CONSTANTIN MUNTEANU

DELIA CINTEZA

CERCETAREATIINIFICA FACTORILORNATURALITERAPEUTICI

Editura Balneara - 2011 -

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei MUNTEANU, CONSTANTIN Cercetarea tiinific a factorilor naturali terapeutici / Constantin Munteanu, Delia Cintez. - Bucureti : Editura Balnear, 2011 Bibliogr. Index ISBN 978-606-92826-8-7 I. Cintez, Delia 615.83

Published by Editura Balnear - http://bioclima.ro E-mail: secretar@bioclima.ro B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania

 CUPRINS 1. INTRODUCERE 2. SCURTISTORICALBALNEOLOGIEIROMANESTI 3. FACTORIINATURALITERAPEUTICIDESCRIERESINORMEDEUTILIZARE 4. UTILIZAREAMEDICALAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI 5. STUDIIGEOLOGICESIHIDROGEOLOGICEASUPRARESURSELORNATURALE 6. STUDIIBIOCLIMATICE 7. ANALIZAFIZICOCHIMICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI 8. ANALIZAMICROBIOLOGICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI 9. CERCETARIFIZIOLOGICESIFARMACODINAMICE 10.CERCETARIAVANSATELANIVELCELULARSIMOLECULAR 11.STUDIICLINICEASUPRAEFICIENEITERAPEUTICEAFACTORILORNATURALI 12.PROTECTIAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI 13.VALORIFICAREATURISTICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI 14.ROLULCERCETARIITIINIFICENPROMOVAREASERVICIILORBALNEARE

INTRODUCERE Autorizatia de functionare din punct de vedere medicobalnear si al valorificarii terapeutice a factorilor sanogeni naturali a unitatilor medicobalneare si de recuperare, precum si a bazelordetratamentbalnearsiderecuperaredincadrulsocietatilorcomerciale de turism balnear si de recuperare din localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se elibereaza de catre Ministerul Sanatatii pe baza documentatiei ntocmitedecatreInstitutulNationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie. n perioada ntocmirii documentatiei n vederea eliberarii autorizatiei de functionare, unitatile medicobalneare si de recuperare, precum si bazele de tratament balnear si de recuperare din cadrul societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare din localitatile cu statut de statiune balneara, climatica si balneoclimatica pot functiona n baza unei autorizatii provizorii eliberate de Ministerul Sanatatii pe baza unei documentatii elaborate de Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie. Autorizareautilizariinconsumulalimentaraapelormineraleterapeuticeseaproba prin ordin al ministrului sanatatii, pe baza documentatiei ntocmite de catre Institutul NationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie. Normeletehnicedeautorizarefacreferirelasubstanteexclusivnaturalealesolului si subsolului Romniei, atestate geologic ca substante minerale utile si recunoscute de autoritateacompetentaastatuluicasubstanteterapeuticenaturaleprincalitatea,siguranta si eficienta terapeutica a acestora, n conformitate cu cerintele si criteriile de aplicare a definitiei si clasificarii. Substantele terapeutice naturale constituie exclusiv obiectul proprietatiipublice,suntdeinteresstrategicsiapartinstatuluiromn. Substantele terapeutice naturale pot fi valorificate n scopuri curative n anumite cantitati si ritmuri de administrare, sub supraveghere medicala de specialitate, n conditiile recunoasterii si atestarii prealabile oficiale a calitatilor n conformitate cu cerintele documentatieideevaluarereevaluare. Activitatea de evaluare a calitatilor pentru resursele de substante terapeutice naturale ncepe prin prelevarea de probe la sursa si se finalizeaza prin caracterizarea complexa interdisciplinara a acestora n cadrul Comisiei de ndrumare si Control Medico Balnear a Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie care elaboreaza indicatiile si contraindicatiile de valorificare prin efectuarea unui studiu farmacodinamiccomplet. Caracterizarea complexa interdisciplinara a factorilor naturali terapeutici cuprinde nmodobligatoriuinterpretareaanalizelorfizicochimicesiaexamenelormicrobiologice. n categoria substantelor terapeutice naturale se ncadreaza orice substanta din categoria factorilor terapeutici naturali de provenienta si ocurenta exclusiv naturala, atestate geologic ca substante minerale utile si care prin proprietati, compozitie sau efecte stiintific recunoscute sunt utilizate n tratamentul, ameliorarea si prevenirea unor afectiuni sau a simptomelor acestora, precum si n restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor organismuluiuman. Stabilitatea calitatilor att la sursa ct si n stare ambalata namol sau mbuteliata/nfiolata trebuie sa fie atestata prin studiu de stabilitate efectuat n conformitate cu cerintele normelor legale. Studiul de stabilitate n timp a calitatilor este obligatoriu n cazul apelor minerale mbuteliate/nfiolate si n cazul peloizilor ambalati sau stocatindepoziteledenamolalebazelordetratament.

SCURTISTORICALBALNEOLOGIEIROMANESTI Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie a fost infiintat in anul 1924 sub denumirea de "Institut de Balneologie", prin stradania sustinuta a unor personalitati marcante ale timpului medicale si nemedicale: din partea Ministerului Sanatatii, a Crucii Rosii Romane, a Patriarhiei, a Ministerului Apararii Nationale i alte instituii. Demersul a fost materializat prin cedarea spatiului necesar de catre Eforia SpitalelorCivileinsediulSpitaluluiBrancovenesc(construitinanii19381939).Dementionat calaaceavreme,afostaldoileainstitutdeprofildinEuropa(dupaceldinFranta). Inca din secolul al XVIIIlea (1773 Dr. Lukas Wagner) si continuand cu secolul XIX (1821 Dr. Ladislau Pop, 1837 Dr. Stefan Vasile Episcopescu) secolul XX (1900, 1906 Dr. Alexandru SaabnerTuduri,1904Dr.Gh.Baiulescu)aurealizatcercetariserioaseindomeniul zacamintelor minerale, a lacurilor si a namolurilor terapeutice, dovedind interesul cercetatorilorfatadeacestenumeroasesivaloroasebogatiinaturalecuefectterapeutic. Ulterior sau efectuat numeroase si serioase lucrari de cercetare in domeniul balneologiei si hidrologiei, publicate in doua periodice medicale Revista Institutului de Balneologie si Buletinul de Studii de hidrologie si balneologie. Marturie sta colectia acestor publicatiiaflateinarhivaInstitutului,cuprinzandaparitiiintreanii1924si1947. Inanul1949,Prof.Dr.docentTraianDinculescuapusbazeleunuiinstitutinnoit,cu conceptii,structurisidotarimaicomplexe,cuactivitatiadecvateepociisidezvoltariirapidea explorariisiexploatariizacamintelormineraleterapeutice. Profesorul Dinculescu a atras in randurile Institutului prestigioase personalitati medicale care siau adus contributiile clinice si experimentale la dezvoltarea acestei ramuri medicale, precum: Prof. Dr. Marius Sturdza, Dr. Eugen Cociasu, Dr. Ioan Tuculescu, Dr. Ioan Stoia, Dr. Remus Nestor,Dr.TudorAgarbiceanu,Prof.Dr.IoanOprean,Dr.ArmanMacelariu si altii. Dea lungul timpului a existat o permanenta si fructuoasa colaborare si impletirea activitatilor profesionale de cercetare si didactice intre institut si Catedra de specialitate din cadrulUniversitiideMedicinCarolDavila. Anii 19701980, prin cercetrile consistentei valoroase, au propulsat balneologia dinara noastr n rndul primelorri din Europa privind medicina balnear, alturi deri caGermaniaiAustria.

FACTORIINATURALITERAPEUTICIDESCRIERESINORMEDEUTILIZARE Aezarea geografic a Romniei i structura sa geologic explic diversitatea i bogia de factori naturali terapeutici de pe teritoriul su, vorbind de numeroase izvoare termale i minerale, lacuri srate, nmoluri minerale sau sapropelice, mofete, saline sau bioclimat (sedativ de cruare, excitant solicitant de litoral maritim sau campie, tonic stimulent). Romniapoatedezvoltaunturismbalneardecalitate,cuceleaproximativ8.500de izvoare minerale i termale pe care le deine. Patronatele din Turismul Balnear susin c Romnia este cea mai bogat ar din Europa din punct de vedere al resursei balneare, deinnd circa o treime din izvoarele minerale i termale ale Europei, ns numai 10% din izvoare sunt exploatate, din cauza subfinanrii, a lipsei investitorilor dar i datorit decalajuluideabordareacercetriitiinifice. Apele minerale terapeutice sunt ape care provin dintro sursa naturala izvor, lac sauforajsindeplinesccelputinunadinurmatoareleconditii: a)mineralizaresaucontinutdesarurimineraledizolvatepeste1g/l; b) prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, n proportiiminimnecesare; c)continutdegazedizolvatecuefectebiologice,nconcentratiistabilite1000mg CO2/l,1mgH2S/l; d) temperaturi de peste 20 grade C, independent de continutul mineral, care le conferacaracteristicadeapetermale; e) existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care confera acestor ape minerale terapeutice statutul de medicament, fiind interzisa orice modificare sauprelucrareprinadaugaresauextrageredesubstantenafaradedioxiduldecarbon. Apeletermaleseclasificanfunctiedetemperaturan: a)hipotermale=2031gradeC b)termale=3238gradeC c)hipertermale=peste38gradeC. Dupniveluldemineralizare,apelemineraleterapeuticeseclasifican: a) ape minerale cu mineralizari de peste 1 g/l substante solide dizolvate, submpartite n: ape minerale cu mineralizare medie de 1 15 g/l, apemineraleconcentrate cu mineralizare de 15 35 g/l, ape minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35 150 g/lsiapemineraledemareconcentratiecumineralizaredepeste150g/l; b) ape minerale cu mineralizari sub 1 g/lsubstantesolidedizolvateoligominerale, care au componenti biologic activi care le imprima caracterul specific, si care sunt submpartite n: ape oligominerale sulfuroase, ape oligominerale feruginoase, ape oligominerale carbogazoase si altele asemenea si ape oligominerale termale, n functie de temperatura. Dup compozitia fizicochimica, apele minerale terapeutice se clasifica n: oligometalice acratice; alcaline si alcalinoteroase bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene; cloruratesodice sarate; iodurate; bromurate; sulfatate; feruginoase; sulfuroase;carbogazoase;radioactive. n funcie de tipul de substane minerale i de concentraia acestora, ele pot fi folositeastfel: - n consumul obinuit, zilnic, pe perioade variabile, sub forma mbuteliat, ajutand laprezervareastriidesanatateilaprofilaxiastriideboalapemineraledebut;

