UNIVERSITATEA AL.I.

CUZA, IAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI EVALUAREA, FORMAREA I CONSILIEREA PSIHOLOGIC A PERSONALULUI

EFECTELE SCHIMBRII SOCIALE I ORGANIZAIONALE ASUPRA RELAIILOR PROFESIONALE I A MODULUI DE ORGANIZARE A ACTIVITII N TVR IAI

Bordeianu Silviu Ionu Cozma Cezar-Daniel Grigora Roxana-Elena Master EFCPP, anul II, grupa 1 -2011-

CUPRINS 1. Argument 2. Obiectivul cercetrii 3. Problemele de cercetare 4. Metodologia 5. Istoricul Studioului Regional de Televiziune TVR Iai 6. Ghidul de interviu 7. Transcrierea ghidului de interviu de la prima ntalnire 8. Analiza rspunsurilor din cadrul interviului 9. Transcrierea interviului de la cea de-a doua ntalnire 10. 11. 12. 13. 14. Analiza rspunsurilor din cadrul celui de-al doilea Observaii cu caracter general Observaii din timpul interviului Concluzii finale Bibliografie interviu

Efectele schimbrii sociale i organizaionale asupra relaiilor profesionale i a modului de organizare a activitii n TVR Iai

1. Argument
Aceasta tema a reprezentat pentru noi un real interes facand sa se nasca in mintile noastre dorinta de a descoperi cum organizatia TVR Iasi s-a dezvoltat si a parcurs diferite etape de organizare si reorganizare intr-un context aflat intr-o continua schimbare. Se stie foarte bine ca in ultimii 20 de ani a crescut considerabil viteza prin care societatea se modernizeaza iar tehnologia avanseaza catre tinuturi pe care nimeni nu si le-a imaginat vreodatata. Cei mai muli dintre noi tim c trim n epoca informaiei. Nu mai suntem o culturm industrial n primul rnd, ci una comunicaional. Trim vremuri n care idei, micri i concepte noi schimb totul de la o zi la alta, indiferent dac este vorba de ceva profund cum e fizica cuantic sau ceva modern cum este hamburgerul cel mai bine vndut. Dac este ceva ce caracterizeaz cel mai bine lumea modern, acesta este uvoiul masiv de informaii, aproape de nenchipuit - care genereaz un torent de schimbri. Din cri i filme, difuzoare i CD-uri, aceste informaii noi vin ca un puhoi de date pentru ca noi s le vedem, s le pipim i s le auzim. n societatea de azi, cei care au informaiile i mijloacele de a comunica sunt precum regii de odinioar: au puterea nemrginit (A. Robbins, 2001). In acest context TVR Iasi a cunoscut si a crescut o data cu generatiile de tineri ce vin cu un nou model de gandire si actiune prin care au fost pregatiti personal si profesional. Daca la inceputurile anilor 90 personalul din TVR Iasi avea o alta pregatire profesionala decat cea necesara posturilor din organizatie acum tinerii parcurg stagii de formare in facultati cu specific mediului jurnalistic si de televiziune, urmeaza mastere de specialitate si au parte de training-uri si stagii de perfectionare la locul de munca. Aa cum scria John Kenneth Galbraith: Banul este combustibilul societii industriale. Dar n societatea bazat pe informaie, combustibilul, puterea sunt reprezentate de cunoatere. Este evident o nou structur social: clasa celor care posed informaia i cei care trebuie s

funcioneze pe baza ignoranei. Aceast nou clas i trage puterea nu din bani, nici din terenuri, ci din cunoatere." Cunoasterea este si hrana pentru TVR Iasi ce are ca obiect de activitate colectarea, detinerea si transmiterea de informatii iar modul in care se fac toate acestea nu mai este la fel cu cel de acum 20 de ani. Astfel, s-au dezvoltat intre angajatii cu vechime si tinerii lor colegi relatii prin care nu doar cei tineri invata ci mai ales cei cu experienta in organizatie au parte de lectii de cunoastere prin care descopera noi metode de lucru. Dimensiunea relatiilor profesionale dintre aceste categorii de angajati a fost un al motiv pentru care noi am ales sa realizam aceasta ancheta in TVR Iasi.

2. Obiectivul cercetarii
Obiectivul acestei analize este de a construi o imagine reprezentativa a ceea ce inseamna TVR Iasi din punct de vedere relatiilor profesionale dintre angajati si al sistemului organizational de functionare in contextul modificarilor socio-profesionale aparute in organizatie in ultimii 20 de ani.

3. Problemele de Cercetare
In vederea atingerii obiectivului cercetarii dar si pentru o parcurgere cat mai directionata acest drum de cunoastere a organizatiei TVR Iasi, am ales doua probleme de cercetare la care vom incerca sa gasim o serie de raspunsuri care sa ne ajute la construirea unei imaginii clare si obiective a ceea ce inseamna TVR Iasi ca si organizatie socio-institutionala in ansamblul schimbarilor tehnologice si profesionale din ultimile doua decenii. 1. Care sunt efectele schimbarii sociale si a procesului de pregatire profesionala asupra relatiilor profesionale din TVR Iasi ? 2. Care sunt efectele schimbarilor tehnologice si organizationale asupra relatiilor si modului de organizare a activitatii in TVR Iasi ?

4. Metodologia

In realizarea acestei lucrari am ales ca metode de cercetare observatia si ancheta pe baza de interviu semi-structurat. Inainte de a face trecere la o definire succinta a celor doua metode trebuie sa precizam faptul ca a existat ca baza de lucru pentru cercetarea noastra prezentarea realizata de doamna redactor sef Carmen Olaru ca invitata a domnului profesor Gheorghiu la unul din cursuri, unde a facut o descriere a organizatiei TVR Iasi din perspectiva istorica si functional-organizationala. 1. Observaia este o metod de cercetare care permite apropierea tiinific direct de fenomenul psihosocial supus studiului (comportamentul uman). Aceast metod presupune nregistrri ct mai fidele i complete ale faptelor sociale n raport cu o anumit problema de cercetare. Observaia este un procedeu tiinific care presupune examinarea metodic i intenionat a unui obiect sau proces, fr a interveni n desfurarea sa. n general, metoda observaiei este opus experimentului, unde sunt manipulate anumite aspecte. De regul, observaiei i se atribuie un caracter relativ pasiv, dei ali cercettori resping aceast idee (Dafinoiu, 2002). 2. Ancheta pe baza de interviu semi-structurat are la baza ideea de discutie intre intervievator si intervievat pe baza anumitor teme stabilite. In cercetarea noastra am ales sa folosim acesta metoda datorita temei ce are si o tenta istorica dar si a numarului mare de informatii ce se pot obtine prin raspunsurile la intrebarile din ghidul de interviu. Persoanele intervievate in cadrul acestei anchete au fost doamna redactor Sef Carmen Olaru.

5. Istoricul Studioului Regional de Televiziune TVR Iasi

In cei 19 ani de emisie, TVR Iai i-a definit att imaginea unui post de televiziune ancorat n realitile comunitilor, ct i pe cea de susintor i promotor al unor manifestri de interes public. TVR Iai este recunoscut a fi drept o pepinier de talente care s-au afirmat n mass-media romneasc. Dimensiunea european a TVR Iai s-a dezvoltat prin stagii de formare a jurnalitilor la importante staii ale televiziunii publice din Europa, prin participarea la programe de coproducii, prin colaborri cu echipe internaionale de traineri.

6. Ghidul de Interviu

Structura ghidului de interviu este formata din mai multe parti astfel: In prima parte a interviului s-a dorit a se obtine informatii cu privire la cadrul general al organizatiei urmand ca in partea a doua sa se faca trecerea catre modalitatile de management a resurselor umane; in partea a treia s-a urmarit observarea parcursului profesional si aspectul reconversiei profesionale a personalului angajat in perioada anilor 90. In cea de-a patra parte a interviului a fost propusa discutiei tema Relatiilor dintre angajatii deveniti profesionisti in urma unei reconversii cu angajatii profesionistii cu studii de specialitate in domeniu . In partea a cincea a interviului au fost observate diferentele dintre departamentul Programe si departamentul Tehnic din punct de vedere al relatiilor profesionale si organizarii activitatii iar in cea de-a sasea parte s-a urmarit scoaterea in evidenta a principalelor efecte ale schimbarilor tehnologiei informationale asupra modului de organizare a activitatii dar si a relatiilor dintre angajatii tineri si cei cu vechime. In parte a saptea a interviului au fost adus in discutie statutul jurnalistului din televiziunea de stat in relatia cu jurnalistii din televiziunile private dar si cu persoanele consumatoare de mass media. Interviul s-a desfasurat pe parcursul a doua intalniri dintre care prima intalnire a avut loc la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei unde doamna Carmen Olaru a participat la o discutie in cadrul unui curs a domului profesor Mihai-Dinu Gheoghiu in care au fost atinse o parte din temele propuse. Mai exact s-a discutat despre cadrul general al organizatiei TVR Iasi, despre managementul resurselor umane din TVR Iasi si despre experienta reconversiei profesionale. Cea de-a doua intalnire a avut loc la sediul TVR Iasi, din strada Lascar Catargi.

7. Transcrierea interviului de la prima intalnire

1. Cadrul general al organizatiei Ce ne puteti spune despre istoricul si prezentul TVR Iasi? As dori mai nti s spun ceva mai mult despre organizaia din care provin, aa cum spunea profesorul Gheorghiu, TVR Iai este o organizaie relativ tnr, anul acesta pe 3 noiembrie mplinim 20 de ani de existen, dar studioul TVR Iai este unul din cele 5 studiouri ale Televiziunii Romne sau Societatea Romn de Televiziune cum se numete acum, mplinind anul acesta 55 de ani de existen. Deci, e o organizaie nou care face parte dintr-o organizaie mai veche, s nu spun btrn. Nici mbtrnit nu-mi doresc s spun. Sunt cinci studiouri teritoriale, primul nfiinat imediat dup decembrie 1989 este studioul teritorial TVR Cluj, i a urmat studioul TVR Iai n noiembrie 1991, apoi cel de la Timioara, Craiova i de circa un an funcioneaz studioul teritorial de la Trgu Mure. Aceste studiouri s-au nfiinat pe structura fostelor radio-televiziuni. Era vorba de studiourile de radio, care au funcionat pn n 1985 si au fost desfiinate, i chiar zilele trecute vorbeam despre modul n care au aflat angajaii studioului de Radio Iai c nu vor mai intra pe post peste dou ore, aa li s-a transmis: n dou ore nu mai intrai pe post, s-a desfiinat postul de Radio Iai, a fost refiinat imediat dup 1989. TVR Iai a funcionat ntai mpreun cu Radio Iai, o societate comun, dup care n 1991 practic ne-am desprit de Radio Iai. Am rmas ntr-o colaborare strns. Facem parte din Societatea Romn de Televiziune, televiziunea public, televiziune care funcioneaz pe baza legii 41 pe 1992, o lege care st la baza funcionrii noastre n sensul ca aceste reglementri pe care trebuie s le respecte studiourile, sunt altele dect cele dintr-o televiziune privat. 2. Managementul resurselor umane in TVR Iasi Cum se desfasoara activitatile de recrutare in TVR Iasi? Aici am s m refer la organizaia Societatea Romana de Televiziune (SRTV) pentru c noi, studioul TVR Iai nu avem personalitate juridic i activitatea de resurse se desfoar n strns legtur cu departamentul resurse umane al TVR. Practiv la TVR Iai, nu exist un departament de resurse umane ci este departamentul economic-administrativ cu un funcionar care se ocup de activitatea de resurse umane. La nivelul Societii Romne de Televoiziune se desfoar activitatea de angajare cu cele dou activiti distincte: de recrutare, respectiv selecie. Activitatea de recrutare are specificul su n Societatea Romn de Televiziune i asta pentru c, jurnalitii, se formeaz n acest moment, n faculti de profil, spun de jurnaliti pentru c

ponderea activitii n SRTV este cea editorial, deci jurnalitii, regizorii artistici, regizorii muzicali sunt persoane care au o activitate complex, o activitate care reprezint ponderea n TVR. Recrutarea se face prin anunare n pres i pe site-ul TVR anunate cteva posturi scoase la concurs. Ce alte forme de recrutare se mai folosesc in TVR Iasi? O alt form de recrutare, pe care eu o consider foarte important i pe care noi la TVR Iai o aplicm, este aceea a recrutrii personalului n urma unor stagii de practic realizate de studeni, de masteranzi. Este vorba de acea form de colaborare n urma creia putem descoperi viitori profesioniti n televiziune. Stagii de practic se fac n perioadele de var de obicei i activitatea propriu-zis de televiziune, care are specificul su, e o bun metod de a descoperi cum spuneam, noi posibili angajai ai televiziunii. O alt form de recrutare este selectia de CVuri pe care le depun tinerii la noi, dar am s v spun c, mai puin folosim aceast form, deci un CV depus, pentru c e vorba de o meserie vocaional, nu este suficient pentru a cuta pe cineva. Noi considerm c, dac cineva este interesat de acest domeniu care are un specific aparte, atunci n primul rnd trebuie s urmreasc programele televiziunii romne i de acolo va afla c este un concurs la care poate s se nscrie. Fiind un domeniu aa mai special cutm i n alte instituii media. Ne uitm i n, cum se spune, n curile colegilor notri din media, n presa scris, n radio-uri, n alte televiziuni, pentru c i acolo putem descoperi profesioniti, care poate n acele medii nu reuesc s ofere tot ce ar putea da i atunci i putem invita la discuii i putem s colaborm o perioad pentru a-i include ntr-o posibil form de angajare, de concurs. Cum se realizeaza aceste concursuri? Deci selecia propriu-zis se face pe baza unui concurs si trebuie s v spun c sunt concursuri foarte riguroase, sunt concursuri anunate din timp i n pres, i cum spuneam, pe site. Trebuie indeplinite condiii care privesc experiena, care privesc anumite cunotine si dac o s deschidei n acest moment site-ul TVR vei vedea de exemplu c este scos la concurs un post de regizor artistic. Evident c pentru un astfel de post pot candida absolveni ai unor faculti de arte, fie de film, de teatru. Apoi sunt condiii legate depunerea unor mape care s www.tvr.ro, este departamentul resurse umane si dac deschidei putei s vedei ca si n acest moment sunt

