Jane Eyre-analiza a personajului pe capitole

Capitolul I Pag 5 Inca de la inceput Jane nu este privita cu ochi buni de catre familia adoptiva, viata opresiva si limitarea ei in ceea ce privesc lucrurile specifice copilariei, o plaseaza intr-un mediu pe care aceasta nu si-l doreste. Iar straduinta sa trebuie sa se ridice la asteptarile celorlalti inclusiv prin schimbarea comportamentului. Acest lucru o razvrateste, ea considera ca are aceleasi drepturi ca toti ceilalti din casa. Capitolul II Pag 16. Jane intr-un moment de reflectie incepe sa isi puna intrebari la care va gasi raspunsul mult mai tarziu. Nu intelege suferinta de care este tot timpul legata, asuprirea de la lucrurile firesti, acuzarea pe nedrept si condamnarea fara sfarsit. Se simte neputincioasa in fata destinului. Dramatizeaza aspectele vietii sale innecando astfel intr-un esec continuu. Lipsita de sprijin afectiv este cuprinsa de groaza si descurajare, dar acest lucru nu o impiedica pe Jane sa mearga mai departe catre idealurile sale. Capitolul III Pag 23. Pedeapsa lui Jane din camera rosie reprezinta un scenariu iesit din orice tipare. Tanara are un moment de nebunie. Nu accepta pedeapsa aplicata pe nedrept si pare a avea o criza de isterie. Socul trait ii invenineaza caracterul si mai mult. Aceste constrangeri nu o ajuta deloc pe Jane pentru ca ea doreste sa fie ascultata si inteleasa. Pag 28. Autoanaliza caracterului lui Jane se afla pretutindeni. Ea are puterea de a presimti evenimentele, doar ca sentimentele unui copil sunt diferite de cele ale unui adult. Nu isi poate exprima durerea in tot acest proces al vietii. Pag 29. Este respectabil faptul ca aceasta micuta analizeaza aspectele sociale ale

vietii din punctul de vedere a unei gandiri mature. Saracia nu este reprezentata de lucrurile materiale firesti ci de cele emotionale, iar Jane ajunge sa o asocieze pe aceasta cu degradarea. Aspectul saraciei facand-o sa para mai putin curajoasa pentru indeplinirea scopurilor sale. Acela de a-si cumpara libertatea intr-o societate unde lucrurile materiale primeaza. Capitolul IV Pag 23. Jane este impinsa parca de forte supranaturale. Trece destul de repede de la o stare negativa la cea pozitiva. Are incredere in sine si astfel, uneori se simte dominata de propriile forte fara sa mai poata avea vreun control asupra trairilor sale. Pag 45. Incarcata emotional, Jane face un prim pas in exprimarea exterioara a tulburarilor. Observa ca acest comportament o elibereaza, iar toate lanturile se frang odata cu temperamentul abia descoperit. Crede in libertate si in drumul catre acesta. Pag 46. Sentimentul victoriei ii da si mai multa putere si incredere, o mica bucurie si un prim succes. O satisfactie sufleteasca dar care inclina din nou catre ganduri intunecate. Impulsivitatea sa se domoleste in fata conditiilor de a se avanta la un nou drum. Un drum al formarii personalitatii sale. Capitolul V Pag 61. Jane are indoieli in fata prezentului dar si a viitorului. Se increde in destinul ei si merge mai departe in ciuda acestei vieti lipsite de un drum pe care trebuie cu disperare sa il inlocuiasca. Capitolul VI Pag 71. In drumul ei, Jane descopera lucruri uimitoare. Toleranta si acceptarea pedepselor aplicate deseori o nelinistesc, aproape ca o innebunesc. Doreste cu ardoare sa se exprime liber, dar spiritul tanar inca necopt nu inteleg aceste trairi. Ambitiile sale sunt defapt impulsivitatile varstei.

