru a preda o deprindere, formatorul trebuie s parcurg o serie de pai : Evaluarea nivelului real al nsuirii deprinderilor Motivarea adolescentului Alegerea orelor de predare i a locului potrivit Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 85

Constituirea grupului i armonizarea acestuia Predarea propriuzis Stimularea adolescentului s ncerce singur ( s-i asume riscul ) Oferirea unui feed back corespunztor Este bine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de via independent s nceap de timpuriu n condiii de maxim disponibilitate educativ i atunci cnd deprinderile se pot nva n armonie unele cu celelalte i nu n disonan ( Standard, condiia 4.2 pag. 17 ). Programele de formare a deprinderilor pot ncepe n jurul vrstei de opt ani i se pot prelungi pn dup 18 ani, n funcie de evaluarea deprinderilor nsuite. Instructorul s acioneze conform cadrului de referin i nivelului copiilor. Trebuie s se in seama dac copiii au dificulti n dezvoltarea cognitiv (nelegerea limbii i utilizarea ei ca atare). Pentru a facilita nvarea, este recomandabil a folosi, n primul rnd4 : Discuiile de grup Dezbaterile a. Brainstormingul b. Jocul de rol c. Analiza de caz d. Jocurile e. Practicarea deprinderilor f. Discuiile de grup Discuiile stimuleaz schimbul liber de opinii i i ajut pe tineri s-i clarifice anumite idei, sentimente, atitudini.Discuiile merg foarte bine dac sunt provocate de o scurt povestire, un studiu de caz prezentat anterior. Intrebrile puse de instructor: dar n aa fel nct s nu-i ncuie pe cursani i astfel s produc o reacie de jen , descurajare sau inhibare. 0 ntrebare va trebui pus ntr-un mod pozitiv, s se lase suficient timp pentru rspuns dar totodat s nu ncetineasc exagerat ritmul de activitate al grupului.Intrebrile vor trebui puse n aa fel nct s presupun rspunsuri mai dezvoltate i nu doar rspunsuri monosilabice, prin da sau nu. Exemplu : S ncepem activitatea cu o discuie liber despre haine i rolul lor De ce ne mbrcm? (Las tnrului libertatea de a se exprima n legtur cu rolul hainelor n viaa noastr). -Unii spun c hainele acoper goliciunea de aici ideea de necesitate. -Urmeaz ideea de frumos i decent. -Ne mbrcm frumos i curat pentru c noi comunicm cu cei de lng noi i prin mbrcminte. -O inut decent nseamn respect pentru tine i cei din jur. -O inut indecent sau murdar aduce dup simte dezaprobarea celor din jur, priviri indiscrete, propuneri indecente (pentru fete). Dup ce am trecut de necesitate i decen am abordat modul n care ne asortm hainele dup:
4

Exemplele din aceast parte a Ghidului provin din lucrarea Formarea deprinderilor de via independent. Manual pentru formatori, UNICEF, 2003 Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 86

culoare, materiale, nuana pantofului sau a poetei (la fete). -Bineneles c mbrcmintea trebuie adecvat fiecrui anotimp. -Se discut apoi despre modul n care trebuie s te mbraci n diferite ocazii. -Dimineaa, la serviciu sau coal ne mbrcm ntr-un fel, decent, curat. -Atunci cnd ne prezentm la un interviu pentru un serviciu, hainele trebuie alese cu grij (un costum de haine ar fi foarte bine venit). -La ocazii deosebite, seara ne putem mbrca elegant, n funcie de eveniment, chiar extravagant. -Peste zi se poate adopta i o inut sport (blugi i tricou) Moda se schimb ( i n funcie de bani, se poate accede la ea ?) -Poi s cumperi ceva ieftin dar prost sau ceva scump dar durabil. Alegerea i aparine? -Se poart discuii despre ntreinerea hainelor. -Hainele s fie curate n orice ocazie. -Trebuie s ti s calci un pantalon, o bluz, s coi un nasture sau un tiv. -Hainele trebuie pstrate frumos, ordonate n dulapuri. Activitatea se ncheie cu promisiunea de a vizita un magazin de mbrcminte.

Dezbaterile n grupul de lucru (sau lucrul n grup): Grupurile mici doi, trei, patru cursani sunt cele mai puin stanjenitoare. Odat ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n cretere se va putea trece la grupuri mai mari. Grupurile trebuie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori dup criterii date de instructori, n aa fel nct s nu lsm cursanii s-i formaze propriile lor grupuri si s marginalizeze ali participani. Va trebui s se confere responsabilitate grupurilor : de a produce anumite materiale, de a respecta timpul, de a prezenta rezultatul activitatii n plen.In acest fel, va spori solidaritatea grupului fa de realizarea sarcinii stabilite, implicarea tuturor componenilor. Exemplu : Am ales din grupa de biei, cinci, din care trei cu debilitatea mental grav i doi cu debilitate mental uoar, iar eu nu prea i-am vzut nghesuindu-se la activitile din buctrie. Ne-am deplasat n buctrie unde aveau cteva fursecuri i cte un pahar cu suc. Le-am spus c urmeaz s pregtim ceva de mncare, dar de data aceasta eu am s asist, iar ei trebuie s gteasc. Trei dintre ei erau entuziasmai, iar ceilali doi mai rezervai. nainte de-a ncepe treaba, i-am ntrebat ce neleg ei prin buctrie. Buctria este o parte din gospodrie! mi-a rspuns unul din biei. Buctria este locul unde pregtim mncarea i unde dormim vara! a rspuns altul. Urmtoarea ntrebare a fost: Ce trebuie s se gseasc ntr-o buctrie? Rspunsurile au fost clare, deoarece se aflau deja n buctrie, iar copiii au nceput s nu se mai simt stingheri. Cte mese se pregtesc zilnic n buctrie i cum se numesc ele? Domnu nu tiu cum se numete prima, cnd mncm cel mai puin mi-a spus un elev. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 87

Astzi ncercm s pregtim o mas de prnz, dar fr ciorb, adic felul unu. O s facem cartofi prjii i o salat! Ce trebuie s facem prima data? S curm cartofii, mi-au rspuns. Nu. S stabilim cte porii facem. O s avem nevoie de 6 porii. Apoi? S curm cartofii! Cartofii nainte de a fi curai trebuie splai! Dar nu-i splm dup ce-i curm? Da, dar aa vom fi foarte murdari i se mrete riscul de a ne mbolnvi. Trei biei s-au ocupat de splatul i curatul cartofilor i doi de splatul roiilor, castraveilor, a cepei i de pregtirea salatei. Unul dintre ei a spus c i este fric s curee cartofi, s nu se taie, el doar i spla. I-am artat cum trebuie fcut. A fost mai greu la nceput, la primi doi cartofi, dar s-a obinuit. Dup ce i-au tiat pai, lucru mai greu a fost s-i pun n uleiul nchis. Nu-i mai uor s-i punem n uleiul rece i apoi s punem tuciuleul pe foc ca s nu ne frigem? a ntrebat unul din ei. I-am explicat de ce nu e bine, am pstrat doi cartofi i la sfrit iam demonstrat. Cnd au terminat de gtit, i-am pus s aranjeze masa ca i cum s-ar servi i ciorb i desert. Toi au pus numai lingura i furculia. Dup ce le-am explicat cum trebuie aranjat vesela, mi-au spus: Ce rost mai are s murdrim attea tacmuri Le-am explicat c trebuie s tii s mnnci manierat, chiar dac acas nu respeci ntocmai regulile, c este mai bine s tii, ca s nu te faci de rs n societate. Am povestit o ntmplare cu cineva care a mers la restaurant i a mncat ostropel de pui. Si cnd i s-a servit mncarea i-au pus pe mas i un bol cu ap i petale de trandafir pe deasupra. n timp ce mnca a but i apa din bol creznd c aa trebuie. Mai trziu, a observat pe cineva care de fapt se spala pe degete n acel bol Cred c aciunea a fost reuita, mai ales c i-am auzit dup aceea povestind colegilor cum se pregtete i se servete corect masa. Autor: instructor de educatie Ilie Vasile, Centrul de plasament Plopeni, Prahova Brainstormingul Tehnica prin care se accepta orice fel de raspuns exprimat la o anumita tema propus. Nu se evalueaza n nici un fel rspunsurile, ci doar se consemneaz pe o tabla sau pe o foaie de hartie. Urmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se incredinteaza tot grupului. Aceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde: - apar probleme sensibile sau controversate si se impune o explorare a situatiei; - se impune incurajarea participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti - se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii. Exemplu : Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii. Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE; Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe). Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de ciudate ar fi opiniile lui.. Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 88

La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca: Toi oamenii mnnc; Alimentele sunt foarte variate; Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate; Mncm pentru c ne este foame etc. Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile. Jocul de rol Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii posibile de viata. Uneori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne exprimam propriile noastre idei sau sentimente.Aceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit. Ea impune: - utilizarea voluntarilor ( nu poate fi obligatoriu), a celor care sunt mai energici si mai extravertii; - implicarea si a instructorului intr-unul dintre roluri; - asigurarea n prealabil a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire; - utilizarea unei minime recuzite: plrii, cri de joc cu nume scrise pe ele, peruci - obinerea unor momente hazlii dac se poate - mparirea grupului n grupe mici ( eventual perechi n care fiecare s aib rolul su) n acest fel eliminndu-se sentimentul de jen de a se afla in faa clasei sau grupului mai mare. Exemplu : Personaje: trei personaje interpretate de cursani. Scenariu: Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare, complexat de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten. tefan, prieten cu Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei, ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac sport. ntr-o zi Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre. Victor se opune i ncearc s le explice c nu procedeaz corect. Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe care Andrei i-o face lui tefan. Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ? Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ? Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ? Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre alimentaie i sntate; Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol; La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii. Analiza de caz Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 89

Analiza de caz sau de situatie este o povestire imaginar care permite cursanilor s ia o decizie privind modul n care o persoan ar trebui sa acioneze sau s rspund i ce consecine ar putea s aib aceste aciuni.Se evit referirea cursantilor la propriile lor experiene, ceea ce poate fi stnjenitor pentru ei la un moment dat. Exemplu Exercitiul Arborele cauzal Scop : a-i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice problema intr-un timp scurt. Instructaj: Discutai despre modul n care, n activitatile pe care fiecare le desfoar se regsesc obiective imediate, pe termen scurt care la rndul lor sunt condiii pentru atingerea unor scopuri mai ndeprtate (ca de exemplu dau tez astzi i am n vedere obinerea unei diplome n viitor). De multe ori copiii din centrele de plasament consider c singura cauz pentru care ei nu pot face anumite lucruri este lipsa banilor i sunt cantonai n aceast concluzie. Istorioar "Paul se duce la ora 16:00 s rezolve o problem la biroul forelor de munc i funcionara i spune c nu mai este program cu publicul. Paul pierde ajutorul de omaj pe luna respectiv. Haidei s analizm mpreun motivele pentru care Paul nu a ajuns la timpul potrivit pentru a obine ceea ce dorea." Facei rapid un tur de mas ntrebndu-i pe tineri de exemplu de ce cred ei c Paul, un personaj imaginar, nu a ajuns la timp la o ntlnire pe care i-o programase. Utilizai plana notnd n mijlocul ei problema i ncercnd s rspundei la ntrebare notnd n partea de jos a cadranului motive invocate de tineri. Deci ntrebarea care va trebui s v ghideze este permanent DE CE? Pentru o abordare eficient i o bun planificare trebuie nceput cu problemele marcate cu stelu, consecinele mascnd uneori cauzele reale care le-au produs. Practicnd acest exerciiu se poate ajunge la punctul cu care ar trebui s nceap orice planificare, astfel nct obiectivele s poat fi atinse n timp util i cu maximum de eficien. Acest exerciiu poate fi urmat de o planificare a activitilor ncepnd cu ultimul nivel ale schemei: paii coreci pe care personajul ar trebui s-i urmeze pentru a-i atinge obiectivul de a ajunge la timp la ntlnirea cu funcionarul de la Forele de Munc.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

90

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

91

LOGICA PROGRAMARII PARTICIPATIVE ESTE IMPORTANT SA SUBLINEIM FAPTUL CA O PLANIFICARE (PROGRAMARE) EFICIENTA ESTE RODUL UNEI ACTIVITATI CONCERTANTE , DE ECHIPA, INTERDISCIPLINARA. PROIECT/PLAN Ceea ce ne propunem sa facem la un moment dat. Tot ceea ce omul doreste sa modifice intr-un anumit sens. Proiectul este ansamblul actiunilor cara sa va permita, intr-un interval de timp, cu mijloace date, sa treceti de la o situatie problematica A la o ameliorare-B Planificare Actiunea de a prevedea si de a organiza o suita de actiuni pe care dorim sa le implinim pentru atingerea unui rezultat. Programarea este o suita logica si metodica de etape care sa permita, plecand de la observarea unei situatii, propunerea unui anumit numar de activitati pertinente, coerente, si planificate in vederea ameliorarii acestei situatii.Pentru siguranta caracterului metodic al procesului de planificare ne propunem dscrierea celor 5 faze successive si ordonate. Cele 5 faze: Fiecare etapa se prezinta astfel: Observarea, evaluarea Obiectivele fazei: spre ce ne indreptam Analizarea problemelor Planiifcarea obiectivelor si stabilirea strategiei Activitatile fazei: ansamblul actiunilor desfasurate pentru Planul de actiune atingerea obiectivelor Evaluarea planificarii Rezultatele fazei: descriu ceea ce activittaile ar trebui sa determine. Aceste rezultate permit stabilirea succesiunii fazelor Obiectivele fazei 1. Stabilirea unei viziuni globale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. Identificarea acestora precum si a problemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele problemei. Activitatile fazei 1 Colectarea de date dupa 3 axe: Nevoi / cereri Nevoile

resurse si competenta

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

92

Sunt probleme observate de profesionisti insa nu doar observatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare. Cererile Sunt expresia unor probleme traite de tanar Resursele si savoir-fair Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii problemelor Cerere exprimata de tanar

Campul problemelor care sa devina subiectul unui plan de asistenta

Nevoile observate De profesionisti

Resurse si competenta

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

93

In etapa de explorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia obtinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma observatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul beneficiar. Pentru stabilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind confruntate cu observatiile profesionistilor. Cum sa formulam problemele Exista o tendinta generala de a exprima problemele observate sau identificate in termenii absentei unei solutii deoarece , in general, o persoana care formuleaza de obicei o problema o face ghidata de experienta personala . Ori, problemele trebuie formulate ca o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o jena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr-o situatie data, bine delimitata. Formularea trebuie sa fie precisa, nuantata si sa dea indicatori de timp, populationali, de grup tinta, de loc. Spre exemplu: Intr-o comunitate se formuleaza o problema Nu este apa. Ce se constata Este apa, insa aceasta nu este potabila In continuare se reformuleaza problema Nu este apa potabila Ce se constata Este apa potabila insa nu regulat Nu este apa potabila regulat Anumite persoane au apa potabila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa. Este dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa Ori, problema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate Concluzia in urma demersului logic In timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa aiba acces in mod regulat la apa potabila. Sinteza datelor culese la evaluare Nevoi Observate de profesionisti Cerere Formulate de tanar Cunoastere/resurse, competente Ce exista local Probleme De aici pleaca planul

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

94

Deseori avem tendinta de a identifica problemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o problema de priorizare, xista si alte criterii de care trebuie tinut cont: frecventa problemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic, social, economic. Daca abordezi problema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung? Rezultate ale etapei de observare-evaluare: echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si sistemica Un anumit numar de probleme sunt identificate si listate O problema (absenta unei deprinderi sau competente) este enuntata si este stabilita prioritatea.

ANALIZAREA PROBLEMELOR Obiective: a. Identificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale problemei prioritare b. Identificarea nevoii

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

95

Arborele causal Reprezentarea grafica sub forma de arbore si trunchiul simbolizand problema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le produc. Arborele se imbogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti, tineri, parinti, etc. Operational cauzele pot fi grupate in familii. Aceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de 3-4. Efect Efect efect1 efect efect efect2 efect efect3 efect

PROBLEMA Cauza directa 1 De ce? Cauza cauzei 1 De ce? Cauza cauza cauza cauza cauzei 1 De ce? cauza cauza cauza cauzei 2 De ce? cauza cauza Cauza directa 2 De ce ? cauza cauzei 2 De ce? cauza

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

96

In acest stadiu problema se poate nuanta: Se pot stabilii sau formula anumiti indicatori care sunt variabile ce au ca obiect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a unei evolutii. Arborele te ajuta sa stabilesti mai usor indicatorii Arborele poate nuanta problemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele Tabel recapitulativ Cauzele Se identifica o data cu construirea arborelui Costurile de reintegrare sociala sunt foarte mari Argumentarea indicatorii Sursa Unde este posibil sa gasesti valoarea indicatorului Costul respectiv este disponibil in statisticile primariei sau caietul administrativ al imobilelor. Salariul mediu este obtinut din statistici nationale

Informatie ca aceasta cauza sa Permite masurarea amplorii existe cauzei Cu salariul existent nu se pot Costul propriuzis/salariu mediu acoperii costurile de intretinere

Exemplul 2 CAUZE ARGUMENTE Se identifica o data cu Informatie ca aceasta cauza sa construirea arborelui existe Oamenilor le este teama de Cand merg pe strada in tinerii cu deficiente compania lor, copiii ii evita, adultii intorc capul INDICATORI Permite masurarea amplorii cauzei NUmarul de personae care ar declara ca au o anumita teama de persoanele cu disabilitati SURSA Unde este posibil sa gasesti valoarea indicatorului Anchete de tip sodaj de opinie in comunitate. Daca nu exista, ea poate fi organizata special pentru a obtine datele necesare.

Obiectiv 3 Stabilirea unei piramide a obiectivelor Stabilirea obiectivelor generale, intermediare si specifice Pentru obiectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

97

Obiectivul general este direct formulat de o maniera pozitiva plecand de la problema. Problema Obiectiv general Tinerii cu dizabilitati nu au suficiente deprinderi pentru a se integra social Piramida strategiei Ameliorarea deprinderilor de viata si de integrare ale tinerilor dintr-o anumita comunicare Ameliorarea integrarii tinerilor cu dizabilitati Imbunatatirea deprinderilor de privire viata independenta a tinerilor cu dizabilitati la problemele acestor tineri Sensibilizarea comunitati cu

Imbunatatirea accesibilitatii la Tinerilor la servicii de socializare Deprinderilor de viata

Imbunatatirea scolarizarii tinerilor ci dizabilitati in domeniul deprinderilor comune de auto-gospodarire

Ameliorarea accesului profesionale si de imbunatatire a

Pregatirea personalului de Specialitate Stabilirea unei retele de apartamente si asistenta in aceste locuinte pe o perioada de autonomizare

Stabilirea unei curricule de invatare

Achizitionarea de echipamente

La sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto-gospodarire

La sf.programului 8 tineri cu dizabilitati au competente si un loc de munca 98

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

99

Jocurile Jocul este definit ca divertisment, recreaie bazat pe diferite combinaii de calcul sau hazard Jocul de voie activitii s se manifeste. Legile i uzanele jocului : este suficient s le cunoti i s le aplici n mod inteligent. Ele nu-l stingheresc dect pe nendemnatici care se ncurc n reguli, pe proti care le ignor sau pe imbecili care le cred absolute ( Dicionarul Larousse ). Fiind creaii sociale prin excelen, este evident c jocurile ajut n procesul de socializare. Toi specialitii sunt de acord c activitatea lidic are efecte pozitive asupra creativitii, mbuntirii flexibilitii i adaptrii la nou. Jocurile didactice pot fi folosite i la : cunoaterea reciproc n cadrul grupului, educarea toleranei, evitarea excluderii, asumarea responsabilitii, stimularea comunicrii. Tipuri de jocuri : Execiiu individual cu rol de a-i obinui pe copii i tineri cu dialogul interior, le ncurajeaz spiritul critic, puterea de introspecie i concentrare. Jocul de confruntare : n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite strategii. Cei care pe practic corect vor ctiga. Jocul are nevoie de un regulament clar i de un arbitru corect. La sfritul jocului, ctigtorii vor primi un premiu simbolic. Jocul de simulare : folosit pentru a nva anumite modele comportamentale i procese pe care obinuiete cineva s le foloseasc ntr-un rol specific, real sau simulat. Este un model de realitate care permite participanilor s experimenteze limitele i s descopere aspecte noi. Jocul trebuie urmat de o discuie evaluativ asupra semnificaiei jocului si asemnrilordeosebirilor dintre acesta i viaa real. Practicarea deprinderilor Exemple ( Din ghidul Programelor Casey ) Tineri care sunt deja n posesia propriului carneel de bucate i adaug reete pentru a le folosi atunci cnd se vor muta n propria lor cas. Tineri care merg n mod curent s cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de plasament sau pentru propriile nevoi. Tineri care ajut la rezolvarea unor sarcini gospodreti. Tineri care economisesc bani cu scopul de a cumpra ceva n viitor. Asemenea deprinderi trebuie ncurajate. Alte tehnici care pot fi utilizate: Folosirea unor grile cu rspunsuri de tipul adevarat / fals Desene care s poat fi comentate Informatii utile sub forma unor pagini separate ce vor fi nmnate cursanilor c. Utilizarea resurselor existente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de deprinderi. Conform cerinelor formulate prin standard, activitile de deprinderi de via se pot desfura att n mediu instituional ct i n mediu deschis. Acesta din urm este de preferat, favoriznd experiena social i deschiderea ctre comunitate, experiena, nvarea prin aciune Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 100

Fr dotrile corespunztoare, un programul referitor la Cunotine de baz pentru gtit nu ar putea fi aplicat n mod eficient. Este nevoie de amenajarea unei mici buctrii, cu consumabile de rigoare, asemntoare celei din familie care s poat fi folosit de grupuri mici de tineri sau chiar individual. De menionat modul n care unele proiecte desfurate au surmontat asemenea dificulti, apelnd la mijloace simple, necostisitoare dar pornind de la folosirea imaginaiei educatorului, uneori ajutat i de imaginaia clienilor ( copii ). Organizarea unor proiecte de formare sau de dezvoltare a deprinderilor presupune i existena unor fonduri minimale care s permit procurarea consumabilelor necesare sau asigurarea mobilitii necesare a cursanilor. Responsabilul de caz trebuie s aib studii superioare socio-umane si experien practic n domeniul proteciei copilului si familiei - inclusiv n domeniul proteciei si asistenei copilului cu dizabiliti. Resursele de baz oferite nainte de trecerea la viaa independent Adolescenii trebuie s aib anumite resurse de baz nainte de trecerea la viaa independent. Resursele necesare includ: o variant de locuire o surs de venit posibilitatea de a-i permite s beneficieze de servicii medicale o relaie pozitiv cu cel puin o persoan adult care recunoate punctele tari ale tnrului, nelege nevoile tnrului i se angajeaz s-1 ajute s treac spre viaa independent informaii despre resursele pentru copii transport pe care s i-1 permit i pe care s tie cum s-1 foloseasc surse de cumprare a produselor de baz la preuri mici informaii despre propria persoan i despre familie i date de identificare numele diferitelor orientri religioase, dac dorete surse de petrecere a timpului liber cu costuri reduse sau deloc cunoaterea a ceea ce are de fcut n caz de urgen accesul la grupuri de prieteni cu comporamente pozitive cunoaterea sistemului juridic pentru aduli accesul la mijloace de recreere cunoaterea sistemului de protecie a persoanelor adulte ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA SERVICIULUI SDVI Organizarea serviciului SDVI se poate realiza att la nivelul serviciului public specializat cat si la nivelul OPA. Metodologia de organizare a serviciului, descrisa mai jos, se refera in primul rnd la organizarea serviciului in cadrul SPPC. La nivelul OPA, organizarea unui astfel de serviciu trebuie sa tina cont de normativele de personal si atribuiile descrise in acest capitol. La nivelul SPPC, organizarea serviciului se va realiza dup cum urmeaz: Recrutare de specialiti : in cadrul serviciului vor activa specialiti din domeniile: asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si medical; specialitii trebuie sa aib experiena in domeniul proteciei copilului, ngrijirii copilului institutionalizat si cunstinte aprofundate in domeniile specifice. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 101

Activitatile de depridneri de viata independenta pot face obiectul activitatii unui centru specializat sau progam specializat pentru atingerea acestui tip de obiective specifice sau pot fi desfasurate in cadrul centrelor de plasament, centrelor de zi, apartamentelor de tip familial si altor servicii deja existente. Elaborarea propunerii de modificare a organigramei, statului de funcii si a Regulamentului de organizare si funcionare a instituiei; propunerea trebuie avizata de Colegiul Director si naintata spre aprobare Consiliului Judeean. Aprobarea modificrii organigramei, statului de funcii si a regulamentului de organizare si funcionare a instituiei; angajarea personalului urmarindu-se criteriile menionate la recrutare; pregtirea personalului. Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numrului personalului angajat, trebuie realizata in urma analizei de nevoi. In vederea realizrii acestei analize se vor lua in considerare cu prioritate numrul copiilor institutionalizati, numrul instituiilor si rata de ncrcare copil/ educator sau copil/ asistent social la nivelul centrului de plasament. Indiferent de dimensionarea serviciului, SPPC trebuie sa depun eforturile necesare optimizrii raportului copil/refernt de formarela nivelul fiecrui centru de plasament. Serviciul acioneaz pe baza interveniei individualizate, structura serviciului fiind in acest mod flexibila pentru a rspunde nevoilor clientului, (vezi principiul interveniei personalizate). Astfel, in cadrul serviciului va activa un grup de specialiti cu funcia de supervizori a echipei de implementare a PIS. In desemnarea responsabiliulor, coordonatorul SDV va lua n considerare: expertiza profesional necesar unui manager caz si unui responsabil de caz, numrul de cazuri din responsabilitatea acestuia (12 conf standardului), complexitatea cazuisticii respective, relaia sa cu copilul si familia, colaborarea cu reeaua de servicii si cunoaterea n ansamblu a problematicii respective. FORMAREA DE PERSONAL Cum sunt identificate nevolie de formare ale profesionistilor ? (Cazuri, exemplificari) Este desigur necesara formarea profesionistilor atunci cand exista indicatori masurabili care semnalizeaza o nevoie intr-o anume directie (de ex. : din clientele unui serviciu pentru deprinderi de viata au cel putin un avort, si au doua avorturi. Este indicata in acest caz o formare a profesionistilor in consiliere si planning sexual, in consiliere pe teme de viata de cuplu, etc.) Este important pentru toata lumea sa inteleaga ca specialistii din domeniul social sunt oameni cu sentimente, conduite si valori proprii. Clientii acestor specialistii sunt adesea persoane dificile, agresive, in suferinta, anxioase, victime ale abuzurilor s.a.m.d. Este de aceea foarte important ca munca lor sa se desfasoare intr-un cadru sigur si securizant. Cind acest cadru este slab si nesigur este limpede ca exista o nevoie de formare caci nu se pot rezolva toate problemele doar prin intermediul superviziei. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 102

Cu toate acestea, pentru a putea face fata complexitatii muncii cu copii si tineri institutionalizati / ocrotiti in sistemul de protectia copilului, profesionistii dezvolta o serie de strategii de functionare si adaptare. Este in acest caz necesara o formare pe problematica aparuta. Cel mai adesea este vorba de folosirea cu precadere a catorva mecanisme de aparare specifice in domeniul social. Mecanisme specifice de adaptare ale profesionistului care semnalizeaza nevoia si obiectivele formarii: Identificarea cu clientul Sunt atribuite clientilor sentimentele si atitudinile profesionistului. Sunt asteptate de la client capacitati nerealiste de redresare si rezolvare a problemelor ( Imediat ce termina scoala profesionala isi va gasi o slujba si noi il vom putea integra in societate. Nu cred ca un tanar asa de bun a putut face asa ceva). Ca rezultat, vor aparea PPI uri fara nici un fel de legatura cu realitatea sau cu adevaratele nevoi si posibilitati ale clientilor. De asemenea exista riscul de a forta clientul sa se angajeze in niste demersuri si scopuri diferite de resursele de care dispune si drept urmare vor urma noi esecuri care vor reduce si mai mult stima de sine si asa scazuta a respectivului si implicit spre o si mai proasta functionare. Este evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate. Nu vor putea fi oferite in acest fel suficiente posibilitati de schimbare interioara si crestere/maturizare afectiva. Este probabil ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt (inselate) neindeplinite sa apara tendinta de respingere a clientilor. Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a profesionistului. Inverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la aparitia simptomului de incompetenta la profesionisti. Exemplu: Un tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga batalie cu angajatorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el demersuri pentru angajare, se duce el sa vorbeasca cu alti patroni, il impinge pe tanar de la spate si acesta este angajat in alta parte. Povestea se repeta. Si inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa aiba de-a face cu acel client, vrea sa-i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de birou caci nu mai poate s-o ia din nou de la capat. Minimalizarea suferintelor clientului Apare din necesitatea profesionistilor de a se proteja de imaginea suferintei si esecului beneficiarului. Si in acest caz vor aparea PPI-uri nerealiste prin masurile care in cel mai bun caz vor ajuta clientul sa supravietuiasca in nici un caz nu vor contribui la cresterea si maturizarea sa pentru ca nu sunt legate de nevoile sale si nici de nivelul sau de dezvoltare. Exemplu: Clientul se plange profesionistului ca nu poate face fata unui program de 8 ore intrucat are probleme cu coloana, cu inima, etc. Este stimulat de profesionist sa continue pt ca altfel ar fi lenes, puturos, neserios. Doar nu vrea sa strice bunatate de PPI? Inlocuirea problemei Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 103