- n scop terapeutic, pentru tratamentul unor afeciuni sau pentru profilaxia secundar, la indicaia medicilor de specialitate i respectnd protocoale de administrare standardizateapemineraleterapeutice. n functie de compozitia chimica si de concentratia n substante minerale apele mineraleterapeuticesuntutilizatenurmatoarelemoduri: a)curainternapentrubautcrenoterapie,aerosolisiinhalatii; b)administrareparenteralasubformainjectabila;16 c)curaexternasubformadebaincaziindividuale,nbazinedebalneatie,nbazine dekinetoterapie,npiscinesisolarii,precumsisubformadeirigatiimedicinale; d)pentruextrageredesarurisaugazepentrucurasaupentruindustrializare. Prezervarea surselor, exploatareai utilizarea apelor minerale se supun unor legi speciale, in cazul Romaniei legea 343/2002. n ceea ce privete apa potabil, calitatea acesteiaestereglementatdelegea458/2002. Cele mai rspndite i, n consecina, folosite mai frecvent, ape minerale terapeutice provin din precipitaiile infiltrate n sol, care astfel preiau substane minerale folositoare organismului uman. Romnia beneficiaza de nenumrate asemenea izvoare de sntate,carensatrebuieutilizatecupruden,caoricealtremediu. Principalele tipurii surse de ape minerale ce pot veni oricand najutorulsntii noastre,precumiafeciunilepecarelepottrata: Apele clorurosodice sau srate. Foarte numeroase, se folosesc n cura interna, daca au concentraia pn la 15 g la litru, n bolile digestive (gastrite hipoacide etc.), n bronitecronice,rinitecronice;ncuraexterna,atuncicandconcentraialordepete15g la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate n bolile reumatice. Staiuni unde se gasesc: Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol, Slnic Prahova, Govora, Bazna si Olaneti (iiodate)etc. Apele sulfatate (1 g la mie sulfai). Sunt ape sulfatate sodice sau glauberiene, magneziene sau amare, calcice sau ghipsoasei vitriolice(cuFesiAl);elesefolosescnumai n cura interna, n afeciuni digestive (intestinale, hepatobiliare). Se beau dimineaa, pe nemncate,nconstipaiicronice,colecistatonii,obezitateetc.SegsesclaSlnic,Blteti etc. Apele feruginoase (10 g la mie fier). Sunt ntotdeauna i carbogazoase, dar mai pot fi srate, alcaline,calciceetc.Fierularerolimportantnorganism.Apeleferuginoasese administreaz, n cura interna, numai din izvor, n timpul meselor, pentru c altfel fierul n contact cu aerul devine inactiv. Numai fierul bivalent este activ, fiind resorbit n prezena HC1i a vitaminei C. Indicaiile apelor feruginoase sunt anemiile feriprive, achilia gastric, stomacul operat etc. Gsim ape feruginoase n staiunile Vatra Dornei, Tunad, Buzia, Covasnaetc. Apele iodurate (1 mg la mie iod). Iodul, al crui metabolism este controlat de glanda tiroid, a fost utilizat de multa vreme n tratamentul reumatismului cronic, atero sclerozei, hipertensiunii arteriale etc. Aceste ape se folosesc n cura interna i extern. Staiunileseaflnapropiereasalinelor:Govora,Olaneti(apeiodurate,srate,sulfuroase), Bazna(srateiiodurate)etc. Apele sulfuroase (1 mg la mie SH2). Sulfulesteunelementcuimportanterolurin organism. El intra n compoziia acizilor aminai, indispensabili organismului (cisteina, arginina etc). De aici i importana apelor sulfuroase n leziunile cronice ale mucoaselor (bronite, rinite cronice). Apoi, sulful este elementul care intr n constituia esutului conjunctiv. Boala reumatismala, fiind considerat o colagenoza, este una dintre indicaiile

majore ale apelor sulfuroase. Sulful intr n constituia insulinei de aici indicaia apelor sulfuroase n diabetul zaharat. n fine, sulful mai are i un rol desensibilizant, antialergic, avndindicaiinastmulbronicinuneledermatoze. Apele oligometalice (1 g la mie) sunt ape slab mineralizate i pot fi termale sau reci. Ele conin Na, I, S, Ra (Geoagiu, Felix, cu o temperatur de 4045 grade C) i sunt folosite n bolile aparatului locomotor. Cele reci se utilizeaz n cura de but (sunt mbuteliate i se gsesc n comer). Exemple: Olneti, Climaneti, folosite n bolile digestivesauurinare. Apele carbogazoase (1 g la mie bioxid de carbon) sunt indicate att n cura interna (boli digestive, cronice, cu hiposecretie gastrica), ct i n cura extern (n bolile cardiovasculare i hipertensiunea arteriala, arterite, boala Raynaud, acrocianoze, sechele postflebitice, insuficiene venoase etc). Exemple de staiuni: Borsec, Tunad, Vatra Dornei, Covasna,Buzia. Apele alcaline (1 g la mie bicarbonat) sub forma pura nu exista la noi nara; se ntalnesc sub forma combinaiilor (ape alcalinoteroase cu Mg, Ca), alcaline, clorurosodice, carbogazoase,sulfuroase,sulfatate,feruginoase.Elesuntfolositencurainterna,ndeosebi in afeciunile digestive, hepatobiliare. n cura externa se folosesc n inhalaiii pulverizaii (n afeciuni ale cilor respiratorii). n ceea ce privete butul apei, acesta este bine s se facprinsorbiturisaucupaiul,pentruasenclzingur.Seincepecucirca50mllafiecare mas i, n funcie de toleran, se cresc dozele. Apele alcaline le gasim n staiunile Sngeorz, Hebe, Slnic Moldova, Malna, Bodoc. La KarlovyVary (Cehia) gasim ape alcaline sulfurate. Apelealcalinoteroasesiteroase(1glamie)coninbicarbonatlegatdeCasauMg i au ca principale indicaii afeciunile digestive (gastrite, colite, boala ulceroasa, enterocolite cronice, rahitism, alergii etc.). Asemenea ape gasim la Borsec, Covasna. La Sngeorz, Slnic sunt ape alcalinoteroase clorurosodice. Ionul de Ca este principalul elementalacestorape. Apele litinifere sunt ape ce conin peste3mglitiulalitru,fiindutilizateterapeutic in tratamentul maniacodepresiei. Srurile de litiu iau dovedit eficiena n tratamentul tulburrii bipolare, formal cunoscut ca boala maniacodepresiv. Aa cum o arat i numele, persoanele care sufer de tulburare bipolar traverseaz schimbri afective severe, delafericiremaximlaodepresieextrem.ntre0.4i1.6%dinpopulaiesuferdeaceast condiiepsihiatric. Apele radioactive sunt ape care conin elemente radioactive ce emit radiaii a (alfa), b (beta), g (gama): (radiu, uraniu, thoriu). Cel mai important este radiul, care emite radiaianumitaradon.Oapa,casfieradioactiva,trebuiesaaibaminimum80u/1. LACURILETERAPEUTICE Pe ntinsul rii sunt presrate lacuri a cror ap clorurat sodic sau sulfatat magnezian este folositi n scopuri terapeutice. Astfel de lacuri sunt distribuite n Campia Romn(Amara,LacuSratBrila,BaltaAlb). Acumularea apei n depresiunile create prin prbuirea unor vechi exploatri de sare formeaz lacuri srate de mare concentratie (Slnic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Cojocna,OcnaMure,OcnaSibiului,Sovata). Lacul Techirghiol a luat natere dintrun vechi liman, separat de Marea Neagr printruncordonlitoral,iacruiapsamineralizatputernicprinevaporare.

Marea Neagri litoralul marin reprezint una din cele mai importante bogii n factorinaturalifolosiinscopterapeutic,nlungimetotalde245km,cuplajelesalentinse, careseridicpuinpestenivelulmrii,litoralulMriiNegreacunoscut,nultimiiani,ceamai impetuoasdezvoltaredinpunctuldevederebalneoturistic. Exploatarea si utilizarea rationala a apelor minerale n scopuri terapeutice are la baza principiul general al mentinerii nealterate a conditiilor fizicochimice naturale din zacamnt, prin solutionari balneotehnice adecvate si prin respectarea cu strictete a unor norme referitoare la: captare, pompare, transport, nmagazinare, distributie la consumator, evacuareaapelorreziduale,tipurideaparaturiimaterialeutilizate. Captarea apelor minerale terapeutice din izvoarele naturale trebuie sa ndeplineascaurmatoareleconditii: a)executaredirectpesursa,prindecopertaripnalarocadebaza; b) absorbtia integrala a debitului, n care scop se impune interceptarea la nivel ct maiprofundacailordeaccesaleapei,naintededivagareaacesteia; c)evitarealamaximumacontactuluiapeicuaerulatmosferic; d) utilizarea pentru constructii instalatii si pentru diferite dispozitive accesorii a unor materiale rezistente la actiunea agresiva a apelor cu continut gazos de dioxid de carbon, hidrogen sulfurat si cloruri betoane speciale, materiale ceramice vitrifiate, materialeplastice,sticla,otelinox,alamacromata,bronzfosforos,cauciucdur; e)asigurareaposibilitatiidevizitarenntregime; f)efectuareprinclopotesubpresiunencazulapelorcucontinutgazosdedioxidde carbonsihidrogensulfurat; g) instalarea, n limita posibilitatilor, a unor dispozitive de reglare dirijare a debitelor; h) realizarea scurgerii apelor provenite din sursele captate astfel nct sa se evite recircuitareaapeincaptare. Captarea apelor minerale terapeutice prin foraje trebuie sa ndeplineasca urmatoareleconditii: a) echiparea sondelor cu coloane fabricate din materiale plastice, filtre din metal emailatsauotelinox,vanedingrafalsialteleasemenea;31 b) realizarea pe tronsonul superior al sondei a unui diametru minim al coloanei de echipare de 200 mm pentru a se permite introducerea pompelor submersibile pna la adncimea optima de exploatare efectunduse tubarea acestora cu coloane pierdute n cazurilencarestraturileacviferemaiadncireclamautilizareaunordiametremaireduse; c) utilizarea tehnologiei speciale de cimentare a forajelor cimentari cu priza rapidancazulapelormineralensotitedegazedioxiddecarbon,hidrogensulfurat; d) etansarea forajelor la suprafata terenului, att cazul celor cu nivel piezometric negativctsipentrucelartezian,fiindcreataastfelposibilitatearecoltariidegajarilordegaze dioxid de carbon din perna de gaze de la partea superioara a coloanelor, pentru diferite utilizari ca: reimpregnare a apelor de balneatie sau pentru mbuteliere, alimentare a instalatiilormofetariene,mbutelierededioxiddecarbonnscopulindustrializarii; e) utilizarea n cursul procesului de exploatare a apelor cu continut de dioxid de carbon a pompelor submersibile pentru exploatarea sub presiune a zacamntului, n scopul evitariidegazeificarii,chiarncazulforajelorarteziene; f)exploatarestrictanlimiteleresurselordesubstanteterapeuticenaturale.