conin producii de portofoliu pentru a vedea ce a realizat pn n acel moment potenialul regizor artistic. Probele de concurs fiind: interviul, proba scris, proba practic, evaluarea psihologic este obligatorie n TVR i eventual un interviu final dac a trecut celelalte probe dar i interviul iniial in unele concursuri este prob eliminatorie. Ce cunostinte ar trebui sa mai detina candidatul in afara celor legate de postul pentru care candideaza? Cunotine de legislaie, legea 41, am spus mai devreme, din 1992, 1994 este legea SRTV, legea 504 pe 2002 Legea Audio-Vizualului, elaborat de Consiliul naional al Audiovizualului, Legea dreptului de autor ...este o alt lege....care trebuie cunoscut n momentul prezentrii la concurs. Se anun din timp...i concurenii pot s se pregteasc....deci este o perioad de pregtire necesar cu siguran. Concursul are loc n prezena unei comisii alctuit din cinci persoane...specialiti n domeniu...i obligatoriu ntre cei cinci este un reprezentant al sindicatului al unuia din sindicatele din TVR...este o condiie stabilit prin contractul colectiv al TVR. Cum s-a realizat recrutarea in TVR Iasi in urma cu 20 de ani? La TVR Iai, selecia n primii ani de funcionare s-a fcut pe baza unor concursuri la care au participat absolveni ai unor faculti din domenii dintre cele mai diferite. i noi n acest moment, n studioul TVR Iai, suntem practic, editorial vorbind, ...eu cooordonez departamentul Programe ...deci editorial suntem ...cei angajai n anii 90 ...s spunem 97...chiar pn n 2000, suntem absolveni ai Facultii de Jurnalism ...Facultatea de Jurnalism, poate tii ...nainte de 90 era doar la tefan Gheorghiu...la facultatea tefan Gheorghiu...Cei din generaia mea venind din domenii precum: filologia, ceea ce acum se numete Facultatea de Litere.. erau ntr-adevr preferai n asfel de concursuri...sunt absolveni ai facultilor de istorie, de drept..eu am terminat tiine economice ceea ce azi se numete FEEA, dar eram oameni, s zic preoucupai de domeniul artistic, de literatur...cu backgraund de participri la olimpiadele de literatur i limba romn i ...da nu....despre mine o s vorbesc ceva mai trziu...deci sunt specialiti ...absolveni ai facultilor din Universitatea AL. I. Cuza, mai puin absolvene ai institutului politehnic Univ. Ghe. Asachi cum se numete acum, absolveni de Conservator care sunt specialisti n domeniile: folclor, simfonic ....i ...al doilea tronson...s zic....este cel creat dup anul 2000 n care jurnalitii

provin n special din facultile de jurnalism, cred c n proporie de 90 la sut absolveni ai Facultii de Jurnalism ai Universitatii AL. I. Cuza......i.....care vin cu o baz teoretic foarte bun...i completeaz...tiu eu...ceea ce noi cei mai vechi am reuit s nvm unii de la alii. Noi am fost autodidaci...am nvat mergnd pe teren, mergnd la filmri, intrnd n cabinele de montaj ...i...ne-am perfecionat n decursul anilor chiar n studiourile TVR Iai. Ce ne puteti spune despre activitatea de integrare a noilor angajati? O alt activitate care se desfoar n TVR asemenea altor organizaii, este activitatea de integrare a noilor angajai este o etap foarte important, i cu siguran, dac recrutarea i selecia s-au fcut corect. Integrarea este important pentru c poate duce la eec n momentul n care nu reueti s integrezi persoana nou angajat. La fel insist pe specificul meseriei noastre...pe faptul c au fost tineri absolveni care s-au prezentat la concurs i chiar absolveni de jurnalism...deci care au tiut de la nceput, aa cred eu, c au vrut sau c i doreau s fac aceast meserie pentru c n momentul n care reueau s intre .....mi cer scuze..... n colectivul nostru.......s-i dea seama c sperau s fie altceva. De ce spun ...sperau s fie altceva...pentru c sunt persoane care i doresc un serviciu s nceap la ora 8 i s se termine la ora 16 sau 17. Televiziunea nseamn smbete duminici lucrate, srbtori la o.....deci e o uzin la foc continuu. nseamn de multe ori program pn seara tarziu i ...nu sunt vorbe gratuite pe care le spun aici...programul nostru de transmisie este n acest moment 6:30 -22:30. Integrarea este important i pentru c...i am s m refer mai mult la departamentul meu ...Spuneam sunt dou mari categorii de persoane care lucreaz, sunt cei de la nceputurile televiziunii, persoane situate ntre 40 i chiar spre 60 de ani...i cei foarte tineri ntre 24 i s spunem 30 de ani. i de aceea spun c este important integrarea...n ultimii ani, evident, au fost angajai cei foarte tineri i noi cei venii la nceput ncercm s-i primim ct mai bine, s-i integrm ...s le oferim informaii din experiena noastr i pe de alt parte ncercm s ne molipsim de energia cu care vin ei, dornici s nvee meseria asta att de frumoas. S ne uitm pe....asta e redacia....din 22, 9 suntem mai vechi restul sunt tineri. Spuneam c pn spre 60 pentru c cel mai n vrst coleg realizatorul specializat pe folclor....cred c ntr-un an ar trebui s ias la pensie...are o experien n Radio Iai foarte mare i va fi foarte greu de nlocuit fiind i absolvent de Conservator. ......Am ncercat, apropo de integrare, s realizez echipe mixte n care cei foarte tineri s lucreze mpreun cu cei mai vechi, cu cei cu experien i cred c asta e o metod foarte bun de

integrare a celor foarte tineri. Ei se integreaz nu doar n echipa departamentului Programe, spun nu doar n echipe pentru c echipele n sensul cuvntului echip n televiziune nseamn reporter: cameramani, editori de montaj, ilustratori muzicali...pentru c vorbim de munc de teren ...nseamn i ofer...poate nsemna echipa i asistent de imagine i electrician, cel care ine lumina...i dac nu funcioneaz echipa care trebuie coordonat de reporter sau de redactor poate fi compromis ntreaga filmare. Gndii-v c insist pe importana echipei de televiziune dnd un exemplu...s spun, pe un reporter care abia a terminat facultatea, are 23 de ani, e tnr, e plin de elan i merge n deplasare cu un ofer care poate mai are un an pana la pensie i e un pic mai obosit...e logic s fii mai obosit dup atia ani n care ai stat la volan continuu, sau un cameraman care, la fel are o experiena mai mare i nu ezit s-i spun c are aceast experien ori de reporter depinde modul n care aceast echip funcioneaz, n care el reuete s coreleze i s coordoneze tot ce se ntmpl n teren. Ati folosit si alte tehnici de management al integrarii profesionale si daca da am dori sa ne oferiti un exemplu. da ...da...da...m-am gndit c ....da....a fost o iniiativ a redaciei noastre aceea de a ne afla ntr-un alt mediu dect acela din televiziune care nu cred c este un mediu ostil pentru nimeni, sper din suflet acest lucru ...eu spun c merg cu plcere la serviciu..i nici chestia asta cnd spun c merg la serviciu mi se pare ..a.....nu merg la serviciu, merg la televiziune care sun altfel. Dar am vrut s ieim din acel mediu n care ne desfurm activitatea i pentru c, n acest moment, departamentul meu este unul care i desfoar activitatea ntr-un birou, n care sunt cte doi jurnaliti la cte un birou n care sunt cte doi jurnaliti la cte un calculator....deci spaiul este foarte strns....simim acolo c nu mai este loc de respirat. Gndii-v ca trebuie linite ca s creezi, s scrii un text ca s te uii pe nite materiale pe care trebuie s le vizionezi i s-i pregteti montajul ....i atunci am vrut s ieim i le-am propus colegilor vara trecut s ieim la ceea ce se numete acum un team-building, poate c prea pretenios l-am numit un teambuilding pentru c un team-building ar fi nsemnat ca instituia s asigure tot...nu...noi am ieit mpreun la Iezreni ...au venit vreo 12-13 colegi, m-am bucurat c au venit i din cei mai vechi....vedei c tot evit s spun btrni, cei pe care i simeam n colectiv un pic detaai de spiritul de echip, dar au venit, sau integrat, bine...majoritatea celor care au participat la Iezreni au fost cei tineri,. Am stat acolo o zi mpreun, am mncat, am vorbit...am vorbit tot despre

televiziune asta e....ne-am simit cu toii bine mpreun i cu toii am concluzionat c astfel de ieiri ar trebui s mai fie fcute. Ne propusesm s megem mpreun i n excursii, nu am mai reuit, i asta programul dup cum v spuneam, nseamn i smbete i duminici lucrate i practic e greu de gsit o perioad n care putem merge toi. Astfel de forme cred c ar mai trebui promovate, i cred eu c sunt bune, cred eu, n ceea ce privete integrarea. Consider c n acest moment e o atmosfer bun n departament i zic acest lucru pentru c am avut zilele trecute o discuie cu o coleg din segmentul tnr c nu simte orgolii...suntem totui ntr-un mediu n care apar mai mult dect n alt parte, nu simt pe nimeni s fie ncrncenat c apare sau nu apare mai mult pe post dect cellalt ...tii c aici toi vrem s ne vedem la televizor sau unii nu vrem, se ajut ...m bucur c sunt prieteni ntre ei...i sunt prieteni n special cei tineri ceea ce nu am reuit noi cei mai btrni ...iat c am spus-o totui....deci cei tineri reuesc s fie prieteni i dup ce pleac de la televiziune cei btrni nu au inut legtura dincolo de televiziune n anii din urm. Ce ne puteti spune despre activitatea de evaluarea din cadrul TVR Iasi? Activitatea de evaluare a performanelor profesionale, este o activitate pe care noi o desfurm n Societatea Romn de Televiziune de dou ori pe an. Ea se desfoar n trei etape, este etapa de evaluare propriu-zis, de ntocmire a unei fie a angajatului, apoi este a doua etap, cea de interviu n care este invitat angajatul i i se prezint observaiile, i se recomand anumite programe de instruire. Angajatul ia la cunotina, poate s semneze sau poate s refuze evaluarea, s o conteste mai exact i ultima etap este cea de contrasemnare de ctre managerul instituiei a acestei evaluri. In acest moment, in TVR evaluarea se face pe baza unor criterii de performan reprezentate prin ponderi, criteriile de performan fiind: gradul de ndeplinire a obiectivelor, sarcinilor, competenelor i responsabilitilor prevzute n fia postului, ponderea criteriului fiind de 50%, evident fiind ponderea cea mai mare, capacitatea de valorificare a experienei dobndite i auto-perfecionare mtr-o pondere de 20%, gradul de implicare i aumare a responsabilitii, 20% i comportament n serviciu, relaii interpersonale 10%. Se pondereaz aceste...deci...se acord nite note....evaluatorul acord nite note i ponderea se realizeza pe baza unor punctaje, sunt punctaje stabilite pe baza importanei funciilor din TVR ....Am vzut i eu cu aceast ocazie c n TVR sunt 215 funcii...posturi de

execuie. Ele sunt incluse n patru clase importante, deci n fucie de complexitate i importane existe punctaje minime, punctaje maxime, ntre care se nscriu anumite funcii. Cele mai importante funcii...cel puin prin punctajele prin care ele sunt reprezentate sunt funciile de realizator de emisiune i regizor artistic...respectiv funciile din IT au o pondere foarte mare n TVR. Dac la evaluarea performanelor angajatul obine un punctaj sub punctajul minim al funciei atunci el poate fi....se poate cere desfacerea contractului de munc ns cu respectarea legislaiei n vigoare din TVR. Contestaiile fcute de angajai la nite evaluri pe care nu le consider...tiu eu...ca reprezentative pentru activitatea lor ...aceste contestaii se depun la comisia de Etica din TVR, o comisie care funcioneaz i care urmrete modul n care este respectat statutul jurnalistului n TV. Exista si o evaluare psihologica a angajatilor si daca da, cum se realizaeza aceasta? DA....evaluarea psihologic este obligatorie la angajare...de fapt ea se realizeaz dup trecerea concursului de...nu tiu cine a stabilit aa, de multe ori ne-am pus ntrebarea dac ....ce se intmpl dac un candidat trece un concurs i nu ia examenul psihologic...n-am primit rspuns...nici nu am ntlnit astfel de situaii, aa este procedura. O alt procedur stabileete faptul c anual angajaii SRTV sunt evaluai psihologic. n cazul nostru exist un contract cu un cabinet psihologic...rezultatele examenelor psihologice fiind facute cunoscute efilor de departamente ....deci eu aflu dup fiecare astfel de evaluare care sunt probleme din punct de vedere psihologic pe care pe care le-a constatat psihologul cu care am realizat evaluarea. Evaluarea se face pe baza unor chestionare ...ns la fel nu a putea s rspund la o ntrebare...ce se ntmpl dac cineva nu trece un astfel de examen. Nu au fost situaii grave n care cineva s nu treac un examen, dar au fost, sau am fost semnalai uneori...efii de departament, asupra unor probleme pe care le au unii sau alii. E o discuie confidenial asupra problemelor pe care le are un anumit angajat i ncercm mpreun cu psihologul s gsim nite soluii atunci cnd e vorba de un astfel de caz. 3. Parcursul profesional si aspectul reconversiei profesionale Ce ne puteti spune despre parcursul dumneavoastra profesional?

