Sunteți pe pagina 1din 16

Reguli de compozitie In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale ale compozitiei, chiar daca pot

da exemple bune despre cand poate fi fiecare ignorata. Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez William Strunk, referitoare la folosirea anumitor cuvinte: Omiteti cuvintele inutile: Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa contina cuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aib linii inutile si o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si fac toate propoziiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiectele schematic, ci ca fiecare cuvnt sa spun ceva (1). 1.Diateza activa William Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor si avantajele diatezei active. Ca o regula, propoziia Columb a descoperit America este mult mai de preferat alternativei pasive America a fost descoperita de Columb. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa, mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul ca patru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salveaz timp preios. Verbele sunt caii de traciune ai textului, doar daca nu-i transformai in ponei ncrcndu-i cu diateza pasiva. O construcie la diateza activa, va vei aminti, urmeaz acest model: Subiect - verb - complement direct. Elena a scris tirea. Subiectul, Elena, a realizat o aciune descrisa de verbul a scris. tirea este obiectul, sau rezultatul aciunii ei. nlocuii cu diateza pasiva si vei crea acest model: tirea a fost scrisa de Elena. Noul subiect, tirea nu face nimic. Este receptorul aciunii Elenei. Propoziia a cptat doua cuvinte suplimentare pe drum, micndu-se mai ncet cu acest bagaj in plus. Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul rmne adevrat si pentru construciile mai complexe. INCORECT: Legislaia locuinelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineaa, va fi promulgata de Preedinte la sfritul acestei sptmni. ntreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentueaz un unghi vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de micare: MAI BINE: La sfritul acestei sptmni Preedintele va promulga legea locuinelor pe care Senatul a aprobat-o azi dimineaa. Este bine sa fim constani in grija pentru diateza pasiva - ea ngreuneaz textul. PASIV: Nota a fost aprobata de Parlament. ACTIV: Parlamentul a aprobat nota. PASIV: Masina a fost lovita de camion
1

Strunk & White, 1979,p. 17

ACTIV: Camionul a lovit masina. PASIV: Semnata de primul ministru, ordonana se aplica de mine. ACTIV: Primul ministru a semnat ordonana ce se va aplica de mine. PASIV: Suspectul a fost interogat de politic. ACTIV: Politia a interogat suspectul. Dar ca orice regula de compozitie putem mpinge avantajul prea departe. In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei active ofer o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementul direct merita sa fie subiectul propoziiei. Daca cineva l-a mpucat pe preedinte, oricine ar scrie Preedintele a fost mpucat. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac care striga Am fost jefuit! in loc de Cineva m-a jefuit!. In aceste cazuri, obiectul asupra cruia se acioneaz este mai important dect un subiect necunoscut. Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea ideilor astfel nct subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziiei. Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam urmtoarea propozitie. PASIV: Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astzi. Aici diateza pasiva este acceptabila fiindc in centrul ideii se afla pictura. Tema propoziiei si subiectul ei sunt aceleai. Dar sa spunem ca tema o reprezint preferinele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziia utiliznd oricare dintre forme: PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani. Sau: ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60. Totui, in acest al doilea exemplu, diateza activa este mai directa, mai hotrt, mai concisa. Construcia pasiva este in primul rnd purttoare de cuvinte inutile. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua. ntradevr, utilizarea diatezei pasive in schia iniiala si in vorbirea improvizata poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gndurile sunt asociate si legate de tema si subiect in mintea noastr. 2. Vocabularul In sfrit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. Este de preferat specificul, generalului, cuvntul precis celui vag, concretul abstractului, spunea el (2). Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficieni fiindc au lucrat cu particulariti si au oferit detaliile ce contau. Prea des jurnalistii ncearc sa-si lrgeasc audienta apelnd la cazul general in locul celui particular, angajnd mai degrab termeni abstraci dect exemple concrete. Lingvistul S.I.Hayakawa (3) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit scara abstractizrii. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. Urcnd scara substantiv cu substantiv, vaca este identificata ca Floricica (un animal unic), rasa Guernsey, vaca, inventar viu (septel), bun al fermei, si, in final, avere. La fiecare nivel de abstractizare relaia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga, dar caracteristicile care o
2 3