Se petrece atunci cand problemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare. Profesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al problemei si se amageste cu gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate problemele vor disparea. Este stilul de lucru asa-zis pompieristic al solutiei salvatoare. Eventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a problemelor dar acestea vor aparea in continuare la clienti. Aceasta strategie are avantajul pentru profesionist ca-i da sentimentul ca a facut ceva si deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit deja din sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta problemei si scapa oricaror statistici. De aceea este folositor sa existe o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp. Acest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare nu exista suficienti bani pentru a rezolva toate problemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa rezolvare. Exemplu: Un tanar este respins de la 20 de interviuri. Profesionistul se decide ca este vorba de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Face demersuri la diferite fundatii si obtine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. La al 21 - lea interviu clientul este acceptat. Nimeni nu se mai oboseste sa-i explice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele acelea la interviu. 4. Proiectia neajunsurilor Profesionistii experimenteaza propriile lor neajunsuri atunci cand lucreaza cu clientii. Este foarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea / minimalizarea sau incercarilelor de evadare ale clientilor din fata realitatii. Sentimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intarite. In loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii ajung adesea sa se considere incapabili. Apare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. Adesea aceasta strategie se succede unei perioade de supraidentificare. Exemplu: Un profesionist discuta cu un altul: Normal ca nu pot sa-l invat ce trebuie pe acest tanar, mi-ar trebui mult mai mult timp si mai multi bani pentru asta... Introiectia Datorita haosului si dezorganizarii interne a clientului cu care se confrunta profesionistii se poate intampla ca aceasta sa se transmit a si sa se introiecteze la profesionist. Ca rezultat se poate intampla ca profesionistii in cauza sa aiba o activitate frenetica sau din contra sa fie blocati de neputinta. Cel mai adesea acest lucru se intampla atunci cand apar abuzuri sexuale. Exemplu: In mijlocul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s-a ajuns la problema unui client victima a abuzului, toata lumea a inceput sa vorbeasca si sa se invinuiasca reciproc pentru lipsa de atentie, de grija, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca nu si-au dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s-a incheiat fara sa fie propusa nici o solutie. Retragerea Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 104

Profesionisti se simt incapabili sa actioneze si asta duce la o retragere atat emotionala cat si fizica. Chiar si o intalnire cu clientul va fi evitata iar daca totusi clientul apare va fi evitata discutarea problemei importante. Aceasta strategie apare cel mai adesea atunci cand profesionistii stiu ca nu pot face nimic pentru a ajuta clientul. Exemplu: Clientul vine pentru a discuta despre termenul pe care il are pentru a-si gasi un job. La plecarea tanarului profesionistul realizeaza ca nici macar nu a adus vorba despre problema in cauza. Reducerea complexitatii Pentru a depasii problemele profesionale complexe profesionistul desface in bucati problema si apeleaza la o schema simpla de rezolvare astfel incat sa se potriveasca propriei scheme de rezolvare bazandu-se pe propriile premise. Se poate ajunge astfel la o functionare inrudita cu birocratia in care daca clientii nu indeplinesc conditiile unei scheme de functionare, punctul lor de vedere nu are nici o importanta. Exemplu: Clientul a intarziat 20 de minute la intalnire. Inainte insa sa apuce sa explice de ce si cum, este dat afara si admonestat pentru neseriozitate. Gandirea normativa si schimbarea de rol Profesionistii ajung sa se bazeze in activitatea profesionala pe propriile norme si valori morale. Desigur insa ca, clientii pot avea alte valori si poate nu au integrat toate normele morale. Profesionistii pot aluneca foarte usor in roluri de salvator, acuzator, detectiv, s.a. Se ajunge astfel la un conflict de rol: clientul este cel care trebuie ajutat nu judecat sau acuzat si nici salvat. Daca interventia specialistilor are un rol pozitiv cu atat mai bine; nu trebue insa sa existe expectatii miracloase la fiecare caz si client. Exemplu: Un profesionist explica clientului: Nu are nici un fel de importanta in ce fel se poarta fratele tau cu tine, esti dator sa-l ajuti pentru ca sangele apa nu se face Aspecte simple de urmarit in cazul necesitatii unei formari: 1. Frica profesionistilor de a fi expusi furiei beneficiarilor. 2. Stapanirea si continerea propriei agresivitati. 3. Manifestarea dorintei de a avea satisfactie sufleteasca si profesionala in lucru. 4. Sprijinul profesional pe care se pot baza profesionistii. 5. Sentimentul incompetentei. 6. Asumarea responsabilitatii. 7. Proiectarea responsabilitatilor. 8. Sentimentul de responsabilitate pentru tot ceea ce i se intampla clientului. 9. Probleme in demarcarea vietii personale de cea profesionala. 10. Autovictimizarea profesionistilor. 11. Ambivalenta afectiva fata de un client 12. Ambivalenta fata de propria pozitie. 13. Dorinta de a avea mai multe parghii de control. Toate aceste probleme identificate (cel mai usor in reuniuni de echipa) pot indica chiar directii de actiune. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 105

SUPERVIZARE Este un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin: - sprijin informational; - suport emotional; - abordarea prin prisma teoretica a cazurilor; - asigurarea unei priviri obiective; - posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general; - monitorizarea cazului. In fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala . Prin supervizare angajatul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera posibilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica. Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt: - se realizeaza in interesul clientului; - este definita de politica institutiei; - supervizarea inseamna impartirea responsabilitatii; - este regulata si continua; - implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin; - promoveaza practica competenta, controlabila si imputernicita; - promoveaza practica antidiscriminatorie; - este bazata pe principiile invatarii adultului. Supervizarea indeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport. Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii: - supervizarea formala structurata, focalizata si contextuala; - informala de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza - individuala relatie directa supervizat - supervizor; - de grup fiecare membru al grupului invata din experienta celorlalti.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

106

Exemplu: Cel mai des utilizata in cazul retelelor a fost supervizarea de grup, datorita numarului mare de lucratori sociali (20) si un singur supervizor. In intalnirile lunare de supervizare de grup fiecare lucrator social prezenta situatiile dificile cu care se contrunta. Toate aceste situatii erau dezbatute, fiind comparate cu experiente similare ale colegilor. In prezentarile cazurilor problema erau mentionate urmatoarele aspecte: - situatia initiala a familiei; - situatia actuala; - in ce a constat interventia asistentului social; - metode folosite; - lectii invatate. In intalnirile de grup au fost discutate si activitatile comunitare realizate de catre lucratorul social. De asemenea, s-a considerat obligatorie consultarea supervizorului in momentele cheie ale cazului: preluarea informatiei, planificarea interventiei, inchiderea cazului. In etapa de interventie, supervizarea individuala s-a realizat numai la solicitarea lucratorului social. Supervizarea de grup se concretiza cu completarea unui raport de intalnire, iar supervizarea individuala cu fisa de supervizare (atasa la dosar) si raportul de supervizare. Intreruperea relatiei de asistare a familiei trebuie sa fie precedata de o perioada de pregatire si intarire a familiei. Familia este anuntata inaintea intreruperii relatiei de asistare. Aceasta decizie se ia prin consultare cu supervizorul si se concretizeaza in raportul de inchidere a cazului. Orice caz poate fi redeschis in momentul in care situatia familiei impune aceasta decizie.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

107

Glosar de termeni ACLSA-Evaluarea Deprinderilor de Viata Ansell-Casey A.N.P.D.C Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului; C.P.C. Comisia pentru protectia copilului; D.G.A.S.P.C.- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului; DVI-Deprinderi de viata independenta S.P.A.S. Serviciul public de asistenta sociala. SDVI - Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent Ancheta social este evaluarea asistentului social i se realizeaz n urma vizitelor la domiciliul familiei i interviurilor pe care acesta le va purta cu membrii familiei, rudele, vecini, prieteni apropiai ai familiei i alte persoane ori profesioniti din reeaua social a familiei. Se recomand ca o parte din interviuri s se realizeze n echip, de ctre un asistent social i un psiholog sau un alt membru al echipei pluridisciplinare. specialitate elevilor cu dizabiliti integrai individual n coala de mas n vederea depirii dificultilor de nvare i de integrare socio-profesional. Copil persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legii; Contractul cu familia este un document ncheiat ntre familie i instituia responsabil care prevede scopul, responsabilitile, obiectivele i activitile ncadrate n timp, necesare implementrii planului personalizat de servicii. El cuprinde clauze comune, condiii de modificare sau reziliere i semnturile prilor implicate. Familie parintii si copiii acestora; Familia extins cuprinde rudele copilului pn la gradul al IV-lea inclusiv. Familie substitutiva persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care, in conditiile legii, asigura cresterea si ingrijirea copilului; Fia de nregistrare a copilului este prima fil din dosarul copilului care cuprinde datele de identificare ale copilului i prinilor sau reprezentanilor si legali. Fia psihologic este un instrument de nregistrare a rezultatelor psihologice i de redare ntr-o manier sintetic a profilului psihologic al copilului. Genograma este reprezentarea grafic a arborelui genealogic" pe trei generaii. Managerul de caz este un profesionist din aria proteciei copilului, cu experiena practic bogat i cu abiliti de coordonare, analiz, sintez i monitorizare. Acesta este responsabil, conform standardului minim de calitate pentru managementul de caz publicat 2004 de realizarea si implementarea PIP (Planul individualizat de protectie pentru copiii cu masura de protectie). Pentru copiii fara masura de protectie se elaboreaza un plan de servicii care sa previna separarea copilului de familia sa. Planul individualizat de protectie documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii acelui copil care a fost separat de familia sa, intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil; Planul de servicii documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si prestatiilor, pe baza evaluarii psiho-sociale a copilului si familiei, in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa; reprezentant legal al copilului parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil; Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 108

Raportul de evaluare complex reprezint analiza i sinteza tuturor informaiilor referitoare la caz i a recomandrilor membrilor echipei pluridisciplinare precum si propunerea de ncadrare ntr-un grad de handicap i orientarea colara i profesional. Abandon (nevroza de ~): nevroza dcu tulburari care au ca obiect mai ales relatiile afective precoce. Aceasta nevroza se caracterizeaza clinic printr-un sindrom asociant : angoasa, agresivitate si depreciere de sine. Aviditatea afectiva a subiectului suscita mai devreme sau mai tarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. Se manifesta din copilarie dar se manifesta de fiecare data cand o imprejurare de viata trezeste sentimentul de frustrare si abandon. Abuz: atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane. Activitate pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihica. Exprima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia activpasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza. Act ratat: act in care rezultatul urmarit explicit nu este atins, ci inlocuit printr-un altul. Se va vorbi de acte ratate nu pentru a desemna ansamblul rateurilor de vorbire, memorie sau actiune, ci avand in vedere actele pe care subiectul este in mod obisnuit capabil sa le faca si al caror esec este tentat sa il atribuie doar neatentiei sau intamplarii. Adaptare: proces dinamic de schimbare, dezvoltat in mod voluntar sau involuntar in scopul replasarii organismului intr-o pozitie mai avantajoasa fata de mediul sau intern sau fata de mediul inconjurator, care presupune capacitatea de a invata. Afect: orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie ca o descarcare masiva, fie ca o tonalitate generala. Agresivitate: tendinta sau ansamblu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau fatasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. Are multe modalitati, in fapt nu exista conduita, fie ea negativa (refuzul ajutorului) sau pozitiva, simbolica (ironia) sau efectiv realizata (agresiunea fizica) care sa nu poata functiona ca agresiune. Alterare a eului: ansamblu de limitari si atitudini anacronice dobandite de Eu in cursul etapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavorabile asupra posibilitatilor sale de adaptare. Ambivalenta: prezenta simultana in relatia cu acelasi obiect a unor tendinte, atitudini si sentimente opuse, in primul rand, dragoste si ura. Anorexia nervoasa: se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima. Anxietate: emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat; se transforma in frica in fata unui pericol bine identificat. Anxietate de separare: Se caracterizeaza printr-o anxietate excesiva si inadecvata dezvoltarii in legatura cu separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat. Aparat psihic: termen ce subliniaza caracteristici atribuite psihismului, capacitatea acestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau instante. Aparare: ansamblu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice modificare susceptibila sa puna in pericol integritatea si constanta individului. Atentie: capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stimul sau activitati; perturbarea in atentie se poate manifesta printr-o distractibilitate facila sau dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

109

Atasament: relatie intre indivizi, fondata pe calitati esential apetitive; este unul din fundamentele legaturilor familiale si sociale. Este o forma primara a legaturii sociale, exprimata ca o trebuinta innascuta de a fi aproape de mama si oarecum independent de cautarea satisfacerii alimentare. Autoerotism: satisfactie sexuala obtinuta de subiect cu corpul sau, fara a avea un partener. Autoevaluare: tehnici de evaluare a individului de catre el insusi care pot fi subiective sau combinate si se pot aplica la orice stare, activitate sau comportament. Chiar si atunci cand este nerealista sau deviata, evaluarea subiectiva poate fi lamuritoare pentru un observator din exterior. Autonomia: dobandirea de catre un grup sau de catre un individ sau determinarea prin el insusi a propriilor reguli de conduita; rezulta din interiorizarea regulilor si valorilor; coreleaza cu construirea identitatii. Autonomizare: procesul de castigare a autonomiei. Balbism (balbaiala): deficienta a limbajului vorbit, caracterizata prin pierderea fluiditatii discursului, ezitari, tulburari de ritm, intreruperi repetate ale fluxului verbal si uneori, spasme ale muschilor respiratori si fonatori. Beneficiu primar si secundar al bolii : prin beneficiu al bolii se intelege in general orice satisfactie directa sau indirecta pe care un subiect o obtine de pe urma bolii sale. Beneficiul primar este cel care participa la insasi motivarea unei nevroze: satisfactia aflata in simptom, fuga in boala, modificarea avantajoasa a relatiilor cu cei din jur. Beneficiul secundar se distinge de precedentul prin: aparitia sa ulterioara, ca un castig suplimentar sau o folosire de catre subiect a unei boli deja constituite; prin caracterul sau extrinsec in raport cu determinismul initial al bolii si cu sensul simtomelor; prin faptul ca este vorba de satisfactii narcisice sau legate de autoconservare, mai degraba decat de satisfactii direct libidinale. Bulimia nervoasa: se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat excesiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate (de ex. varsaturile auto provocate, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive. Burn out: epuizare psihica consecutiva cumularii unor lungi perioade de oboseala psihica. Cenzura: functie care tinde sa interzica dorintelor inconstiente si formatiunilor care deriva din acestea accesul la sistemul pre-constient constient. Competena: capacitate de a produce intr-un domeniu dat o anumita conduita. Complex: ansamblu organizat de reprezentari si amintiri cu mare intensitate afectiva, partial sau total inconstiente. Un complex se formeaza pe baza relatiilor interpersonale din istoria infantila. El poate structura toate nivelele psihologice: emotii, atitudini, comportamente adaptate. Compulsiv: dpdv clinic, tip de comportament pe care subiectul il realizeaza datorita unei constrangeri interioare. Un gand (obsesie), o actiune, o operatie defensiva sau chiar o secventa complexa de comportamente sunt calificate ca fiind compulsive cand nerealizarea lor este resimtita ca trebuind sa conduca la o crestere a angoasei. Cultura comunitii: ansamblul de sisteme (economic, familial, politic, de control social, de mentinere a sanatatii, educational, religios), caracteristici si procese care determina functionarea unei comunitati date. Dependenta: stare psihologica caracterizata prin: necesitate excesiva de a fi supervizat de cineva, comportament submisiv si aderent, frica de separare; autoperceperea faptului de a fi incapabil de o functionare adecvata, fara ajutorul altora. Dependen (de substanta): stare patologica pusa in evidenta de oprirea consumului de substanta toxica, ceea ce provoaca simptomul de abstinenta. Deprinderi de via individual: comportamente automatizate care permit individului sa functioneze satisfacator fara acompanierea sau sprijinul cuiva; sunt abilitati care merg de la cele Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 110

mai simple obisnuinte (spalat pe dinti), pana la comportamentele sociale complexe (a obtine un bilet la tren, chiar daca este coada etc.). Deficienta: pierdere semnificativa sau dereglare de structura sau functie psihologica, fiziologica sau anatomica rezultand in urma unei maladii, a unui accident, dereglari evolutive etc. Echip interdisciplinar: grup format din mai multe tipuri de specialisti care colaboreaza in vederea atingerii unui scop comun, cu mijloacele specifice meseriei fiecaruia. Educaie non-fomal, participativ: proces educativ care completeaza educatia scolara si care foloseste metode alternative; este continua, se desfasoara de-a lungul intregii vieti si se centreaza in principal pe implicarea practica in activitati. Empatie: intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita ca esti tu insuti; sesizarea cu cat mai multa exactitate a trairilor interne si a componentelor emotionale ale celuilalt ca si cum ai fi acea persoana. Encoprezis: Eliminarea de fecale in locuri inadecvate. Enurezis: Eliminarea de urina in locuri inadecvate. Eul: concept care desemneaza in psihanaliza o instanta psihica deosebita de sine si supraeu. Se afla in relatie de dependenta atat fata de revendicarile sinelui, cat si fata de imperativele supar-eului si exigentele realitatii. Desi se afirma ca mediator, reprezentant al intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este relativa. Fobie: tulburarea prin care o persoana este in mod inadecvat anxioasa in prezenta unui anumit obiect sau a unei anumite situatii, pe care ea tinde sa o evite. Independen: situatie a unei persoane care judeca lucrurile, se bizuie pe propriile puteri si actioneaza independent, neinfluentata de altii; cu initiativa personala. Identificare: proces inconstient prin intermediul caruia individul se transpune in locul altcuiva din ratiuni pe care le cunoaste; se caracterizeaza si diferentiaza de empatie prin nediferentierea de celalalt. Maturitate: achizitia capacitatilor, intereselor, ierarhiei de valori si personalitatii specifice unei persoane sanatoase, normale, adaptate. Mecanisme de aparare specifice si de stiluri de a face fata: Acuzarea refuzului ajutorului: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin solicitare sau fabricarea de cereri repetate de ajutor care deghizeaza sentimentele de ostilitate sau reprosurile mascate fata de altii, care apoi sunt exprimate prin rejectarea sugestiilor, consiliilor sau ajutorului pe care-l ofera altii. Solicitarile sau cererile pot implica simptome somatice sau psihologice ori probleme de viata. Afiliere: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin intoarcerea spre altii pentru ajutor sau suport. Aceasta implica impartasirea problemelor cu altii, dar nu si incercarea de a face pe altcineva raspunzator de ele. Agresiune pasiva: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin exprimarea indirecta si neafirmata a agresiunii fata de altii. Exista o fatada de supunere evidenta care mascheaza rezistenta, resentimentul sau ostilitatea ascunsa. Agresiunea pasiva survine adesea ca raspuns la cererile de actiune sau executie independenta ori la lipsa de gratificare a dorintelor dependente, dar poate fi adaptativa pentru indivizii din pozitii de subordonare, care nu au alta modalitate de a-si exprima protestul in mod deschis. Agresorul (identificare cu ~): mecanism de aparare in care subiectul, confruntat cu un pericol exterior, (reprezentat tipic de critica provenind de la o autoritate) se identificacu agresorul sau, fie preluaind pe cont propriu agresiunea ca atare, fie imitand fizic sau moral persoana agresorului, fie adoptand anumite simboluri de putere care il desemneaza. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 111

Altruism: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin a se dedica satisfacerii necesitatilor altora. Contrar autosacrificiului caracteristic uneori formarii reactiei, individul primeste gratificatie din raspunsul altora. Anticipare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin experimentarea reactiilor in avans sau anticiparea consecinteelor unor posibile viitoare si luarea in consideratie realista a raspunsurilor sau solutiilor alternative. Anulare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin cuvinte sau comportamente destinate sa nege sau sa corecteze in mod simbolic ganduri, sentimente sau actiuni inacceptabilie. Autoafirmare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin exprimarea gandurilor si sentimentelor sale direct, intr-un mod care nu este coercitiv sau manipulativ. Autoobservatie: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin refelectarea la propriile sale ganduri, motivatii si comportamente, raspunzand adecvat. Deplasare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin transferarea unui sentiment ori a unui raspuns la un obiect pe un alt substitut (de regula, mai putin amenintator). Devalorizare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prinprin atribuirea unor calitati negative exagerate siesi sau altora. Disociere: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi printr-o destramare a functiilor de regula integrate ale constiintei, memoriei, perceptiei de sine sau perceptiei ambiantei ori a comportamentului senzorial/motor. Fantezie autista: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin visare excesiva, ca un substitut pentru relatiile umane, o actiune mai eficienta sau rezolvarea de probleme. Formarea reactiei: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin substituirea de comportamente, ganduri sau sentimente diametral opuse gandurilor sau sentimentelor sale proprii, care sunt inacceptabile (aceasta survine de regula in legatura cu reprimarea lor). Idealizarea: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea de calitati pozitive exagerate altora. Identificare proiectiva: ca si in proiectie, individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea, in mod fals, altuia, a propriilor sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile. Contrar proiectiei simple, individul nu neaga complet ceea ce este proiectat. In schimb, individul ramane constient de propriile afecte sau impulsuri dar le atribuie in mod eronat altei persoane, ca reactii justificate. Nu rar, individul induce sentimente la altii, care mai intai au fost, in mod eronat crezuti a fi acolo, facand dificil de clarificat cine, ce si cui a facut primul. Intelectualizare: individul rezolva conflictul emotional sau stresorii interni sau externi prin uzul excesiv al gandirii abstracte sau fabricarea de generalizari pentru a controla sau minimaliza sentimentele deranjante. Izolarea afectului: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele. Individul pierde contactul cu sentimentele asociate cu o anumita idee, de exmplu, un evenimet traumatic, in timp ce ramane constient de elementele cognitive ale acesteia, de exemplu, detaliile descriptive. Omnipotenta: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin sentimente si actiuni, ca si cum el ar poaseda puteri sau capacitati speciale si este superior altora. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 112

Proiectia: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea in mod fals altuia a sentimentelor, impulsurilor, sau gandirii proprii inacceptabile. Rationalizarea: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin ascunderea adevaratelor motivatii ale gandurilor, actiunilor sau sentimentelor proprii prin elaborarea de explicatii reasigurante sau care ii aduc beneficii, dar incorecte. Refuz: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin refuzul recunoasterii unui aspect neplacut al realitatii sau al experientei subiective care ar fi evident altora. Termenul de refuz psihotic este utilizat cand exista o deteriorare severa a simtului critic. Reprimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin excluderea dorintelor, gandurilor sau exeperientelor deranjante dinconstiinta. Componenta afectiva poate ramane constienta, detasata de ideile asociate. Scindare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin compartimentarea starilor afective opuse, dar este incapabil sa integreze calitatile pozitive si negative ale sale sau ale altora in imagini coerente, de ansamblu. Deoarece afectele ambivalente nu pot fi experimentate simultan, opiniile si expectatiile mai echilibrate de sine sau de altii sunt excluse din constiinta emotionala. Imaginile de sine si de obiecte tind a alterna intre poli diametrali opusi: tandru, puternic, merituos, educat si generos in modexclusiv sau rau, odios, manios, distructiv, respins, mizerabil, in mod exclusiv. Sublimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin canalizarea sentimentelor sau impulsurilor potential dezadaptative intr-un comportament acceptabil social (de ex.: vine in contact cu arta sau cu sportul spre a canaliza impulsurile de furie distructiva. Suprimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin a evita in mod intentionat sa sse gandeasca la problemele, dorintele, sentimentele sau experientele deranjante. Trecerea la actiune (acting out): individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin actiuni, mai curand, decat prin reflectii sau sentimente. Umor: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin sublinierea aspectelor amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorilor. Mutism: absenta vorbirii, fie din cauza nedezvoltarii limbajului, fie din cauza inhibarii voluntare sau involuntare; nu presupune o tulburare cauzata de lezarea centrilor cerebrali ai limbajului. Se intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism electiv, de origine nevrotica sau reactionala. Mutismul electiv: Este caracterizat prin incapacitatea constanta de a vorbi in situatii sociale specifice in ciuda faptului ca vorbeste in alte situatii. Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau dobandita, temporara sau definitiva. Nevroza: se refera la tulburari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate de experienta normala (de exemplu: anxietatea). Nevroza institutionala: ansamblu de tulburari mintale (nevrotice, psihotice) dobandit de individ intr-o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. Se adauga uneori la simptomatologia individuala. Normalitate: desemneaza de obicei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de alta parte, absenta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic (de exemplu, varsta mintala normala, QI-ul normal). Riscul utilizarii acestei notiuni este de a considera media ca nnorma si valoare. Aceasta face ca anomalia (de exemplu: inima pe partea Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 113

dreapta), singularitatea (culoarea pielii), dizidenta (apartenenta la o secta) sa fie cu prea multa usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice. Pedofilia: activitatea sexuala cu un copil prepubecescent (in varsta de 13 ani sau mai putin); individul cu pedofilie trebuie sa fie in etate de 16 ani sau mai mult, cu cel putin 5 ani mai in etate decat copilul. Personalitate: se refera la calitatile comportamentale stabile ale unui individ intr-o mare varietate de circumstante. Potenial: posibilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru realizare; suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat. Psihoza: se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tulburarile mintale organice, de exemplu: schizofrenia, tulburarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei bolii si neputinta de a distinge intre experienta subiectiva si realitate. Pulsiune: proces dinamic constand dintr-o presiune (incarcatura energetica, factor de motricitate) care face organismul sa tinda spre un scop. Sanatate: opusul bolii (absenta bolii sau a infirmitatii lipsa de dureri, disconfort si invaliditate); stare de bine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din jur, capacitate de a iubi si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale serioase; adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire; acceptare a sexualitatii si a altor forme de viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului; grad rezonabil de armonie interna si integrare a personalitatii, posibilitatea de a face fata unor exigente medii si de a fi socialmente acceptabil. Sanatate mintala optimala: cea mai buna stare de sanatate posibila in conditiile existente. Scor APGAR: Scorul Apgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui copil la nastere. Dr. Virginia Apgar (1909 1974) a introdus scorul Apgar in anul 1952. Testul este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa nastere pentru a a ajuta la stabilizarea unui nou-nascut. Scorul Apgar este folosit in intreaga lume pentru stabilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. Testul din primul minut masoara cat de bine a tolerat nasterea nou-nascutul. Cel facut la cinci minute masoara cat de bine se adapteaza copilul la mediul incojurator. Scorul Apgar masoara cu 0, cu 1 sau cu 2 fiecare categorie, scorul total maxim ce poate fi atins fiind 10; 1. Ritmul cardiac: absent = 0, slab (mai mic de 100 de batai pe minut) = 1, ritmul potrivit (mai mult de 100 de batai pe minut) = 2; 2. Respiratie: absenta = 0, planset slab sau respiratie neregulata = 1, planset puternic = 2; 3. Tonus muscular: flasc = 0, anumite flexii = 1, miscare activa = 2; 4. Raspunsul la stimulare (asa numitul reflex iritabil): fara raspuns = 0, grimasa = 1, planset si miscare viguroasa = 2; 5. Culoare: pala sau albastrie = 0, culoare normala a corpului, extremitati albastrii = 1, culoare normala = 2. Explicatii: un scor Apgar de la 7 la 10 este normal si indica faptul ca nou-nascutul este intr-o stare buna. Un scor maxim (10) este ceva neobisnuit. Aproape toti nou-nascutii pierd un punct pentru ca au mainile sau picioarele albastrii. Un scor mai mic de 7 indica faptul ca micutul are nevoie de asistenta medicala pentru a fi stabilizat, iar personalul medical trebuie sa actioneze, spre exemplu, ajutand copilul sa respire. Testul poate fi repetat dupa 10 minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate de personalul medical au fost eficiente. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 114