Deci am terminat Facultatea de tiinte Economice, specializarea finane-contabilitate, am lucrat n domeniul pentru care m-am pregtit pn n 1993 adic 12 ani, am terminat n 81, i ncepusem....sau mi doream s revin la catedr la Facultatea de Stiine Economice, nu m vedeam stnd la un birou economist ...am lucrat prima dat n comer...eu am terminat ntr-o perioad n care stagiul produciei era obligatoriu...3 ani trebuia s stai n acelai loc....am sta n comer la Pacani apoi am venit la Centrala Electrotehnic Iai ....n resurse umane am lucrat...personal se chema mai simplu atunci...cu cri de munc, cu decizii, iar apoi am lucrat la Casa de Cultura a Studentilor, ca referent...rspundeam de cercurile de turism, de rock...de ...i apoi am lucrat ca economist la CCA ...dup care n 1993 am nceput o colaborare cu Radio Iai, ulterior cu Radio Bucuresti i cu TVR Iai ...nu am dat concurs....e...NOROC....da....am prins o perioad n care au aprut nite posturi, eu colaboram de cteva luni i am intrat n echipa TVR Iai la 1 ianuarie 1993... Mi-am adus aminte de ...fac o parantez...de concursurile pe care le fceam n anii 95...concurs la care a participat Andreea Marin, asta pentru c au fost tot felul de speculaii ....nu am fost n comisia de concurs dar am fost cea n grija creia a fost dat Andreea...avea 19 ani...a participat la un concurs la care au participat peste 200 de candidai...a ieit prima...v spun sincer...deci....nu trebuie s spunem c nu e ...c...da...prima a fost...a dovedit caliti artistice deosebite... cnta la pian, dansa, fcuse puin teatru, a avut cea mai bun tez ...deci cultura ei era evident i a intrat n echipa noastr foarte tnr fiind i a lucrat foarte bine...era foarte serioas n tot ce fcea ...era student la Informatic atunci. Cum s-a desfasurat in cazul dumneavostra procesul de reconversie profesionala? Deci eu am intrat n echip n 93...a fost un moment n care, recunosc, mi-am pus multe ntrebri despre pasul pe care l fac fr a avea pregtirea necesar ...nu tiam dac la 30...i....nu tiu ci ani aveam atunci.....deci e mai bine s mai schimbi ceva era o schimbare de direcia total....ncepusem i un doctorat n finane la care am renunat pentru c am considerat c trebuie s m pregtesc ntr-o alt meserie ....eu am nvat din mers...alturi de colegii mei, mpreun cu ei, de la ei, cum vrei s spunei...i am ntrebat pe cei cu care lucram la radio Bucuresti, erau profesioniti de radio, pe ei i-am ntrebat dac e bine s fac acest pas, dac nu voi regreta, dac ei consider c am calitai....Evident c m bazam pe faptul c mai scrisesem n ziar, publicasem la Cronica dar destul de puin ...mergeam n liceu la olimpiadele la romn i am zis c am puin talent care zcea acolo ....Practic dup 3 ani a venit confirmarea c nu am

greit pasul pe care l-am fcut ...am avut un an cu dou premii mari de televiziune...un mare premiu i premiul pentru reportaj al APTR.... care este un fel de UNITER al nostru i unii ateapt o via ntreg un astfel de premiu...dac a venit dup 3 ani am zis c n-am greit. Nu m-am oprit, i n-am considerat c gata sunt profesionist n televiziune i m opresc aici...am nceput un masterat n Realii Publice i Comunicare....a fi vrut s-l ncep la Universitatea Cuza, dar nu exista n momentul n care am luat eu aceast decizie aa c am fcut un masterat la SNSPA, filiala Iai iar n acest moment sunt doctorand n anul al III-lea la Universitatea Cuza, la Facultatea de Filosofie, secia tiine Politice, evident cu o cercetare n domeniul audio-vizualului: Politici n audiovizual respectiv canale media n context naional i european ....studiu de caz TVR Iai la 20 de ani ...aceasta este cercetarea mea.

8. Analiza raspunsurilor din cadrul interviului

Intrebarile din ghidul de interviu, disponibilitatea si deschiderea persoanei intervievate ne-au ajutat sa obtinem informatii relevante cu privire la subiectul cercetarii noastre. Astfel, am avut in planul discutiei mai multe teme cu privire la efectele schimbarii sociale si organizationale asupra relatiilor profesionale si a modului de organizare a activitatii in TVR Iasi. Interviul a pornit cu o serie de intrebari referitoare la cadrul general al organizatie TVR Iasi dupa care a fost atins subiectul managementului resurselor umane in TVR Iasi. Intrebarile din cea de-a doua parte a interviului au vizat sase dimensiuni, acestea fiind: parcursul profesional si aspectul reconversiei profesionale, relatiile dintre angajatii deveniti profesionisti in urma reconversiei cu angajatii cu studii de specialitate, diferentele dintre departamentele tehnic si programe din punct de vedere al sistemului de organizare si a relatiilor profesionale, efectele schimbarilor tehnologiei informationale si in final, statutul jurnalistului din televiziunea publica. In ceea ce priveste cadrul general al organizatiei TVR Iasi se poate spune ca TVR Iasi este o organizatie relativ tanara, anul acesta (2011), pe 3 noiembrie implinind 20 de ani de existenta. Studiolul TVR Iasi este unul dintre cele 5 studiouri ale Societatii Romane de Televiziune (SRTV) care anul acest implineste 55 de ani. Aceste studiouri s-au infiintat pe structura fostelor radio-televiziuni, iar TVR Iasi a functionat inpreuna cu Radio Iasi ramanand intr-o colaborare stransa. Facand o usoare trecere catre procesul de management al resurselor umane din TVR Iasi trebuie subliniat faptul ca studioul teritorial TVR Iasi nu are personalitate juridica iar activitate de resurse umane se desfasoara in stransa legatura cu departamentul de resurse umane al SRTV. Aici se observa ca activitatea de resurse umane in TVR Iasi este preluata partial de un alt departament, mai exact cel economic-administrativ. Exista mai multe forme de recrutare si selectie in TVR Iasi oferind posibilitatea ca mai multe persoane sa isi dovedeasca abilitatile pentru posturile scoase la concurs. O prima forma de recrutare porneste chiar de la studentii care au efectuat stagii de practica in TVR Iasi acestia fiind bine cunoscuti datorita timpului petrecut in televziune. Recrutarea se face si prin anunturi in presa si pe site-ul societatii romane de televiziune (SRTV) urmand ca dupa o prima selectie sa fie organizate concursuri in care exista mai multe probe atat teoretice cat si practice. Este important de observat ca datorita statului public al televiziunii aici se pune un accent deosebit si pe aspectele juridice fiind necesar ca un

candidat sa aibe cunostinte legislative specifice acestui domeniu din care face parte si legea 41, lege creeata special pentru SRTV. Integrarea noilor angajati este un alt proces important deoarece acesta faciliteaza adaptarea angajatilor sau din contra ii pot face sa isi dea seama ca asteptarile si dorintele lor nu se asemana cu realitatea existenta la locul de munca. Televiziunea este un loc unde se gasesc persoane cu varste si pregatiri diferite fiind necesar a se cauta metode de integrare cat mai eficiente. Astfel s-au realizat echipe mixte ca varsta si pregatire facilitand adaptarea atat pe plan profesional cat si personal, individual. Un alt exemplu este cel al iesirilor si petrecerii timpului liber impreuna in natura, aceasta schimbare avand un efect positiv asupra relatiilor dintre angajati. Chiar si sarbatorile sau organizarea zilelor de nastere pot fi privite ca metode de integrare si adaptare la contextul organizational. Evaluarea performantelor in TVR Iasi se realizeaza de doua ori pe an in 2 etape. Prima etapa este cea de intocmire a fisei de evaluare a angajatului pe baza mai multor criterii legate de gradul de indeplinre a sarcinilor, competentele, auto-perfectionarea, gradul de implicare, responsabilitatile si relatiile interpersonale. In doua etapa angajatii sunt invitati la un interviu in care se prezinta acestora observatiile si recomandarile. De asemenea exista si o evaluare psihologica obligatorie la angajare dar si anual. Aceasta evaluare se face pe baza unor chestionare iar daca exista situatii speciale are loc o discutie confidentiala intre pshihologul organizatiei si seful de departament asupra problemelor unui anumit angajat urmand ca impreuna sa gasesca solutiile cele mai potrivite. Aspectul reconversiei profesionale a fost un subiect caruia i s-a acordat o atentie deosebita. La inceputul existentei studioului TVR Iasi, datorita lipsei unor studii de specilaitate in domeniu, la selectie participau candidati din domenii dintre cele mai diferite urmand ca mai apoi cei selectati sa se specializeze la locul de munca sau chiar sa treaca printr-un proces de reconversie profesionala. A fost prezentat exemplul doamnei C.O care dupa finalizarea studiilor cu specializarea finante-contabilitate a lucrat pentru prima data in comert iar dupa trei ani a schimbat locul de munca in deparatmentul de personal a unei companii de stat. Dupa acesta experienta a fost angajata la Casa de cultura a studentilor din Iasi unde era responsabila cu cercurile de turism si rock urmand ca dupa cativa ani sa revina ca economist intr-o alta firma. In

anul 1993 a inceput o colaborare cu Radio Iasi si TVR Iasi fiind angajata in final in echipa de la TVR Iasi. In acea perioada in TVR Iasi angajarea nu se facea pe baza de concurs si nu se tinea foarte mult cont de domeniul studiilor superioare finalizate astfel incat a avut sansa de a fi angajata doar pe baza coloborarii avute inainte. Desi nu a existat o pregatire speciala in acest domeniu acesta schimbare a avut un impact pozitiv. Procesul de asimilare a cunostintelor necesare s-a realizat cu ajutorul colegilor dar si abilitatilor dobandite in alte contexte. Dupa aceasta perioada au venit si rezultatele reprezentate de premii si recunoasterea de profesionist. Acum perfectionarea continua prin urmarea studiilor de masterat si doctorat. Intr-o mica concluzie putem spune ca reconversia profesionala s-a putut realiza datorita dorintei de a face ceea ce iti place cu adevarat, datorita colegilor dar si a ambitiei de a deveni cat mai bun.

9. Transcrierea interviului de la cea de-a doua intalnire

1. Managementul resurselor umane in TVR Iasi Ce ne puteti spune despre activitatea de formare profesionala din TVR Iasi? Imi pregatisem atunci sa va zic cate ceva despre formare, aveam niste notite dar am omis nu stiu de ce....va spuneam totusi ca pregatirea celor din televiziune este variata cumva si in functie de departamentul in care lucreaza deci in redactiile Stiri si Programe preponderent sunt absolventi ai universitatilor, ai Universitatii Cuza, in ultimul timp mai mult absolventi ai Facultatii de Jurnalism, dar sunt si absolventi a unor facultati tehnice, la care lucreaza ca jurnalisti, deci de la Institutul Politehnic ...sau cum se numeste Universitatea Tehnica Ghe. Asachi. In departamentul Tehnic sunt absolventi ai unor universitati...ai unor facultati de profil tehnic, in special profil electrotehnic, electronica, calculatoare mai putin si destul de multi cu pregatire medie tehnicieni absolventi ai fostului liceu Tehnoton, cu pregatire de electronisti, dar cu baza sa spun..., cu o pregatire practica foarte buna si cu vechime...mmmm.....aici in Departamentul Tehnic mai sunt operatori echipamente, operatori de sunet, deci care se ocupa de sunet la emisie... Spuneati de cei care vin cu o pregatire diferita, nu ma refeream la cei cu o pregatire intr-o Universitate, intr-o facultate. E de ajuns pregatirea asta pe care o fac ei acolo sau aici intra intr-un anumit program prin care isi dezvolta abilitatile? Mda....desi nu am terminat departamentele, ma intorc la intrebarea voastra si raspunsul clar: nu e suficient, nu e suficienta pregatirea, deci nici chiar absolventii facultatii de Jurnalism nu vin pregatiti sa inceapa meseria de jurnalist...aaa....pregatirea lor este in general o pregatire teoretica, unii dintre ei mai vin perioadele de vacanta sau de practica si mai spun cocheteaza pe aici cu meseria de jurnalist, merg pe langa echipele de filmare sau pe langa jurnalistii mai vechi sa vada despre ce e vorba, dar nu cred ca a fost vreun absolvent care sa vina si din primul moment sa poata face emisiuni....deci, clar pregatirea lor seeee...aaaa......realizeaza in facultate teoretic si abia apoi aici incepe adevarata pregatire spun eu, aaaa....sunt cursuri la care in special jurnalistii tineri...ammmm....participa...aaa....nu sunt foarte multe, sunt cursuri in cadrul Televiziunii Romane, realizate la Bucuresti...ammmm....chiar acum s-a infiintat de putin timp...ammm... o academie, Academia TVR care isi propune in acest moment sa pregateasca jurnalistii mai bine, dar pana acum...aaa.., destul de putin se fac astfel de cursuri de specializare. Mai sunt cursuri internationale, dar apare cate un loc doua pe an maxim. De exemplu, acu

imediat dupa Pasti, o tanara absolventa de Jurnalism, absolventa cred ca de 2 sau maxim 3 ani ai facultatii de Jurnalism de la Cuza, si care lucreaza la noi inca din anul 4 de facultate, a colaborat o perioada, apoi a dat concurs si este unul din oamenii de baza, merge la un curs de pregatire, 2 saptamani la Timisoara, este un curs international, organizat de Circom Regional, este o organizatie internationala consacrata televiziunilor regionale, asa cum suntem si noi....aaaaaa....sunt necesare sigur astfel de cursuri, dar adevarata pregatire se realizeaza pe teren, aici, lucrand, mergand la filmari, stand in montaje. N-am terminat sa mai spun de ceilalti, de celalalte departamente cu ce pregatire vin. In Departamentul Productie....Departamentul Productie este format din cameramani sau operatorii de imagine, deci cei care sunt cu camerele de filmare...aaa...editorul de montaj, deci cei care fac montajul nonliniar siii digital in acest moment, nu au facut de la inceput aaa asa si in aceelasi departament avem scenografii, 2, si un regizor muzical. Cameramanii pana nu demult si va spuneam asta cred ca si atunci cand am fost eu la voi la seminar, pana nu demult erau in proportie de 90% cu pregatire medie, asta pentru ca nu exista o scoala si nu exista o scoala de imagine aici in Iasi. Unii dintre ei au inceput sa mearga la pregatire laaa....sau la facultate la Bucuresti...aaaa...cativa fac....(intra unul dintre colegi)...pauza...unii deci au inceput saaaa...au urmat facultati de imagine la Bucuresti sunt 3, unul a revenit de cateva zile, 2 saptamani, a revenit de la Bucuresti. S-a mutat pe perioada studiilor, a terminat sef de promotie (rade) la Universitatea Spiru Haret, este director de imagine in acest moment la noi, a facut si masteratul, alti 2 sunt acum studenti, mai sunt cativa care studiaza la Universitatea de Arte, tot dintre cameramani, dar sunt sectiile video, foto, video ceva mai apropiat de imagine, si 2 fac teatrologie, tocmai pentru a-si completa cat de cat pregatirea. Scenografii sunt absolventi de arte plastice, respectiv arhitectura, regizorul muzical absolvent de Conservator. Departamentul Economic-Administrativ cu absolventi de Stiinte Economice sau FEEA cum e acum...in proportie cea mai mare parte sau cred ca toti sunt absolventi de studii superioare in sectorul acela. La Marketing sunt aaa....absolventi de....ai sectiei de marketing la FEEA si absolventi....aaa...da de marketing si este un absolvent deee litere. Am spus oare toate departamentele? Programe, stiri, tehnic, productie, economic administrativ si marketingul care este subordonat directorului....cam astea sunt sectoarele...aaaaaaaa....despre formare....noi ne dorim sa mai facem cursuri de pregatire, din pacate...aaaa.....destul de putine se mai fac si atunci fiecare incercam saaaa mai urmam cate o scoala, o pregatire. Va spuneam atunci la curs chiar

