FLORIN TUDOSE CATALINA TUDOSE ABORDAREA PACIENTULULIN PSIHIATRIE GHID DE LUCRARI PRACTICE INF OYtediea 2002Descrieres CIP a Bibliotecii Nationale TUDOSE, FLORIN [Abordarea pacientulul in psihlatrie: ghid de trai practice/Florin Tudose, Catalina Tudose, -Bucu'et, Infomedia, 2002 p.iom Bibiogt. ISBN 973-9394.809 |. Tudese, Catatina 616.89 ©2002 - INFOMEDICA s.1. ‘Abordarea pacientului in psihiatrie: ghid de lucrari practice - Florin Tudose, Catalina Tudose ISBN: 973-9394-80-9 Toate drepturile rezervate Editurli INFOMEDICA. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiaté ‘8rd permisiunea scrisd a Edituri INFOMEDICA. Drepturile de distributie in strainatate aparin in exclusivitate editur Copyright ©2002 by INFOMEDICA s.r. All rights reserved. ‘Aparut 2002 Prezentarea grafic’ a coperti apartine irinei Crvat, Tehnoredactare computerizata Editura INFOMEDICA Tipar realizat de INFOMEDICA s.r. Editura INFOMEDICA Bucuresti $08, Panduti 35, Bl. P18, So. A, Ap. 39-34, sector 5 Tel./Fax: 01/410,04.10; 410.53.08; 410.61.63 ® Dediotim aceasta carte memoriei maestrilor nostri Conf. Dr. George Constantinescu si Prof. Dr. Doc. Vasile Predescu stréluciti reprezentanti ai psiniatriei clinice romanesti,INTFODUCERE Lucrarea de fat incearc’ s& prezinte nofiuni care s& faciliteze intelegerea si abordarea practicd a tulburérilor psiniatrice si problemelor psihologice cu care medicul de orice specialitate se intalnaste in actvitatea Curent’. Ele vin s8 completeze cursul de psiniatrie oferind ghidul practic care si il facd pe acesta operafionel, Sunt prezentate acele date si proceduri cere si-au c&stigat prin validarea de cdtre proba timpului dreptul de a consttui un bagaj de cunostinte care SA insufle tandrului medic inerederea in capacitatea lui de actune profesionala. Peihiatria este ramura medicinit ale c&rei obiective sunt recunoas- {erea, tralamentul si preventia boiilor §tuiburénior mintale, Termeni a fost creat de medicul german J.C.REIL, la inceputul secolul XIX si igi afld etimologia in cuvintele grecesti nowyne- spirit si yarpixe- puterea de a vindeca. Ramura relativ noud in aria preocuparilor medicale, psihiatria modems $-a impus perseverent si continuu ajungénd sa fie, in uitimile decenii, in multe {8° ale lumi, specialitatea secund’ (dupé medicina intema), Tulburdtile mintale afecteazé comportamentul individual in toate dimensiunile sale, modul de reflectare a realitSti precum si integrarea so- cial a fiecdrui individ. Locul pe care sénatatea mintala il ocupa intre vato- file societati contemporane a devenit tot mai mare si de aceea importante sociald a psihiatriei a crescut enorm in uitimii ani Cémaul de actiune al psihiatriei s-a diversificat si s-a extins aparand subspecialtai, cum ar fi: psihiatria copilului si adolescentului, gerontopsi- hiatria, psihietria militar, psihiatria medico-legala, etc. JA wsle consideraté 0 problema de sdnatate publica dlintre cole mai importante datorité frecventei pe care tulbur&rile psihice le au in popuatie $i costurilor extrem de ridicate pe care tratamentul $i incapacitatea temporaré de munca le genereazé. in practica curenta statistcile arata c& 20-25% din pacientii medicu- lui de familie au tulburéri psihiatrice sau importante probleme psihologice. Psihiatria moderna beneficiez’ de un important aport terapeutic, deoarece perioada ultimilor 50 de ani a insemnat aparitia primelor medica- mente cu efect clar terapeutic In ceea ce priveste bolle mintale (anxioltice, antidepresive, neuroleptice, izoleptice). La acestea se adaugé dezvoltarea fara precedent a tehnicilor gi metodelor de psihoterapie, precum gi aIntroducere refelelor de suport social care permit mentinerea pacientilor inserafi in ‘mediul profesional si familiar la fel ca in orice alté boala somatic Existé la ora actualé trel directii explicative in ceea ce priveste boala psihicd pe care le considera complementare, Acestea sunt: = modelul psihanalitic, pleaca de la coordonate antropologice $i culturale care prin aportul su teoretic a reusit s gaseasca explicafi plauzibile pentru majoritatea faptelor psihopatologice, dar care din punct de vedere terapeutic @ esuat in numeroase situati dovedindu-se complet ineficient in psihoze. = modelul biologic, consideré c& boala mintala este un fenomen biologic avand diverse cauze genetice si mezologice. Acest ‘model este cel mai apropiat de modelul medical si pare s8 ofere (© perspectiva optimist’ datorité extraordinarelor progrese facute de