Simptom: semn observabil care face trimitere la informatii ascunse, despre care el sta marturie. Simptomul constituie un invariant si poseda o anumita putere discriminatoare. Stima de sine: trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale. Functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite. Rezultat al comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre ele insusi si alti indivizi semnificativi pentru el. Stres: notiune ce evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le faca fata si mijloacele de care dispune pentru a administra aceste probleme. Stimulari multiple care cer din partea individului o energie psihologica sporita datorita unui efort de adaptare al carui cost poate fi si imediat si pe termen lung. Subconstient: desi folosit adesea ca sinonim pentru inconstient, implica o diferenta de grad si nu de natura pentru starea constienta. Este mai degraba o stare de slaba constienta. Recent, termenul mai este folosit pentru a defini unele operatii subliminale de tratare a informatiei. Substante Interzise: Legea, Lista Suicid: ucidere de sine. Exista actualmente tendinta de a include in acesta notiune tentativa de suicid, santajul cu suicidul etc. Orice afectiune mentala este mai mult sau mai putin generatoare de sinucideri, in mod special, depresia, in care trecerea la act apare in functie de structurarea apararilor. Recidiva tentativei pune o problema grava d.p.d.v. preventiv: intre 10 si 15 la suta dintre subiectii care au comis una sau mai multe tentative de sinucidere, sfarsesc prin a se omori. Tic: miscare involuntara brusca, rapida si repetatecare implica un ansamblu de muschi in legatura functionala. Este o anomalie a comenzii motorii care trebuie deosebita de alte forme de miscare anormala de natura neurologica. Timiditate: incapacitatea de a trece la act in conduitele verbale, profesionale sau sexuale de o oarecare importanta. Tulburare de personalitate: se refera la modele de comportament neadaptat profund implantate, ce se pot recunoste din perioada adolescentei sau mai devreme, si care se continua dea lungul celei mai mari parti avietii adulte, cu toate ca adesea devin mai putin evidente la varsta medie sau inaintata; personalitatea este anormala, fie in ceea ce priveste echilibrul componentelor sale, calitatea si expresia lor, fie in ceea ce priveste aspectul sau total; din aceasta cauza clientul sufera sau face pe ceilalti sa sufere, existind un efect advers asupra individului sau societatii. Tulburarea de personalitate paranoida: este un model de comportament stabil si repetitiv de neincredere si suspiciune, intentiile altora fiind interpretate ca rau-voitoare. Tulburarea de personalitate schizoida: este un model de comportament stabil si repetitiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de expresie emotionala. Tulburarea de personalitate schizotipala: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica un discomfort acut in relatiile intime, de distorsiuni cognitive sau perceptuale si excentricitati de comportament. Tulburarea de personalitate antisociala: este un model de comportament stabil si repetitiv de desconsiderare si de violare a drepturilor altora. Tulburarea de personalitate borderline: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica instabilitate in relatiile personale, imaginea de sine si afecte si impulsivitate marcata. Tulburarea de personalitate histrionica: este un model de comportament stabil si repetitiv de cautare a atentiei, care implica emotionalitate excesiva. Tulburarea de personalitate narcisica: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica grandoare, necesitate de admiratie si lipsa de empatie. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 115

Tulburarea de personalitate evitanta: este un model de comportament stabil si repetitiv de inhibitie sociala, de sentimente de inadecvare si de hipersensibilitate la evaluarea negativa. Tulburarea de personalitate dependenta: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica submisivitate si aderenta in legatura cu necesitatea excesiva de a fi protejat de cineva. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva : este un model de comportament stabil si repetitiv care implica preocupare de ordine, perfectionism si control. Tulburarea de personalitate fara alta specificatie : este o categorie prevazuta pentru 2 situatii: patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tulburare de personalitate, dar sunt prezente trasaturi ale mai multor tulburari de personalitate, insa nu sunt satisfacute criteriile pentru nici o tulburare de personalitate specifica si, in a doua situatie, patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tulburare de personalitate, dar individul este considerat a avea o tulburare de personalitate care nu este inclusa in clasificare (de ex.: tulburarea de personalitate pasiv agresiva). Tulburarea de miscare sterotipa: este caracterizata printr-un comportament motor non functional aparent impulsiv si repetitiv care interfereaza considerabil cu activitatile normale si uneori poate duce la leziuni corporale. Tulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii : se caracterizeaza printr-o relatie sociala inadecvata dezvoltarii si perturbata considerabil,careapare in ce mai multe contexte si este asociata cu o ingrijire flagrant patogenica. Trac: senzatie de anxietate puternica, dar trecatoare, limitata la o situatie si la un moment anume. Timiditate: dubla existenta a unui disconfort interior si a unei neindemanari exterioare in prezenta celuilat. Nu exclude capacitatea de adaptare. Timizii se poarta cat se poate de normal intr-un mediu familiar, insa intampina mari dificultati in initiativele relationale si ori de cate ori trebuie sa se implice personal, sa vorbeasca despre ei.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

116

Lista bibliografic 1. Cooper,David M., Ball, David - Abuzul asupra copilului 2. American Psychiatric Association Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, Asociatia psihiatrilor liberi din Romania, Bucuresti, 2000 3. Daminelli, Lena - Antirasismul: o provocare pentru educatorii albi 4. Badila, A. si Rusu, C. Handicap si readaptare dictionar selectiv, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 1999 5. Berrocal, Luciano (lucrare colectiva) Integrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate: repere pentru profesionisti si autoritati locale, CRIPS, 2003 6. Bettelheim, B. La forteresse vide, ed. Gallimard, Paris, 1989 7. Bettelheim, B. Un lieu ou renaitre, ed. Robert Lafont, Paris, 1975 8. Bowlby, J. Attachement et perte: Attachement, vol.1, ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1978 9. Bulgar, G. Dictionar de sinonime, Ed. Palmyra, Bucuresti, 2000 10. Butler, A., Pritchard, C. Bolile mintale, ed. Alternative, Bucuresti, 1993 11. Caiete de lucru, nr. 1, Parentalitate stim oare despre ce ce este vorba? Asociatia Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie, 1999 12. Caiete de lucru, nr. 2, Despre abuzul si neglijarea copilului Asociatia Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie, 2000 13. Caiete de lucru, nr. 3, Drepturile copilului, drepturile profesionistilor Asociatia Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, mai, 2001 14. Delossus, Jeane- Marie - Ce sense de la maternite 15. Stoppard, Miriam - Complete Baby And Child Care 16. Cooper, M.D. si Ball, D. Abuzul asupra copilului, ed. Alternative, Bucuresti, 1993 17. Mitulescu, Sorin, coord - Formarea depriderilor de viata independenta, ed. Ro Media, Bucuresti 18. Robert-Ourray,Suzanne B. - Copil abuzat, copil meduzat 19. Gheorghiu, Alexandru si Penciu, Petre - Copilul nostru creste. Suntem pregatiti? Ce avem de stiut? Ce avem de facut? 20. Paunescu,Constantin - Copilul nostru de la 0 la 3 ani 21. Vasilescu, Anton, coord. - Copilul prescolar si dezvoltarea vorbirii 22. Bacus, Anne - Cresterea copilului. 1000 de sfaturi practice 23. Cretu, T. Psihologia varstelor, Ed. Universitatii, Bucuresti, 1994 24. De Ajuriaguerra, J., Marcelli, D. Psychopatologie de lenfant, ed. Masson, Paris, 1989 25. Marinopoulus, Sophie - De lune a lautre. De la grossesse a labandon 26. Spitz, Rene A. - De la naissance a la parole. La premiere anne de la vie 27. Winnicott, Donald W. - De la pediatrie a la psychanalyse 28. Roco, Jacqueline - De la segregation a lintegration 29. Ulngworth, R. S. - Developpement psychomoteur de lenfant 30. Dodd, H.C. Dynamics of Intercultural Communication, ed. Brown and Benchmark, Madison, 1995 31. Doron, R. si Parot, F. Dictionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999 32. Dolto, Francoise, Rapoport, Danielle, This, Bernard - Enfance en souffrance 33. Ficeac, B. Tehnici de manipulare, ed. Nemira, Bucuresti, 1997 Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 117

34. Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Centrul de Asistenta Familiala si Comunitara, specializat in prevenirea abandonului si institutionalizarii copilului, Proiect institutional, ghid metodologic, metoda familiilor de sprijin, FICF, Bucuresti, 2004 35. Gammer, C. si Cabie, M.-C. LAdolescence, crise familiale, ed. Para Grafic, Toulouse, 1992 36. Gelder, M., Gath, D., Mayou, R. - Tratat de psihiatrie Oxford, ed. de Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania si Geneva Initiative on Psychiatric Publishing, Bucuresti, 1994 37. Horney, K. Autoanaliza, ed. Oscar Print, Bucuresti, 1995 38. Ichim, C.I. Minorul in reglementarile europene, Ed. Timpul, Iasi, 2003 39. Innovation In Residential Care W. Hellickx, E. Brokaert, A. Vanden Berge & M. Calton 40. Ionescu, G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Favorit Print S.A., 1999 41. Ionescu, Serban, coordonator - Copilul maltratat - evaluare, prevenire, interventie, Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Bucuresti, 2001 42. Klein, Melanie - Iubire, vinovatie, separatie si alte lucrari: 1921 1945 43. Pernoud, Laurance - Jeleve mon enfant 44. Journal of Melanie Klein and Object Relations, vol. 15, nr. 1, ESF Publishers, New York, 1997 45. Killen, Kari Copilaria dureaza generatii la rand, Ed. First, Timisoara, 2003 46. Killen, Kari Copilul maltratat, Ed. Eurobit, Timisoara, 1998 47. King, A.C. si Kirschenbaum, S.D.- Helping Young Children Develop Social Skills, Cole Publishing Company, California, 1992 48. Kipman, S.D., Rapoport, D., - La sexualite oubliee des enfants, ed. Stock-Laurence Pernoud, Paris, 1993 49. Klein, M. Povestea unei analize de copil, Ed. Sigmund Freud, Cluj-Napoca, 1994 50. Destrooper,J., Maigre A. - Leducation psychomotrice 51. David, Miriam - Lenfant de 0 a 2 ans. Vie affective et problems familiaux 52. David, Miriam - Lenfant de 2 a 6 ans. Vie affective et problems familiaux 53. Laplanche, J. si Pontalis, J.-B. Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994 54. Le couple: sa vie, sa mort. La structuration du couple humain Jean-G. Lemaire 55. Les Cahiers de lAfree, 3: Devenir parents naissance dune collaboration, A.F.R.E.E., Montpellier, 1992 56. David, Miriam si Appell, Genevieve - Loczy ou le maternage insolite, ed. Scarabee, Paris, 1973 57. Lucrarile Congresului Hamburg, 26 29 septembrie 1993, Copiii Razboi si persecutie, editat de Stiftung fuer Finder Fundatia Generatia, 2001 58. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie Manual de implementare a cadrului de management al performantei pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din Romania, Bucuresti, 2004 59. Minulescu, M. - Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2004 60. Nanu, Michaela (lucrare colectiva) Adolescentul institutionalizat, Ed. Per Omnes Artes, Bucuresti, 1997 61. Bouchart, Anne et Rapoport, Danielle, coord. - Origines. Dou viens tu? Qui es-tu? 62. Padioleau, M.F. Les 18-25 ans vivre a deux pour la premiere fois, ed. Balland, Paris, 1991 63. Piaget, Jean - Psychologie et pedagogie, ed. Denoel, Paris, 1969 Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 118

64. Pomerleau, A., Malcuit, G. Lenfant et son environnement, ed. Pierre Mardaga, Bruxelles, 1983 65. Cretu, Carmen - Psihopedagogia succesului, ed. Polirom, Iasi, 1997 66. P. Mazet, Stoleru - Psychopathologie du nourison et du jeune enfant 67. Jung, C. G. - Puterea sufletului. Descrierea tipurilor psihologice 68. Jung, C. G. - Puterea sufletului. Psihologia analitica temeiuri 69. Radulescu, N. Ghid de integrare socioprofesionala pentru tineri, Asociatia Adolescentul ed. Oscar Print, Bucuresti 70. Rochette, Joelle - Rituels et mise au monde psychique 71. Stoica, Tudor - Sexologie si educatie sexuala 72. Pattinson, Terry - Sexual Harasment, The Hidden Facts 73. Salome, Jacques si Galland, Sylvie - Si je mecoutais je mentendrais 74. Porquet, Ph. J., Bursztejn, C., Golse, B. - Soigner, eduquer lenfant autiste? 75. Stekel, W. Recomandari psihanalitice pentru mame, Ed. Trei, Bucuresti, 1995 76. Brazelton, T. Berry - Familles en crises 77. Brazelton, T. Berry - Vous parle de vos enfants 78. Popescu, Alexandru Al. - Terapia ocupationala si ergoterapia 79. Satir, Virginia - Therapie de couple et de la famille 80. Dennett, Daniel C. - Tipuri mentale 81. Nees-Delaval, Barbara - Totul despre sanatatea copilului 82. Verzea, Emil Psihologia varstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1993 83. Zamfir, E., Zamfir, C., - Tiganii intre ignorare si ingrijorare, ed. Alternative, Bucuresti, 1993 84. Pentru o strategie coerent de integrare socio-profesional, Prof. Luciano Berrocal, Consulting Group Europe, 2003 85. 2. "Colaborarea n protecia copilului - Ghid pentru cooperararea inter-agenii pentru asigurarea i promovarea proteciei copilului", Departamentul pentru Sntate, Ministerul de Interne, Departamentul pentru Educaie i Munc, Adunarea Naional a rii Galilor, Marea Bntanie, 1999 86. Standarde de practic n asistena social a adolescentului - National Association of Social Workers (NASW), Statele Unite ale Americii 86. Formarea deprinderilor de viat independent - Manual pentru formatori,Coordonator Dr. Sorin Mitulescu, Asociaia Comunitatea n Sprijinul Copilului, UNICEF 87. "Approaching Adulthood ", Quality Standards & Guidelines in Planning services for Young People Who Are Leaving Care ", Patrick Cook, Meg Lindsay, The Centre for Residential Child Care series, the University of Strathclyde, Langside College, Glasgow, Save the Children Fund, Who Cares, Scotland, 1996 88. Integrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate-Repere pentru profesionisti si autoritatile locale-Colectia Ateleier CRIPS 2003 89.XXX Life Skills Guidebook, Programele Casey pentru familii, 2001 90.XXX School Health Education to Prevent Students Activities. AIDS and STD, UNESCO, WHO, 1994 91.Gust J. , Mc Chesney M., Gechtman R., Improving Communication Skills. Teaching and Learning Company, Carthage, 1997 92.Chapmannn , Elwood N. , Your Attitude is showing, A Primer on Human Relations, SRA, Chicago, 1978 Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 119

93.Paus Viorica ( coord ), Parteneriat si dialog social. Ghidul formatorului, Ed. Vanemonde, , Bucuresti, 2003 94.Savulescu Aura, (coord. ), Parteneriat si dialog social. Ghidul profesorului, Ed. Vanemonde, Bucuresti, 2003 95.Neuman Helen, Arta de a gasi o slujba buna, B.T,I. Press, 1994 96.Rudnianski Jaroslaw, Cum sa inveti, Ed. All, 2001 97.Carnegie Dale, Secretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influenti, Ed. Curte Veche, 2002 98.Andrei Cristian , Lectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata sexuala, humanitas, 2001 99.Bracey Ronald, Foloseste-ti bine timpul, Ed. Vox, Bucuresti, 1997

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

120

ANEXE

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

121

ANEXA 1. Referential de competente, scala de evaluare Progresie Ghidul este menit s fie n concordan cu cele mai nalte trei niveluri de dezvoltare ale ACSLA: ACSLA-II (11-14 ani), ACSLA-III (15-18 ani) i ACSLA-IV (peste 19 ani). Primul nivel de dezvoltare al ACSLA, ACSLA-I (8-10 ani) nu a fost inclus datorit nevoilor unice de nvare ale acestui grup de vrst. Toate Scopurile pentru o arie de deprinderi sunt menionate mpreun deoarece tinerii nu nva neaprat deprinderile ntr-o secven cronologic. De exemplu, este posibil ca un tnr de vrst mai mare s fi omis o deprindere pe care semenii si au nvat-o la o vrst mai mic. Acest lucru este adevrat n mod deosebit pentru tinerii care se afl n ngrijire n afara domiciliului care au avut experiena mai multor plasamente i ntreruperi n educaia lor. Scopurile sunt de asemenea menionate mpreun pentru a ncuraja tinerii s i aleag propriile scopuri. Etapa de dezvoltare planificat sau gama de vrst este indicat n parantez la finalul Scopului. Etapa 2 (II) este adaptat pentru tinerii cu vrste ntre 11 i 14 ani; etapa 3 (III) este adaptat pentru tinerii cu vrste ntre 15 i 18 ani; iar etapa 4 (IV) este adaptat pentru tinerii cu vrste ntre 19 i 23 de ani. Cnd (II, III i IV) apar la finalul Scopului, scopul este n principal pentru cei ntre 11 i 14 ani dar ar putea fi adecvat pentru un tnr mai mare dac el/ea a pierdut acest lucru ntr-o etap anterioar. Figura 3 este un exemplu care indic faptul c un Scop este adecvat pentru tinerii aduli cu vrste ntre 15 i 23 de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei cu vrste ntre 11 i 14 ani. Figura 3. Scopurile i rezultatele ateptate
Scop Poate completa un formular de angajare. (III, IV) Rezultate ateptate Definete termenii utilizai ntr-o cerere de angajare. Interpreteaz ntrebrile din formular i oferii rspunsurile corespunztoare. Elaboreaz o foaie de date personale pe care s o utilizai atunci cnd completai formularul de angajare.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

122

Completeaz dou formulare fr supervizare.

Scopurile Scopurile sunt uneori denumite competene, afirmaii privitoare la cunotine i abiliti, sau scopuri de rezultat 5. Acestea sunt scrise pentru a completa o abordare a nvrii bazat pe dezvoltare. Aceast abordare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i c tinerii progreseaz printr-o serie de etape sau niveluri pe msur ce nvarea se desfoar. Nivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n Figura 4. Figura 4. Niveluri de nvare
Nivel de nvare Nivelul 1 Contientizare Nivelul 2 Cunotine i nelegere Nivelul 3 Know-how Definiie La nivelurile unu i doi, studentul achiziioneaz informaii. La acest nivel n procesul de nvare, studentul ar trebui s fie capabil s identifice, descrie sau oferi informaii despre materia care se pred. La nivelul trei, studentul ncepe s aplice cunotinele deprinse prin instruire. La acest nivel, studentul ar trebui s fie capabil s arate o anumit ndemnare cu deprinderea ntr-un mediu de instruire prin simulare, laborator de studiu, sau experiene din viaa real. La nivelul patru, studentul utilizeaz cunotinele deprinse n afara mediului de studiu. La acest nivel, studentul este capabil s demonstreze deprinderea n mod regulat i raporteaz progresul su.

Nivelul 4 Poate sau este capabil s

Majoritatea tinerilor manifest o contientizare fundamental a deprinderilor de via necesare pentru tranziie. Verbele de la nceputul Scopurilor indic nivelul la care este elaborat acel Scop. Utiliznd exemplele de mai sus, Scopul de tipul tie i nelege necesit ca instructorul s prezinte informaii ntr-o modalitate care va crete baza de cunotine a tnrului. La finalul sesiunii se va atepta doar ca tnrul s descrie sau s explice ce a nvat despre instituiile financiare.
5

Utilizm scopuri pentru simplicitate. Utilizatorul este liber s substituie limbajul (de ex. competene) care este mai potrivit situaiei lor.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

123

n urmtorul exemplu, know-how, instructorul trebuie s creeze o ocazie pentru tnr de a exersa efectuarea unei cumprturi utiliznd un cec. n general, Scopurile de tipul tie cum s sunt realizate ntr-un mediu tip clas sau domiciliu. Nu pot dect s simuleze situaii din viaa real. Adesea, sunt acelea de care un tnr poate avea nevoie n viitor dar nu acum. n ultimul exemplu, poate pune masa pentru mesele zilnice, Scopul este elaborat la cel mai nalt nivel i necesit ca instructorul s ofere ocazia de a exersa n lumea real. De exemplu, nu va fi suficient doar s se arate studentului cum arat masa. Cu o instruire potrivit, studentul ar trebui s fie capabil s demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice. Rezultate ateptate Rezultatele ateptate, uneori cunoscute ca Indicatori sau Obiective, descriu ce ar trebui s fie capabil tnrul s realizeze ca urmare a predrii i arat cum a fost realizat Scopul. Acestea sunt ndrumrile pentru realizarea unui Scop. ncepnd cu un verb orientat pe aciune, acestea arat dac un tnr a deprins sau nu Scopul. Rezultatele ateptate pot fi transpuse n planificarea de caz sau planificarea de grup doar prin adugarea cuvintelor La sfritul perioadei de timp sau sesiunii X, tnrul va fi capabil s naintea fiecrei Rezultate ateptate. De exemplu, La sfritul sesiunii de grup, tnrul va fi capabil s dezvolte o fi de date personale pe care s o utilizeze la completarea unui formular de angajare. Partea subliniat din exemplu reprezint un Rezultat ateptat. Resurse i activiti Ghidul identific activitile i exerciiile din resursele existente de deprinderi de via care pot fi utilizate pentru a preda Scopurile fie n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. ntr-un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite i mai rentabile resurse. Resursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt: Reuind pe cont propriu Un manual pentru tineri Activiti creative de deprinderi de via O colecie de 100 activiti de grup Activiti de deprinderi de via pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 190 de lecii gata de utilizare cu foi de lucru reproductibile Activiti de deprinderi sociale pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 180 de foi de lucru gata de utilizare. tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine) Un manual n dou pri pentru tineri tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine): Ghidul ngrijitorului Un ghid pentru prini cu activiti i sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri tiu ncotro m ndrept. Locul nostru Curriculum video cu 16 componente pentru activitile de grup. Putere prin opiuni Un curriculum centrat pe tinerii aflai n ngrijire la asistenii maternali i ngrijire de grup ce pred educaie sexual. Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 124

Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini Strategii ce pot fi folosite de prini pentru a preda deprinderi de via ca parte a vieii de zi cu zi. Cum s supravieuii predrii educaiei sanitare Jocuri, activiti i foi de lucru pentru clasele 4-13.

Activiti i exerciii din aceste resurse sunt anexate Scopurilor. Fiecare activitate este menionat cu numele, numrul paginii i numrul activitii (n cazul n care este furnizat). O descriere detaliat a fiecrei resurse cu detalii de achiziionare este inclus n Anexa A. Este oferit de asemenea i o list suplimentar de resurse online. Aceste resurse completeaz setul de resurse fundamentale i ofer informaii specializate i detaliate asupra unui sau mai multor Scopuri. O list suplimentar de materiale de referin online este oferit pentru instructorul de deprinderi de via. Admitem de asemenea faptul c practicienii i prinii au propriile activiti de predare a deprinderilor de via. Pentru a facilita utilizarea acestor activiti cu Ghidul scopurilor, o foaie de lucru goal a fost inclus n Anexa B pentru a fi utilizat de instructori atunci cnd nregistreaz propriile activiti de deprinderi de via. Aceast foaie de lucru este uor de completat i uor de utilizat. Scopurile, Rezultatele ateptate i resursele pentru activiti ofer instructorului de deprinderi de via (practician sau printe) un loc de unde s porneasc pentru a crea un Plan de nvare a deprinderilor de via (vezi figura 5). Capitolul 3 ofer informaii detaliate asupra modului de creare a unui Plan de nvare a deprinderilor de via.

Figura 5. Scopuri, Rezultate ateptate i Resurse pentru activiti


Scopuri Completarea unui formular de angajare. (III, IV) Rezultate ateptate Definete termenii utilizai ntr-o cerere de angajare. Interpreteaz ntrebrile din formular i oferii rspunsurile corespunztoare. Elaboreaz o fi de date personale pe care s o utilizai atunci cnd completai formularul de angajare. Completeaz dou formulare fr supervizare. Resurse i activiti Reuind pe cont propriu, pagina 12

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

125

Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini Un tovar al ACSLA i al Ghidului, Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini este o colecie de activiti organizate n funcie de gradul de dezvoltare pe care prinii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de via n timpul vieii de zi cu zi. Este util pentru orice printe care caut informaii despre cum s predea deprinderi de via la domiciliu. De asemenea, profesionitii din domeniul proteciei copilului pot utiliza aceast resurs pentru a educa ngrijitorii asupra predrii deprinderilor de via. Ca ghid pentru prini i/sau profesionitii din domeniul proteciei copilului, resursa ofer multe sugestii creative pentru a-i ajuta pe tineri s realizez scopurile de deprinderi de via. Adesea doar prin citirea acestor activiti, prinilor li se ofer idei pentru a-i crea propriile activiti care se potrivesc mai bine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fii gata, zburai! poate fi accesat la www.caseylifeskills.org iar activitile pot fi imprimate de pe site-ul web. Pot fi de asemenea achiziionate copii tiprite ale lucrrii Pe locuri, fii gata, zburai! Domeniul deprinderilor de via zilnic Nutriia
Scopuri 1. Cunoate i nelege grupele fundamentale de hran. (II, III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Definete cele trei grupe principale (de ex. carbohidrai, proteine, grsimi). Menioneaz alimentele din fiecare grup. Explica varietatea in alimentatie Expune cu propriile cuvinte nelesul sintagmei nutriie sntoas. Activiti

Lecia Varietate in nutritie


n timpul meselor, discutai cu copilul despre diferitele componente ale mncrurilor i despre importana acestora (carnea/carnea de pasre, fasolea - ofer proteine, legumele ofer vitamine i minerale, amidonul ofer carbohidrai pentru energie, lactatele ntresc oasele). Nivelele: 1 2 Evaluarea unei mese n timp ce luai masa, rugai-i pe copii s ghiceasc valoarea nutriional a mesei i s denumeasc componentele ei cele mai sntoase. Nivelele: 1 2 Importanta legumelor

2. Cunoate i nelege faptul c nutriia are un impact asupra sntii fizice i emoionale. (II, III, IV)

a.

b.

nelege modul n care obiceiurile alimentare zilnice ale unei persoane au impact asupra bunstrii sale generale; explic nevoia de moderaie i echilibru atunci cnd se planific o diet sntoas. Explic modul n care obiceiurile alimentare zilnice pot conduce la probleme grave de sntate (de ex. hipertensiune, afeciuni ale inimii i diabet).

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

126

c. d.

Descrie modul n care opiunile alimentare pot avea impact asupra condiiei fizice (de ex. alergii, migrene i diabet). Manifest respect pentru opiniile altora i diferenele culturale atunci cnd se identific opiunile alimentare personale.

Lsai-i pe copii sa v ajute daca plantai i ntreinei legume; lasati-i sa va ajute si la piata, in alegerea legumelor. Copiii pot nva despre ct de sntoase sunt legumele i se vor bucura mncndu-le! Nivelele: 1 2 3 Gustri sntoase Cnd mergei la cumprturi cu copiii, lsai-i s aleag diferite gustri sntoase. Discutai despre calitile unei gustri sntoase. De asemenea, invitai copiii s gteasc gustri sntoase (salat, paste, floricele, mere feliate). Nivelele: 1 2 3

Nutriia (continuare)
Scopuri 3. Cunoate i nelege impactul gustrilor (consumului de snacksuri) asupra nutriiei. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Descrie momentele din timpul zilei cnd gustrile sunt potrivite. Distinge ntre gustri (snacks-uri) sntoase i cele nesntoase. nelege riscurile nutriionale i la adresa sntii determinate de gustri (consumul de snacks-uri). Explic de ce este important s citii informaiile nutriionale de pe ambalajul alimentelor. Identifica ingredientul predominant dintr-un produs. Compar informaiile nutriionale inscripionate pe produse alimentare similare. Activiti Gustri sntoase Cnd mergei la cumprturi cu copiii, lsaii s aleag diferite gustri sntoase. Discutai despre calitile unei gustri sntoase. De asemenea, invitai copiii s gteasc gustri sntoase (salat, paste, floricele, mere feliate). Nivelele: 1 2 3 Discutati in timpul cumparaturilor despre produse alimentare similare oferite de marci diferite.