exemplul meu: eu am terminat Stiinte Economice, am facut un masterat in Relatii Publice si Comunicare dupa mai multi ani de televiziune, si acum...acum doctorat in Audiovizuala, la Facultatea de Filosofie la sectia....la Stiinte Politice si sunt unii dintre colegii mei care la fel, aveau pregatiri diferite: deci 2 colege absolvente de Politehnica, una de Chimie, una de Constructii, au facut masterate in Jurnalism la Cuza, si acum fac doctorat.....deci ne completam pregatirea in domeniu. Nu stiu daca e ceea ce vreti voi sa va spun sau daca asta va multumeste...intrebati-ma ca nu-i.....!! 2. Parcursului profesional si aspectul reconversiei profesionale Care a fost parcursul profesional al colegilor dumneavoastra care au venit in TVR Iasi cu o pregatire diferita de cea specifica domeniului televiziunii? Mda....parca am anticipat ...din departamentul meu...departamentul Programe si departamentul Tehnic...imi scrisese Roxana de paralela intre cele doua. Deci departamentul sau redactia mea, Redactia Programe.......in redactie... in cea mai mare parte, am jurnalisti, jurnalisti inseamna realizatori de emisiuni, sunt mai multe functii, realizatori de emisiuni...deci sunt cei care fac programe complexe...cred ca ar fi bine si probabil ca da ...sa va spun exact: am 2, 3, 4, 5, 6...6 realizatori de emisiuni, deci sunt colegi cu pregatiri diferite...aaa...nu stiu, vreti sa va spun asa in mare, deci am unul din cei mai vechi colegi e de la inceput in televiziune, din '91 de cand s-a infiintat TVR Iasi, noi ne-am infiintat la 3 noiembrie '91, este absolvent de Litere romanafranceza...aaaa....colegul meu Horia Gumeni, care a fost mai inainte si care nu e chiar de la inceput, absolvent de Automatizari si Calculatoare si masterat in Relatii Publice si Comunicare. Alta colega este absolventa a facultatii de Litere, romana- franceza, deci vorbesc de cei vechi acum, cei mai vechi; alti 2 colegi care sunt chiar de la inceput, absolventi de Conservator, unul specializat in folclor, etnografie-folclor, celalalt in simfonic-jazz, cu un doctorat luat in jazz in Richard Oschanitzky in urma cu o saptamana chiar...aaa....si un alt coleg din cei vechi....aaaaaaa...care e absolvent de Mecanica, TCM- Tehnologia Constructiilor de Masini, si eu care am ...deci redactorul sef al redactiei, Stiinte Economice, masterat in Relatii Publice si Comunicare si doctoranda a facultatii de Filosofie. Redactia mea are 22 de persoane in acest moment, am o tanara absolventa de Jurnalism in urma cu vreo 6 ani, este redactor, am apoi reporteri din cei foarte tineri, absolventi de Jurnalism, unu, doi, trei...trei absolventi de Jurnalism, reporteri dintre care doua sunt in concediu de maternitate in acest moment, apoi....o alta colega

reporter care este absolventa a facultatii de Litere si doctoranda tot la Filosofie in acest moment....un alt coleg este absolvent al facultatii de Litere, este reporter, a absolvit Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, inca o colega absolventa de franceza-engleza la Iasi, este reporter...un redactor care este absolvent al facultatii de Stiinte Politice de la Iasi si masterat tot in Stiinte Politice si o alta colega absolventa a Universitatii de Arte, sectia manuire papusi, si ea face emisiunea de copii impreuna cu colegul Horia Gumeni. Mai am in redactie un regizor artistic, o colega care a absolvit Institutul Pedagogic la Chisinau si Regie de Film tot la Chisinau....aaaa..o colega documentarist, deci cea care se ocupa de arhiva noastra care este foarte bogata, o arhiva de 20 de ani si care este absolventa a facultatii de Textile, a lucrat la noi initial ca reporter, redactor si fiind foarte organizata si calculata am orientat-o spre arhiva, mai am un absolvent al facultatii de Stiinte, de FEEA, de marketing care este organizator de productie, este cel care sta in spatele transmisiunilor, in sensul de a pregati terenul pentru echipa care vine si face emisiunea...o alta colega la Media Planer care este acum in concediu de maternitate, absolventa de Litere......si mai am colega care a venit mai inainte, este secretar de redactie, deci in grija ei este emisia de dupa amiaza, in sensul ca acolo se aduna fise, emisiuni, se fac desfasuratoarele de emisiune, ea este absolventa de Arte Plastice si este un artist plastic foarte bun....si mai am o alta colega, singura cred cu studii medii secretar de redactie, care e aici in secretariat pana la ora 5; ceea ce inseamna ca in acest moment un singur absolvent de studii medii, in rest...scuze (ii suna telefonul).....da, asta e redactia mea. La Tehnic nu stiu sa va spun exact numarul de..... omuleti, cum spune Seful Serviciului Tehnic, dar sigur sunt mai multi, va trebui sa ii numar exact probabil. Deci, Serviciul Tehnic acopera cam trei ture de emisie, deci noi avem emisiuni incepand de dimineata de la 7, deci intram efectiv direct de la ora 7 pana seara la 22:30 e flux continuu, cu emisiuni in direct, dar si cu materiale din servere, dar si alea trebuie pregatite. Seful Serviciului Tehnic este, are in jur de 42-43 de ani...aaaa...este absolvent al Facultatii de Electrotehnica din Iasi, intamplator eu il stiu de cand era student, student foarte bun, foarte ambitios, lumea spunea despre el ca este un mic geniu..aaaa....el a fost seful Serviciului Productie, deci a fost, a coordonat echipa de cameramani, de editori de monataj, dar de 2 ani de cand a iesit la pensie fostul sef al Serviciului Tehnic a trecut el la carma...este foarte deschis spre nou, e un as al calculatorului, desi nu a treminat Calculatoare, Informatica, dar e micul Einstein. Are un doctorat luat in decembrie, in domeniul in care lucreaza el si are in subordine 3 sefi de tura, 3 ingineri, absolventi de Electro toti, 2 stiu

ca pregateau si ei un doctorat, deci este pregatire, nivelul destul de ridicat, are si 2 cred ca sefi de tura care sunt tehnicieni cu studii medii, dar cu vechime foarte mare, deci ei au acum in jur de 53 de ani, 52-53 de ani si au scoala de la Tehnoton, Liceul Tehnoton, intreprinderea Tehnoton pe care voi nu ati mai prins-o si stiu foarte multe lucruri practice. Mai are in subordine o echipa de 4, cred ca 4 sunt...da, 4 persoane le spun in acest moment: controlul general de emisie respectiv locul in care, din care pleaca toate fluxurile de emisie si catre Bucuresti si catre Iasi...aaa...unde lucreaza 3 ingineri si un tehnician, ei asigura ture continue la fel. In rest, deci are in subordine tehnicieni, operatori echipamente video respectiv sunetisti, cum le spunem, cei care pun microfoane, fac sunetul la emisie, sunt asistenti de imagine, cei care insotesc echipele de filmare la filmari si ajuta cameramanul, cara echipamentul, pune lumina...sunt si electricieni si asistenti de imagine, pun luminile la filmari. Are in subordine o echipa de 12 persoane cred, echipa CARului TV, Car-ul este un tir mare, nu stiu cate tone, coordonat la randul lui de catre un inginer sef de CAR si care are la fel...deci, CAR-ul este pana la urma un mic studio, si atunci trebuie sa aiba: un sef, un sunetist sau 2 sunetisti are, un operator echipamente, deci cel care...in Car se inregistreaza pe recordere, deci pe video nu pe calculator si atunci e cel care pune caseta, inregistreaza. Ce n-am mai spus...aaa, nu regizorii de emisie sunt la Serviciul Productie. Ce mai are la Tehnic? Aaaa......calculatoristi noi totusi nu prea avem, absolventi de Calculatoare daca stau si ma...am vrut, am cautat un administrator de retea, dar nu, n-au venit si atunci sigur Seful Serviciului Tehnic si chestiunea asta impreuna cu unul din inginerii din subordine, sefii lui de tura...cam asta e componenta Serviciilor. Si ca pregatire v-a spus, da sunt in general bine pregatiti. Spuneati de o serie de persoane care au venit cu alta pregatire initiala si pe parcurs sau specializat. Care credeti ca ar mai fi sansele sa mai existe astfel de cazuri in aceste momente, in aceste timpuri? Sa vina o persoana, sa dovedeasca practic ca are anumite abilitati, dar de fapt sa aiba o alta pregatire? Nu este imposibil, noi chiar am lansat de ieri cred ca un promo, un anunt sa...pentru o selectie de colaboratori, colaboratori pentru ca nu avem posturi, dar oameni care sa invete meseria, in general cei care au venit au urmat o perioada de asta de colaborare sa vada despre ce e vorba...aaa....si chiar ne doream oameni care sa fie specializati pe anumite domenii, deci noi simtim in acest moment ca ne-ar trebui niste oameni specializati pe domeniul economic, pe sport

iarasi am mai dori si atunci ar fi preferabil sa vina oameni care au legaturi cu domeniul, respectiv absolventi de Stiinte Economice, dar nu e o regula sau absolventi de Sport. Acum la Sport avem 2 baieti, unul a terminat sport, dar mi se pare ca a facut kinetoterapie, insa a fost arbitru de fotbal, stie, a facut sport, celalalt este absolvent de Mecanica, dar a fost si el atras de sport pentru tatal lui a fost ziarist sportiv-ceva de genul asta. Mult timp zona de sport am acoperit-o cu absolventa, acum este si prezentatoare, redactor-prezentator la Stiri, absolventa de romana-italiana si de violoncel, de Arte Plastice, nu are nici o legatura cu sportul; ea si-a dorit si a invatat domeniul asta si a facut fata foarte bine, s-a documentat. Acum am zis sa acopere baietii si mai este colaborator un baiat de la Jurnalism. E posibil, zic eu si avem in acest moment iarasi o tanara cred ca lucreaza la noi de vreo luna, o luna jumate, va spuneam ca la marketing avem doua colege sunt in concediu de maternitate si atunci perioada determinata a venit o alta colega de la o firma particulara din Iasi, este absolventa mi se pare de Relatii Publice si Comunicare, a lucrat ca PR la o mare intreprindere sau...aaa...firma din Iasi, companie, intr-adevar, si a venit cu o anumita pregatire de acolo, invata acum, este foarte deschisa si am incredere ca desi nu a facut....aaa...mi se pare ca a facut si marketing, am aflat, Comunicare si apoi si Marketing; invata si se poate realiza specializarea si aici...asa cred! 3. Relatiile dintre angajatii deveniti profesionisti in urma unei reconversii si a experientei cu angajatii cu studii de specialitate in domeniu. Cum este relatia dintre aceste doua categorii de persoane, cei care au venit cu o alta pregatire si cei care au venit cu o pregatire speciala? Daa....banuiam o alta intrebare de aia am zambit, dar...nu cred ca se simte stiu eu o prapastie sau o discrepanta sau un conflict intre cei cu pregatire specifica, respectiv facultatea de Jurnalism si ceilalti. Si...va spuneam si atunci la seminar...cei care au absolvit Jurnalism sunt cei foarte tineri, da? Noi cei care nu suntem foarte tineri, suntem numai tineri, noi ceilalti veniti mai de la inceput nu am avut cum sa facem Jurnalism, nu exista decat Facultatea de Jurnalism la Universitatea Stefan Gheorghiu la Bucuresti, universitate care pregatea cadre politice, si nu neam dorit sa facem asta, apoi nu, nu cred ca s-a pus vreodata problema si ne-a spus cineva vreodata Eu sunt absolvent de Jurnalism si cred ca trebuie sa stau mai in fata...aaa...eu....hai sa vorbesc poate din punctul meu de vedere, eu am simtit ca am niste goluri in ceea ce priveste partea teoretica a meseriei de jurnalist si atunci am dorit sa ma pregatesc mai bine si am facut

masterat in domeniul in care lucrez, am mai luat niste carti si am mai citit, am stat de vorba si cred ca fiecare a avut de invatat de la celalalt...si jurnalistul foarte tanar sau absolventul de Jurnalism a putut sa invete pentru ca el nu vine cu o anumita specializare; va spuneam ca avem absolventii de Conservator: de exemplu cel care e specializat in folclor are 62 de ani, se pregateste de pensie, are o viata de teren facuta prin toate satele Romaniei, e unul din cei mai tari realizatori de emisiune din domeniul folclorului din tara, poate sa vina orice absolvent de Jurnalism de acum, de cand vreti voi....nu poate sa ajunga la nivelul lui de cunostinte capatate pe teren, sau celalalt cu simfonicul si cu jazz-ul....aaaa...deci este conclucrare...e pe o parte experienta, pe de alta parte este elanul inceputului, dorinta de a invata...aaa...deci astea sa zic sunt cele 2 tabere, dar e impropriu spus, nu sunt doua tabere si eu meditez foarte mult pentru chestia asta, sa fim uniti, nu e foarte usor...diferentele sunt destul de mari....ganditi-va ca noi cei care suntem peste 50 si sunt cei de 20, deci ne-ar putea fi copii, da?...unii chiar au copii de varstaaa....dar nu, nu am simtit niciodata o chestie de genul asta; sa spui: da nu ma respecti ca eu uite sunt cu parul alb, nu...e o relatie destul de buna si care cred eu ca s-a facut asa...s-a creat in timp in ultimii ani. E o relatie mai mult comunitara intre aceste doua categorii comunitar-familial sau mai mult concurentiala? Mmmm....familiala, nu!...deci, eu as spune ca e o relatie profesionala, de colaborare...aaa...intre cei foarte tineri spuneam cei veniti in ultimii 3-4 ani e mai mult de atat, e si o relatie de prietenie, ceea ce intre noi cei mai in varsta nu prea este, deci noi nu am fost atat de...am fost la un moment dat la inceputurile televiziunii, am fost si noi destul de uniti, dar prea putin am...am reusit dincolo....deci cand am iesit din televiziune nu prea am tinut legatura unul cu....., la evenimente normale: botez, cununie, dar in vizite sa spun unul la altul deci, pentru a depasi relatia profesionala, nu prea...ei, cei tineri fac si asta...se mai viziteaza, mai ies impreuna...bine, dar si noi am fost tineri si totusi nu...poate erau alte timpuri...da, da!