Extragerea apelor minerale terapeutice din acumularile existente n ocne de sare, lacurisiapamariiseefectueazaprininstalatiidepompareexecutatedinmaterialerezistente lacoroziune. Prizelederecoltaresausorburilesevoramplasalaadncimisidistantemaimaride lamal,maialescndnzonelerespectiveexistaamenajaridesolarii. n situatiile n care pentru izvoarele de ape minerale terapeutice utilizate pentru curainternaestenecesarainstalareaunuisistemdepompareamplasatntrecaptareasursei si punctul de consum se utilizeaza pentru apele negazoase pompe submersibile de mica capacitate sau pompe cu piston, iar pentru apele cu continut gazos dioxid de carbon, hidrogensulfurat,sepoateutilizaunuldinurmatoarelesisteme: a)pomparesubpresiunecupompesubmersibiledemicacapacitate; b)gazliftarecudioxiddecarbongazulserecircuiteaza. n situatiile n care pentru izvoarele de ape minerale utilizate pentru cura externa este necesara instalarea unui sistem de pompare amplasat ntre captarea sursei si punctul de consum se utilizeaza pentru apele negazoase pompe submersibile sau pompe cu piston, iar pentru apele cu continut gazos se utilizeaza exclusiv sisteme de pompare cu presiuni mariteprinpompasubmersibilanscopulevitariidegazeificarii. n situatiile n care este necesara pomparea apelor minerale terapeutice captate prin sonde forate sau puturi, pentru apele negazoase poate fi utilizat orice sistem de pompare, n functie de caracterul si parametrii hidrodinamici ai zacamntului acvifer, iar pentru apele cu continut gazos dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, se utilizeaza n exclusivitate pompe submersibile instalate la adncimi optime din punct de vedere hidrodinamicsialconcentratieigazoase,inclusivncazulsurselorhidromineralearteziene. Exploatarea apelor minerale terapeutice trebuie sa fie efectuata cu debite dirijate, n functie de necesitati, chiar si n cazul sondelor cu debitare arteziana la presiuni comparabile cu presiunea corespunzatoare nivelului de amplasare a sorbului pompei, n scopulevitariidegazeificarii. Recoltarea apelor minerale terapeutice din acumularile formate n ocnite de sare, din lacuri si din mare se poate face prin utilizarea oricarui sistem de pompare n functie de conditiilespecifice,amplasareasorbuluifiindefectuataastfelnctsafieevitataabsorbtiade apepoluate,materiinsuspensii,vegetatiesubacvaticasialteleasemenea. Exploatarea pentru cura externa a apelor din lacurile si ocnitele utilizatecapiscine publiceesteinterzisa,exceptndusesituatiilencareacesteaauunvolummaredeapasin conditiileavizariiprealabiledecatreMinisterulSanatatii. n proiectarea si executarea sistemelor de transport al apelor minerale terapeutice trebuiesasetinaseamadenecesitateandepliniriiurmatoarelorconditiibalneotehnice: a) mentinerea n conductele de transport pentru apele cu continut gazos dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, a unor presiuni superioare presiunii la care se realizeaza priza deapa,respectivasigurareacirculatieinecatepeconductesectiuneplina; b) aplicarea de procedee tehnice care sa mpiedice contactul apei cu aerul atmosferic,nscopulevitariidegradariiapelorvehiculateprinconducteledetransport; c) mentinerea n conducte a unei viteze optime constante n circulatia apei, pentru antrenarea bulelor de gaz provenite din degajare i evitarea socurilor de presiune n conducte. d) fabricarea conductelor de transport din materiale care sa nu intre n reactie cu apa vehiculata materiale plastice, eventual armate cu fibre de sticla, oteluri inox, azbocimentsialteleasemenea;

10

e) alegerea materialului optim pentru conductele de transport al apelor minerale trebuiesafieprecedatadeefectuareaunuistudiupentrufiecarecaznparte; f)izolareatermicaaconductelordetransportalapelortermominerale; g) proiectarea conductelor de transport cu sectiune constanta, evitndusepantele mari,coturilesicurbelepronuntate; h) realizarea pentru conductele de transport a unor trasee vizitabile si accesibile n ntregime pentru interventii si ntretinere, prevazute cu vane de degazeificare dupa necesitatincazulapelorcucontinutgazos. Oprireasistemuluidetransportprinconductencazulapelorgazoasetrebuiesafie efectuata numai n situatii accidentale, fiind totodata necesara prevederea unor ventile de dezaerisiremontatelateralpentruaseevitaevacuareagazelornfunctionareanormala. n cazuri deosebite, cnd trebuie sa fie evitate stagnari n desfasurarea proceselor de balneatie sau de mbuteliere poate fi analizata posibilitatea montarii pe anumite trasee ale conductei principale a unei conducte anexa utilizabila n caz de interventii tehnice fortuitepesistemuldetransport. nmagazinarea apelor minerale terapeutice se efectueaza n scopul asigurarii de stocuri tampon si al distribuirii n reteaua balneotehnica de folosinta. Mijloacele utilizate pentrunmagazinareaapelormineralesuntrezervoareleibatalurile. nfunctiedemoduldeexecutiesideamplasarerezervoarelepotfi: a)subterane; b)lanivelulsolului; c)suprateranecasteledeapa. Proiectarea si executia tehnica a rezervoarelor pentru ape minerale terapeutice trebuie sa fie efectuata n conformitate cu normele uzuale n vigoare, respectnduse urmatoareleconditiispecificetehniciibalneare: a) rezistenta materialelor de executie la actiunea corosiva a apelor minerale betoane speciale si metal, protejate anticoroziv cu pelicule de silicati si rasini polimerice, epoxidice; b) proiectarea mai multor compartimente n scop de ntretinere si interventii tehnice, precum si n scopul asigurarii unei functionalitati fara ntrerupere, prevaznduse totodatasiposibilitatidevizitarepentrufiecarecompartiment; c) realizarea unei etanseitati perfecte n scopul evitarii totale acontactuluicuaerul atmosferic; d) instalarea la partea inferioara a rezervoarelor a sistemelor de umplere si preluare a apei, n scopul evitarii aerarii apei nmagazinate si a degazeificarii apelor gazoase dioxiddecarbon,hidrogensulfurat,ntimpulalimentariisaugolirii; e) realizarea de izolatii termice corespunzatoare a rezervoarelor n vederea pastrariilamaximumposibilatemperaturiiinitialeaapei. Batalurile se utilizeaza n practica balneara numai n cazuri locale ape clorurosodicedemareconcentratiesimaredebit,utilizabilepentrucuraexterna. Rezervoarele de nmagazinare a apelor minerale terapeutice ndeplinesc urmatoarelefunctii: a)acumulariderezervedeapemineraleterapeuticepentruproceselebalnearesau naltescopuri; b) distribuirea apelor minerale terapeutice n retelele consumatorilor n sistem gravitational,prinstabilireaunoramplasamenteconvenabilenteren;

11

c) distribuirea apelor minerale terapeutice simultana, dupa caz, prin racordare multipla la retelele unor consumatori diferiti: balneatie, mbuteliere, extragere de saruri, extrageredegaze. Regimul de exploatare a rezervoarelor si batalurilor de ape minerale terapeutice implicarespectareaurmatoarelorreguli: a) asigurarea la partea superioara a rezervorului a unei perne de gaz inert dioxid decarbon,azot,nscopulnmagazinariifaracontactcuaerulatmosferic; b) mentinerea n rezervor a unui nivel de presiune cel putin egal cu presiunea punctului de recoltare a apei din zacamnt, n toate cazurile presiunea fiind superioara presiuniiatmosferice,nscopulmentineriinsolutieagazelordizolvate; c) asigurarea n rezervor a unui nivel de temperatura a apei ct mai apropiat de temperaturaapeidinzacamnt; d)valorificareaenergeticaaapelorhipertermalenaintedenmagazinareaacestora n scop terapeutic, actiune realizata prin utilizarea unor instalatii de recuperare a excesului de caldura n raport cu necesitatile balneare, amplasate pe traseul dintre sursa si rezervorul deacumulare; e) functionarea rezervoarelor deschise sau bataluri n regim de stricta asigurare a respectariimasuriloradecvatepeliniedeprotectieigienicosanitaraaapeloracumulate. n scopul evitarii poluarii mediului natural evacuarea apelor minerale terapeutice uzate trebuie sa fie efectuata dupa operatiuni prealabile de desalinizare sau diluare pentru eventuala industrializare a sarurilor rezultate. n cazuri speciale se preconizeaza recircularea siautoepurareaapei. Cura externa cu ape minerale terapeutice este practicata n bazele de tratament prinutilizareaurmatoarelormijloacebalneotehnice: a)caziindividuale; b)bazinepentrubalneatie; c)bazinedekinetoterapie; d)bazinepiscinansolarii; e)cabinetepentruirigatiimedicinale. Consumul de apa minerala terapeutica necesar pentru o procedura la cada este de aprox. 300 l, considernduse n calculele de evaluare a capacitatilor balneare un metru cub pentru3bai; Temperatura apei n cada se obtine local printro baterie de amestec racordata la reteauadealimentaresisesitueazantre3637,5gradeCputndvarianlimitemailargin functiedescopulurmarit. Conductele de alimentare si de scurgere ale cazilor trebuie sa fie astfel dimensionatenctsaasigureumplerean5minutesigolirean3minute. Reteaua interioara a conductelor de alimentare cu apa minerala trebuie sa fie executata din materiale care sa evite producerea de combinatii chimice n contact cu apa minerala,iarconducteledescurgeretrebuiesafieexecutatedintevidePVCdur. Bazinele pentru balneatie pentru bai n comun efectuate concomitent de 4 6 persoane se proiecteaza de regula n forma dreptunghiulara, la naltime de 0,75 0,80 m fata de pardoseala salii, cu adncimea uniforma a apei de 0,90 1 m, fiind prevazute cu balustrada interioara de sustinere montata la cel putin una din laturile lungi si avnd dea lungulaceleiasi laturiobanchetapentrupozitiaseznd.Accesulnbazinelepentrubalneatie se face printro scara prevazuta cu o cuva alimentata cu apa calda n curgere continua, pentruclatireaobligatorieapicioarelor.