4. tie s interpreteze etichetele alimentelor din punctul de vedere al informaiilor nutriionale. (III, IV)

a. b. c.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

127

Planificarea meniului
Scopuri 5. Este capabil s planifice o mas hrnitoare simpl, cu indrumare din partea adultului. (II, III, IV) a. Rezultate ateptate Recunoate resursele disponibile pentru planificarea mesei (de ex. cri de bucate, reete de pe ambalajele alimentelor, reete de familie favorite, reete din magazine i sugestii din emisiuni de buctrie/Internet). nelege nevoile de diet individuale i preferinele culturale atunci cnd planific masa. Activiti Realizarea unui carneel de bucate cu reete favorite Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete. Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s decid dac vor include sau nu reeta respectiv n cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie cu note). Nivelul 2 Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4 Realizarea unui carneel cu reetele favorite Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete. Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s decid dac vor include sau nu reeta respectiv n cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie cu note). Nivelul 2 Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4

b.

6. Este capabil s realizeze meniul pentru o sptmn, cu indrumare din partea adultului. (III, IV)

a. b. c. d. e. f.

Respect diversitile culturale cnd planific meniul pentru sine sau pentru alii. Creeaz o list de cumprturi ce menioneaz articolele i cantitatea pentru un meniu pentru 7 zile. Calculeaz costul unui meniu pentru 7 zile. Compar costurile gtirii mncrii i ale servirii mesei n ora. Respect nevoia de a planifica mesele ncadrndu-se ntr-un buget. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea adultului

Planificarea meselor Facei o list a felurilor principale pentru o sptmn la cin (lasagna, enchilada, pui prjit). Lsai-i pe copii s sugereze ce garnituri se vor potrivi la fiecare cin (vegetale, fructe, cereale) Nivele 1 2

Aranjarea meniului Lsai-i pe tinerii mai mari s planifice meniul familiei pentru o sptmn. ncurajai-i s includ

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

128

un meniu principal, legume i cereale pentru fiecare mas i desert pentru cteva dintre acestea. Nivele 2 34

Cumprarea alimentelor
Scopuri 7. Cunoate i nelege modaliti de a face cumprturi n mod economic. (II, III, IV) a. b. c. d. e. Rezultate ateptate Stie sa faca o lista de cumprturi. Explic beneficiile utilizrii cupoanelor i cumprrii mrcilor proprii ale magazinului. Descrie avantajele i dezavantajele cumprrii en-gros. Explic unde i cnd cumpr chilipiruri (de ex. reduceri, oferte speciale). Explic informaiile privitoare la preul unitar pentru dou articole alimentare. Activiti Lista de cumprturi Afiai o list cu cumprturi pe frigider. Rugai-l pe copil s noteze pe liost alimentele pe care le-a folosit la ultima mas (de ex. lapte) sau orice alt produs de care familia are nevoie. Nivelul: 1 Alctuirea unei liste de cumprturi Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c vor include ingredientele pe care le-au plnuit, precum i alte produse cum ar fi hrtie igienic sau produse de curat vesela. Nivele: 2 3 4 Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v ajute la cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor folosind un calculator Nivele: 2 3 4 Planificarea meselor, lista de cumprturi i cumprarea produselor Alctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai mici, ntrebai-i ce le-ar plcea s mnnce la mas i rugai-i s noteze produsele pe list. Nivelul: 1 Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele pentru mas i s le adauge pe list. Nivelul: 2 Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani pentru

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

129

a cumpra ingredientele necesare. Nivele: 3 4 Cumprturi moderate Dai-i copilului lista sptmnal de cumprturi i cupoanele de reduceri oferite de ziare i reviste. Rugaii s gseasc ct mai multe cupoane pentru alimentele de le list. Pentru a-i motiva cu adevrat, oferii-le banii economisii prin folosirea cupoanelor (multe magazine indic aceast sum la sfritul chitanei). Nivele: 1 2 3 Cumprturi eficiente la supermarket Cnd mergei la magazin, lsai-i pe copii s gseasc produsele de pe list, s compare mrcile i s observe care este cea mai economic. nvai-l pe copil s citeasc preul cu amnuntul inregistrat pe etichet (dac magazinul are aa ceva). Discutai raportul calitate/pre la un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna i cel mai bun. Nivele: 2 3 Alte cumprturi eficiente Cnd cutai un anumit produs, cercetai adausurile comerciale ale magazinelor. Artai cum dou magazine cu acelai produs practic preuri diferite. Discutai argumentele pro i contra vizitrii mai multor magazine pentru a gsi cele mai bune preuri pentru toate produsele. Realizai o testare a pieei cumprnd de la dou sau mai multe magazine aceleai produse pentru a observa care sunt preurile cele mai mici pentru acelai produs. Nivele: 1 2 3

8. tie cum s evalueze articolele alimentare din punct de vedere al prospeimii i al economiei. (III, IV)

a.

b. c. d. e. f.

Explic ce este un termen de valabilitate, unde se gsete pe ambalaj i cum poate fi utilizat atunci cnd se cumpr pentru mese pentru o sptmn. Descrie semnele de alterare pentru dou sau mai multe alimente (de ex. fructe, legume, produse marine, carne). Utilizeaz preul unitar i informaiile de pe eticheta produsului pentru a efectua cele mai avantajoase cumprturi. Selecteaza a trei articole alimentare din punct de vedere al prospeimii i al economiei. nelege potenialele beneficii economice i nutriionale ale cumprrii produselor din piata. Compar prospeimea si preturile pentru produsele din supermarketuri mari, magazine universale, chiocuri, cooperative i/sau din piata.

Alegerea produselor de calitate Cnd suntei ntr-un magazin de legume i fructe artai

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

130

copiilor cum v putei da seama dac un fruct sau o leguma sunt proaspete. Cerei sfatul vnztorului dac nu suntei sigur. Nivel: 1 Lsai copiii mai mari s aleag fructele sau legumele din lista de cumprturi. Nivele: 2 3

Cumprarea alimentelor (continuare)


Scopuri 9. tie cum s cumpere alimente pentru o sptmn ncadrndu-se ntr-un buget. (III, IV) a. Rezultate ateptate Stie sa faca o list de cumprturi pentru toate articolele din gospodrie necesare pentru o sptmn (de ex. alimente, produse de curare i din hrtie), incadrandu-se intrun buget. Cumpra alimente. Stie sa faca cele de mai sus si fara indrumare. Activiti Alctuirea unei liste de cumprturi Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c vor include ingredientele pe care le-au plnuit, precum i alte produse cum ar fi hrtie igienic sau produse de curat vesela.Nivele: 2 3 4 Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v ajute la cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor folosind un calculator. Nivele: 2 3 4 Planificarea meselor, lista de cumprturi i cumprarea produselor Alctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai mici, ntrebai-i ce le-ar plcea s mnnce la mas i rugai-i s noteze produsele pe list. Nivelul: 1 Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele pentru mas i s le adauge pe list. Nivelul: 2 Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani pentru a cumpra ingredientele necesare. Nivele: 3 4 Practic la cumprturi Cnd suntei n magazin, lsai-i pe copii s identifice anumite

b. c.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

131

alimente de pe lista de cumprturi. Nivele: 1 2

Singur la cumprturi Sintetizai ceea ce a nvat un tnr n legtur cu planificarea meselor i cumprturi lsndu-l s planifice mesele pe o sptmn, s ntocmeasc lista de cumprturi i oferindu-i posibilitatea s procure toate acestea cu o anumit sum de bani. Nivele: 3 4

Prepararea mesei
Scopuri 10. tie i nelege numele i utilizarea ustensilelor i a echipamentelor de buctrie. (II, III, IV) a. b. c. d. 11. tie i nelege importana ntreinerii aparatelor de buctrie. (III, IV) 12. Este capabil s utilizeze echipamentul de buctrie disponibil pentru a prepara i a gti o mas simpl sau o gustare. (II, III, IV) a. b. c. a. b. Rezultate ateptate Descrie ce ustensile, aparate i echipamente sunt necesiti i care sunt extravagane. Descrie modul n care se utilizeaz aparatele disponibile (de ex. cuptor, prjitor de pine, cuptor cu microunde, main de splat vase). Descrie cum i cnd utilizeaz ustensile n siguran (de ex. cuite, rztoare). Recunoate nevoia de a depozita ustensilele de buctrie ntr-un mod organizat i sigur astfel nct s poat fi gsite i utilizate eficient. nelege nevoia de a pastra manualele de utilizare i certificatele de garanie ale aparatelor de buctrie. Descrie cum s menin aparatele de buctrie curate. tie pe cine s contacteze pentru repararea i service-ul aparatelor de buctrie. Demonstreaz utilizarea adecvat a tuturor ustensilelor, vaselor i tigilor disponibile atunci cnd pregtete masa sau o gustare cu supervizare. Demonstreaz utilizarea adecvat a aparatelor de buctrie disponibile atunci cnd prepar o mas sau o gustare cu supervizare. Activiti

Exerciii practice Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea salatei. Nivelul: 1

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

132

Tinerii pot ajuta la mncruri mai dificile cum ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc. Nivele: 2 3 13. tie i nelege cum s prepare mncarea n siguran. (II, III, IV) a. b. c. Descrie importana meninerii curate a tuturor suprafeelor, obiectelor i a minilor n tot timpul procesului de preparare. Descrie cum gtirea i manipularea incorect a mncrii pot cauza o mbolnvire fizic. Descrie moduri sigure de a dezghea, cura i prepara carnea i legumele. Exerciii practice Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea salatei. Nivelul: 1 Tinerii pot ajuta la mncruri mai dificile cum ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc. Nivele: 2 3

Prepararea mesei (continuare)


Scopuri 14. Poate citi i urma o reet, cu indrumare din partea adultului. (II, III, IV) a. b. c. d. e. f. g. 15. Poate realiza si pastra un caiet personal cu reete. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate nelege prescurtrile folosite n mod curent n reete. Identific i utilizeaz ustensilele adecvate pentru o msurare precis (de ex. can, linguri, msur). Interpreteaz i demonstreaz nelesul termenilor i abrevierilor utilizate n mod curent n reete (tiere, radere, amestecare). Identific i msoar ingredientele cerute n reet. Selecteaz ustensilele i echipamentele necesare pentru realizarea reetei. nelege importana cronometrrii precise atunci cnd se urmeaz o reet. Utilizeaz un ceas sau un cronometru pentru a respecta ntocmai instruciunile din reet. tie unde s gseasc reete (de ex. cri de bucate, reviste, emisiuni de televiziune, Internet, ambalajele alimentelor, ziare, prieteni i rude). Creeaz un caiet personal cu reetele favorite. nregistreaz reetele. Activiti Exerciii practice folosind reete culinare Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd gtim, este bine s tim cum s le folosim. Cnd copilul dorete ceva special, poate s aleag o reet din cartea de bucate. Putei s-l supravegheai citind i urmrind reeta. Nivele: 1 2 Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au pregtit. Nivel: 3 Exerciii practice folosind reete culinare Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd gtim, este bine s tim cum s le folosim. Cnd copilul dorete ceva special, poate s aleag o reet din cartea de bucate. Putei s-i supravegheai citind i urmrind reeta.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

133

Nivele: 1 2 Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au pregtit. Nivel: 3 Gtitul fr reet Lsai copilul s v ajute n buctrie cnd preparai o mncare tradiional care nu necesit reet. Explicai ce ingrediente folosii i cum preparai mncarea. Dac vor s nvee cum s o prepare, lsai-i s scrie ce le spunei i astfel ei vor putea s pstreze reeta n cartea lor de bucate. Nivele: 1 2 3

Prepararea mesei (continuare)


Scopuri 16. tie cum s selecteze i s adapteze reetele, cu indrumare din partea adultului. (III, IV) a. b. c. d. a. b. c. Rezultate ateptate Analizeaz reetele selectate (de ex. ingredientele necesare, durata de preparare, gradul de dificultate). Descrie posibili substitui la ingrediente (de ex. margarin n loc de unt, zahr n loc de ndulcitor artificial). nelege diferitele gusturi aduse reetelor de mirodenii. Realizeaza (pune in practica) reeta adaptata. Selecteaz meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi. Identific ingredientele, ustensilele, echipamentele necesare pentru fiecare meniu. Face mncarea utiliznd ingredientele, ustensilele i echipamentul. Activiti Preparate din toat lumea Lsai copilul s v ajute la alegerea i prepararea unei mese dintr-o zon cultural diferit. Discutai despre diferite elemente, condimente i tacmuri. Nivele: 2 3 Art ce ai nvat Rugai tnrul s v ajute s pregtii cina o dat pe sptmn. Lsai-l s citeasc reetele (dac le-ai folosit) i s participe la preparare. Mai trziu, lsai-i s-i pregteasc mncarea preferat. Nivele: 2 3 Cnd sunt pregtiti, lsai-i s prepare masa desear a familiei pentru o sptmn Nivele: 3 4

17. Este capabil s pregteasc meniuri hrnitoare i economice pentru o sptmn, cu indrumare. (III)

Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, dar fara indrumare din partea adultului

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

134

Servirea mesei
Scopuri 18. Poate aseza masa. (II, III, IV) a. b. c. 19. Cunoate i nelege cum diversitatea cultural poate afecta prepararea i servirea mesei. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Cunoate aezarea farfuriilor, paharelor, tacmurilor i a erveelelor. nelege influena tradiiilor de servire a mesei, a alegerii mncrii, a preparrii i manierelor n diverse culturi. Stie sa puna masa. Cunoate mncruri i tradiii din culturi diferite. Compar aezarea farfuriilor i utilizarea tacmurilor n diferite culturi. Activiti Aranjarea mesei Lsai tinerii s aranjeze masa pe rnd. Nivelul: 1 Dac pregtii o cin obinuit artai-le cum s aranjeze masa pentru aceasta (folosii porelanuri/vesel special dac avei) i apoi lsai-i s ncerce s aranjeze singuri masa. Nivel: 2 Etichet internaional Plnuii o mas cu prietenii din alt mediu cultural dect al vostru. Lsai tinerii s-i ntrebe pe invitai despre tacmuri, maniere, mncrurile i obiceiurile la mas care fac parte din cultura lor. Nivele 1 2.3 4

Servirea mesei (continuare)


Scopuri 20. Este capabil s aib bune maniere de servire a mesei. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Folosete adecvat farfurii, pahare, tacmuri i erveele. Se implic n conversaia din timpul mesei. Rspunde corespunztor complimentelor oaspeilor. Activiti Cina formal Aranjai o sear formal n care tinerii s aib ocazia s foloseasc tacmurile pe care le-ar putea vedea la un restaurant deosebit. Explicai-le aezarea diferitelor tacmuri i cum s le foloseasc. Nivele: 2 3 Cin n ora Cnd luai cina la un restaurant, ncurajai tinerii s comande meniul pe care l doresc, s v ajute s calculai bacisul i s verificai nota de plat. Nivele: 2 3 Folosirea bunelor maniere

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

135

Oferii un premiu copilului care folosete bunele maniere i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei sau ntr-un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt bunele maniere. Nivele: 1 2 21. Este capabil s demonstreze un comportament adecvat la mas ntr-un restaurant. (II, III, IV) a. b. c. Stie sa comande din meniu. Stie sa serveasca masa la restaurant. Calculeaz baciul. Folosirea bunelor maniere Oferii un premiu copilului care folosete bunele maniere i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei sau ntr-un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt bunele maniere. Nivele: 1 2

Curenia n buctrie i depozitarea mncrii


Scopuri 22. Poate depozita resturile i ingredientele nefolosite pentru a evita alterarea acestora. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Stie ct pot fi pstrate alimentele depozitate. Stie ce alimente trebuie refrigerate i de ce. Demonstreaz cum se pregtesc alimentele pentru refrigerare, ngheare i/sau depozitare. Activiti Moment optim de nvare Cnd curai frigiderul lsai copiii s v ajute. Ei pot s examineze tiinific mncarea din frigider i s-i foloseasc simurile pentru a vedea dac s-a stricat. Ei pot s citeasc data expirrii, s se uite sau s miroas mncarea i apoi s o guste (numai dac este sigur c nu s-a stricat). Experiment n depozitarea mncrii Facei un experiment! Punei alimente nefierte i puin mncare gtit n frigider. ntrebai-l pe copil dac ghicete care dintre acestea se va strica prima. Dup o sptmna, verificai experimentul. Nivele 1 2 Discutai cu ei despre timpul n care trebuie mncate produsele sau dac ceva poate fi congelat pentru a face s dureze mai mult. Nivele 1 2 3 23. Poate cura buctria dup prepararea mncrii, cu indrumare din partea adultului. (II, III) a. b. c. Explic de ce este important curarea amnunit a tuturor echipamentelor i suprafeelor utilizate la gtit. Explic modul de utilizare a produselor de curare a buctriei (de ex. burei, prosoape de mini i absorbante). Demonstreaz utilizarea corect a unei maini de splat vase (n cazul n care este disponibil).

Lecia Strngerea mesei


Dup ce s-a terminat masa, cerei fiecrui copil s curee vasele. Dac copilul ia prnzul la coal, ntrebai-l ce dorete sa primeasc la pachet. Dac a primit bani pentru prnz, lsai-l s-i pstreze pe cei

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

136

d. e. f.

Demonstreaz splarea manual a paharelor, vaselor, cratielor i tigilor. Stie sa sorteze deseurile alimentelor i a ambalajelor n concordan cu cerinele de reciclare. Stie sa curete toate echipamentele de buctrie i suprafeele utilizate la prepararea mncrii.

pe care nu i-a cheltuit, dac servete prnzul din pachetul de acas. Nivele: 1 2 Curenia dup mese Lsai familia s fac cu rndul la curenia dup mas. Copiii mai mici pot ajuta s se elibereze masa. Nivelul 1 Cei mai n mari pot spla i usca vasele, umple maina de splat vase i cura aragazul. Nivele 2 3 De asemenea, cei mai mari pot cura toat buctria cel puin o dat pe sptmn, i pot primi o recompens, de exemplu mai muli bani de buzunar. Nivele 3 4

Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, dar fara indrumare din partea adultului

Managementul casei
Scopuri 24. Cunoate i nelege importana cureniei casnice. (II, III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Descrie cel puin dou caliti ale unei case curate. Explic dou beneficii ale meninerii unei case curate. Descrie utilizarea i depozitarea corect a produselor de curare. Identific trei tehnici de curare i echipamentul aferent. Activiti Motivarea pentru curenie Atunci cnd ncurajai copiii s participe la curenie n gospodrie, jucai un joc pentru a observa cine termin mai repede i mai bine ceea ce are de fcut. Spunei-le c vei trece ntr-o inspecie oficial a muncii lor n timp util (dac nu au ndeplinit corect sarcinile, vor trebuie s se ntoarc i s le repete). Srbtorii momentul n care fiecare persoan i termin munca! Nivele 1 2 Tabele cu treburi casnice Dezvoltai o schem a sarcinilor casnice. Ajutai-l pe copil s se gndeasc la toate treburile casnice care trebuie fcute n jurul casei n fiecare sptmn sau o dat pe lun. Dup ce treburile au fost terminate cu bine, notaii n tabel. Putei chiar s-i acordai recompense sau privilegii pentru ndeplinirea treburilor casnice. Nivele 1 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

137

25. Poate menine o camer curat. (II, III, IV)

a. b. c.

Stie cum se schimb cearceafurile i cum se face patul. Cunoaste utilizarea si depozitarea corect a echipamentelor de curare i a tehnicilor de curare. Stie dou modaliti de depozitare a obiectelor personale (de ex. modaliti de depozitare a jucriilor, crilor, hainelor).

Lecia Pstrarea cureniei


Cnd dezvoltai o list de treburi casnice, ntrebai-i pe tineri care este rolul pstrrii cureniei n cas (poi gsi lucrurile, exist organizare, i ia mai puin timp s pstrezi casa curat dect s o lai n dezordine i apoi s trebuiasc s faci curenie). Nivele 1 2 Echipamente pentru curenie Sub supraveghere, ncurajai copiii s experimenteze folosirea bureilor, a periilor, a crpelor, etc., n timpul activitilor de curenie. Lsai-i s ncerce diferitele substane de curat pentru a observa care produs este mai eficient. nvai-i activitile pas cu pas. n primul rnd, nvai-i cum s foloseasc produsul i apoi lsai-i s l ncerce cu ajutorul dvs. n final, supravegheai-i n timp fac curenie singuri. Nivele 1 23

Managementul casei (continuare)


Scopuri 26. Poate crea i respecta un program de curare a casei. (IV) a. b. c. Rezultate ateptate Explic beneficiile splrii i schimbrii regulate a cearceafurilor. Descrie ce necesit splare n mod regulat. Respecta programul de curare a casei timp de dou sptmni (de ex. schimbarea cearceafurilor, tergerea prafului, mturatul, aspiratul, curarea toaletei). Activiti Reducerea dezordinii Folosii un co mare de rufe. Aezai-l ntru-un loc convenabil. Dac copiii observ lucruri mprtiate prin cas i nu sunt siguri unde s le aeze, ar trebuie puse n co. La sfritul zilei adunai-i pe toi copiii s aranjeze obiectele din co. Aceasta i va ajuta pe membrii familiei s nvee unde este locul obiectelor i s ajute la meninerea ordinii din cas. Nivele: 1 2 3 Curenia toaletelor Lsai-i pe tineri s v ajute la curirea toaletei sau a msuei de toalet. Stabilii ce articole ar trebui aruncate i care oferite pentru caritate sau duse la un magazin de vechituri (re-sale). Nivele: 1 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

138

27. Poate avea grij de haine. (II, III, IV)

a. b. c.

d. e.

Descrie diferite metode de splare a hainelor (de ex. curare chimic, splare manual, splare la main). Interpreteaz informaiile de pe etichetele de ntreinere a hainelor. Descrie etapele splrii la main (de ex. separarea culorilor, presplare, aplicarea detergentului, nlbitorului, balsamului de rufe, selectarea temperaturii de splare i a programelor de splare); spala la masina automata de spalat. Descrie etapele clcrii hainelor. Demonstreaz mpturarea i ordonarea hainelor curate.

Sortarea i splarea hainelor Lsai-i pe tineri s spele ceva colorat mpreun cu un prosop sau cearaf mai vechi i apoi s v descrie ce s-a ntmplat. Artai-le de ce este important s separe hainele colorate de cele albe nainte de splare. Nivele: 1 2 Splarea rufelor la nceput Dai copilului propriul co de rufe. Lsai-l s v ajute la splat msurnd detergentul i turnndu-l n ap. Lsai-i s aranjeze articole mici cum ar fi crpele de buctrie sau chiar hainele lor. Se vor amuza potrivindu-i osetele i aruncndu-le n co. Nivele: 1 2 Mai mult practic la splarea rufelor Prezentai copilului ideea de splare a rufelor artndu-i diferitele posibiliti i apoi lsndu-i s-i spele singuri o parte din rufe. Nivele: 2 3

Sigurana domestic
Scopuri 28. Cunoate i nelege importana siguranei domestice. (II, III, IV) a. b. c. d. e. Rezultate ateptate Explic trei moduri de prevenire a incendiilor (de ex. evitarea supra-utilizrii prelungitoarelor, evitarea lsrii nesupravegheate a lumnrilor). Descrie un traseu de evacuare de urgen n caz de incendiu. Explic dou moduri de a preveni intrarea prin efracie n casa unei persoane. Explic dou moduri de pregtire pentru dezastre naturale (de ex. uragane, inundaii, tornade). Explic depozitarea corespunztoare a materialelor domestice periculoase (de ex. produse de curat, medicamente, cuite). Activiti Protecia mpotriva incendiilor Pentru a-i nva pe copii despre protecia mpotriva incendiilor, facei exerciii de simulare a incendiilor. Desenai planul casei i decidei cea mai bun cale de a iei din fiecare camer din cas. Decidei locul de ntlnire la ieirea din cas (casa unui vecin, n faa unui copac). Nivele: 1 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

139

f. g.

Explic trei modalitati pentru a face o cas sigur pentru copii (de ex. dopuri pentru prize, ncuietori pentru dulapuri, portie pentru scri). Identific patru articole din trusa de prim ajutor/trusa de urgen a casei (de ex. bandaje, dezinfectani, lantern, baterii).

29. tie cum s acceseze resurse comunitare n caz de urgen. (II, III, IV) 30. Este capabil s ofere prim ajutor. (III, IV)

a. b. a.

Explic funciile diferitelor resurse comunitare (de ex. pompieri, poliie, ambulan i cnd sunt folosite). Exemplifica trei situaii de urgen i selecteaz resursele comunitare corespunztoare. Urmeaza un curs de pregtire de prim-ajutor.

Primul ajutor nvai copiii metode de baz de prim ajutor folosind ppuile copilului. Nivel:1 Copiii mai mari i tinerii pot participa la cursuri de prim ajutor. Nivele: 2 3

Trusa de prim ajutor Lsai copiii s v ajute n pregtirea trusei de prim ajutor pentru main i pentru cas. Discutai ce s trebuie s includ fiecare trus (ex: lantern, alte semnale luminoase, articole de prim ajutor). Nivelele: 12

Sigurana domestic (continuare)


Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

140

31. tie cum s fac reparaii casnice simple. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Explic tipurile de reparaii pentru care este responsabil chiriaul. Stie cum s nlocuiasc siguranele. Stie s foloseasca un desfundtor. Stie cum se utilizeaz filtrele. Demonstreaz utilizarea sigur i corespunztoare a uneltelor casnice.

Folosirea uneltelor Artai copiilor cum s foloseasc uneltele din cas, la nceput cu ajutorul uneltelor de jucrie. Nivelul 1. Dac trebuie agat un tablou pe perete, lsai copilul s v ajute s decidei unde s l aezai, s msurai, s v asigurai c este bine i s batei un cui n locul gsit. Lsai-i s observe i apoi s v asiste la simple reparaii prin cas cum ar fi schimbarea unui bec, desfundarea toaletei, etc. Nivele: 2 3 Importana asigurrilor Alctuii mpreun cu tnrul un inventar complet al locuinei. Folosii creionul i hrtia, un aparat de fotografiat sau o camer video pentru a nregistra obiectele din fiecare camer a locuinei. Folosii acest prilej pentru a discuta despre valoarea asigurrii casei pentru proprietar sau pentru chiria, n cazul n care aceste obiecte trebuiesc nlocuite dac sunt pierdute, furate sau distruse. Nivele: 3 4

32. Cunoate i nelege asigurarea proprietarului/chiriaului. (III, IV)

a.

Afl cum se poate obine o poli de asigurare i costurile aferente acesteia.

Domeniul locuinei i al resurselor comunitare Locuina


Scopuri 1. Cunoate i nelege tipurile de locuine disponibile n comunitate. (III, IV) a. b. Rezultate ateptate Identific dou tipuri de opiuni privind locuina (de ex. apartamente, camere de nchiriat, case, rulote, locuine sociale). Compar fiecare tip de opiune privitoare la locuin cu nevoile personale i resursele financiare. Activiti Jocul locuinei Jucai jocul alfabetului cu copiii de vrst mic. Lsai copilul s se gndeasc la un spaiu de locuit pentru fiecare liter din alfabet (A pentru apartament, B pentru barc, etc.). Nivele:1

Locuina (continuare)

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

141

Scopuri 2. tie cum s caute un apartament sau un alt tip de locuin. (III, IV)

a. b. c. d. e.

3. Poate cuta un apartament sau un alt tip de locuin. (IV)

a. b. c.

Rezultate ateptate Definete termenii utilizai cel mai frecvent n procesul de cutare a unei locuine (nchiriere, subnchiriere, garanie, chiria, proprietar). Descrie dou sau mai multe moduri de cutare a unei locuine (de ex. din auzite, anunuri, afie, mersul prin cartiere, Internet). Interpreteaz informaiile coninute n anunurile de locuin. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin (de ex. proximitatea liniei de autobuz, la primul etaj, permisiunea de a avea animale de cas). Compar dou sau mai multe opiuni de locuin n funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport, slujb, coal, etc. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin. Realizeaz o cutare a locuinei. Evalueaz opiunile de locuin n funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport, slujb, coal, etc.

Activiti

Ce ne trebuie n sufragerie Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Lsai tnrul s alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint (distana fa de staia de autobuz, numrul de dormitoare, mobilat sau nemobilat, cu animale sau fr). Nivele: 2 3 Gsirea unei locuine Sunt multe modaliti de a gsi o locuin. Povestii tnrului cum v-ai gsit prima locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la diferite zone ale oraului (sau diferite orae) unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament, cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4

Locuina (continuare)
Scopuri 4. tie cum s vizioneze un apartament sau un alt tip de locuin, cu indrumare din partea a. Rezultate ateptate Crearea unei liste pentru vizionare (de ex. curenie, fr duntori). Activiti Gsirea unei locuine Sunt multe modaliti de a gsi o locuin.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

142

adultului. (III, IV)

b. c. d.

Evalueaz starea de funcionare a instalaiilor i aparatelor din locuin (de ex. aragaz, frigider, chiuvet, toalet). Stabilete dac sunt necesare reparaii ale locuintei i cine va plti pentru acestea. tie cum s vizioneze un apartament sau un alt tip de locuin, fara indrumare.

