Regiunea Atlas caracterizare fizico-geografica

Rotaru Roxana

Vechile mituri grecesti ne povestesc despre gigantul Atlas, titanul primordial, cel care a pierdut razboiul cu zeii olimpieni si, n consecinta, a fost obligat sa poarte pe vecie intreg Pamantul pe umeri. Astazi, pe locul unde grecii antici credeau ca patimeste titanul cel cutezator, se inalta un lant muntos, ce-i poarta numele, Muntii Atlas.

Regiunea Atlas sau Berberia, Maghrib

O zicala araba spune: Maghreb este o pasare sfanta. Trupul ei este Algeria, aripa sa dreapta Tunisia, iar cea stanga, Marocul.

Se intinde pe o suprafata de aproximativ 925000 km patrati.

Limite:
- V Oceanul Atlantic -N Marea Mediterana -E Golful Sirta Mica ( G Gabes) -limita fata de Sahara o constituie partea sudica a Muntilor Atlas

Regiunea Atlas este o unitate naturala mai asemanatoare cu Europa Sudica decat cu Africa
Regiunea Atlas poate fi considerata o zona de tranzitie intre zona mediteraneana si desert.

Structura geologica si relieful:

Se imbina structuri alpine cu structuri de tip African, intre care mai apar portiuni ale blocului vechi cristalin sub forma de podis. Structura reliefului (osatura) e alcatuita din Muntii Atlas, de la Oceanul Atlantic pana in NE Tunisiei, avand o lungime de peste 2000 de metri.

Relieful
Relieful montan se intinde pe doua siruri: Sirul de Nord, care se intinde de-a lungul tarmului mediteranean, de la Stramtoarea Gibraltar la Muntii Rif. Acesta e alcatuit din : Muntii Riff; Depresiunea Monlonya; Atlasul Mic. Sirul de Sud situat pe litoralul Atlantic si care e alcatuit din 3 lanturi paralele: Atlasul Mijlociu N; Atlasul Inalt centru si Antiatlasul S. Atlasul inalt se continua cu Atlasul Saharian, iar intre acesta din urma si Atlasul Mic, ce tine de sirul Nordic se gaseste Podisul Sotturilor. Treapta mai joasa a Atlasului Marocan si a Rifului e reprezentata de Meseta marocana. Intalnim campii putine, litorale: Campia Atlantica; Campia Sebon; Campia Sahe Tunisia.

Altitudini:
Muntii sunt mai inalti in Vest,in Atlasul Inalt si Mijlociu, unde ajung la peste 4000m. Altitudini de sub 2000 m sunt reprezentative pentru Muntii Rif, Tell si Atlasul Saharian.

Evolutia geologica
Evolutia Muntilor Atlas e reprezentata in 2 mari orogeneze, cea hercinica si cea alpina. Orogeneza hercinica e reprezentata de marochide.In aceasta orogeneza s-a format fundamentul cristalin din Meseta Oraneza si cea Marocana, Podisul Sotturilor, Podisul Marocan, precum si fundamentul vechi al Atlasului Inalt.La inceputul mezozoicul, eroziunea a afectat marochidele. De asemenea intre vechea platforma africana din Sud si mesetele Oraneza si Marocana, in tertiar s-a format geosinclinalul Sud-Mediteranean. In Orogeneza Alpina s-a creat relieful montan propriu-zis. Principala cutare s-a desfasurat in eocen, cand s-au format :Atlasul Inalt, Atlasul Mijlociu, Atlasul Saharian.La sfarsitul miocenuluui mediu, concomitent cu ridicarea Alpilor au luat nastere muntii Tell si Rif.

Clima
Regiunea apatine zonei subtropicale cu ierni umede, dar aceasta nu prezinta un caracter unitar.Aceasta reprezinta zona de tranzitie intre climatul mediteranean si climatul desertic.

Pe versantii vestici si nordici ai Atlasului Mijlociu, Rifului si Tellului, cad iarna precipitatii bogate(peste 800 mm/an) datorita influentei vanturilor de vest.

