Sociologie Românească, Nr. 2, 1936

SOCIOLOG,IE
A V
ROMANEASCA

Director D. GUSTI
AnI N:z2 Feb1ua rie1936
. . . "
INSTITUTUL SOCIAL ROMAN
- V
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Revista Sociologice a Institutului Social Romn
Director: D. GUSTI
Anul J. Nr. 2. Februarie 1936.
CUPRINSUL:
D. Gusti: p?rspective din munca echipelor
D. C. Georgescu: Problema C.
Dealul Mohului; C. H. Brauner, 1. Cris-
tescu, Viorica Sasu, H. H. Stahl: Cununa n satul
C RO N 1 C 1:
Traian Herseni: In amintirea lui Zeletin; Octavian
Drumul spre sate al tineretului maghiar din Ardeal ; H. H. Stahl:
Al treilea film documznta: al Institutului Social Romn: "Satul ;
Prof. T. Al. Activitatea Institutului Social Basarabia; Jng.
Ion C. Vasiliu: Institutul de Agronomice al Romniei.
DOCUMENTE:
H. H. Stahl: Cum a fugil Ion Poparad din iarna peste n
de frica jandarmilor unguri ; Un izvod vrncean de
la moarte, din 1781.
RECE N Z 11:
H. H. Stahl: Vasile Cosma: Cinci sate din Ardeal; monografii
rivale; Mihai Pop: Buletinul laboratorului de
1. Cazan: Anuarul Arhivei de folklor; A. Gorovei : de fol-
klor; Emanoil Amintiri diplomatice; Die internationale Er-
forschung der Donau als Produktionsgebiet.

Apare lunar. Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual 150 lei pentru
particulari, 1000 lei pentru
Institutul Social Romn,
6, etaj III. (Palatul de Inalte Studii Comer-
ciale Industriale),
D-nii autori editori sunt despre care
doresc n exemplare, pe adresa
digitalizat de nifrtachi

SOC OLOC,E
Director : D. GUST 1
Anul 1. No. 2 Februarie 1936
V \1
INVATAMINTE SI PERSPECTIVE
' '
DIN MUNCA ECHIPELOR
STUDENTESTI
' '
Principele Carol o datorie la
tuturor, sub toate formele, fundamentale de interes ob-
ce o de doi ani. n cursul lunilor Noemvrie, Decemvrie
Ianuarie Societatea de Radiodifuziune a avut a face
15 n microfonului asupra a 15 aspecte ale satului rc:>mnesc,
de 15 de echipe dintre cele 25 ce-au lucrat n vara anului
1935 n 25 de sate ale Romniei.
Munca de peste a acestor 25 de Echipe a continuat n
cu pentru organizarea care a stat n Parcul Carol
aproape luni. Prin s'a dea o imagine
a scopurilor echipelor o
a doctrinei vii a metodei de lucru a echipelor, un mijloc demon-
strativ evident al rosturilor
pe care le-au la publicul vizitator, a
fost mare. In cartea n ziua de 9 Februarie cnd s'a inchis, au
7689 de vizitatori: n grup au vizitat 50 comandante de
100 de la cursurile de de 50 din Bucovina,
Facultatea de Facultatea de diverse Semi-
nare ale de litere, 11 licee Seminarul Pedagogic, Academia de
belle-arte, Internatul teologic. In fruntea tuturor vizita clasei Marelui
Voevod Mihai.
Foarte vizitatori exprimat, n condica vizitatorilor cti
variante diferite, ca capete un caracter permanent se tran-
sforme n muzeu. Ii noi am lucru atunci cnd
vor permite, Muzeul satului romnesc va lua
este a putut strni interes pentru ei,
este propria Expo-
cu o aproape .tot att de grea ca munca n sate.
a interesat prin seriozitatea sinceritatea muncii culturale pe care
o : ea a aspectul ei informativ, lund unui simbol.
Unii i atribue chiar un caracter cultural.

In rndurile cari voi desprinde cteva din pers-
pectivele muncii Echipelor
Sunt idei scumpe verificate cu pe teren cred vor
prezenta interes, chiar sub forma unei expuneri concentrate, celor cari nu le cunosc,
ori le cunosc fragmentar ; a aminti pe acei ce nu vor le
le ori de acei ce le cunosc le Sunt
idei ce-au stat la baza Echipelor care sunt
indiscutabil legate unele de altele, formnd doctrina a
Mai ntiu, echipelor o mpotriva bunevoin-
de multe ori cu generozitate, de a lucra n domeniul cul-
tural, plan este bine stabilit cea mai
a unei culturi uniforme, egale egalizante, zisa
trebue definitiv Cultura nu este ceva ci este de a
stabili o vie ntre o bunul cultural. o astfel de
ntre o membrii unui cerc de ce nu citesc,
atunci biblioteca nu are nicio valoare, pentru nu o n sine, ci
una pentru cititori. Important este deci, nu de a crea biblioteci (ceeace
pare-se regula culturalilor oficiali), ci de a face ca biblioteca fie
Pentru a fi trebue ca existe interes pentru citit dis-
ponibile intre n sfera interesului cititorilor, De aceea, o
nu nimic la sate.
Nu poate fi vorba, deci, de o ci de una
poporului. Marea greaua ntrebare ce se pune acum, este tocmai care
sunt aceste ale poporului, ce sat chiar sat
sat din diferite regiuni. De zece ani, Institutul Social Romn munca
studiului monografie pasionat al satului romnesc. Studiile monografice, de
a trebue formeze deci fundamentul culturale.
astfel culturii regionale, culturii locale,
numai a unei sociale poate indica planul ei
de
A doua ce zisa a culturii care tre-
de asemenea este ce se face deobiceiu avndu-se n
vedere numai ori numai cititul, ori numai aspectul biologic al unui
sat. o mare eroare, ce la sterilitate orice 1
monografia ne satul este o unitate o uni-
tate de bine un total indivizibil, pe care nu-l dect
in totalitate. Nu o economie de satului,
ori de a un nou
monografie, plin de pentru culturii. Totalului social
trebue o Am dobndit astfel al doilea principiu de
ce a condus programatic activitatea Echipelor
admitem, un sat foarte citit, cu toate din con-
sultate. acest sat ar fi ros de boli : sifilis, mortalitate mare, na-
talitate cum din nenorocire sunt foarte multe din satele noastre. Acest
sat s'ar afla ntr'o stare de mizerie cu mizeria Se
impune ntrebarea : ce valoare ar avea cititul, ori binevoitoare, pentru
un astfel de sat?
Atunci, este necesar, pentruca o
da roade, o culturii
combaterea bolilor), culturii muncii (aspectul economice regionale, femeea n
culturii sufletului sentimentului religios, combaterea super-
a sectelor). cadrului intelectual al culturii, prin cultura
pentru a-i da un cuprins sociologic, satul total, este in o extrem de impor-
concluzie, ce o a culturei.
Dar, cultura, este nu se poate nici comanda
de sus n jos. Ea nu se poate dect de jos n sus. O
pe care o ntlnim la tot pasul nu numai la noi, ci chiar n mai
naintate n tocmai n impunerea de la centru, pe cale
ori a unor reguli culturale, care mai totdeauna se do-
vedesc rezultate. pentru a avea a fi n-
cu succes, trebue fie Aceasta este metoda Echipelor
membrilor unei echipe ntre ei : lor cu
satul total cu locuitorii lui: lor cu care i-a selec-
organizat potrivit unui anumit plan, care i-a trimis n sate -
ce este o
Pentru a da o ideie de spiritul de echipier, comunic documente
elocvente autentice din Curierul Echipelor organul ce a
fost creat n timpul muncii celor trei luni, pentru a face ntre
echipele care lucrau la o mal'e una de alta.
lntiul document este profesiunea de a unei echipier, expresiv,
cu mult temperament, patos o sinceritate
pe noi nu e numai publicarea rezultatelor expe-
ci ceva cu mult mai trainic mult mai adnc. Este drumul mai
departe spre iubirea satului. Nu-l vom uita. Nu-l vom Ci, satul ne va
mllreu, cu amintirea lui, chemndu-ne. La vom nu numai pentru noi, ci pentru
el. Munca fiecare n mese1ia lui, o vom face cu gndul ca
Iim mai gata de folos satului, mai celor pe care satul ni le cere, mai
pentru n care stau cele
mai mari dureri, cu cele mai mari bucurii. Cine nu a ajuns le trup
din trupul suflet din sufletul cine se ntoarce la cu zmbetul de batjo-
pe buze, cu n cine nu se a li fost cu
n mai bine, cu alt suflet mai mai de omenie dect i;zainte,
acela nu li parte din nu rabde bunul
blndul care a crezut n el n cuvntul n numele fusese trimis.
Suntem de aci inainte cu blestem, de cruce, noi Echipelor,
cu de cari am De aceea, a munca a
ne pe noi Un scurt popas deci ne putem nu
la lucru: nu trei luni, ci tot anul: nu numai la sat, dar oriunde am li. Nu numai ca
dar pentru totdeauna: a t1ebue cu ntreaga nchi-
iubirei active pentru sat.
dea Dumnezeu ne ntlnim cu lofii, mereu din ce in
ce mai din ce n mai in stare sif ne de datif acum".
Al doilea document este tot o profesiune de a unui echipier, cu alt
temperament :
sif aducem cu noi bucuria care ne
cuprinde cnd vedem biserica de noi, podul de noi, cifmi
nul ridicat de noi, de noi pe de pre-
militarii pe prietinii mai mici, pe cari noi i-am deprins caute
ale intrecerii in destoinicia puterea trupului
tindu-i pentru o de muncif, mndrie."
autorul :
aici, unde locul bradului e luat de scheletele de oft1[ ale
blok-hausurilor Jocul firului limpede de ru al de e luat de nen
l
4
trerupta linie a tramvae/or asfalfului unde unda a vntului cea ar-
a soarelui sunt ostenite, aici, la
legiune de intr'o facem n
perile ale in cercurile noastre ne aerul proas-
al locurilor n care am de la plugari muncim credem,
Romnia de mine la sate, ntre de carte, chemarea
cea care ne-a purtat prin muncind adunnd satele la
Acestui spirit voluntar idealist se opera de
a Echipelor ce se poate rezuma n aceste :
1) Din fiecare se o personalitate valoare superi-
prin care pentru care se poate institui o
2) sociale a colective a satului,
om nu lume, nici omul nu lume.
Stare mentalitate pe de o parte, personalism
pe de parte, sunt att de mpletite una ntr'alta, nct
cele forme complimentare constitutive ale satului.
Prefacerea lor este prefacerea satelor deci a
In intervine Echipa n slujba
idealului social al cu atta vigoare de nct, n vara
anului 1934, am fost ntmpinat, de delegatul comunei din Basarabia, cu
ocazia vizitei pe care am Echipei de acolo, cu cuvintele: "Ceeace a
Echipa n ,trei luni de zile, nu s'a n cei 15 ani de la Unire."
Una din de ale a fost este ca munca
cu atta avnt n trei luni de zile, nu se nchee cu plecarea
Echipelor din sat. Cine cum va continua n sat? Oare
de la centru? Sau culturali din bugetul Statului ? Ar fi desigur
cea mai mai cu spiritul timpului, care nu este a Satul
n care s'a lucrat trebue ia destinul n minile lui proprii. Echipele n timpul
celor trei luni, pe lor de ridicare a satului, mai duc o de
descoperire a acelor elemente din sat care, cu fiii satului
formeze Cultural, organul de ducere mai departe a metodei de
lucru de
de la Parcul Carol a demonstrativ, cum este un
Iar revista a Cultural" lunar sfaturi
cum se organizeze un Cultural.
Noi aici principiul nou de autoajutorare a satului; satul trebue
fie educat n sensul el, prin el n Casa Satului, unde este
localul o un dispensar, cu farmacie, bae, muzeu,
de de radio, de o orict a-r fi de
de credit, de consum de
se va obiecta, cu drept cuvnt, satul este cum este nu are, n
de gata de sacrificiu ai problemelor ce
le pune Pentru acestor a creat o
la Poeana Cmpinei, iar Echipa din a organizat, din proprie ini-
cursurile de sociale culturale la n (Despre
aceste noui tipuri de care trebuesc generalizate, despre peda-
gogie, de care se sperie pedagogiei vechi ori nvechite de la noi, se
va vorbi, n mod special, , mai trziu).
Organizarea a echipelor prilej tnerimei care va avea
mai trziu, la maturitate, bunului mers al noastre, prin
focul regenerator al muncii pentru sate. In sat, tineri din toate
sociologi, medici umani veterinari, teologi, agronomi, ingineri silvici,
5
maestre de au un cmp larg deschis ca arate patri<>c
tismul lor activ constructiv de , ei
au prilejul rar puterea de energia creatoare de suflet
nou de noui
Echipelor de la sate, din
tehnicieni, devine astfel o metoda pentru noua
organizare a De vreme lumea ceva
pentru satele Cei mai se sbat pe drumuri impiedi-
cnd astfel, in loc ajute, ridicarea satului romnesc.
Credem, cu dinadinsul am sub toate formele, metoda
numai de doi ani de Principele Carol,
de peste zece ani de Institutul Social Romn, metoda Echi-
pelor, este cea
este ne tragem, inconjur, cu curaj, toate con-
Spuneam anul trecut, la inchiderea Institutului Social Romn,
asupra Reformei Statului, avem peste 15.000 de sate; aceste sate, cercetate
monografie metoda Institutului Social Romn prelucrate metoda
de Echipele repartizate pe patru ani, 3.700 pe an. Iar
aceste 3.700 de sate pe 71 de ne 53-54 pe aproximativ,
unele fiind mai mari, altele mai mici}. Ei bine, cred nu ar fi greu
se in bugetul acestor n fiecare an, suma
studiului celor 53 de sate anual.
Institutul Social Romn este gata lua iar
sarcina culturale.
Intrebarea prin ce oameni se va putea prin ce echipe
de ne 1 ne fie a face : Echipele
nu se pot organiza chiar de cum s'ar crede. Membrii lor se cu greu
se aleg tot de greu.
De aceea se impune o Anume : introducerea serviciului
social obligator. Pentru a marea de a satelor
deci, a din interes superior se pe cale de Lege,
obligativitatea serviciului la sate, pe termen de 3-6 luni, ca un stagiu indis-
pensabil ; pentru ca . dobndi diploma ; pentru pentru
a fi printre la ocuparea de parohii ; pentru medici, ca
dreptul de pentru maestre de ca fi
numite in pentru agronomi. ingineri silvici, pretori notari, ca
fi in de stat; pentru tuturor care
nu diploma de ori doctorat, nu aduc dovada
la munca a unei echipe.
Opera de transformare a satelor, care a ntrziat destul de mult, cere
sacrificii enorme imense 1 Sunt convins de
a servi pe deantregul cu temeinicie, nici o niciun sacri-
ficiu nu pot fi prea mari. Dovada ne-o dau, dealtfel, admirabilele Echipe voluntare,
care, cum a fost cea din satul Macedonia, s'au oferit singure, din proprie
pentrul satul romnesc au lucrat de bine.
Avem avem avem avem germenii unei reinoiri
totale a satului romnesc.
Munca Echipelor, n timp viitorul; ea ne
intr'o . mobilizare a tuturor energiilor
tinere din toate categoriile, de toate profesiile, care m-
pletite intr'o creeze, eroic ntrziere, o Romnie
tare.
D. GUSTI
PROBLEMA
V V

Orict ar de la prima vedere, trebuie fie
problemele r 'dicate de satul romnesc, unitatea de o complexitate
de superficial, acopere ntreg cmpul sociologiei, n sensul
cel mai larg al cuvntului. Studiind satul, Monografia o impor-
acelor numite "cadre", acelor permanente, impli-
cate, cu manifestarea fenomenului social. Pentru
exprimarea a acestor cadre, patru la anume : cosmologic, bio-
logic, istoric psihologic, sociologul trebuie laborioase, de
multe ori de un caracter att de special nct el trebuie aibe precise
din domeniile altor dect cele ale sociologiei, sau fie dublat de un spe-
cialist. Cu alte cuvinte, studiul acestor cadre, seama de n
natura lor, nu poate fi dect un studiu de specialitate, care n ultima
trebuie drept suport explicativ caracteristicilor sociale cari definesc
unitatea
In paginile de precum n altele cari vor urma, avem de
a aborda nu problemele cadrului biologic n totalitatea lui, ci numai un singur ca-
pitol anume acel al dela noi. seama de
faptul studiile privitoare la rurale sunt,
noastre, destul de la
1
}, nu ndestul de pentru
a permite o a problemei, socotim o tre-
buie fie acestei probleme capitale, pentru a
noastre.
Ceiace ne n primul rnd este materialul brut, de care
masse ct mai largi de asupra trebuie se aplice
ulterior sistematice de Din vom in acest
articol in special asupra metodei de culegere a materialului, ca mai
trziu felul n care acest material trebuie prelucrat, precum con-
cluziile cari trebuesc trase.
Metodele folosite de autori pentru studiul sunt variate, n
raport cu categoriile de sau cu dasele sociale la care se cu mij-
de de care dispun scopurile pe cari le cu pre-
sau a
de una din metode este aceia "metoda prin care
se de felul calitatea alimentelor consumate de un
individ sau familie pe pe un timp determinat. Metoda aceasta
poate eventual prin arbitrariul alegerii de e greu
de aplicat timp indelungat la un mare de locuitori, O
foarte des este aceia a "cametelor de menaj" n care un membru al
familiei, care a primit necesare, trece n fiecare zi alimentele con-
sumate n Avem nevoie deci n acest caz de imprimate::: speciale, de
1) Dr. G. Banu: Biologia satelor, 1927;
Dr. A. Urbeanu: Critica anchetei d-lor asupra hranei romAn -
Dr. Gh. Proca: Raport asupra hranei - 1906.
Dr. N. Lupu: Alimentatia romn - 1906.
Dr. I. Felix: Laptele, puterea ca lui- 1904.
,
7
clare complecte in fiecare de un membru care
legnd fie capabil de a face de inregis-
trare ale alimentelor consumate. Sistemul e greu de aplicat in mediul nostru
rural unde nu vom cu persoane care fie n stare a executa ins-
tructiunile date efectua nregistrarea a de alimente. In plus,
ca la cea dinti nu poate fi prea mult timp mate-
rialul adunat, n cazul cnd ancheta s'a aplicat la suficient de mare de
familii pentru a fi semnificativ, va cere o de prelucrare
A treia ar fi metoda .. libere" care are de scop, prin cercetarea
diferitelor tipuri biologice cari buna stare timp
' indelungat, In cea mai
este metoda .. nutritiv", exclusiv de laborator, sem-
desigur pentru precizarea, n date, a alimentare teore-
tice, dar cu totul pe masse largi de deci mai mult sau mai
atta vreme ct nu se va stabili o clasificare universal
a travaliului un tablou de echivalente intre: cantitatea, durata ca-
litatea efortului depus nevoile dinamice plastice ale diferitelor categorii sau
tipuri de indivizi experimentului. atunci rezultatele nu vor
putea servi dect drept cadru general teoretic de raportare verificare, pentru cerce-
aplicate direct asupra unor grupe de mai mult sau mai ntinse.
apoi pentru a putea avea rezultatele sunt
valabile exact de fapt, cercetate tre-
buie reprezinte, nu majoritatea lor cel 10% din total al
din satul care face obiectul anchetei noastre. In plus, acest punct
este foarte important, acest procent trebuie in el, toate
categoriile de familii existente in sat, att in ceiace clasa profe-
siunea din cari fac parte, ct in ceiace lor. In mediu rural
lucrurile se prin faptul familiile se fie numai in ceiace
averea de care dispune (de frunte, de mijloc, sau com-
puse din simpli muncitori cu palmele) fie prin membrilor din cari este
Trebuie seama de aceste elemente voim ca
rezultatele concluziile trase fi aplicate asupra intregii popu-
care compune satul.
In cazul consumului anual familial se va nregistra, pentru fiecare
in parte, elementele :
1) total al membrilor familiei,
2) sexul vrsta membru prezent in
3) a agricole familiale separat
teren felul agricole; deasemeni, de teren arenda te sau
luate in
4) natura, durata anotimpul munci efectuate de fiecare membru al
n timpul anului cercetat,
5) felul animalelor de a celor crescute in vederea con-

