P. 1
Ion Heliade Radulescu

Ion Heliade Radulescu

|Views: 161|Likes:

More info:

Published by: Ioana Loredana Teodorescu on May 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2013

pdf

text

original

Ion Heliade Radulescu (1802-1872) se inscrie in randul spiritelor „totale" ale culturii romanesti, activitatea sa multilaterala manifestandu

-se pe mai multe planuri: intemeietor al presei in Tara Romaneasca, traducator, autor al primei„Gramatici romanesti" (1828), membru al mai multor societati culturale ale vremii. t6v8921ts16lnn In poezie, doua dintre proiectele sale („Mihaida" si „Anato-lida...") ii confirma uriesismul viziunii asupra istoriei si asupra lumii, primele canturi din ultimulpoem anticipandu-1 pe Eminescu in descrierea nasterii Universului (teme romantice). Tot romantice sunt cele mai multe dintre temele poeziilor pu blicate: trecutul ca izvor al mandriei nationale („O noapte pe ruinele Targovistei"),alcatuirea duala a omului („Serafimul si heruvimul") sau prelucrarea unor mituri („Sburatorul"). „Sburatorul" - geneza, structura: Aparuta in 1844, in „Curierul romanesc", „Sburatorul" este o balada inspirata din mitul erotic al Zburatorului, unul dintre cele patru mituri fundamentale romanesti; potrivit acestuia, Zburatorul „ este un demon frumos, un Eros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si tanjirile intaiei iubiri" (Calinescu). Balada lui Ion Heliade Radulescu este alcatuita din trei parti: Monologul tinerei incercate de fiorii iubirii (strofele I-XII) Pastelul innoptarii (strofele XIII-XX) Imaginea Zburatorului (strofele XXI-XXVI). Universul operei: Prima parte a textului, cuprinde confesiunea unei tinere care i se plange mamei sale de starile contradictorii si imposibil de definit, care o incearca: „Ah! inima-mi zvacneste! ... si zboara de la mine! imi cere... nu-s ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da: Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine; in brate n-am nimica si parca am ceva:" Invazia sentimentului erotic este privita ca o „boala ne cunoscuta explicabila mitologic si curabila magic" (Calinescu); de aici, ruga repetata a tinerei, dorinta ei de a scapa de aceste chinuri, prin slujbe, descantec sau prin vrajitorie: „ Oar ce sa fie asta? intreaba pe bunica: O sti vreun leac ea doara... o fi vreun zburator! Or aide l-alde baba Comana ori Sorica, Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor." Tanguirea erotica (motiv cultivat in lirica iubirii de mai tar ziu) necesita si mijloace adecvate de exprimare; asa se explica multimea exclamatiilor, a interogatiilor retorice si a verbelor la indicativ prezent. in acest context, repetitia „si plang, maicuta, plang" condenseaza aceasta tanguire. Partea a doua a baladei este un pastel al inserarii agreste, cel dintai din literatura romana. In primul moment al tabloului descriptiv, imaginile vizuale („soarele sfintise"), auditive („A puturilor cumpeni tipand") si motorii caracterizeaza un univers rustic aparent obisnuit; impresia covarsitoare provine insa din densitatea materiei telurice, din forta pe care o degaja elementarul: navala grea a vitelor si mugetele taurilor, care fac sa vibreze vazduhul („ Vibra al serei aer de tauri grea murmura"). Impresia de viata traita care se reverbereaza din acest tablou pictat parca in pasta densa, se completeaza prin metafora: „s-a laptelui fantana / incepe sa s-auza ca soapta in susur". In cea de-a doua secventa a pastelului se instaureaza atmos fera de eres si mister propice aparitiei Zburatorului: luna este „tarzie", cate o stea cade (prevestind o moarte), iar lumea incremeneste ca si cand s-ar afla sub puterea unei vraji: „incantec sau descantec pe lume s-a lasat; Nici frunza nu se misca, nici vantul nu suspina, Si apele dorm duse, si morile au stat". Dintre mijloacele artistice utilizate in acest pastel pot fi mentionate: metonimia („Si latratorii numai s-aud necon tenit"), repetitia („E noapte