Strunk & White, 1979, p. 19 cf. Finn, 1991, p.12

identifica in mod unic trebuie lsate deoparte. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei, vaca Guernsey, exista numai o urma slaba a imaginii sale cand ncercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. O lecie importanta aici este ca detaliile si particularitile au puterea de a forma imagini in mintea audientei - observaie importanta cand scriem pentru radio. Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa. Cuvintele sugestive vor trezi asociaii in mintea asculttorului si-i vor strni imaginaia. Ele aduga culoare, cldura si viata unui text. Formula Mintea lui nelege problema va transporta semnificaia intenionata, dar mai eficient ar fi sa spunem Mintea lui s-a luminat la nelegerea problemei. Cuvntul luminat poarta o conotaie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune asculttorului ce s-a ntmplat, dar ii da si senzaia ntmplrii. Este mai bine sa spunem ca vntul se vita in coltul casei, dect sa spunem ca vntul btea. Daca un cuvnt poate spune nu numai ce s-a ntmplat, ci si cum s-a ntmplat, cu att mai bine ( 4). Utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze senzaii vizuale in mintea asculttorului, este in special importanta in scriitura textelor de radio, unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta asculttorul sa construiasc o imagine mentala a unui eveniment. Cuvintele scurte, puternice, sunt in general mai bune dect cele mai putin energice. INCORECT: El a trecut in nefiina. MAI BINE: El este mort. INCORECT: Ii cer sa-mi predai acel volum. MAI BINE: Da-mi cartea. INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa m ridic. MAI BINE: Ajuta-m sa m ridic. Stilul oral este marcat, de asemenea, de cuvinte cu o nalta valoare a efectului sonor. Ar trebui sa folosim onomatopee, cuvinte al cror sunet le sugereaz sensul. Cuvintele dangt, vjit, ronial, pocnet, alinare, sunt cuvinte onomatopeice. Dar, ca orice alta tehnica, onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate greit. Folosite cu discernmnt sunt un mod eficient de a aduga culoare textului. Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg dect stilul oral. Vocabularul pe care l poate nelege o persoana cu nivel mediu de pregtire din ceea ce citete este de aproape trei ori mai mare dect cel pe care l folosete in vorbire. Un cititor poate recunoate sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. Un cititor poate de asemenea cuta semnificaia unor cuvinte intr-un dicionar, lucru pe care un asculttor nu-l poate face. Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. Vocabularul nu trebuie sa deruteze asculttorii, deoarece confuzia, chiar daca este doar momentana, va face asculttorul sa piard poriunea imediat urmtoare a mesajului. Drept rezultat, el va fi incapabil, sau nu va mai dori sa urmreasc
4

cf. Crews, 1946, p.51-52

restul comunicrii si se va decupla, fizic sau mental, prsind camera, schimbnd postul, sau nchiznd aparatul. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi uor recunoscute de asculttor. Ceea ce nseamn utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio, in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi, precum este un program la o ora de maxima audienta. Pentru a ajunge la cat mai muli oameni posibil, fr ca ei sa renune la audierea unui program, trebuie sa folosim un vocabular direct, restrns. Evitai deci utilizarea de cuvinte mari, cand unele mai simple, comune, vor transmite aceeai idee. Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali, abstraci, in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. William Strunk insista ( 5): Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru, acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a menine atenia cititorului este sa fii specific, precis, concret. INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila. MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima sptmn. INCORECT: Si-a exprimat satisfacia in timp ce intra in posesia binemeritatului sau premiu. MAI BINE: A zmbit in timp ce punea moneda in buzunar. Strunk se referea la textul scris, dar sfatul este chiar mai important pentru radio, unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale unui orar si timpul programat pentru un text este msurat in secunde, nu in minute. Fii ateni la elementele de jargon. Putei ti ce este un scanner TCA, dar muli asculttori nu vor ti. A spune ca TCA este un acronim pentru tomograf computerizat axial nu ajuta, din moment ce putini oameni vor cunoate chiar si aceti termeni. Definii-l deci in vorbirea curenta: Spitalul Municipal a cptat fonduri pentru a cumpra un scanner TCA, un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizeaz interiorul corpului uman fr s foloseasc razele X. Ferii-va de ambiguitate. Dei putei fi experi in interpretarea termenilor profesionali, a limbajului tiinific sau statisticilor, audienta nu este. De exemplu, daca un incendiu intr-o pdure a distrus 100 de hectare de copaci, nu spunei: Un milion de metri ptrai de lemn de construcii s-a transformat in fum . Spunei: Destul lemn de construcii pentru a ridica 40 de case de 8 camere s-a transformat in fum. Nu explicai lucrurile abstract. Fii concrei. Spunei exact ceea ce gndii. Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvnt trebuie utilizat corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura, inclusiv cea pentru radio, dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu sunt corecte; cand sunt folosite eronat deruteaz asculttorul. Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. Daca exista doar un cuvnt care are semnificaia precisa pe care dorii s-o transmitei si credei ca audienta este familiara cu acel termen - folosii-l. Pe de alta parte, daca acel cuvnt poate sa nu fie neles de audien, va trebui sa rescriei textul
5