6) felul cantitatea tuturor produselor de ordin alimentar de
tarea n cursul anului considerat,
7) natura cantitatea tuturor articolelor alimentare suplimentare,
din pentru nevoile
8) felul produselor transformate in schimbate
n date drept pentru munca de in
9) cantitatea felul produselor alimentare brute (gru, porumb, cartofi,
etc.) folosite n alt scop dect acela servind exclusiv pentru hrana oamenilor, cum
8 SOCIOLOGIE ROMANEASCA
ar fi de cerealele, cartofii, legumele drept pentru anul agricol
precum produsele din consumate de animale
10) pierderile suferite prin diferitele manevre operate asupra stocului alimentar
brut, precum : pierderile la transport, la magazinaj, la de transformare
cernut, prepararea a alimentelor,
11) stocurile de alimente din anul anterior celui cercetat.
Prin deducerea punctelor 8, 9, 10 11 din valoarea a punctului 6
nsumarea la rest a punctului 7, vom cantitatea felul categoriilor alimen-
tare consumate n timpul unui an de o asemenea
Punctele : 3, 4 5 servesc ca elemente de control, complimentare anchetei
familiale ntreprinse, iar de punctele 1 2 ne vom folosi pentru calculele finale
exprimarea rezultatelor
Ct a ntr'o aceasta se
face cum am spus prin nregistrarea a felurilor
de alimente consumate. Se va specifica apoi cari anume persoane (sex,
din familie au consumat din hrana munca de fiecare per-
n acea zi.
se pot aduce unele metodei formulate de
noi pentru nregistrarea categoriilor de alimente consumate ntr'o
Pentru a preveni unele Ia o parte even-
tuala sau nendemnare a anchetatorului, fapt de care nu suntem res-
ponsabili, fundamentele teoretice sociologice, pe care se
metoda de noi, pentru studiul n mediul
rural sunt :
1) familia sau, mai corect, in genere n
special n unele regiuni bine delimitate ale in marea majoritate a
cazurilor, forma unei economii casnice nchise, oferind sau fiind prea solici-
de sau cu n unele cazuri, a produselor cere-
aliere brute, a vndute sunt foarte de identificat n orice gos-

2) terenurile agricole respective, de
foarte rare abateri, exclusiv cu capacitatea de de membrii ai

3) In lipsa unui inventar agricol suficient mecanizat a exploa-
intensive, n cazul rurale de ntindere
patrimoniului familial exploatat este n de capacitatea de a gospo-
n raport direct cu membrilor cari compun
4) Membrii familiei efectiv necesar - indiferent de sex
de primii ani ei cazurile de invaliditate cari se vor con-
semna)- la realizarea travaliului impus de regimul de exploatare
5) O exploatare n asemenea nu va putea nici-
realiza o care nevoile de ale
familiei. In plus este (cu din
alte articole dect cele de ordin alimentar, iar marea majoritate a modestului
realizat, este destinat impozitelor, articolelor de rennoirii
inventarului agricol, diferitelor etc., numai n parte este utilizat
pentru de alimente pentru cele cteva articole de agrement ali-
mentar lipsite de o valoare propriu Deci se poate gospo-
aproape exclusiv ceiace produce.
6) Regimul alimentar al rurale este de o mare simpli-
tate (nu totdeauna desigur de o
Am mai sus cari sunt elementele constitutive argumentele cari
metoda de noi. Desigur n aplicarea pe teren a acestei metode
9
trebuie seama de o serie de de ordin local, dar o
o cercetare atent vor elimina orice
sau de eroare.
Ct avantagiile metodei, acestea pot fi formulate astfel :
1) se poate aplica pe masse largi de
2) ia n grupului familial n ntregimea lui, ca unitate

3) culese privesc o de timp, anul, cuprinznd
deci ntreg ciclul de cu toate specifice sezoniere
locale, directe, pe timp limitat, servind doar ca elemente complimentare.
4) cazurilor cercetate ntreaga lor libertate nu supune
indivizii n considerare unor speciale, de experiment,
fapt care ar duce la rezultate mai mult sau mai artificiale.
felurile de alimente nregistrate riguros controlate, se
va proceda la despuie.rea prelucrarea materialului adunat. aceste
ultime vor tinde la o a regimului alimentar
propriu grupului de cercetat; vor arate care este valoarea
medie a alimentare, n calorii, principiu nutritiv
n compunerea acestei aportul dintre cele trei regimuri : vegetal,
animal mineral la regimul alimentar specific al acestei acestor
caracteristice n cu alte grupe de dela noi din sau de
aiurea pe care regimul alimentar le n raport cu anotimpul
cu sexul, vrsta travaliu, la diferite categorii de profesiuni clase sociale n
intervalul colective.
Ne pentru mai trziu dreptul de a expune ct mai metoda
care trebue spre a transforma expune materialul documentar brut n
cifre valori, reale semnificative, pentru complexului de fapte cari
definesc caracterele specifice ale unui grup de luat n
studiu.
ne vom pe scurt cari sunt, n stadiul actual
al noastre, concluziile
1
) trase de noi pe baza materialUlui adunat
in campaniile monografice ntreprinse sub auspiciile Institutului Social Romn
privind problema rurale, cu prilejul
metodologice de
Cercetarea a materialului mai sus ne-a dus la
unele obiective cari ne regimul alimentar al
agricole se prin caracteristice :
a) Cantitativ: 1) de proteine; 2) de 3)
de de carbon, n special prin travaliul continuu,
laborios, pe care l cere travaliul exercitat n majoritatea
lui n aer liber, ct prin de 4) de calorii este
att celei teoretice ct celorlalte categorii de muncitori n
raport direct cu travaliul efectuat.
b) Calitativ: 1) regimul alimentar este foarte variat iar n
care este consumat nu sunt cele mai potrivite ; 2) raportul nutritiv (A.
Gautier) este inferior celui teoretic celor aiurea de autori;
3) calitativ, regimul alimentar este viciat prin aportul considerabil al regnului vegetal
predominant, regim deficitar mai ales prin foarte de proteine de
mult sub valoarea unui regim alimentar bine echilibrat.
Desigur aceste concluzii confirmarea unor mai vaste n
1) Extrase din raportul nostru asupra alimentatiei rurale in Romnia, prezentat la Congresul
de Sociologie dela Bruxelles, in August 1935.
10
de cele efectuate de noi n prezent cari fac obiectul raportului

de importanta problemei rurale pentru
complexului rurale noi vom continua a expune n articolele viitoare,
att elementele teoretice metodologice ct planurile chestionarele, necesare
unei corecte analize a acestei probleme, cu vom
n rndul cititorilor o colaborare, pe
care ne
D. C. GEORGESCU
DEALUL MOHULUI
CANTEC RITUAL, LA CLACA CAND SE FACE "BUZDUGANUL".
Dealul Mohului,
Umbra znopului,
Cine umbrea
?
Sora Soarelui
cu-a vntului.
1 a zicea :
ia 'i sor mai mare
frate-so-i soare,
de cnd
cnd
Lumea
de n'ar sori,
Oameni-ar muri.
Sora vntului,
1 a zicea :
ia-i sor mai mare,
frate-so boare,
de n'ar bor,
Oamenii-ar muri,
Oamenii din cmp,
boii din jug.
Cules de: Prof. C.
1929. 2 Aug.
J t
CUNUNA IN S AT U L
Ceremonia a cununii, cum o mai jos, a fost n
ziua de 7 Septembrie 1935 in satul din de o de cerce-
astfel : la casa gazdei a lucrat Cristescu ; sus la
munte au mers d-nii H. H. Stahl, Ion C. Cazan Viorica Sassu. O parte
din de la joc au fost notate de d-1 Harry Brauner; muzi-
cale au fost cele pe de d-1 Ilarion pe "Columbia"
de d-1 prof. Const, care a lucrat transcrierea Fotografiile sunt
luate de d-1 Stahl. Dat fiind faptul o parte din ceremonia cununii
are loc noaptea, a fost necesar cteva scene, a doua zi, pentru ca
le putem cinematografia fotografia. deci, cu titlu complimentar, aceste
fotografii reconstituite, luate de d-1 Vesa. o fotografie n
satul din al

Ceremonia a cununii face parte din seria foarte foarte
teritorial, a ceremoniilor agrare, menite asigure, magic, rodnicia cmpurilor.
Aceste ceremonii pot fi schematizate n momente rituale :
1. Culegerea, prin n a roadelor cmpului.
2. din spice a unui obiect ritual buzdugan etc.).
3. Aducerea acestui obiect ritual, cu alai, de cntec.
4.
In ceiace satul ntreaga n este numai de
fete. Alaiul el nu cuprinde dect femei fete. Cununa trebuie
n sat de fete curate, de acestea depinznd izbnda ntregii ceremonii.
e fata se face grul bun mndru. nu, se face neghinos
cu {Inf. Angelina Pop, gazda cununii). n'au alt rol dect acela de a
uda cununa, cind trece cu alai prin sat de a participa apoi la jocul care
Doar care scoate cununa de pe capul fetei, are un rol ritual
este primit la
Ca motiv al facerii cununii se deseori faptul in se
mai lesne mai vesel : are el puterea lui de "Eu am zis
cununa. fie dor de joc, ca ne fie drag, ca mai cu spor"
(inf. fata gazdei). .,E bine cu atta se strng mai iute bucatele,
mai cu spor, se fetele la Le e drag a veni la joc, la petrecere"
fini, Pop, gazda cununii) . .,li modie din Fac care le e petrecerea,
Ctu-i de mndru cnd vin aduc veste s'o strns holdele. E o cinste la plugarul
care are holdele culese e cinstea a care {inf
Angelina Pop).
Cu toate acestea n puterea a ceremoniei este foarte
n att n ce rodnicia ca atare, ct in
ploilor care a fi silite la timp, prin acest ceremonia! magic.
Nu uitat, de asemeni, are un rol precis de
fiind un mod empiric de a Intr' cununile
se fac din cele mai frumoase spice apoi sosite n "cununile sunt puse
nti pe cuptor se ususce; de obicei le la se mndru"
apoi toamna "l pui le din el". (inf. Angelina Pop}.
Ceremonia cununii, prin extindere este altceva decit o ceremonie
cum' se deseori q ce este valabil pentru
12
un anume lucru. e socotit bun pentru asemuitorul De la rodnicia cimpurilor
se trece la rodnicia de ce din spicele de griu din se
vor lua acelea care se pun n steagurile de simbol el, poate
chiar simbolic falic, al rodniciei "Cununa se la la
Griul de l Se pe la stegari, pe la
ficiori, Mai ia le din la mijlocul iernii"
{inf.
PREGATIREA CUNUNE! LA CASA GAZDEI
Cununa are loc n casa Angelinei Pop, a doua cu Pop,
avnd trei fete din prima dintre care singura
n cu ei. Angelina Pop este n tot satul sub numele de
a bucateh)r, deoarece, avnd o pricepere la
aceste treburi, este la toate
cununei a inceput de eri. S'au 20 de pite mari 40 de
mici, pentru care s'a de la negustorul Florea Marte din sat, 40
de kilomi de cu 8 lei o kilomul. De asemeni, tot de la Florea
Marte, s'a un kilom un fund de rais (orez} cu 26 de lei, un kilom de
sare cu 4 lei, un kilom de chiper de 4 lei, drojdie de 6 lei, 3 kilomi de
carne cu 12 lei kilomul, o de naft cu 5 lei. De la Rocna s'au cu
100 de lei litrul, 2 litri de gais (cela e r.tai tare prefaci de
p parte de gais), Din s'au 3 din s'au luat legumuri,
morcoji o S'au cu cure::hi rais, carne
de
La ora 3 pita sunt gata. In se vor pune
ce vor veni fetele, ii Angelina, Fata ei,
de 29 de ani, Ana Olariu, blidele dintre care 38 aduse de la ea
de a Maria Sngiorzan, 26 de ani,
fierbe pe care le-a mama ei. Au fost 3 cu
120 de lei mncare, fiindu-le Filon Acu.
La ora 8 un sfert incepe lume, femei de prin
vecini. anume ;
Ileana 56 ani
Tecla 67
"
neam cu
Garofina Pop 30
"

Floarea Cotul 42
"

Floarea Cimpan 41
"

Grapini 68
"

Eugenia Filipoi 51
"
sora
Mihai 52
"

30
"

lumea cununa, care trebuie dintr'un moment ntr'altul
CLACA FA CEREA CUNUNII PE HOLDA
spre munte, cale de peste un ceas, sus la unde are
Pop holda lui de 7 de patru zile de Aci se va face cununa.
Munca n a inceput mai de mult. acum s'a secerat griu,
anume: nti au "nceput cu Luni n ceia opt fete, Pe
5 fete cnd am (inf. Docita Cretu). "Sunt numai
18 fete care au secerat la fiecare cte o zi. Cite 4 sau cite 8 ntr'o zi",
13
(in/. Angelina Pop). acuma grul nu e secerat tot. Dinadins au o
ca spicele de gru pentru mai fie pu-
Se rece. Nu au urcat sus la munte
dect Raveca Domide. "Grul l-am fi secerat azi- ne spune
- d'apoi l'a plouat. Om aceia". Regula la este ca fiecare
dea o zi de "care a fost la nu a fost la Numa intr'o zi
vine una, de seara. Mncare noi le Ginars nu le
Numai Docia a venit n toate zilele, precum ei, "tata a pus
mama a mncare". "Ficiorii nu au ajutat. Ficiorii nu vin. Amu nu e
ca mai de mult ficiorii ntr'una. Numai la foc".
nu ploua ar fi trebuit fie la toate fetele care au muncit
la anume :
1. Docia
2. Maria lugan
3.
4, Octavia Mihai
5. Lisabeta Mihai
6, Cmpan
7. V Sot
8. Varvara Mihai
9. Pop
21 ani
18 "
18 "
23 "
19 "
19 "
16 "
18 "
24 "
fata gazdei

"
cu sora ei,
"
"

dulce cu Octavia
veri al doilea cu Docia (Tat'su cu tat'su's veri
dulci)
10. Aurica 19 "
11. 18 " "
12. Reghina Olari 16 " al doilea
13. Victoria Olari 26 "
14. Elena Cmpan 29 " "
15, Ana Cotu 16 " "
16. Sas 24 " "
17. Filipoi 15 " dulce.
e oarecum pe fete nu au urcat sus. Ea a trebuit
vie, pentru a ei e cununa. Pentru ea se face. Deasemeni Raveca Domide a
urcat pentru ea o cununa. Ea nu a la
"Cine face cununa, nu mai face o zi". "Cununa nu o face oricine. Pot veni
babele; fac babele cnd nu fetele, Ioana lugan a inainte, dar amu-i
Nu vrea pe aici" urce att de sus, la
Raveca Domide, de se de cea dinti Taie
gru, tulpina fac : ct gru pot n Apoi ia cte
zece fire face din ele impletindu-le. "Scoate din le
astfel, la ntreg .,mpletitul cununii", 20 de care pot
fi mai mari sau mai mici,
Apoi se cu de (ceiace cade de la
n de con, deschis la capetele: sus ct mai jos ct trebuie
ca intra cununa n cap, ca o Gaura de sus se cu un alt
de spice de gru cu coada foarte Anume se trec cozile prin gaura
de sus sunt in jos : cind se va purta cununa pe cap, va putea fi
cu minile de aceste cozi, (V ezi fotografiile).
ce ntia este gata, ncep a sosi fetele. lntia e Filipoi.
E pentru faptul e neam cu vine att de trziu, Sosesc
Cmpan, Aurica Ana Cotu surorile Mihai. Acum, cnd sosesc
fetele, e .. spre soarelui". Se face repede o a doua toate fetele.
La ntrebarea : cine o poarte cununa ? Regina Olari. "Are mire
14
el o ia cununa din cap. o ia cununa".
A doua o Filipoi. nu poate purta cununa "nu
e slobod poarte cununa la ea
ALAIUL CUNUNII
Fetele, ce nu ploua, veneau toate sus, aprins
ce drum ia la cobort, ca pe celelalte, care poate spre
ele. Pornesc apoi n jos. cununa Fi-
lipoi. S'a noaptea ntr'una: le-ar fi greu fetelor numai
cununa n sat. Pe la mijlocul drumului le iese n drum Rodovica Rus, femeie
Ana Olari, sora, tot a Aduc vestea Reghina nu e
n vale nici nu vine poarte cununa pentru nu o de
nu-i arunce cineva farmecE:, acum naintea Celelalte fete n dmb,
de-asupra satului, la deal de Se sfat cine poarte cununa n locul
Reghinei. Pentru ctva timp, o din grup ia cununa pe o purta
Celelalte fete se In special Rodovica Rus afirmnd trebuie
o altfel nu e bine. Fetele fac sfat, cui dea cununa.
cad la o dea Anii Cotul, foarte A doua
tot la
Pe drum Rodovica Rus le celor cu cununa le spune se nvr-
pe loc, cnd le-o stropi cu ; grupului ntreg, se
se adune se la rnd, cum se cade, dnta cununa.
Fetele cnte. Nu prea toate cnta. Mai n vale, le ies n cale alte
fete femei, printre care Ioana Iugan, dinadins ca le cnte.
Le pe rnduri. Inaintea rndurilor, se cele fete cu cununa.
o stnd pe loc, fetele lundu-se Ioana lugan
cuvintele cintecului, incep coboare spre sat. Ioana le
cnte tare ca se n tot satul.
CNTECUL CUNUNE/
1
)
1 Dimineata ne-am sculat,
Pe obraz ni-am
Secera 'n mn' am luat,
la hold' am alergat,
5 hold' am secerat ;
Holda cu perechile
Secerat-o fetile.
De la vrlu
Vine fruntea cununi.
9 Dela vrful muntelui,
1) Inf. Maria Iugan Rodovica Rus. Disc. Soc. Compozitorilor Romni, procedeu "Columbiau.
Inregistrat transcris de d-1 Prof. C.
*) durata respiratiilor aproximativ, o optime.
..
Vine fruntea grului;
rndu fetilor,
Ca rndu merilor:
mere
15 pe crengi
prind a se
Ele prind a se
feciori, cu apa.
ne cununa ;
20 fecion cu ru,
Ca ne gru.
gazdo, podu,
de gru de
C' vine din t),
15
Intrarea n sat se face prin pe unde e locul mai de co-
bort de pe pe unde vine drumul.
Alaiul ajuns n sat a merge cntnd n tot lungul drumului, pe
la ies ficiorii cu cofe de stropesc cununile, turnnd apa n capul fe-
telor. Acestea se nvrtesc n loc, de fiecare In total, de-alungul drumului,
au fost stropite de ori.
Ajung cntnd mereu. In le iese n ntmpinare gazda, cu un fe-
linar aprins n La intrarea n Angelina Pop, iese n cu
un blid cu cu un de bosioc fetele.
Apoi, alaiul in
CUNUNA LA CASA GAZDEI
In odae, pe se o cu vinavs o Alaiul de fete
femei cntnd. Intiu, fetele cu cununa. Apoi Raveca Domide, care
n secera cu care a cununa. Se nvrtesc de trei ori in jurul meset,
Fetele a cnta cele cu cununa se n dosul mesei cu
spre interiorul Raveca Domide ncepe spue "descnteca cununii".
recitarea cu lovituri ritmice cu secera n
DESCNTECA CUNUNII
2
)
1 sara, domni de
N' cu plin
Inaintea cununii
gnit n'om vini.
5 Noi de mult am fi vinil,
Da ne-o fo' gru 'nclcit
drumu nepcisocit :
Doi voinici ne-o
cu ne-o stropcit.
10 Noi de mult am fi plecat,
Da ne-o fo' gru
drumu nepcisocat :
Doi voinici ne-o 'mpcelecat
cu ne-o udat.
15 Noi de trii dzli vinim,
Curtea nu v'o nimerim
V'af curte de
caii
nu
20 Noi cu frngii ne-am
'n curte v'am
gru
zoal' ai
sudoare
25 Di la noi fete ficioare.
Noi de n'am fi vint,
D' am vinil c' am audzt
un ficior frumos,
ieie cununa gios.
30 Da ficioru nu-i :
gru
la l-at mnat.
Dar morariu nu-i :
dus n
35 Ca taie lemn de