nalta, nalta"), metafora („ Vesman tul sau cel negru, de stele semanat"), personificarile etc. Partea a treia a baladei cuprinde imaginea Zburatoru lui, asa cum se constituie ea in „discutia" dintre doua „surate". Peste somnul lumii si peste visele ei, se arcuieste lumina rosietica, de sfarsit de Univers, care coloreaza cerul venind din miazanoapte; zmeu, „ balaur de lumina " sau Fat-Frumos cu par de aur, Zburatorul intruneste atributele demonicului si pe cele ale angelicului, ascunzand sub infatisarea umana trasaturi ale fiintelor eterne: „Pandeste, bata-l crucea! si-n*somn calea mi-ti vine Ca brad un flacaiandru si tras ca prin inel, Balai cu parul d-aur! dar slabele lui vine N-au nici un pic de sange..." Alcatuita la modul folcloric, cu ajutorul exclamatiilor, al interogatiilor si al expresiilor populare(„pacoste de zmei", „bata-l crucea"), schita de portret a Zburatorului cuprinde si o nota de grotesc („s-un nas - ca vai de el!"). In final, fazele erotice (visul, tulburarea si dominatia sentimentului) apar ca un dat al vietii de care nimic nu te scapa: „ca nici descantatura, /Nici rugi nu te

Zburatorul 1844 (balada) 1. dupa infrangerea careia este nevoit sa plece in exil. /Ma sperii. La miezul noptii. viu sa te mangai. discursul personajului este fixat intre speranta unei .04. ajutor vrajito resc ori sfaturi materne." Dar e un vant usor! Exista in aceasta marturisire un amestec de teama si euforie ca expresii generice ale conditiei de indragostit. caci orice aparitie reconfigureaza viata celui care accepta un nou-venit. satul se anima. Dupa 1851 se stabileste in insula Chios si abia in 1859 i se permite revenirea in tara. Pregatita sa-si astepte perechea destinata (scrisul). Poezia este o balada. este cuprinsa de un dor nespus.1872) Ion Heliade Radulescu s-a nascut la Targoviste. Niste femei il vad si stiu ca este un zburator. pe atunci Societatea Academica Romana). El incearca aproape toate speciile lirice care ilustreaza romantismul occidental. se bucura de oarecare recunoastere publica (in 1866 este ales presedinte al proaspat infiintatei Academii Romane. TemaTema este generata de mitul romanesc conform caruia iubirea poate sa ia forme instapanitoare. care se strecoara pe hornul casei in care locuieste Florica. condusa de Gh. . Iubirea este asociata cu un personaj inrobitor. Versurile baladei sunt ample. 6. cade intr-o stare de visare si pierde sensul realitatii. Face scoala greceasca. Catre sfarsitul vietii. Balada este structurata in trei secvente: confesiunea Floricai. printre care si in poemele eminesciene Calin (File din poveste) si Luceafarul.1802-27. dar mama ei ofteaza neputincioasa si cade pe ganduri. considerata scriere de referinta in stabilirea principiilor limbii literare romanesti. De aceea. este bantuita de teama si de-o emotie nemotivata. in special prin intermediul ziarului Curierul romanesc(1829). fiind fiul unui capitan de potera. o entitate care se metamorfozeaza intr-un tanar fermecator si inrobeste sufletele fetelor. exprima presentimentul ca sufletul si mintea ii sunt invadate de un spirit straniu si amagitor: In arsita caldurei. /Sunt eu. Mitul care explica aparitia sentimentelor de iubire a fost prelucrat in numeroase opere din literatura noastra culta. Sprijina infiintarea a numeroase societati culturale si se implica activ in mai toate activitatile mai insemnate ale epocii sale. iar rima este incrucisata. Florica. cand vantulet adie. apoi urmeaza la Bucuresti Scoala de la Sf. El este de neinvins. scrieGramatica romaneasca (1828). personajul din aceasta balada..mai scapa". se asterne linistea. dar imi place -prin vine un fior / imi fulgera si-mi zice: „Desteapta-te. lasarea serii si coborarea Zburatorului in lume. ■ Comentariul Motivul iubirii demonice a unor zmei sau a zburatorilor pentru fiinte paman testi apare adeseori in legendele apocrife si in basmele romanesti . se simte privita de ochi nevazuti. magic si malefic. o fata (Florica). treptat. oamenii se intorc de la munca. de pierdere a identitatii. Florica. Scrie articole in presa franceza si publica volume de memorii in limba franceza. printr-o opera destul de intinsa. Amenintare dramatica. aparitia unui duh seducator constituie o proba si o ispitire si de aceea este asociata cu o boala. Se stinge din viata in 1872 si este inmormantat in curtea bisericii Mavrogheni din Bucuresti. in multe legende despre zburator. apoi. cuprinsa intr-un discurs persuasiv. se plange mamei sale de o stare de disconfort general: este cuprinsa de visare. Florica spera intr-o intalnire fericita si se cutremura la gandul oricarei tulburari a intimitatii ei. unde va si ramane ca dascal. cu masura de 14 silabe. experienta este devastatoare pentru fiinta omeneasca. Se lasa seara. Se implica in Revolutia de la 1848. Confesiunea ei.01. contribuie substantial la unitatea de limba si cultura. urmat de un supliment literarCurier de ambe sexe (1837). intitulat Curs intreg de poezie generala. iar. in care introduce si explicatii pertinente in legatura cu speciile si formulele compozitionale. Si-a publicat creatia lirica intr-un volum antologic. De asemenea.. inspirat dintr-un mit romanesc. Sava. coboara peste sat un balaur de lumina. care. asadar un text epic. Florica cere leacuri. impunand adeseori canoane occidentale. Balada lui Heliade Radulescu infatiseaza povestea unei stari omenesti: starea de indragostit. / Eu parca-mi auz scrisul pe sus cu vantu-n zbor. 2. 3. cosita se ridica.Subiectul intr-un sat romanesc. pune temelia preromantismului romanesc. Lazar. /Si cand imi misca topul. / Candpleopul a sa frunza o tremula usor / Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie. o1d853ov97ngt Heliade Radulescu este in primul rand poet. sa-i confere individului un sentiment de instrainare de sine. situatie comparabila cu cea a intrarii sub incidenta unui spirit rau: un zburator. dar apeleaza adeseori si la principiile clasiciste.

maicuta. zburatorul apare ca un balaur de lumina si patrunde pe horn in casa Floricai. Eminescu investeste lexemul somnie cu aceste valente.ofi vrun zburator! / Or aide l-alde baba Comana. cand arsita este parca tulburata de orice adiere usoara. nici vantul nu suspina. Perso nificarea nu are de data aceasta functii umanizatoare. vantul nici nu suspina. Este adevarat ca evenimentul apare transpus din perspectiva celor doua surate. fara a fi capabil sa prinda viata: dar slabele lui vine /N-au nici un pic de sange. Imaginea crangului infiorat de vant apare subtil asociata cu o desteptare temporara la viata: Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie. Cuvantul nu desemneaza somnul odih nitor. Mai tarziu. Lumina este apanajul entitatilor astrale. Insa conditia generala a fetei evoca o stare maladiva pentru care nu exista leac. / Or du-te la mos popa. caci este o lumina iute ca fulger trecatoare si vine din miazanoapte. Este infatisat ca aparitie luminoasa in noapte si este numit balaur si zmeu: Balaur de lumina cu coada-nfla-carata. materia toata iau parte la aceasta emotie inopinata. cateodata tot cade cate-o stea. se instaleaza groaza si presentimentul unui pericol iminent. si morele au stat. intreaga experienta isi are originea intr-o dorinta de nestavilit./ Destins coprinde lumea. . in iluzie instapanitoare. De altfel. el se transforma mflacaiandru blond si seducator. Invocarea preotului. Semne certe ale linistii.intalniri fericite si teroarea iesirii spre lume si este cladit pe afirmatii contradic torii. iar stelele cazatoare anunta catastrofa: Si. Si tacerea mamei devine semnificativa in acest context. alina si diminueaza dorintele. Originea lui se afla insa in visul omenesc. realizata in amanunte edificatoare.. or Sorica. Pastelul inserarii este alcatuit din imagini care surprind viata satului romanesc intr-un moment de maxima rumoare: intoarcerea de la muncile campului.si ea enigmatica -. dar care contin sensuri