12

Temperatura uzuala a apei din bazinele pentru balneatie este 37 grade C si este obtinuta printro vana centrala de amestec. n scopul asigurarii unor conditii optime de igienizare alimentarea bazinelor pentru balneatie se face prin curgere continua la preaplin, prevaznduse un jgheab interior de colectare executat pe una din laturile mai libere astfel nctconsumuldeapanecesarpentrufunctionareabazinuluinprogramutilde7orenainte de amiaza se poate deduce din conditia ca la sfrsitul zilei de lucru apa n bazin sa fie schimbata o data. Capacitatea bazinelor se proiecteaza potrivit normei de 4 metri patrati de persoana. n imediata vecinatate a salilor bazinelor pentru balneatie si n legatura directa cu acestea trebuie sa fie prevazute dusuri de curatenie si instalatii pentru dezinfectia antimicoticaapicioarelorsiapardoselilornspatiilencaresecirculafarancaltaminte. n scopul rezistentei la actiunea corosiva a apelor minerale terapeutice utilizate n curaexterna,bazinelepentrubalneatieseconstruiescdinurmatoarelemateriale: a) beton turnat cu dozaj puternic, izolat si placat pe strat de suport tratat cu produsehidrofobedetipApaStopcuplaciceramice; b) tronsoane prefabricate din material plastic armat cu fibre de sticla, sau din aluminiu,montatencazidebetonobisnuitturnat; Bazinele pentru balneatie nu se alimenteaza cu ape minerale care degaja potential dioxid de carbon sau hidrogen sulfurat dect dupa degazeificare prealabila avnduse n vedere amplasarea lor n spatii nchise, urmarinduse totodata evitarea actiunii nocive asupra ochilor si cailor respiratorii, precum si prevenirea actiunii corosive asupra materialelordecontact. Bazinele de kinetoterapie pentru recuperari medicale se proiecteaza n conditii asemanatoarecubazinelepentrubalneatie,cuurmatoarelediferente: a) asigurarea capacitatii utile pentru 10 12 persoane concomitent, n functie de precizarileTemeiprogram; b)adncimevariabilaaapeintre1,20si1,40mprinTemasepoatesolicitasio nisacuadncimede1,601,70mpentruelongatiicuncarcarenpozitiaortostatica; c)niveluluzualaltemperaturiiapeintre3436gradeC; nscopulefectuariiunorprocedurikineticebazineledekinetoterapietrebuiesafie dotate cu dispozitive de liftare, iar pe marginea interioara sau la exterior, dea lungul cel putin al uneia din laturi, trebuie sa se amenajeze diferite puncte de ancorare balustrade, tije,crligesialteleasemenea. Bazinele de kinetoterapie trebuie sa fie prevazute i cu urmatoarele dispozitive: plansete submerse, suspensoare pentru elongatii verticale, strapontine, scaune cu bare de sustinere,sinecuglisorpentrumerssustinutnapasialteleasemenea. Bazinele de kinetoterapie, datorita specificitatii procedurilor sunt alimentate de regula cu apa potabila din reteaua publica. Bazinele de kinetoterapie nu se alimenteaza cu ape minerale terapeutice care degaja potential dioxid de carbon si hidrogen sulfurat dect dupa degazeificare prealabila avnduse n vedere amplasarea lor n spatii nchise, urmarinduse totodata evitarea actiunii nocive asupra ochilor si a cailor respiratorii, precum siprevenireaactiuniicorosiveasupramaterialelordecontact. Bazinele de kinetoterapie pot fi alimentate cu ape minerale cu continut gazos n cazul surselor importante de ape termale, fiind predominanta n aceste situatii valorificarea nterapieaenergieicalorice. Bazinele piscina n solarii se proiecteaza n conformitate cu normele uzuale pentru acestetipuridebazine,avndusenvedereprofilulgeneraldeagrementsicalire.

13

Cabinetele pentru irigatii medicinale, rectale sau vaginale, se proiecteaza si se amenajeazaavndusenvedereurmatoareledotari: a) cazi prevazute cu instalatii speciale, plus paturi pentru relaxare n cazul cabinetelorpentruirigatiirectalebaiintestinale; b) mese ginecologice pentru irigatii vaginale, plus paturi pentru aplicatii de tampoane; c)grupurisanitareproprii,dusurisilavoarepentrufiecarecabinet. ncalzirea apelor minerale terapeutice pentru cura externa este efectuata n instalatii schimbatoare de caldura fabricate din inox, agentul de ncalzire fiind aburul de joasapresiunefurnizatdelaunpuncttermic. Pregatireaapeicaldemineralecarealimenteazacazilesibazineledebalneatiesipe cele de kinetoterapie, dupa caz, cu temperaturi potrivite indicatiilor medicale, poate fi efectuatanurmatoarelemodalitati: a)ncalzirentrostatiecentralizata; b)pregatirelocalaprinbateriideamestec,eventualcudilutiaapeimineralerecide mareconcentratieprinadaosdeapaobisnuitacaldaclorurosodice; c) reimpregnarea continua cu dioxid de carbon prin difuzoare de bule de gaze montate la fiecare cada, metoda utilizata n cazul apelor carbogazoase n care concentratia acestui gaz ajunge la nivelul de 1 g/l indiferent de modalitatea de ncalzire schimbatoare de caldura centralizate sau locale, boilere, introduceredeaburviudirectnapa,peretidubli cuserpentinecuabursialteleasemenea. Reteaua de conducte pentru alimentarea cazilor si bazinelor cu ape minerale trebuiesafiefabricatadinmaterialerezistentelaagresivitateaacestorape. Reteaua de scurgere a apelor minerale terapeutice uzate trebuie sa fie construita dinconductefabricatedinazbocimentsaufonta. Instalatiile de ventilatie din ncaperile de balneatie cu ape minerale terapeutice sunt fabricate din tabla galvanizata, protejate att la interior ct si la exterior cu pelicule de elastomerisaudinfoliidePVCfasonatelacaldsisudate. Ventilatoarele trebuie sa fie de asemenea fabricate din materiale rezistente la actiuneaagentilorcorosividegajaticaurmareaevaporariiapelorminerale. Reteaua electrica pentru iluminat si forta, conductorii de cupru, corpurile de iluminat fluorescent si aparatura electrica din spatiile de balneatie cu ape minerale se instaleaza n conformitate cu normativele de specialitate n vigoare, avnduse n vedere asigurareauneiperfecteetanseitati. Racirea apelor hipertermale pentru cura externa se poate face n aparate schimbatoaredecalduraconstruitedinmaterialecaresaeviteproducereadereactiichimice ncontactcuapaminerala. Alimentareacazilorsaubazinelordebalneatiecuapetermalepoatefiefectuatafie prin statii centrale la temperatura de serviciu, fie prin racire locala la cazi sau la bazine, prin bateriideamestecapahipertermalaplusaparacitaminerala. ntretinerea instalatiilor de alimentare cu apa minerala si a retelei de scurgere a apelor uzate se asigura prin tunele tehnice vizitabile a caror amenajare este obligatorie cel putinpentruconductelemagistrale. Finisajele n spatiile de tratamente balneare prin ape minerale terapeutice pentru cura externa se executa din materiale rezistente la actiunea corosiva mai ales a apelor clorurosodice,sulfuroase,carbogazoase.

14

Tencuielile se executa pe baza de mortaruri cu dozaj puternic de ciment cu adaos desolutiihidrofobedetip"ApaStop",iarpardoselilesefacdinplacajeceramicevitrifiate. Peretii subtiri pentru panotaje exterioare se executa din PVC sau din betoane prefabricate protejate cu pelicule hidrofobe anticorosive, iar tmplaria interioara usi, ferestre,seexecutadinaluminiueloxat. Curainternacuapemineraleterapeuticeseefectueazaprinadministrareaacestora priningestiecrenoterapiesiprinaerosolisiinhalatii. Crenoterapiaesteefectuatacuapemineraleterapeuticepreluatedirectdelasursa izvoare, foraje si altele asemenea, cu ape minerale transportate n recipienti la puncte de distributie si servite exclusiv la orele stabilite de medic si cu ape minerale mbuteliate si procurate din reteaua comerciala. Crenoterapia efectuata direct de la sursa necesita existenta unei captari simple instalata cu un punct de servire sau existenta unei buvete captaremaireprezentativadinpunctdevedereesteticoconstructiv. ncazurideosebitecrenoterapiapoatefiefectuatanpavilioaneprevazutecuspatii de servire eventual puncte de distributie cu cadre medii sanitare, pe baza prezentarii de catre pacienti a prescriptiei medicale, n zone de consum al apelor n plimbari usoare teraseliberesauacoperitesauspatiidotatecubancisicanapele,putndfiamenajateghisee pentruvnzareaderecipientisitevisugarnecesarepentruingestiaapeinprizencete. Att n cazul buvetelor ct si al pavilioanelor pot fi distribuite concomitent, dupa caz,apemineraleprovenitedinmaimultesurse,prinrobinetedeserviciuseparate. Pentru fiecare izvor trebuie sa fie afisata denumirea acestuia si compozitia chimica aapeimineralecaptate. n functie de prescriptiile medicale apele minerale terapeutice pentrucrenoterapie pot fi consumate la temperatura sursei sau pot fi ncalzite n recipienti, n instalatii de tip bainmarie,ncalzireafiindefectuataderegulalabaruriledeservire. Apele minerale terapeutice pentru cura interna care sunt mbuteliate sunt supuse unei tehnologii speciale de mbuteliere n conformitate cu normele specifice n vigoare, situatie care determina stabilirea unui timp de pastrare n conditii adecvate ntuneric si temperaturiscazutecarenutrebuiesadepaseasca3luni. Captarile din izvoare, a buvetele si pavilioanele trebuie sa fie construite tinnd seama de necesitatea utilizarii unor materiale rezistente la coroziune betoane cu dozaj puternic de ciment, piatra si marmura dura, bazaltul, sticla, otelurile inox, alama, bronzul si alteleasemenea. Curainternacuapemineraleterapeuticeclorurateiodobromate,sulfuroaseprin aerosolizari si inhalatii se practica n ncaperi special amenajate n cadrul unor baze de tratament,prinurmatoareletipurideproceduri: a) individuale, care necesita lavoare, instalatii de aerosoli pulverizatii, inhalatii, gargarismesiscaunepentrupacienti; b) n comun, care necesita ncaperi etanse echipate cu instalatii de ultrasunete pentru producerea si distribuirea particulelor micronice de apa minerala utilizata pentru inhalatiiprecumsiscaunepentru410persoaneodatapeprocedura; Procedurile individuale de aerosolizari necesita instalarea fie a aparatelor care functioneaza fara sursa de aer comprimat centralizate, fie a aparatelor puse n functiune si alimentate cu aer comprimat furnizat de un electrocompresor montat n ncapere corespunzatoare. Calcularea marimii compresoarelor n functie de numarul de posturi pe care le deservescarenvederenormade25litriaer/minutpentrufiecarepost.