Strunk &White, p.20

pentru a transmite sensul intr-un alt mod. Multe cuvinte obinuite sunt folosite greit de cei care nu au o practica suficienta in utilizarea precisa a vocabularului. A avea si a folosi un dicionar este cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita. Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne nelegem unii cu alii si reprezint harta noastr pentru construirea unui jurnalism bun. Ea da credibilitate. Daca nu credei, ncercai sa folosii deliberat erori gramaticale in emisie. Apoi numrai telefoanele si scrisorile primite. Totui, conversaional nseamn ca putem folosi uneori puin argou si putem ocoli puin regulile formale ale gramaticii, de pild compunnd propoziii fr predicat sau inversnd topica. Dar nu profitai prea mult de acest privilegiu. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura mai precisa. Nu trebuie niciodat sa facei ceva ce va face textul mai greu de interes, sau mai ambiguu. Oricnd ceea ce ai scris poate fi interes altfel dect intenionai, ai realizat un lucru prost si trebuie sa rescriei materialul. nclcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degrab ca ignorant, dect ca o persoana care ncearc sa fie conversaionala. Acest lucru va distruge credibilitatea programului. Aa ca nclcai regulile gramaticale cu multa cumptare si fii siguri ca tii ce facei oricnd vrei sa violai o regula. Probabil ca cel mai obinuit mod in care jurnalistii radio violeaz regulile gramaticale este folosirea propoziiilor incomplete. De obicei acestea sunt mici interjecii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material. Exista un nou campion naional la strigturi. Ei bine... aproape. Asear... Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranziii de la un set de stiri la altul. ... luna viitoare la Cairo. Revenind la tirile locale... colile se vor deschide... Propoziiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui scop si nu reduc din claritate. De obicei o propozitie incompleta este marca unui jurnalist neatent sau fr experiena. Exista loc in scriitura de radio pentru propoziii incomplete, dar aceasta nu scuza greeala de a le scrie acolo unde sunt necesare propoziii complete. Folosii argoul la fel de rar pe cat de rar violai regulile gramaticale. Utilizarea argoului fr un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant si textul ca unul ce nu merita ascultat. Un pericol al utilizrii argoului este ca acesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri ale societii. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi nelei de toi asculttorii. Jurnalistii radio, a cror audienta este mai difereniata pe posturi dect cea a televiziunii, i pot permite sa fie puin mai liberi cu argoul. Dar este ntotdeauna o afacere riscanta. Suntem contieni ca multe posturi ncurajeaz utilizarea argoului pentru a se potrivi cu imaginea postului. Dar amintii-va ca posturile i schimba formatele mai rapid dect schimba creatorii linia modei. Poi tocmai sa fi reuit sa faci scriptul stirilor sa se potriveasc la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi ca postul i schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzica populara. Daca va meninei scriitura intr-o

limba simpla, limpede, oamenii va vor nelege indiferent de preferinele lor muzicale. Pe de alta parte, este in avantajul dumneavoastr sa nvai cat mai mult din tipurile de argou curente. Orice scriei si poate avea mai mult de un singur interes este greit. Deci trebuie sa fii permanent contieni de posibilele sensuri duble ale cuvintelor. Din moment ce argoul tinde sa dea noi semnificaii vechilor cuvinte, mai degrab dect sa creeze cuvinte noi, trebuie sa cunoatei sensurile argotice ale cuvintelor obinuite. Si ele se schimba constant. In 1946, intr-un eseu intitulat Politica si limba engleza, George Orwell enumera sase reguli ale utilizrii englezei. Aceste reguli suna elementar si chiar aa si sunt, scria el, dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricui a crescut obinuit cu scriitura in stilul acum la moda. Ce era la moda in 1946 nu mai este la moda astzi, dar ..scriitura la moda de astzi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea de atunci. De asemenea, limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxei dect limba romana, ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste reguli. I) Nu folosii niciodat o metafora, comparaie sau alta figura de stil pe care suntei obinuii s-o vedei in materialele tiprite. II) Nu folosii niciodat un cuvnt lung acolo unde se potrivete unul scurt. III) Daca este posibil sa eliminai un cuvnt, eliminai-l. IV) Nu folosii niciodat pasivul, cand putei folosi activul. V) Nu folosii niciodat o expresie strina, un cuvnt tiinific sau unul de jargon daca va putei gndi la un echivalent din limba de zi cu zi. VI) Mai degrab nclcai oricare din aceste reguli dect sa spunei un lucru contrar firii limbii. 3. Pronumele personale O conversaie este conversaie numai daca implica doua pri. In difuzare acestea sunt individul asculttor din audienta si vocea de la celalalt capt al liniei - prezentatorul. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a face textul sa sune mai personal, mai informal si mai conversaional dect daca autorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a. Daca avei probleme in cutarea acelui cadou special pentru ziua persoanei ndrgite, avem unele sugestii... Suntem pregtii pentru o vreme rece... Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba mrirea preului la benzina... Cei mai muli dintre noi au admis ca soarele va rsri in fiecare dimineaa, dar un brbat... Desigur, orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite tipuri de coninut se adapteaz mai uor la folosirea pronumelor dect altele, dar ca o regula generala, atenia fiecrui asculttor va fi captata mai uor de un text care pare sa-l implice direct. Utilizarea lui voi si noi si a pronumelor similare ajuta la realizarea acestei implicri. Totui, asigurai-va ca referinele pronominale sunt clare. O referire derutanta in textul difuzat va pune pe gnduri asculttorul si