restrictive: a laptelui fantana /incepe sa s-auza ca soapta in susur silatratorii numai s-aud necontenit.deste ca. si plang. sugerand atat seductia cat si ritualul pe care il implica: Incantec sau descantec pe lume s-a lasat. dincolo de emotia binefacatoare. Peisajul se individualizeaza printr-o secventa care transfi gureaza atmosfera in ceea ce are ea esential: aerul vibreaza de murmurul cirezilor de vite. secventa urmatoare din poezie introduce intr-o atmosfera bucolica. zburatorul este prezentat aici conform traditiei folclorice. in contradictie totala cu acest discurs. or mergi la vrajitor. Heliade Radu lescu il asociaza unei stari de vraja. imaginile continand de aceea sugestii hierofanice. Aceasta lume prinsa parca in menghina noptii. Relatia alternativa in care se afla cele doua cuvinte. Dorinta starui toare poate prinde contur. De asemenea. . Florica cere sprijin de la toate instantele si nu exclude nici posibilitatea unei intruziuni demonice: Oar ce sa fie asta? intreaba pe bunica:/ O sti vrun leac ea doara. traducand prin el starea poetica. Spatiul nocturn are rolul de a anticipa aparitia zburatorului. pentru a deveni himera obsesiva (lipitura) si poate sa capete forta de a inrobi sufletul evadat din realitate: incepe de viseaza. impune sensul unei intamplari stranii. care promite o poveste: Era in murgul serei si soarele sfintise. dar imi place. La miezul noptii. Iluzia comunicarii./ Si pietre nestemate lucea pe el ca foc. Detaliile peisagistice subliniaza starea Floricai si impresia unei intalniri fantastice. din mijlocul tariei / Vesmantul sau cel negru. Pentru fiinta visatoare exista pericolul cert al prizonieratului in lumea visului. si visu-n lipitura /Incepe-a se preface. dupa cum o sugereaza alte doua imagini auditive. zgomotele distincte anunta intrarea in noaptea deplina. Celelalte personificari intretin impresia generala si completeaza imaginea unei nopti care cuprinde tot pamantul. incremenirea generala sub imperiul noptii este asociata cu un somn fermecat: somnia. scartaitul cumpenelor se estompeaza evanescent. receptarea fantasmatica a unui spirit strain sunt intemeiate pe miscarea generala a lumii.Temerile ei sunt alimentate de starea fiziologica. nalta. pe atat de binefacatoare: Un dor nespus m-apuca. cand lumea pare incremenita de vraja. Versul sugereaza subtil ca imaginea zburatorului nu este decat o efigie a visului colectiv. Instalarea noptii este asociata cu un gest hipnotic si vrajit. fixarea momentului. ci inoculeaza impresii magice: E noapte nalta. si ea bulversata: trupul ei pare supus la munci grele si asediat de boli. ce-n bratele somniei / Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. vantul. fiind urmarite treptat cresterea si apoi stingerea zgomotelor lumii. atrage atentia prin constructia narativa. dar transante: ma sperii. Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. Este interesant ca aceasta lamentatie a personajului cuprinde si elemente de pastel. luna rasare tarziu. cobe./ Nici frunza nu se misca. apele dorm duse. de stele semanat. loc al duhurilor necurate in basmul popular. si lipitura-n zmeu. care anunta prin expresivitate fragmentele plastice din cea de-a doua secventa a baladei. astfel./ Tacere este totul si nemiscare plina:/ Incantec sau descantec pe lume s-a lasat. Ca o pecete a noptii magice. mugetele. Prin valentele defulatorii. la granita cu moartea. plang. lumea revelatiilor majore situata adeseori. frunzele. plansul are aici rol terapeutic. a vrajitorului si a descantatoarelor dove-. pe cat de dureroasa. ca spirit capabil sa ia forma omeneasca. Imaginile auditive creeaza impresia de derulare tempo rala. Aici./ Si apele dorm duse. pe langa eufonie . dar aparitia lui halucinanta se situeaza in sfera fabulosului de vis si de basm. iar aici subliniaza forta de neinvins. ci o stare intermediara in care visul este dominator. viziunea Floricai este plasata in spatiul morganatic al unei zile de vara.