15

NMOLURILETERAPEUTICE Namolurile terapeutice sau peloizii sunt definite de Societatea Internationala de Hidrologie Medicala drept substante care se formeaza n conditii naturale sub influenta proceselor geologice si care n stare de divizare fina si n amestec cu apa se utilizeaza n practicamedicalasubformadebai,procedurilocale,mpachetari,cataplasmesauonctiuni. n functie de conditiile de formare si compozitia chimica namolurile terapeutice se clasifican: a) Nmolurile sapropelice sunt depozite negre, bogate n hidrosulfur de fier coloidal, care se gsesc pe fundul lacurilor (Amara, Lacul Srat), a lacurilor srate (Ocna Sibiului, Sovata) sau a limanurilor (Techirghiol), care au lat natere sub aciunea microorganismelor din substana anorganic a solului din florai fauna bazinului acvatic. Au coninutdesubstaneorganicemaimarede10%nnmoluluscat. b) Nmolurile de turb au luat natere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate n timp pe fundul unei mlatini, sub aciunea microorganismelor. Turbele sunt bogate n substane organice (peste 10% din nmolul uscat)i cu procente ridicate de acizi humici,bitumine,ceruri,pectine,celuloz,substaneproteice.Nmoluriledeturbsegsesc laMangaliaNord(turbmarin),laCovasna,Borsec,PoianaStampei. c) Nmolurile minerale iau natere la emergena unor izvoare sulfuroase (Scelu) sau nesulfuroase (SngiorzBi), sau se formeaz n bazine artificiale pe pat argilos sau nmoluri minerale din lacuri continentale i lacuri formate pe masive de sare, n aceeai modalitate cai nmolurile sapropelice. Au coninut de substane organice mai mic de 10% din nmolul uscat. Tipuri speciale: nmol silicios iodurat (Bile Govora), sau feruginoase (GeoagiuBi). Indicatoriidecalitateainamolurilorterapeutice(peloizi)sunt: a) continutul global n substante organice raportate la substanta uscata, care determina diferentierea n peloizi sapropelici cu continut mai mare de 10%, peloizi minerali cucontinutmaimicde10%siturbe,cucontinutdesubstanteorganiceraportatlasubstanta uscatamaimarede10%; b)tipologiamediuluinaturalpeloidogeneticcuprocesebiochimicenderulare; c)proprietatimacroscopice,nspecialceleprivindculoareasiconsistentafizica; d)proprietatilereologice,deaderentaepitelialacorespunzatoareindicatorilorfizici reologicisichimicisubstanteextractibilensolventiorganici; e)proprietatideplasticitate,onctuozitate; f) gradul de hidratare a sedimentului heterogen de peloid n functie de ponderea de umiditate din compozitia globala, determinnd diferentierea urmatoarelor tipuri de peloizi: slab hidratati cu ponderea umiditatii mai mica de 37%, hidratati cu ponderea umiditatiintre37%si40%siputernichidrataticupondereaumiditatiipeste40%; g)stadiulpeloidogeneticdeevolutiecapeloidterapeuticcorespunzatorgraduluide descompunere a substantelor organice, n functie de raportul cantitativ ntre principalele clase de substante organice carbohidrati, substante humice, substante proteice, carbon organic/azotorganic; h) nivelul consumului biologic CBO5 peloizi sapropelici, organici, evoluati genetic sau cu tendinte la mineralizare: turbe cu grade diferite de descompunere a substantei organice,turbeslabdescompuse,turbeincipientdescompuse,turbebinedescompuse; i) mineralizarea si tipologia chimica a solutiei de imbibitie a peloizilor, corespunzatoareconcentratiilorrelativensubstanteionizatesipartialdisociate,dupanivele de distributie cantitative valabile n cazul apelor minerale, fiind diferentiate urmatoarele

16

tipuri de solutii de imbibitie: solutie de imbibitie slab mineralizata sub 15 g/l, solutie mineralizata 15 35 g/l, solutie puternic mineralizata 35 150 g/l, solutie saturata n saruri peste150g/l. j) continutul n hidrogen sulfurat si hidrosulfuri metalice exprimat n FeS corespunzator tipologiei genetice si stadiului procesului de peloidogeneza, diferentiinduse astfel urmatoarele tipuri de peloizi: peloizi nesulfurosi cu continut mai mic de 0,02% FeS, peloizi sulfurosi cu continut mai mare de 0,15% FeS si peloizi slab sulfurosi cu continut de 0,020,15%FeS. Zonele unde se exploateaz nmolul n scop terapeutic sunt distribuite n multe regiunidinar;astfelnlacurileaflateinCampiaRomnsegsetenmoldetipsapropelic continental, iar nmolul sapropelic de liman se extrage din lacul Techirghiol; nmolul sapropelicfosilaparenlacurilesrate. Formarea nmolului mineral este legat de izvoarele minerale (SangeorzBi, Scelu), iar nmolurile vegetale tip turba sunt reprezentate de turba marin (Mangalia), de turbaslabmineralizat(VatraDornei)saudeturbazoneiBorsecCovasna. Exploatarea si utilizarea namolurilor terapeutice peloizi cuprinde urmatoarele procedee si tehnici diferentiate pentru fiecare categorie a acestor substante terapeutice: recoltare, sortare, depozitare nmagazinare, pregatire, ncalzire, transport, utilizare, evacuaredinbazadetratament,recuperarepentrureutilizarenscopuriterapeutice. Recoltareanamolurilorterapeuticedelaccuprindeurmatoareleetape: a)balizareaparceleloralesepentruexploatare; b)efectuareadesondajesiamplasareaplatformelorsaupontoanelor; c) recoltarea propriuzisa, care poate fi manuala sau mecanizata, cu ajutorul instalatiilordetipgreiferamplasatepeplatformeplutitoaresaupepontoane; d)depozitareancontaineresitransportareacuambarcatiunispecialelamijloacele detransportautocareaprovizioneazastatiilededistributiecatrepavilioaneledetratament; e)efectuareadesondajepentrustabilireaeficacitatiiexploatarii,urmata,dupacaz, demutareaplatformelornaltelocuriderecoltare. Depozitarea namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie efectuata n rezervoare din beton sau metalice protejate cu pelicule de elastomeri, rasini epoxidice, silicati de sodiu si altele asemenea, construite ngropat sau la suprafata terenului, n functie de situatia locala. Rezervoarele pentru depozitarea namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie proiectate cu mai multe compartimente, cu posibilitati de vizitare, spalare, ntretinere si trebuiesafiebineetansatesiizolatetermic. Capacitatea rezervoarelor pentru depozitarea namolurilor terapeutice de lac se stabilestenfunctiedenecesitati,deosebinduseastfelurmatoareletipuri: a)rezervoarepentrudepozitarendelungataaudeasupraunstratdeapadinlac; b) rezervoare pentru consum zilnic se amplaseaza de regula n zona bucatariei de namoldinbazadetratament. Namolurile terapeutice de lac necesare pentru onctiuni n aer liber se depoziteaza n rezervoare construite din beton, amplasate n incinta solariilor si alimentate cu cantitatile necesarepentruconsumuldeozifarastratdeapadeasupra. ncalzirea pentru mpachetari a namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie efectuata pna la temperaturi care sa nu altereze substantele organice si volatile, ntre 45 si 50gradeC,utiliznduse,dupacaz,urmatoarelemodalitati: a) reactoare cu pereti dubli, avnd ca agent de ncalzire apa calda sau aburi de joasapresiune;

17

b)ncalzireelectricapentruconsumurimici; c) ncalzire cu apa calda, utiliznduse sistemul bainmarie n recipienti mici de aproximativ10l. Transportul namolurilor terapeutice de lac n incinta bazei de tratament, la locurile de efectuare a procedurilor, se efectueaza n functie de capacitatea serviciului de terapie respectivprinurmatoarelemodalitati: a)transportmanualnrecipientideplasaticucarucioaregueridon; b)transportsemimecanizatprinsistemetransportoareelectromecaniceinstalate n zona de servire a locurilor de tratament, cu ncarcarea si preluarea manuala a recipientilor; c)transportmecanizat,prininstalatiidepomparepompecumelc; Namolurile terapeutice de lac se ncalzesc de regula la temperatura uzuala pentru tratament.ncazulalimentariicazilorpentrubaicunamolamestecatcuapamineralaacesta poatefitransportatnstarerece. Evacuarea namolurilor terapeutice din bazele de tratament este efectuata avndu se n vedere recuperarea eventuala a unor cantitati ct mai importante, situatie realizabila prin depozitarea namolului utilizat la mpachetari n recipiente din material plastic transportabile pe carucioare de mna, platforme si altele asemenea pna la rezervoarele de colectaredincarevafipreluatsindepartate. Evacuarea namolului terapeutic de lac rezultat de la bai, aflat n stare fluida, poate fi efectuata, n functie de situatia locala, prin conducte ntrun rezervor de sedimentare de unde va putea fi evacuat ulterior, sau prin conducta speciala direct n lacul din care a fost recoltat,nzonespecialstabilitenacestscop. Recuperarea namolului terapeutic de lac poate fi efectuata n situatiile n care, n anumite conditii de depozitare bazine speciale sau n locurile n care a fost restituit, se produceautoepurareasiregenerareacorespunzatoare. Avnd n vedere actiunea corosiva a namolurilor sapropelice nsotite de anumite cantitati de apa minerala din lacul de origine, n serviciile de tratament cu aceste substante terapeuticetrebuiesafieutilizateurmatoareleinstalatiisimateriale: a) conducte de transport fabricate din PVC dur, otel inox, tevi din poliesteri armaticufibradesticlatuburiRopafs; b)pompecumelcdecomandaspeciala; c) paturi de mpachetare din material plastic, comanda speciala sau lemn impregnatsiprotejatcupeliculadinvopselepebazaderasiniepoxidice; d) cazi fabricate din otel inox, materiale plastice armate cu fibre de sticla si eventualfontaemailata,protejatecupeliculedinrasiniepoxidiceaplicateperiodicsprituire; e)armaturisiconductefabricatedinmaterialerezistentelacoroziune; f)conductedeevacuarefabricatedinPVCsauazbociment; g)finisajeexecutatedupacumurmeaza: tencuieli pe baza de mortaruri cu dozaj puternic de ciment, cu adaugare de solutiihidrofobedetip"apastop"; pardoselidinplacajeceramicevitrifiate; tmplarieinterioarausi,ferestresialteleasemenea,dinaluminiueloxat. h)mobiliercarevinencontactcurecipientiisivaseledenamolmese,tejghele, polite si altele asemenea, construit cu blaturi protejate prin tabla de otel inox, placi de marmura,placiceramicesialteleasemenea;

