n mitologia romneasc, ea rmne mesagerul nvestit cu puteri magice, cci Albina face miere/ Mierea se face cear/ Ceara

se face fclie/ Fclia se aprinde/ Raiul se deschide/ Maica Domnului n brae/ Pe toi ne cuprinde", dup cum se spune ntr-un text popular. n multe legende, poveti sau colinde, albinele snt legate de crearea lumii, ele apar ca ajutoare constante ale Creatorului.

n poezia Albina", G. Vieru aseamn procesul creator cu lucrrile albinei. Poetul nva de la ea vieuirea curat": ...nimeni, nimeni nu-i n stare/ Aripa a-i nctua", A vrea pe drumul cel din urmai S m petreac roiul tu".

Sugernd atmosfera de belug i fericire bucolic, motivul este reluat de M. Sadoveanu n romanul Fraii Jderi": albinele fac miere dens, iar spicul de gru este mare ct degetul mijlociu al unui brbat plugar".

ALBINA

nsufleitoare a ntregului univers,smn a nelepciunii i materializare a spiritului,ea poart mesajul divin. Simbol solar, albina s-a nscut din lacrimile Maicii Domnului i este ocrotit de Snziene sau de alte fpturi miraculoase, dar tot ea este considerat un semn nefast, cci i-a fost sortit acul nveninat, aductor de moarte.

n Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creang, dup ce eroul face urdini albinelor, ca i n alte basme populare, criasa lor i d o arip miraculoas, apoi l ajut s treac ultima prob la care 1 supuse mpratul Ro: s-o deosebeasc pe prines de sora sa geamn. Aici albina devine un motiv literar frecvent n basmele populare, cel al animalelor benefice, salvatoare pentru erou.