inceputa s:u pedepsirea biblica a ingerilor razvratiti. Satanul umnezeiesc. Ion Heliade-Radulescu (1802-1872) este o irsonalitate enciclopedica a culturii si a literaturii romane din epoca pasoptista. Basmul german al lui Kunisch. incorporat in poezia cu acelasi titlu a lui Heliade-Radulescu. Din visul de iubire nu exista cale de intoarcere. Fereasca Dumnezeul in legendele romanesti despre zburator. G. / Nici rugi nu te mai scapa. demonul sau entitatea inferioara. cat si tendinta de a supravietui. pe cand in romantism demonul devine personajul pozitiv. mama. unul dintre cele patru mituri fundamentale ale poporului roman. prin care sustine creatia literara jnationala si valorile autentice. "Demonul" lui Lermontov. supusa transformarilor prin Dante. in "Biblie". "Fata in gradina de aur". Operele stiintifice si literare cele mai cunoscute sunt: "Gramatica romaneasca"(1828). Eliade de prose si de poesie" (1836). este unul universal: toate literaturile lumii contin referinte la fapturi celeste care descind pentru scurt timp pe pamant. in ciuda prabusirii. Heliade pastreaza sensul credintei. Calinescu in"Estetica basmului". Zburatorul este demonul. Gorgon. Cu o forta extraordinara. care vine noaptea la fete mari./Multimi de vinetele pe . asa cum avertizeaza cele doua personaje. aproape intotdeauna finalul este dra matic. "Culegere din scrierile lui I. ca in cazul oricarei evadari din realitate. Sand. se savarseste un act justitiar (ideea aceasta o intalnim si la Dante si Milton).-J. e un hyper-eon. Baal. Goethe. daca nu ar fi existat o forta de reactiune. pentru ca. Byron. sunt supuse unui impact puternic din partea unei astfel de fiinte alcatuite din foc si para. El este ipostaza nefericita a omului ce nu ascende la cer. ingerul cazut care si-a pierdut aripile. Toma Nour din "Geniu pustiu" este de o frumusete demonica."Eloa" (Vigny). "Caderea dracilor".utremurat de doua forte opuse. imaginea zburatorului se reveleaza doar in detaliile oferite de aceste personaje. Asmode. Pe plan general."Caderea dracilor" este inspirata din Milton: "Cu-acelasi zgomot cade si Belzebuth. clasica si romantica. Eliade are si un curios mit intititanic. spatiul magic al noptii creeaza sugestia unei aparitii cosmaresti. impactul fiintei cosmice cu tanara fata produce pulsiuni :rotice extraordinare: "Vezi. martore ale magicei aparitii. Schiller. este o ipostaza a romantismului miltonian. prin scindarea divinitatii in seraf si demon. Mamuth. L. si ca un Zburator. Chiar si dialogul celor doua surate se inglobeaza in acest vis al intregului sat. J. . manifestarile Floricai sunt numai de ordin senzual. apoi in "Calin (file din poveste)" si mai cu seama in "Luceafarul". Tasso. la urma urmei. Bulhoh. ajungand in romantism. prin "La Fin du Satan" al lui Hugo. ibrajii-mi se palesc!". de altfel. Ossian. Heliade traduce din Hesiod. Hamos. zmeul exercita o teribila bulversare a simturilor. Ca toti scriitorii epocii. Isis. dar lasa posibilitati de interpretare divers. "Curs intreg de poesie generala" (I-IV./ Talmuth. de la Martin". mama. nalta. fiind . Mitul zburatorului. De altfel. Boileau. vorbeste de o criza erotica a zmeului. indrumator si sef de jjcoala literara prin revista "Curierul romanesc". un om tanar. William Blake il imagineaza ca pe un tanar frumos./ Astoret. aflate in