Pag 74. Jane este impotriva marseviei. Pune pe primul loc dreptatea si respectul. Arata ura celor pe care o urasc, dar nu-i pedepseste pe cei care o asupresc ci se opune vehement cu un curaj extraordinar. Considera pedeapsa o cale de a fi aplicata doar atunci cand I se atribuie un adevar cert. Capitolul VII Pag 88. Jane considera dezordinea o natura imperfecta a omului, nu o critica, mai degraba o accepta. Pentru ca in dezordine omul gaseste ordinea. Iar cei care nu pot vedea prin dezordine sunt frustrati. Nu pot observa latura frumoasa a sufletului care se naste din haos. Capitolul VIII Pag91. Sentimentul singuratatii o macina intens pe Jane, afectiunea trebuie sa existe indiferent de situatie. Gandul ca poate fi urata de cei care o inconjoara ii adauga un sentiment apasator. Nu vrea sa cada in patima disperarii pentru ca exista o cale sigura spre fericire la sfarsitul vietii. Capitolul IX Pag104. Prezenta mortii prietenei sale, Helen, o infricoseaza. Moartea nu mai este privita ca o purificare si ca un drum spre fericirea eterna. Rolul fiind preluat de insasi viata. Pentru ca un om nu poate parasi lumea aceasta pana cand nu isi atinge scopurile. Teama de viitor o sperie. Nu vede si nu simte nimic, sentimentul infrangerii o cuprinde si cum mai multa putere. Capitolul X Pag 112. Puterea si ambitia lui Jane inca nu se opreste. Chiar daca ea simte ca sprijinul ii lipseste. Totusi gandul ca poate reusi si razbate nu inceteaza. Pentru ea linistea interioara este cea mai importanta. Jane se loveste de lumea reala, o lume ciudata, necunoscuta dar care o duce spre final pe adevarata cale a cunoasterii sale.

Capitolul XI Pag 127. Jane este surprinsa de caldura cu care este primita la noul ei loc de munca. Teama cu care fusese obisnuita sa traiasca o urmarea tot timpul. Dar cu o fire precauta nu se lasa imbatata de acest prim aspect, astfel incat paseste cu grija si cu o oarecare rezervare. Pag 130. Jane gaseste pentru moment linistea interrioara pe care o asteptase atat de mult. Pana si lucrurile simple o surprind intr-o relaxare sufleteasca . O energie pe care o simte din ce in ce mai puternica si care ii ofera speranta renasterii si increderea intr-un viitor compromitator. Capitolul XII Pag 145. Setea de cunoastere o invaluie pe Jane. Ea nu vrea sa se opreasca. Doreste mai multa adrenalina cu ajutorul careia va capata si mai multa experienta. Oamenii nu sunt un obstacol ci un moment dificil si o cale indelungata in a ajunge sa-i cunoasca suficient. Spera intr-o lume binevoitoare cu suflete deschise, modeste si antrenante. Pag 146. Lui Jane nu I se pare captivanta o viata lipsita de griji si probleme. Pentru ea viata exista acolo unde sunt prezente si obstacolele. Ele formeaza personalitatea individului si o modeleaza in acelasi timp. Cu un caracter puternic asemanator celui barbatesc, Jane sustine ideea de egalitate dintre femei si barbati. Pentru ca fiecare dintre aceste doua fiinte au nevoie de un camp de lupta. Acolo unde se dau cele mai puternice batalii ale vietii. Nu accepta ideea de femeie supusa barbatului. Iar fiecare femeie are dreptul sa atinga aceleasi scopuri ca si a unui barbat. Capitolul XII Pag 168. Cu un talent desavarsit, Jane reproduce portrete pe care ea insasi si le imagineaza. Cu o rabdare si o minutiozitate dusa aproape de extrem, reda chipuri nemaintalnite. Dar perfectiunea cere intotdeauna mai mult, iar munca sa o priveste