O loat doo ciocane
: cioc-poe
1) 10 Sept. 1935 Inf. Ioana Iugan (52 ani) Cules de Prof. Ilarion
2) 7 Sept. 1935 Inf. Elena Cotu 23 ani, carte Palaghia Cotu, 28 ani analf.
Cules de Cristescu.
16
tomnit moara la loc :
40 turnat gru n
turnat,
Trii
Pn'o fost covata
Dintr' on spcic ies' on o tic,
45 Dintr'o
Dintr'on snop on poloboc,
'fii cu noroc!
plugariu
Care-o gru !
50 plugfirita,
Care-o ciuruit !
de-acolo l-at adus
l-at dat la noo
Di la :
55 Trii cernea, trii
1 rii pita 'n cuptior
un colac frumos
Ca fata fu Hristos,
l-at pus n cuiu din gios.
60 Rumpet colacu 'n doo
ne dat gasde noo, .
Dar rumpet colacu'n trii
mai bine ni-t gci,
Casa asta-i 'n
65
Casa astai
Cununa
Noi cununa nu v'o
cina nu o videm :
70 cina nu ne-at
Nici noo jin ndulcit.
Jin n
Jin pe
Jin pe
7 5 bem cu jupnu
Noi cununa nu v'om da
nu ni-t :
O de jinars,
dnsa
80 v'o doi, trii
pi su
C' modea la
Noi ne-am mai ruga:
ne dat on ficior frumos,
85 ieie cununa gios.
copila Unerea
cununa-i foarte grea
n'o mai poate tnea.
mnie mni s'ar
90 Pintru osteneala mea,
O de
mai dzce
paar, doo, de bere .
gioc, doo, pe podele.
95 De m'a juca cineva,
De nu pe vatr'oi sta!
In timp ce se spune descnteca, lumea in jurul mesei.
Acum e timpul intre doi cununile de pe capul fetelor.
Cnd sosesc la cineva :
nu fie cu mustete
fetele prea
Alta: nu vie de la cu
Alta: "Nici dela
Cu ismenele 'n
Doi ficiori, Macedon Gavril Pop in fetele cu
cununa, le scoate cununile de pe cap le pun pe Gazda celor din
jurul mesei bine, nu di
Gazda bea ginars: "la ani cu cu bucurie: Dum-
nezeu bea apoi ficiorului din dreapta. Apoi fetei din dreapta,
fetei din stinga la ficiorului din stnga. Fata spune ei

La se bea tutulor fetelor, pe rnd.
1) Fata care ia cununa'n cap, cnd cu paharul de jinars, la licior :
bade,
nchin'o
Mnici albe
de
De nu, tot prieten
de mi-i voi
De nu, tot pretini om li!
Da amu nu prea mai dzice. (In!. Elena Cotu 23 ani carte). Culeg. Cristescu.
lMP LE CUNUNII
1) si Raveca Domide aleg spicele.
3) lmpletitul cununii e gata
5) Se n vrful cununii, ..
ciuri" cu
2) de spice,
le
4) Cununa e colac, cu
6) Cununa este gata.
Cununa n satul
Pe la facerea Cununii.
Alaiul cntnd, spre sat.
.SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Cununa n satul
stropesc Cununa.
Cununa in satul : o o femeie In ; o stropesc tot femeile.
Cununa n satul
La casa Cullunii. gai'da cu

SOCIOLOOIE ROMANEASCA
17

Gazda spune fetelor: fete, la Fetele
schimbe hainele cu care au venit de pe cmp, cu altele de
Cele care stau mai departe, au avut grija hainele n vecini 1 Mama
Filipoi le adusese chiar acolo.
"Mai la domni ani
Fetele Se masa, mese lungi sunt aduse n se pun
de mese, se aduce dulce cu Sosesc fetele se
la femei nu iau parte la Privesc numai de
pe Grupul se n de unde pe geam la ce se
petrece. Macedon se ntre cele fete cu
avem 7", O spune: "nu poei mnca, ficiorii
de Se aduc Incepe petrecerea.
Fetele de la cele mese, se intrec in
Da cine mi-e drag mie, on
dintr'o mie, Cnd
Cn'mi-a face semnu mie. un strop de

dela
gazdele dela
Fetele de la
cu domnii
Foaie verde de
din echipa
Cucule di pi
Du-te la badea spune,
cade mine;
clopu bine,
io mndru i-oi pune :
cu flori,
fac but la doi ficiori ;
cu viorele,
But la mele,
crape inima'n iele.
Trandafir dintre livezi,
ca al meu nu vedzi;
Numa'n trg la
La o de domn.
Nici acela nu'i frumos,
Ca al meu, de om prost.
Cnd de-on picior,
Cnd cu opinci,
fete, cinci.
Cine n'are'n lume-on dor,
mai
Da' eu am trii,
Doamne greu ie di-a
Bate Doamne urtu,
nu calce
Pi un' e urtu
ierbii
Pe unde uriu mere,
ierbghii piere.
Doamne omu cel urt,
Trebe'n codru celuit,
cu bota'n cap
nu pe
nu lume altu,
Urtu face
omu,
C'o ct
face ziduri de
n'o muri
Dar omului,
li ca floarea cmpului.
Se pahar", nti, singuri, apoi cu fetele
"Pe umeri pletele curg ru". .,Cucuruz cu frunza'n sus", de
Numai din voci: "Am un leu vreau beu", O cu
"Vino bade pe sub Drag de ia? O ti? O 1"
Gazda spune: "Numai bine, las n Se o "horie
vine uneori, ieu mori" ...
Intrerup care ncep cnte ei. Porneac din nou
1S
" V ai de lin de pelin,
de omu cel
bea loc de jin,
cu suspin ;
bea loc de bere,
cu durere,
nici-o mngiere.
Doamne omul cel
ca pomu printre spcini,
Spcinu lat lung,
pomu ciung;
Spcinu lung lat,
Pomu uscat;
Il apoi omu cel :
El la
El cu dreptate,
la simbrie-a treia parte,
Nimenea nu-i face parte.
Une oamenii dragi,
plug cu vaci.
D' apoi unde
boi la un resteu,
mere plugu cu greu,
Numa necaz;
'ntr'o zi, d'un popas
se tot la soare,
pare ziua pe mare ! hop !
Eu cu mndra duce-m'
Pe
Nu mi-ar trebui

dzce sntem ;
Nici ne cunune,
Numai noi cu vorbe bune.
Se aduce o la De obiceiu la nu se De aceia
fetele incep li se pare sunt la unde un rol ritual,
fiind ce e Incep deci, n deridere, simuleze
ceremonialul Angelina Pop, cum am spus, are porecla de
Fetele deci pentru ei i se cuvine descnte
unde din ia mare
Hai ncoa la bin'de ia mncare,
putem mere pe cale.

de pene,
Socaciu izmene.

din Acrina (?)
Cum dracu ai pus
C'ai pus'o cu curu'n sus,
ia carne de urs,
Cea mai ni s'o dus
pe

din
Hai ncoace te

:
cu pomi
la pintre domni.
cu poame,
Pita'i ca buretele,
lipi

de-amu
tomagii's
mnca domnii din ei.
ni-i ca bumbacu,
Poate mnca
s
mnca domnii din iele.
Hop
Cum te-oi apuca de
ti-oi svrli pn' la
Di la pn'
ad'o
... {fetele rd tot timpul).
Cn'la plin de doamne.
Facez bine ierta(:
rea, nu ni-o mai dati !
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 19
Fetele se prefac a da n de mncare lor la
a fotografie e pe perete.
ncep din nou a cnta "patru boi cu coarne". lumea se
de la Este ora 10 seara.
Incep jocurile. Ar urma intre Dar s'au a
prea mult nu vor mai vie. Stau n la cteva case mai departe. Fetele
se cam
Lumea se mparte n cele ale casei.
repertoriul celor cntate jucate :
O ,,bade cnd treci pe la noi" etc.
Alte fete ncep a cnta "Cuvintele vjesc oricare". Se aleg
cuvintele "La ntre copaci".
Fetele merg ntrebe o melqdie pe femeile mai "Cum i zice la
horia asta ., am dzis nu-mi ?" etc.
Incepe vioristul. Ficiorii tot nu vin. Atunci Maria Cimpan zice fetelor :
- .,Hai juca la ficiorii, nu ei 1
-.,Nu se duc. la, acolo's
Incep fetele cu cununa, cu cei doi ficiori ai lor. de-a mna. Celelalte
fete singure, cite .,di'anvrtita" .
cum joc eu Dac'ar fi jucat mai
neamu meu M'ar fi pe mine"
Se cere o Se o o o din

atuncia noi, ca aducem
n li aducem. ei in joc. :
Di-a mna, di-a'nvrtita, un joc strein, roata, apoi cu schimbatu
fetelor, di-a'nvrtita.
In tot timpul jocului, ficiorii sunt Intre ei fete ncepe un
duel de Cearta se astfel, n rsul tutulor. Din aceste
au putut fi notate :
Ficiorii: Arde-te focu sopon, Fetele:
Faci pe mnc/ra ca ele domn ;
Pe mine elin om neom ;
Arde-te focu
Faci mnc/ra
Pe mne elin om, Ficiorii:
Fetele: Arde-te focu sopon
Faci pe bac/ia cumi-un domn;

bac/ia (a
ca pe Fetele:
Ficiorii : Am o tare,
Ca func/u la
Am o ca de domn,
Ca func/u la ciaun;
Am c'a albi Fetele:
cu bgivolii.
Bade pe obrazu
Pus' ai de un leu.
Nu cum dracu l' ai pus:
Pe grumaz nu ajuns.
S'o lelia'n
La o( a)la cu
nu cum li-o mai pus,
pe nas nu i-o ajuns, .
i-o nasu gol
Ca mucie ele topor.
Nici asta nu e
Numa gura ta
Nici asta nu ie pe cale,
Numa gura ta eia mare.
pune ulcica'n cui
nu striga nimenui.
Nu-i ele cui i-e gura,
C' mere
20
Ficiorii:
Ficiorii;
Fetele:
Ficiorii:
Fetele:
Ficiorii:
Fetele:
Lotri's ficiorii la noi,
Pn ce au cte doi boi,
cte v'o oi;
Di-ar veni luna lui Mai,
Boii i-ar da pe
oile la
Nor vrednici
Foaie verde din
M'am .apucat
Foaie verde fir de vie,
Socru mi-o dat de
pe copite,
ne la vite ;

ne la boi.
Doamne badii
la cornu foc;
Doamne badii
la cornu
soarile,
S'au pornit
luna'n
S'o pornit cea de
Zis-o badia, dumnealui:
gura cu vergiaua,
nu ca
gura cu vergelu
nu ca
Ai putea bade
Ca vinele de la grumaji
la
Zis-o badia, dumnialui,
dracului,
De-i mai eu lui"
I o am dzs, a lui
De-mi mai badia mie;
L'am dat la dracu de
nu-m nici
Foaie verde de trifoi
mndra pi la noi,
di la oi;
Foaie verde de
de
Ca de la
spus,
pe
cum stogu'n
Stogu din patru snopci,
pana pe ochi
Snopu'i dintr'o
pana'i pe
Ficiorii: verde de
Vreau strg o

Fata care-i de
Atuncia
C'n n'a avea nici-un dinte;
Afunda
Cn'a fi de mnuri
Fetele: Doamne
se bage urtu ;
Doamne
dragostea.
pe
Nu-i ca boala de urt.
Urtu un'ie se pune
Face inima
Din ct mai duc urt
Mai bine
m'orpune.
Urtu lume.
De urt m'am dus
Da urtu nu
De urt m'am dus pe lume
Urtu-o vinii cu mine.
De urt m'am dus n
Urtu-i cu mine
De urt m'am tot ferit,
Cu urtu' s la un blid.
De s'ar sparge blidu'n fund,
scap de urt curund.
Ficiorii: Dumnezeu lele
Ts buzele
De trii degete di-a mele;
la
Ca
Fetele : Am ct un ied,
prin pierd
Nu ce da
[ di
tot n
Ficiodi: cui ie claca
C' amu vaca;
a a cui i nunta
C'amu duda.
Fetele: a cui e giocu,
C'amu motocu;
cui-i libovul
C' amu bou.
n sus, burduf nefuns
gios, burduf flocos.
Ficiorii: Mndra mea de
Nu
poale
din de lni
S'o pe mni
Dintr' o de fui oare
S'o baier prin poale
la lucru, ca buiucu
La mncare ca lupu.
alte de joc.
Petrecerea ia la orele 13,30.
21
Material cules de: Prol. C. H. BRAUNER, I. CAZAN. I.
CRISTESCU, VIORICA SASU, H. H. STAHL.
ne-am sculat
pe obraz ne-am
Lui ne-am rugat,
mn'am luat
la am plecat.
Holda-i ca
fetile.
De une cununa vine
Multe s' or pun mne;
De une cununa
Multe
Din dealului,
Vine fruntea grului :
Din vrvutu obcinii,
Vine fruntea cununii.
rndu fetilor
Ca rndu merilor:
mere mnnfele,
Stau pe crengi
prind a
lele prind a

;

Redactat de : H. H. ST AHL.
Anexe
CNTECUL CUNUNII

Cu dintr'un izvor
cu jin dintr' on urcior.
Nu ficiori nu-s n sat,
Or
ficiori cu apa
ne udat cununa :
Cu dzn
Cu jin di la
(Cind la poarta gazdii :)
Numa 'ncetu pe la
Cu cununa ct o
Cnd ajungi n nconjuri masa de
trei ori:
podu,
aducem gru
de gru de an
aducem din iesi an.
In!. Elena Cotu, 23 ani, carte. -
Culegere:
CRISTESCU
Sept. 1935
CRONICI
IN AMINTIREA LUI ZELETIN
Ultimul al Revistei de Filosofie (vol.
XX. Seria nr. 3, Iulie-Sept. 1935) este In-
chinat in intregime amintirii lui Zeletin.
Ne asociem acestui act de pietate, cu att mai
mult cu ct Zeletin desvoltat partea
cea mai mare a sale sociologice in ca-
drele Institutului Social Romn, ca secretar al
sociologice, colaborator la Arhiva pentru
Reforma in ci-
clul de prelegeri destinate marelui public. Mai
ales sa despre burghezia aici
a fost mai Inti apre-
ulterioare, dintre care
nu numirea la Universitatea din
boala care il mistuia, tmpiedecndu-1 tot mai
mult activeze, 1-au de Institut; dar
a In impresia a unui gn-
ditor cu mari resurse a unui de
cum va In istoria
gndri
Revista de Filosofie studii ln-
chinate lui Zeletin : 1. Zeletin,
privitoare la viata opera lui - de Cezar Pa-
pacostea, II. Sociologia lui Zeletin - de
f\lexandr\1 <;:laudan gil) iHedite: l, Forme
de gndire forme de societate, IL Fragmente
din .,Clipe de reverie".
Studiul d-lui C. Papacostea, prieten devotat
al lui Zeletin bun al acestuia. cu-
prinde trei Opera bi-
bliografice asupra operei lui Zeletn.
astfel Zeletin s'a
la 19 Iunie 1882 la Burdusaci, Tecuci.
a urmat-o In satul natal la
Coasta-Lupei (el. V). S'a inscris apoi la Semi-
narul teologic din Roman, cu care nu se
inct trece din clasa III-a. la liceu (Br-
lad). A urmat universitatea la
filosofia filologia a dat examenul de
capacitate, fiind numit titular la catedra de limba
filosofie din Brlad. In 1909 a ple-
cat in Germania, urmnd cteva semestre la Uni-
din Berlin Lipsea, apoi la Erlangen,
unde trecut doctoratul (1912) cu
filosofia, economia pedagogia,
avnd ca : .,Idealismul personal !mpotriva
idealismului absolut n filosofia Intors
in s'a stabilit la Brlad, fiind transferat la
(Liceul .,Mihai Viteazul") abia In 1920
a participat In la din 1913
1916. In 1927 a fost chemat ca titular la ca-
tedra de Istoria filosofiei vechi medievale a
din .,Fericit a din
starea de metec intelectual - scrie d-1 Papa-
costea - Zeletin :Incepu ma
nuscrisele. Le-a ornduit deci :!n volume le-a
complectat. Cele 12 pe care le
fie ca inedite, fie ca sunt mai ales
opera anilor 1927-1933, rezultnd ca un supe-
rior beneficiu al catedrei univer-
sitare". Din nefericire ultimii ani au fost trep-
tat de la 20 Iulie 1934. cnd
Zeletin s'a stins din
D-1 Papacostea asupra
politice a lui Zeletin, n zadar
uite face parte dintr'un partid (al Poporului)
sau minte revista cu totul
de politice In care scrie.
ca: .,Anul 1930 a adus lui Zeletin, ca mai
tuturor Romnilor, raza de a unor
zile mai bune... Desiluzia Maniu se consumase"
(pg. 209) sau subtitlul .,Decadenta partidului libe-
ral tn zilele noastre" (pg. 217) - pot fi juste
din punctul de vedere al d-lui Papacostea, dar
nu se potrivesc cu rosturile Revistei de Filosofie.
Pentru partea privitore la d-1 Papa-
costea ia ca motto caracterizarea a d-lui
Nae Ionescu : "Zeletin este primul mare spirit
rectilin al culturii noastre". Opera lui Zeletin
cuprinde : scrieri imprimate deci cunoscute
cititorilor scrierile inedite. "Opera lui Zele-
tin trebuia in 12 volume :!n
cursul anului 1935. Prin boala sa de
moarte, trei din ele : UIJ. om, Filosofia Ritmului
Istoria au in drum ; ele sunt
acum :!n stare de proect, sub de
sunt mai de un material brut. Dar cele-
lalte fiind :Inchegate, se pot socoti bune de tipar"
(pg. 219). Ar fi vorba deci de 1. De
unde ne vine lumina (continut literar), 2. Clipe
de meditare (aforisme), 3. Evanghelia naturii
(continut filosofic), 4. firii (continut filo-
sofic), 5. Retragerea (continut literar), 6. Bur-
ghezia (continut sociologic), 7. Neolibe-
ralismul (continut sociologic), 8.
pedagogic), 9. Un program (con-
social . Politic) - publicate par!ial
noi, sau numai completate.
.,A fost Zeletin un idealist hegelian sau, cum
s'a supus de attea ori. un materialist marxist?"
- d-1 Papacostea chestiunea care va tre-
bui formeze obiectul unui studiu
asupra acestui gnditor cu o soartii des-
23
tul de Zeletin s'a el cu
de ar fi materialist de
sigur In filosofic nici n'a fost. S'a
In timp de de a fi marxist,
materbllst :!n istorie chiar a adus obiectii
deosebit de puternice marxismului In genere
.,Burghezia opera sa
are elemente marxiste, :!n inte-
les de determinism economic. D-1 Papacostea
are dreptate problema nu va putea fi
pe deplin dect in ziua In care se va pu-
blica opera lui Zeletin am nu
nici atunci nu vom fi prea
siguri, din moment ce e vorba de o ne-
pe deplin din care vor lipsi pentru
totdeauna .,Istoria .,Filosofia Ritmului"
pe cari le deosebit de interesante.
Partea privitoare la bibliografie constitue o-
pera cea mai grea cea mai pre-
din studiul d-lui Papacostea. nu
e vorba de manuscrise de scrieri
ln organe periodice mari mici".
Sub 166 de puncte este cu cu
pricepere tot ce a mai de pe urma
lui Zeletin. Nu dect
dela p. 53-59 156, :!n cari se reproduc
rile bune ale lui Zeletin despre traducerile din
limba ale d-Jui Papacostea
rele ale despre traducerile d-lui
Bezdechi, cari au un interes cu totul secundar
in raport cu opera despre care e vorba.
de greutate a d-Jui
Papacostea de a se uita pe sine ntr'o ex,punere
de istoria gndirii altuia, cu
studiul d-sale face cu o cercetare
a operei lui Zeletin constitue
cel dinti izvor cel mai nsemnat in
Nici d-sa n'a dorit altceva.
Studiul d-lui Alexandru Claudian este cea
mai lucrare pe care am citit-o despre
sociologia lui Zeletin. Prieten, asistent supli-
nitor la d-1 Claudian este cel mai nru-
dit spiritual cu Zeletin este menit in multe
continue opera. Lucrarea d-lui Cla-
udian Filosofice sociologice", de
curnd constitue un inceput.
a lui Zeletin
expresia in Burghezia
(1925), Istoria (1926),
lei (1926), Neoliberalismul (1927), precum :!n
numeroase studii articole publicate in reviste,
de exemplu: marxism (Arhiva pentru
Reforma anul V., No. 1-2); In
24
eeputurile Individualismului: Incercare de psiho-
logia a culturii elene din a doua
a veacului V. a. C. (Arhiva pentru Re-
forma anul V. No. 3-4); Nationalizarea
(Minerva, anul 1. No. 2); Roman-
tismul german cultura (Minerva,
anul II. No. 3) etc." (pg. 264-265).
puternic de Hegel Marx, gn-
direa lui Zeletin este de
de spiritul istoric, ca de convingerea istoria
abatere, linia celei mai stricte ne-
Indivizii superior inzestrati cari,
opinia sunt creatori de curente sociale
de valori de devin la Zeletin
simple instrumente de care se determi-
nismul Ineluctabil al Determinism in
care "cauza cauzelor", punctul de plecare pentru
Ze-
letin, este totdeauna factorul economic" (pg. 264)
"Zeletin e convins intre a unei
pe de o parte ei politice, ju-
ridice culturale, pe de parte, o le-
care trebue descope-
(pg. 265). a aplicat-o
din 1829 Incoace, ca cons-
tate nimic anormal nu s' a petrecut ln
ei (cum credeau chiar socialistul Do-
brogeanu-Gherea). Meritul lui Zeletin in
a spiritului critic, prin
ca un pro-
ces firesc, explicabil in chip
Dintre ineditele lui Zeletln, studiul "Forme
de gndire forme de societate" este o Intere-
Incercare de tipologie a sistemelor de gAa-
dire de a lor cu formele
de formelor de filosofie
este reflexul de
precum filosofiei este un reflex al con-
sociale" (pg. 274). Zeletin este poate cel
dlntlu Istoric al filosofiei dela noi care
o aplicare a sociologiei tn acest domeniu.
O istorie a filosofiei de el ar fi
de sigur cu totul altceva dect rezu-
mate comentarii de sisteme, de Insufi-
ciente psihologice. Aici vedem
pentru d-1 Claudian, trecut, o pre-
la de istoria filo-
sofiei, continue cu rodnicie opera lui Zeletin.
Fragmentele din "Clipe de reverie" cuprind
multe gnduri frumoase, dar nu sunt nici pe de-
parte de sociologice
celor de istorie E ciudat poate ne-
drept din partea soartei Zeletin, care s'a so-
cotit pe sine un filosof care nli s'a
ocupat de sociologie de istoria dect
gnduri statornice, va
fn istoria gndirii tocmai prin operile
acestea. sa despre burghezia
este o care va Infrunta vremurile mai
mult dect oricare alta din sale.
TRAIAN HERSENI
DRUMUL SPRE SATE AL TINERETULUI MAGHIAR DIN ARDEAL
Viata a maghiarilor din,
Ardeal, dela 1919 incoace, este de
lor de
ln statul romn. Pierznd, prin desmem-
brarea monarhiei Austro-Ungare, la
1918, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Cri-
cu statul lor,
maghiarii din Ardeal au fost siliti
un nou de
lor fu deosebit de grea, din pricina
adnci cari turburau statului
maghiar, ct a mai care, in asemenea
nu le nici-un indreptar poli-
tic cu att mai spiritual. Astfel, in anii
cei dinti cari dela 1918-1919,
din care a noul stat romnesc, al
romne intregite, mlnoritarii maghiari din
nia duceau o in care nu se
lumina organizatoare a nici unui ideal so-
cial, politic ori Uneori, la sugestiile,
inspirate, ale cercurilor budapestane de
politici, cari nu puteau ca-
racterul definitiv al prefacerilor politice intm-
plate, ungurii din Ardeal socoteau Indepli-
nesc o datorie agitnd idei potrivnice intereselor
statului romn. Atitudinea aceasta era
proprie, In deosebi, clasei nobile,
pnitori ai publice, din Ungaria
din Ardeal, inalti pe cari
un sistem ciudat de ornduire i-a legat,
ca mentalitate interese, de oligarhia
dela 1918, att in Ungaria, ct
In Ardeal, a avut un caracter profund
demQCr;ltic ; cu lmpotrlv11
privilegiilor nobilimei pro-
tectori ai acesteia, / revolu-
din Ungaria, tn faza el de a
sociale mai ales, agitau ideia
unei noul sociale, tn care cuvntul ho-
muncitorimea, iar
conducerea intelectualilor din
cu elemen-
telor suprapuse, de origine Ungurii
din Ardeal incep lor de mino-
ritari ai statului romn de
asemenea idei, cari continuau pro-
cesul de transformare a structurei ma-
ghiare din Ardeal.
deosebit de insem-
nate asupra pe care o lor