pragul nubilitatii./ Brihmuter. Hugo prezinta drama caderiiavand o durata milenara in "La Fin du Satan". impotriva zburatorului nu exista leac: nici descantatura. Voltaire. visand redemptiunea divina. prin pedepsirea de catre Dumnezeu a ingerilor razvratiti. la o inversare totala a termenilor de bine si de rau.an mi se ivesc. in "Zburatorul". "Paradisul pierdut"). Pentru mitul Zburatorului. o9o9714oe42gjx In poezia "Zburatorul". atat damnarea. in "Satan in bis Glory"."Echilibru intre anthitesi sauspiritul si materia" (1869). Briaroh. aparuta in 1929. prin tentatiile sale erotice. dupa cum spunea criticul George Calinescu. renuntari concepute la scara cosmica. asa cum remarca si G. intre acestia continua sa se manifeste o atractie irezistibila: seraful. unde transforma radical viata oricarui om intalnit in cale. Dagon. Rousseau. trebuie facuta observatia ca este vorba si de o imbinare de motive populare.Exista in balada lui Heliade Radulescu sugestia unui deznodamant nefericit. tablou prezentat la Tate Gallery in 1800. dupa cum arata tabloul "Gradina desfatarilor" al lui Bosch. se indragosteste fara scapare de opusul sau. Marmontel. ceea ce restrange arhetipul seductiei doar la imaginea gene rica: balaur de lumina in noaptea nalta. racori ma iau la spate. care ar fi revolutionat lumea. Luceafarul nu mai este un razvratit. Daca la Heliade. Orus. Ariosto. mai ales la femeile de curand maritate". Moloh. Apartinand mediului chtonic. Balmol./ imi ard buzele. tema literara de mare circulatie. inzestrat cu libertatea de a gresi. 18681870). demonul este izut in ipostaze biblice. la Eminescu atractia erotica implica mari idei filozofice. oprimatoare. Tinerele fete. Milton ("Paradise lost". Astaroh. frumos. ci se manifesta. in romantism. in 1830 traduce "Meditatii poetice dintr-a lui A. de "eresuri". insusi Dumnezeu. in sensul dat de Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei": Zburatorul "este o naluca. se afla sub dubla influenta literara. Rimnon si Belial". asezat in ierarhia cosmica* aproape de Demiurg. fiind un simbol al desfraului. ce ma doare! si pieptul mi se bate. Blanc. un ange dechu./ Un foc s-aprinde-n mine.

la plans: "Si tremur de nesatiu. o fi vrun zburator!/ Ori aide lalde baba Comana. Cadrul natural. punand in evidenta marile forte care unesc planurile cosmic si teluric.. in contact cu o astfel de puternica sursa de energie. incercarile celor din jur de a o scapa de o vraja atat de puternica sunt sortite insa esecului. explicitand cel mai sugestiv sentimentul greu traductibil de dor. una celesta. ale idealitatii. al stingerii miscarii pe spatii vaste./ Si apele dorm duse si morile au stat". de teribile framantari interioare: "Asa plangea Florica si. de la bucurie la tristete. intr-un paradis terestru.. care aspira la spatiile inaltului. or mergi la vrajitor". si alta a fiintelor terestre. isi spunea dorul".in poezia "Zburatorul" a lui Ion Heliade-Radulescu. descris intr-un splendid pastel. Asistam aici la c atractie intre doua lumi opuse. primul din literatura romana.] Si cald.. tanara fata trece succesiv de la o stare la alta. toata i viata-mi e lunga asteptare". si ochii-mi vapaiaza. Nemiscarea monumentala a naturii se asterne treptat asupra intregului sat: "incep a luci stele rand una cate una/ Si focuri in tot satul incep a se vedea./ Destins cuprinde lumea. cu o gramada de case si vetre de foc. epuizand-o: "Un nod colea m-apuca. si rece. corpul tremura. fara oprire. O dragoste ca aceasta. napadit de o exaltare extraordinara: "Ah. inger si demon in acelasi timp.. marile pulsiuni launtrice. or Sorica. proiectat insa pe neasteptate in jaristea cosmica: "Era in murgul serii si soarele sfintise./ in brate n-am nimica si parca am ceva". si zboara de la mine!