Povestii tnrului cum v-ai gsit prima locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la diferite zone ale oraului (sau diferite orae) unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament, cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4 Vizitarea spaiului de locuit Mergei mpreun cu tnrul s vizitai un apartament sau o cas de nchiriat. Plimbai-v mpreun n zona respectiv i evaluai condiiile de locuit (instalaie sanitar, frigider, etc.). Tnrul va alctui o list cu ceea ce doresc s verifice nainte de a se muta n acel spaiu. Nivele: 3 4 nelegerea unui contract Vizitai mpreun cu tnrul un complex de apartamente pentru a discuta cu administratorul sau proprietarul despre responsabilitile proprietarilor i chiriailor. Asigurai-v c acesta l informeaz pe tnr despre consecinele rezilierii unui contract i despre tipurile de comportamente care pot conduce la evacuarea chiriaului. Nivele 3 4

6. Cunoate i nelege contractul de nchiriere. (III, IV)

a. b. c. d.

Definete termenii inclui n contractul de nchiriere (de ex. chiria, proprietar, evacuare). Interpreteaz un contract de nchiriere. Expune care sunt consecinele nclcrii clauzelor contractului de nchiriere. Explic att drepturile i responsabilitile proprietarului ct i ale chiriaului conform contractului de nchiriere.

Locuina (continuare)
Scopuri 7. Cunoate i nelege argumentele pro i contra nchirierii n comun. (III, IV) a. b. Rezultate ateptate Identific dou motive pentru care oamenii nchiriaz n comun. Menioneaz cel puin patru avantaje i dezavantaje ale nchirierii n comun. Activiti mprirea locuinei cu un coleg de camer mprirea locuinei cu un coleg de camer poate s fie o bun oportunitate i/sau o decizie proast. Lsai-i pe tineri s alctuiasc o list de motive pro i contra mpririi locuinei cu un coleg, o rud sau cu prietenul/prietena. Ajutai tnrul s alctuiasc o list de ntrebri pentru un

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

143

posibil coleg de camer. Nivele: 2 3 4 Ce fel de coleg de camer v-ai dori? n timp ce urmrii un program TV (serial, desene animate) pe care il prefer tnrul rugai-l s observe ce fel de coleg de camer ar putea fi fiecare din personajele din program.Nivele: 1 2 3 8. Cunoate i nelege ce resurse comunitare sunt disponibile pentru a-l ajuta cu problemele de locuin. (III, IV) a. b. Identific dou sau mai multe instituii care ofer asisten cu problemele de locuin. Descrie tipurile de asisten oferite de aceste instituii.

Locuina (continuare)
Scopuri 9. Planifica mutarea n propria locuin; pastreaza aceasta locuinta. (III, IV) a. Rezultate ateptate Identific i calculeaz toate costurile iniiale (de ex. tax de solicitare, garanie, garanie pentru ntreinere, taxe de instalare, chiria pe prima lun, mobil/articole pentru locuin). Creeaz o list cu obiectele necesare (de ex. mobil, aparate de buctrie, prosoape i cearceafuri). Calculeaz costuri anticipate de achiziionare a dotrilor eseniale. Dezvolt un buget lunar realist pentru locuin. Identific dou resurse personale sau organizaii comunitare care s ofere asisten pentru acest plan. Descrie dou moduri de a Activiti Ce ne trebuie n sufragerie Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Lsai tnrul s alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint (distana fa de staia de autobuz, numrul de dormitoare, mobilat sau nemobilat, cu animale sau fr). Nivele: 2 3 Cheltuieli legate de locuin Un aspect important n pstrarea unei locuine stabile este acela de a-i permite toate costurile de ntreinere ale acesteia. Lsai copiii s v nsoieasc n timp ce pltii cheltuielile de ntreinere, electricitate, etc. n timp ce copiii lipesc timbrele sau plicuri, explicaile pentru ce anume se fac plile respective. Nivelul: 1 Copiii mai mari vor alctui o list cu cheltuieli legate de gospodrie (mobilier, buctrie, lenjerie de pat, papetrie) i vor indica preul fiecrui articol. Nivele: 2 3 Costul chiriei Alegei un anun de nchiriere dintr-un ziar. Discutai despre termenii i costurile menionate n anun (plata n avans, faciliti, chiria pe prima lun) ct i despre costurile care nu sunt menionate (taxe, mobilat/nemobilat, animale, etc.). Nivele: 34

b.

c. d. e.

f.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

144

g. h.

face locuina sigur (de ex. ncuietori, detectoare de fum). Respect termenii contractului de nchiriere. i ndeplinete toate obligaiile financiare la timp.

Planul de rezerv ntre locul de munc i stabilitatea locuinei exist o strns legtur. La alctuirea unui buget al locuinei, cerei tnrului s v descrie modul n care vor plti locuina dac vor rmne fr slujb (concediere, demisie). Discutai despre importana economiilor bani economisii pentru situaii de urgen. Nivele: 3 4

Lecia ngrijirea spaiului de locuit


ncepei s-i nvai pe copii rutina unei bune ngrijiri a casei prin a le da responsabiliti de meninere a cureniei n propria lor camer. Copiii de vrst mare vor primi i alte sarcini de curire a gospdriei Nivele 1 2 Fiecare spaiu de locuit necesit ntreinere. Tnrul va dezvolta o list cu treburile casnice necesare ntreinerii casei menionnd timpul de care are nevoie sptmnal pentru fiecare dintre acestea. Nivel 3 Practica timpurie a chiriei Cu cei mai tineri, pretindei c le nchiriai dormitorul pentru o perioad de timp (o sptmn sau o lun). Stabilii n scris condiiile de nchiriere (s i fac patul, s v plteasc o sum simbolic sptmnal) i ceea ce se ntmpl dac se termin contractul. Nivele: 1 2 Completarea unui formular de nchiriere Pentru completarea unui formular de nchiriere sunt necesare mai multe tipuri de informaii. Alegei un exemplu de formular de nchiriere i cerei tnrului s descrie tipurile de informaii necesare pentru a completa formularul. Nivel 2 3 Lsai tnrul s completeze formularul de nchiriere i apoi verificai-l mpreun cu el. Nivele: 3 4 Planificarea mutrii Cnd tnrul ncepe s se gndeasc la mutare cerei-i s alctuiasc o list cu cele necesare spaiului unde vor locui (mobil, aternuturi, vesel, etc.), costul acestor articole i cum s mobileze noul spaiu la un pre sczut. De asemenea solicitai-i s fac o list cu alte costuri legate de mutare (instalaii, faciliti, etc.); mpreun cu tnrul dezvoltai un plan pentru plata celor necesare i un buget lunar realist necesar ntreinerii locuinei. Nivele: 3 4 Asisten pentru locuin Identificai mpreun cu tnrul dou sau trei agenii din cartea de telefon sau pe internet, care furnizeaz asisten pentru locuin (drepturile deintorului, mprumuturi pentru cumprarea primei case, etc.) Nivele: 3 4

9. Planifica mutarea n propria locuin; pastreaza aceasta locuinta. (III, IV) - continuare

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

145

Transport
Scopuri 10. Este capabil s utilizeze transportul public acolo unde este cazul. (II, III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Identific tipurile de transport public disponibil. Descrie costul diferitelor forme de transport public. Citete orarele i rutele de transport. Utilizeaz cel puin o form de transport public. Activiti Deplasarea Cunoaterea i descifrarea hrilor este important pentru ca tnrul s se deplaseze n cartier i s nu se rtceasc. Copiii de vrst mic vor nva s citeasc numele strzilor i numele cldirilor. Nivelul 1 Tinerii vor desena o hart care s indice drumul de acas pn la un loc favorit din ora. Nivel: 2 Planificarea unei rute Cerei tnrului s elaboreze o rut i s estimeze timpul de care are nevoie pentru a ajunge intr-un anumit loc bazndu-se pe o main, pe mersul pe jos sau pe autobuz. Dac tnrul are un loc de munc, discutai diferitele posibiliti de a ajunge i de a se ntoarce de la locul de munc. Nivele: 2 3 Folosirea transportului n comun Folosirea transportului n comun este un aspect important al vieii independente. La planificarea unei ieiri n ora cerei-i tnrului s afle informaii de la companiile de transport n comun pentru a afla rutele, costul biletelor, staiile, etc. Nivele 2 3 Transportul cu autobuzul Mergei ntr-o scurt cltorie cu autobuzul sau metroul. Lsai-l pe copil s aleag destinaia i artai-i cum s ajung acolo cu autobuzul/metroul. Lsai-l s plteasc biletul i s utilizeze cartela de cltorie. Nivele: 1 2

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

146

Pentru cei mai mari, lsai-i s afle singuri cu ce autobuz/metrou trebuie s mearg pentru a ajunge ntr-un anumit loc i s se asigure c vor ajunge la timp cnd pleac de acas. Nivele: 2 3

Transport (continuare)
Scopuri 11. Poate cltori singur. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Interpreteaz orarele i rutele de transport. Alege mijloacele de transport dintre cele disponibile n comunitate. Demonstreaz utilizarea unuia sau mai multor mijloace de transport n comun pentru a se deplasa. Activiti Transportul cu taxi-ul Muli tineri vor s mearg cu taxi-ul dintr-un loc n altul. Cerei tnrului s se informeze despre costurile transportului cu taxiul. Cnd tnrul poate plti, rugai-l s telefoneze la o companie de taxi i nsoii-l ntr-o scurt cltorie. Nivele 2 3 Transportul cu avionul Transportul cu avionul face parte din viaa. Vizitai aeroportul mprun cu tnrul i lsai-l s observe cile de acces i ieirile. Discutai despre ce se poate ntmpla dac pierde avionul cu care trebuia s cltoreasc. Nivele 2 3 Bugetul pentru transport Nimic nu este gratuit! O modalitate de a-i nva pe tineri importana planificrii unui buget pentru transport este aceea de a le cere s ii plteasc transportul n cazul n care i doresc sa ajung ntr-un anumit loc. Nivele 2 3 4 Dac prietenii si se ofer s-l conduc cu maina, ajutai tnrul s contribuie la acoperirea costului transportului. Nivele 2 3 4

Transport (continuare)
Scopuri 12. tie cum s obin permis de conducere. (III, IV) a. b. Rezultate ateptate Cunoaste cerinele legale pentru obinerea permisului de conducere. Stie unde s se adreseze pentru a solicita permisul. Activiti Ce presupune obinerea permisului de conducere Un factor important pentru a deveni conductor auto este obinerea permisului de conducere. Cerei-le copiilor s se informeze la Poliia rutier sau s se deplaseze pn acolo. Tinerii pot pregti o list cu paii necesari pentru obinerea

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

147

permisului de conducere - nscrierea la cursul de conducere, participarea la teste scrise i practice, obinerea asigurrii, etc. Nivele: 2 3 4 Decizii la volan Conducerea unui automobil este o responsabilitate mare. Trebuie s fii un adevrat model atunci cnd conduci. Discutai despre deciziile n timpul condusului. ntrebai-i pe tineri ce decizii trebuiesc luate (schimarea benzii de circulaie, semnalizarea, viteza) i de ce. Nivele: 2 3 Cheltuielile unui posesor de automobil Cnd tinerii devin interesai s-i cumpere o main, lucrai cu ei la realizarea unui buget. Facei o list a cheltuielilor mainii (maina, plcuele de nmatriculare, asigurare, ntreinere). Dezvluii-le ct pltii dumneavoastr pentru fiecare dintre acestea. Nivele: 3 4 Asigurarea auto O cheltuial semnificativ i curent a unui automobil este asigurarea. Lsai-i pe tineri s discute cu un agent de asigurri despre ceea ce infueneaz costurile asigurrii (vechimea mainii, etc.) Nivele: 2 3 4 Reparaiile mainii Cnd ntreinei maina, rugai-i pe copii s vin cu dumneavoastr la service. Nivel: 1 Pentru cei mai mari repetai cu ei ce ntrebri i vei pune mecanicului. Nivele: 2 3 4

13. Cunoate i nelege costurile aferente deineri unui automobil. (III, IV)

a.

b.

Identific i calculeaz costurile deinerii unui automobil (de ex. eliberarea talonului, plcue de nmatriculare, asigurare, ntreinere de rutin). Cunoate legile aferente deinerii unui automobil.

Transport (continuare)
Scopuri 14. tie cum s cumpere o main. (III, IV) a. Rezultate ateptate Identific dou sau mai multe locuri unde s gseasc automobile de vnzare (de ex. dealeri de automobile noi/uzate, ziare, afie). Identific dou sau mai multe locuri de unde s obin un mprumut pentru automobil. Evalueaz bugetul financiar i determin Activiti Pregtirea pentru obinerea unui automobil Atunci cnd tnrul este interesat de obinerea unui automobil, ajutai-l sa alctuiasc un buget. Elaborai mpreun o list a costurilor i explicai-i ct pltii dvs. Pentru main n fiecare lun. Nivele 3 4 Pregtiri pentru cumprarea unei maini Cumprarea unei maini este o problem delicat la orice vrs.

b. c.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

148

d. e.

suma de bani disponibil pentru cumprarea unui automobil. Evalueaz argumentele pro i contra fiecrui tip de automobil. Evalueaz argumentele pro i contra fiecrui plan de finanare (de ex. leasing, rate etc.

nainte de a merge s vizionai mainile, lsai-l pe copil s pregteasc o list cu ntrebrile pe care ar dori s le pun vnztorului n legtur cu maina. Rugai-l s se gndeasc la unul sau dou persoane care ar putea s l nsoeasc atunci cnd merge s cumpere o main. Nivele: 3 4 Practic n vederea cumprrii unei maini Pretindei c suntei un vnztor de maini. Printr-un joc de rol lsai-l s pun ntrebri i s poat s rspund nu. Nivele: 34 Observarea procedurilor de cumprare Cnd mergei s vedei o main, lsai-i pe copii s vin cu dumneavoastr astfel nct ei vor vedea care e procedura de cumprare a unei maini. Lsai-i pe cei mai n vrst s-i cear vnztorului un formular de cumprare astfel nct ei vor vedea ce informaii sunt necesare pentru a cumpra o main. Nivele: 234 Despre problemele automobilelor Nu toate mainile folosite sau noi sunt bune. Rugai-i pe tineri s cear informaii despre ceea ce ar trebui s fac dac maina este o vechitur i dac se acoper garania automobilului. Nivele: 3 4

Resurse comunitare
Scopuri 15. Este capabil s foloseasc ziarele i paginile aurii pentru a gsi informaii. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Stie sa foloseasca seciunile ziarelor i ale paginilor aurii. Utilizeaz aceste resurse pentru a gsi informaii pentru a-l ajuta spre exemplu n cutarea unei slujbe, a unei locuine i localizarea asistenei medicale. Activiti

Lecia Jucai un joc


Alctuii o list cu obiectivele pe care ai dori s le localizeze tnrul n comunitate cum ar fi un restaurant, un magazin de piese auto sau un parc. Folosind Pagini Aurii, lsai-i pe tineri s identifice capitolele unde ar putea gasi locaiile

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

149

respective. Nivele: 1 2 Lsai-i pe cei mai mari s telefoneze n aceste locuri i s ntrebe despre locaie, orele de program i preul serviciilor. Nivele: 2 3 Acest joc poate fi de asemenea jucat i folosind Internetul! Crearea unei registru Adesea folosim aceleai resurse comunitare. Lsai-i pe copii s alctuiasc o list de numere de telefon la care sun frecvent (centru de distracii, coal, bibliotec) i s o in lng telefon. Nivele: 2 3 Obinerea informaiilor Dac un tnr are nevoie de informaii, de exemplu, unde este frizeria sau unde ruleaz un anumit film, lsai-i s se gndeasc unde trebuie s caute informaia i apoi s telefoneze pentru a solicita informaii. Nivele: 1 2 3

Resurse comunitare (continuare)


Scopuri 16. tie cum s foloseasc Internetul pentru a localiza resurse. (III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Localizeaz resurse care ofer acces la Internet (de ex. biblioteci, centre comunitare, coli). Descrie funciile unui motor de cutare (de ex. Yahoo!, Infoseek). Utilizeaz motorul de cutare pentru a gsi informaii care s-i ofere asisten n cutarea unei slujbe, educaiei superioare, ajutorului financiar i timp liber etc. Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

150

17. tie cum s obin copii ale documentelor personale si sa pastreze documentele importante in siguranta. (II, III, IV)

a. b. c. d. e.

Identific unde s se adreseze pentru a obine certificatul de natere, documente de identitate cu fotografie i documente colare. Precizeaz costurile aferente obinerii acestor documente. Completeaz formularele necesare pentru obinerea copiilor acestor documente. Identific unde s se adreseze pentru obinerea istoricului i evidenelor medicale. Identific unde s se adreseze pentru obinerea documentelor de imigrare (acolo unde este cazul).

18. Cunoate i nelege ndatoririle civice. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Explic importana votrii n alegerile locale si generale. Identific unde trebuie s fie luat n eviden pentru a vota. Descrie cerinele legale pentru a fi luat n eviden la serviciile elective. nelege valoarea voluntariatului n comunitate. Explic modul n care devine voluntar.

Pstrarea documentelor importante Aranjai un sertar sau un dosar pentru fiecare copil din casa dumneavoastr. Punei n el documentele importante (sau copiile lor) cum ar fi certificatul de natere, fia de sntate i fotografii. Artai copiilor ce este n sertarul/dosarul fiecruia. Nivele: 1 2 Pe msur ce cresc facei-i responsabili cu ntreinerea dosarului/sertarului. Discutai cu cei mai n vrst despre ce documente importante (fia de securitate social, certificat de natere, permis auto) ar trebui s nlocuiasc sau s le fac copii. Nivele: 3 4 Primele practici legate de votare ncurajaii participarea la vot supunnd la vot problemele importante n timpul ntlnirilor n familie. De exemplu, familia ar putea vota cum s petreaca noaptea de smbt sau ce film s nchirieze. Nivele: 1 2

Resurse comunitare (continuare)


Scopuri 19. Poate selecte resursele corespunztoare pentru a fi folosite n situaii de urgen. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Descrie dou situaii n care este necesar s se apeleze numrul de urgen. Foloseste resursele comunitare in functie de situaiile de urgen (conflicte domestice, toxi-infecii alimentare, incendiu, fisurare a conductei principale de ap). Activiti Unde s telefonai pentru ajutor La cin sau n main, facei un scenariu cu care tnrul s-ar putea ntlni i apoi ntrebai-l unde ar trebui s sune pentru a obine ajutor. De exemplu, ce ar face dac ar iei la plimbare i ar auzi strigte de ajutor venind dintr-o cas sau ar vedea fum. ntrebai-i ce ar face dac ar avea nevoie s gseasc o rud din alt ora. Nivele: 2 3 Vecinii ca resurse Vecinii pot fi o surs important de informaii i

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

151

ajutor. Rugai-i pe tineri s v spun la ce vecini ar apela pentru diferite tipuri de ajutor cum ar fi obinerea unei slujbe, obinerea de ajutor n cazul unei urgene medicale sau pentru a mprumuta un ou pentru o prjitur. Nivele: 2 3 20. Cunoate i nelege serviciile disponibile la biblioteca local. (II, III, IV) a. Identific trei resurse disponibile la bibliotec (de ex. cri, secvene video, ziare, acces Internet).

Domeniul managementului banilor Principii despre bani


Scopuri 1. Cunoate i nelege cum valorile unei persoane influeneaz deciziile privind banii. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Face distincia ntre nevoile i dorinele personale. Identific valorile personale (de ex. este mai important s cheltuiasc bani pe mbrcminte dect s economiseasc). Cunoate impactul pe care l au valorile personale asupra deciziilor privitoare la bani. Activiti Ce nseamn banii Prinii trebuie s discute cu copiii despre prerile acestora referitoare la bani. Banii nseamn lucruri diferite pentru oameni n funcie de comunitatea lor cultural. Este important pentru tineri s neleag ce nseamn banii n cultura sau comunitatea lor i care sunt prerile lor referitoare la bani. Nivele: 1 2 3 Decizia privind ce este important Rugai-i pe tineri s v descrie ce cred ei c este important pentru diferii oameni (prini/asistent maternal, prieteni, celebriti) n funcie de lucrurile pe care cheltuiesc banii (haine, caritate, animale, maini). ntrebai-i pe tineri care sunt prioritile lor referitoare la bani (cumprarea hainelor, economisirea pentru o main, investiii, plata chiriei, alimente). Nivele: 2 3 Jocurile ne dezvluie valorile Jucai n familie Monopoly sau alte jocuri care fac referire la bani, cumprri sau vnzri. n timp ce se distreaz, copiii vor face alegeri care le reflect valorile i prerile despre bani, care pot aprinde o discuie constructiv n familie. Nivele: 1 2 3

2. Cunoate i nelege modurile n care banii pot fi utilizai pentru a-i fi de ajutor. (II, III, IV)

a. b.

Cunoate relaia dintre munc, economii, investiii i banii ctigai. Explic nelesul expresiei pune-i banii s munceasc pentru tine.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

152

3. Cunoate i nelege diferitele moduri n care oamenii folosesc banii pentru a-i ajuta pe alii. (II, III, IV)

a.

b. c. d.

Identific moduri de a face donaii altor persoane aflate n dificultate (de ex. doneaz mncare, mbrcminte, bani i timp personal). Cunoate c se simte bine atunci cnd i ajut pe ceilali. nelege c oamenii doneaz n diferite moduri pentru cauze pe care le consider importante. Identific o cauz ctre care ar face donaii.

Economii
Scopuri 4. tie i nelege modaliti de a economisi bani. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Descrie dou locuri unde se economisesc bani (de ex. puculie, depunerea la banc sau la CEC). Identific dou moduri de economisire (de ex. 10% din salar se economiseste in pusculita sau se depune la CEC pe termen). Activiti Primele economii Obinuii-i pe copii s economiseasc ncepnd cu o puculi i cu o mic alocaie sptmnal. Nivel: 1 Cnd puculia se umple, mergei cu copilul la banc i deschidei un cont de economii. ncercai s trecei contul pe numele copilului, artai-i carnetul de economii i lsai-i s urmreasc dobnda pe care banii lor o produc. Nivel: 2 Borcanul pentru economiile familie Familia dvs. se poate amuza prin folosirea unui borcan pentru economii pentru diferite pli cum sunt cheltuielile legate de evenimente speciale sau caritate. Purtai o discuie cu copilul despre scopul economiilor i suma cu care fiecare membru al familiei trebuie s contribuie sptmnal. Nivele: 1 2 Dezvoltarea unui plan de economii Pe msur ce tinerii ctig bani din diferite munci casnice sau prin alte mijloace, ncurajai-i s i dezvolte un plan de economii. De exemplu, ei pot s i mpart ctigul n diferite pri: 30% pentru economii pe termen lung (nu se vor atinge de acei bani pn cnd vor prsi instituia; 30% pentru economii pe termen scurt (pentru cumprturi pe care le doresc s le fac i nu cost prea mult); 30% bani de buzunar (pentru cheltuieli imediate); 10% pentru alte cheltuieli. Nivele: 2 3 Planificarea pentru cumprturi importante Cteodat tinerii doresc s economiseasc bani pentru cumprturi

5. Este capabil s creeze un plan de economisire. (II, III, IV)

a. b.

Stabilete un scop de economisire (de ex. pe termen lung i pe termen scurt). Creeaz un pan de economisire pentru obinerea unui scop (de ex. cont special de economii).

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

153

importante. Ajutai-i s i dezvolte planul de economii. De exemplu, dac tnrul dorete s i cumpere un bilet de avion pentru a-i vizita familia sau prietenii, ajutai-l s se informeze despre preul biletului. Ajutai-i apoi s planifice i s decid ci bani vor trebui s economiseasc n fiecare lun i pentru ct timp pentru a-i atinge scopul economiilor. Nivele: 2 3

Economii (continuare)
Scopuri 6. Poate atinge un scop de economisire pe termen scurt sau lung. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Selecteaz i utilizeaz una sau mai multe moduri de economisire. Evalueaz eficienta fiecrei strategii de economisire. Activiti nceperea investiiilor Tinerii au nevoie s nvee despre valoarea investiiilor pe termen lung. Ajutai tnrul s nvee despre opiunile de investiii prin fixarea unei ntlniri cu un consilier financiar sau prin gsirea informaiilor pe Internet. Lucrai cu tnrul pentru a selecta o investiie n care se poate angaja financiar pentru urmtorii 3-5 ani. Nivele: 2 3 4

Impozitul pe venit
Scopuri 8. Cunoate i nelege obligaiile de depunere a formularelor de impozit pe venit. (III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Intelege faptul c venitul ctigat indiferent de faptul c este pltit n numerar sau prin cecuri este impozitabil i trebuie declarat. Identific toate tipurile de impozite pe venit obligatorii n zona respectiv (de ex. locale, municipale, judeene). Cunoate nevoia de a depune formularele de impozit i de a efectua la timp plata impozitelor. Expune consecinele nedepunerii formularelor i a neefecturii plilor la timp. Activiti Taxele salariale Pentru a-i nva pe tineri despre taxele pe venit, solicitai-le ca atunci cnd primesc salariul s observe ci bani au fost reinui din salariul lor pentru diferite taxe. Aceasta este o ocazie de a descrie diferena dintre salariul net i brut. Nivele: 3 4 Taxele pe venitul global Odat ce ncepe munca, tnrul trebuie s

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

154

completeze formularele pentru declararea venitului global. Pentru a ajuta tnrul s neleag beneficiile achitrii taxelor, explicai-i la ce folosesc banii din taxe (drumuri, coli, poliie, pompieri, servicii sociale, parcuri, stadioane, etc.) Nivele: 1 2 De asemenea, putei s i pregtii pe tineri pentru plata taxelor prin studierea unui formular tip. Solicitai-i tnrului s identifice informaiile de care are nevoie pentru a completa corect formularul. Ajutai tnrul s completeze formularul sau solicitai asisten din partea unui prieten, unei rude sau a unui contabil. Nivele: 2 3 4

Impozitul pe venit (continuare)


Scopuri 9. tie cum s depun la timp formularele de impozit. (III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Explic documentele i informaiile necesare pentru depunerea formularelor de impozit. Identific locurile unde sunt disponibile formulare de impozit. Stabilete cea mai bun cale de completare i depunere a formularelor de impozit (de ex. o face singur, pltete pentru acest serviciu, gsete un serviciu gratuit). Activiti

10. Poate completa formularul de impozit. (IV)

a. b.

Completeaz formularul, cu indrumare. Completeaz formularul, fr indrumare.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

155

Operaiuni bancare i credite


Scopuri 11. Cunoate i nelege serviciile oferite de instituiile financiare. (II, III, IV) a. Rezultate ateptate Identific instituiile financiare disponibile n comunitate (de ex. bnci, cooperative de credit, economii i mprumuturi) si serviciile oferite de acestea. Activiti Instituii financiare Discutai cu copilul despre instituiile financiare pe care le folosii i despre serviciile pe care acestea le ofer. Pe msur ce observai anunuri publicitare pentru diferite produse (credite, economii i mprumuturi, etc.) discutai despre asemnrile i deosebirile existente. Nivele: 2 3

12. Cunoate i nelege serviciile bancare electronice. (III, IV) 13. Cunoate i nelege alte modaliti de a mprumuta bani. (III, IV) 14. tie i nelege cnd i cum s mprumute bani. (III, IV)

a. b. a. b. a. b. c.