in curnd, de oficialitatea
prea fn luptele politice dela Budapesta,
ungurii din Ardeal, posibi-
de prin propriile lor puteri,
vor trebui existenta
seama de noua lor Acest
drum in lumea
In chipul acesta, a un-
gurilor din Ardeal activitatea lor cultu-
ori are o lm-
pletind preocuparea teore-
de cercetare a cu
preocuparea de
pentru de neam a idea-
lurilor politice ldeia a
lumii artistice maghiare din Ardeal
este, ca : toate pe cari le pune,
toate problemele cari o
cu cu
tele mai inalte ale maghiare. Un
publicist maghiar, Al<>xandru Tavaszy, care exa-
mina, in 1934 "Drumul din Ar-
deal", ea sub semnele pragma-
tismului istorismului, adaptndu-se la nevoile
proprii ale acesteia.
(Tavaszy Sandor: "Az Erdelyi magyar tudomci-
nyos elet iitja", n Erdelyi Helikon, anul VII, no.
8, Octombrie 1934, Cluj}. Ca dea o
unei asemenea publicistul
maghiar figurile reprezentative ale
din trecut, cnd, un enciclopedist
logician ca Apczai Cseri Janos, sau un uma-
nist ca Szenci Molnr Albert mai departe, un
bibliofil de litere ca Misztotfalusi Kls
Miklos sau un botanist ca Benko Joszef, ori un
filosof ca Fogarasi Pap Jqszef, 4e
25
cu renume, la vremea lor, ca orienta-
Korosi Csoma Sandor Kunn Geza, ori
medicii Bnffihunvadi Koleresi Samuel,
au fie, ln timp, de
mna'nti ale culturei epocei figuri reprezen-
tative ale sociale politice arde-
lene. In d. Tavaszy spune: "Drumul
maghiare U aceste spi-
rite mari, tn intelesul trebue
tnti acele probleme cari au
cu ei, cari din chiar ei
Dar ca
la orientare, a ungurilor
din Ardeal a trecut prin o serie de
Anii cei dinti, cari constituirii sta-
tului nou romnesc, ntregit, pentru so-
cietatea din Ardeal, pecetia a
urmare a ruperii
cu Budapesta. de intinderea prefacerilor,
ungurilor din Ardeal nu in
vremea asta turbure, nici o de
iar oamenii de se retrag din
de ziua ca mai departe firul
gndurilor lor intrerupt din pri-
cina sociale.
In de timp, care tine dela
1919 la 1924,
a ungurilor din Ardeal, nu nici o
manifestare dect de popularizare
ale oamenilor de de specia-
litate ale acestora, publicate tn reviste
locale ori in altele cunoscute, n deosebi ger
mane, inchinate studiilor de chi-
mie, arheologie, ori O lnviorare aduce,
,.Revista de (Erde/yi Iro-
dalmi Szemle}, n 1924.
Cei cinci ani, in
tare de drum, s'au incheiat anul 1924, este
cel dinti dintr'o de organizare acti-
vitate care aduce, n
din Ardeal, literare
precum de cercetare
Unele cercuri, cu prestigiu in societatea
o reluare de raporturi, ori
o cu lumea rom-
Dar grija de este
rea de vedere cu Budapesta. Toate
acestea au ca rezultat legarea lumii
intelectuale, literare, maghiare, din
Ardeal, de politice sociale, in cari
; laboratoarele masa de lucru,
intelectualii unguri cunosc, din lor
le este situatia
26
nouile de li Dis-
cutiile juridice politice sunt numeroase ;
rarea drepturilor este o preocupare
noui o o
mai mult
care pare
La Cluj, n 1928, contele Nicolae
Banffi, revista Erdelyi Helikon, iar
Asociatia Muzeului Ardelean, (Erdelyi ljfuzeum
Egyesiilet) Incepe o activitate bog de
direa culturii organizarea actiunii culturale,
prin reviste, caete conferinte de-
Faza de organizare a cultu-
rale a ungurilor din Ardeal se tnchee
la 1930, cnd incepe o de cari
acum, cu de literare
cu aparitia ori unor
periodice bine diriguite. In 1930 reapare perio-
dicul Erde!yi Muzeum (Muzeul Ardelean), infi-
intat la 1874 care a intrerupere
In 1918.
Acest periodic este menit, In primul rnd,
de specialitate, tn deosebi social-po-
litice apoi pedagogice istorice. aso-
a muzeului ardelean mai o
de cu caracter enciclopedic, anume:
"Erdelyi Tudomcinyos Fiizetek", (Caetele ardelene
pentru cari cuprind de istoria
literaturii, bibliografie. arheologie, istorie,
ideologie sociologie, a.
cu titlu de cteva din proble-
mele tratate n aceste caete: "Ungurii din Mol-
dova", "Bibliografia literaturii maghiare ardelene,
pe 1925", probleme ale
noastre spirituale ardelene", "Supplex Libellus
Valachorum", "Granitele ale culturii
medievale occidentale", "Problemele
Muzeului Ardelean", "Note etnografice asupra
ungurilor din Moldova", "Testamentele a
episcopi ardeleni", "Autonomia
a secuilor", "Ungurii In poezia ro-
etc. Acestea sunt subiectele tratate,
competent, de In aceste de
20-30 pagini. astfel, In liniile ei largi,
culturale maghiare
din Ardeal, dela 1919 azi, cnd, se
spirituale so-
ciale cari asigure o nflorire ar-
o victorie
Dar, societatea din Ardeal
este asupra datoriei de a nu uita
lurile ei spirituale politice, re-
incep cnd se pune iqtrebarea atituclinli
metodelor prin cari se poate asigura
Ar-
deal. Ungurii din Ardeal nu aspiratiile
lor nationale, ele sunt prezente In orice mani-
festare a lor mai ales n cele culturale.
Preocuparea este in toate in-
lor artistice,
ori de
In cuprinsul maghiare
ardelene, Incepe, In
uneia sau altei categorii sociale, de a vorbi In
numele poporului. Procesul inceput la 1918,
asupra acestui fapt, n'a Incetat fie
nici azi, cnd, a prins In jocul lui tineretul
maghiar din Ardeal, lnrurind nu numai orienta-
rea lui dar cea
Crescut, In primul rnd, din straturile largi
ale bl.lrgheziei ale mici-
lor proprietari de precum dintre mun-
citori tinerii maghiari din Ardeal cu
aspiratii de ai publice, intelectuale
politice, vedeau toate locurile ocupate de
vechea nobilimea, care, cu
toate prefacerile sociale, a izbutit
privilegiile. Dar ceeace n'au zilele de re-
din 1918, vremea, cu schim-
cari
ca ca origine
prea cu elemente viguroase,
ca aproape ca
valori morale, clasa aceasta de baroni confi,
nici un interes fa de poporului
ne de dragostea sprijinitoare a nici
unei categorii sociale, de intindere
se stinge, lase nici un gol, in societatea
In trecut, ea a avut un rol de condu-
cere, confundnd interesele ale sta-
tului cu interesele egoiste ale ei, intotdeauna
departe de nationale
micii proprietari de mun-
citorii Astfel, aceste categorii au
mereu cu dorinta de
de cuvnt pentru lor, con-
cu sentimente nationale. pentru
de stat pe temeiuri etnice de
Intre timp
le poarte nimeni de micii proprietari de
muncitorii
ti tot mai jos, de mizeria
de boalele sociale de
tineri, din aceste straturi sociale,
cari trecnd prin secundare prin univer-
sitate, spre slujbele de conducere, (ad

toate locurile luate prin consideratii nedrepte de
stare astfel
de a munci, proletariat intelectual, tot
mai numeros. incepu tragicul proces al de-
nationale maghiare, care scrisul
de al lui Ady mai incoace al
lui Dezideriu Szab6, Sigismund Moricz, cari
o de trezire a natiunii
maghiare, de o supra-
dintr'o nobilime
din ban
cheri. Prin glasul acestora prin po-
litice orientate radical, precum aceia de
sociologul Jszi, satul maghiar ma-
in a scriitori-
lor politicianilor, constituind in curnd pro-
blema a lor.
scriitorii de formatie arati\, cu
soarta viit are a maghiare
de ridicarea Pornind dela gn-
dirca a unui Szechenyi Viirosmarty
nobili maghiari cari
scriitorii pentru o
de afirmare a valorilor spirituale, eco-
nomice politice de cUvnt
ai claselor muncitoare, nationale, sta-
. tornici pentru ridicarea
oligarhiei Ady, Szabo, Mo-
ricz, sunt scriitorii n cari stau isvoarele ideolo-
giei tineretului maghiar din Ardeal, unde

se ivi, in a tineretului
maghiar din Ungaria dela noi, din Ardeal,
gndul unei spre sate. Ea
deosebite. Cercurile de
precum acel din jurul revistei "Korunk"
(Secolul nostru), idela luptei de iro-
niznd cu orice atitudine de in
iubire protectoare de
cum apare aceea a grupului dela .,Erdelyi
Helikon", care cuprinde scriitori gnditor! de
origine precum intelectuali
de de una de
din aceste atitudini, este atitudinea unor
grupuri izolate de tineri maghiari cari,
de a munci de valorifica
la o intoarcere la sat
pentru o la sat, ca se asi-
gure nu numai o a economice a
insului necesare traiului, dar
echilibrul spiritual, att de sdruncinat azi, al ti-
neretului maghiar.
27
O atitudine mal cu mai
largi de in tineretu
lui maghiar din Ardeal de transformare a ideo-
logiei lui, ne lucrarea d-lui Iosif
: .,Munca la sate
pentru munca la sate", la Cluj, 1935, in
a .,Caetelor ardelene pentru
(,.A lalumunka es az erdelyi lalumunka
mozgalom", irla Venczel 16szel, Erdelyi tudo-
mcinyos liizetek, 78 sz., Cluj 1935).
cu un deosebit de preciziune
sistem, in teme pe o a da-
telor problemelor cu o bo-
bine bibliografie a chestiunilor
a practice, de 32
pagini a d-lui Venczel, ne face o
deosebit de deosebit de
a culturale a maghiarilor din. Ardeal.
Intelectual cu o sociolo
orientat asupra sociale
nnd seama de ele, d-1 Venczel. pro-
blema muncii la sate, a tineretului maghiar, con-
de
a ungurilor din Ardeal in cadrul de stat
Deaceea, seama de nevoile na-
spirituale ale maghiare,
dnsul problema cu satul
sub cele amintite la 'nceputul
acestei cronici, anume: preocuparea
lupta In cazul de a] muncii la
sate, preocuparea cercetarea
a sociale a satului maghiar,
Iar lupta duce la
pentru ridicarea crearea unei
de politici.
Calea pe care o tineretul maghiar,
din Ardeal, ca este aceea
a muncii la sate, pentru pentru
conducerii. att
ct problema conducerii
satului nu pot avea o deslegare dect
intemeiate pe a
sociale. ca fie
trebue nevoiior spi-
rituale economice a satelor maghiare ardelene
tot problema conducerii acestor sate, ca
a tineretului maghiar ardelean
ca de pedagogie
cea mai
tot tn mprietenirea cu realitatea a sate-
lor, in coborirea ntre
Problema a muncii la sate este,
problema sociale
28
Ca cercetarea dea rezultate bun<!, e
lntrebuinfarea unei metode care asigure lu-
obiective, a unei metode sociolo-
.gice care fie, metoda re-
sociale. Metoda pe care o propune dl
Venczel, pentru cercetarea a satelor
maghiare. este metoda monografiei sociologice
cum a fost de dl
Pro!. Dimitrie Gusti cum a fost lntrebu-
de Institutul Social Romn, n cei zece
ani de sociologice, pe teren.
lege sociale orientarea teo-
a sistemului d-lui Prof. Gusti, de tendin-
politice orientarea recunos-
cute n lumea lumea d-1
Venczel lucrarea a sociologului
maghiar Gyula Ortutay: "A magyar !alu kutattis
uj utjai", (Metode noul In cercetarea satului ma-
ghiar, 1935). Iar cu prilejul critice! sumare pe
care o face curentelor sociologice, din cercu-
rile maghiare, lucrarea d-lui Antal Bo-
dor: A !alu megismerese satului)
d-lui Meszcir Oszkcir, privitoare la
monografiile Ntl citeze nici lu-
crarea fostului elev al Seminarului de Sociologie,
de sub conducerea D-lui Prof. D. Gusti, Liiko
Gcibor: A roman "monogralistcik" lalukutato mun-
kcija (Activitatea de cercetarea satelor a "mo-
romni), pe care o cea
mai lucrare privitoare la siste-
mul sociologic al dela Pe te-
meiul prin monografice, a
sociale a satului, se Incepe serviciul
voluntar de n spiritul "settlementelor
agrare", lndreptndu-se celor cari luc-
spre : a) poporului, prin o:t:gani-
zarea culturale extra condu-
cerea publica-
pentru popor, etc.; b) poporului,
prin de indrumare prac-
de educare cu privire la
minte, etc. ; c) organizarea poporului,
prin infiintare de economice, prin
murirea legilor, etc. Mijlocul potrivit pentru re-
alizarea acestei actiuni este organizarea
intelectuale n tabere de din
din diferite ramuri, cari se stabi-
la sate pe o mai mare de tfmp.
acestor este: 1. formarea unei men-
comune, pe temeiul unei experientE' ne-
mijlocite de intre oprimate,
intre plugari intelectuali, mentalitate care
zidul al dintre
'
aceste sociale, in folosul
2) constituirea
tinerimii universitare ca
a p:)porului, prin Integrarea el in munca prac-
(v. Venczel I. op. cit. pag. 13).
lntreita a muncii la sate, !:nte-
de cercurile tineretului maghiar din Ardeal
ca cercetare a satelor, ca
de ridicare a ca
de conducere a po-
porului; potrivit c.u
aspiratiile sociale politice, ale unei
care se intr'o stare
de func-
a
rilor monografice. Dar, drumul spre sate al ti-
neretului maghiar e nu numai de
a prac-
tice a monografice, ci de o
"ideologie care a cuprins ntregul ti-
neret de In a doua parte a luc-
sale, d-1 V enczel datelele fundamen-
tale ale ideologiei tineretului maghiar
resturile spirituale sociale in
rea drumului uitat care duce la sate.
ideologie idealul de al
tinerimii maghiare in munca de in
munca de conducere a maghiare,
tnd orientarea spre sate
de a rasei pentru afirmarea
drepturilor de lntetate ale intelectualilor
din clasa de mijloc. a
clasei de mijloc vede soarta ascensiunea
strns de comunitatea de interese cu ma-
sele muncitoare. "Ideologia
mai ales de scriitorii Ady, Szabo, Mo-
ricz, a tinerimii maghiare, principiile de
temelie ale sale: 1. de neam a
clasei de mijloc maghiare tn reluarea
turilor cu 2. cultura ma-
nu pot fi inviorate dect prin
valorilor culturale ; 3. sprijinirea
intereselor economice ale
sprijinirea intereselor eco-
nomice ale maghiare. (v. Venczel I. op.
cit. pag. 17). sociale
nu mai are dect straturi sociale
trainice: poporul muncitor Re-
forma a nimicit latifundiile cu ele de-
a a nobilimei
latifundiare tot prefacerile sociale po-
litice au scos din rostul lor de conducere pe
marii locul dintl, in ierarhia
clasei de mijloc, din
tii liberi, din care se cons-
titue intr'o a a "inte-
cunoscute din Ardeal, cu rosturi de
conducere. Din se
tineretul maghiar ardelean care ia drumul sate-
lor, ca lui de
mine. "Astfel, scrie d-1 Venczel, rostul muncii
la sate, In noastre din Ardeal, se
a fi o Intrebare dl' a politice!
noastre Ea nu este nici pe departe
doar o atitudine sau un voluntariat care
poate fi pe seama bunelor ci este
mijlocul cel mai nimerit mai rodnic pentru
formarea nouii noastre
a (op. cit. pag. 18).
Partea a treia din lucrarea d-lui Venczel, cu-
prinde istoricul maghiare pentru munca
la sate, cercurile cari au lucrat In satele
maghiare, pentru propaganda ideolo-
giei felurite pe cari le-a luat a-
activitate. incep in anul 1928,
unor cu caracter confesional,
precum .,Maljcith-Kor", "IIjuscigi Kereszteny
Egyesiilet "David Perene Egylet Iljuscigi Kore"
a activitate a stat in concursuri cu privire
la problemele in anchete pe teme-
lui unor chestionare, n seminariale
excursii la sat, o
"ideologiei a maghiare.
O mai cu un caracter
mai statornic, este "Seminarul al tinerilor
ardeleni", (Erdelyi Fiatalok Faluszeminciriuma},
constituit de In Noem-
brie 1930, ca dea, muncitoare ar-
delene, material, mijloace puncte de vedere
pentru rezolvarea problemelor eco-
nomice, sociale culturale ale satelor maghiare.
"Temelia Seminarului este convingerea
problema a maghiarimii din
Ardeal este satul maghiar, de soarta este
In primul rnd, ma-
(op. cit. 20). Acest seminar a con-
cercuri de studii a organizat demons-
culturale educative la sate; deaseme-
nea a editat : 1. Gyalay Pap
Zsigmond: Poporul (A nep es az
intelligencia); 2. Demeter Bela: Cum studiez
satului? chestionar, (Hogyan tanulmcinyoz-
zam a !alu eletet? kerdoiv) ; 3. Demeter Bela:
Satul curentele spirituale (A !alu es a szellemi
ciramlatok): 4. Mik6 lmre : Satul ardelean
problema (Az erdelyi !alu 6s a
29
nemzetisegi kerdes). Pentru tinerii cari
au organizat un concurs, pro-
punnd, spre desbatere, :
"Cum a ajuns tinerimea de
boiu la sate? Generalizarea pentru mun-
ca la sate s'a prin revista "Erdelyi Fi-
atalok". (Tinerii ardeleni).
Dintre rezultatele, mai insemnate, ale activi-
de acum, sub semnul ace-
stei ideologii, d-1 Venczel
de desene fotografii a d-lui Prof.
Zoltan, privitoare la arta a sate-
lor din jurul Bnffy; de 24 cn-
tece populare adunate de d-1 Szabo Geza ; stu-
diul economic al D-lui A. Miklos; studiul despre
problema al D-lui Miko cel
despre problema a d-lui Demeter.
sociologice practice ale "Tinerilor
Ardeleni", au avut ca model, In primul rnd,
companiile de monografice ale Institu-
tului Social Romn ale Culturale
Regale "Principele Carol", apoi taberele de
din Ardeal.
a tinerimii maghiare din
Ardeal este departe de rezultatele
de dela cari ia teoretice
practice. Dar, nu trebue este o
care care abia acum se abia
acum precizat temeliile idealu-
rile sociale. cum se acum,
carea asta a tineretului maghiar din Ardeal, cu-
prinde. unele lucruri altele cari
trebue fie o mustrare pentru tineretul
nostru universitar. sistemului de
gndire al d-lui Prof. Gusti a me-
todei monografiei sociologice fn lumea
din Ardeal, nu poate avea dect ur-
bune, att in
lui statului romn, ct In ceeace pri-
dintre minoritatea ma-
lumea tot
socotim de a
sociale ardelene va avea fericite In
ceeace mentalitatea a
maghiare din Ardeal.
Dar ceeace credem trebue socotit deosebit
de pilduitor, pentru intreaga
in fntiul rnd pentru Unerimea
ceeace socotim trebue constltue
o mustrare la este
pentru pe care o dove-
drumul spre sate al tinerimit maghiare din
Ardeal. Nelflijat de oficialitatea
j()
de cercurile oligarhiei arc:ieiene, singur,
doar cu pline de chemare spre
ale tlnor scriitori anatemiza fi de
o opinie tineretul maghiar a
Invete din pilda altora cercetod atent
din jurul Gusti, a luat de
acolo tot ce putea pentru scopurile
lui spirituale politice. actlm,
prin unei metode de lucru,
ei mai departe, drumul lor de
rare de afirmare drumtll
lor spre sate, de tlnde su-
de Intre cei cari
gndesc cei cari muncesc, pentru idealuri co-
mtlne.
Ei astfel , mai inainte ca ea
fi in toate colturile noastre,
sistemul de gndire al dela
a D-lui
Prof. Gusti, toate sociale
politice.
Am aici, a ti-
neretului maghiar din Ardeal, cu tot ce cuprinde
ea ca entusiasm dragoste de neam, In
adaug, astfel, un cuvnt de Indemn, spre a
la chemarea cea mare de activitate
creatoare, pe care o Romnea-
de Sociologie, tinerii
drumul muncii de In-
drumare a satelor
OCTAVIAN
AL TREILEA FILM DOCUMENTAR AL INSTITUTULUI SOCIAL ROMN:
.,SATUL
In ziua de 5 Februarie anul curent, I.S.R-tll,
In colaborare cu Fundatia Prin-
cipele Carol, a prezentat In sala cinematograftllui
Aro, ultimul film documentar, .. Satul Sant",
lucrat cu prilejul campaniei monografice din ju-