ca fiind o slaba realizare.,, O forma ce nu avea nici o forma. Capitolul XIV Pag181. Exteriorizarea sentimentelor capata si mai multa amploare. Exprimarea libera si fara constrangeri ii ofera lui Jane si mai multa incredere in sine. Astfel pentru ea Rochester este egal cu ea. Nu considera ordinele un temei iar superioritatea un lucru temator. Capitolul XV Pag 192. Speranta moare ultima, dar nu si in cazul lui Jane. Viata reprezinta modul de intalnire a imprevizibilului, caderea in pacat aduce suferinta si mustrarea constiintei, dar in final raul se transforma intr-un beneficiu. Invata din greseli, infrunta cu atentie pericolele si este astfel purtata pe drumuri mai linistite. Capitolul XVI Pag 211. Iubirea reprezinta cel mai tainic sentiment a lui Jane si care ii este foarte greu sa o inteleaga. Jane se lupta intre doua enigme:neincrederea in infatisarea sa fizica si increderea ca totusi cel care o priveste, Rochester, o adora. Aceasta idee o face sa vibreze si sa se bucure de fiecare moment. Provocarea o aduce si mai aproape de cunoastere iar aici limitele se intrec pe ele insele. Pag 216. Momentele de slabiciune sunt din nou prezente. Jane este dezamagita de sine si de fortele sale. Iubirea pentru ea inseamna un joc din care se imbata usor si care arunca otrava pe care nu o omoara ci o chinuie si o insatisfac. Aici isi reda si autoimaginea: o guvernanta fara familie, saraca si stearsa si anume fara niciun prezent. Capitolul XVII Pag 220. Pentru Jane iubirea nu merita impartasita si risipita in oameni in care nu poate avea incredere. Ca si iubita, in fata lui Rochester se simte inferioara, deoarece ea crede ca dragostea pentru el este reprezentata doar de cea materiala. Astefl incat prefera sa ramana in afara cercului , dreapta si sa primeasca doar

respect. Pag235. Jane experimenteaza o placere diferita, o placere vizuala care ii provoaca o satisfactie ciudata: durerea o percepe ca o placere deosebita,de nestapanit care odata atinsa adauga valuri de dorinte. Jane se zbate intr-o iubire de neatins, o iubire antitetica: Il iubeste dar il si uraste in acelasi timp. Acum gaseste o alta definitie, un alt sens pentru egalitatea dintre doi iubiti si anume diferenta dintre gesturile si gusturile acestora. Viata in sine nu este altceva decat iubirea insasi. Capitolul XVIII Pag 251. Jane neaga gelozia cel putin pentru ca nu cunoaste formele sale. Simte durere,represiune fara a avea puterea de a-si arata sentimentele. O considera pe rivala sa, domnisoara Ingram, inferioara conditiei sale. Nu poate intelege gelozia prin prisma fiintei sale. Dar recunoaste ca o casatorie intre cei doi ar fi distrus-o. Visurile si gandurile ei s-ar fi spulberat intr-o clipa. Iar Rochester poate fi considerat si el un rival al lui Jane. Capitolul XIX Pag 265. Punerea in fata a sentimentelor lui Jane este un deliciu pentru Rochester. Deoarece acesta vede trasaturile ei mai bine ca niciodata. Observa singuratatea ei, lipsa de afectiune sentimentala si orgoliul. Toate acestea o innabusesc si o deruteaza pe Jane pentru ca adevarul nu mai poate zace in spatele unei minciuni. Pag 271. Jane merge si mai departe. Refuza categoric ajutorul cuiva. Singuratatea este ultima consolare, pentru ea demnitatea este mai presus decat orice lucru. Nu cerseste mila si nu doreste sa obtina fericirea pe cele mai usoare cai. Pentru ca astfel totul ar fi prea simplu, iar dorintele s-ar indeplini fara niciun effort si fara nici o experienta traita. Capitolul XX Pag 294. Filosofia este un punct forte in acest capitol. Jane afirma ca barbatii si femeile mor intr-un final. Avem aceeasi soarta indiferent de rang, sex sau varsta.