18

i) containere de transport manuale sau de mica mecanizare fabricate din otel inoxsauPVCdur; j)recipientidencalzirepentrutratamentfabricatidinotelinox; k) dulapuri ncalzitoare, cu aburi sau cu curent electric, pentru pastrarea recipientilorcunamolcalduntimpmaindelungat,fabricatedinotelinox. Modalitatiledeutilizareanamolurilorterapeuticedelacsunturmatoarele: a) onctiuni reci urmate de expunere la soare si apoi spalare n spatii amenajate deobiceinsolarii,peterasesinaltelocuriasemenea; b) mpachetari calde prin aplicatii, generale sau partiale, bai calde n cazi cu adaosdeapamineralaterapeutica,cataplasmesitampoanevaginale; c)aplicatiisubformadeextracteparteaapoasanterapeuticasicosmetica. Recoltarea namolurilor terapeutice de turba se efectueaza n conformitate cu naturazacamntului: a) pentru turba de mlastina se utilizeaza agregate de recoltare greifer cu cupe, autopurtate sau montate pe pontoanesivasedetipamfibie,materialulrecoltaturmndafi transportat la o baza de nmagazinare pentru sortare, depozitare, pregatire si distributie la bazeledetratament; b) pentru turba uscata recoltarea se efectueaza prin decopertare si recoltare manualapefsiisegmentate; Sortarea namolurilor terapeutice de turba urmareste selectia a doua categorii de turbaterapeutica: turba nedescompusa cu un continut ridicat de masa vegetala care, prin operatiunea de pregatire devine apta pentru uscare si balotare n vederea distribuirii la bazele de tratament n vederea efectuarii procedurilor de bai la cada cu infuzii de turba continesubstanteeterice; turba cu grad nalt de saturare care se distribuie la bazele de tratament sub forma initiala de recoltare masa vegetala descompusa cu aspect de namol, pentru proceduridempachetaricaldesieventualbaindilutiecuapemineraleterapeuticecalde sulfuroasesausarate. Depozitareanamolurilordeturbaesteefectuataprinurmatoarelemodalitati: a)pentruturbauscatapastrarendepozitebineventilatesubformadebaloturi transportabile; b)pentruturbanamoloasapastrarenbazinerezervoaredinbetonacoperitecu un strat de apa minerala pentru mpiedicarea alterarii, urmnd ca preluarea din statia de depozitare si transportul la bazele de tratament sa fie efectuate manual sau mecanizat prin pompetipdenoroipentrufuraje. Pregatirea namolurilor terapeutice de turba pentru utilizare n diferite proceduri turba uscata pentru infuzii si turba namoloasa pentru mpachetari si bai la cada se efectueaza n bucatarii de pregatire existente n bazele de tratament fiind pastrata n rezervoare de mica capacitate pentru consum de zi, de unde se preia portionat pentru ncalzirelatemperaturileuzualealeprocedurilorrespective. Modalitatiledeutilizareanamolurilorterapeuticedeturbasunturmatoarele: a)infuzii,prinurmatoarelemetode: oparire cu apa fierbinte n marmite pentru obtinerea de esenta de infuzii care este preluatanrecipientisitransportatancaziledebaieundesedilueazacuapaminerala; umezirepartiala,introducerensaculetidepnzararasiplasaredirectncadadebaie.

19

b) bai generale cu turba namoloasa ncalzita prin bainmarie sau n reactoare cu apa calda sau abur, similar cu sistemul de ncalzire a namolului sapropelic, procedura utilizata numai n situatia n care exista posibilitatea instalarii de cazi comanda speciala cu scurgere de minimum 70 mm, amplasate cu slutul de scurgere ntrun recipient colector montat n pardoseala n directa legatura cu conducta de evacuare de minimum 125 mm diametru. Consumuriledenamolterapeuticdeturbasestabilescdupabaremulurmator: a) turba uscata pentru infuzii = 5 kg pentru o procedura de bai generale la cada, lacareseadaugaapamineralaterapeuticanecesarapotrivitcapacitatiicazii; b)turbanamoloasa=15kgpentruompachetaresi25kgpentrubaincada. Evacuarea turbei utilizate se efectueaza fara a se avea n vedere recuperarea n scopuri terapeutice, aceasta putnd fi utilizata numai pentru alta destinatie ngrasamnt agricol. Turba rezultata n urma tratamentelor cu mpachetari calde se colecteaza pentru evacuare nrun rezervor sau n containeremobiledecapacitatemica,urmndcaacesteasa fiencarcatepeautoplatformesitransportatelaloculdeevacuare. Avnd n vedere asocierea pentru tratamente a namolurilor terapeutice de turba cu apa minerala, materialele, conductele, armaturile si orice alte utilaje cu care acestea vin ncontactdirectsafieprotejateanticorosiv.Masuriledeprotectieanticorosivatrebuiesafie aplicate si pentru spatiile n care se desfasoara procesul de utilizare al namolurilor terapeuticedeturbasimilarcuindicatiilereferitoarelautilizareanamolurilorsapropelice. Namolurilemineralecarepotfiutilizatenterapeuticasunturmatoarele: a) namoluri minerale care provin din decantarea apelor minerale debitate de sondenrezervoareledeacumulare; b)namolurimineralecareprovindindepoziteargiloasenaturale; c)namolurimineralecareprovindinaluviunialeapelorcurgatoare. Namolurile minerale provenite din depozite argiloase naturale si din aluviuni ale apelorcurgatoaredevinutilizabilenscopuriterapeuticenumaidupaoprealabilapregatire malaxarecuapemineraleconcentrateclorurosodicesisulfuroase. Recoltareanamolurilormineraleseefectueazadeobiceimanual,tinnduseseama deconditiiledezacamntcarenupermitutilizareaunormijloacemecanice. Pregatirea namolurilor minerale se efectueaza n malaxoare obisnuite sau manual n mici rezervoare deschise n care masa namoloasa se amesteca cu apa minerala terapeutica, rece sau calda, pna cnd aceasta se transforma ntro pasta moale potrivita pentruefectuareaprocedurii,ncalzirealatemperaturauzualantre40si45gradeC,fiind efectuatacasiceaanamolurilorsapropelice. Depozitareanamolurilormineraleseefectueazanrezervoareconstruitedinbeton, compartimentate, nchise, cu posibilitati de vizitare si dotate cu instalatii pentru alimentare cu apa minerala ca strat de protectie mpotriva degradarii prin uscare, avnduse n vedere caestecontraindicatautilizareanamolurilorargiloasereconditionatedelastareauscata. Namolurile minerale se utilizeaza n terapeutica pentru tratamente balneare prin aplicatii si mpachetari calde si mai rar pentru onctiuni n aer liber. Consumul n scopuri terapeuticedenamolmineralestedeaproximativ5kgpentruompachetaregenerala. Evacuarea namolurilor minerale utilizate se efectueaza avnduse n vedere posibilitateareutilizariiacestoraduparecuperaresipregatireprealabilaconformtehnologiei specifice. Avnduse n vedere posibilitatea recuperarii si reutilizarii namolurilor minerale, bazele de tratament trebuie sa fie dotate cu rezervoare pentru redepozitare, avnd deasupraunstratdeapamineraladepreferintaclorurosodicaconcentrata.

20

GAZELETERAPEUTICENATURALE Gazele terapeutice naturale sunt emanatii postvulcanice neogene care se disting n cadrul substantelor terapeutice naturale prin geneza lor geochimica, specifica arealelor geologice ale Romniei si constau n emanatii naturale spontane de dioxid de carbon si/sau decompusigazosiaisulfuluinprincipalhidrogensulfurat. Caracterul de gaz mofetic este atribuit si dioxidului de carbon provenit n urma procesuluidedecarbozeificarenaturalaaapelormineralenaturalenaturalcarbogazoasen timpullucrarilordeextractieaacestorape. Calitatileterapeuticealegazuluimofeticsuntdeterminatedecompozitiachimicasi deurmatoriiparametriclimatici:a)temperatura;b)umiditate;c)presiune;d)curentideaer; e)continutnaeroionimiciterapeutici. Dinpunctdevederealalimentariicudioxiddecarbonmofetelesediferentiazan: a)mofetepesursa,careutilizeazagazulprovenitdirectdinemergentanaturala; b)mofetealimentate,careutilizeazagazultransportatdinsurseforatesaudinalte surseprinintermediulunorrezervoaredenmagazinaresidistributie; c)mofetealimentatecudioxiddecarbonindustrialmbuteliat.18 Solfatarele sunt gaze terapeutice care au n compozitie, pe lnga dioxid de carbon, hidrogen sulfurat n concentratie de 0,1 0,56% . Gazele mofetosolfatariene sunt amestecuri mixte naturale de gaze carbonice si sulfuroase rezultate din emanatii simultane exhalativpostvulcanice. Cerintele si criteriile de aplicare a definitiei si clasificarii gazelor terapeutice naturale trebuie sa faca referinta la caracteristicile fizice, fizicochimice si chimice diferentiate dupa premizele genetice ale arealului care le cantoneaza, proportiile cantitative ale acestora si ale domeniului de fluctuatii naturale ale acestor raporturi pe nivele de sedimentare gravimetrica, n limitele spatiilor naturale ale manifestarilor exhalative mofetarii. Utilizarea gazelor terapeutice necesita ncaperi special amenajate n trepte, n forma de amfiteatru astfel nct baiacarbogazoasasapoataactionaasuprapartiiinferioare a corpului. Indicatiile medicale ale gazelor terapeutice sunt stabilite n mod deosebit pentru afectiunilecardiovasculare. Mofetele sunt gaze rezultate din emanaiile postvulcanice existente n zona de curbur a arcului Carpatic din care se utilizeaz ca factor terapeutic bioxidul de carbon existent n proporie de 95 98%. Alturi de bioxidul de carbon, gazul mofetarian mai conine i alte gaze de emanaie vulcanic: amoniac, sulf etc. precum i heliu i radon n cantitate mic care exercit o pulverizaie a moleculelor de CO2 crescnd puterea de ptrundere a acestuia. Bioxidul de carbon n sine nu este propice vieii, dar utilizat n scop terapeutic, absorbia lui la nivel tegumentar aduce beneficii deosebite circulaiei sanguine prinvasodilataiaperifericaisistemic. Mofeta natural are ca efect creterea fluxului sanguin prin ptrunderea CO2 prin piele att prin tegument cti la nivel muscular. Aciunea este direct asupra musculaturii netede a vaselor de snge mai ales asupra vaselor foarte mici (arteriole), aciune care este considerat superioar medicamentelor vasodilatatoare periferice. Se execut n poziie ortostatic,pentrujumtateainferioaracorpuluitimpde520minuteprogresiv. Fiind mai greu, bioxidul de carbon formeaz o patur n partea de jos a mofetei zon ocupat de jumtatea inferioar a trunchiului, unde exercit aciunea sa benefic. ConcentraiamultmaiscazutdeCO2aflatnstraturilesuperioarealegazelormofetariene stimuleaz respiraia, deci transportul de oxigen ctre esuturi i creier, ducnd chiar la cretereaperformanelorintelectuale.