Climatul Litoral : -temperaturi medii vara de 24-27 C; in timp ce iarna ajunge intre 10-12 C, fiind ierni blande si umede. -amplitudini termice reduse -precipitatii cu preponderenta intre lunile octombrie-noiembrie pana in mai
Clima ia nuante continentale spre interior. La S de muntii Atlas Inalt, Atlas Mijlociu si Tell intalnim climat continental cu caracteristici sahariene reprezentat de: -sirrocco- vanturi sudice fierbinti si uscate - amplitudini termice ridicate - cantitati reduse de precipitatii: sub 400 mm/an respectiv, chiar si sub 200 mm/an in Tunisia de S. - temeratura medie vara este cuprinsa intre 26-29 C Un fenomen caracteristic climei regiunii este caderea zapezilor in muntii inalti( Atlasul Inalt, Atlasul Mijlociu, Rif, Djurjura). Zapada se mentine intre 5 si 9 luni pe an incepand din octombrie-noiembrie si tinand pana in iunie. Stratul de zapada este cuprins intre 1 si 2 m.

Hidrografia Hidrografia este slab reprezentata, raurile fiind putine, datorita climei si relieful . Datorita evaporatiei puternice, lipsa ploilor pe timpul verii, raurile se transforma in ueduri uscate, seci, cu regim torential. Rauri cu regim permanent: Chelif(Algeria); Moulouya(poalele Atlasului Mijlociu); Medjerda(Tellul Tunisiei); Sebou si Oum er Rbia(Maroc).

Vegetatia si Fauna
1. Vegetatie mediteraneana: circa 100150km in continent, mai ales in nordul Tunisiei 2. Stepa in: Pod Sotturilot, Meseta Marocana si in Tunisia de S 1. In vegetatia mediteraneana, reprezentata de paduri si arbusti mediteraneeni, intalnim stejarul de pluta, cedrul, pinul de Alep, tuia, tisa, ienupar, vegetatie de tip maquis, laur, mirt, leandru, rodiu, drobita, catina, grozama, maslin salbatic, stejar de carmar, palmier pitic,gigifa, pistacia 2. Stepa e reprezentata de vegetatie saracaciosa cu ierburi xerofile si putini arbusti ca acaccii, fistic, iarba alfa, argan Datorit climei diferite dup altitudine aici ntlnim o faun variat, ca: mistrei, gazele, leoparzi, gheparzi, iepuri de deert, roztoare, erpi i alte reptile mici, insecte.

Regiunile fizico-geografice ale Berberiei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Atlasul Inalt Atlasul Mijlociu Meseta Marocana si Campia Atlantica Er- Riff Atlasul Mic (Tell) Podisul Sotturilor Atlasul Saharian Tunisia Regiunea presahariana

1.Atlasul Inalt: Lant de munti masiv si continuu(peste 700km lungime), ce se intinde de la Capul Rhir, pana la limita estica a Marocului. Se disting 2 provincii: Atlasul Inalt Occidental si Atlasul Inalt Oriental, separate de Pasul Telouet. Atlasul Inalt Occidental se caracterizeaza prin: -Lipseste sedimentarea, aparand la zi fundamentul cristalin(paleozoic), la inaltimi de peste 4000m -Prezinta masive pe granite si andezite, cu varfuri de peste 3500 m, reprezentativ fiind masimul Toubkal-4165m -Relieful prezinta caracteristici alpine avand creste inalte, dantelate, accentuate in glaciatiune, reprezentata prin circuri glaciare, vai in forma de U, si chiar morene ce coboara pana la 2100m Atlasul Inalt Oriental -Patura cristalina e aici acoperita de sedimente mezozoice -Intalnim cute sinclinale largi, separate de anticlinale inguste -Intalnim varfuri si creste inalte dezvoltate pe calcare jurasice ce depasesc 3600m

2.Atlasul Mijlociu
-Prezinta un aspect de platou calcaros inalt(medie 2000m) cu variate forme carstice -Relieful e putin ondulat, formand platouri tabulare si culmi domoale, cu sinclinale si anticlinale largi -Partea NE e mai accidentata si mai inalta, crestele grupandu-se in masivul Djebel Bou Iblane cu inaltimi de peste 3000m -Pe versantii nordici intalnim paduri de cedri

3.Meseta marocana si Campia Atlantica:

-Altitudinea medie este de 600-700 m, ajungand la peste 1000 m in NE, in timp ce in V, inaltimea scade intr-o campie litorala -In portiunile mai inalte apar la zi fundamentele paleozice si masive vechi -Dispozitia reliefului marocan izoleaza meseta de Sahara, facilitand influentele oceanice, respectiv clima mediteraneana -E resimtita si influenta curentului rece al Canarelor -Podisul e dominat de stepa

4.Lantul Er-Rif
-E asemanator cu Siera Nevada( cele 2 grupe montane fiind un fost lant compact) -E format din solzi si panze de sariaj si impartit in 4 zone de la N la S: zona cristalino-paleozoica; zona calcarelor jurasice; zona de flis marno-sistoasa; zona de prerifana. -Relieful e reprezentat de culmi prelungi -Versantul nordic este abrupt si puternic fragmentat de viroange

5.Atlasul Mic(Tell)
-Este impartit in numeroase masive scurte -Prezinta un relief foarte variat datorita diferitor tipuri de roci ca: calcare, marne, gresii, roci eruptive, resturi vechi paleozoice, sedimentare mezozoice -Reprezentativ este relieful carstic reprezentat prin pesteri, cursuri subterane, vai adanci(Cheile Rummelului) -Regiunea cea mai inalta e dezvoltata pe sisturi si granite vechi- Kabylia Mare- la E de Algeria; marginea sudica a acestor munti poarta denumirea de Djurjura si formeaza o creasta de sisturi si calcare cu altitudinea de 2308m -Este prezenta clima si vegetatia mediteraneana -Reprezinta cea mai rodnica zona a Algeriei -Vegetatia de aici e in mare parte modificata de om

6.Podisul Sotturilor
-Prezinta un aspect de campie inalta, cu creste rare -Altitudinea scade de la 1200m in V pana la sub 400 m in E -E strabatut de putine ueduri ca: Moulouya, Chelif, Medjerda, acestea varsandu-se in Mediterana. -Restul apelor se aduna in depresiuni ducand la aparitia sotturilor: Rhabi, Chergui, Hodna -Climatul este unul aspru, continental cu precipitatii reduse, fiind ocupat de stepa, sau chiar pe alocuri vegetatie semidesertica.

7.Atlasul Saharian
-Sunt o continuare a muntelui Atlasul Inalt, separand podisul de Sahara -Este constituit dintr-un relief calcaros si slab cutat in perioada eocenului -Altitudinea medie este sub 1800 m -In vest intalnim cateva masive bine individualizate si depresiuni transversale: Muntii Ksour 2100m; Djebel Amour, Mtii Zab; Djebel Aures 2328m -Crestele aride, golase, ascutite alcatuite din gresii si calcare sunt supuse unei puternice dezagregari mecanice -Precipitatiile sunt reduse cantitav, sub 350 mm/an -Intalnim pasuni bogate ce favorizeeaza viata pastorala

8.Tunisia
In ansamblu e o regiune de campii si munti josi(1500-800 m) Creasta diagonala cunoscuta sub numele de Dorsala tunisiana separa 2 provincii distincte: Tell si Sahel

a.Tell: este o zona de munti josi si mijlocii situata in N; pe suprafata ei vegetatia e bine reprezentata prin frigane, maquisuri, maslini, livezi de portocali, lamai si vii.
b. Sahel: este o zona de podisuri josi, munti insulari si campii; este acoperita de stepe uscate, reprezentand tranzitia spre desert

9.Regiunea presahariana
Face tranzitia cu Sahara Cuprinde 2 provincii :Antiatlas si Provincia Oazelor a. Antiatlasul: E un horst cristalin separat de Atlasul Inalt prin depresiunea Sous Aproapierea de Sahara e observabila prin vegetatie si morfostructura reliefului b. Provincia oazelor de la S de Atlasul Saharian Zona piemontana cu ape subterane Intalnim oaze ca: Figug, Laghonat, Biskra care adapostesc adevarate paduri de curmale

Bibliografie:
Africa, Geografie fizica- Virgil Garbacea Geografia continentelor- Ion Marin www.wikipedia.com www.didactic.ro www.profudegeogra.ro www.britannica.com www.scribd.com

Imagini www.google.com