Fiecare sfarseste in modul sau si cu constiinta sa. Astfel niciun om nu se poate ridica mai presus de ceilalti pentru ca fiecare greseste si mai putin reusesc sa se vindece de greseli. Capitolul XXI Pag 296. Lumea lui Jane este inconjurata de mistere. Neincrederea este cel mai firesc lucru. Superstitiile, semnele ce apar in anumite ipostaze reprezinta o taina pe care nimeni nu a reusit sa le descopere si sa le explice. Iar Jane are nevoie de mijloace concrete pentru ca simte ca drumul vietii sale se incurca si mai mult in aceasta ceata. Pag 309. Sentimentul de ura fata de matusa ei capata o noua forma, aceea de dragoste. Credinta ca omul cat traieste iarta, o apropie pe Jane de patul bolnavei. Mila este cea care ii inmoaie sufletul si amintirile. Nu poate trai in ura si desertaciune si accepta dragostea pacatoasa traita candva in copilarie. Pag 322. Dar toate sentimentele duioase se risipesc in fata mortii. Pentru ca Jane defapt nu simte nimic pentru doamna Reed. Crede ca moartea sa e o purificare, iar toata lumea sfarseste sub ghiarele mortii, altii intr-un mod mai bland, altii intr-un mod sfasietor. Ca o pedeapsa pentru faptele savarsite. Capitolul XXII Pag 330. Sentimentul fericirii, a complacerii este din nou in atentia lui Jane. Dragostea si respectul fata de ceilalti este cea mai pretioasa comoara. Iar colaborarea si prezenta fiecaruia la aceasta multumire reprezinta de fapt aprecierea si recunoasterea calitatilor. Capitolul XXIII Pag 339. Jane este coplesita de sentimente. Simte puterea lor care aproape o inving. Dar unicul scop este sa priveasca inainte cu tarie. Cu toata aceasta incarcatura afectiva poate simti libertatea exprimarii.

Pag 341. Libertatea este respectul pe care Jane il poarta pretutindeni. Un scop pe care sa il atinga si in care poate avea incredere de plina. Libertatea pentru ea nu poate fi cumparata sau masurata ci mai degraba egalata de toti oamenii cu vointe puternice. Pag 340. Inferioritatea reprezinta punctul slab in personalitatea lui Jane pe care incearca sa o argumenteze puternic. Ea doreste sa iasa din tiparul epocii. Saracia si aspectul fizic pe care ea le considera un minus nu o impiedica sa arate modul in care gandeste sau in care incearca sa isi depaseasca conditia. Egalitatea si libertatea vin din interiorul sufletului nu prin opulenta. Capitolul XXIV Pag 346. In ceea ce priveste cazul lui Jane, speranta nu moare ultima. Increderea in reusita o face sa vibreze incontinuu, observa defapt ca, chipul ei nu a fost niciodata lipsit de stralucire ci ea insasi nu observase acea pata de culoare pentru ca refuzase sa se schimbe. Pag 348. Propunerea mariajului reprezinta o mare schimbare si un mare soc in viata lui Jane.Luata prin surprindere este coplesita. Sperantele pe care doar si le inchipuia se adeveresc. Iar visele dulci pe care le avusese in mintea sa, acum o transforma. Dandu-i un sentiment de teama si nesiguranta dar si o supunere vehementa in fata viitorului ei sot. Sentiment pe care Jane il refuza intotdeauna. Pag 363. Sentimentul de femeie independenta se revarsa automat in mintea lui Jane. Nu admite modelul de femeie intretinuta de catre barbat. Ea considera ca afacerile si banii pot fi realizate si de femei. Iar rolul ei, pe de o parte este sa aduca cumva un adaos la averea sotului iar pe de alta parte reprezinta si o satisfacere si siguranta a conditiei sale. Pag 370. Jane isi pastreaza sentimentele foarte atent in inima sa. Pentru ea iubirea inseamna intelegere, egalitate si nu sufocare si dependenta. Pentru ca nunai astfel oamenii se descopera unul pe celalalt. Ea doreste sa preia controlul asupra