l va face sa piard informaia care urmeaz. Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnalitilor fr experiena: El a pus vaza pe poli, care fusese reparata . (Ce a fost reparata, vaza sau poli?) Copiii mei au prea muli pantofi, aa ca i-am aruncat . (Copiii?) Americanii au ales civa preedini slabi, dar Congresul i-a ferit de a ruina tara. (Pe americani, sau pe preedini?) 4. Construciile negative William Strunk a artat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o forma pozitiva. Astfel, mort este o alegere mai buna dect nu este viu si a uitat mai bine dect nu si-a adus aminte. In general, frazele negative sunt un obstacol in calea claritii. Ele sunt mai greu de interes pentru audienta. Sunt mai puin descriptive si ofer mai putina informaie. INCORECT: Puiul de maimua n-a fost hrnit de mama sa. In gravitaia mare a lui Jupiter, n-ai putea arunca o minge prea departe. Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita de marele public. Nu tie daca e sigur ca tatl sau n-a dorit sa-si arate sentimentele. Primele trei construcii sunt vagi: ele ofer putina informaie. A patra, care este multiplu negativa, este si confuza. Cand mintea umana primete informaie negativa, dorete si ncearc sa converteasc acea informaie intr-o forma pozitiva; mintea vrea sa tie si ce este, nu numai ce nu este un lucru. MAI BINE: Puiul de maimua a fost hrnit cu lapte praf, mai bine dect cu laptele mamei sale. In gravitaia mare a lui Jupiter poi arunca o minge numai doi sau trei metri. Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitri de marele public. El se ntreab daca tatl sau a dorit cu adevrat sa-si ascund emoiile. Pe de alta parte, nu este potrivit ca mijloc de exprimare a negaiei, sau ca un contrast: Statul roman nu va avea un buget astzi. Dei legea cere ca bugetul sa fie votat nainte de 1 iulie in fiecare an, parlamentarii nu vor termina dezbaterile astzi - si nici nu par ca vor cdea de acord prea curnd. Exista insa un pericol, in special in stiri: acela ca asculttorul sa piard cuvntul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atenia, iar atunci va interpreta greit informaia. De aceea repetiia ajuta. In tirea de mai sus sunt folosite trei negaii pentru a evita o nenelegere. Mai multe propoziii negative succesive la nceputul unei stiri pot suna anost. Este ca si cand ai spune asculttorului ca nu se ntmpla nimic. ncercai sa transformai negativul in pozitiv.

INCORECT: Preedintele a spus astzi ziaritilor ca nu se va opune ncercrii Parlamentului de a schimba condiiile de votare ale cetenilor din satele izolate. MAI BINE: Preedintele a spus astzi ziaritilor ca va accepta ncercarea... INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judeean nu va acuza cele 12 persoane arestate sptmna trecuta pentru diferite motive. MAI BINE: Surse interne spun ca Tribunalul Judeean va anula capetele de acuzare ale celor 12 persoane... INCORECT: Ministrul de Externe a dezvluit ca nu va pleca la Washington pentru a cere sprijinul preedintelui Clinton. MAI BINE: Ministrul de Externe a dezvluit ca si-a anulat planurile de plecare la Washington... Evident, este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazele negative in fraze pozitive. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru este necesar, dar in general transformarea poate fi facuta eficient. 5. Timpul verbelor Acum o suta de ani, cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu vagoanele de tren pline de praf, era ceva obinuit sa treaca zile intregi nainte ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi. Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp, folosind in lead un rnd care preciza locul si data redactarii (dateline 6) - Bucuresti, luni 8 decembrie - pentru a spune cititorului cand a fost expediata tirea, astfel nct el sa poata ti cat de veche este povestea. Facilitatile de transport si comunicatii sau imbunatatit intre timp, dar traditia dateline-ului continua in cele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa. Ziarele nu pot si nu vor putea niciodat, in forma curenta, sa fie un mijloc de comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului. Nu exista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lor electronici si, prin natura lor, nici nu-si doresc acest lucru. Jurnalistii radio nu sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp, cum este cel al publicarii ziarelor. Fiindc ei nu trebuie sa astepte urmtoarea aparitie a presei scrise, pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se ntmpla acum. Ei ofer audientei un aer de actual, o calitate ce le creste popularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat - Ce mai e nou?. Astfel, pentru a pastra textul aa nct sa sune actual, jurnalistii radio folosesc timpul prezent oricnd este posibil. Daca de exemplu primarul, intr-o conferinta de presa de dimineaa, a facut apel la o cooperare totala in mentinerea curateniei orasului, buletinul de seara poate prezenta astfel: Primarul ne cere tuturor sa meninem curatenia in locurile publice pe care le frecventam. El spune... . Conferinta de presa, desi incheiata, recomanda un efort continuu. Sensul informatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. Persoana care castiga o
6