biologia moleculara, geneticé gi neurochimie. Adepti acestui model au credinta ca prin cerestare neorobiologica $i biochimicd, cauzele boli mintale pot fi descoperite in totalitate si, probabil eliminate intr-un timp relativ scurt, Din punct de vedere explicativ, acest model pare s& fie insé o replica al celui psihanaiitic. = modelul psiho - sociologic pune in valoare influenta factorilor sociali atat In determinarea c&t si in tratamentul bolilor. Acest model este interesat de impactul pe care boala psihica il are nu doar asupra individului ci gi asupra familiel si grupului social din care individul face parte. El insista asupra terapiel consecintelor bolii psihice atat in planul descifrarii patologiei cat si planul terapiei propiu-zise, acest model are numeroase lacyne, Modelul cu adevarat operant in psihiatrie este modelul biopsihoso- cial, care este un model integrativ in masuré s& puna in acord cele trei orientari anterioare, G.ENGEL 2 fost cel mai important sustinator al modelului dupa care se pune accentul pe abordarea integrata, sistemica, @ compurlamentului uman ial boli - Modelul biopsihosocial este derivat din teoria generald a sistemelor. Sistemul biologic pune accentul pe substratul atomic, structural si molecu- Jar al boli $i impactul su asupra functionarii biologice a pacientului, Siste- ‘mul psihologic pune accentul pe impactul factorilor psihodinamici al moti- vatiei si personaiitati privind trairea boli gi reactia la ea. Sistemul social pune accentul pe influentele culturale de mediu si familiale asupra ‘exprimarti boli $i triri ei Abordarea pacientului in psihiatrie- ghid de tues practice Scoala roménescd de psihiatrie a avut importanti sustinatori si reprezentanti ai acestui model, in profesonul Petre Branzei si colectivul de la Spitalul de Psihiatrie Socola , precum si in Scoala de la Bucuresti Psihiatrul este un medic care isi orienteazé pregattrea nu doar asupre studiului crelerului uman gi functionaltati sale biologice ci si asupra studiului comportamentului individual gi colectiv. Cunostintele psihiatrutui despre manifestarile umane, motivatile si relatile dintre oameni sunt unice printre medic Resursele unice ale psihiatriei ca disciptind in coea ce priveste stebiliea unor etiologii complexe aga cum se intmpla in psihosomatic’, posibiltSti de interventie ale psihoterapiei ca si valoarea diagnosticului psihiatic corect nu sunt apreciate, in primul rand pentru c& nu sunt cunoscute, Ca medic, psihiatrul poate s& recunoascé anumite configurati situa{jonale, 8 aprecize interactiunile dintre factor biologici si psihologici si s&-5i aplice cunostintele in ambele componente ale procesului diagnostic: pPsihoscial si medical. Psihiatri sunt pregatiti s& puna Intrebari despre corelafa un simptom somatic si un eveniment psinologic, si despre mei- catia prescrisé care a precedat modificarea cognitivé emotional sau comportamentalé: Exist o suprapunere semnificativa intre bolle psihice gi cele “me- dicale’, Psihiatrii acorda ingrijrea primera sau principala a multor pacienti cu situati medicale coexistente, Pentru pacienti spitalizatj de cate psihiatru cesta, ig asuma intreaga responsabiltate i pentru Ingrijrea lor medicala Psiiatrul trebuie $8 decid’ cnd un semn sau simptom care apare la un pacient in timpul tratamentului psihiatric este clinic semnificativ si dacd poate sé:|trateze sau s8 indrepte pacientul c&tre alt specialist Psihiatrul trebuie ulterior s& evelueze capacitatea pacientului de a lua decizl privind dignosticul gi tratamentul si s& coopereze cu alti furnizori de ingnjit medicale, Poate fi necesar ca psihiatrul s& intervina activ in negocistea unei trimiteri, tinistind bolnavul prin ingrirea in continuare, ajutind medicul cétre care trimite, in luerul cu aspectele psihiatrice ale ingrii pacientului. Cand pacientul este tratat a inceput de care un alt me- dic, pshiatnul trebuie s& fie capabil s& identifice sc&pairie, erorile si compli- Catiletrogene. Psihiatrul trebuie s& aib& cunostinte clare despre manifestarile psihiatice ale bolilor somatice $i tratamentelor astfel inc&t niciodata sa nu interpreteze gresit modificérle in tabloul simptomatic si si accentueze tulburdrile prin interventii neadecvate, sau s8 treacd cu vederea efectele secuncare sau efectele adverse care cer mosificari in regimul terapeutic. Ori de cate ori se folosesc concomitent atat medicamente psihotrope, cat si O alta nedicatie este posibilé apariia interactiunilor intermedicamentoase.