barbatului pentru ca astfel inferioritatea sa se transforme in superioritate, oferindu-i satisfactie. Ea pastreaza ideea ca un sot este cel pe care te poti sprijini atunci cand ai nevoie. Capitolul XXV Pag 375. Toate intamplarile frumoase ale vietii petrecute la conac o pun pe Jane pe ganduri. Starea negativa este defapt si cea care atrage in jurul ei si necazurile. In cazul ei, norocul si bunastarea nu poate exista vesnic, iar treptele catre noi provocari o asteaptau pentru ca ea insasi si le creaza. Capitolul XXVI Pag 400. Esecul mariajului o arunca pe Jane intr-o lume a suferintei, o moarte a sperantelor pe care din pacate cu toata puterea si vointa sa nu le mai poate readuce la viata. Este din nou singura si neajutorata incat simte ca toate acestea ii ingroapa sufletul si o sufoca. Capitolul XXVII Pag 403. Suferinta nu este o piedica. Jane cade si se ridica cu o putere uimitoare. Mariajul il vede ca pe un vis spulberat dar nu ca pe un sfarsit. Doar ca iubirea este cel mai puternic sentiment, iar parasirea iubirii reprezinta cel mai dureros lucru. Pag 406. Jane se gandeste la sinucidere. Vede moartea ca pe o liniste eterna, fara suferinte, ca un sacrificiu pentru iubirea neimplinita. Dar nu face acest lucru, nu are puterea de a-si lua viata pentru ca socotelile cu viata nu au fost incheiate. Pag 429. Cu sufletul sfasiat si indurerat, Jane nu se gandeste decat la dragostea pura si inocenta pe care i-o poarta lui Rochester. O iubire din care facuse un idol dar pe care o tradase. Se hotaraste sa nu cedeze in fata sentimentelor si alege sa fuga de ceea ce ii facuse atata rau. Pag 431. Tradarea transforma caracterul lui Jane intr-unul egoist. Nevoia de singuratate se simte tot mai mult, prietenii nu isi mai fac loc in sufletul ei de odinioara. Nevoia de schimbare este evidenta. Nu renunta la principiile sale si

calca cu multa putere si incredere spre noul drum. Capitolul XXVIII Pag 442. Credinta in Dumnezeu ii ofera lui Jane speranta si curaj atunci cand puterile o lasa. Nu accepta moartea in situatii disperate ci cauta o noua cale spre lumina. Isi poarta pacatele cu multa suferinta dar nu renunta la ideea de a duce o viata mai buna si de a aduce o schimbare in conceptiile vremii. Pag 447. Degradarea morala reprezinta un punct de meditatie. Jane ajunge sa cerseasca pentru indurare si sprijin atunci cand ceilalti o considera doar o sarmana. Pleaca de la un nivel de trai multumitor, infrunta viata mizerabila ca sa ajunga din nou la acelasi nivel de bunastare sociala. Un joc periculos dar care transforma sufletul inca pueril al lui Jane intr-o femeie in toata regula. Capitolul XXIX Pag 462. Pentru Jane educatia reprezinta cel mai important lucru. Educatia transforma gandirea si comportamentul individului. Comunicarea, acceptarea sau negarea ideilor nu poate fi decat un mod real de a trai pentru ca fiecare este diferit. Iar Jane considera prejudecatile un mod sigur spre o viata lipsita de libertate unde acestea sunt cu greu inlaturate. Capitolul XXX Pag 479. Jane este cuprinsa de regrete. Nu isi gaseste linistea si pacea interioara de care are atata nevoie. Iubirea era altadata adorata. Acum este doar o ruina iar paradisul si viata alaturi de cei dragi o lumina stinsa. Capitolul XXXI Pag 487. Jane refuza sa judece oamenii dupa aparente. Indiferent de etnie, rasa sau religie toti suntem egali. O familie saraca trebuie sa aiba acelasi grad de inteligenta si rafinament ca si al unei familii nobile. Pentru ca ne nastem cu anumite aptitudini doar ca ele nu pot fi valorificate atata timp cat nu sunt descoperite.