Explic serviciile bancare electronice (de ex. bancomate, servicii online) i taxele aferente. Descrie modalitatea n care se fac depuneri, se pltesc facturi, se transfer fonduri i se monitorizeaz balana. Identific alte modaliti de a mprumuta bani (de ex. familie, prieteni, case de amanet). Explic argumentele pro i contra utilizrii acestor modaliti de a mprumuta bani. tie cnd este o decizie corect s mprumute bani. Descrie beneficiile, riscurile i responsabilitile aferente mprumutului de la prieteni, rude i instituii financiare. Calculeaz efectul dobnzii asupra mprumutului.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

156

Operaiuni bancare i credite (continuare)


Scopuri 15. Cunoate i nelege argumentele pro i contra utilizrii creditului. (III, IV) a. Rezultate ateptate Identific trei avantaje ale utilizrii creditului (de ex. ofer numerar n situaii de urgen, permite achiziionarea de produse prin telefon sau Internet, este mai sigur ca folosirea numerarului). Identific trei dezavantaje ale utilizrii creditului (de ex. poate conduce la datorii, cost ridicat al dobnzilor, poate dura ani pn la achitare, sfrete prin a plti mai mult dect preul original). Activiti nvarea noiunii de credit Cu un simplu exerciiu, ajutai-i pe tineri s neleag cum funcioneaz creditul. Dac vor s mprumute bani pentru a cumpra ceva mai important, mprumutai-le dumneavoastr aceti bani. Spunei-le care este rata dobnzii de mprumut i stabilii un plan de plat cu consecin pentru pli ntrziate. Dac tnrul uit s plteasc, deposedai-l de obiect. La sfritul rambursrii creditului, artai-i tnrului care era costul original al produsului i apoi ct i-a costat pe ei ntr-adevr datorit faptului c v-au pltit n rate cu dobnd. Nivele 2 3 Avantajele unui credit Discutai cu copilul ct de folositoare pot fi crile de credit (pentru urgene, pentru a face cumprturi/Internet, pentru a rezerva camere de hote, etc.) Nivele: 1 2 3 Cumprarea unei maini pe credit Fiecrui tnr i-ar plcea s aib maina sa personal. Ajutai-i s neleag ct i va costa o main dac o vor cumpra prin mprumut. Presupunei c tnrul are 3000 $ i vrea s cumpere o main. Discutai variantele cum ar fi s cumpere o main mai veche pentru 3000 $ sau s ia un mprumut pentru una mai scump. Folosii un program pe calculator sau creion i hrtie pentru a calcula ct ar fi dobnda i plile pentru un mprumut de 6000 $ desfurat pe mai mult de cinci ani. Ajutai-l pe tnr s-i imagineze ct ar costa n momentul de fapt o main de 9000 $ dup achitarea mprumutului. Trebuie s discutai ce main putei cumpra pentru 3000 $ fa de suma de 9000 $ i cum s evaluai reparaiile i ntreinerea unei maini mai vechi. Nivele 2 3 4

b.

Operaiuni bancare i credite (continuare)


Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

157

16. tie i nelege cum funcioneaz crile de credit. (III, IV) 17. tie cum s solicite un mprumut i ajutor financiar. (III, IV)

a. b. a. b. c. d.

18. tie cum s interpreteze un fluturas de salariu (III, IV)

a. b.

Explic diferenele ntre crile de credit, cri de debit i taxele aferente. Descrie argumentele pro i contra utilizrii fiecrui card. Identific dou sau mai multe situaii n care mprumuturile pot fi necesare (de ex. educaie, cas, main). tie unde s solicite un mprumut. Explic ce informaii sunt necesare pentru a completa solicitarea. Completeaz o solicitare de mprumut cu supervizare. Explic termenii utilizai ntr-o foaie de salariu (de ex. salariu brut, salariu net). Interpreteaz informaiile de pe foaia de salariu (de ex. impozite reinute, salariu brut, salariu net).

Buget/Plan de cheltuieli
Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

158

19. Este capabil s in o eviden a unei alocaii sptmnale. (II, III, IV)

a. b. c. d.

20. Poate crea un plan de cheltuieli realist pentru o lun. (III, IV)

a. b.

c. d.

ine un jurnal de cheltuieli pentru a urmri toate cheltuielile. Determin zonele principale de cheltuieli (de ex. mbrcminte, mncare, activiti recreative). Rezist tentaiei de a face cumprturi inutile. Evalueaz i modific obiceiurile de cumprturi. Cunoate importana planificrii cheltuielilor. Creeaz o list cu categoriile din planul de cheltuieli (de ex. mncare, haine, activiti recreative). Identific dac o categorie este fix sau flexibil. Evalueaz situaia curent i aloc bani pentru fiecare categorie.

nvarea folosirii banilor lichizi nvai-l pe copil denumirile monezilor i ale bancnotelor. Rugai-l pe copil s plteasc ceva cu bani lichizi la un magazin sau la un restaurant fast-food i ajutai-l s se asigure c a primit restul corect. Nivel: 1 Jocul de-a magazinul Dai-i copilului un registru de jucrie i civa bani de jucrie presupunnd c are un magazin. Este un mod bun pentru a-i face s nvee despre cumprarea lucrurilor, a schimba banii i despre luarea deciziilor la cumprturi. Nivel: 1 Plata facturilor Lsai-l pe copil s plteasc cnd pltii anumite facturi (utiliti, asigurri). Discutai despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutai despre argumentele pentru i mpotriva fiecrei metode i despre ce se ntmpl dac nu pltii argumentele la timp. Nivele: 1 2

Lecia Exerciii de trai dup un buget


Folosii un sistem de plicuri pentru a-i nva pe tineri cum s triasc dup un buget. Socotii ct cheltuii n fiecare lun pe hainele copiilor, pe articole de toalet, tunsori, frizer, prnz, bani de buzunar i alte lucruri. Aranjai plicurile pe fiecare categorie i dai-le copiilor bani lichizi pentru fiecare la nceputul lunii (a-i putea ncepe fcnd aceasta sptmnal). Explicai-le c sunt responsabili pentru diferitele cumprturi pe care le fac n fiecare lun folosind banii din plic iar cnd acetia s-au cheltuit, alii nu mai sunt. Gndii-v c tinerii vor cheltui mai repede n primele luni. Acest sistem i nva c dac vor cumpra cele mai scumpe lucruri nu vor mai avea bani pentru altceva. Dac tinerii fac acest lucru la sfritul lunii cu banii rmai n plicuri datorit deciziilor chibzuite pe care le-au luat, lsai-i s i cheltuie sau s-i economiseasc. A-i putea, de asemenea, s includei n categoriile de plicuri i economii sau acte de caritate. Nivele: 2 3 4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

159

Consum
Scopuri 21. tie s cumpere utiliznd numerar. (II, III, IV) 22. Cunoate i nelege modaliti de a face cumprturi ncadrndu-se ntr-un buget. (II, III,IV) a. b. c. a. b. c. d. Rezultate ateptate Descrie valoarea monedelor i a bancnotelor. Numr corect banii pentru efectuare cumprturii. Numr banii primii ca rest dup cumprturi. nelege cum obiceiurile de cumprturi ale unei persoane i afecteaz planul de cheltuieli. Explic unde i cum s caute reduceri Explic unde i cum s utilizeze cupoanele pentru a economisi bani. Identific trei opiuni de cumprare alternative (de ex. piee, magazine universale, reclame n ziare, magazine de produse la mna a doua, comenzi prin pot, Internet, magazine cu discounturi). Compara diferitele opiuni de cumprare. Identific trei forme de reclam (de ex. TV, radio, reviste, Internet, ziare). Cunoate faptul c reclama reprezint o momeal i adesea poate induce n eroare sau poate fi imprecis. Cunoate ce produse i campanii de promovare sunt concentrate pe tineri. Identific limbajul reclamelor i interpreteaz scrisul mrunt. Activiti

23. tie cum reclamele afecteaz deciziile de cheltuieli. (II, III, IV)

e. a. b. c. d.

Consum (continuare)
Scopuri 24. Poate face cumprturi convenabile pentru articolele de zi cu zi (de ex. produse de ngrijire personal, mncare, rechizite colare). (II, III, IV) a. b. c. d. e. f. Rezultate ateptate Gsete i folosete cupoane. Explic preul unitar. Interpreteaz i folosete preul unitar pentru a alege cea mai convenabil achiziie pentru bugetul unei persoane. Evalueaz informaiile din reclame. Interpreteaz i folosete informaiile de pe eticheta produsului pentru a alege cea mai convenabil achiziie. Utilizeaz dou opiuni alternative de cumprare (de ex, piee de chilipiruri, cataloage, reprezentane). Activiti Cumprturi prin comparaie Pentru a arta copiilor cum s-i fac economiile le putei exemplifica aceasta prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la cumprturi n diferite magazine. Discutai despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei din mai multe magazine. Putei de asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a discuta despre raportul cantitate calitate.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

160

Nivele: 2 3

25. Cunoate i nelege beneficiile cumprrii de mncare i mbrcminte prin comparaie. (II, III; IV)

a. b.

c. d.

Explic ce este cumprarea prin comparaie i cum se realizeaz. Interpreteaz informaiile de pe etichete produsului i explic modul n care pot fi utilizate aceste informaii pentru a lua decizii de cumprare (de ex. etichetele alimentelor ofer informaii nutriionale, etichetele de pe articolele de mbrcminte ofer instruciuni de splare). Descrie diferenele dintre produsele de marc i produsele generice. Face distincia dintre mod i necesiti atunci cnd achiziioneaz produse.

Cumprturi prin comparaie Pentru a arta copiilor cum s-i fac economiile le putei exemplifica aceasta prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la cumprturi n diferite magazine. Discutai despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei din mai multe magazine. Putei de asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a discuta despre raportul cantitate calitate. Nivele: 2 3 Preul produselor de marc Toi suntem inta publicitii. Cumprarea unui produs de marc sau altor produse scumpe implic acordarea unor bonusuri. Pentru a-i nva pe tineri despre aceste bonusuri, descriei-le bugetul dumneavoastr pentru un anumit articol (deodorante, baschei, produse de ngrijirea prului). Dac vor ceva mai scump, trebuie s foloseasc proprii bani pentru a completa diferena. Nivele: 2 3

Consum (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

161

26. tie i nelege argumentele pro i contra achiziionrii de la magazinele cu plata n rate sau leasing. (III, IV)

a. b.

c.

Detaliaz conceptul de rate sau leasing. Identific dou avantaje ale cumprrii de la magazinele n rate (de ex. permite obinerea produselor casnice cu fonduri limitate, permite obinerea ntregii dotri a unui apartament dintr-un singur loc). Identific dou dezavantaje ale cumprrii n rate (de ex. mai scump dect cumprarea normal, trebuie achitate n timp sau se pierd toate obiectele nchiriate).

Lecia Evaluarea ofertelor prin


telefon
Zi de zi suntem bombardai cu solicitri telefonice pentru cri de credit, oferte gratuite i alte cadouri. Cnd primii un telefon de un ofertant, cerei-i copilului s-i roage s trimit materiale scrise care s descrie oferta. Aceasta v ajut s-i nvai pe tineri c trebuie s fie ateni cnd evalueaz ofertele i s nu ia o decizie imediat. Nivele: 2 3

27. Cunoate i nelege drepturile fundamentale ale consumatorului. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Cunoaste diferitele tipuri de garanii i modul de utilizare a acestora. Stie cnd este adecvat s se schimbe sau returneze un produs i cum se face acest lucru (pstrarea chitanei i garaniei produsului). Identific cine promoveaz drepturile consumatorilor n comunitate. Descrie dou metode de exercitare a drepturilor consumatorului (de ex. plngere, dorete s se adreseze sefului magazinului). Cunoate cnd i cum s cear ajutor de la protectia consumatorului.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

162

Domeniul ngrijirii personale Igien personal


Scopuri 1. Cunoate i nelege importana unei bune igiene. (II, III, IV) a. b. c. d. 2. Poate menine o bun igien. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Definete termenul igien. Descrie ce nseamn bun igien. Explic modul n care slaba igien afecteaz prieteniile i relaiile cu ceilali. Explic modul n care igiena afecteaz sntatea unei persoane. Detaliaz cnd i cum se utilizeaz produsele de igien (de ex. hrtia de toalet, spun, ampon, perie, pieptene, periu de dini, past de dini, a dentar, deodorant, erveele/tampoane sanitare, ustensile de brbierit). Demonstreaz cum se spal corpul i minile dup folosirea toaletei. Demonstreaz utilizarea corespunztoare a produselor de igien pentru a menine curate prul, dinii, unghiile i corpul unei persoane. Activiti LSASSSN, VI-11, Personal Checkup, p.396-398. LSASSSN, VI-10, Hygiene, p.393-395. STH, Unit 5, Activity 5, p.112-114. STH, Unit 5, Activity 13, p.121. STH, Unit 5, Activity 16, p. 122-124. RSF, Personal Hygiene #2 RSF, Personal Hygiene #3

Sntate
Scopuri 3. Cunoate i nelege modalitile de a rmne sntos. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Identific trei moduri de a preveni rceala sau gripa. Explic modul de prevenire a bolilor contagioase ca pojarul, oreionul i vrsatul de vnt prin vaccinare i/sau evitarea contaminrii. Explic modul n care exerciiile regulate pot face o persoan s se simt mai bine i s arate mai bine. Activiti REF- Ways to Stay Healthyhttp://www.hbci.com /~jackp/survstay.htm REF- Work Place Health KitRSF, Health #1 RSF, Health #2

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

163

4. tie cum c trateze bolile minore i rnirile simple. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Descrie simptomele rcelii, gripei i altor probleme obinuite de sntate. Demonstreaz cum se utilizeaz un termometru. Alege medicaia adecvat eliberat fr reet pentru durere, probleme stomacale, diaree, simptome de rceal/alergii. Explic modul n care se trateaz rnirile simple cum sunt tieturile, arsurile, mucturile, nepturile i achiile. Demonstreaz tratarea rnirilor simple cum sunt tieturile, arsurile, mucturile, nepturile i achiile.

MIOYO, Knowing What to Do, p.61. RSF, Health #3 RSF, Health #6

Sntate (continuare)
Scopuri 5. tie cnd i cum s solicite asisten medical. a. b. c. d. e. 6. Cunoate i nelege importana utilizrii medicamentelor eliberate cu i fr reet conform recomandrilor. (II, III, IV) 7. Cunoate i nelege resursele medicale/stomatologice disponibile. (III, IV) f. a. b. c. d. a. b. c. Rezultate ateptate Descrie cum afl cnd o boal nu a rspuns la medicaia eliberat fr reet sau la remediile casnice. Explic ce trebuie s fac atunci cnd o boal nu a rspuns la medicaia eliberat fr reet sau la remediile casnice. tie cnd s mearg la o camer de urgen i cnd s mearg la doctor sau la clinic. Expune costurile aferente doctorului/dentistului, clinicii i camerei de urgen. Alege resursele medicale/stomatologice corespunztoare pentru problema ce necesit tratament. Descrie paii pentru a face i a menine un consult medical/stomatologic. Explic diferena dintre medicamentele eliberate cu i fr reet. Interpreteaz instruciunile furnizate pe medicamentele eliberate cu i fr reet. Descrie ce se ntmpl cnd medicaia este utilizat necorespunztor. Descrie efectele posibile ale utilizrii medicamentelor n timpul sarcinii. Descrie tipurile disponibile de asigurare medical (de ex. Medicaid, asigurri medicale pentru angajai, studeni sau personale). Explic unde i cum s obin una sau mai multe tipuri de asigurri medicale. Identific dou moduri de a gsi un doctor/stomatolog n comunitate (de ex. verific paginile aurii, cabinetele medicale/stomatologice, companiile de asigurri de sntate, rude i prieteni). Activiti MIOYO, Knowing What to Do, p.61.

STH, Unit 8, Activity 4, p.161162. STH, Unit 8, Activity 5, p.162. STH, Unit 8, Activity 2, p.160. CLSA, Activity 30, Where in the World Do I Find? RSF, Health #10

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

164

8. tie cum s menin o bun sntate emoional. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Identific trei moduri de reducere a stresului (de ex. exerciii, respir adnc, simplific programul). Descrie semnele i simptomele depresiei i ale altor probleme de sntate emoional. Descrie unde s se adreseze n comunitate pentru a obine ajutor pentru depresie i alte probleme de sntate emoional. Alege o strategie de reducere a stresului i meninere a unei bune snti emoionale (de ex. exerciii, respir adnc, simplific programul). Evalueaz eficacitatea strategiei alese.

MIOYO, Dealing with Stress, p.66. LSASSSN, VI-21, Stress & Stressors, p. 426-428. LSASSSN, VI-22, Stressful Events & Situations, p.429431. LSASSSN, VI-23, Coping with Stress, p.432-435. LSASSSN, VI-24, Depression, p.436-438.

Alcool, droguri i tutun


Scopuri 9. Cunoate i nelege riscurile medicale, sociale, emoionale i legale aferente consumului de alcool, droguri i tutun. (II, III, IV) a. b. c. d. e. 10. Cunoate i nelege impactul presiunii exercitate de cei de-o seam asupra deciziilor privind alcoolul, drogurile i tutunul. (II, III, IV) 11. Cunoate i nelege tipurile de asisten disponibile pentru dependena de alcool, droguri i tutun. (II, III, IV) a. b. c. a. b. c. Rezultate ateptate Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz corpul. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz dezvoltarea ftului. Explic modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz o persoan i familia sa. Descrie ce cred prietenii i familia despre consumul de droguri, alcool i tutun. Numete dou moduri n care familiile transmit mai departe principii despre droguri, alcool i tutun. Definete expresia presiunea exercitat de cei de-o seam. Explic modul n care cei de-o seam influeneaz deciziile privind consumul de alcool, droguri i tutun. Identific dou moduri de a rezista presiunii negative exercitate de cei deo seam. Identific trei forme de asisten privind abuzul de substane (de ex. NA/AA, consilier n domeniul consumului de substane). Identific cel puin un grup de suport care ofer asisten membrilor familiei (de ex. ALANON). Identific unde sunt oferite aceste servicii n comunitate (de ex. carte de telefon, consilier colar, Internet). Activiti MIOYO, Drugs and Alcohol, p.64. STH, Unit 1, Activity 2, p.1114. STH, Unit 8, Activity 9, p.165. STH, Unit 8, Activity 10, p.165-167. RSF, Alcohol, Drugs, Tobacco #1, #2, #3, and #4 SSASSSN, Worksheet 95, Resisting Negative Pressure, p.133. RSF, Alcohol, Drugs, Tobacco #5 MIOYO, Where Would You Go? P.65. RSF, Alcohol, Drugs, Tobacco #6

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

165

12. Cunoate i nelege implicaiile legale ale condusului sub influena alcoolului. (III, IV)

a. b. c. d.

Descrie legile privitoare la consumul de alcool n statul respectiv (de ex. vrsta legal de la care este permis consumul de alcool). Descrie limitele legale ale consumului de alcool stabilite n statul respectiv. Descrie dou consecine ale condusului sub influena alcoolului. Descrie dou strategii privind consumul responsabil de alcool (de ex. consum limitat, desemnarea unui ofer).

LSASSSN, IV-28, Choosing Your Driver, p.273-274. LSASSSN, IV-29, Drinking & Driving, p.275-277. RSF, Alcohol, Drugs, Tobacco #7

Sexualitate
Scopuri 13. Cunoate i nelege modul n care se schimb corpul femeii i al brbatului n timpul pubertii. (II, III, IV) 14. Cunoate i nelege diferena dintre genuri sexuale i orientare sexual. (II, III) 15. Cunoate i nelege modurile de evitare a sarcinilor. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Identific anatomia sexual feminin i masculin. Explic schimbrile corporale care intervin n timpul pubertii att la brbai ct i la femei. Activiti STH, Unit 1, Activity 2, p.11 STH, Unit 7, Activity 2, p.142-143. STH, Unit 7, Activity 3 RSF, Relationships and Sexuality#1 REF: Questions About Sexual Orientation

a. b. c. a. b. c. d. e. f.

Definete termenii gen sexual i orientare sexual. Identific trei orientri sexuale (de ex. heterosexual, homosexual i bisexual). Definete stereotipurile i discriminrile bazate pe orientarea sexual. Descrie modul n care femeile rmn nsrcinate. Identific cel puin trei metode de contracepie. Explic modul de utilizare a acestor metode de contracepie. Evalueaz eficacitatea fiecrei metode de prevenire att a sarcinilor ct i a bolilor cu transmitere sexual. Explic de ce abstinena este singura metod ce nu implic riscuri. Descrie cui s se adreseze pentru a obine informaii despre graviditate, contracepie i prevenie.

CLSA, Activity 23, The Birth Control Box. CLSA, Activity 49 Not a Bag of Tricks. CLSA, Activity 63, Sexual Jeopardy.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

166

16. Cunoate i nelege cum s previn, identifice i trateze bolile cu transmitere sexual, inclusiv SIDA. (II, III, IV)

a. b. c. d. e. f.

Explic modul de transmitere a unei boli cu transmitere sexual sau SIDA. Identific trei boli cu transmitere sexual obinuite. Descrie modul n care aceste boli cu transmitere sexual i afecteaz corpul. Explic modurile de protecie fa de bolile cu transmitere sexual. Descrie metodele de tratament pentru cel puin dou boli cu transmitere sexual. Identific organizaiile comunitare care ofer testare gratuit i anonim.

MIOYO, Preventing HIV & AIDS, p.67. MIOYO, Other Sexually Transmitted Diseases, p. 68. LSASSSN, VI-16, HIV & AIDS, p.412-414. CLSA, Activity 33, Cruise to Island Paradise. PTC, Session IV, Understanding STDs and HIV & How to Reduce Risk. PTC, Session V, Increasing Your Knowledge About Protection. RSF, Relationships and Sexuality #6

Sexualitate (continuare)
Scopuri 17 Cunoate i nelege simptomele unei sarcini i resursele disponibile. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Identific dou semne ale sarcinii (de ex. lipsa ciclului, greuri matinale). Explic unde poate obine un test de sarcin. Identific dou resurse comunitare care ofer consiliere i ngrijire prenatal. Activiti MIOYO, Symptoms of Pregnancy, p.10. PTC, Session VII, How to Use Resources to Support Your Choices. RSF, Relationships and Sexuality #4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

167

Domeniul dezvoltrii sociale Dezvoltare personal


Scopuri 1. Cunoate i nelege conceptul respectului de sine. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Definete termenul respect de sine. Explic legtura dintre respect de sine pe de o parte i contiin de sine i imagine de sine pe de alt parte. Descrie relaia dintre respect de sine i bunstarea emoional. Activiti CLSA, Activity 78, Getting to Know Me. CLSA, Activity 79, Who Am I Collage. CLSA, Activity 98, Positive Affirmation. RSF, Personal Development #1; RSF, Personal Development #2 CLSA, Activity 9, Toilet Paper. CLSA, Activity 10, Grab Bag.

2. Cunoate i nelege punctele tari i nevoile unei persoane. (II, III, IV)

a. b. c.

Definete punctele tari i nevoile. Identific trei puncte tari i nevoi personale. Recunoate cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a satisface nevoile.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

168

3. Cunoate i nelege impactul unui comportament atent, respectuos, responsabil i onest ntr-o relaie. (II, III, IV)

a. b.

Definete comportamentul atent, respectuos, responsabil i onest. D exemple de situaii n care comportamentul atent, respectuos, responsabil i onest a afectat o relaie.

4. Cunoate i nelege modul n care mnia, necinstea, i nepoliteea afecteaz relaiile. (II, III, IV)

a. b.

Definete comportamentul mnios, necinstit i nerespectuos. D exemple de modul n care acestea afecteaz relaiile.

LSASSSN, 1-6, Acts of Kind ness, p.13-15. SSASSSN, Worksheet 46, Respecting Others as Individuals, p.222. SSASSSN, Worksheet 47, Recognizing the Value of Friendship, p.222. RSF, Relationships #2 SSASSSN, Worksheet 61, Having Respect for the Property of Others, p243. SSASSSN, Worksheet 63, Respecting Community Authority Figures, p.243.

Contiin cultural
Scopuri 5. Cunoate i nelege identitatea cultural a persoanei. (II, III, IV) a. b. c. a. b. c. a. b. Rezultate ateptate Descrie obiceiurile asociate cu cultura persoanei (de ex. structura familial, limba, mncarea, mbrcmintea). Cunoate contribuiile pe care cultura unei persoane le-a adus societii. nelege impactul pe care cultura l are asupra identitii, valorilor i principiilor unei persoane. Identific i descrie obiceiurile a trei grupuri culturale. Descrie contribuiile pe care aceste culturi le-au adus societii. Respect atitudinile i principiile celorlalte grupuri culturale. Definete rasismul, stereotipurile, prejudecile i discriminarea, Demonstreaz dou strategii pozitive de a rspunde prejudecilor i discriminrii acas, la coal i n comunitate. Activiti LSASSSN, I-2, My Ethnic Background, p.2-6. RSF, Cultural Awareness #1 RSF, Cultural Awareness #2 LSASSSN, I-1, Ethnic Groups, p.2-3. RSF, Cultural Awareness #6, #7, #9, and #10 CLSA, Activity 86, Celebrating Differences, Part I. CLSA, Activity 87, Celebrating Differences, Part II & III. RSF, Cultural Awareness

6. Cunoate i nelege diferitele grupuri culturale. (II, III, IV) 7. Cunoate i nelege cum poate rspunde eficace prejudecilor i discriminrii. (II, III, IV)

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

169

#11, #12, #13, and #14

Comunicare
Scopuri 8. Cunoate i nelege elementele comunicrii. (II, III, IV) a. b. c. d. e. f. g. h. Rezultate ateptate Recunoate influena diverselor culturi asupra elementelor comunicrii. Explic diferenele dintre comunicarea verbal i non-verbal. Descrie trei forme de comunicare non-verbal (de ex. inuta corpului, gesturi, contact vizual, i expresii faciale). Explic modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s-a spus. Explic modul de a adresa ntrebri eficiente atunci cnd clarific sau obine informaii (de ex. ntrebri deschise i nchise). Descrie modul n care feedback-ul poate ajuta comunicarea i/sau o poate mpiedica. Identific dou strategii de a oferi feedback (de ex. prin utilizarea afirmaiilor cu eu, concentrarea pe comportament nu pe persoan). Identific dou strategii de a primi feedback (de ex. contact vizual, nentreruperea unei conversaii). Activiti CLSA, Activity 2, Grandmothers Truck. CLSA, Activity 15, Broken Squares. CLSA, Activity 17, Comfort Zone. CLSA, Activity 18, Body Language. CLSA, Activity 19, John & Mary. CLSA, Activity 43, Peanut Butter & Jelly. SSASSSN, Skill 3, Being Able to Communicate, p.18 Activiti SSASSSN, Revealing Yourself to Others, p.65-74. SSASSSN, Skill 2, Understanding Anothers Point of View, p.10-17. RSF, Communication #2

Comunicare (continuare)
Scopuri 9. tie cum s comunice cu prietenii i familia. (II, III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou, atingere adecvat). Purtarea unei conversaii utiliznd limbajul verbal i non-verbal corespunztor. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii cu familia i prietenii. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

170

10. Cunoate cum s comunice n mediul colar. (II, III, IV)

a. b. c. d. e.

Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Utilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntrebri eficace pentru a obine i/sau clarifica informaii. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii cu personalul colii. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Utilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntrebri eficace pentru a obine i/sau clarifica informaii. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii legate de munc. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali. Explic modul diferit de utilizare a telefonului i emailului la munc i acas.. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea telefonului acas i la munc (de ex. cum s rspund, s preia un mesaj i s transmit informaii). Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea emailului acas i la munc. Explic modul de a comunica n siguran atunci cnd utilizeaz telefonul i emailul (mesaj vocal adecvat pe robotul telefonic, dezvluirea corespunztoare a informaiilor personale n email).

LSASSSN, III-30, Getting Along with Authority, p.193-195. LSASSSN, III-31, Asking Good Questions, p.196-198. RSF, Communication #11 SSASSSN, Skill 7, Making a Good Impression, p.51-57. RSF, Communication #12

11. tie cum s comunice la locul de munc. (III, IV)

a. b. c. d. e.

12. tie cum i cnd s utilizeze tehnologia pentru a comunica eficace i n siguran. (II, III, IV)

a. b. c. d.

REF-Business Netiquette http://www.bspage.com /1netiq/Netiq.html RSF, Communication #14

Comunicare (continuare)
Scopuri 13. tie cum i cnd s fie sigur pe sine atunci cnd comunic acas, la coal sau la munc. (II, III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Explic diferenele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive i sigure pe sine. Descrie cum s comunice demonstrnd ncredere n sine. Cunoate faptul c oamenii au dreptul de a exprima opinii diferite. Demonstreaz comunicare ce reflect siguran de sine n trei situaii. Activiti SSASSSN, Skill 4, Negotiating or Compromising, p.26-32. RSF, Communication #16

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

171

14. tie cum s gestioneze un conflict. (II, III, IV) 15. tie cum s utilizeze tehnicile de gestionare a mniei. (II, III, IV)

a. b. c. a. b. c. d.

Descrie semnele de conflict. Descrie dou moduri diferite de a gestiona un conflict. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi utilizate acas, la coal sau la munc. Identific situaii care ar putea produce sentimente de mnie n propria persoan i a altora. Descrie indiciile i sentimentele mniei n propria persoan i a altora. Explic o tehnic de gestionare a mniei (de ex. plecarea). Demonstreaz dou tehnici de gestionare a mniei ce ar putea fi utilizate acas, la coal sau la munc.