In a peste 2500 de spectatori, printre
cari se multime de profesori, intelectuali,
membrii ai Corpului Diplomatic, studenti elevi
de filmul a putut fi
fiind de excelentul cor al
Cultural din satul (Jud. care a
cntat melodii locale, armoniza te de
corului, D-1 FI. membru In echipa stu-
din acel loc.
Intr'o cuvntare de deschidere, D-1
Prof. D. Gusti a afirmat cu notltatea im-
portanta a filmelor de felul documen-
tarelor noastre. este locul
din notl, cu acest prilej, gndul care a stat la
temelia tutulor filmelor noastre:
(1929) Cornova (1931) Sant (1935).
Un film documentar sociologic nu trebuie
nu poate fi confundat cu filmele in-
dustriale cu care stlntem Intr'tlo do-
cumentar nu un scenariu propritl zis
nici actori de meserie, de un regisor. Ci
documentarul se la luarea unor serii
de vederi, technica pentru
jurnalele filmate. Aceasta nu
nici-un gnd regisoral n'ar fi amestecat In film,
ci numai regisorul intervine doar fn alegerea
scenelor care trebuesc filmate. Regisorul spune
numai ce fie cinematografiat, dar nu intervine
in felul In care se scena
Care este atunci criteriul de alegere a sce-
nelor? Aci intervine aportul deosebit al lnstitu-
ttllui Social Romn. Filmele documentare de
acum, aveau de a nil scoate In
dect ceiace erea pitoresc In unui grup
social. Filmele noastre sunt filme sociologice,
In sensul ne folosim de criterii sociologice in
alegerea scenelor pe care le Scopul
nostru ou este numai de a fermeca ochiul, ci de
a intelegerea a satului rom-
nesc. De aceia lntr'un film ct mai mult
mai caracteristic material dln Intreaga serie a
.. cadrelor" .. Schematic deci,
film documentar sociologic trebuie in-
prin a ne da o descriere a sa-
tului a de acolo o descriere
a tipurilor biologice, ne pe ct se poate
Intelegem trecutul satului, atmosfera
proprie noastre sociale, dea
apoi o descriere a muncilor din sat,
a ceremoniilor a vietii lui spirituale,
juridice administrative.
astfel, filmul din lncepea prin des-
crierea satului Sant, Inghesuit pe valea
la poalele muntelui cu case ln-
SOCJOLOOIE ROMANEASCA
de-alungul "Drumului care duce
spre Moldova, sau urcate sus pe dealurile din
jur. Unele case mari, altele miel, de un anume
fel de Urma apoi o des-
criere a meseriilor din sat, dulgheri, potcovar!,
negustori etc. Evident, din loc In loc,
tipuri de femei, copii, stnd pe loc sau
umblnd n voie pe sau In
la att de este ea
pe larg, cum Alte
munci din regiune pe care le-am filmat au fost
cele ale cnepei ale fnului, care In
aceste sat se aduce foarte cu greu, din locuri
inalte de munte, prin repezi, pe
alunecnd pe sau pe gteji. Se trece apoi la
filmarea unei ceremonii agrare,
11
Cununa", a
rei descriere o In de al Re-
vistei. Prin aceasta am intrat In
a satului In care, ce cteva scene
de descntece, avem prilejul asupra
religioase propriu zise, strnse In jurul Bi-
sericii.
La din am prins scena "po-
runcilor" a oamenilor In Pri-
unde notarul ordinele

apoi scene ceremonlale: inmormn-
tarea este din clipa scoaterii
mortului din la pomana care
Partea cea mai a filmului o
constituie nunta, foarte din acest sat,
De seara, cnd se face steagul de
merg prin- sat se
lumea la .. pomului" a doua zi
cnd la seria de drumuri rituale, la
la la mire, la iar la mire,
totul a fost
Inregistrat spectatorul
fazele ceremoniei. mersul
carilor cu mirii, tocmeala starostelui la poarta
casei, furatul miresii, proba de destoinicie pe
care o mirele trebuind cu
n oala In vrful unui par, dau
prilej unor scene nu le nici in-
teresul dramatic. De asemeni
carea miresii ca ducerea, a doua zi, a
.pomului", la
La filmului, s'a un capitol
care munca echipei regale
din satul In toate domeniile culturii
minte suflet.
Credem am astfel
gndul nostru o descriere
31
a satului, in toate laturile care per-
miteau o cinematografiere.
Rezultatul este de mare
interes: mai lnti filmul un surplus
de documentare pentru monografia Ca
instrument de laborator, filmul ne
studiem, lnregistrate mecanic, multe din
satului, care nu pot fi altfel de
jocurile. Ca document pentru generatiile
viitoarea, care il vor In cinemato-
teci speciale, filmul va fi de Dar
ca mijloc de educare a contemporanilor filmul
este un mijloc excelent. cei care au
un asemenea film au trebuit a fi
multe hlcruri.
re:>.lizarea propriu este
cu totul De-sigur, noi nu am voit
facem ln primul rnd In care se
un asemenea film, ne de
multe ori, de la aceasta. Filmul trebuie fie
luat astfel ca, pe ct e cu cei care sunt
filmati nu bage de Altfel
de a fi naturali, se simt
rile lor sunt stngace. Fiecare
ce se lumea se se lnghesule
In jurul cludatului aparat cu ;
lucrul pe care il se atent
drept acolo unde nu trebuie, In aparat.
In cu
oameni care mai te In voind te ajute,
operatorilor de documentare nu este din
cele mai cu att mal mult cu ct apa-
ratele de care se servesc trebuesc fie apa-
rate lesne de mnuit, prin aceasta
mult inferioare uzine greoaie ale
cinematografiei moderne.
Cu toate acestea, am a convinge pe
mai dinainte, nu ne bage in
nu se uite la aparate, nu se'nghesuie, el
de ca cum n'am fi. Am
de-asemeni adeseori, filmnd cnd
nu se stnd la ca la
Bunul simt al ne-a fost de un
ajutor: o pot spune cei care au
zut filmul. Sunt prea scenele stricate din
pricina neintelegerii oamenilor. astfel, ne-am
pomenit filmul nu este numai un bun docu-
mentar el un film frumos. Satul romnesc are
uneori cu totul falnice,
de fiecare In
film am ne folosim de acest lucru.
Desigur filmul ' are mari defecte. In primul
rnd este mut. In al doilea rnd a fost In
de mizerie. Casele de filme industriale
permit luxul, cu toate cu scene
repetate mai dinainte,
arunce mai mult de din pelicula
Dintr' o mie de metri, se tot ce nu e
cel mult 250-300 de metri.
Noi a trebuit aproape tot. Scenele
vii, de nu pot fi repetate de dragul unei
fotografii pe care o mai bine reu-
a doua bugetele - pentru
care trebuie n primul rnd d-lui
subsecretar de stat Eugen Titeanu - ereau to-
relativ prea mici, ca ne permitem luxul,
necesar, de a strica material de
pe care trebue le tra-
gem, nu numai noi, dar aceia care se gndesc
soCIOLOGIE ROMANEASCA
la crearea unui film romnesc, sunt
rele:
In primul rnd, n docu-
mentarele au un rost o de
n alte Aceste documentare
trebuesc urmeze linia de I. S. R.
aceia a descrierii sistematice sociologice a
intregi a satului. In ne trebuesc
aparaturi cinematografice, sonore, special adap-
tate pentru acest lucru mijloace materiale
suficiente. Dar am avea la toate
aceste mijloace, suntem siguri am putea crea
un gen de film romnesc care ar putea fi
zut, spre cinstea nu numai in Romnia
ci in toate din lume.
H. H. STAHL
INSTITUTE PENTRU CERCETAREA
1. ACTIVITATEA INSTITUTULUI SOCIAL
BASARABIA
Institutului nostru la Chi-
D-lui Profesor Universitar Di-
mitrie Gusti, Institutului Social Ro-
mn din D-lui Pann Halippa, care a
convocat In acest scop, n toamoa anului 1934,
la mai multe publice, explicnd
necesitatea acestei pentru
a Basarabiei Intregi.
Inaugurarea Institutului a avut loc la
in ziua de 18 Noembrie 1934, in sala de festivi-
a Municipiului de
fiind D-1 Prof. Univ. D. Gusti, D-1 Alex. Costin
secretarul general al 1. S. R. din D-1
1. Costin, primarul lumea intelec-
din acest
Institutul ales ca sediu Palatul
In 16 sectiuni.
de onoare este M.S. Regele Carol II.
activ, D-1 Pann Halippa.
:
D-1 Ion Costin, Primarul
D-1 Vladimir Cristi, fost ministru,
:
D-1 Ciobanu, profesor universitar
membru al Academiei romne,
D-1 N. Popescu-Prahova, profesor universitar
Decanul de Teologie din
P. S. S. Serghie Bejan, profesor universitar,
Facultatea de Teologie, din
Sectiunile institutului sunt
1. de D-1 prof. univ.
Ciobanu.
2. Sectia Cultelor, de D-1 prof. univ.
Popescu-Prahova.
3, Sectia de D-1 prof. univ.
Toma Bulat.
4. Sectia de
de prof. univ. A. Boldur.
5. Sectia de D-1 prof. univ.
A.
6. de de D-1
Pann Halippa.
7. Sectia de D-1 prof. T.
Al.
8. Sectia de D-1 Dr. P.
Cazacu.
9. de D-1 C. Geor-
gescu-Vrancea, Consilier de Curte.
10. Sectia de D-1 Prof.
H.
11. de D-1 Prof.
L. T. Boga.
12. de de
D-1 Col. V.
13. Sectia de
D-1 Inginer Inspector General N. Profiri.
14. Sectia de studii cooperatiste, de
D-1 Vas. Ghenzul.
15. Sectia de D-1 Vice-Pri-
mar D. Apostolescu.
1
16. de studii feminine, de D-!Nl
Dr. E. Alistar-Romaoescu,
Secretar General D-1 Prof. P.
Institutul inceput imediat activitatea, in
:
a) Pe calea publice : b) Cerce-
monografice.
au inceput prin comuni
in snul lor prin schimb de vederi in
unite.
Din activitatea anului 1934-1935
1. D-lui Prof. Dr. Ion ;
";Factorul monetar to crb:a
9 Decji!mbrie 1934.
2. Nevoile industriei Basarabene, desbaterile
economice a Institutului, 14 Decembrie 1934,
,' 3. Problema muncii tn Basarabia, desbaterile
econQmice, 21 Decembrie 1934.
4. Politica in Basarabia, desbaterile
I!Conomice, 12 Ianu;rie 1935 (Comunica-
rea D-lui Sinadino).
.5. Politica creditului in Basarabia, desbaterile
economice, 18 Ianuarie 1935.
(i. Problema desbaterile
economice, 10 Februarie 1935.
7. Regimul Politica Comer-
a Romniei, desbaterile
Economice, 20 Februarie 1935.
8. Problema drumurilor in Basarabia, desba-
terile economice, 7 Aprilie 1935. (Co-
municarei! D-lui Ing. N. Profiri).
9. Valorificarea Basarabene prin
desbaterile economice, 21
Aprilie 1935. (Comunicarea D-lui Prof. Pavelesctl),
10. Statul conferinta D-lui Ion Mi-
halache, 27 Mai 1935.
In tot timpul verii Institutul nostru a trimes
o de in comnna
Iurceni, jud. din : D-1 Aurel
Sava, al Tribunalului : Prof.
P. AI. Economice a
Institutului: Prof. P. secretar general
al Institutului; Prof. S. S. V. Adi-
asevici, Dr. B. Grigoriev, Dr. Veterinar
dinaru, Dr. Erhan, Ing. Silvic 1. Porucic, Ing.
Agronom A. Romanovici, Geolog T. Porucic,
o de statisticieni.
a stat la lurceni
Intreaga August 1935, adunnd material din
toate domeniile pe care l'a prelucrat, apoi, la
ln lunile Septembrie Octombrie. O
parte din acest material a fost trimis la expoxi-
33
echipelor regale din (Parcul Carol),
ce s'a deschis ln Noembrie trecut.
Tot In toamna anului trecut, Institutul Social
Romn din Basarabia a ntocmit un plan al mo-
nografiei in cu
jubiliare de 500 de ani de a acestui

Materialul adunat prelucrat dela Iurceni
se in publice in sala Pri-
acum au : D-1
Aurel Sava la 10 Ianuarie a, c. (Partea
D-1 Prof. P. a vorbit la 17 Ia-
nuarie a. c. (Folclor),
D-1 Prof. P. A. a vorbit la 31 Ianuarie
a. c. a satului Iurcenil).
D-1 T. Porucic, a vorbit la 7 Februarie (Par-
tea
D-1 Dr. Grigo:riev a vorbit la 14 Februarie
(Partea
D-1 S. Bogos la 21 Februarie (Partea