21

Baia cu apa mineral mbin efectul factorului termic cu cel al factorului chimici presiunea hidrostatic a apei. CO2 se las ncet pe tegument formnd o pelicul de bule de CO2 care exercit o vasodilataie activ prin stimulare microtactil a tegumentului aflat n imersie. Combinarea aceluiai factor terapeutic CO2 sub form de mofeti baie creeaz un efect cumulatdevasodilataie.Aceastanseamnohrniremaibunaesutuluiicelulelor, preluarea mai rapid a deeurilor metabolice normale sau patologice i transportul lor la organelespecializatepentruafiprelucrateieliminate,decireducereaprocesuluiinflamator inormalizareaproceselormetabolicelanivelulorganelor,esuturiloricelulelor. CO2 este inhalat i dizolvat plasmatic, respectiv este absorbit cutanat i are urmtoareleefectedovediteexperimentallanivelulorganismului: pe circulaie cercebral: crete fluxul sanguin cercebral cu 75% care crete puterea deconcentrareirandamentintelectual pecirculaieperiferic:hiperemiecutanatprinaciunedirectpemetaarteriol,cu cretereatemperaturiicutanatecu1.540C; cretereafluxuluisanguinmuscularcu44%nmusculaturascheletic hemodinamicgeneral scdereacatecolaminelor,scderealipidelorsanguine Exploatarea si utilizarea gazelor terapeutice cuprinde urmatoarele procedee si tehnici:captare,nmagazinaredistributie,consumdegaz,evacuare. Captarea gazelor terapeutice esteefectuataprinutilizareauneitehnologiispecifice care permite colectarea emanatiilor naturale sau din sonde forate, nmagazinarea acestora ntrunrecipienttamponsidistributiaprincadereliberasaupomparelaconsumator. n cazul degazeificarii apelor minerale dioxidul de carbon se nmagazineaza n recipienti de unde poate fi condus si utilizat direct n reteaua consumatorului terapeuticsau n instalatii de mbuteliere sub presiune n vederea utilizarii n scopuri industriale sau terapeutice.Avndnvedereprezentancompozitiagazuluimofetarianpelngadioxidulde carbon n concentratie de peste 90% si a altor gaze, n principal gaz metan, n situatiile n care concentratia acestei substante este mai mare se procedeaza la instalarea unui separatordegaz. nmagazinarea distributia prealabila a gazelor terapeutice nu este necesara n cazul mofetariilor amenajate n bazele de tratament din statiuni, care utilizeaza dioxid de carboncolectatdirectdinemergenta. n situatia n care mofetariile sunt amenajate la distanta de captarea gazelor terapeutice trebuie sa se construiasca un recipientrezervor n care dioxidul de carbon sa poata fi nmagazinat cu sau fara presiune n functie de debitul sursei si de capacitatea mofetariuluirespectiv. n situatia stocarii sub presiune, dioxidul de carbon este dirijat n mofetariu, cu debite controlate prin intermediul unor dispozitive de reglare si reducere a presiunii. Introducerea dioxidului de carbon n mofetariu este efectuata obligatoriu prin partea inferioara a acestuia, instalatia de alimentare trebuie sa fie prevazuta cu armaturi de nchidere, reglaj si evacuare a gazului pentru a se putea efectua lucrarile de ntretinere necesare,prentmpinareaturbulentelorfiindrealizataprinreducereavitezeigazuluisub0,1 m/sec. Instalatiile de distributie a dioxidului de carbon n mofetarii cuprind urmatoarele componente: a) canale si conducte pentru alimentarea si golirea spatiilor de balneatie, fabricate din mase plastice, tabla protejata cu vopsele anticorosive, azbociment si altele

22

asemenea; b) armaturi metalice; c) agregate pentru vehicularea gazelor, n cazul nmagazinariisidistributieisubpresiune; n cazul utilizarii dioxidului de carbon nmagazinat n butelii sub presiune ridicata trebuie sa fie prevazute dispozitive de ncalzire a reductorului de presiune si a duzelor de distributienscopulevitariinghetariiacestora. Transportul gazelor terapeutice provenite din surse naturale se poate realiza prin gravitatie, cu exceptia situatiilor n care relieful terenului impune efectuarea transportului mecanizatrealizatdepreferintaprincreareadedepresiunide0,10,2atmosfere. Materialele utilizate pentru transportul gazelor sunt reprezentate de conducte cu diametre mari, cuprinse ntre 90 si 220 mm, bine etansate, fabricate din PVC sau din tabla galvanizata. Evacuarea gazelor din mofetarii se efectueaza n mod continuu, prin prea plin, n functie de procesul propriuzis de tratament sau pentru golirea periodica a spatiilor de balneatiepentruinterventiitehnicesaupentrucuratiresiigienizare.Orificiiledeevacuarede la prea plin nu trebuie sa fie practicate n exterior n directia vnturilor dominante. Golirea totala a spatiilor de balneatie se efectueaza prin sifonul de pardoseala, prin care se evacueazaapasigazele. Mofetariile sunt amenajari tehnice n forma de amfiteatru, cu contur poligonal, patrat,ovalsaurotund,cunumarvariatdetreptegradene,carepermitopozitiecomodaa pacientuluintimpultratamentului. Mofetariileinstalatedirectpesursa,umedesauuscate,dupacaz,seconstruiescdin beton, piatra, caramida, lemn si trebuie sa fie prevazute cu gradene interioare pentru diferitenaltimi. Mofetariile trebuie sa fie prevazute cu sisteme de avertizare a nivelului gazelor n locuriledebalneatie,automatizatesauprinobservatiisimanevredirecte. Mofetariile alimentate cu gaze de la distanta se construiesc cu locuri de balneatie amenajate pentru mai multe persoane odata sau individuale, fiind necesara existenta unui dispecerat care organizeaza si supravegheaza att seriile de balneatie ale pacientilor ct si instalatiiledealimentare,avertizare,evacuaresialteleasemenea. Structuraconstructivasicomponentanplanamofetariilorestespecificafactorului terapeuticrespectivgazeterapeutice,oasemeneastructuraputndsafieamenajataizolat ca pavilion de sine statator sau sa fie cuprinsa ntro baza de tratament complexa. Capacitatea unui mofetariu este de maximum 30 50 persoane concomitent, avnd n vederecaduratauneiproceduriestede2530minutesicaaceastanuesteurmatadealta proceduraasociata. Vestimentatia pacientilor carora li se recomanda bai mofetice este confectionata din tesaturi rare din bumbac sau lna pentru a permite contactul ct mai complet al organismului uman cu gazele mofetariene. Ventilatia spatiilor de balneatie este realizata combinat prin doua modalitati: suprafete deschise prevazute cu jaluzele reglabile si orificii de absorbtie cu prizele de aer la nivelul pardoselii, respectiv la nivelul gazului din mofetariu. n scopul favorizarii ventilatiei naturale, nu trebuie sa fie permisa dezvoltarea unei paturi dese de vegetatie n spatiile din vecinatatea mofetariilor. Iluminarea mofetariilor este efectuata cu corpuri de iluminat fluorescente, etanse, cu actionare de la punctul de dispecerat; ncalzirea spatiilor de balneatie n incinta mofetariilor este realizata prin radianti electrici, restul spatiilor fiind ncalzite prin sisteme centrale obisnuite. n cazul ncalzirii mofetariilor cu sobe, focarele trebuie sa fie manipulate din exterior, cu asigurarea prizei de aer.

23

BIOCLIMATUL Factorul clim influeneaz funcionarea organismelor vii prin diversele sale componente, denumite parametrii climatici: radiaia solar, temperatura atmosferic, durata de strlucire a soarelui, presiune atmosferic, curenii de aer, umezeal relativ medie. Relaia dintre clim i organismul uman se reflect n dinamica reaciilor de homeostazie pe diferite niveluri de integrare i reglare. Cel mai la ndemn exemplu l reprezint homeostazia termoreglarii. Bioclimatul este un factor terapeutic natural dependent de conditiile locale de relief, altitudine, parametri climatici si vegetatie. Factorii terapeuticibioclimaticisepotasociacuhelioterapie,hidroterapiesicrenoterapie. nfunctiedeefectulsanogenbioclimatulseclasificanurmatoareletipuri: a) bioclimat excitant solicitant, diferentiat n bioclimat de litoral maritim si bioclimatdecmpie; b) bioclimat sedativ indiferent sau de crutare, corespunzator regiunilor dealuri si coline,cualtitudinicuprinsentre200300msi,respectiv,ntre700800m; c) bioclimat tonic stimulent, corespunzator regiunilor de munte, cu doua variante dependente de altitudine: de munti mijlocii, la altitudine de 800 1900 m si de munti nalti, laaltitudinedepeste2000m. Indicatiileterapeuticealebioclimatuluidepindde: a) caracteristicile climatice: temperatura aerului, umiditatea aerului, durata de stralucire a soarelui, dinamica atmosferica si presiunea aerului, presiunea partiala a oxigenului; b)indiciibioclimatici:conforttermic,stresbioclimatic; c) caracteristicile fizicochimice: aeroionizarea, absenta poluarii chimice si microbiologice. Bioclimaexcitantsolicitantdecmpie Complexul de factori climatici cu aciune biologic terapeutic este format din valorimediidiurnecrescuteziuaaletemperaturiiaerului,umiditaterelativaaeruluiredus, calmatmosfericinsorireabundent.AcesttipdebioclimatestentlnitnstaiunileAmara, LaculSarat,NicolinaIai,BileFelix,Buzia(cunuanemoderate) Indicatiilesunt 1.profilactice: persoanele sntoase cu predispozitie pentru mbolnaviri pe teren constituional, deficiene funcionale i organice ale aparatului locomotor pe fond nervos hiporeactiv,meteorosensibilitate,potenialalergic,tulburrimetabolice. 2. curative: afeciuni ORL repetate, rahitism, osteoporoz, boli reumatologice degenerative articulare i abarticulare, sechele posttraumatice ale aparatului locomotor, sechele datorit leziunii UMP (unitii motorii periferice), ginecopatii inflamatorii cronice, astm bronsic, bronit, broniectazii n stadiu iniial, TBC extrapulmonar (ganglionar, osteoarticular)stabilizat,rezorbiaexudatelor Contraindicatii: afeciuni cardiovasculare avansate, afeciuni respiratorii cu deficit funcional important, boli neurologice centrale i periferice asociate cu hiperreactiviti nervoase, TBC pulmonar stabilizat recent, boli endocrine pe fond hiperfuncional, fibromatoza uterin cu menometrologii, tumori benigne cu potenial de malignizare, boli reumatologiceinflamatorii Dea lungul curei, la indicaia medicului aerohelioterapia se poate asocia cu onciunicunmolreceiimersienlac