Dateline =

prima linie a textului, numita si origine, care contine locul, data si sursa informatiei.

cursa de maraton in acelasi moment in care primarul i tine conferinta de presa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit. Ar fi caraghios sa anuntam ca atletul castiga maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfrit. Regula manuirii timpurilor ar putea fi ca, in afara faptului prezentat care in esenta sa prevede finalitate, este mai indicat sa folosim prezentul. De exemplu, o stire aparuta in editia de marti dimineaa a unui cotidian local poate contine urmatorul subiect: Consiliul Primariei, la sfritul sedintei de luni seara, si-a exprimat suportul unanim pentru propunerea facuta de Micarea Ecologista, care a cerut o ordonana de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara, o perioada de mare poluare a aerului. Ca jurnaliti radio, putem trata acelasi subiect astfel in dimineaa urmtoare: Consiliul Primariei sprijina propunerea Micrii Ecologiste, care cere o ordonana de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara... o perioada de mare poluare a aerului. Consiliul a luat aceasta hotarare la sfritul sedintei de aseara. Vei observa ca, desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara), versiunea radio nu accentueaz acest aspect al stirii si, in loc, o aduce mai in actualitate prin folosirea verbului la prezent sprijina. Timpul exact al aciunii este amanat pana in finalul subiectului. Aa cum am artat, presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentru majoritatea stirilor, fiindc ele sunt datate. Dar cum in transmisiunile radio data nu este att de importanta si deci poate lipsi, ceea ce este corect cand este citit suna prostesc cand este vorbit. De exemplu, sa consideram afirmatia: Preedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna. Citita cu voce tare, ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede acest lucru. Desigur ca da, deci spunei: Preedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna. Daca exista cineva care crede ceva la trecut, putem presupune, daca nu stim contrariul, ca el crede acelasi lucru si acum. lata cateva exemple care ilustreaza cum sa facei tirile mai actuale pentru radio: O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru petrecerea vacantei in Predeal. Ziarul trebuie sa scrie tirea la trecut din motivele deja discutate. Dar radioul este mult mai rapid, deci poate prezenta tirea in timp ce presedintele este inca pe drum: Preedintele se ndreapt ctre Predeal pentru a-si petrece vacanta . Sau, poate folosi trecutul, accentund apropierea temporala: Preedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in Predeal. Sau, poate privi in viitor: Presedintele va ajunge la reedina sa din Predeal, la doua ore dupa ce a parasit Bucurestiul in aceasta dimineaa . Putei accentua senzaia de imediat prin timpul verbelor sau prin

conectarea ei la o anumita referinta temporala, precum: Cu cateva minute nainte... Chiar nainte de intrarea in emisie... La aceasta ora... In acest moment... Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata, altfel ele se vor banaliza si-si vor pierde impactul. O alta precautie: ocazional, textul unui discurs este comunicat mediilor de informare pentru a-l utiliza nainte ca el sa fie cu adevrat rostit. Ganditi-va cum ar suna daca citati un vorbitor care a spus ceva, bazandu-va pe discursul tiparit, iar mai tarziu vei descoperi ca in timpul discursului el a facut unele modificari si nu a mai spus acel lucru. Aceasta situatie necesita in mod clar folosirea timpului viitor: Senatorul X, intr-un discurs pe care l va prezenta diseara... va cere cresterea sprijinului pentru programele educationale. Sau: Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara, senatorul X va acuza... Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al vorbitorului, trebuie sa aratati clar in stire ca informaia provine dintr-o versiune dinaintea rostirii discursului. Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita confuzia in ordinea logica a stirii, din care unele evenimente pot fi incheiate, pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare. De exemplu, in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca versiunea la trecut este cea mai puin imediata, cea la prezent cea mai actuala, iar combinatia celor doua clarifica pentru asculttor ce aciune se continua si care este cea incheiata: TRECUT: Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astzi ca se va adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legea salarizarii. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem de calculare a salariilor. PREZENT: Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii, text pe care l va rosti in Parlament miercurea viitoare. Intr-un anunt facut azi dimineaa, presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezint referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. AMESTEC: Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii, text pe care l va rosti in Parlament miercurea viitoare. Presedintele a spus astzi ca discursul va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezint referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. Ultima versiune accentueaz actualizarea informatiei in text, apoi trateaza anuntul la trecut, fiindc actiunea s-a incheiat.