D-1 A. Romanovici la 28 Februarie
a satului lurceni).
Vor mai face D-nii profesori S.
V, Adiasevici.
n de mo-
nografice t.t a mai organizat
o serie de publice, avnd ca subiect :
"Doctrine p Jlitice economice contimporane".
au loc n fiecare in sala
1200 de la orele
12 acum au conferentiat D-nii C..
Ion Simion Mehedinti,
Nicolaa Iorga, Grigorie Mladenatz, M. Ghelme-
geanu, Gh. A. C. Cusin, Mircea Djuvara,
Virgil Madgearu, N. Ghiulea, Aurelian Bentoiu.
Vor mai D-nii Victor
Nichifor Crainic, Alex. Pamfil
Dimitrie Gusti, Ion Mihalache, Mihai
Ralea, Petre Andrei, Em. Brancovici, Gr. luniau,
Andrei Gh. 1. 1. C. Const.
C. Giurescu, Const. Argetoianu, Vasile Sasu, D.
R. Gr. I . Teodorescu
Grigore Filipescu.
In vara anului curent Institutul Social Romn
din Basarabia de a face noi
monografice din alte regiuni.
Materialul comunicat in publice,
precum conferintele dela sala tn
curs se se pe dosare
separate, urmnd ca ulterior fie publicate
ntr'un volum lleparat.
Prof. T. Al.
34
2. INSTITUTUL DE AGRONO-
MICE AL ROMNIEI. (I. C. A. R.)
Prefacerile economice sociale ale agricul-
turii Incadrarea acestei ramuri de
n sistemul capitalist, au creat probleme
noui pentru economia ca pentru
aceea Proprietatea
intea avea rentabilitatea
agricultura se pe lntinse
cu putin inventar agricol la unitatea de
cu mijloace de cu
mna de lucru ieftin
Mai mult, din punct de vedere comercial, pro-
dusele solului aveau un regim relativ constant
desfacerea!cu renumeratorii era
ultima proprietatea
in numeroase loturi ne-
economice, micul agricultor, trebuie lucreze cu
eforturile pentru satisface consumul
familiei nevoile Lipsa de inven-
tar agricol, lipsa de lipsa
unor de o
face pe gospodar neputincios in
nevoilor vietii n fata cerintelor
ale agricole de Ca nu mai
vorbim de ultimele necazurile pe cari le-au su-
ferit agricuHorii : criza indato-
mici la produsele vndute,
preturi mari la produsele industriale
etc. o schimbare
a procesului de numai o
'de exploatare ca o
a nu de mprumut, pe
ne va ajuta
de calitatea
produselor rentabilitatea muncii
teanului, De aceasta, la baza technicei agricole
noi 'trebuie punem
inlocuim rutina pe care, J>este tot, vremurile au
la o nu pu-
tem ajunge dect prin studii numeroase com-
plete, pe r egiuni, ale tuturor factorilor locali
naturali: sol, vegetatie, ca acelor soci-
ali- economici. Este deci, in totul, o
de cercetare pentru aceasta s'a
nevoia creierii Institutului de
Agronomice al Romniei, cu sale expe-
rimentale regionale, care trebuie organizeze
coordoneze lntr'un program unitar
activitate prin mijloace
fice rezolve numeroasele probleme cari
agricultura
Institute similare in toate statele euro-
pene. Dintre statele vecine, Polonia are 3 Insti-
tute de agroi10mice, Cehoslovacia are
unul central cte un Institut de
regional pentru fie care proviilce. In Franta
lntr'un Institut central snnt reunite toate stati-
unile laboratoriile puse n serviciul agriculturii.
In Statele Unite un consiliu national
care munca
pentru
Institutul de Agronomice al Rom-
niei a fost creiat n anul 1927 de atunci are
o activitate destul de Conform legii
de lnfintare, Institutul va domeniul
agriculturii, in ntregime. I. C. A. R.-ul
cuprinde In opt trei
uni, iar in diferite regiuni ale are 12
regionale,. are laboratorii numeroase
cmpuri experimentale. Succint activitat.ea
principalelor Statiunea
de fitotehnie se cu studiul metodelor de .
cu prin
potrivite ae ameliorarea
plantelor controlul se cQ. .s.e-
planteler cultivate, cu creiarea de so-
soiuri superioare celor existente face controlul
de trifoi, destinate expor-
de fitopatologie
boalele plantelor, mijloace de a le preveni
a le combate. de chimie
din punct de vedere chimic micro-
biologic, toate produsele
agricole. de exe-
analize studii in vederea
cerealelor noastre in special se
cu problema cu
lor panifiabile. de economie
din punct de vedere economic toate rezultatele
dobndite pentru pe o serie de
anchete economice, pe de con-
agricole pe de bugete
organizarea agriculturii rentabilitatea
ei . de geniu rural,
complet problemele de
drenaje, ndiguiri con-
rurale. de vit(!lor, care
este ln curs de organizare care va trebui
colaboreze cu Institutul Zootehnic, stu-
animalele in complexul agri-
cole cu deosebire problema muncii, a pro-
celei mai
In Bucure Institutul are trei
de ncercarea care se
SOCIOLOGIE ROMANEAsCA
cu problema In Stati-
unea chimicd se cu analizarea
vinurilor a spirtoase cu alte
probleme de chimie ; de en-
tomologie care animal! ai
plantelor cultivate, mijloacele de prevenire
acelea de combatere.
Ar fi interesant putem rezuma unele
din rezultatele exerimentale ale diferitelor sec
Rezultatele acestea, dealtfel,
Institutul, le-a publicat acum In cele
volume din Analele sale ln seria de
Intitulate, unele ,.Metode, Ra-
poarte Anchete", altele Po-
pularizare". Cu toate agricultura trece prin
mari este In multe
35
ale se o spre progres
o preocupare a micilor marilor
agricultori de a adopta noul sisteme de exploa-
tare noui metode de care le
rentabilitatea lor. In
interesare a agricultorilor, rolul Institutului este
pe primul plan, pentru ei In materialul
de fapte, adunat de In-
stitut acum, un bun Indreptar pentru con-
speciale ale agriculturii noastre. In acti-
vitatea a Institutul de
Agronomice este o de cercetare
de prim ordin un valoros instrument
de progres agricol.
Ing. ION C. V ASILIU
DOCUMENTE
CUM A FUGIT ION POPARAD DIN
IARNA PES1E IN DE FRICA
JANDARMILOR UNGURI
Ion Poparad, din in de 74 ani,
analfabet, a fost lui cioban la oi
cioban a in ciuda unei scurte
de doi ani prin 1905, in
America la Verona Alliance Ohaio.
In timpul .,a una", care era
coste a avut de cu jandarii un
guri care-I de
soldati romni dezertori din armata
trecndu-i dincolo, in Mi-a povestit
lntr'o de in luna Mai 1932, la el
Am stenol(rafiat spusele lui le
acuma scrise, de din partea mea,
In forma lor de
adnc limpede :
Povestea de la Bate ctva
timp ln loc, apoi 1 lat-o:
.. Am apucat-o demult, i de atunci de
clnd eriam copil. atu;ci am eu la
lele. Apoi petrecut cu bine, cu
oile aia m'a pus baei. 17 veri. 17 ani
am 1 cum
domnule! Cind m'am dus intii, m'amdus
in munti la Sin Gheorghe. M'am dus la Lomll
lui Oni, ln Are ficiori. acum
Era de munte. Am stat trei ani acolo.
Dup'aceia am venit apoi m'am apucat
iar de oi. Am mai aia 1
Eram de 17 ani a venit unu din regat, dar
dela noi din sat, 1 m'a dus in Romnia
acolo. In Rominia acolo, am stat vre-o ani.
6 ani 1 aia am venit am de
Apoi m'am nsurat. Apoi am mai stat,
n'am mai umblat cu oile, citva timp. aia
iar m'am apucat de oi.
Apoi acum, cind am fost baciu, am fo.st la
Vartolomei in Ucea de jos, 7 veri
am fost. Asta, am fost baciu la oi ... Eram iar la
oi. aceia am noi munte).
Atunci cind am fost la Vartolomei baciu, mi
s'a intimplat chiar - era chiar in timpul
leu am fost, cum spui, baciu am
venit la Sfinta Maria Am cu oile
am venit A fost unu din un prie-
ten din - fir'ar al dracului fie,
era mince capu mieu : "No, zice: uite ce'i 1
dumniata peste Zic: .,Am
un ficior un Acu un ficior a fost
atunci, care era cu el zice :
i-am dat 500 de lei l'a
nu-l la front. acum este n
Spune: ,.i-o dat de 20 de zile".
faci ce faci, almintrelea nu se mai poate,
musai merge la front". Zice: vine la mine zice:
duci". Zic : ,.te dac".
am luat de la noi pe Gheorghe, el iar
avea un ficior m'am
dus cu ei. M-aro dus in Ucea mare, pe acolo
unde-am ieu ; i-am dus dincolo am venit
Nu a nimeni nimic, noroc bun.
numai ce 1 lut, s'a dus la
tn au mai fost fictori in Ru-
acolo. Zice: ia spune cine o trecut pe al
tctu; peste vrf incolo? pe-al meu!
"uite pe dincolo", .,nu ce".
pomenesc cu vre-o 4 oameni la mine. 1
No, f ...... -1 1 Am pe zic, acolo 1
ieu am ce lucrului
fi fost plini de bani nu duceam,
d amne fi fost plini de bani 1
am plecat ; noroc bun.
Pe a sosit unu pe la vre-o
mtni, din A venit 1 L-a luat
jandarmii la intrebare. M-o spus "Cine v'o dus ?"
.,Cutare".
A venit jandarmi! mine; dar n'am fost
Au fost jandarmii mine
noroc bun. Eu, ce fac? Am plecat la deal.
Am luat in am plecat pe