LSASSSN, II-12, Identifying a Conflict, p.107-108. LSASSSN, II-13, Compromising p.109-111. SSASSSN, Skill 8, Controlling Your Emotions, p.58-64. RSF, Communication #17

Relaii
Scopuri 16. Cunoate i nelege diferenele dintre diferitele tipuri de relaii. (II, III, IV) a. b. c. d. 17. tie cum s dezvolte i s pstreze relaii sntoase. (II, III, IV) a. b. c. d. e. f. Rezultate ateptate Descrie diferitele tipuri de relaii (de ex. familie, prieteni, de afaceri, profesionale, maritale i sentimentale). Cunoate valoarea pstrrii a mai mult de un tip de relaii. Explic regulile, limitele i codul comportamental aferente fiecrui tip de relaie. Descrie rolurile diferite pe care le joac oamenii n diferite relaii. Identific trei caracteristici ale relaiilor sntoase i duntoare. Descrie dou moduri de a dezvolta o relaie nou cu familia, prietenii, colegii de munc, sau romantice. Descrie dou moduri de a gestiona o relaie duntoare (de ex. clarificarea limitelor, solicitarea de consiliere, asisten legal, terminarea relaiei). Analizeaz rolurile i responsabilitile pe care ambele pri le au n meninerea relaiei. Descrie cum relaiile se modific n timp. Identific dou moduri de a menine o relaie n timp i la distan. Rezultate ateptate Explic modul de a vorbi cu un partener despre probleme cum sunt ntlnirile romantice, activitile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere sexual i a sarcinilor, despre cstorie i probleme printeti. Explic modul de a vorbi cu familia i prietenii despre probleme cum sunt ntlnirile romantice, activitile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere sexual i a sarcinilor, despre cstorie i probleme printeti. Exerseaz convorbirea cu un partener ntr-o situaie simulat. Exerseaz convorbirea cu familia i prietenii ntr-o situaie simulat. Activiti CLSA, Activity 29, Finding the Right Relationship. RSF, Relationships #1

CLSA, Activity 29, Finding the Right Relationship. SSASSSN, Problems or Unusual Situations, p.168. LSASSSN, I-21- I-31, Being Part of a Family, p.51-71. RSF, Relationships #2

Relaii (continuare)
Scopuri 18. tie cum s vorbeasc cu ceilali despre deciziile care afecteaz relaiile. (III, IV) a. b. c. d. Activiti PTC, Session III, How to Make Your Choices Stick PTC, Session VII, How to Use Resources to Support Your Choices. RSF, Relationships #3 RSF, Relationships #4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

172

19. tie cum s dezvolte i s utilizeze un sistem de suport personal. (III, IV)

a. b. c. d. e. f. g. a. b. c. d.

Definete sistemul de suport personal. Cunoate beneficiile de a avea mai mult de o persoan care s ofere ajutor cu problemele. Identific dou sau mai multe persoane care pot oferi ajutor. Creeaz o list cu persoane-resurs incluznd adrese i numere de telefon. Evalueaz punctele tari i nevoile unui sistem de suport personal. Identific trei strategii de a extinde sistemul de suport personal. Analizeaz dou situaii unde este necesar ajutorul (de ex. probleme de munc, crize familiale) i identific persoana de suport corespunztoare. Definete i d exemple de comuniti diferite (de ex. religioase, grupuri culturale, de cartier, la coal, civice). Descrie responsabilitile aferente apartenenei la o comunitate. Identific trei lucruri care fac o persoan s fie parte a unei comuniti (de ex. vrsta, cultura, interesele, nevoile). Cunoate beneficiile implicrii n diverse comuniti.

MIOYO, Friends, p.75. SSASSSN, Making and Keeping Friends, p.89. OP, Unit XV, Identifying Supportive Resources. RSF, Relationships #11

20. tie i nelege conceptul de comunitate. (III, IV)

SSASSN, Worksheet 71, Volunteering at Agencies, p.257. RSF, Relationships #12

Timp liber
Scopuri 21. Cunoate i nelege importana activitilor recreative sntoase. (II, III, IV) a. b. c. d. Rezultate ateptate Descrie diferenele dintre activitile recreative sntoase i duntoare. Descrie dou avantaje ale activitilor recreative sntoase (de ex. reducerea stresului, cunoaterea de oameni cu interese similare). Identific dou resurse care pot fi utilizate pentru a gsi activiti recreative sntoase (de ex. ziare, Internet, afiaje, carte de telefon, familie i prieteni). Identific o activitate recreativ spre a o explora amnunit. Activiti MIOYO, What Do You Do For Fun? p.72. MIOYO, What Does It Mean? p.73. MIOYO, Try Something New,p.73. RSF, Relationships #13

Domeniul deprinderilor de munc i studiu Planificarea carierei


Scopuri 1. Este capabil s identifice cariere de interes. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Identific deprinderile, abilitile, afinitile i antipatiile legate de munc. Gsete domenii de carier potrivite deprinderilor, abilitilor, afinitilor i antipatiilor. Activiti CLSA, Activity 27, Name that Job. CLSA, Activity 79, Who Am I Collage.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

173

2. Este capabil s ia o decizie privitoare la carier n cunotin de cauz. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Strnge informaii despre unul sau mai multe domenii de carier (de ex. perspectiva/tendinele carierei, deprinderi tehnice, salarii poteniale, educaie i pregtirea necesar). Cunoate importana voluntariatului, urmririi locurilor de munc, i stagiilor pltite pentru a obine informaii despre domeniile de carier. Stabilete scopul carierei. Ajusteaz interesele carierei cu deprinderile, obiective carierei i abilitile personale. Evalueaz fiecare opiune de carier i alege un domeniu de carier care se potrivesc cel mai bine scopurile de carier ale individului. Recunoate cum locul de munc, experienele de voluntariat, educaie i training profesional afecteaz ndeplinirea scopurilor de carier. Determin resursele necesare pentru a obine educaia, trainingul i stagiatura solicitat. Identific bursele, fondurile i ajutoarele financiare disponibile.

CLSA, Activity 32, A Window to the Future. CLSA, Activity 40, What is My Career? CLSA, Activity 58, Whats My Line. CLSA, Activity 70, Community Interviews. CLSA, Activity 75, Career Choices. Cash 12-15, Part II, Chapter 3, Do I Get a Job or Bank on the Lottery? RSF, Career Planning #9

3. Este capabil s dezvolte un plan de carier. (III, IV)

a. b. c.

Locul de munc
Scopuri 4. nelege importana angajrii. (II, III, IV) a. b. c. Rezultate ateptate Descrie modul n care nevoile i dorinele se leag de angajare. Identific dou motive pentru care oamenii muncesc (de ex. stabilitate, independen). Explic dou moduri n care munca afecteaz stilul de via al unei persoane. Activiti CLSA, Activity 34, Its In the Bag. RSF, Employment #1 RSF, Employment #2 RSF, Employment #3

Locul de munc (continuare)


Scopuri 5. tie cum s gseasc locuri de munc temporare, cu norm redus n comunitate. (II, III) a. b. c. Rezultate ateptate Identific trei tipuri de slujbe temporare, cu norm redus n comunitate (de ex. baby-sitting, distribuirea ziarelor, tiatul ierbii). Descrie unul sau mai multe moduri de a obine slujbe temporare, cu norm redus (de ex. afiaj, anunuri n broura comunitar, crearea unui afi, discuii cu vecinii). Alege o strategie de a obine slujba temporar, cu norm redus preferat. Activiti Cash 12-15, Part II, Chapter 3, Do I Get a Job or Bank on the Lottery? RSF, Employment #5

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

174

6. tie cum s caute un loc de munc. (III, IV)

a. b. c. d. e.

Citete i interpreteaz informaiile din anunurile din ziare i alte materiale tiprite). Folosete Internetul pentru a gsi locuri de munc disponibile. Cunoate importana relaiilor personale n cutarea unui loc de munc (de ex. piaa de munc ascuns). Explic ce fac ageniile publice i private de plasare a forei de munc i care sunt costurile aferente fiecreia. Gsete locuri de munc disponibile utiliznd una sau mai multe metode de cutare. Definete termenii utilizai n mod curent n formularele de angajare. Interpreteaz ntrebrile din formular i ofer rspunsurile adecvate. Creeaz o fi de date personale pentru a fi utilizat la completarea unui formular de angajare. Completeaz dou formulare de angajare. Definete termenul CV. Descrie diferitele formate de CV (de ex. funcional, cronologic). Creeaz un CV utiliznd aceste formate cu supervizare. Explic ce este o scrisoare de intenie i ce ar trebui s conin. Creeaz o scrisoare de intenie pentru a acompania un CV sau o aplicaie cu supervizare.

7. Poate completa un formular de angajare. (III, IV)

a. b. c. d.

8. Poate crea un CV i o scrisoare de intenie. (IV)

a. b. c. d. e.

MIOYO, How Do I Find A Job? p.3. MIOYO, Learn More About Finding Jobs, p.3-6. MIOYO, Reading Job Advertisements, p.7. LSASSSN, V-12, Searching for a Job, p.338-340. RSF, Employment #5 RSF, Employment #6 MIOYO, Getting Your Facts Together, p.8. CLSA, Activity 73, Assume an Identity. LSASSSN, V-22, A Job Application, p.364-367. RSF, Employment #7 MIOYO, The Resume, p.910. MIOYO, Applying by Letter, p.11-12. LSASSSN, V-13, A Resume, p.341-342. RSF, Employment #8 RSF, Employment #9

Locul de munc (continuare)


Scopuri 9. Poate participa la un interviu pentru un loc de munc. (III, IV) a. b. c. d. e. f. g. Rezultate ateptate Descrie rolul interviului n procesul de cutare a locului de munc. Adun informaii despre companie atunci cnd se pregtete pentru interviu. Afieaz ngrijire, mbrcminte i comportament corespunztor unui interviu. Identific posibile ntrebri pentru interviu i creeaz rspunsuri. Descrie deprinderile de comunicare verbal i non-verbal utilizate ntr-un interviu. Exerseaz un interviu cu un prieten sau un adult. Realizeaz un interviu i evalueaz performanele personale. Activiti MIOYO, Getting Ready For the Interview, p.13-14. CLSA, Activity 31, The Right Look For a Job Interview. LSASSSN, V-14, Interviewing, p.343-345. RSF, Employment #10 RSF, Employment #11 RSF, Employment #12

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

175

10. Cunoate i nelege importana meninerii contactului dup interviu. (III, IV) 11. tie cum s utilizeze tehnologia obinuit de la locul de munc. (III, IV) 12. Cunoate i nelege deducerile, beneficiile i drepturile salariale ale angajatului. (III, IV)

a. b. a. b. a. b. c. d. e. f. g.

Descrie dou modaliti de meninere a contactului (de ex. telefon, scrisoare de mulumire, email). Descrie ce trebuie spus n cadrul acestui contact. Identific echipamentele obinuite de la locul de munc inclusiv computere i alte tehnologii. Demonstreaz utilizarea tehnologiei pentru a ndeplini sarcini la locul de munc (de ex. fax, computer, copiator, imprimant). Explic informaiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia de salariu. Identific beneficiile pentru angajat (de ex. asigurri de sntate, acordarea de timp liber pentru studiu, concediu, planuri de pensii i n caz de handicap). Descrie cum s obin beneficiile pentru angajat. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hruirea sexual. Explic ce este o plngere i cum se utilizeaz pentru a rezolva disputele. Identific modaliti de a promova (de ex. programe de pregtire profesional, educaie superioar). Identific resursele companiei care descriu drepturile i beneficiile angajailor (de ex. politici de personal, site Intranet al companiei).

MIOYO, Follow-up, p.15. RSF, Employment #13 REF: Impact of Technology on the Work Place http://scholar.lib.vt.edu/ejournals /JITE/v33n3/lewis.html MIOYO, Your Paycheck, p.80. Cash 12-15, Part II, Chapter 3, Do I Get a Job or Bank on the Lottery? RSF, Employment #14 RSF, Employment #15

Locul de munc (continuare)


Scopuri 13. tie cum s pstreze locul de munc. (III, IV) a. b. c. d. e. f. g. h. Rezultate ateptate Identific atitudinile i comportamentele (de ex. punctualitatea, respectarea instruciunilor, asumarea responsabilitilor) care afecteaz pstrarea locului de munc i promovarea. Identific mbrcmintea adecvat la locul de munc. Explic ce este subordonarea ierarhic i cum funcioneaz. Cunoate importana supervizrii i accept supervizarea. Demonstreaz capacitatea de a organiza i gestiona timpul pentru a ndeplini sarcinile de la locul de munc. Demonstreaz dou moduri de a gestiona critica. Demonstreaz deprinderi de negociere n rezolvarea diferendelor de la locul de munc. Demonstreaz colaborarea cu alte persoane ca membru al echipei. Activiti CLSA, Activity 14, Choose to Keep It. LSASSSN, V-15, Having a Good Attitude, p.346-348. LSASSSN, V-16, Being a Good Employee, p.349-350. LSASSSN, V-17, Getting Along with the Boss, p.351353. LSASSSN, V-18, You Are the Boss, p.354-356. RSF, Employment #16

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

176

14. tie cum s schimbe locurile de munc. (III, IV)

a. b. c.

Cunoate cum ncetarea relaiilor de munc actuale poate afecta oportunitile viitoare de angajare. Explic de ce este important s acorde angajatorului preavizul corespunztor. Demonstreaz un interviu pozitiv de demisie dintr-o companie.

LSASSSN, V-20, Changing Jobs: Why?, p.359-360. LSASSSN, V-21, Changing Jobs: How?, p.361-363. RSF, Employment #19

Luarea deciziilor
Scopuri 15. Cunoate i nelege procesul de luare a deciziilor bine-gndite. (II, III, IV) 16. Poate utiliza un proces de luare a deciziilor bine-gndite ntr-o situaie privitoare la deprinderile de via. (II, III, IV) a. b. a. b. c. Rezultate ateptate Cunoate diferenele dintre deciziile impulsive i cele bine-gndite. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii bine-gndite (de ex. identificarea opiunilor, evaluarea argumentelor pro i contra, alegerea unei opiuni). Analizeaz o situaie privitoare la deprinderile de via care necesit o decizie (de ex. alegerea unei cariere, schimbarea locului de munc, efectuarea unei achiziii majore). Aplic procesul de luare a deciziilor bine-gndite la o situaie privitoare la deprinderile de via. Evalueaz rezultatele deciziei. Activiti MIOYO, Making Decisions, p.16. SSASSSN, Making Good Decisions, p.134. MIOYO, Making Decisions, p.16. RSF, Decision Making #3 RSF, Decision Making #4

Deprinderi de studiu
Scopuri 17. Cunoate i nelege ce influeneaz capacitatea de studiu a unei persoane. (II, III, IV) a. b. Rezultate ateptate Identific dou lucruri care influeneaz capacitatea unei persoane de a studia (de ex. locaia, spaiul, timpul, distragerile). Determin condiiile n care o persoan nva cel mai bine. Activiti LSASSSN, III-23, Study Smarter, p.174-175. LSASSSN, III-21, Getting Organized, p.168-170. REF- Girl Power Assignment Book http://www.health.org/gpower/ girlarea/assignment/ RSF, Study Skills #1, #3, and #4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

177

18. Este capabil s utilizeze una sau mai multe tehnici de nvare pentru a obine un scop de studiu. (II, III, IV)

a. b. c. a. b.

19. tie cum s acceseze resurse pentru a mbuntii rezultatele educaionale. (IV)

Identific stilul de nvare al unei persoane (de ex. vizual, auditiv, kinestetic). Descrie dou sau mai multe tehnici de nvare care funcioneaz cel mai bine pentru fiecare stil de nvare (de ex. cartonae, subliniere, luarea de notie). Selecteaz o tehnic i demonstreaz utilizarea ei. Identific resursele din comunitate care ofer meditaii dup orele de coal, cursuri de pregtire pentru teste i costurile aferente acestora. Explic modul de accesare a acestor resurse comunitare.

LSASSSN, III-22, Taking Notes, 171-173. REF- Learning Styles http://www.howtolearn.com RSF, Study Skills #6 CLSA, Activity 30, Where In the World Do I Find? RSF, Study Skills #8

Adaptare dup Dorothy I. Ansell i Joan M. Morse Revizuit August 1998

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

178

ANEXA 2 Dosarul individual si programul de interventie specifica (PIS) DOSARUL INDIVIDUAL SI PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA EVALUARE INTERDISCIPLINARA PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA PIS Aceasta este doar o mostra de dosar metodologic care cuprinde indicatori de evaluare, date personale care sa contribuie la elaborarea programului de interventie specifica. Cu siguranta nu este exhaustiv iar o seama de indicatori precum si itemi de evaluare au aplicabilitate si relevanta mai ales pentru asistenta tinerilor peste 18 ani sau adolescenti. Pentru copii mai mici sau copii cu dizabilitati se pot propune alte instrumente adaptate grupului tinta care au numitori comuni cu acest instrument dar si date diferite si exigente diferite. In al doilea rand acest instrument incurajeaza si promoveaza interdisciplinaritatea si abordarea unitara a beneficiarului insa fiecare profesionist poate avea date pe care le considera confidentiale astfel incat acest plan poate fi imbunatatit si fragmentat, nu trebuie completat compact , in forma data ,legata. DATE PERSONALE Referent ...................................................... Nume Prenume... Data si locul nasterii..................... Sexul: masculin ..... feminin ........ Acte de identitate: CI...... BI.... AI ..... Nu ....... Seria ....................... Nr....................Data eliberarii .............................. C.N.P:.......................................................... Masura de protectie...................................................../Conform HOT. CPC Nr...............din data .................................... Adresa la care se afla copilul/ tinarul ............................................................... ........................................................................................................................ Rezidenta........................................................................................................ Domiciliul temporar...................................................................................... Observatii:............................................................................................................................... ............................................................................................................... Date despre familie: Mama Nume ................................ Prenume................................. Necunoscuta........................... Resedinta ............................... ................................................ Domiciliul temporar................ ................................................. .................................................. Ultima adresa cunoscuta .......... Tata Nume .................................... Prenume ............................... Necunoscut ........................... Resedinta .............................. ................................................. Domiciliul temporar............... ................................................ ................................................. Ultima adresa cunoscuta .......... 179

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

................................................. ................................................... ................................................... .................................................. Ocupatia si locul de munca ...... Ocupatia si locul de munca ..... .................................................... ................................................... .................................................... ................................................... Starea de sanatate ..................... Starea de sanatate .................... .................................................. ................................................... Locuinta .................................. Locuinta ................................... Situatia socio- economica ............ Situatia socio-economica .......... ...................................................... ................................................... Motivul pentru care se afla in institutie ............................................................ ............................................................................................................................................................ ........................................................................................ Motivele pentru care se afla in locuinta de tranzitie ...................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... Istoric Varsta la care a fost prima data institutionalizat________ Data de cand se afla in insititutia de protectie ............................. Traiectoria in sistemul de protectie a copilului............................. ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ .................................... Date privind situatia juridica a tanarului Observatii................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ..................... Statutul juridic in raport cu fiecare dintre parinti .................................... ........................................................................................................................... Relatia cu familia Familia manifesta interes fata de tanar vizita (specificati)....................................................... telefon (specificati)...................................................... - scrisori (specificati)......................................... Observatii:....................................................................................... Merge in familie Saptamanal Lunar Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 180

Trimestrial Deloc Observatii:................................................................... Tanarul scrie / telefoneaza familiei Saptamanal Lunar Trimestrial Deloc Observatii

Alte persoane decat parintii care manifesta interes pentru tanar (Specificati) Frati si surori Nume si Data nasterii Sex Ocupatie Rezidenta prenume

ATITUDINEA TANARULUI FATA DE FAMILIE - mama - tata - alte rude............................................................................................................... Observatii ATITUDINEA PARINTILOR FATA DE COPIL /TANAR Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 181

DATE MEDICALE (stare de sanatate, particularitati ale dezvoltarii anatomo-fiziologice etc) A.Caracteristici ale dezvoltarii fizice.. B. Deficiente, handicapuri (senzoriale, motorii, psihice). C.Imbolnaviri:.. PERSONALITATEA DATE PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHOLOGICA Dimensiunea comportamentala a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala Observatii b. comportament proactiv relatiile cu colegii de apartament Observatii atitudinea privind obtinerea unor drepturi (somaj, acte de identitate, etc) Observatii . Toleranta fata de stress - coping centrat pe problema DA NU - coping centrat pe emotie DA

NU

Observatii .. Asertivitate Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 182

Observatii .................... sprijin fata de cei din jur ( revendicativ, ii ajuta pe cei din jur, indiferenta, etc) Observatii .. rezistenta la frustrare Observatii comportament conflictual Observatii e. complianta Cooperant fata de programul de asistenta Observatii Lipsa de cooperare fata de programul de asistenta Observatii Imaginea de sine Stima de sine Observatii Prezentarea de sine Observatii Imaginea corporala (schema corporala, pot Observatii sa apara probleme de identitate) Respectul fata de sine Observatii Autonomie, responsabilitate Observatii Forta eului Observatii Eysenk, Cattel, factor ce exprima gradul de integrare dinamica, controlul emotiilor, ex: forta = maturitate, calm, stabilitate in salbiciunea eului denota dependenta fata interese, calm, constanta atitudinii, de anturaj, atentie! Se va adapta greu daca slabiciune=emotivitate, imaturitate, reactiv e rupt de relatii. la frustrare, inconstant in atitudini, evita responsabilitati, se implica in conflicte, Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 183

Popularitate, leadership

Locul controlului (Cum apreciaza relatiile de cauzalitate, considera ca tanarul este cauza unor evenimente din viata lui sau considera ca altii sunt de vina?) Anxietate fata de relatiile cu ceilalti

abandoneaza usor. Observatii Observatii..................................................... ...................................................................... ...................................................................... ............................................... Observatii Observatii Observatii

Luarea deciziei (capacitate)

Atitudinea fata de respingere, acceptare

Dimensiunea afectiva Trasaturi dispozitionale (anxietate, elemente depresive, buna dispozitie, irascibilitate, dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic , etc) Observatii Maturitate afectiva Observatii Frustrari (elemente refulate, rezistenta la frustrare, ) Dimensiunea relationala Relatia cu grupul de prieteni Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 184

Relatia cu colegii de apartament ... .. Relatiile la locul de munca .. Relatia cu autoritatea Relatia cu vecinatatea, comunitatea Relatiile in mediul scolar Comportamente de risc Alcolism Observatii .. Consum de droguri Observatii Atitudini suicidare Observatii Tulburari de comportament Observatii Furt Minciuna Fuga DEZVOLTARE INTELECTUALA - COGNITIVA Preocupari fata de activitati de Cunoastere Observatii .................. 185

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

............................................. Preocupari fata de activitati intelectuale Observatii .................. ............................................. Adaptarea fata de sarcini noi Observatii Rezolvarea de probleme Observatii Concentrarea fata de activitati intelectuale Observatii Evita anumite activitati cu caracter Observatii intelectual TRASATURI DE CARACTER - pozitive .. - negative Trasaturi specifice a) atitudini fata de munca - pozitive - negative Observatii .. b) atitudini fata de colegii de centru - pozitive - negative - altele Observatii .. c) atitudini fata de personalul programului - pozitive - negative Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 186

- altele. d) atitudini fata de persoanele din afara centrului - pozitive - negative - altele. Observatii f) aprecierea propriului viitor - pozitiv - negativ Observatii EVOLUTIE SCOLARA ( rezultate obtinute, probleme ntmpinate, domenii de interes) Performante: A. REZULTATE LA NVATATURA: F.BUNE BUNE MEDII SLABE F.SLABE

B. MATERII PREFERATE Integrarea in colectivitate - relatii cu colegii .. - relatii cu profesorii ORIENTARE PROFESIONALA Observatii Trasaturi aptitudinale Potential (capacitati, abilitati, talente)... Deprinderi de viata Igiena personala Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 187

Comunicare Limbaj (scris, vorbit). Initierea comunicarii... Planificarea activitatilor . Deprinderi culinare Deprinderi de intretinere a spatiului de viata. Organizare administrativa Alte deprinderi PREGATIREA PROFESIONALA CURSURI DE PREGATIRE SI PERFECTIONARE PROFESIONALA .. .. Locuri de munca si perioada de activitate profesionala ......................................................................................................................... . . .......................................................................................................................... .......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ........................................................................................................................... Observatii... PASIUNI INTERESE PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LIBER Observatii... Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 188

PROBLEME PERSONALE .. .................................................................................................................................. ................................................................................................................................... .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. PLAN DE INTERVENTIE NEVOILE TANARULUI OBIECTIVE PE TERMEN SCURT 189

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

PE TERMEN MEDIU

PE TERMEN LUNG

ACTIVITATI PROPUSE METODE DE LUCRU .. PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA-PLAN Luna 1 2 Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 190 Obiective Activitati

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

OBSERVATII FINALE Consilierea psihologica Consilierea juridica ........................ ............................................................................................... Asistenta medicala ........................ ........................................................................................ . Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 191

Consilierea vocationala ........................ .................................................................................... Orientarea scolara ........................ ............................................................................................... Insusire deprinderi de viata ................................................ ................................................................................................................ Alte observatii ........................ ............................................................................................ Psiholog.................... Data completarii fisei ................................. Asistent social ................Data completarii fisei ................................. Educator.Data completarii fisei..