/ [.. . nici vantul nu suspina. cobe. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. un tablou imobil. biet. de stele semanat. Este momentul aprinderii stelelor pe cer. si plang. cateodata. intalnirea unei astfel de fiinte are efecte ravasitoare pentru echilibrul tinerei fete: simturile ii sunt amplificate la maximum. un univers ce se poate intalni in tablourile pictorilor modernisti: intruziunea straniului in real. senzatiile sunt de o intensitate vecina cu durerea. Lumea asteapta infrigurata sosirea fapturii ceresti. in aceasta asteptare enorma timpul se dilata: "Acest fel. inima-mi zvacneste!. propice pentru aparitia Zburatorului: "E noapte nalta. in care se deschid caile magice pentru intalnirea fetei cu Zburatorul." Vite. Precum altadata cel lovit de o sageata a lui Eros nu mai avea liniste pana nu-si implinea iubirea fata de aleasa inimii. tanara fata nu poate scapa de acest chin decat atunci cand efortul devine mult prea mare. Zburatorul este astfel un premergator alhyperion-ului din "Luceafarul" lui Eminescu. Poezia devine astfel un scenariu al interiorizarii si al inferioritatii. mereu sosise/ Si vitele muginde la zgheab intins pasea. idilic: un sat obisnuit. experimentata de fiecare individ. pregatind intensificarea trairii erotice. ici coasta rau ma doare. al conturarii unui cadru nocturn de o arhaitate primordiala. plang". banala. cu puteri aflate dincolo de intelegerea oamenilor./ Pornesc dintr-insii lacrimi./ in trup o piroteala de tot m-a stapanit". incapabila de a se stapani. maicuta. Nuntirea iesita din firesc cu o faptura a cerului este diferita de cea comuna. nepamanteana. e plina de chinuitoare asteptari. tot cade cate-o stea". este feeric. de o vibratie profunda. Versurile redau o secventa de timp incremenita ca in fata unui mare miracol./ Nici frunza nu se misca. Oniricul ce domneste asupra intregului peisaj cheama Zburatorul si aparitia acestuia se face cu participarea intregii naturi: "Tacere este totul si nemiscare plina. cumpene ce scartaie la apus alcatuiesc decorul unei lumi cufundate intr-o liniste patriarhala. explicabile numai prin reflexe ale unei puteri magice: ". ce greu. undeva la granita dintre real si ireal. Prezenta Zburatorului se face simtita de la distanta. uite ca-mi furnica prin vine. stabilind destine pentru oameni si tari./ Tarzie asta-seara rasare-acum si luna/ Si. el fiind pretutindeni si nicaieri. facandu-1 sa traiasca sentimentul erotic cu o frenezie rara. incantator prin frumusetea lui neobisnuita. din mijlocul tariei/ Vesmantul sau cel negru./ A puturilor cumpeni tipand parca chema/ A satului cireada./ incantec sau descantec pe lume s-a lasat. de pe vaile molcome romanesti. cuprinzand intregul trup. ce-n bratele somniei/ Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat". Manata de forte care depasesc cu mult inchipuirea../ Or du-te la mos popa. nalta.