Era uite cam pn'aici. Ca cum este
acum in munte. m'am dus. m'am dus ou
am putut trece in ziua aia, a fost tot ghifor.
Ploua ghifora de nu te vedeai nici in
am zis ieu - nu unde's
eram ud, cioareci. tot. tot prin
bru Domne, ce fac?
acum aici. Doamne negura
numai unde's. Am ridicat minile'n sus :
negura unde's. numai a
Dumnezeu A ridicat negura, in sus
numai : am locu am unde's.
Doamne, nu mai este cu 1 nu mai pu-
team da doi a trebuit cobor seara,
la aici in Valea Smbetii. erea
o de domni, acolo la pe
zic: aici nu poate sta nimeni foc.
erea lumea. Am venit Incet pe ln-
tunerec, am nu-i nimeni m'am
In Am pus straista in am luat
lemne din uscate, am foc
uscat cioareci, izmene, tot. No 1 Am stat
ziua. Dar nu m'am culcat, Numai pe un butuc
am stat. Uite cum aici, Dinspre
mi s'a ca cind dorm o am
1 am n sus, pun mina pe sti-
nil uit : senin ca lacrima. Doamne,
1 zic. Ai
\
Am avut la mine de fer. Am pus mi-
tele la picioare. mite nu puteam. Veneam
de acolo fn cap, la vale. Muream
m'am suit. 7, am fost in viri
Am avut o de spirt. Am gustat putin
din el, m'am uitat la zare, pe el in jos
(informatorul rde bucuros) - zic -
am de Nu mai prinde el pe
mine. No, dincolo 1
Am trecut dincolo, Dincolo ce ?
A scos ghiforul din vale ; o scoate o
pune de partea aia, dincolo. Mai sus ca surloa-
iele de Inalte. o punea de sus. am
umblat duc eu Ucea mare, Incolo.
nu m'am putut duce. dai Intre
nu mai sui. Acolo te lupii te
la cineva, indesat acolo.
am spus ieu : la vale duc. Este o va-
le o vale Noua. Pe valea acela
tebuie duc. Valea aia trebuie fie.
am plecat m'am dus. Dar am ajuns sara. Nu
a fost departe tare, dar a fost mare,
dincolo 1 cufundam pln'aici. Un picior sco-
team, unu intra, Am ajuns, pe
la bechete din Romnia, Bechete.
unu era incuiat unu nu era Incuiat avea
acolo. Am foc, m'am m'am
uscat, am dormit acolo. am plecat la
vale, Am loat-o la vale m'am
dus pe cale, am dat d-o Au fost
oameni la de da n valea Doamnei, lemne.
oamenii aceia i-a apucat acolo, dau
de de oameni. Era pe sub brazi
se Incolo nimic. oameni buni,
dar pe unde fi doar cu airoplanul
v'a scos cineva in sus? asa, nu am oa-
menii. Era un pru plin de lemne, acolo. zic:
trec pe la lemnele alea, zic. trec
de oameni ? Am trecut dincolo
am de oameni. Acum eu am..
de tot s'au dus. Am acolo calabalrcul, -
aici era drum era rost de lume. - ca
duc ori este loc de dormit, ori vin
Am un loc acolo. Erea o tir
de magazioner. Nu mare. O Avea
de cucuruz : la oameni, aici le aducea, cu
caii, acolo ; de acolo, de unde erau,
plecau se duceau de luau de aici. Am
dormit acolo. am plecat. M'am dus
m'am tot dus pe acolo, pe vrful Urma
am prtle de oameni ; da nu se mai
a dat Numai pe nimerite. Am
lemne impllntate, In sus,
pe ylrf acolo am tinut : va fi pe aici. No 1
Am pus ochii pe o departe cit vezi cu
ochii. Musai, musai, : mine, de
pot ajunge la ? aci, pe virf tot
muream i vine un vifor ceva, erea
mare. mi-a opinca din picior am mers
descult de un picior, nu Imi venea nici
stau i duc cum o fi, prin
da duc. s'o tnfierbinta el, piciorul 1
Pe tot am stat m'am Am
obiala m'am nu moartea.
mi-am pus ochii pe la
am ajuns la i ca cum ati venit
acum, am ajuns la Spre Acolo
am dat de urma oamenilor. Oameni au sosit,
au fost vre-o 20 de oameni, unu colo, unu
colo : se urma. Era o a-
un chibrit : a avut ei, acolo.
No 1 acolo, cnd am -stat de m'am ho-
dinit, am luat In urma oamenilor.
erea de trei lupi. Au plecat ei. Cum
a mers oamenii a mers lupii ei.
Am luat eu toporul In cu bold
in acum, ce-o vrea Dumnezeu 1 M'am
dus. Am ajuns. Am de Nu am
mai dat de am dat pe loc negru. duc.
Acum, ca pe acum, numai vine un cioban.
Tot vine cu la deal, Zic: ciobane,
hai dau mna cu tine nu mi-a mai venit
a ctede dau mna cu omu.- Bade, numai singur
7 Zic : numa. - Bine.
Zic: ajung la nchisoare
cum oi ajunge! Nu Hai dormi aici,
este cu oile. Dormi aici pleci
mine, merg devale. m'am ntors
cu el, am dormit acolo, am acolo
am mincat. Dimineata zice: stai aici iuc
mai sus cu apoi viu mergem de
vale. am stat ieu cind a venit. ce
a venit : omule, zice, hai Am pus pe
bubou, am plecat de vale. Cnd am ajuns
In vale, oameni. la arini,
acolo, cu de 3-4 metri le da drumu pe
ducea la nchisoare,
acolo. omu care m'a adus - a fost ajutor
de primar - Simule, ia vin'ncoace. Vine
Uite, vine omu de dincolo. Cum am face
fie mai bine cu el? Tu la
Apoi zice : cum facem? Eu am doi cai; te
pui pe unu, acolo te duci la Pi-
Nu mai aT!J nimeni cu d-ta. Te duci.
- Dar ieu nu am nici-un document la mine. Nu
cumva cineva vre-un
37
spion dau de nevoie. Zice: dar stai
facem almintrelea: mergem la ocol, pe la
- seara domnule
- sllara
- Numai singur vii 7
-Numai.
- Bravo Mai poate tr11cll cineva p11ste
vrf?
- Numai Om nu s11 mai
poate. nu aveam la picioare, nici
eu nu veneam la D-ta.
- Bine. mi le dai mie.
- le dau, acum nu mi mai trebuie.
No, apoi, zic:
- Domnule se mai poate duc cu
omu o juma de sunt oste-
nit
Zice: du-te.
M'am dus la i am dat numai 50 de
bani pe am venit
M'am culcat. Dimineata mi-a hrtii ain
plecat m'am dus. M'am dus la
La m'am dus la sectie, acolo. Am stat
la un plutonier, acolo, trei zile; chiar la el acolo.
Pe m-a chemat la magistrat acolo, cum li
zice 1 a Zice: vii la 12
lac o hrtie te duci unde vrei. Te-o fi muncit?
- M'a muncit, de 0uncit.
- Du-te de-fi ia calabalcul fac hirtiile.
Zic: Dumnezeu te ajute.
Mi-a hirtia, m'a pus la trenu de Cm-
pulung la nu m'am dat jos.
Noroc bun. Att a fost. Am stat trei ani
acolo cind s'a Implinit trei ani, am venit
La m'am pus la oi, ce era fac?
M'am la un boier la plug. D-1 Nicu Cor-
nescu din M'am la plug, am stat
la plug apoi dupii aia, ce a venit ger-
manii pe acolo apoi m'am pus la oi. Duceau
laptele. Aveau vre-o 20 de sUne germanii. Cio-
banii umbla cu oile eu le lnchegam laptele
dam la oameni dam la ei acolo. Tot
tot" am petrecut."
H. H. Stahl
UN IZVOD VRINCEAN DE
LA MOARTE, DIN 1781
Nu avem nici-o asupra ceremo-
niilor de moarte dinainte vreme. Cer-
la teren ne n aspectul contem-
poran al acestor ceremonii, este
38
Intreg ritualul funebru pare a
apartine unul trecut foarte Dovezile
depline lipsesc Socotim de aceia foarte pre ..
informatiile, pe care ni le
un izovd vrlncean.
despre ce este vorba: murind Neculai
ficiorii ginerii lui se pe chel-
tuel!Je In "sunt la moarte,
la grije", trebuie poarte cheltuelile ce-
remonialulul, fii ginerii mortului.
In realitate cei doi fii ai lui Neculal
Ion Toder, au cele mal multe din chel-
tuell, 26 lei din totalul de 30
o In actul pe care 11 se
a se r('partiza povara cheltuelii, ur-
mind ca li se partea acelora dintre
Il se cuvenea, ca vie
ctte lei.
Lista cheltuelllor pe care o
este cit se poate de In lnmor-
de pe acea vreme:
La s'au dat pentru slujbe, 4 lei.
Prescuri, 20 de parale.
Panaghia, 6 parale.
Griu : de 1.50 lei, apoi 60 de ocale, (3 lei)
toamna, 10 ocale (20 parale) pentru
prescuri.
20 ocale (20 parale)
Vin: 70 de parale la lngropare, 4 vedre (4 lei
la grije o (10 parale) a noua zi.
: o de oca (1 leu) o (15
parale),
Vite : O oaie un clrlan (2,50 lei); un ctrlan
(30 parale) a noua zi; o oaie (1,50 lei) un ber-
bec (1 ,50 lei) toamna.
pentru mort: 1 O coti ci oareci
(1 ,5U lei) pentru sucmanul mortului; 10 (pa-
tru de fuior patru de clltiJ pe obraz. O
(20 parale).
de 2 (10 parale)
la 2 10 izmene.
: 4 parale 45 taleri, pe obraz.
La apei : 1 leu.
. Tot ca o la moarte e
plata datoriilor de la cel trecut din
Totalul lor a fost de 6 lei 80 parale.
In ceeace ceremonia propriu a
mortii, putem constata
momente rituale, dealtfel cu cele care
se :
1. mortul se cu sucman
("1 leu pol, 10 cioarecl de i-a\l
SOCJOLOOJE ROMANEASCA
un sucman de I-au Ingropat" "20 parale o
la moarte").
2. Mortului i se punea "pe
obraz". (4 parale 4 taleri "pe obraz" "1 leu
4 parale 11 patru de fuior, patru de
cJlti .,pe obraz").
3. Se da "la
4. Se o de a noua zi. ("o
de vin de a noua zi", ,.1 clrlan de a
noua zi").
5. Se o grljlre a mortului toamna. ("un
berbece toamna o oaie tot toamna, de l-am
grljit").
6. Se purtau prescuri, se serecuste, pa-
naghii pogrlbanil.
7. Se folosea cilratul apei, numitul "izvor"
(1 leu de au apa).
textul complect al izvodului :
IZVOD DE KELTUEALA LA M(O)ARTE TATE
MEU, CINE CE AU DAT.
2 lei pol, la serecuste, pogrlbanie.
1 leu pol, griu.
20 prl 20 oke
1 leu pol 10 cot cioreci, de e-au fekut 1 suk-
man de l'au Jng(r)opat.
20 prl 1 keciul la mo(a)rte.
1 leu de au keral ape.
70 prl vin la tngropare.
2 lei pol 1 oe 1 klrlane.
30 prl 1 kirlan de a noa zi.
1 leu pol 1 berbece, tomn 1 oe tol tomna de
l'am grijit, tot 1 leu pol.
3 lei, 60 oke griu tomna de l'am grijit.
1 leu 1 glumetate de oke de clar.
3 lei, 4 ved vin, la grije.
10 prl, la preskuri.
6 prl panaghie.
4 prl, 45 tal(?), pe obraz.
10 prl 1 ploske vin de a noa zi.
Se se ke au mal dat Ion fiu seu 1 leu
pol pintru tate seu, ke kumnalu meu Ion
ke am avut giudecat Inainte vornicului Staver.
Au mai dat 1 leu pol Toder fiul seu, tot pin
tru tate meu, la datorie, ke bine nene
Ion kumnatu meu.
10 prl skris.
am skris eu erei Mihaiu ku zisa lor a tu
turor.
Eu Toder sin Nekulaiu. Eu Ion brat Todor,
numai noi
(Pe verso
doi frati am keltuit, am dat bani karl fak
26lei pol.
Eu lo(n) zet Nekulaiu.
Eu Sava zet Nekulaiu am fostu fat
Fe(v)rar zile 11 Jet 7289.
1 Ieu pol am dat eu Ion Ia morte
sokre me, de slujbe la
lizibil "20 prl 10 oke griu la
preskur tii am dat tot de ... "}
10 prl 2 pinze au dat Sava zet Nekulaiu
la grope.
60 prl tii tot Sa va au keltuit la Kellman pintru
Poeana lu Stroe prl.
1 leu tii tot Sava, tot keltueal pentru Poeana
lu Stroe s'au gudecat la
20 prl Toder sin Nekulaiu au kel-
tut la F
30 prl Ion 2 pnze la o karte
de de Poeana lu Stroe, au dat.
20 prl 10 oke griu, au dat Vasilake Lepedat
ot zet Nekulau de au purtat
prescurile.
15 prl 1 litre de clar, tii tot Vasilake au dat
la morte sokre me.
1 leu 4 prl 10 pi(n)ze, patru de fuiori
39
patru de au dat Ion Zet Nccula
pe obraz (sic) 10 izmene.
10 prl am mai dat de au purtat preskurile
sokre me.
2 Iei au dat Ion fiu seu de au pletit pe tate
seu de datorii.
(A treia
Se ke n(e)-am skulat ficiori gineri
a lu Ne Nekulaiu (sic) anume Toder
sin Nekulau Ion sin Nekulaiu
eu Vasilake zet Nekulaiu ot Ion
zet Nekulaiu Sava Stroe zet
Nekulaiu n(e}-amsculat n(e}-am soco-
tit ce s'au keltut la morte pirintilor anume
Nekulai (?}
snt la morte, la grije. s'au keltuit
36 lei treizeci o n(e)-am nvoit
noi fr(a)ti care sunt mai sus pe
nu(me). ni s'au de frate kte 6 lei, adike
lei de frate, pe 6 (sic) am intorsu
unu altue. Dar pen acum numai Vaslake au n-
tors lu Toder kumnatu seu, anume lei, parte,
lui. C. D. Constantncscn
H. Stahl).
H. H. Stahl
RECE N Z 11
CINCI SATE DIN ARDEAL de Preot V A-
SILE COSMA Cluj, 1933. - O carte din-
tre acelea care sunt o bucurie
pentru cettori, Pr. Cosma,
cum singur spune. implinind 50 de ani de
rnd pc rnd parohiile din jurul
satului anume Berind,
Sncrai din regiunea Clujului. Intr'o
grea ce-l indurerase la aceast "cel
mai ajutor cea mai mare mngcre mi-au
venit de la fiii mei din toate
satele ce le Ei, cu preotii
lor, s'au rugat pentru mea. Mai
mare n'am de la nimeni.
Drept mi-am propus scriu
monografie, la din negura tre-
cutului uitat, o de lucruri frumoase In
cu aceste sate".
Mai bun mai lucru dect acesta
nici putea o
monogralil'l are In ea ceva <U11
cruci de pomenire de multumire pe cari le
puneau la de drumuri. in
timp, ceva din fntnile pe care tot un
gnd curat le la margine de drum pentru
o monografie este in
timp un pomelnic un monument ridicat tuturor
acelora cari in trecut au luptat s'au
pentru binele satului lor, prin aceasta
un indemn pentru viitor un izvor din care cei
tineri pot puteri noi de Cu att
mai mult cu ct monografia ea este mai
ceeace se cu cartea .Sf. Sale.
cu un caracter istoric foarte pronuntat,
pentru fiecare sat In parte origina
seria de proprietari
prin mna au trecut iobagi ai
acestei de lista iobagilor a jeleri-
lor la diferite date, istoricul bise-
se cte un capi-
tol ,in care ni se moravurile, munca,
folclor11J poporenilor.
40
Cartea deci are un dublu interes. acolo
documente istorice, srguincios adunate de
mare folos, de parte, uneori
cu totul noul, asupra de In
cartea nu o din care
nu culege o foarte de
In linii mari, cam care este
de prin acele Satele toate
au fost pe vremuri mai aproape de un
vechiu drum roman. De curnd au
acele locuri unde plugul mai scoate
la hrburi unelte din vremile romane,
s'au mutat mai la spre dealuri. Casele
oamenilor, pe Intortochiate, sunt din
brne necioplite, cum bisericile cele
vechi erau lucrate.
Casa are o un o odae
Cele mai mari aveau o
pentru feciorul insurat. Dealtfel din acte
se vede era des obiceiul ca locu-
cu fiii lor .,Intr'o Vatra, cu cuptorul
cel mare cu el, a patra
parte din odae. Pe patul,
.,rudariu" cu cuerul
cu blide. Iarna purceii, mieii mai sunt
n cnd e prea frig Portul
locuitorilor s'a corcit In toate satele acestea
obiceiurile par a fi bine De
se mai .,La barburi", peste
sat in prc seara anului nou. Se mai tiu
rile la se se mirii
cu la un dulce un scaun
in ocol. La moarte, in de alte datini cari
par a fi mai une
seceri pe sicriu trecerea celor aproape ai
mortului pe altar n credinta c'o uite
astiel mai repede multe alte asemenea credinte.
Foarte nu deseori este
carea la Sf, Gheorghe a unui In
verde, purtat prin sat cu ,,Snjorzul"
apoi Intr'o verde a unei gazde care
mai mult De asemeni se ma1
a se face intr'o noapte
ciumii" In caz de Jocurile, parte
In parte de unguri.
Autorul monografiei deplnge cu bun cuvnt
stricarea portului, a jocurilor mai ales a mo-
ravurilor. de nelegiuite, pre-
cum datina de a avea numai un copil sunt
In regiune.
pe toti care se de
sociale de la noi mal ales pe aceia cari ei
vor o monografie, cu
SOCI.OLOGIE ROMANEASCA
atentie cartea Cosma, pentru a
de acolo tinuta care se cade
monografistului. Sf. Sa In monografia
nu a cteva articole mai
despre viata despre
despre demografia locului, lntr'un cu-
vnt despre tot ceeace se cere pentru o mono-
grafie cum o concepem noi, ne pare cu att
mai mult cu ct suntem siguri acestea
ar fi fost tot att de bine scrise ca celelalte.
Dar timpul nu este pierdut poate Sf. Sa
va mai bucurie ne mai spue
multe lucruri despre satele pe care le
att de bine.
H. H. Stahl
DOUA MONOGRAFII RIV ALE. -Satul Cerna
din Tulcea, locul de al poetului
nostru Cerna, nu pare a fi un loc de
pentru putinii romini ce se pe acolo.
Bulgarii sunt peste 80%, de curind
la limba lor la in limba
lor. Ba uneori, ctnd prilejul le este bun,
de-adreptul rominilor .
de ce ne faptul in
unde de nu pot fi decit
bruma de romini acolo vor fi
s'au Intimplat se doi autori cari in
an, 1935, au scris cite o monografie a
comunei. E vorba de .,Monografia comunei Cerna"
a d-lui Gheorghe D. Iorgulescu, de
"Monografia satului Cerna, din punct de vedere
static dinamic" de Dumitru D. Necula Ion
Ne pare pilda de
monografiile noastre sociologice nu este intot-
deauna Ne pare nu s'a ajuns
la intelegerea treaba monografiei
nu poate nu trebuie fie prilej de per-
de cu ci numai prin cola-
borare se poate ajunge la scopul ur-
Cit de frumos ar fi fost d-nul Necula,
directorul fi luat nu numai pe
d-1 ci pe d-1 Iorgulescu 1 Planul lu-
lor, se Unele sunt
la inceput a trebuit
fie intre ei un plan de lucru comun, curind
stricat din cine ce motive l De aceia cetirea
acestor nu este Am cu
un cuvint de a meritelor
unui autor de cellalt :
Nu nu e in mea amesteci
este aci vina numai a unuia sau a mai mul-
tora. Dar pe cale, cuvintul nostru
j
SOCIOLOGIE R...QMANEASCA
trage In li pe autori ca,
de dragul muncii culturale pline de
pe care o au de ei, cei romni din
satul acesta dobrogean, la
lucreze cu totii in snul Cultural din
sat, in care doar o parte se
din punct de vedere de
lucru intre cei cari monografii, este de
mare folos. Mai intiu, pe cetito.r ci-
de ori date. Pe autori i
nu mici inutile, cu
mari cheltueli, cnd puteau una
cuprinznd de ori mai mult material.
unirea dintre el ne-ar fi pus la
de constatarea, pe care o facem, a
contraziceri dintre un autor altul.
c.teva pilde. Nu asupra unor mici
nunte, precum de faptul
populatiei cu o unitate, un autor,
existnd un turc in alt autor acest
turc fiind bulgar. Dar nu putem trece cu vederea
ale unor tablouri statistice. De
un autor ne spune suprafata comunei
Cerna este de 6300 de hectare ; altul
este de 6180 hectare. Unul ne sunt
2100 ha orz, 1700 ha porumb, 1200 ha gru, iar
1900 ha orz, 1780 ha porumb
600 ha gru, etc. Nu ar fi fost mai bine ca
ambii autori in comun acord la o
de ade-
? De unde au aceste cifre ? Le-au
copiat din registre oficiale cari anume?
atunci, care este pricina erorii? Sau este
un calcul de ei, bage de
intr'un trziu o
nu se poate face de singurateci, ci numai
In colaborare. In de ne vedem
nu in nici o monografie, nici
pe ele anulndu-se reciproc.
in ciuda acestor contraziceri, care iau
uneori un caracter polemic precum
de atuncea cnd un autor o foto-
grafie ca "Portul national din Cerna", iar
lalt se publice o fotografie cu
port national din Cerna", sunt multe
lucruri interesante de aflat despre acest sat.
Ne-ar fi foarte bine cei trei autori
Intr'o lucrare ar fi republica! sistematic
studiile d-lui Gavril Cuatu, ceva mai vechi,
dar att de interesante. Poate este prea
trziu ca acest lucru se mai acnm. Cu
att mai trist intelegerea nu a fost cu
pentru toti de la inceput.
41
o In studiile de monografie:
despre sate, tare bine ar fi autorii nu s'ar
apuca teorii generali! D-nii Dumitru Ne-
cula Ion au cetit, sau
au auzit, ceva de sistemul d-lui Prof. Gusti. De-
seori terminologia precum
de n capitolul politico-admi-
nistrative". Dar domniile-lor nu au luat ntreg
sistemul, ceeace desigur, socotesc
este mai bine, erau in drept ci I-au in-
locuit cu un sistem sociologic propriu. Monogra-
fia lor este n statica
satului Cerna dinamica satului Cerna. Sociolo-
gie sunt luate de
autori nu in sensul clasic al cuvntului, pre-
cum de 1-a determinat Auguste Comte, ci
ntr'un sens original, anume: "statica unui sat
cuprinde: viata locuitorilor
satului n diferite timpuri sufletul sa-
tului". Ar fi vorba de o anatomie a
In ce ne ne este cu vedem
cum ar putea evolutia satului fie n
statica satului. Tot ne este cu
intelegem cum prin "dinamica socio-
logice" (corect ar trebui spus sociale) "se
defilarea fenomenelor sociale prin fata
cetitorilor, ca raza de printr'un calei-
doscop, filmnd in felul acesta fotografiile ana-
tomice prinse in studiul staticei a satului descris",
cu att mai mult cu ct autor(!! pen-
tru "a caracteriza unui sat", ceeace
ne spunem este un gnd luat din
sistemul de sociologie al profesorului Gusti, care
are rost dect numai in snul acestui sistem,
"se cere imperios un studiu asupra fenomenelor
lui de ordin: economic, politic, spiritual, juridic
administrativ ; acestea fiind aparatele de loco-
simtire, nutrire, respiratie
intrupa te in publice ale acestui sat".
nu este
nici in cuprinsul
O a doua deci, avem de tras din
studiul acestor monografii : ln de
pe care o fac atunci cnd
in loc se fac
din monografie un obiect de rivalitate, mai este
una de care trebue se : impro-
vizarea de teorii sociologice, de nici un te-
meiu din simpla de a lua ochii lumii.
Nu mai vorbim de stilul autorilor de-
seori de dorit.
Un cuvnt bun, de pentru pre-
fata de Pr. Prof. Anghel Constantinescu,
42
att de pentru treaba ce
a fi pentru munca
Inainte de cuminte ca
exprimare ca
H. H. Stahl
BULETINUL LABORATORUL VI DE
- Volumul al treilea al bu-
letinului linguistic publicat In limba de
Laboratorul de dela Fa-
cultatea de litere din (Bulletin lingui-
stique, publie par A. Rosetti voi. III, 1935. Paris
libralrie E Droz, .,Cultura Na-
are, cele anterioare, un prim
articol de (Sur la theorie de la
syllabe, p. 5-14) n care Dl A. Rosetti ne o
privire de ansamblu asupra teoriei silabii
ceace apare definitiv din
problemei. Pentru a prezenta problema In an-
samblul ei, Dl A. Rosetti o din triplu
punct de vedere: fiziologic, fizic psihologic.
Fiziologic .,c'est aux traces du souffle expire,
recueilli l'interieur et la sortie de la bouche,
et au travail des muscles respiratoires qu'il faut
s'adresser pour delimiter la syllabe" (p. 8-9),
elementul constant al silabei este aerul.
Definirea silabei trebue deci pe actul
iar delimitarea ei pe trecerea dela
implosie la explosie. (F. de Saussure)
Delimitarea silabe! In punctul de dintre
cele nu presupune
identificarea silabe! cu grupul ritmic deci nici
punctul culminant al energiei muscu-
lare; un grup ritmic putnd contine silabe'
In definirea silabe! din punct de vedere fizic'
rolul tl are elementul sonor. Acustic
sllaba este .,un element sonor Intre depre-
slunl de sonoritate" (p. 11). Elementul sonor
sau calitatea de sono-
ritate care valoare silabe!, tot dela
curentul de aer, (1. Alumsky) deci pentru
realizarea a silabe! esential perma-
nent este tot curentul de aer.
silaba astfel din punct de
fiziologic fizic, este o realitate
ne-o comun identic pe care membrii
linguistice n au pentru de-
limitarea silabelor. Psihologic, pe tendinta
de grupare ce conduce organice,
sllaba este .,le groupe rythmique le plus
petit du langage" (de Groat p. 13).
de la
fo_ue.tica J?l A. aduce una nu
mai putin la fonetica dn-
du-ne analiza istoria vocalelor ,
(Contributions l'analyse physiologique et
I'histolre des voyelles roumalnes et . p.
85-112).
Fiziologia vocalelor a fost la
noi de Iosif Popovici. La rezultatele
acestuia Dl A. Rosetti rezul-
tatele de D-sa cu ajutorul
roentgenogramelor, definind fiziologic pe ca
.,une voyelle posterieure mediale ouverte" iar pe
ca .,une voyelle posterieure fermee" (p 92).
Definirea este de rezultatele
analisei cauzelor istorice care au dat vocalele
In limba acestea fiind fie trecerea
a lui a e la fie influente asimila-
toare exercitate de alte sunete ale silabe
cari au produs de timbru.
lntr'un alt articol cu Dl A. Graur,
Dl A. Rosetti reia problema grupurilor lat. CT
CS in limba (Sur le traitement des grou-
pes lat. GT et CS, en roumain. p. 64-84) revizuind
teoriile emise acum asupra acestor
grupuri In romanica
teoriilor neogramatice noi izvorte din
linguistice moderne dintr'o In
a istoriei culturale a unei
limbi. Tratarea grupului lat. C TIn limbile roma-
nice nu coincide dect partial cu acea a grupu-
lui lat. C S. In grupul lat. C T este re-
prezentat prin pt pe cnd grupul lat C S dato-
prin s. Cele cteva cuvinte In cari
lat. C S e reprezentat prin ps dr. ar.
lrapsin ar. toapsec, se printr'o reactiune
a gramaticilor latini contra
prin refacerea grupului cu
In locul ocluslvei palatale.
Grupul lat. C T reprezentat In prin pt
iar In prin /s schimbarea
prin lui din uzul curent refacerea lui
prin Inlocuirea oclusivei prepalatale printr'o oclu-

Toate aceste s'au putut produce
fie nevoe de sunete intermediare.
Flexiunea perfectului lat. C S In ro-
prin s este ea o pentru asimi-
larea grupului lat. C S trecerea lui la s.
Dl A. Graor in ,.Notes sur les diphtongues en
roumain" (p. 15-53} diftongii cu i u
In toate formele lor de realizare diftongii In
ea, eo, oa insistnd asupra
specifice In diftongi, a limbii romne. Analiza
a (iiftongilor D-lui A; Graur putinta.
,
pe expunerea' a
problemei, mai multe fapte din istoria sunetelor
explice existenta unor dublete fonetice In
limba
Tot Dl A. Graur se de morfonemul
de generalizarea lui ca semn al pluralului
la verbe. (Une nouvelle marque de pluriel dans
la flexion verbale roumaine, et facultatifs
p. 179-185) Servind In sec. XVI ca semn al pers.
3. plural la perfectul simplu, s'a aplicat la
inceput numai pers. 1 2 plural pentru a evita
o confusie cu singularul. De aci a devenit
semnul pluralului verbal oridecteori o confusie
se putea ivi intre formele pluralului cele ale
singularului. Azi el tinde se generalizeze dnd
forme ca acelea considerate vulgare :
Paralel cu generalizare a
morfonemului In flexiunea a verbelor
avem un facultativ cunoscut dialectal in
alte flexiuni verbale, avnd
servind ca semn expresiv.
Cuvintelor bunghi, zbanghiu, chili-
mandros, ehi/ornan, haraiman, halaripu, mucles
D-1 A. Graur le originea
li din iar rom. guraliv prin
analogie cu bulg. govolliv. (Notes sur .,]es mots
tslganes en roumain" p. 185-187)
D-1 I. Byck o explicare pentru
formele de imperativ
(Sur l'lmperatif en roumain p. 54-64 :), se
de de conjugare de tipul a !ace-a
(: Sur les changements de conjugaison en rou-
main. pJ 188-189 :) de alternanta d/z. (: L'alter-
nance d/z p. 189-190 :).
Din anchetele dialectologice ale Laboratoru-
lui de D-1 D. pu-
pe cea de Domnia-Sa in de
sus jud. Huniedoara. ( : Enquetes llnguistiques
du laboratoire de phonetique experimentale de
la faculte de lettres de Bucarest III. de
sus (d Hunedoara) p. 113-181)
pc baza a chestionare cu com-
pletare de material adunat cu ajutorul fonogra-
fului, ancheta D-lui D. aduce material
pentru dialectologiei romne.
numai D-sa ample
asupra informatorilor alege
informatorii dupe .anumite norme sociologice in-
trebuintate mai inainte in monografice
ale lnstitutnlui social romn, nu in-
deajuns datele
de una asupra D-lui
A.U. Lombar4: La prQnonciat!Qn ljpp-
: .......
43
sala 1935 alta asupra Istoriza na
ezik Sofia 1934 a lui B. Conev, Incheie volumul.
Mihai Pop
ANUARUL ARHIVE! DE FOLKLOR, III, PU:-
BLICAT DE 1. MUSLEA (AC, ROM, BUC.1935).
- Al volum al oficiului autoriza! de
folklor romn, cuprinde
studii texte, care Anua-
rului d-lui asupra
lolklorice a lui I. Bianu care inregistrea-
puternice interesul ce in
sufletul fiului de din acel de pe
Trnave, l a auzul unei doine ori a unei balade
cum reese in special din
lui, articolul d-lui I. Diaconu, Psiho-
logie in care aduce In
una dintre problemele cele mai interesante ale
populare. E vorba de mult
tuta a poesiei populare care a atras
multor Comentnd stadiul
conclusiilor In occidentale prin
lui O. Bockel. O. Achcll, E. Wechsler L. Uvy-
Bruhl precum etnopsihologia lui W. Wundt
asupra aspectului
ca prim element al substratului autentic In poesia
demonstrat recunoscut prin studiile
d-lui N. Densusianu, d. Diaconu
pe d-l or Cancel
Papahagi, singurele care au pornit din
fenomenului literar popular In lui ini-
au incercat lumineze procesul ivirii
unul motiv poetic popular circulatia lui. Con-
chisnd ., ideile lui Papahagi de o
adesea nu In miezul
psihologiei populare", d. I. Diaconu se
d-lui Cancel "ii revine
meritul de a fi incercat o In
acest sens".
Problema de d. Cancel, orientat de
documentatele studii ale lui M. Murko cu privire
la poesiei popnlare din Bosnia
Herzegovina este ,,In
de d. D. care din examinarea faptelor crede
.,elaborarea este un aspect specific
grup autorul se aci
credem chestiunea nu
poate fi Avem nevoe de un
de monografii asupra talentelor in
satele noastre, . de studii ps,ihologice, biologice
sociale ale indivizilor creatori actuali, pentru a
stal}ili primei /ormll
44
de gdnd u:pruie, iar cu trecerea In
domeniul variaU!Ie simultane or
succesive ale motivului - pentru a vedea
valoarea poesiei ori scade calitativ, prin
sa, lucru care cu toate pretioasele
ale d-Ior Cancel Diaconu, va mai
trebui cndva reluat.
In seria de material folkloric, a
Arhive! de Folklor, d. Emil Petrovici n Folklor
din valea ne rezulta-
tul anchetei sale, interesant mai ales sub raportul
doine! al descntecelor. Ne surprinde
planul cam defectuos al expunerii d-lui P. In
special introducerea asupra graiu-
lui chiar in ordinea: Folklorul (balada, doina
practicile magice, desclntecele)
Graiul, Obiceiurile (Ia la la
etc ... ).
Cunoscutul istoriograf medical d. Dr. Valeriu
V. Bologa o a
Visum reperlum Anatomico-chirurgicum (1784), a
chirurgului Georg Tallar, In
.,despre vampirii populare
de .,moroi", boalele provocate de
ei In mentalitatea poporului explicarea lor