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

192

ANEXA 3 FORMULAR PENTRU ADULTUL CARE FACE EVALUAREA TINARULUI Instruciuni : Aceast list de referin v cere s apreciai deprinderile de via pentru un anumit tnr cu care lucrai. Nu exist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate abilitile descrise mai jos. Incercai s rspundei la toate ntrebrile. Dac sunt prea multe ntrebri la care nu rspundei, s-ar putea s nu obinei rezultatul dorit De ct timp l cunoatei pe tnr? ____luni ______ani Relaia dvs. cu tnrul: Printe biologic, vitreg sau adoptiv Asistent maternal profesionist, inclusiv rude i prieteni apropiai Alte rude, exluznd asistentul maternal profesionist Alte persoane sau curator Ofertant de servicii (de exemplu, lucrtor de caz, terapeut, personal din protecia copilului) Profesor Altele Tnrul locuiete cu dvs.: Da Nu Sexul: Feminin Masculin Vrsta actual a tnrului: sub 13 ani 17 13 18 14 19 15 20 16 peste 20 ani Nivelul de colarizare al tnrului: clasa a 7-a clasa a 12-a clasa a 8-a coal profesional clasa a 9-a Colegiu clasa a 10-a Nu este la coal Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 193

clasa a 11-a Altele Unde locuiete tnrul (situaia de via) mpreun cu prinii biologici mpreun cu mama sau tatl biologic mpreun cu prinii/printele adoptivi mpreun cu asistentul maternal care nu este rud mpreun cu o rud (nu asistent maternal) mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali ntr-o cas de tip familial ntr-o instituie rezidenial ntr-o instituie de detenie juvenil sau cas de corecie mpreun cu un prieten de familie (nu asistent maternal) Pe cont propriu Altele De ct timp locuiete n aceast mediu ______luni ________ ani Notai rspunsul care descrie cel mai bine tnrul: Sarcini privind viaa de zi cu zi 1.tie s spele hainele urmrind eticheta NU seamana produselor(de exemplu, splare manual, cu tanarul automat, curire i splare cu ap rece 2. Se protejeaz mpotriva posibilelor spargeri la domiciliu 3. Ii aranjeaz hainele cnd este nevoie, de exemplu coaserea nasturilor 4.Ii pregtete masa singur 5. Folosete aparatura din buctrie, de exemplu cuptorul cu microunde, mixerul electronic, aragazul 6. Depoziteaz mncarea astfel nct nu se stric i nu se deterioreaz (frigider, camara rece) 7. Respect regulule de baz pentru prevenirea incendiilor i regulile de siguran acolo unde locuiete 8.Pstreaz curenia n spaiul n care triete 9. Previne sau minimalizeaz apariia gndacilor, furnicilor, oarecilor, etc, 10. Planific mese sntoase n fiecare sptmn 11.Face cumprturi Locuina i resursele comunitare 12. Poate nelege i rspunde anunurilor pentru cumprarea unei locuine 13. Poate dezvolta un buget lunar necesar vieii independente Seaman putin Descrie cu tanarul cel mai bine t.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

194

14. Poate calcula costurile de nceput ntr-o locuin nou (de exemplu avans pentru chirie, utiliti, mobil) 15. Poate aranja pentru noi servicii telefonice i utiliti (de exemplu gaz,ap, electricitate) 16.Poate completa un contract de nchiriere sau de leasing 17.Poate explica unde poate cere ajutor n cazul unui conflict cu propreietarul locuintei 18.Poate explica cum i poate obtine carnetul de conducere 19.Poate explica cum poate s obin asigurarea pentru main 20.Poate explica ce se ntmpl dac conduce su influienta buturilor alcoolice sau a drogurilor 21. Este contient de existena ageniilor i serviciilor sociale locale (de exemplu oficiile de munc i serviciile de consiliere 22. Poate explica cum se completeaz cecurile, cum se fac depozitele n bani i tranzaciile ATM, bugetul i verificarea de economiilor. 23.Poate interpreta informaiile din fluturaul de salarizare 24.Poate nelege informaiile din facturi (de exemplu, factura de telefon) 25.Poate explica prile bune i rele ale cumprrii pe credit 26. Poate explica cum se stabilete i menine o bun rat de credit 27.Poate descrie dou modaliti de a economisii bani atunci cnd cumpr anumite articole 28. Poate contacta diferite agenii din apropierea comunitate pentru a primi sfaturi financiare 29. Cunoate ce cumprturi poate face cu 100 000 de lei Autongrijirea 30.Poate stabili o ntlnire cu medicul, dentistul sau la clinic atunci cnd are nevoie 31.Poate descrie dou sau mai multe locaii de unde poate primi ajutor dac se simte n nesiguran 32.Poate contacta locaii n zona n care locuiete pentru a obine informaii despre viaa sexual i sarcin 33.Poate explica dou modaliti pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexual ca de exemplu HIV, SIDA i sifilis 34.Poate s se ngrijeasc n cazul rnilor sau bolilor uoare 35.Poate explica ce se ntmpl cu organismul su dac fumeaz , consum alcool sau folosete droguri Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 195

36.Poate explica cum rmn nsrcinate fetele 37.Poate explica cum se poate preveni o sarcin nedorit 38.Poate refuza avansurile sexuale 39.Inelege ce medicamente s foloseasc atunci cnd apar semne de boal uoar 40.Dac are nevoie de ajutor medical cunoate modul n care sa il obtina 41.Pune intrebari. 42. Incearca sa gaseasca un o solutie de compromis atunci cand are divergete cu alte persoane 43. Prezinta cu claritate ideile sale catre ceilalti 44. Cere ajutor atunci cand este nevoie 45. Explica modul in care se simte (de exemplu, furios, fericit, ingrijorat sau depresiv) 46. Obtine ajutor daca sentimentele sale il ingrijoreaza 47. Accepta complimente sau aprecieri fara a se simti stingherit 48. Ia in considerare criticile fara a deveni furios, trist sau defensiv 49.Face fa mniei fr a folosi violena 50.Poate explica cultura din care provine 51.n timpul liber, se implic n activiti care nu i aduc necazuri 52.Discut despre problemele sale cu un prieten 53.Discut cu un adult fa de care se simte apropriat 54.Evit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase 55.Este politicos cu ceilali 56.Apreciaz lucrurile pe care ceilali le fac pentru el 57.Respect proprietatea celorlali 58.Respect modul altor oameni de gndi, stilul lor de via i atitudinile lor 59.Este capabil s organizeze i s conduc activiti de grup (activiti colare sau sportive) 60.Poate explica educaia sau pregtirea necesar opiunilor sale de carier profesional 61.Poate descrie trei modaliti de a gsi un loc de munca 62.Poate explica de ce sunt importante recomandrile bune de la locul de munc 63.Poate s se pregteasc pentru un interviu (se pregtete pentru ntrebri, sosete la timp, se mbrac adecvat, etc.) 64.Poate explica de unde obine informaii pentru a obine ajutorul financiar necesar continurii educaiei 65.Poate explica modul n care poate obine o copie a certificatului su de natere 66.Poate explica cum poate obine o copie a crii de munca Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 196

67.Poate descrie paii pentru a-i ndeplinii unul din scopurile sale 68.Se gndete la mai multe variante atunci cnd ia o decizie 69.Se gndete la modul n care alegerile sale i afecteaz pe ceilali 70.Se gndete la modul n care alegerile din prezent i vor afecta viitorul pentru o perioad de un an sau mai mare 71.ntreab prietenii sau familia atunci cnd are nevoie de idei cnd nu este sigur de o alegere pe care o face 72.Reflecteaz asupra propriilor greeli 73.Se pregtete pentru examene sau discursuri 74.Folosete biblioteca, ziarele, computerul/lnternetul sau alte resurse pentru a obine informaii 75.i ndeplinete sarcinile n timp util 76.Ajunge la coal sau la munc n timp util 77.Poate exprima idei abstracte n scris 78.Este capabil s fac prezentri verbale n faa unui grup TOTAL NU SEAMAN CU TINARUL SEMANA PUTIN CU DESCRIE CEL MAI BINE TINARUL TINARUL ADAPTARE DUPA FORMULARUL ADULTULUI DIN CASEY FAMILY PROGRAMS SI DOROTHY I.ANSELL

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

197

ANEXA 4 FORMULAR DE AUTOEVALUARE PENTRU COPIL Instruciuni: Aceste ntrebri v vor cere s rspundei ce cunotei i ce putei s facei. Nu exist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate abilitile descrise mai jos. ncercai s rspundei la toate ntrebrile. Dac sunt prea multe ntrebri la care nu rspundei, s-ar putea s nu obinei rezultatul dorit. Eu sunt: O fat Un biat Vrsta actual: sub 13 ani 17 13 18 14 19 15 20 16 peste 20 ani Nivelul de colarizare: clasa a 7-a clasa a 12-a clasa a 8-a coal profesional clasa a 9-a Colegiu clasa a 10-a Nu este la coal clasa a 11 -a Altele Selectai rspunsul care descrie cel mai bine situaia n care v aflai, n prezent locuiesc mpreun cu prinii biologici mpreun cu mama sau tatl biologic mpreun cu prinii/printele adoptivi mpreun cu asistentul maternal care nu este rud mpreun cu o rud (nu asistent maternal) mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali ntr-o cas de tip familial ntr-o instituie rezidenial Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 198

ntr-o instituie de detenie juvenil sau cas de corecie mpreun cu un prieten de familie (nu asistent maternal) pe cont propriu altele De ct timp locuieti n aceste condiii ________luni________ani Am buletin de identitate Da Da Da Nu Am o copie a certificatului meu de natere Nu Am o fotografie tip Nu De cte ori ai completat acest formular pn n prezent, excluzndu-l pe cel de fa?: niciodat de dou ori o singur dat de 3 sau mai multe ori V rugm selectai rspunsul care v caracterizeaz cel mai bine: Nu seamana cu mine Sarcini privind viaa de zi cu zi 1.tiu s mi spl hainele urmrind eticheta produselor (de exemplu,splare manual, automat, curire i splare cu ap rece) 2.M protejez mpotriva posibilelor spargeri la domiciliu 3.imi aranjez hainele cnd este nevoie, de exemplu, mi cos nasturii 4.mi pregtesc masa singur 5.Folosesc aparatura din buctrie, de exemplu cuptorul cu microunde, mixerul electronic,aragazul 6.Depozitez mncarea astfel nct s nu se strice sau s se altereze 7.Respect metodele de baz pentru prevenirea incendiilor i regulile de siguran acolo unde locuiesc 8.Pstrez curenia n spaiul n care triesc 9.Previn sau reduc apariia gndacilor, furnicilor, soarecilor,etc 10.Planific mese sntoase n fiecare sptmn 11.Merg la cumprturi Locuina i resursele comunitare 12.Pot nelege i rspunde anunurilor pentru cumprarea unei locuine 13.Pot dezvolta un buget lunar pentru viaa pe cont propriu Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 199 Seamana putin cu mine Seamana foarte mult cu mine

14.Pot calcula costurile de nceput pentru noua locuin (de exemplu avans pentru chirie, utiliti, mobil) 15.Pot aranja pentru noi servicii telefonice i utiliti (de exemplu gaz,ap, electricitate) 16.Pot completa un contract de nchiriere sau de leasing 17.Pot explica unde se cere ajutor n cazul unui conflict cu proprietarul casei n care locuiesc 18.Pot explica cum mi pot dobindii carnetul de conducere 19.Pot explica cum pot obine asigurarea pentru main 20.Pot explica ce se ntmpl dac conduc sub influienta buturilor alcoolice sau a drogurilor 21.Cunosc despre existena ageniilor i serviciilor sociale locale(de exemplu oficiile de munc i serviciile de consiliere) NU seamana cu mine Managementul banilor 22.Pot explica cum se completeaz cecurile, cum se fac depozitele de bani i tranzaciile ATM, BUGETUL i verificarea contului de economii. 23.Pot interpreta informaiile din fluturaul de salarizare 24.Pot nelege informaiile din facturi (de exemplu, factura de telefon) 25.Pot explica avantajele i dezavantajele cumprrii pe credit 26.Pot explica cum se stabilete i menine o bun rat de credit 27.Pot descrie dou modaliti de a economisi bani atunci cnd cumpr anumite lucruri 28.Pot contacta diferite agenii acolo unde locuiesc pentru a primi sfaturi financiare 29.Cunoasc ce cumprturi pot s fac cu 100 000 DE LEI Autongrijirea 30.Pot s stabilesc o ntlnire cu medicul, dentistul sau la o clinic atunci cnd am nevoie 31.Pot descrie dou sau mai multe locaii de unde pot primi ajutor dac m simt n nesiguran 32.Pot contacta servicii n zona n care locuiesc pentru a obine informaii despre viaa sexual i sarcina nedorit 33.Pot explica dou modaliti de prevenire a bolilor cu transmitere sexual ca de exemplu HIV, SIDA i Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 200 Seamana puin cu mine Seamana foarte mult cu mine

sifilis 34.Pot s m ngrijesc n cazul rnilor sau bolilor uoare 35.Pot explica ce se ntmpl cu organismul meu dac fumez sau, consum alcool sau folosesc droguri 36.Pot explica cum rmn nsrcinate fetele 37.Pot explica metode de prevenire a sarcinii 38.Pot refuza avansurile sexuale 39.neleg ce medicamente s folosesc atunci cnd apar semne de boal uoar 40.Daca am nevoie de ajutor medical cunosc modul in care sa il obtin Dezvoltarea sociala 41.Pun intrebari pentru a ma asigura ca inteleg mesajul transmis 42.Incerc sa gasesc un compromis atunci cand am divergente cu alte persoane 43. Prezint cu claritate ideile mele catre ceilalati 44. Cer ajutor atunci cand am nevoie 45. Explic modul in care ma simt ( de exemplu, manios, fericit,ingrijorat sau depresiv) 46. Obtin ajutor daca senrtimentele mele ma ingrijoreaza 47. Accept complimente sau aprecieri fara a deveni stingherit 48. Iau in considerare criticile fara a deveni furios, trist sau defensiv 49. Fac fata maniei fara a folosi violenta 50.Pot explica mediul cultural din care provin 51.in timpul liber, m implic n activiti care nu mi aduc necazuri 52.Discut despre problemele mele cu un prieten 53.Discut cu un adult fa de care m simt apropriat 54.Evit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase 55.Sunt politicos cu ceilali 56.Apreciez lucrurile pe care ceilali le fac pentru mine 57.Respect proprietatea celorlali 58.Respect modalitile altor oameni de a gndi, stilul lor de via i atitudinile lor 59.Sunt capabil s organizez i s conduc activiti de grup (activiti colare sau sportive) 60.Pot explica educaia sau pregtirea necesar opiunilor mele de carier profesional 61.Pot descrie trei modaliti de a gsi un loc de munc 62.Pot explica de ce sunt importante recomandrile de la locul de munc 63.Pot s m pregtesc pentru un interviu pentru obinerea unui loc de munc (m pregtesc pentru ntrebri, sosesc la timp, m mbrac adecvat, etc.) Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 201

64.Pot explica de unde pot obine informaii pentru a primi ajutorul financiar necesar continurii educaiei 65.Pot explica modul n care pot obine o copie a certificatului meu de natere 66.Pot explica cum pot obine o copie a crii de munca 67.Pot descrie paii pentru ndeplinirea unuia dintre scopurile mele 68.Reflectez la mai multe variante atunci cnd iau o decizie 69. Reflectez la modul n care alegerile mele i afecteaz pe ceilali 70.Reflectez la modul n care alegerile pe care le fac n prezent mi vor afecta viitorul pentru o perioad de un an sau mai mult 71. ntreb prietenii sau familia atunci cnd am nevoie de idei i nu sunt sigur n legtur cu o anumit alegere pe care o fac 72. M gndesc la propriile mele greeli 73.M pregtesc pentru examene sau discursuri 74.Folosesc biblioteca, ziarele, computerul/lnternetul sau alte resurse pentru a obine informaii 75.mi ndeplinesc sarcinile la timp 76.Ajung la coal sau la munc n timp util 77.Pot exprima idei abstracte n scris 78.Sunt capabil s fac prezentri verbale n faa unui grup TOTAL NU SEAMAN CU TINARUL SEMANA PUTIN CU DESCRIE CEL MAI BINE TINARUL TINARUL Rugm selectai rspunsul cel mai bun pentru fiecare din urmtoarele ntrebri: Sarcini privind viaa de zi cu zi 1. Cum procedai atunci cnd vnztorul nu v d restul corect la magazin? l ignor i plec i cer s recalculeze restul M nfurii i i spun c a fcut o greeal Solicit s discut cu managerul magazinului 2.Care din urmtoarele alimente se stric mai repede dac sunt lsate n frigider? Roiile Pastele finoase Strugurii Laptele Locuina i resursele comunitare 3. Dac v cumprai o cas, n ce mod vei plti pentru aceasta? Prin ipotecare Chirie lunar Un depozit de siguran Un cont curent Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 202

4.Unde v adresai pentru schimbarea adresei adresi din buletin atunci cnd v mutai domiciliul? La magazin La poliie La oficiul potal La biblioteca public Managementul banilor 5. Care este cea mai bun modalitate de a verifica un cont bancar? nregistrez chitanele n registrul personal Ghicesc ci bani ar putea s fie n cont Telefonez la banc mi obin balana financiar de la ATM 6. Ce nseamn salariul net" din fluturaul dvs. de salariu? Banii care rmn nainte de impozitare i taxe Venitul pe or Salariul dvs dup ce s-au dedus impozitele i taxele Banii care se deduc din salariu pentru asigurarea social Autongrijirea 7. Care din urmtoarele boli NU este o boal cu transmitere sexual? Sifilis HIV/SIDA Bronitele Clamidia 8.Care este cea mai eficient metod pentru prevenirea sarcinii? Folosirea prezervativului Abstinena Folosirea pilulelor contraceptive Folosirea diafragmei Dezvoltare social 9. Anca se afla n prima ei zi de coal la coala n care s-a mutat. Care este cea mai bun metod pentru ca ea s i fac noi prieteni? Evitarea celorlali pn n momentul n care vor discuta cu ea Se prezint celorlali n timpul pauzelor de prnz ntrerupe o conversaii private Intervine s-i calmeze pe ceilali atunci cnd devin furioi 10. Cnd suntei furios care este primul lucru pe care l facei? V dai seama imediat c suntei furios Ignorai modul n care v simii Ridicai vocea la cineva V uitai la televizor Obiceiuri de munc i studiu 11. Atunci cnd v pregtii de interviu pentru obinerea unui loc de munc Cerei unui prieten s v nsoeasc Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 203

Suntei pregtit s vorbii despre deprinderile pe care le avei Nu v gndii s punei ntrebri ntrziai puin 12. Cum v dai seama c ai ndeplinit o sarcin Cnd ai terminat complet tot ceea ce v-ai planificat Cnd ai obosit s lucrai pentru ndeplinirea acelei sarcini Atunci cnd v stabilii o nou sarcin Cnd cineva v spune c facei o treab bun Am completat acest formular de evaluare (v rugm selectai ce se aplic): mpreun cu un adult singur mpreun cu un prieten Cum i s-a prut aceast evaluare nu mi-a plcut a fost bine mi-a plcut Intrebri suplimentare Aceast seciune se utilizeaz atunci cnd exist ntrebri suplimentare oferite de coal sau institutie. A B 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. ADAPTARE DUPA FORMULARUL PROGRAMS SI DOROTHY I.ANSELL COPILULUI DIN CASEY FAMILY C D

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

204

ANEXA 5 CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA Musckie School of Public Service, University of Southern Maine and National Resource Center for Youth Services, College of Continuing Education University of Oklahoma au identificat patru principii fundamentale si 13 criterii sugerate pentru practica care reflecta tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind experientele expertilor in domeniu. Cele patru principii se refera la : dezvoltarea tanarului colaborare competenta culturala legaturi permanente Mai jos veti gasi cele 13 criterii. Marcati cu un cerc criteriile deja existente in programul dumneavoastra. Marcati langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta * serviciile pe care doriti sa le implementati. 1.Un plan de tranzitie pentru fiecare tanar care: Se bazeaza pe evaluarea nevoilor, Este dezvoltat cu implicarea activa a tanarului, Este revizuit periodic. 5. Legaturi comunitare stabile care Fac legatura tanarului cu resursele comunitare, Fac legatura tanarului cu mentorii adulti, Creaza oportunitati de cariera pentru tineri, Stimuleaza calitatea de leader a tinerilor. 2. O componenta de instructiuni clar 6. Componenta supervizata de viata definite privind deprinderile de viata care independenta care permite tinerilor sa: dau posibilitatea tanarului sa: Aleaga propria locuinta, Sa cunoasca si sa inteleaga un set Plateasca cheltuielile si sa-si mentina fundamental de deprinderi de viata bugetul, Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 205

Sa practice deprinderile intr-un mediu real de viata 3. Sprijin educational pentru: Completarea studiilor, Cresterea gradului de alfabetizare, Alegerea carierei, Dezvoltarea unui plan educational si decariera Inceperea unui program post educational/profesional Completarea unui program post educational/profeswional. 4. Componenta privind locul de munca Furnizeaza oportunitati pentru explorarea carierei Furnizeaza asistenta in dezvoltarea planului educational si de cariera, Furnizeaza experiente legate de cariera, Furnizeaza modele de cariera, Explorarea carierei, Stabileste si coordoneaza parteneriate cu institutii educationale locale, firme si programa de ocupare. 9. Activitati de permanentizare a relatiilor care ajuta tanarul pentru: Reunificarea familiei, Intoarcerea in comunitate, Considerarea si pregatirea pentru adoptie sau alte laegaturi permanente, Dezvoltarea/extinderea retelei personale de sprijin.

Rezolve conflictele cu colegii si vecinii, si Sa preia sau sa-si asume cheltuielile legete de chirie la inchiderea programului. 7. Servicii medicale care: Sa pregateasca tanarul sa-si satisfaca nevoile legate de sanatate, Conecteaza tanarul la resurse adecvate privind serviciile de sanatate comunitare, Asigura asistenta in caz de abuz de substante.

8. Servicii pentru atingerea identitatii culturale si maturitatii emotionale care ajuta tanarul sa: Face pace cu trecutul( de ex., consiliere de trauma), Depasirea etapelor emotionale ale tranzitiei, Promoveaza dezvoltarea identitatii culturale, Identificarea si angajarea in activitati adecvate de petrecere a timpului liber.

12. Componenta de instruire permanenta care: Orienteaza personalul nou venit catre filosofia vietii independente si dezvoltarii tinerilor, Furnizeaza pregatire permanenta pentru peronalul cu experienta, Incurajeaza personalul in dobandirea de noi cunostinte si deprinderi, Contribuie la educarea comunitatii scoala/angajatori etc. despre nevoile tinerilor aflati in tranzitie. 10 Activitati de dezvoltare care furnizeaza 13. Componenta permanenta de evaluare oportunitati pentru cresterea deprinderilor care masoara rezultatele immediate ale de advocacy, programului (rezultatele la inchiderea Participarea directa la planificarea programului), activitatilor din program, Rezultatele pe termen scurt legate de tineri Participarea la servicii comunitare (6-12 luni de la incheierea programului), ( consiliere, educatie). Rezultatele pe termen lung legate de tineri (la un an dupa inchiderea programului) Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 206

11. Sevicii dupa terminarea programului Informatii si referinte Asistenta financiara temporara, Ajutor pentru stabilirea si mentinerea conditiilor de viata, Oportunitati de sprijin in grup, Oportunitati de impartasire a experientelor de tranzitie cu alti tineri, Sprijin personal in perioada de tranzitie catre autonomie.

ANEXA 6 Interviul privind punctele tari-ntrebri pentru evaluarea bazat pe puncte tari Care credei c a fost cel mai important lucru pe care prinii dumneavoastr 1-au considerat important s l nvai pe msur ce v dezvoltai? Dac ai putea s v nvai copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea? Care sunt cteva dintre tradiiile familiei dumneavoastr? Cine particip la srbtorile n familie (vacane, srbtori)? In ce mod ai dori s v descrie cineva familia? Spunei cteva lucruri despre loialitate familial care s aib legtur cu familia dumneavoastr. Imaginai-v familia dumneavoastr aa cum ai dori s fie. Spunei-mi cum arat. Care sunt cele mai mari realizri ale familiei dumneavoastr? Ce caliti folosii pentru a v ajuta familia n momente de stress i greuti? Dac ai putea spune un lucru bun despre dumneavoastr, care ar fi acela? Ce ar spune alii? Cum sunt luate deciziile n familia dumneavoastr? Cum a fost gestionat ultima problem apruta n familia dumneavoastr? Ctre cine se ndreapt familia dumneavoastr la nevoie? Care sunt cteva dintre cele mai importante lucruri care s-au ntmplat n familia dumneavoastr? Care este cel mai bun aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastr? Care sunt visele dumneavoastr privitoare la familie? Care sunt locurile de munc, hobby-urile i deprinderile fiecrui membru al familiei dumneavoastr? Ce dorii s facei pentru a v distra? Sunt anumite lucruri pe care membrii familiei dumneavoastr le fac cu plcere mpreun? Cum v facei prieteni? Care este cel mai bun prieten de familie? A trebuit vreodat s v bazai pe o organizaie pentru ajutor? Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 207

Ai avut vreodat o criz n familie? Ai tiut pe cine s sunai? Au rspuns ntr-o manier care v-a ajutat? Suntei implicai n activiti comunitare? In ce programe sau activiti disponibile n comunitatea dumneavoastr ai dori s fii implicat dac ai putea?

Sursa: Adaptat de la: Divizia Departamentului de Sntate i Servicii umane NC a MH/DD/SAS. (2000). NC-Training introductiv asupra sistemului de asisten. Raleigh, NC: Autor Managementul de caz n domeniul proteciei copilului n Romnia Institutul Jordan pentru familii ANEXA 7 MODEL 2 DE ANCHETA SOCIAL (MODEL 1 VEZI PIS, ANEXA 2 Realizat de asistentul social_______________________________________ Locul i data____________________________________________________ Persoane prezente_______________________________________________ Scopul_________________________________________________________ I. Date de identificare a beneficiarului Nume i prenume:_______________________________________________ Locul i data naterii:_____________________________________________ CNP:__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________ Domiciliul legal:_________________________________________________ Domiciliul n fapt:________________________________________________ Stare civil:____________________________________________________ Studii:__________________________Ocupaia:_______________________ Etnia:__________________________ Religia:________________________________ II. Date despre familie: Date despre mama(soia) Nume i prenume:_______________________________________________ Locul i data naterii:_____________________________________________ CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________ Domiciliul legal:_________________________________________________ Domiciliul n fapt:________________________________________________ Stare civil:____________________________________________________ Studii:___________________________Ocupaia:______________________ Etnia:____________________________Religia:_______________________________ Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 208

Date despre tata(soul) Nume i prenume:_______________________________________________ Locul i data naterii:_____________________________________________ CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________ Domiciliul legal:_________________________________________________ Domiciliul n fapt:________________________________________________ Stare civil:____________________________________________________ Studii:___________________________ Ocupaia:_____________________ Etnia:____________________________ Religia:_______________________ Date despre copiii din familie Nr. Nume si prenume Data nasterii Ocupatia Locul unde se afla Observaii Crt copilul: familie / institutie 1 2 3 4 5 Date despre alte persoane care locuiesc la aceeai adres Nr. Nume i prenume Vrsta Stare civil Ocupaie crt. 1 2 3 III. Istoricul social al beneficiarului _____________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ IV. Starea de sntate ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ V. Situaia material/financiar Locuina Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 209

Proprietate personal: da nu Numarul de camere:_______ Electricitate Ap curent nclzire Telefon Starea de igien: Satisfctoare Nesatisfctoare Suprafaa de teren cultivat (tipul culturii):______________________________ Animale:________________________________________________________ Alte proprieti:___________________________________________________ Venituri Stabile:_________________________________________________________ Ocazionale:_____________________________________________________ VI. Relaiile n familie i comunitate Relaii n familie:__________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Relaiile n comunitate:_____________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ VII. Observaii ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ __________________ VIII. Concluzii i recomandri ______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ ______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Asistent Social

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

210

ANEXA 8 MODEL DE CONTRACT CU FAMILIA Incheiat astazi __________________________ intre Domnul/Doamna __________________________________ in calitate de manager de caz si Domnul/Doamna __________________________________________in calitate de parinte/ reprezentant legal al copilului ( numele si prenumele copilului ) ______________________nascut la data de ______________________domiciliat in __________________________ ___________________ pentru care Comiisia pentru Protectia Copilului a decis ( masura de protectie, incadrare in grad de handicap, orientare scolara, altele) ______________________________________________ ____________________________________________in temeiul Hotararii nr._______________ Scopul contractului: asigurarea indeplinirii obiectivelor prevazute in PIS/plande servicii . Obligatiile partilor II.A .Managerul de caz se obliga : Sa asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile prevazute in PIS/plan de servicii . Sa reevalueze periodic si sa ajusteze PIS/plan de servicii , in raport. cu situatia actuala a copilului, in parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si autoritatile locale . Altele II.B Parintele/Reprezentantul legal se obliga : Sa asigure participarea copilului la activitatile prevazute in cadrul institutiilor si serviciilor desemnate in PIS/ plan de servicii ( sa-l pregateasca, sa-l duca la timp, sa participe la programele pentru parinti etc.) Sa invete sa preia efectuarea corecta a partilor ce ii revin pentru acasa din programele respective (exercitii, activitati, modalitati etc.) Sa respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor respective. Sa colaboreze cu managerul de caz in scopul indeplinirii prevederile prezentului contract. Altele Durata contractului Prezentul contract intra in vigoare de la data semnarii lui si se incheie pe perioada de implementare a PIS/plan de servicii. Clauze finale Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004 211

Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul ambelor parti. In caz de nerespectare, din motive obiective, a celor stipulate in prezentul contract, se va reevalua situatia creata si se va stabili de comun acord, noile masuri care se impun ( de ex. reducerea dimensiunilor planului actual, gasirea de solutii alternative, sprijin suplimentar etc.) In caz de nerespectare a prevederilor prezentului contract, contractul va fi reziliat si intreg procesul de evaluarea copilului se va relua in vederea revizuirii hotararii Comisiei pentru Protectia Copilului. PIS/Plan de servicii constituie anexa si parte integranta a prezentului contract. Altele Prezentul contract s-a incheiat in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare parte. Responsabilul de caz Parintele/Parintii Reprezentantul legal al copilului

Semnatura Semnatura ANEXA 9 - Model fisa de monitorizare a evolutiei copilului

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

212

Activitati

Date ale Obiectivul evaluarii activitatii

Persoana Perioada responsabila cu implementarea activitatii

Mijloace necesare

Progresul lunar

Progresul cumulat

Deprinderi gospodaresti a.Importanta curateniei locuintei -descrie cel putin 2 calitati ale unei case curate -Explica doua beneficii ale mentinerii unei case curate -Descrie utilizarea corecta a produselor de curatare identifica trei tehnici de curatare si a echipamentului -Poate mentine o camera curata, stie sa schimbe lenjeria b. Isi ingrijeste hainele, garderoba -Descrie diferite moduri de spalare a hainelor -Dovedeste pricepere in aranjarea ordonata a hainelor

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

213

ANEXA 10 ANALIZA CMPULUI DE FORTE Scopul O tehnica de identificare a acelor forte care favorizeaz sau obstructioneaza implementarea schimbrii.

Forte restricitive

Forte motivatoare

Mod de desfurare Descrierea schimbrii planificate intr-o propoziie simpla in partea de sus a colii de pe flipchart. Enumerarea pe partea stnga a flipchartului a forelor motivatoare care sprijin schimbarea planificata. Enumerarea pe partea drepta a flipchartului a forelor restrictive care obstructioneaza schimbarea planificata. Determinarea forelor restrictive care reprezint cea mai mare ameninare la adresa schimbrii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale. Determinarea forelor motivatoare care reprezint cele mai eficiente prghii pentru implementarea schimbrii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale. Observaii Identificarea forelor care favorizeaz sau amenina schimbarea poate fi benefica pentru a determina daca este oportun a se implementa schimbarea planificata si in caz afirmativ, cum pot fi cel mai bine invinse forele restrictive identificate si cum pot fi valorificate la maxim forele motivatoare. Merita reinut faptul ca este in general mai eficace nlturarea barierelor din calea schimbrii dect promovarea forelor favorabile.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

214