4. Diferentele dintre departamentul Programe si departamentul Tehnic

Cum puteti descrie sistemul de organizare a muncii in departamentul Programe si Tehnic? Eu despre redactia nu am sa pot sa spun decat ca este un sistem de munca foarte bine organizat, pentru ca....nu, eu cred ca in ambele departamente...si este esential sa fie foarte bine organizata munca, cele doua...si e bine ca ati ales...sau impreuna ne-am stabilit pe cele doua departamente...cred ca sunt departamentele care conlucreaza cel mai mult....mai apar mici discutii, probabil fiecaruia i se pare ca departamentul lui e mai important. Noi jurnalistii avem orgoliile noastre, ca pana la urma noi face emisiuniile, noi suntem cu ideile...da, fara tehnic nu am putea sa iesim pe sticla cum se spune, deci conlucrarea este foarte importanta...am vorbit despre relatia dintre departamente. In interiorul departamentelor....aaa...cred ca si la mine, la Programe e organizat destul de bine...poate si datorita faptului ca eu sunt o persoana foarte organizata si cateodata reusesc sa ii stresez pe colegi cu modul in care reusesc eu sa organizez munca....aaa...asta si pentru ca noi trebuie sa trimitem la Bucuresti saptamanal niste propuneri de subiecte, sumare, asta ne obliga sa ne organizam munca cu minimum 3 saptamani, o luna inainte, ceea ce pana la urma e foarte bine; deci eu acum dau sumarele la Bucuresti si spun ce voi face eu pana la mijlocul lui mai si daca eu ca redactor trebuie sa fac un subiect peste trei saptamani inseamna ca de acum trebuie sa stiu, sa ma organizez, sa incep filmare, sa merg pe teren, sa-mi iau montaj si eu am grija ca oamenii sa nu uite ce au de facut; le mai amintesc, incerc sa nu uit nici eu...aaa...mai incerc si prin exemplu propriu sa ....deci nu am fost niciodata pe principiul ca am ajuns in....pe un scaun si nu mai fac emisiuni; deci eu provin din redactie, am parcurs etapele redactor, redactor de rubrica-acum nu mai este nivelul acesta redactor de rubrica, realizator de emisiuni, sunt redactor sef de vreo 3 ani, dar n-am renuntat la a face emisiuni, consider in continuare ca exemplul propriu este foarte important, deci fac emisiunile...poate nu in acelasi ritm cu ei mai mult coordonez; cum ati vazut si acuma, am fost la o emisie, am coordonat jumate de ora in studioul de sus, m-am coborat in studioul de jos, acum pregatesc o emisiune pentru maine, la fel, impreuna cu colegul meu care a venit, cu Horia, el va fi la prezentare, eu la coordonare, pregatim impreuna emisiunea...aaa...deci cred ca e foarte important exemplul propriu in munca noastra, n-am renuntat la a face reportaj, documentar si cred ca si asta conteaza pentru ei.

In departamentul Tehnic....in departamentul Tehnic sigur treaba trebuie sa fie...munca trebuie sa fie foarte bine organizata, pentru ca orice derapaj s-ar vedea pe ecran....ammmm......deci totul trebuie sa functioneze la milimetru, dar calculatoarele mai fac si probleme cateodata si atunci noi trebuie sa avem rezerve de emisie, daca a picat un server, daca...si trebuie luate decizii rapide cateodata.....aaa...cateodata e stresul atat de mare si sigur fara o conlucrare intre toate departamentele emisia nu iese la capat si cel mai bun exemplu este cel de astazi: daca veneati la 4, cand trebuia sa veniti ati fi vazut niste oameni agitati in frunte cu mine, trebuia sa vina maestrul Rebengiuc cum v-am spus, cu regizorul Stere Gulea; anuntasera prin cel care ii invitasera la Iasi ca vor fi aici emisiunea incepea la 4 jumate, am stiut ca la ei la fara 25 vor intra, emisiunea avea doar jumate de ora, este o emisiune pe care o avem zilnic, o emisiune informativa, deci e foarte scurta, deci am spus: Facem un spatiu special pentru ei in aceasta emisiune de la fara 25 pana la fara 5, dupa aia trebuia sa terminam emisia de acolo si sa ne mutam jos la cealalta emisie pe care am avut-o. S-a facut si 23 de minute...nu venea nimeni! Noi n-am mai pregatit altceva pentru emisiune ca de obicei...stiam ca vin ei in direct....si am vrut sa le dam cat mai mult spatiu....la si 23 am sunat...da, da, da vin acuma, suntem la Universitate....deci a trebuit sa luam decizii intr-un timp foarte scurt; moderatorul trebuia automat sa se gandeasca el ce spune acolo in direct, eu la coordonare trebuia sa ii gasesc solutii ca raspundeam de emisiune, de fapt nu raspundeam eu, raspunea colegul meu care era pregatit in studioul de jos sa intre in direct si i-am spus: Lasa ca stau eu sus- apropo de conlucrare- du-te tu si te ocupa de emisiunea care va fi dupa aia, stau eu aici la coordonare, sa nu fie el stresat...da, el avea de intrat in direct pe TVR 3 National...si trebuia sa il las sa se concentreze pe problema lui, da? Deci stau eu aici....gaseste solutii...am facut repede un telefon- era o activitate la Suceava, am facut un interviu telefonic....zic, cu ce mai umplem emisiunea? Tot sunam...vin? Vine Rebengiuc? Da, da, da, vine, e in curte!....trebuie sa treci pe la machiaj sa dai un pic de pudra ca altfel nu luceste fata...in loc de fara 25 mi-au intrat in emisie pe la fara 14 minute, normal la fara 5 emisiunea se termina....am intins-o pana la fara fix....pana la fix...dar nu, nu puteam sa stau mai mult pentru ca echipa care o aveam sus: regizorul de emisie, cei doi cameramani trebuiau sa coboare...sa asigure si urmatoarea emisie ca n-aveam alta echipa, eu stiam ca am timp intre emisiuni si maestrul Rebengiuc care are 70 si ceva de ani si venea el calm....zic: Maestre, repede in studio, repede! Repede i s-a pus microfonul...noi avem totusi niste pretentii...ca trebuie sa arate intr-un fel emisunea....trebuia sa gasim un material

inainte...repede am dat un clip...zic pe clipul asta intra maestrul...nu mai venea celalalt, Stere Gulea....repede au fost cablati si asta zic...cablarea, microfoanele, totul, asta tine de tehnic...alerga omul cu sunetul dupa ei Stati sa va pun microfoanele!...asta in direct nu stia...Eu despre ce vorbesc? Zic: Hai ca au venit! Cu 20 de secunde inainte el a stiut ca intr-adevar invitatii au venit. Ei, la o chestie de asta- si vorbeam cu regizor de emisie- zic: simti ca traiesti, ori mori de inima, ori te relaxezi...dupa aia vine asa o relaxare...si telespectatorul ce vede? Vede un tanar care sta frumos intr-un fotoliu...O, maestre Rebengiuc ati venit? Da Bogdan numai el stie prin ce a trecut ca nu ii venea nimeni...zic: eu ce vorbesc? Zic: Stai ca gasim noi solutia...aveam un back-up...si asta zic...la o chestie de asta a fost o conlucrare, fara echipa la o treaba...daca unul spunea: Si ce, da eu am terminat...Cat e ora? Deci nu, nu poti...ei au program mai fix decat noi jurnalistii, cei de la Tehnic...8 ore, au in fine ture, dar sunt, sunt foarte bine organizati si asta la fel, zic eu ca tine de seful lor, de Laurentiu.... Care este diferenta dintre cele doua departamente in ceea ce priveste flexibilitatea muncii? Mda...sunt diferente destul de mari...aaa...in ceea ce priveste flexibilitatea muncii pornid de la program...practic in fisa postului toata lumea are 8 ore, dar un jurnalist din Redactia Programe daca ar sta strict dupa un program de 8 ore, eu in primul rand nu l-as considera jurnalist, sau nu l-as numi jurnalist...nu poti...este o meserie pe care nu poti sa o faci dupa ceas...aaa...eee...sunt momente in care trebuie sa scrii de exemplu un text, da? Ai un reportaj, ai un documentar de facut...te asezi la masa si scrii daca ai inspiratie in acel moment, daca ai stare buna, daca ai conditii....noi suntem cam ingramaditi in birou acolo, suntem cam multi, unii mai scriu acasa, probabil ca le trebuie liniste, asa scriu si eu...aaa...deci depinzi de mai multi factori si trebuie sa fii mult mai flexibil cred eu in munca noastra la Programe....aaa...poti sa fii intr-o zi 2 ore la servici, dar sa fii mult mai util in 2 ore decat sa stai sa atarni -cum spunem noi- 8 ore sa stai pe un calculator si sa te uiti si sa nu vezi nimic....aaa...noi cei din Programe trebuie sa ne organizam...de exemplu: azi joi...aaa...am adunat fise de programare pentru filmarile si montaj saptamana urmatoare, toate trec pe la mine, le vad, le vad in sensul ca e bine sa stiu ce filmeaza fiecare, sa ii sfatuiesc in ce masura pot, si trebuie sa pot sa ii ajut cu sfaturi privind filmarile si toate programarile astea se aduna la Serviciul Productie, dar fiecare...apropo iarasi de flexibilitate, fiecare om din redactie stie ce are de facut in saptamana urmatoare...se gandeste, da

eu am un reportaj, filmez luni-marti, miercuri ma uit pe material, joi montez, am o emisiune in direct...deci fiecare se organizeaza cumva singur mai mult. La Tehnic sunt programati de sefii de serviciu, de seful de serviciu sau de seful de tura si au ture mai fixe, 8 ore, tura de dimineata, tura de dupa amiaza...aaa...libere, se mai lucreaza sambata, duminica sunt recuperari...deci acolo nu prea depasesc programul...deci in sensul asta nu sunt atat de flexibili in program. Cei de la Car-ul de emisie trebuie sa fie cumva mai flexibili in sensul ca eu spun cand vreau sa fac o inregistrare la Bacau si atunci Car-ul trebuie sa fie la dispozitia mea si...deci programarile vin dinspre noi, sa zic... Care sunt diferentele pe care le-ati observat intre angajatii care au familie si cei care nu au din punct de vedere al activitatii profesionale dar si a relatiilor cu ceilalti colegi? Buna intrebare...da...aaa...Sa vorbesc tot mai mult de redactia mea, cred...nu? Deci in redactia mea din 22...1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13...din 22, 13 au familii in sensul clasic sa spun, sunt casatoriti, da? Deci un pic mai mult de jumate, nu?...da, un pic mai mult de jumatate...aaa...ceilalti, si in special cei foarte tineri nu sunt casatoriti...aicea lipseste, mai am...da...sper ca nu am dat informatii...trebuie sa mai adaug ca uite asta este o....22, 24 de oameni am in redactie nu 22, mai am o absolventa de Jurnalism care este reporter si inca un post acoperit de 2 jumatati de oameni zic eu...sunt 2 absolventi de Jurnalism care impreuna fac o norma, deci unul are 4 ore, unul are 4 ore. Unul lucreaza doar la noi, celalalt lucreaza si la Polirom si face emisiuni aici, deci 24...si din 24 ramasesem la 13 casatoriti si cu unu 14 si 10 nu. Cei foarte tineri in general nu sunt casatoriti...nu le-am impus eu...n-am spus sa urmeze exemplul meu, care nu m-am casatorit...eu cred ca atunci cand intri in echipa asta si vrei sa faci meseria asta calumea cam sacrifici viata personala...aaaa....e destul de greu sa le faci pe amandoua...aaaa...si am vazut asa in timp au fost colege care s-au cam pierdut din momentul in care au inceput sa vina copii, au intrat in concediu de maternitate si s-a mai pierdut din elanul de inceput, te si rupi de colectiv 2 ani, un pic cam mult...da....programul nostru e de asa natura incat e greu sa fii inteles si sa fii acceptat de cineva care e din alt domeniu; s-au mai intamplat intalniri aici si sunt probabil cele mai fericite, chiar o colega, o fata de la mine din redactie este casatorita cu un baiat de la Stiri, aici s-au cunoscut, acum au un copil de 1 an, ea este in concediu de maternitate, absolventa de Jurnalism, el de Sport, el face sport-stiri sportive...aaa...dar in rest ceilalti foarte tineri stiu ca greu cu familiile sa spun pentru ca petrec foarte mult timp aici,