Pag 488. Fire modesta, Jane alege sa traiasca alaturi de cei dragi, alaturi de oamenii simpli dar cu inima curata. Uraste parvenitismul si tocmai de aceea se lasa purtata de sentimente pure si alege sa predea unor copii de la tara. Capitolul XXXII Pag 499. Adevarata satisfactie si bucurie pe care o simte Jane este momentul descoperirii talentului ei si a talentului copiilor sarmani. Vede in acestia un viitor, iar investirea in tinerele talente reprezinta o societate infloritoare, o societate unde libertatea de exprimare si posibilitatea de a creste este mult mai acerba, precum si nivelul de competitie. Astfel oamenii fara posibilitati isi pot dovedi calitatile in fata celor bogati. Capitolul XXXIII Pag 520. Jane vorbeste despre bucuria vietii dintr-o alta perspectiva. Aproape matura, Jane vede realizarile si zbaterile sale ca pe o adevarata lupta castigata. Bucuria nu inseamna satisfacerea materiala ci satisfacerea sufleteasca atunci cand realizeaza ca munca si efortul depus intr-adevar dau roade. Faptul ca vointa si ambitia transforma un om sarac in unul bogat. Mostenirea si testamentul nu sunt decat lucruri firesti si lumesti pe care le lasam urmasilor. Lucruri lipsite de afectivitate, o lume cuprinsa de moarte si inmormantare unde noi, oamenii nu putem fugi. Pentru Jane viata si sentimentul de a trai este cuprins de bani si de ceea ce se alege in urma experientelor: speranta si bucuria de a intelege lumea in care traieste. Capitolul XXXIV Pag 530. Jane crede in noroc, dar ca increderea in acesta nu trebuie sa fie deplina. Patima norocului arunca constiinta in senzatii nebanuite, in sperante desarte. Pentru ca fiecare traire este o senzatie ce se realizeaza mai putin pe masura asteptarilor sale. Pag 545. Pentru Jane calea de mijloc a fost mereu o enigma. Lipsa acesteia au

impins-o catre doua drumuri complet diferite:prima a fost supunerea iar a doua izbucnirea. Cu sentimente atat de puternice intotdeauna supunerea a izbucnit in violenta. Pentru ca nu caracterul calm o reprezinta ci firea razboinica care cauta intotdeauna biruinta si dreptatea; schimbarea si libertatea. Induplecarea si supunerea o conduc la esecuri totale. Capitolul XXXV Pag 570. Aproape convinsa de o noua casatorie, Jane nu renunta la visurile ei. Nu puterea de convingere si manipulare a lui St, John o poate schimba, chiar daca pare ca aproape o si face. Ci credinta pe care o are in suflet, pornirea catre un nou drum nu o poate vindeca de trecut doar reintoarcerea catre cel vechi. Speranta ca poate indrepta greselile facute cu cea mai mare forta. Capitolul XXXVI Pag575. Jane se lasa condusa de destin. Crede in bunatatea si puterea sufletului ei. Stie ca are o misiune de dus pana la capat, iar viata ei nu va lua sfarsit panna nu va atinge punctul culminant. Nu se lasa intimidata de caile incurcate ale vietii. Pentru ea fiecare obstacol e o noua reusita, iar fiecare vis o noua realizare. Capitolul XXXVII Pag 596. Dragostea invinge totul. Jane nu renunta la aceasta mare speranta. Iubirea i-a deschis drumul catre maturizare si sacrificii. A invatat sa fie mai puternica, i-a dat speranta. Acel foc viu care niciodata nu va putea fi stins. Dragostea ii ofera defapt toata fericirea de care a avut nevoie toata viata sa. Capitolul XXXVIII Pag 616. Prin iubire, Jane realizeaza ca doua suflete apartin aceluiasi trup. Simt aceleasi senzatii, vad prin aceeasi ochi si gandesc cu aceeasi minte. O legatura mai presus de orice senzatie sau lucru. Din care noi oamenii suntem supusi sa o experimentam si sa o traim. Un sentiment ce implica sacrificiu si incredere deplina.