D-1 1. reia, n parte, comentariile
privitoare la variantele ale snoavei
femeia lnregistrnd 21, ln
toate deci 43 de variante, care aria geo-
expansiunea motivului pe teritoriul
romnesc.
Volumul se cu o la bi-
bliografia studiilor culegerilor de folklor
privitoare la romnii din Basarabia popoarele
conlocuitoare publicate in d-lui
P. V. cu Bibliografia folklorului
romnesc pe anii 1933-1934 li se
un Raport Anual (1933-33) un scurt .,resume
des articles".
1. C. Cazan
A. GOROVEI : NOTIUNI DE FOLKLOR (Buc.
C. R., 74 p., 30 lei). - d-lui Gorovei
cred este de a marele public, profan
!n chestiune, despre elementare
ale Folklorului. Numai astfel se titlul
cuprinsul in care sunt expuse n
parte idei pe care, cine-I pe d. Gorovei,
nu le poate socoti dect o repetare a celor ce
a spus alte ori. cu care D-sa, are
dreptul se drept
in acest sens. In graba sa a dat
la este
destul de explicabil te Intrebi de ce tocmai
un folklorist consacrat ne dea numai un frag-
ment, care nu In Intregime pe cei care
vor se initieze in tainele poporului ?
aceste asupra
folklorului, cu att mai mult cu ct 1a noi, dela
.,Folklorul. Cum trebue Inteles". (Buc. 1910), de
d. O. - de deschidere la Fa-
cultatea de Litere- nu s'a scris o carte de pri-
vire asupra chestiuni!, de reco-
mandat.
1. C. Cazan
ALEXANDRU EM. LAHOV ARY: AMINTIRI
DIPLOMATICE, (1902-1906; 1906-1908).-
Domnul Alexandru Em. Lahovary a avut un gnd
bun atunci cnd s'a publice lntlle
amintiri dintr'o diplo-
Mi se pare un lntiu indemn a fost
la Moscova a attor documente din
arhiva Ministerului nostru de Externe, din care,
cteva D-nia sa era singurul care avea co-
pii. documentele Incep se dar
noi cu acest folos. Cel care servise pa-
truzeci de ani Statul, voise a doua
zi un serviciu.
nalt, pe care il are.
Amintirile publicate In una de
67 de pagini, In 1935, alta de 44,
In 1936, ca extrase din .,Revista Fundatiilor
Regale", cuprind activitatea de ministru plenipo-
a autorului lor dela 1902 la 1906,
la Constantinopol, dela 1906 la 1908, Ia
Viena. Ele sunt scrise cu supra-
vegherea de sine cerute de un material totdeauna
cnd pot fi nu lip-
sesc. Anecdota apare, de cte ori ea poate
mai bine In un fapt sau un om. Se
simte totul a fost cernut cu Scrisul
e de istorie fosforescent nu de scn-
tei literare, ci de aluzii presupuneri. EI curge,
Intr'o de sine.
Trecerea pe la Constantinopol a d-lui Laho-
vary se prin care a dus la
romne din Turcia,
prin Iradeaua dela 9 Maiu 1905.
Era tocmai in anii cnd Macedonia se acoperea
de foc de snge, antartilor greci
comitagiilor bulgari. unui suflet na-
in aromni, de
Averchie Ja 1862, cel care venise la
sub Cuza ca lupte pentru drepturile
rilor greci dela Muntele Atos, se
lntorsese ca Romn,
adusese acestora mal multe neajunsuri dect fo-
loase. unei de drept. pentru o
Inainte In conglomeratul
al insemna o
reinviere a unei ramuri
dar pierdute sub valul istoriei, a neamului nostru.
in fazele ei, a acestei di-
plomatice, este de un viu felurit interes. Din
punct de vedere tehnic, ni se aci o
cu cele trei trepte, des-
fncheere, de de
Toate firele sunt chiar
cele mai pentruca se
face. Din punct de vedere al moravurilor,
la lntloire de lumi, de care de o
tate de secol .ne-am tot nu dela
paginile lui Ion Ghlca, ceva mai colorat mai
miezos. Turcia se aci, ca Intr'o vl-
cu tot ce aducea pe propriul rug, amin-
tiri de mai ales putregaiurl de deca-

La Viena, cu totul intr'un alt mediu, ne
In ajun de mari Apropi-
erea de Iosif este tot de tngrijitoare,
pentru oamenii pe cari el fi conduce, ca
apropierea de Abdul Hamid. Ceeace dincolo
diplomatul se silise izbutise pentru
Romnii macedoneni, in Austria, in forme
potrivite altor pentru Ro-
mnii indoitei monarhii. Episodul ca-
pelei romne din Viena, rezemndu-se mai ales
pe Bucovineni, e plin de. Parentezele
de tot felul, legate destul de strns de mi-
siunea ca a
din 1907, sau aceea a aparitiei turbu-
nervoase la Dimitrie Sturdza, sau aceea
a pe tronul Bulgariei, impins de prin-
cipesa Clementlna de Coburg, o
a lui Ferdinand, vremea cu
caracteristice. In paginile din ln-
chinate lui Isvolsky Bosniei Her-
se aud ca tunete pre-
vestitoare ale cari aveau vie.
e o care rnd pe rnd pe
diplomat pe la toate vetrele de foc ale Europei.
Constantinopol Viena, d-1 Alexandru
Em. Lahovary e numit ministru la Paris, unde
s'a tn timpul Amintirile de
acum nu sunt dect un prolog pentru marea
care se Le cu
dare pe celelalte.
. 45
.,Revista Culturale" are un mare
merit a descoperit a publicat aceste docu-
mente. Ea e datoare le provoace, dad se vor
pe cele Poate In
de valoare in sine, Amintirile d-Iui Laho-
vary vor strni alte condee, sau pe
torii vreunor arhive de familie, ca avem in
acea de memorii, care ne lip-
att de mult. Attea din actele oficiale,
din istoria ca din istoria tuturor po-
poarelor, reci schematice carnea
pe care le-o dau de
attea ori gndul fie publicate, sau amin-
tirile, cu epocii, ale contimpo-
ranilor. de ele istoria chiar cea mai
se face tot mai mai vioi-
ciune. tocmai un popor, cel In
lui anecdotist la
care se face ddmuitor circumspect,
punnd de cte cincizeci de ani dela
moarte pentru publicarea memoriilor oamenilor
lui mari, tocmai att ct nu mai
tepte atunci nicio luare aminte.
Amintirile d-lui Lahovary trag un drum, pe
care ar trebui intlnim semeni, In fo-
losul vremii noastre. Istoria Rom-
niei s'ar cu noui lsvoare.
Emanoi/ Bncufa
DIE INTERNATIONALE ERFORSCHUNG DER
DONAU ALS PRODUKTIONSGEBIET. (Acade-
mia 1936).- Buletinul
a Academiei romne lucrare con-
a d-lui Gr. Antipa, in cu o pro-
in care zac attea interese de ro-
iar d-nia sa e de ani, incep
fie, tem, mai mult de patruzeci, un recunos-
cut maestru 1 "Cercetarea a Du-
ca de productie".
Lucrarea a din deie-
gatului romn de .,Comisia pentru
cercetarea a la Viena,
la 4 Septembrie 1935, la chemarea Curatoriului
hidrobiologice. Comisia e
din cei mai de ai statelor
riverane. Personalitatea d-lui Antipa ca vechiu
ihtiolog piscicultor, administrator
cnd a trebuit, om de stat, era prea cu-
de pentruca lucrarea s'o fi putut
face altcineva. Cinstea l-a ajuns in lntiul rnd
pe omul de romn, dar in
tara.
46
Problema, care trece pe dinaintea tn
cele cteva pagini, mai mult tn propuneri
schematice de plan de lucru, este
mai de ct ar s'o simpla ei
enuntare. Este ca fluviul pe care vrea
se peste malurile naturale,
rodind multe vecine. Dela o
ea se curnd
In sociale politice. tn
unui stat de basin geografic, intins de 817.000
de kilometri care pe plaiu-
rile lui, opt popoare le prin
mari interese comune. Peste administra-
tive politice, adesea tn de
se unitate
cu un orizont de pace de colaborare. Oamenii
de sunt tntil ei Nicio mirare
vedem la lucru.
Partea lntia componentele problemei:
Care este propiu vorbind de
Intinderea,
naturale : care sunt factorii naturali,
teren,
rea climatici, vegetatie: care
elementele naturale, de izvoare de pre-
pru, pat de fluviu, de
mai departe.
Partea a doua, mai de
S(JtJOLOtiiE ROMANEASCA
mai mult de organizare de cercetare, ia multe
din cu care putea sperie partea
intia. Ea ceeace s'a se
se marile ale viitorului: Intre-
gul basin, ape uscaturi, e un de pro-
ductie unitar, apele din ajung un
factor de productie pentru numai
ce prin izvoare,
de aluviuni, ca de
In albia cea mare a fluviului, altele

In partea a treia pot fi ca o Jncheere firea-
factorii productiei. pe toate
aceste fapte putem fixa, exact ca In
norme de exploatare un plan general de lm-
Statele riverane trebue numai se
Imparti( sarcina cea mare, Intre
diferitele lor de Ele trebue
Infiinteze o "comisie pentru ex-
plorarea a care pro-
gramul de lucru mijloacele de
aducere a lui la Indeplinire.
Academia a luat Inaintea semenelor
din vecine, In acest memoriu
priceperii d-lui Gr. Antipa,
tributul el In aur.
Emanoil Bucufa
INSEMNARI
Echipe in satele din
Transilvania.
Intre Ungurii din Transilvania un cu-
rent destul de puternic, e vorba mai cu
de tineret, de Sat. Oamenii
acestui curent au descoperit de mai ani acti-
vitatea monografiei a Institutului Social Romn
au s'o cel putin tn publi-
catiile lui. cel mare din Arhiva,
Inchinat monografiei sociologice, n'a fost
cu mai dect la Cluj, In
anumite cercuri
Nu era dect firesc atunci ca o luare aminte
asemenea arate oameni
Culturale Principele Carol n deo-
sebi echipelor Dovada o aduce ziarul
lor "Bukaresti Lapok".
Autorul articolului a fost martor la ceeace
a tn 1935 echipa din satul de
pe din Arad. El s'a des-
tul de bine, despre scopuri mijloace
despre metoda de lucru. Imaginea pe care o
e vioae aproape In totul :
Carol" alege In fiecare an pe cei
mai buni face din ei grupuri pe care
le trimite la sate. satelor cercetate de
studenti In fiecare an. Anul acesta un
grup de 16 a venit In satul
din Arad. Grupul trei ani dea-
rndul cte trei luni In sat In acest
trebue schimbe viata. Membrii echipei sunt
numai studenti din ultimul an. Pe ei se
medici veterinari, agronomi, sta-
tisticieni, de obiceiu cte o ma-
care pe Medicii
pe locuitori, le dau medicamente
la s'a
ajuns un record, In 50 de zile s'au
tat 800 de bolnavi. Veterinari! grajdu-
rile, date statistice gratuit vi-
tele bolnave ale Agronomii ies cu
ranii la cmp dau sfaturi la locului".
descrierea cu pe care
noi le foarte bine. La au-
torul pune Intrebarea nu s'ar putea
tercala in actiunea aceasta unguri,
tnti, satele din Transilvania
ca toate satele din al doilea, pen-
viata satelor ardelene nu s'ar
putea satelor
D-1 Tiberiu Molnar, care scrie acest
articol, lnchee cu .,Con-
publice maghiare deter-
mine pe d-1 profesor Gusti pasul acesta
colllboreze cu el ln acest domeniu".
Lucrul, din punct de vedere tehnic, n'ar fi
chiar cu unguri,
de criterii ca
ar trebui ia parte la cursu-
rile de echipieri. alegerea
datelor, din fiecare ar trebui
parte cel un student romn ardelean, care

stabili acele analogii Intre satele
amintite de articol. De altminteri, stu-
denti unguri s'au acum n echipele
noastre, eari au lucrat cu ele In
sate
Din multele scrisori pe care le-am primit In
cu lntiu al revistei
noastre, desprindem cteva cari, prin
lor, fie cunoscute judecate de
toti cetitorii Astfel, din partea d-lui George
Marinesc:u, profesor de limba la
din Cmpulung-Muscel, primim :
.,Prea stimate domnule Profesor! Rndurile
acestea sunt urmarea D-v,
prin Radio revista de .,Sociologie Rom-

De vre-o trei ani colind cu elevii norma-
de la Cmpulung satele muscelene,
rind un indoit scop : a) o
pentru b) o a elevilor n rea-
deci o pentru rostul lor
de mai trziu deobiceiu la cer-
curile culturale
Metoda : 1) participarea
la slujba corul elevilor
47
surile liturgice. 2)
Program : partea 1: o cuvntare n
cu nevoile practice ale gospodarilor
Partea II : program recreativ: lecturi,

Cu incepere de 23 lan. c., vom
experimenta un sistem de biblioteci ambulante.
In cadrul vom preda satului, pentru
30 de zile, un cu 70-80 de
volume, alese. Voi prezenta prin
cte o caracterizare
dori ne oprim aici. Am trecut
prin multe sate. Am amintiri peste tot.
n'a o njghebare care
polarizeze interesul pentru asemenea
De aceea, ne-am gndit ca la 23 lan.
c. punem bazele unui Cultural la
Satul acesta e numai la 7 km de
Cmpulung; echipa s'ar putea ingriji
de aproape de soarta Am putea
face din el un model ar folosi
satul, dar La ei gndesc n
deosebi, le punem n o realitate,
din propria lor in cadrul
Ar fi cu totul altceva dect actuala teorie re-
cu care-i trimetem n

Gndul de a noui metode de lucru cu
elevii mei pe social-cultural, mi-a
mereu mintea. A devenit o obsesie
cuvntarea D-vs la Radio cu care
inaugurat seria n cu
munca Echipelor s'a reactualizat
prin chemarea din revista .,Sociologie Rom-
ultima cuvntare de la Radio.
vrea incep prin
cum n'am nicio n
in de dreapta bunul
rog a-mi trimite material do-
cumentar, necesar
unui asemenea seama de data
23. II. 936.
Socotesc de asemenea de cel mai mare
folos, n metodele de
cercetare a de sat.
D-vs' gndul meu, eu putea
organiza pentru vara viitoare, o grupii de elevi
cu cari ne unei eventuale echipe
muscelene.
In acest caz ne-ar trebui n
material informativ.
am introdus n el. VIII citi1ea
revistei de .,Sociologie
48
Cu cea mai considerafie,' ss. George
Marinescu."
Am afirmat intotdeauna valoarea
a monografiilor sociologice nu se
poate un gnd mai cuminte dect acesta, ca vii-
torii ai satelor, de pe
de profesorii
lor, chipul in care pot fi cunoscute rea-
sociale ale satului precum tehnica de
Suntem siguri incercarea d-lui
Marinescu va fi de roade, cum tot
astfel s'a dovedit cu alte prilejuri. Zilele acestea
am avut unei vizite la
,.Principele Carol" la de lucru a
Echipelor noastre, de din
sub conducerea d-lui director
Iancu. Dnsul ne spunea tot astfel
cu n snul Cultural
din sat. Aci fn un ade-
laborator de lucru unei
active, pentru munca pe care o
vor avea de mai tr:ziu.
Fie ca pilda acestora
in
O scrisoare ne de la un bun
romn din Iugoslavia. Gheorghe Ionescu,
tor in Alibunar :
,.Stimate Domnule Profesor ! Subsemnatul
Gheorghe Ionescu, la
din Alibunar Dunuvsca Banovina. Iu-
Roslavia, exponentul
romni de pe aceste meleaguri, cu onoare
rog a trimite pe adresa mea ne-
pretuita D-v .,Sociologie
care prin aceste locuri
respectuos
de sute de mii de ori, n numele
de aici, ss. Gheorghe Ionescu,
12. II. 1936.
Ne-ar bucura foarte mult printre
romni din Iugoslavia s'ar afla vre-o
care ne pe modelul
celor publicate in despre
de acolo.
.,Cercul in Sociologie" dela Fa-
cultatea de filosofie litere, a din
in anul acesta, la
unui dictionar sociologic la intocmirea unui
bibliografic, al tuturor de socio-
logie, in bibliotecile publice din Bucu-

cari vor li recenzate :
NICOLAE : asupra
agriculturii (lns(itutul
de Agronomice al Romniei : Metode,
Rapoarte, Anchete. No. 16., 132 pg .
.
MAXIME LEROY : Introductiou a l'art de gou-
verner. (Bibliotheque constitutionelle et parle-
mentaire contemporaine. VII. 218 pq., Pari .
Librairie du Recueil Sirey. 1935).
ROGER BASTIDE : Elements de Sociologie re-
Hgieuse. (Collection Armand Colin, Section de
Philosophie. 204 pg., Paris 1935).
Dr. KARL-FRIEDRICH SCHRIEBER: Die Reichs-
kulturkammer. Organisation und Ziele der
deutschen KJ1lturpolitik. (84 pg . Berlin, Jun-
ker und Diinnhaupt Verlag).
JULIUS F. HECKER, Ph. D. : Russian Sociology
a contribution to the History o.f Sociologica!
Thought and Theory. (314 pg. , Chapman &
Hell Ltd. London}.
C. LUTHER FRY: The Technique of Social In-
vestigation. (Publishers Harper&Brothers, New-
York and London, 315 pg.).
LUIGI BELLINI: Saggio di una teoria generale
delia volume primo: La morfologia
sociale, volume secondo : La dinamica sociale.
(Biblioteca dell'unione catto/ica per le scienze
sociali, Milano, Societti editrice ., Vita e pen-
siero").
FELIX KRUEGER: Zur Psychologie der Gemein-
schaft. Sonderabdruck aus: Bericht iiber den
XIV. Kongress der Deutschen Gesellschaft fiir
Psychologie in Tiibingen. Jena, Verlag von
Gustav Fischer. 1935}.
SOCIOLOGIE FEBRUARIE 1936 ANUL 1, No. 2.
INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN
BIBLIOTECA DE SOCIOLOGIE.
I P 0 L I T I C Director: D. GUSTI
A. STUDII
D. GUSTI: SOCIOLOGIA MILITANS, Introducere n Socio-
logia Pretul 300 Lei.
TRAIAN HERSENI: REALITATEA Incercare de
ontologie Pretul 80 Lei.
B. MONOGRAFIA
TRAIAN HERSENI: TEORIA MONOGRAFIEI SOCIOLO-
GICE, cu un studiu introductiv: MONOGRAFIA
A SOCIALE de D. GUSTI. Pretul 80 Lei.
H. H. STAHL: TEHNICA MONOGRAFIEI SOCIOLOGICE.
Pretul 80 Lei
C. TEXTE TRADUCERI :
1. K AN T: C R I TIC A R A UNII P R A C TIC E
Traducere de Dumitru Cristian Raul PretullOU Lei
ARHIVA PENTRU REFORMA
Organ al Institutului Social Romn al Internationale
a Institutelor de Sociologie - Director: D. GUSTI
Abonamentul anual 350 Lei.
epuizate, cari vor fi
NOUA A ROMNIEI SI NOUILE EUROPENE
23 prelegeri publice organizate de 1. S. R. tn 1921-1922
textul nouilor europene. Un volum de
560 pg., Legat 250 lei.
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
19 prelegeri publice organizate de 1. S. R. tn 1922-1923.
Un volum de 303 pg., legat, 200 lei.
POLITICA A ROMNIEI
20 prelegeri publice organizate de !. S. R. tn 1923-1924
documente tn limba tratate de pace,
Un volum de peste 700 pg., legat 300 lei.
POLITICA CULTURII
25 prelegeri publice organizate de 1. S. R. tn 1927-1928,
cu o de documente legiuiri sociale din
Un volum legat de 258 pg., 250 lei.
Se dela principalele dela "OFICIUL DE Str. Carol, 26
1 nstitutul de arte grafice
" Tiparul Universitar"
str. Elie Radu 6
15 Lei

Sociologie Românească, Nr. 2, 1936

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Sociologie Românească, Nr. 2, 1936

Încărcat de

Drepturi de autor:

SOCIOLOG,IE

S-ar putea să vă placă și