spuneam ca la noi se lucreaza si sambata, duminica de multe ori si atunci cineva care nu e tot in domeniul asta e greu sa inteleaga ca stai...azi ce e?...joi...nu stiu cand plec, dar eu de exemplu ieri am plecat la 7, marti am fost pana la 9 seara, luni cred ca pana la 6 in mod exceptional, maine sunt pana la 9. Te mai duci acasa...ce sa mai faci? Sunt...dar putini si nu jurnalisti, sunt cativa, noi le spunem functionari ca asta sunt, pe la economic, pe la administrativ, mai la ceas 8, 4, gata am plecat acasa, in familie si tin la chestia asta. Pfff...e greu, sunt zic eu sunt putini care sa...cred ca un exemplu e Seful Serviciului Tehnic care are o familie foarte unita, sotia lucreaza la Radio Iasi, fosti colegi de facultate, deci tot absolventa de electro, specializata si ea in calculatoare, la un moment dat Radio Iasi era aici in cladire, deci erau cumva impreuna, veneau impreuna. 2 baieti care mai veneau si ei pe aici, mai in birou la tata, la mama, familie unita, un exemplu. Aaa...nu sunt multe exemple de astea....aaa...la evenimente de familie gen nuntile, casatoriile, botezurile ne mai intalnim; o data pe an ne intalnim la ziua TVR Iasi, acolo ne mai cunoastem si cu familiile, dar recunosc ca eu in redactia mea s-ar putea sa nu stiu despre fiecare....ba cred ca stiu...cam cum sta...daca e casatorit, daca are copii, dar nu, cred ca la mine stiu...dar sunt multi colegi din alte colective despre care nu stiu.... Si cum se inteleg aceste doua categorii? Cei care nu sunt casatoriti cu ceilalti? Nu stiu...in momentul in care apar probleme in familie si trebuie sa lipseasca? Mmmm...n-am auzit...n-am auzit de astfel de probleme...deci...da, mai sunt si glume...pana la urma iti asumi, iti asumi faptul ca meseria asta inseamna deplasari si cred ca asta e cel mai bun exemplu...aaa...faptul ca se pleaca in deplasari, da? 2-3 zile...daca ai parte acasa de un partener sau o partenera care isi pune mereu problema ca ai plecat in deplasare cu o echipa si se poate intampla sa fie aceeasi echipa...aaaa...e greu de facut meseria asta. N-am prea auzit de genul asta de probleme, deci sa vina vreo sotie sau sa vina vreun sot sa apuna de ce a plecat in deplasare... Ma refeream la relatiile dintre colegi, cei care nu sunt casatoriti daca ii inteleg pe ceilalti care sunt casatoriti si le tin locul in cazul in care acestia au probleme... Nu stiu...locul nu se poate tine pentru ca esti casatorit sau...bine, sunt intelesi in special cei care au copii si apar probleme. Nu mai departe decat ieri un coleg, graficianul nostru, tot il cautam, trebuia sa pregatim ceva pentru emisiune, tot la usa inchisa, l-am sunat...da, da..n-am

spus..dar el spusese sefului lui...dar n-am stiut noi ceilalti, baietelul lui de 1 an si ceva, sau nu stiu....2 ani avea febra foarte mare si a trebuit sa plece la spital chiar cu el; avea 39...nimeni nu sia pus problema ca a plecat avea de luat oricum si niste recuperari, deci nu era...a gasit intelegere imediat...deci copiii sunt pe primul loc si nu numai asta; au fost cazuri ca a lesinat un coleg, ca i s-a facut rau...imediat am fugit la urgente..aaa..deci exista intelegere pentru...cred eu ca si din partea celor necasatoriti....si repet, da am sa incep cu mine...ca eu incerc sa ii inteleg si pe cei care au familii...aaaa.....ma ofer asa cum s-a intamplat si acum sau se intampla si acum...am avut ieri sedinta (miercurea este ziua de sedinta, de intalnire a redactiei) si ne planificam deja pentru emisiunile de sarbatori, de Pasti...aaa..duminica de Pasti am zis ca mergem fara emisiune in direct, dar pe 25 in prima zi zic hai sa facem pentru ca lumea e acasa, sta, sa facem niste emisiuni. Eu m-am oferit in sedinta de ieri, zic daca vreti sa plecati care vreti sa plecati eu pot sa vin la emisiune, n-am familie...nu tin atat de mult la chestia asta cu Pastele, am sa il fac pe 24...aaa..si voi daca vreti sa plecati...deci la coordonare, eu nu intru la prezentare...apoi era colegul meu Horia care este un prezentator foarte bun, este casatorit de vreo 2 ani si alta colega, deci dintre cei doi prezentatori si colega mea tot asa de vreo 2 ani casatorita. Eu am vorbit cu amandoi si i-am intrebat: Spuneti-mi aveti ceva planificat, vreti sa mergeti...? ...nu spun ca tu sau tu, vorbim...amandoi au spus: Putem, nici o problema nu plecam!...deci nici din partea lor fost deschiderea, eu fata de colegii mei la coordonare am spus: Raman eu!, ca poate ei merg cu familiile deci...nu, cred ca si din punctul asta de vedere...aaa...ne-am inteles, ne-am ajutat, au mai fost...totusi e o mica colectivitate, da...au mai fost...o colega in divort, un altul care este acuma in divort, incercam sa ii ajutam...colega a mai dormit si la mine cand a ramas pe dinafara....pe coleg incercam sa nu-l incarcam cu probleme prea multe...cam astea-s...nu, e intelegere zic eu. Ar trebui dupa ce ma intrebati pe mine sa mergeti si in redactie sa intrebati sa vedem daca parerile coincid... Ce se intampla in cazurile de absenteism? In ce masura sarcinile pot fi indeplinite de colegi in cazul in care un angajat lipseste? Daaa...aveti intrebari bune...aaa...prin contractul colectiv de munca absenteism in sensul ca nu vine cineva la servici niste zile nu se poate...aici este condica de prezenta. Chiar si in momentul asta am astfel de absente motivate, clar...deci am un redactor, o colega e de o luna jumatate in concediu medical pe bune cum se spune, deci nu e un chiulangiu, o

chiulangioaica...deci a avut o operatie foarte grea, tin legatura in permanenta cu ea, pe mail, in fine...avand o operatie vorbeste mai greu...in zona maxilarului, dar comunicam in permanenta...apropo si de relatia de dincolo totusi de relatia profesionala si nu numai eu, toti colegii au sunat-o, au incurajat-o, au tinut legatura cu ea pe mail, ea nu este casatorita si ea realiza emisiunea si coordona emisiunea studenteasca, se numeste U Campus, deci ea coordona o mica echipa de 2-3 reporteri....aaa...si mai realiza periodic si un reportaj, ancheta...am luat din sarcinile ei si practic am distribuit altor colegi, ne-am gasit intelegere, deci am incarcat mai mult o alta colega angajata si am luat, dandu-le de fapt incredere, pentru 2 colaboratoare de la facultatea de Jurnalism- una absolventa si face masterat, cealalta in ultimul an la Jurnalismcolaborau la noi de o perioada si le-am acordat si sansa de a face un reportaj pe saptamana si a completa echipa emisiunii studentesti considerand si ca invartindu-se in mediul asta studentesc isi pot reflecta cel mai bine domeniul, iar pe parte de reportaj am... la fel am distribuit sa zic sarcina unui alt coleg...aaa... n-am auzit pe nimeni sa spuna Adriana sta degeaba acasa, nu..din contra s-au ajutat. O alta colega are doua luni de concediu fara salar pentru ca e in faza de finalizare a unui doctorat, ea a fost plecata anul trecut vreo 6 luni in Franta sau 4 luni in Franta, 2 luni tot concediu fara salar, tot pe pregatirea doctoratului, om de baza la fel ca si cealalta colega, dar un o care fiind acum in concediu fara salar de 1 luna jumate, cred ca mai are jumatate de luna a venit inclusiv ieri si si-a mai lasat niste reportaje si ea si-a facut o arhiva, si-a mai pregatit in avans niste materiale...deci ea a inteles ca noi puteam sa nu ii aprobam...i s-a aprobat, deci a avut intelegere din partea noastra, dar si ea a inteles ca trebuie sa vina sa dea niste reportaje pe care le are pregatite, sa nu-i incarce foarte mult pe ceilalti colegi. Mai am 2 colege, din cele foarte tinere in concediu de maternitate, in locul lor, pe perioada cat sunt in concediu de maternitate am angajat alti tineri, deci pe perioada determinata, clar si cumva completam...ei mai ales cei foarte tineri se ajuta foarte mult, cand este unul plecat, cand are unul o problema, imediat se suna...fami tu aia...vorbesc de partea de reportaj...la direct e destul de clar cine intra pe o emisiune, deci cineva imaginea unei emisiuni nu poate spune: Eu azi n-am chef, nu vin sau....; daca nu se simte bine atunci il inlocuiesc...dar, in general, sunt oamenii pe emisiuni...aaa...deci e cumva se ajunge la o oarecare supraincarcare in astfel de cazuri, dar cu intelegere in sensul ca probabil fiecare se gandeste ca se poate, i se poate intampla si lui sa se imbolnaveasca, e perioada de concedii care....deci, eu tin foarte mult la perioada de vara sa reusim sa ne si odihnim, sa plecam

cate 3 saptamani sau cat putem fiecare si sa ne relaxam pentru ca altfel nu putem sa incepem in toamna un nou sezon. Au existat si cazuri in care tot asa, vorbim despre absentele unei persoane nu a fost alta persoana care sa ii poate executa sarcinile pe care le facea acea persoana, in ceea ce priveste pregatirea? Nu-mi dau seama....oamenii sunt totusi specializati, nu toata lumea face de toate...da?...de exemplu iau sa spun primul coleg de aici din tabel, zic ca este producator al unei emisiuni de dimineata, intra in concediu sau chiar peste putin timp intra in concediu....aaa....el face aproape tot anul emisiunea de dimineata...am solutie de rezerva in momentul in care el intra in concediu, deci am back-up...incerc sa am la fiecare...aaa....sa nu poata daca e cineva totusi de neinlocuit cam asta ar fi sau nu poate cineva sa execute sarcinile...mmm...nu stiu, trebuie sa gasesc solutii de fiecare data...de asta exista si o arhiva, de asta avem constituite niste rezerve de emisie pentru cazul cum spuneam de Doamne fereste, deci emisiuni lasate de fiecare dintre noi, fiecare a lasat o emisiune sau doua...unii realizeaza 2-3 tipuri de emisiuni si sunt emisiuni lasate pentru situatii de forta majora...nu nu, nu cred ca nu gasim solutii... Si pentru celalalt departament Tehnic...aceeasi intrebare...Exista probleme in ceea ce priveste inlocuire? Pot fi inlocuiti oamenii? Pfff.....da, au fost niste probleme, dar cred ca pana acum 2 ani... nu cu actualul sef al Serviciului Tehnica...aaa....era vorba de echipa Car-ului de emisie. Car-ul de emisie are un anumit specific, si spuneam eu ca este un mic studiu, dar are un anumit pupitru, sunt alte echipamente decat intr-un studio normal...nu seamana intru totu...si intotdeauna cand intra in concediu echipa Car-ului noi nu mai puteam sa facem nici o transmisiune din exteriorul studioului pentru ca echipa era o luna in concediu...si comitetului director, din care fac si eu parte a luat decizia ca totusi seful Serviciului Tehnic sa-si pregateasca oamenii, tehnicienii astfel incat cei care de obicei sunt de serviciu in studio sa poate asigura si emisia Car-ului si invers cei de la Car atunci ca nu au emisie, de exemplu Car-ul nostru saptamana asta n-are nici o inregistrare, nare nici o emisie....ce fac oamenii aia??? aa...fac intretinerea echipamentului, dar pot face ture de emisie in studio, deci trebuie gasite solutii...repet a fost o perioada in care se parea ca nimeni nu poate indeplini sarcinile echipei Car-ului, dar in acest moment e rezolvata in sensul ca si ei cand

intra in concediu vin altii, iar cei de la tehnic din studiouri la fel, pot fi inlocuiti cu cei de la echipa Car-ului.

5. Efectele schimbarilor tehnologiei informationale Cum au fost privite de catre angajati mai vechi noutatile tehnologiei informationale? Buna intrebare si asta...si incep cu mine iarasi....m-am speriat de calculator, eu in facultate am facut si eu un fel de prelucrare electronica a informatiei financiare-contabile asa se chema, un fel de curs de informatica si aveam impresia ca n-am sa invat niciodata nici macar sa deschis un calculator, ma speria, ma mai sperie in continuare...ala de exemplu este un calculator....ammm....care este conectat la server si in care se pot vedea...eu trebuie sa verific anumite materiale inainte de a intra in emisie, le vad...credeam n-am sa pot sa deschis....asta e un calculator normal de exemplu, nu foarte performant...da....din noi cei mai vechi am avut o rezerva, unii inca o mai au...am 1-2 colegi fiind generatia mea....noi am propus sa ne invete cineva, sa facem niste cursuri, am vrut sa mergem la cursuri de calculatoare, pana la urma acest mini-tehnicus, seful Serviciului Tehnic, cum ii spunem noi mini-tehnicus, ne-a mai invatat cate ceva, el nefiind un tip foarte vorbaret am prins asa mai mult din zbor si am invatat lucrand si unii de la altii...si au venit cei tineri care se descurca foarte bine...aaa...inclusiv la mici montaje de emisiuni....noi n-avem obligatia si chiar as spune n-avem voie sa ne facem montaje de emisiuni... deci sunt editorii de montaj, cabinele de montaj, dar in redactia Programe-jos la mine exista un calculator de acesta in care se pot face mici montajele si sunt din cei tineri...3-4 colegi care stiu....aaa....in redactia mea in acest moment cam doua persoane sunt total in afara tehnologiei actuale si...am mai incercat da e greu la 62 de ani sa mai inveti calculator...noi comunicam foarte mult....deci cand pregatesc programe, sumare si trimit la Bucuresti normal ca n-am sa dau cate un mail...dau la toti...ei...cel de 62 de ani nu intra pe mail, nu citeste si mai e un alt coleg, a refuzat sa aiba calculator pe birou...el nu vrea ca nu asa...ca o sperietoare...si acum am reusit sa il convingem...cred de maxim o luna sa aiba un calculator pe masa si spune ca incepe sa invete si el...e greu....are si el...cati ani o fi avand? 59-58...e mai greu...dar cei foarte tineri se descurca bine. In Redactia Stiri chiar este un coleg, absolvent de Jurnalism care este...video jurnalist...video-jurnalist inseamna cel care isi filmeaza singur, deci poate sa primeasca o camera de la Serviciul Productie, isi filmeaza singur, face textul, comentariul reportajului si, si monteaza singur....a facut si niste cursuri...nu stiu, la Bucuresti sau unde, dar e unul singur....si aicea...sunt