iar mai apoi. cu exclamatii si interogatii exprimand uimirea si spaima superstitioasa. Heliade Radulescu este reprezentativa pentru modul in care poezia pasoptista a utilizat credintele populare.cuprinde un pastel al innoptarii rurale axat pe doua campuri semantice definind manifestarea diurna a vietii nivelului terestru: miscarea si corolarul ei. in „lumina iute" ce „din miaza-noapte scapar" prima forma observabila a zburatorului. ramane o moda litate de punere in scena a „gurii satului". Desi noaptea este infatisata printr-o personificare cliseu in epoca . iar vindecarea . ar putea fi zburatorul. . forma personajului pozitiv. o prezenta si intrupare a unui duh in spatiul mundan. statutul de axa magica ce-si are sursa in „mijlocul tariei". o atotputernica si chinuitoare prezenta cu neputinta de exorcizat.singurul in care o voce din afara acestei lumi rurale isi asuma rostirea intr-o maniera obiectiva. Tuturor acestor manifestari. Dialogul celor doua surate. Alcatuita din trei tablouri in succesiune temporala . concomitente sau intr-o alternanta accelerata. caci soaptele frunzisului si adierea vantului se substituie inofensivului si galantului pastor al unor asemenea idile. autorul utilizeaza cu virtuo zitate posibilitatile versului alexandrin ale carui emistihuri. zgomotele. Simptomele posedarii. Cel de al doilea tablou al baladei . Astfel. evidentiate in prima parte a confesiunii. apar ca efect al unei puteri suprafiresti pogorate prin „incantec sau descantec" si care zagazuieste ritmul vietuirii substituindu-i-se.balada infatiseaza un mister.o confesiune alarmanta facuta in prag de seara mamei sale de catre Florica. v7q9716vo56ioh Confesiunea Floricai este organizata in doua parti distincte marcate de aceeasi incheiere. balaur si Fat-frumos in acelasi timp.ar putea fi posibila prin interventia unor mijlocitori cunoscatori ai taramului necunoscut: preotul.adica alungarea raului . ca si strigoii.puterea ei de a institui prin „somnie" oniricul ca alternativa la lumea „aievea" transcende limitele acestei reprezentari mai curand pictural-decorative. // obraji-mi se palesc" sau „Un foc se-aprinde-n mine // racori ma iau in spate"). dand dimensiunii verticale. li se adauga semnele ambigue ale unei prezente misterioase in familiarul peisaj in care copilandra pastorita isi paste vaca in timpul zilei. despartite printr-o cezura bine marcata. „tacerea" si „nemiscarea". reversul miscarii si al zgomotului. a raului. caci lipsesc marcile gramaticale ale identitatii ei . Imaginea pastoritei colindand pe o „potecuta" printr-un „crangulet" strabatut de un „raulet" si lasandu-se prada visarii amoroase trimite la idila clasicizanta inspirata de Teocrit. Conexiunea cu erosul a acestor simptome este marcata de dorul imperativ al inimii care „zvacneste si zboara de la mine". Pornind de la un apo geu teluric . o strofa ce da glas banuielii ca sursa tulburarilor. subliniata prin repetitia epitetului („e noapte nalta-nalta"). percepute ca semne ale unei boli prin violenta lor si absenta unei cauze palpabile si inteligibile.intr-o forma umoristica . pe masura ce se apropie de pamant apar astfel modelate de fantezia populara ce identifica intai o forma de „balaur" . lasarea noptii ce „coprinde lumea in bratele som niei" si comentariul infiorat a doua surate ce zaresc in puterea noptii o lumina suspecta ce scapara dinspre miazanoapte avand ca tinta casa Floricai .caci aceasta este identitatea generica atribuita de surate aratarii cu forme schim batoare -. in balada lui Heliade Radulescu locul placut isi releva insa o dimensiune misterioasa. cuprind enunturi antitetice („imi ard buzele. nedeslusita. natura devenind astfel mediul de manifestare a suprafirescului. al carui nas carn („ca vai de el") este . a lui Fat-frumos „balai cu par de aur". care recunoaste. Metamorfozele lui. anonima si depersonalizata. vrajitorul sau babele vracite. mama. „Zmeul" . dupa o faza tranzitorie de „lipitura".„a satului cireada ce greu mereu sosise" facand sa vibreze „al serei aer de taur grea murmura" materialitatea densa a vietii se potoleste treptat si satul se deschide spre inaltul cerului dominat de semne rele: o luna „tarzie" si caderea prelungita a cate unei stele.cu un vesmant negru „cu stele impo dobit" .personaj malefic de pe celalalt taram din basm . intr-un stil marcat oral popular.Balada Zburatorul a lui I. se naste din impersonalul si enigmaticul „foc de iubit" ce se instapaneste prin vis pentru a deveni. in preajma victimei sale cufundate in somn. potrivit unei stiinte transmise din batrani. ramanand insa in aceeasi zona tulbure. o fetiscana de la tara ce se banuieste victima vreunui zburator.un semn aluziv al apartenentei sale la lumea „de dincolo". sunt violente senzatii opuse (gheata si foc).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->