Un avertisment - nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la prezent. Nu folosii verbe la prezent pentru evenimente care apartin in mod logic trecutului. In unele stiri, acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor la trecut. Este ilogic si confuz sa folosii verbe la prezent pentru a descrie o situatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent. De asemenea, poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea lui a spune la prezent, flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesar ceea ce spune astzi. Putei folosi . spune in cele mai multe cazuri, dar daca vei cita o declaratie controversata, sau una legata de un moment particular, utilizati ..a spus. Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp, pentru ca senatorul X poate sa nu mai fac aceeai declaratie a doua zi. Senatorul X intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual al veteranilor de razboi - a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. De asemenea, folosii a spus daca declaratia este plasata in timp si spatiu, indiferent de natura ei: Stand in fata multimii de Ziua Nationala, primul ministru a spus ca temerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate pentru totdeauna. Exista si o alta problema cu spune si a spus. Ne-am plictisit sa le tot scriem. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda, dar exista pareri diferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevrat acest lucru. Cautam deci alternative. Pretinde este un cuvnt total diferit de spune. El implica un grad de scepticism, faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita. Intr-o declaratie de fapte, pretinde poate crea suspiciune. Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an a depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral. Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da, atunci pretinde este in regula, dar daca nu, el aduga o nedorita doza de insecuritate stirii. Astfel, desi este tentant sa utilizam pretinde, se pronunta, susine, s.a.m.d., spune este in general cea mai buna opiune. Mai este ceva de care trebuie tinut seama n folosirea timpurilor verbelor. Nu schimbai timpurile astfel nct schimbarea sa provoace o fraza ilogica sau o distorsiune a realitii. Un om moare in aceasta dup-amiaza, dupa ce s-a sinucis azi dimineaa. Sau: O femeie este mpucata mortal... iar politia continua vanatoarea agresorului. Lipsa lui a fost conduce la interpretarc eronata, fiindc femeia a fost mpucata cu o zi nainte ca tirea sa fie difuzata. Lead-ul face ca oamenii care au ascultat tirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost mpucata azi. Cand ceva important s-a ntmplat, nu va jucati cu timpurile. Spunei doar ca s-a ntmplat si cand s-a ntmplat. Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpului trecut. Fiecare jurnalist trebuie sa-si foloseasc bunul simt si experiena pentru a

determina cand este cerut trecutul si cand prezentul; citirea textului cu voce tare va releva aria acestor probleme. Sa consideram urmatorul subiect, prezentarea unui incendiu care a ucis 12 persoane si a ranit 3, in termenii utilizrii verbelor la trecut sau la prezent. Un incendiu care a izbucnit aseara intr-un bloc din centrul orasului a ucis 12 persoane si a ranit alte 3. Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire: Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12 persoane si raneste alte 3. Totui este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind forma de gerunziu a verbelor. De exemplu: Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12 persoane si ranind alte 3. tirea nu este doar mai actuala, dar am si salvat un cuvnt, care, si am facut fraza sa curg mai uor.

6. Titulaturi si functii Cand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor, titulatura precede ntotdeauna numele. Aceasta, in general, este inversul stilului utilizat pentru identificare in versiunile tiprite ale aceleiasi stiri. Trebuie notat totusi ca si prezent tirile scrise devin mai flexibile in metodele lor de identificare a persoanelor. Observati urmtoarea fraza, aparuta intr-un cotidian: Robert A. Benson, un ostatic din Iran, a trimis scrisori aproape identice lui Clinton si la Washington Post, a spus joi seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell. (7). Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru asculttorii romani, dar termenul ostatic, folosit intr-un moment cand interesul lumii se focaliza asupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran, l-a plasat imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. Indivizii pentru care lectura ziarului este o activitate principala, vor merge inapoi sa verifice numele imediat ce acesta este legat de cuvntul ostatic. Asculttorul radio, pe de alta parte, poate fi distrat si neatent pana aude cuvntul ostatic. Asculttorii nu se pot intoarce sa verifice ce au auzit. Ei depind de prezentator si o scurta expunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin. Astfel, am putea sa reformulam fraza in acest mod: Unul dintre ostaticii americani din Iran, Robert A. Benson, a trimis doua scrisori in capitala, una adresata preedintelui Clinton, cealalta ziarului Washington Post. Seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell, intr-o declaratie transmisa joi, a descris documentele ca aproape identice. Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si face identificarea mai usoara, in special cand numele sursei nu spune nimic asculttorului: ZIAR: Ion M. Popescu, director al Regionalei de Cai Ferate Mures, a spus
7

Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo, 1993, p.150

astzi... RADIO: Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures, Ion Popescu, a spus astzi... ZIAR: Deputatul Cristian Badea (PA, lasi)... RADIO: Deputatul democrat de Iasi, Cristian Badea... ZIAR: Alexandru Iliescu, director la filiala Constanta a Bancii Ion Tiriac, a spus astzi in Mangalia... RADIO: Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac - Alexandru Iliescu a spus astzi in Mangalia... Dar amintii-va ca, uneori, asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea numelui face propoziia sa sune complicat. Daca acest lucru se ntmpla, puneti mai intai numele. Scopul principal este claritatea, nu credinta oarba intr-un set de reguli. Cand este vorba de repetare, la o a doua referire la persoana respectiva, jurnalistii radio elimina titulaturile, cu cateva exceptii. In general, utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare data cand este folosit numele. Numii-l presedintele Constantinescu sau domnul Constantinescu. Acest privilegiu nu este acordat in mod normal nimanui altcuiva din administratie, cu exceptia situatiilor in care practica locala hotaraste altceva. O alta exceptie este numirea clericilor. Este o practica obisnuita sa folosii un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizat numele lor. Exemplul 1: Un militar din Chiajna, Ilfov, capitanul Stefan Iancu, a fost acuzat oficial de dezertare... Iancu este retinut la Unitatea 02536... Exemplul 2: Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales preedinte al Camerei Federative a Medicilor din Romnia in timpul adunarii anuale a grupului de la Vatra Dornei. Asavei este membru al Colegiului... Exceptia 1: Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponenii, numindu-i politicieni naivi. Domnul Constantinescu a facut remarca in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni. Presedintele reaciona la... Exceptia 2: Un preot din Trgu Mures, printele Augustin Cornea, a pledat vinovat pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentru conducerea unui mar impotriva retrocedrii bisericilor ortodoxe credincioilor greco - catolici. Printele Cornea a fost amendat cu... Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura. Acest lucru este indicat cand numele este obscur, greu de pronuntat, sau inutil pentru intelegerea stirii, si mai ales cand tirea priveste mai degrab institutia dect pe reprezentantul sau. Bunul simt v va spune ca este aproape fr sens sa plictisiti asculttorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine, cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele. Acelasi lucru poate fi adevrat si pentru numele micilor functionari locali. Deci, pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturile complete ale tuturor oficialilor, jurnalistii radio pot si trebuie sa renune la numele obscure:

ZIAR:

Julio Jimenez, directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City a spus ca smogul ameninta orasul... RADIO: Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City spune ca smogul ameninta orasul... ZIAR: Sir Malcom Smith, subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est. RADIO: Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat... Nu inlocuiti numele cu titulaturi fr a va asigura mai intai ca numele in sine nu va insemna ceva pentru asculttor si ca titulatura este mai importanta dect numele. Fii ateni la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. Observati textul urmator: Purtatorul de cuvnt al Guvernului, Razvan Popescu, a anuntat ca Sorin Dimitriu, presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentru functia de ministru al Privatizarii, in locul lui Ilie Serbanescu. Nu numai ca este o propozitie greu de citit, dar este confuza cand este auzita. Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. Astfel, Presedintele Comisiei Senatoriale pentru Privatizare devine Presedintele Comisiei pentru Privatizare, iar la o a doua referire poate fi doar Presedintele. Evitai cliseele. Cele familiare sunt uor de identiflcat si de eliminat. Dar oricat ai incerca, atunci cand va asteptati cel mai puin, unul mai puin comun se strecoara in text. Etichetele se uzeaza in timp. Conservatorul deputat X, controversatul fotbalist Y. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cu persoanele respective, ele devin aproape o parte a numelui lor. Nu va referiti niciodat in textul pe care l scriei la primul si ultimul. Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita, unde cititorul poate privi inapoi sa vada la ce va referiti. In scriitura de radio acest lucru este imposibil si a cere asculttorului sa retina ordinea in care ai enumerat niste nume va duce doar la confuzie si frustrare. 7. Cifre si abrevieri Unele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon. Cifrele, simbolurile si abrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda - doua pentru a fi decodate, aa nct jurnalistii radio au construit unele conventii specifice pentru a le trata (8). Cifrele. De obicei putei rotunji cifrele mari. Un buget de aproximativ 70.000 de miliarde de lei este destul de corect daca numarul exact este 71 047 895 463 299 de lei. De asemenea, putei rotunji distantele. O excursie de 200 de km este corect chiar daca tii ca distanta este de fapt de 201,5 km. Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerele marcheaza diferente. De exemplu, nu vei rotunji cifra victimelor dintr-un dezastru
8