cei cu inclinatii sa zic mai spre tehnic...deci si din...oricum nu din generatia mea, e un pic mai tanar dar e absolvent de Mecanica, un coleg din cei mai vechi se descurca foarte bine, are inclinatii spre tehnica...cei 2 de care am spus mai in varsta, absolventi de Arte Plastice, mai artisti asa nu prea cu calculatoarele...tine si de informatia pe care o ai. Cum s-a realizat trecerea de la vechiul sistem de transmisie la actuala forma? Da...pai noi in niste etape transmiteam numai aici la noi lucram cu...in fine...au fost casetele...celebrele casete VHS, cele clasice, stiti... video...dupa aia a fost un alt sistem oarecum imbunatatit....astea se numesc casete U-matic, care nu mai exista pe nicaieri, nici aparate...s-ar putea sa mai avem unul de arhiva, apoi s-a trecut la casetele Beta...Beta Analog si Beta Digital...noi nu am avut digitale de astea...la Bucuresti sunt...uite asta e o caseta de arhiva....asta e inregistrarea de arhiva cu ce contine aici o caseta de a mea...dupa aia am trecut la casetele DV...da?...astea sunt Dvcam-urile...astea mai mari in general sunt de montaj dar si de filmare si cele mai mici care sunt numai de filmare...de astea se folosesc. La inceput deci nu trimiteam emisiuni...da, nu trimiteam la Bucuresti...emiteam de aici si aveam....au fost ani in care intram chiar pe TVR 1, aveam o emisiune dimineata de la 10, apoi a fost o perioada in care...aaa...aveam emisiuni pe TVR 2...la fel intram in direct pe flux de...aaa...prin releu...in fine...asta cu casetele trimise la Bucuresti e o chestie de vreo 2 ani jumate de cand a inceput proiectul TVR 3. TVR 3 avand inima sa spun la Bucuresti...desi e un canal al studiourilor regionale din tara era alcatuit si este alcatuit din emisiuni realizate de Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova si Targu-Mures si Bucuresti s-atunci trebuia sa ajunga productiile noastre la Bucuresti...si...frumos faceam pachetel in fiecare zi cu casete de astea Dvcam ca de astea deja sau depasit si trimiteam prin curier la Bucuresti..zilnic, era o corvoada...de maxim, dar nu cred ca avem 1 an, toate materialele deci se lucreaza in sistem digital, se salveaza in server si se pun pe ceea ce se numeste FTP, deci un server comun, noi il punem aici, ei imediat il pot lua, il vad, il trimit la emisie...cum sa fie?....ne amintim cu nostalgie intr-un fel si ne vine sa radem ca am mers cu zeci de casete...aaa...arhiva mai avem si pe casetele vechi, incercam acum sa o digitalizam, am mai descarcat pana anul trecut pe Dvd-uri...avem hard-uri...si eu am un hard de nu stiu cati giga, tera, nu stiu de astia multi, mari...si unul mai micut, portabil pe care mi-am salvat emisiunile mari care mult mai usor pot fi reluate, puse in emisie. Sunt...la fel unul din colegii mai vechi asa si care are o arhiva foarte valoroasa de simfonica, de opera, de balet, de jazz zice: Da,

dar daca eu nu vad caseta, daca eu nu imi salvez pe caseta nu...cu calculatorul...si o chestie de asta mai am si eu...o frica de faptul ca din calculator poate oricand poate sa dispara, se viruseaza si atunci mai pun si eu pe caseta, pun la arhiva sa ramana...da, trecerea e spectaculoasa intradevar si mai mult decat....noi ne amintim si cum mergeam in deplasari, in ce fel de masini...in niste Dacii harbuite si in ce masini...ei bine, ce conditii sunt acum...dar, adevarata performanta e asta...a tehnologiei emisiei si..aa..emisiuni la care nu mai trebuie sa sta echipe intregi ca inainte cand emiteam aici de pe casete...era omul, punea caseta, trebuia sa scrie de unde pana unde, cand incepe...cand pe calculator a apasat omul pe...sta, se uita, echipe mult mai mici...da... 6. Statutul jurnalistului din televiziunea de stat in relatia cu jurnalistii din televiziunile private dar si cu persoanele consumatoare de mass media. Cum este privit jurnalistul din televiziunea de stat de catre ceilalti colegi din celelalte televiziuni? Deci eu la privat n-am lucrat...deci eu nu va pot spune cum este un jurnalist in televiziunea privata. Ceea ce va pot spune este ca foarte multi....foarte multi...iarasi ii numar 1, 2, 3, 4- 4 jurnalisti numai in...4?..da...numai in ultimul an au venit 4 jurnalisti de la televiziunile locale, deci particulare au venit la noi..aaa...de la noi n-a plecat nimeni catre ei....nici acum si nici in trecut nu imi amintesc sa fi plecat cineva de la televiziunea de stat catre televiziunile particulare...cu atat mai mult in ultimul timp cand ca performanta si tehnic vorbind, si editorial noi spunem ca suntem peste televiziunile private...si ca oferta de programe...aaa...deci au venit catre noi, n-au plecat catre ei...la stiri mai sunt tot asa...eu am spus numai de la mine din redactie, la Programe...sunt 4 veniti de la Tele M si M.Bit, iar jos la Stiri sunt vreo 2 jurnaliste venite de la Prima cred si de la Antena 1....au dat concurs la noi... In televiziunea de stat nu stiu ce sa spun despre jurnalist..cred eu ca poate sa invete cu adevarat meserie, e un mediu profesionist, e un mediu in care nu te forteaza cineva sa lovesti pe un anumit personaj, pe un anumit om politic deci...aaa...un mediu consider eu...si o cercetare de piata facuta acu vreo trei ani exact asta a spus, asta a dovedit...ca publicul apreciaza echilibrul nostru, editorial vorbind....aaa...au plecat de la televiziunile particulare din ceea ce ne-au spus tocmai pentru ca erau obligati sa faca stiri tendentioase, emisiuni cum spun consacrate anumitor personaje, ori pentru a-i lauda, ori pentru a-i desfiinta...aaa..la noi jurnalistii au drepturi...au dreptul la zile libere, la recuperari, la...prin contractul colectiv de munca sunt...si sunt cateva sindicate foarte puternice in Televiziunea

Romana care apara drepturile, care cu adevarat apara drepturile jurnalistilor, este si statutul jurnalistului de televiziune care reglementeaza....aaa...ceea ce are de facut, ce obligatii, ce drepturi...nu stiu ce sa va mai spun...deci eu...jurnalistul de la privat il privesc doar din exterior, mai am prieteni, dar in Bucuresti nu in Iasi, plecati din Televiziunea Romana catre televiziuni particulare si care imi spun ca e cumva alt ritm acolo, nu mai ai nici recuperari, nici nimic...lucrezi la patron cat cuprinde....aaa...nu stiu daca esti mai bine platit, ai mai multe obligatii, oricand poti fi dat afara, da?...daca i se pune cuiva pata...aici foarte greu poate fi dat un om afara...deci contractul colectiv de munca apara drepturile.... Spuneati de o serie de colegi care au venit de la televiziunile private, ati observat daca au venit cu o preconceptie legate de colegii de aici, pe care i-au gasit aici, daca aveau ceva in minte referitor la ei? Da...nu, nu cred ca au venit cu o preconceptie....sunt din cei foarte tineri...aaaa....si care si-au dorit sa intre in echipa asta, unii au dat concurs chiar de 2 ori, da...am colegi foarte buni, dar competitia a fost foarte stransa la noi...aaa...si avem o colega venita de la Mbit care a dat intai concurs pe un post la tiri desi nu dorea s fac asta dar acolo era postul. Deci nti a dat pe un post la tiri dar nu a luat concursul, a revenit dup un timp cnd a aprut un post n redacia mea si este un om de baz n acest moment. A venit cu o pregtire bun si aici descoperea de fapt cum e lucrul n echip si n-am simit c au venit cu preconcepii. Poate au fost puin cei care au venit de la T..., nu tiu dac ocai e cel mai bun cuvnt, dezamgii poate la nceput deoarece ei veneau de la televiziunile particulare din funciile de productor, de realizator de emisiuni iar la noi au concurat pe postul de reporter. Totusi au constatat n timp c un reporter la noi face o munc mult mai complex, au nvat foarte mult, au devenit oameni de baz i au venit satisfaciile pentru ei n momentul n care au reuit s participe la concursuri de televiziune i chiar au luat premii i ei recunosc c aici au nvat foarte mult. N-am simit nici un fel de preconcepie. Poate a existat la un coleg dar din alt departament, care a lucrat la o televiziune particular i care tot timpul, deci e vorba de un cameraman, care tot timpul cnd se ntlnea cu colegii de la noi si spunea ca televiziunea asta e comunist, pn cnd a rmas pe dinafar de la televiziunea particular, nu tiu din ce morive, i era toat ziua aici i cineva ar fi putut ine cont c el tot timpul ne jignea i i s-a spus: Da tu de ce vrei s vii tot timpul aici dac e televiziunea comunist ? Ori n timp, el de altfel, un bun

profesionist dar cam ru de gur, un om care acum se apropie de pensie, care a nvat foarte mult aici i care la 60 de ani este student la arte plastice la teatrologie pentru c mediul a fcut s-i doreasc mult. Deci e o competiie ntre ei, ntre cameramani, hai s mai merg i eu s mai studiez. Nu-i uor dar i-a dorit i el la vrsta asta s fac ceva n plus i e de apreciat.

Exista diferente in perceptia publicului intre aceste doua categorii de jurnalisti? Care sunt acestea? Da, cred c da. Nu tiu dac neaprat ntre jurnaliti sau ntre televiziunile propriu-zise. Recunosc c pe noi efectiv ne durea atunci cnd mergeam la filmri i eram ntrebai: suntei PRO TV-ul, suntei TLM-ul si pe microfonul nostru scria TVR . Faptul c PRO TV-ul avea un studio aici i c intra pe emisia de la Bucureti conta foarte mult i dup cum tim sunt oameni care vor s vad tirile de la ora 5, le place s le vad, este problema lor dar noi facem alt fel de programe. Oamenii de un anumit nivel zic eu c fac diferena i fac diferena n sensul pe care lam spus i mai devreme c remarc la noi un echilibru. Poate c uneori consider c nu suntem suficient de agresivi, deci televiziunile sunt mai agresive, sunt mai mult orientate spre tiri de senzaie, spre violen. Scopul televiziunii publice este de a educa, de a informa i de a distra, deci e zona asta de divertisment pe care trebuie s o dezvoltm. Nu tiu n ce msur se mai face acum distincia foarte clar. Oamenii sub un anumit nivel cred c nu fac distincie i nu e foarte bine. Noi ncercm s ieim ct mai mult n lume, oamenii s ne vad, s ne cunoasc. Studiile fcute pe noi au artat ce vor oamenii: vor s vad tiri, vor s vad sport i apreciau echilibrul nostru. Care sunt diferentele dintre exprimarea jurnalistului din televiziunea de stat si exprimarea jurnalistului din televiziunea privata? Da, spuneam i mai devreme ca la televiziunile particulare mesajul este n general mai agresiv, aa l vd eu, se caut s fac aa un mic...dac se poate, s ite un scandal cu o tire e foarte bine. Poate pentru c fac i o cercetare n domeniu sta i am elemente concrete. Jurnalitii din televiziunile particulare sunt influenai de patroni i am vzut asta i au fost exemple clare a

trust-ullui de pres de la BC, de la Focani unde erau foarte puternici anumii oameni politici. Deci mesajul nostru cred c este mai elegant, mai echidistant, mai echilibrat, poate din cauza asta suntem considerai mai puin, nu tiu dac periculoi e cel mai bun termen. Deci televiziunea public este adeseori considerat c st prea cuminte i servete unor..tiu eu...sau rspunde unor comenzi la nivel foarte nalt. Eu a spune i m gndesc foarte clar la ceea ce a fcut TVR 1 acum vreo dou sptmni. O anchet pe care nu tiu dac ai vzut-o, o avere a bisericii, un act de mare curaj spun eu s difuzezi la TVR 1, n prime-time, deci or de maxim audien o anchet despre ce nseamn in acest moment Biserica. Evident c au fost foarte deranjai reprezentanii bisericii, a fost invitat n direct un reprezentant al Patriarhiei si au fost exemple concrete, au fost reportaje foarte tioase, foarte la obiect deci argumentate. O diferen ntre cele dou televiziuni este faptul c noi sigur o s ncercm s avem ntotdeauna linia uneia i aceleiai pri ceea ce la televiziunile particulare n-ai s vezi ntotdeauna.

10. Analiza raspunsurilor din cadrul celui de-al doilea interviului

Cu ajutor persoanei intervievate si a intrebarilor din ghidul de interviu am putut sa obtinem o serie de informatii relevante pentru subiectul acestei anchete de teren. Asadar, am incercat sa surprindem cat mai multe teme care privesc efectele schimbarii sociale si organizationale asupra relatiilor profesionale si a modului de organizare a activitatii in TVR Iasi. Partea a doua a interviului a vizat sase dimensiuni, acestea fiind: parcursul profesional si aspectul reconversiei profesionale, relatiile dintre angajatii deveniti profesionisti in urma reconversiei cu angajatii cu studii de specialitate, diferentele dintre departamentele tehnic si programe din punct de vedere al sistemului de organizare si a relatiilor profesionale, efectele schimbarilor tehnologiei informationale si in final, statutul jurnalistului din televiziunea publica.

Interviul a debutat cu o serie de intrebari referitoare la managementului resurselor umane in TVR Iasi. Astfel, in ceea ce priveste activitatea de formare profesionala din TVR Iasi pregatirea celor din televiziune este variata in functie de departamentul in care lucreaza. Observam o diferenta intre personalul care lucreaza in departamentul Tehnic, acestia fiind

absolventi de Politehnica, adica domeniu tehnic, electrotehnic iar cei care lucreaza in domeniul Programe sunt absolventi de Jurnalism. Dar totusi absolvirea unei facultati nu este totul in a deveni un adevarat si bun jurnalist, asa incat fiecare jurnalist trebuie sa urmeze o serie de cursuri de specializare in cadrul Televiziunii Romane.

In ceea ce priveste aspectul reconversiei profesionale putem aminti ca in departamentul Programe majoritatea sunt jurnalisti, realizatori de emisiuni, acestia fiind absolventi cu studii superioare, masterat si doctorat. In ceea ce priveste personalul din domeniul Tehnic acesta este deasemenea foarte bine pregatit, majoritatea sunt absolventi de Politehnica, deci au studii superioare. Au existat totusi persoane care au venit cu o alta pregatire initiala, insa dovedind bune abilitati practice s-au specializat pe parcurs. Urmatoarea dimensiune pe care ne-am axat a fost cea a relatiilor dintre angajatii deveniti profesionisti in urma unei reconversii si a experientei cu angajatii cu studii de specialitate in domeniu. In ceea ce priveste relatia dintre aceste doua categorii nu exista o discrepanta sau un conflict intre cei cu pregatire specifica, respectiv absolventii de Jurnalism si cei care au venit cu o alta pregatire. Dar totusi fiecare are de invatat de la fiecare si jurnalistul foarte tanar sau absolventul de Jurnalism a putut sa invete de la cei mai in varsta si invers. Dar totusi nu se poate compara un tanar absolvent cu o persoana care are 62 de ani si care are o viata de teren; nu poate sa ajunga la nivelul lui de cunostinte capatate pe teren. Deci, exista o conlucrare, pe o parte e experienta, pe de alta parte e elanul inceputului, dorinta de a invata rezultand de aici o relatie foarte buna creata in ultimii ani, insa aceasta relatie este una strict profesionala, de colaborare decat una familiala. Facand o comparatie in ceea ce priveste modul de organizare a muncii din cadrul celor doua departamente Tehnic si Programe putem concluziona ca exista un sistem de munca bine organizat, este esential ca munca sa fie bine organizata. Jurnalistii sunt orgoliosi, au multe idei insa fara cei din departamentul Tehnic nu ar putea iesi pe sticla, deci conclucrarea este foarte importanta. In departamentul Programe munca este foarte bine organizata ne spune D-na C.O., asta pentru ca dansa este o persoana foarte organizata, in schimb in celalalt departament automat trebuie sa fie totul atat de clar si corect realizat deoarece orice scapare sau derapaj s-ar vedea pe

ecran. Totul trebuie sa fie pus la punct in cel mai mic detaliu astfel in situatiile limita sa aiba un atu in maneca. Oprindu-ne in continuare asupra flexibilitatii muncii din cele 2 departamente, dna C.O ne raspunde ca in fisa postului toata lumea are trecut ca program de lucru 8 ore, insa un jurnalist din departamentul Programe daca ar sta fix dupa un program de 8 ore nu s-ar numi jurnalist; aceasta meserie nu este una pe care sa o faci dupa program. In schimb, la Tehnic este un program mai fix, tura de dimineata, tura de dupa-amiaza, se mai lucreaza sambata, duminica, se mai fac recuperari. In ceea ce priveste diferentele care sunt intre angajatii care au familie si cei care nu au din punct de vedere al activitatii profesionale dar si a relatiilor cu ceilalti colegi, dna Olaru ne spune ca in departamentul Programe exista 13 persoane casatorite din 24 cati sunt in total. Totusi pentru a face meseria de jurnalism trebuie sa te rupi putin de viata personala, iar atunci cand apar copiii deja se pierde din elanul inceputului, te rupi de colectiv. Totusi, atunci cand exista unele probleme familiale, cei fara familii incearca sa ii intelega pe cei cu familii, tinandu-le oarecum locul. Abordand problema absenteismului si cea a masurii in care sarcinile pot fi indeplinite de ceilalti colegi in cazul in care un angajat lipseste , persoana intervievata ne da detalii despre faptul ca orice persoana trebuie sa semneze o condica de prezenta, deci nu se pune problema chiulitului de la servici. In cazul in care o persoana nu este, o alta persoana a poate sa ii tina locul, exista solutii de rezerva in momentul cand se intra in concedii, existand astfel arhiva si rezerve pentru emisiunile viitoare. Penultima dimensiune abordata a fost cea a schimbarilor tehnologiei informationale si cum a fost privita de catre angajatii mai vechi noutatile tehnologiei informationale. Dna Olaru incepe raspunsul acestei intrebari cu exemplul sau propriu care atunci cand a vazut calculatorul s-a speriat, dar incetul cu incetul, cu ajutorul unor cursuri si deasemenea colegilor din cadrul Serviciului Tehnic au inceput sa dobandeasca unele cunostinte si abilitati de operare pe calculator. Multi din cei in varsta au fost reticenti cu aceasta schimbare a tehnologiei si nu au acceptat-o de la inceput, dar cu timpul au observat ca nu se poate fara acesta, asa ca au fost nevoiti sa faca progrese in acest sens. Interviul l-am incheiat cu o comparatie intre statustul jurnalistului din televiziunea de stat si cei din televiziunile private. Exista diferente intre aceste 2 statuturi in ceea ce priveste cei

care au venit de la televiziunile private comparativ cu cati au plecat, si deasemenea dna C.O. ne spune ca in ceea ce priveste performanta televiziunile de stat sunt peste cele private. Continuand cu diferentele dintre exprimarea jurnalistului din televiziunea de stat si cel din televiziunea putem observa unele diferente in ceea ce priveste mesajul. Astfel incat televiziunile particulare transmit in general un mesaj mai agresiv, asta se datoreaza in principal patronilor care influenteaza jurnalistii, pe cand mesajul transmis de televiziunea de stat este un elegant, mai echidistant, echilibrat. O diferen ntre cele dou televiziuni este faptul c televiziunea de stat sigur o s ncerce s aiba ntotdeauna linia uneia i aceleiai pri ceea ce la televiziunile particulare nu o s vedem intotdeauna.

11. Observatii cu caracter general

La intrare, n sediu TVR Iai, ne-a ntmpinat un domn, prezentator TV am aflat ulterior, care ne-a ntrebat pe cine cutm si cu cine avem treab. Chiar n holul principal venea i doamna C.O. foarte bucuroas dup o emisiune reuit n care l-a avut ca invitat pe domnul V.R. Ea ne-a vzut, ne-a recunoscut i ne-a invitat la etaj n camera unde se afla biroul dumneaei. Pe holul dinaintea ncperii unde se afla biroul unde urma s realizm interviul, la etaj, era amplasat un televizor setat pe canalul TVR Iasi iar n direcia opus se ntindea un hol unde pe usa de la intrare scria mare EMISII. C.O. ncepe discuia cu intervievatorii cu precizarea c a avut un rating mare la ultimele emisiuni realizate. nainte de camera unde se afl biroul doamnei trecem printr-un spaiu care este amenajat cu mai multe scaune, fotolii, asemntoare cu o minisal de ateptare. n camera unde se afla biroul dumneaei sunt trei birouri dotate cu calculatoare, imprimante, notie, casete cu nregistrri pentru arhiv. Biroul doamnei era plin de dosare, un calendar aezat n mijlocul biroului, o caset cu o anumit nrgistrare, n drepta biroului dumneaei se regsesc mai multe rafturi mpodobite cu fotografii de familie, un raft plin cu casete i mai multe legitimaii provenite, probabil, dup nscripionrile de pe ele, de la diferite

festivaluri. Camera mai este dotat i cu dou televizoare aezate unul ntr-o parte, cellalt n cealalt poarte a biroului. n mijlocul camerei, ntre cele trei birouri este un sistem de nclzire (radiator) care este oprit n momentul interviului. Pe trei dintre pereii (cel din spatele biroului doamnei C.O.) biroului se evideniaz trei tablouri reprezentnd anumite peisaje si o vaz cu flori. n spatele biroului doamnei se afla un poster cu numele formaiei HOLOGRAF, avnd i autografele celor din trup. Pe ultimul raft al birolui din stnga biroului doamnei, lng casete este i o fotografie cu Papa Ioan Paul al II-lea iar n spatele biroului, jos, rezemat pe perete se gsete o plcu cu precizarea CARMEN-DE-LA-IAI.

12. Observatii din timpul interviului

La inceputul intreviului doamna este ntrerupt de o persoan de gen feminin care i las pe birou un document i se retrage apoi, foarte repede fr a perturba n vreun fel interviul. Pentru a ne furniza informaii exacte doamna caut printre dosarele de pe biroul dumneaei o statistic a departamentului pe care l conduce i ne citeaz din acestea pregtirea, studiile i parcursul fiecrei persoane component a departamentului Programe. n timpul interviului doamna gesticuleaz (cu minile), convingndu-se c intervievatorii au neles rspunsul pe care l-a precizat. Ezit un moment atunci cnd este ntrebat de relaia dintre persoanele din departament, preciznd apoi c exist mai mult o relaie strict profesional ntre cei mai n vrst iar la cei tineri exist i comportamente relaionare i n afara organizaiei. Dup jumtatea interviului, doamna se las pe spate, ocup o poziie relaxat pe fotoliul din spatele biroului. Caut din nou n documentele de pe birou atunci cnd rspunde la ntrebarea privind istoricul familial al angajailor pe care i conduce. n timpul interviului primete dou telefoane la care rspunde, dar, ncheie discuia repede i continu s rspund la ntrebri exact din momentul de unde a rmas.

Este degajat atunci cnd e ntrebat de modul cum relaioneaz angajaii cstorii cu cei necstorii, se ridic de pe fotoliu i ne arat condica de prezen a personalului care se afl lng ua de la intrarea n birou, pe o msu albastr, unde este i un TV. Se gndete un pic si ofteaz atunci cnd rspunde la ntrebarea referitoare la departamentul Tehnic, dac au existat cazuri de absenteism i angajaii respectivi nu au putut fi nlocuii de ceilali, dnd un exemplu care ilustraz foarte bine cel cuprins n ntrebare. Ne arat mijloacele informaionale din birou, descrie un pic calculatorul de pe biroul dumneaei i calculatorul de pe biroul opus, i, d dou exemple, zmbind, de dou persoane componente organizaiei care nu stpnesc aproape deloc mijloacele tehnice. La un moment dat, n timpul interviului, se ridic i ne arat tipurile de casete care au existat nainte i cele care se folosesc n momentul actual. Caut prin sertarul din dreapta biroului i ne arat casetele (DVCAM) de arhiv folosite la momentul actual. Doamna C.O arat arhiva din dulapul din stnga biroului cu precizarea c acolo sunt nregistrrile cu emisiunile coordonate de ea, apoi numr jurnalitii din departament fcnd apel din nou la documentele de pe birou, preciznd c fac parte din redacia programe, jurnaliti care provin si de la televiziuni private. Atunci cnd este ntrebat dac sunt colegi, dintre cei care au au fost transferai de la televiziuni private, care au venit cu anumite preconcepii, din nou doamna recitete documentele de pe birou, privind structura departamentului pe care l conduce. Se gndete si privete pe fereastr atunci cnd rspunde la ntrebarea referitoare la existena concurenei dintre televiziunea public i televiziunea privat, i modereaz tonul vocii, ezit usor si prelungete anumite sunete de nceput apoi relateaz diferena existent ntre mesajul transmis de angajaii care provin din televiziunile particulare fa de cei din televiziunea public. Mesajul transmis este unul elegant, mai echidistant fcnd diferena dintre cele dou organizaii. La finalul interviului, doamna C.O ne-a condus pn n holul dinaintea camerei unde era biroul, a precizat c ia fcut plcere s stea de vorb cu noi i a fcut cteva precizri n legtur

cu partea de promovare a TVR Iai (site, posibil vizionare online etc.), rspunznd astfel la o ultim ntrebare a unuia dintre intervievatori.

13. Concluzii finale

Obiectivul acestei analize, de a construi o imagine reprezentativa a ceea ce inseamna TVR Iasi din punct de vedere a relatiilor profesionale dintre angajati si al sistemului organizational de functionare in contextul modificarilor socio-profesionale aparute in organizatie in ultimii 20 de ani, ne-a condus n investigaia noastr spre realizarea unei anchete n interiorul orgnizaiei, cu persoane din interior dar i din afara instituiei. Cu sprijinul persoanei intervievate am putut sa obtinem o serie de informatii relevante pentru subiectul acestei anchete de teren. Asadar, am incercat sa surprindem cat mai multe teme care privesc efectele schimbarii sociale si organizationale asupra relatiilor profesionale si a modului de organizare a activitatii in TVR Iasi Sensibilizndu-ne nc de la nceput, parcursul profesional al angajailor din TVR Iai, am realizat dou interviuri cu efa departamentului programe, doamna C.O., din care am aflat etapele dezvoltrii instituiei, componena angajailor dar i istoricul acestei organizaii. Vizita pe care am realizat-o n cadrul instituiei, coordonai tot de doamna C.O., ne-a orientat spre a nelege dificultatea realizrii programelor difuzate, am vazut circumstanele n care sunt pregtite acestea i bineneles am aflat cteva lucruri despre modul de organizare a activitii n TVR Iai. Efectele schimbrii sociale i a procesului de pregtire profesional sunt n strns legtur cu reconversia profesional aa cum reiese i din analiza interviurilor fcute, chiar din partea a doua a interviului care a vizat sase dimensiuni, acestea fiind: parcursul profesional si aspectul reconversiei profesionale, relatiile dintre angajatii deveniti profesionisti in urma reconversiei cu angajatii cu studii de specialitate, diferentele dintre departamentele tehnic si programe din punct de vedere al sistemului de organizare si a relatiilor profesionale, efectele schimbarilor tehnologiei informationale si in final, statutul jurnalistului din televiziunea publica.

Personalul cu o anumit vechime n cadrul instituiei a contribuit n mod cert la formarea profesional a celor noi venii, sau celor cu mai puin experien, chiar dac nu aveau n spate o coal care s-i pregteasc pentru acest lucru. n schimb, cei noi venii, chiar dac aveau o coal n domeniu, nu aveau experiena fizic jurnalistic pe care o puteau dobndi de la veterani, astfel ntrind relaiile din organizaie. n urma analizei interviurilor i a observaiilor de teren am reuit s gsim rspunsuri la toate ntrebrile de la care am pornit aceast cercetare. Efectele schimbrii sociale i a procesului de pregtire profesional asupra relaiilor profesionale din TVR Iai sunt n strns legtur cu modul de organizare a activitii din instituie, rezultnd colaborri mai degrab profesionale dect familiale. Efectele schimbrilor tehnologice si organizationale asupra relatiilor si modului de organizare a activitatii in TVR Iasi sunt diminuate putem spune de ajutorul pe care cei mai vechi n organizaie l-au avut din partea celor tineri care erau deja familiarizai cu acest lucru. Experiena de teren a celor mai vechi se completeaz foarte bine cu experiena tehnologic a angajailor tineri avnd posibilitatea de a organiza activiti care sunt foarte apreciate de public. Aceast experien ne-a impulsionat, divagndu-ne aspiraiile asupra orizonturilor profesionale, implementnd n actul organizaional o anumit parcurgere profesional i o imagine aparte asupra schimbrii noastre sociale. Ca limite de atins ne-am dori s putem realiza o comparaie a acestor reconversii profesionale i n cadrul televiziunilor private, chiar i a transferurilor reporterilor dintr-o televiziune privat ntr-o televiziune de stat.

Bibliografie

Dafinoiu, I. (2002) Personalitatea. Metode Calitative de abordare, Ed. Polirom Robbins, A. (2001) Putere Nemarginita, Ed. Amalteia