cf. Hausman, 1992, p. 118

aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari, dar atunci spunei ca sunt estimari). Simbolurile si abrevierile distrag atenia in textul ce trebuie citit. De exemplu, simbolul s este mai bine sa nu fie folosit; scriei 500 de dolari. Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. Fii in special ateni cand scriei pentru oameni din afara zonei unde va gasiti. ..I.S.M.G.R. poate fi o abreviere foarte cunoscuta a ntreprinderii de Strunguri si Maini de Gurit Rotative in localitate, dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre ce nseamn. 8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale Scriitura dedicata ochiului folosete semne de punctuatie, care sunt indicatii vizuale pentru structura si accent. Asezam textul in paragrafe pentru a marca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizam punctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora. Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei. Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adreseaz auzului, asculttorul este condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie, inflexiuni vocale si pauze. Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legatura intre idei) este legat de succesiunea temporala. El include cuvinte ca acum, apoi, inca, tocmai, cand, in sfrit. De asemenea, ieri, azi, mine, sptmna trecuta, s.a.m.d. Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unui text in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru ca acestea sa fie intelese: In San Francisco trei ostatici sunt inca tinuti intr-o cladire din centru de catre o persoana inarmata neidentificata. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri dupamiaz, cand o incercare de jaf a iesit prost. Politia a reconstituit evenimentele astfel. Puin dupa ora 3, doi barbati au intrat in birourile Bancii Cracker, la Fifth & Oak. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusi intr-o punga de hartie pe care o tineau ei. In procesul luarii pungii de la jefuitori funcionarul a reuit sa activeze o alarma silenioasa, si cand brbaii au incercat sa paraseasca banca, au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. In acel moment, unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai bancii intr-un ascensor, urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. Al doilea jefuitor a disparut in timpul cursei ascensorului, dar un brbat si ostaticii sunt inca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj. Au avut loc negocieri intre barbatul inarmat si politie, dar nu a fost anuntat pana acum nici un rezultat. Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare pentru, fiindc, din moment ce, prin urmare. Alt grup ajuta la fixarea contrastelor intr-un text: totusi, pe de alta parte, dar. Si exista conectorii standard: si, de asemenea, in plus, pe langa. Totusi, fii ateni la toi acestia, fiindc muli incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune. Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori ofer de asemenea indicii orale ascultatorilor. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii

din interiorul unui text. Scriitorul poate indica in script unde se dorete o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale, si prin subliniere pentru a indica accentul. Totusi, inflexiunea reala trebuie sa fie data de vocea textului prezentatorul. In fraza anterioara, de exemplu, utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului vocea va indica unui prezentator ca acestui cuvnt i-ar trebui data o inflexiune speciala care l separa de restul frazei prin felul cum se aude. Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot schirnba sensul unui text este urmatorul rnd. ncercai sa-l cititi cu voce tare, notand diferitele inflexiuni. - Unde an disparut toate florile? - Unde au disparut toate florile? - Unde au disparut toate florile? - Unde au disparut toate florile? Si acest exemplu, in care schimbarile de accent aduga mult capacitatii audientei de a nelege intentia autorului: Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii. Accent pe Presedintele - ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi putut face aceeai declaratie; accentueaz credibilitatea sursei. Accent pe a insistat - face din actiunea lui, cheia catre fraza. Accent pe romane - fortele altei tari ar putea fi folosite diferit, dar nu cele romane. Accent pe numai - nici o alta activitate nu este propusa. Accent pe ..mentinere a pacii - in opozitie cu, posibil, actiuni de razboi. In sfrit, textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze, pentru a da timp asculttorului sa prelucreze informaia anterioara nainte de a continua cu o noua informaie. Amintii-va ca in lectura textului tiparit cititorul i fixeaza propriul ritm, dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Deci cel care scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica prezentatorului pauzele. Virgulele, cratima si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent intr-un text radiofonic dect intr-unul tiparit, si mai frecvent dect este cerut de regulile stricte ale gramaticii.