24

Bioclimaexcitantsolicitantadelitoral a) indicatii: cele de mai sus + dermatoze (eczeme, ihtioze, psoriazis, dermatite atopice),HTAgradulI,bolnavicuriscmetaboliclipidiccrescut; b)contraindicatii:celedemaisus c)indicatiipentru: 1.aerohelioterapie 2. talasoterapie = climat de litoral + baie de aer + radiaii solare + nisipul plajelor (psamoterapia)saunmolterapeutic+apamrii(valurile). Bioclimasedativindiferent(decrutare)dedealuriipodiuri a) la: Slnic Moldova, Slnic Prahova, Govora, Bile Olneti, Bile Herculane, Bazna,Sovata,Moneasa,Ocnaugatag b)indicatii:ceicenusuportavariaiitermicebariceactinice,curedeodihnistari de covalescenta, boli reumatice inlamatorii (PR, RAA), boli cardiovascularei respiratorii n stareavansaticurezervefuncionale,sindromuldemenopauz c)indicatpentru:climatoterapie+aerosolivegetali+aeroionizare() Bioclimatonicstimulantdemunte(6008001400m) a) la: Tunad, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei, Lacul Rosu, Cheia, Buteni, Predeal, Pltinis,StnadeVale b)indicaii 1. profilactice: surmenaj fizic i intelectual, stri de convalescen i bolnavi cu suficiente resurse cardiorespiratorii, tulburri funcionale neurovegetative pe fond hiperreactiv,activitatenmediicunoxerespiratorii 2. curative: anemie secundar, astm bronic alergic, traheobronite cronice, TBC pulmonariextrapulmonar,neurastenieformehiperactive,hipertiroidiebenign,rahitism d) contraindicaii: afeciuni cardiorespiratorii cronice cu rezerve funcionale , sarcin cnd gravida provine de la altitudine joas, vrsta cu tulburri ATS, reumatism degenerativ cu tulburri majore de TR i meteorosensibilitate, covalescena cu denutriie important e)indicatpentruaerohelioterapie Climatoterapia este un mijloc terapeutic care utilizeaza actiunea biologica a factorilorclimaticinscopulreconfortariisialntaririicapacitatiidemuncasiasanatatii. Factorii climatici cu actiune terapeutica actioneaza complex asupra organismului expus direct actiunii acestora, obtinnduse un efect terapeutic maxim n conditiile n care procedurile climatoterapeutice sunt aplicate dozat, progresiv, n conformitate cu indicatiile medicilordespecialitate. Amenajarile si instalatiile pentru valorificarea potentialului terapeutic al bioclimei Romnieitrebuiesafierealizatenconformitatecuurmatoarelenormative: a)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor climatice n zona bioclimatica de munte: normativ pentru amenajarea teraselor, normativ pentru amenajarea aerosolariilor, normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cura de teren; b)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor climatice n zona bioclimatica de dealuri: normativ pentru amenajarea teraselor, normativ pentruamenajareasolariilor,normativpentruamenajareadrumurilorpentrucuradeteren; c)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor climatice n zona bioclimatica de stepa: normativ pentru amenajarea aerosolariilor normativpentruamenajareadrumurilorpentrucuradeteren

25

d)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor climaticenzonabioclimaticaalitoraluluimaritim: normativpentruaerosolariiartificialeorganizatesiamplasatepemalulmarii normativpentruaplicareacureideterenpelitoralulmaritim. n zonele climatice de munte, cu altitudini ntre 700 si 2000 m climatoterapia se aplicantotcursulanuluiprinaeroterapie,baideaersidesoaresicuradeteren. n scopul obtinerii efectului terapeutic maxim si al valorificarii potentialului bioclimatic local, locurile pentru aplicarea procedurilor trebuie sa fie astfel amplasate si amenajate nct sa se mentina starea de confort termic a persoanelor expuse la aer si la soare,indiferentdeconditiilesezonieresidestareavremii. Aerohelioterapianzoneleclimaticedemunteesteaplicatanurmatoarelelocuri: a)terasesituatenincintaconstructieisanatoriale; b)aerosolariisituatepeteritoriullocalitatii. Amenajareateraselortrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte: a)amplasarelaparter,etajulIsaucelmultetajulIIalconstructieisanatoriale; b)orientarecatresudsudest; c)pozitiepeisagisticacuefectreconfortant; d) suprafata suficienta pentru expunerea la aer si la soare a unui numar de maxim2025persoane,respectiv4mppentruopersoana; e) construirea din beton, caramida si altele asemenea a 1 3 pereti externi cu naltime de 1 m, cu balustrada de lemn, completate n partea superioara cu pereti glisanti sauferestreglisante,acoperiticusticlatranslucida; f)construirean1/2externaateraseiaunuiacoperisdesticlarabatabilrealizatn parteainternadinmateriallemn,PVCsialteleasemenea,rabatabildupacaz; g) podea acoperita cu dusumea din material lemnos sau PVC; amenajarea n peretii interiori a locurilor pentru instalarea de calorifere, pentru 1 3 prize electrice, precumsipentruamplasareaaparaturiimeteorologice,lanaltimeade1,5m; h)dotareacuncaperianexe:grupurisanitare,garderobe,debarale; i) dotare cu paturi, sezlonguri, saltele, cearsafuri, pleduri, perne, saci mblaniti saucaptusiti,umbreledemasa,mese,scaune; j) dotarea cu aparatura medicala potrivit normelor referitoare la cabinetele de medicina generala si cu aparatura meteorologica pentru dozarea procedurii climatice: termometrudeperetegradatntre2050gradeC,higrometru,anemometru,psihrometru. Instalatiile auxiliare ale teraselor trebuie sa cuprinda sisteme de ncalzire centrala sau electrica si iluminare electrica, numarul surselor de caldura fiind calculat pentru mentinereauneitemperaturiaaeruluisituatantre1721gradeC. Amenajareaaerosolariilortrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte: a) amplasare pe teritoriul localitatii n conditii ambiante bine nsorite n tot cursul anuluintruncadrupeisagisticreconfortant,protejatedecurentideaerdemareintensitate, n vecinatatea unor microzone acoperite cu arbori, arbusti si alta vegetatie, n afara unor sursedepoluareaaerului; b) suprafata suficienta pentru expunerea la aer si soare a unui numar de 20 25 persoane,respectiv4mppentruopersoana; c)construireadeperetidelimitatoridinmateriallemnossauPVC,cuonaltimede2 m,prevazuticupoartadeacces; d) podea de lemn sau podium situat la 20 30 cm naltime de la sol, acoperit cu PVC;

26

e)acoperisdinsticla,rabatabildupacaz,saucopertinadinpnza; f) dotare n conformitate cu prevederile art. 170 alin. (2) lit. i) si j) din prezentele norme; g)iluminareelectrica,dupacaz; h)dotareacuncaperianexegrupurisanitare,garderobe,situatenvecinatate. Amenajarea drumurilor pentru cura de teren peteritoriullocalitatiisaunimediata vecinatate a acesteia, n zonele climatice de munte, trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte; a) amplasare adaptata la conditiile de relief de nsotire si nclinare a pantelor, la vegetatiesilanaturasolului; b)cadrupeisagisticreconfortant; c)traseusituatladistantadesursedepoluare; d) conditii meteorologice suportabile de catre pacienti umezeala moderata a aerului,lipsacurentilorputernici,stratsubtiredezapada; e)evitarealocurilorncareseformeazagheatasipolei; f) nclinarea maxima a pantelor de 15 20 grade, distante de parcurs ntre 100 si 2000 m cu marcaje ale traseului la distante de 50 100 m, latime cuprinsa ntre 0,75 2 3 m,dupacaz; g)suprafataasfaltatasaucupietrederu,nisip,pamnt,iarba; h)delimitarecuarbori,lizieredepadure,arbustiplantati; i) amplasarea, la distante de 50 100 m, n conformitate cu profilul de boala indicat,vrstapersoanelor,conformatiaterenului,aunorbancidinmateriallemnospentru3 4persoane,prevazutecuumbrarenformadegrilajsaucopertinasicumese. n zona bioclimatica de dealuri climatoterapia se aplica n tot cursul anului att pentru odihna ct si n completarea balneoclimatoterapiei, utiliznduse aerohelioterapia si curadeterenpeterase,aerosolariisi,respectiv,pedrumurispecialamenajate. Amenajarea aerosolariilor n zonele bioclimatice de dealuri prezinta urmatoarele mentiunisuplimentare: a) n cazul amplasarii pe malul unor ape curgatoare pe o plaja naturala sau artificiala amenajata prin lucrari de curatire si denivelare aerosolariile trebuie sa fie prevazute cu ncaperi anexe grupuri sanitare, garderobe, cu sursa de curent electric, dotarilefiindlimitatelasezlonguri,scaune,mese,umbrelesiaparaturameteorologica; b) podium situat la 30 50 cm naltime de la sol, prevazut cu acoperis tip grilaj din materiallemnos; c) n cazul amenajarii aerosolariilor n jurul unor piscine, suprafata acestoratrebuie sa fie delimitata prin pereti, dotarile fiind cele prevazute la art. 170 alin. (2) lit. i) si j) din prezentelenorme. d) amenajarea drumurilor pentru cura de teren n zonele climatice de dealuri trebuiesacorespundacerintelorprevazutelaart.190dinprezentelenorme. n zonele bioclimatice de stepa climatoterapia poate fi aplicata n doua regimuri diferite: a)nsezonulreceoctombriemai,prinaeroterapiesicuradeteren, b)nsezonulcaldiunieseptembrie,prinbaideaersibaidesoare,imersiinapa lacuri,piscine,onctiunicunamolrecesialteleasemenea. Amenajarea aerosolariilor n zonele bioclimatice de stepa, pe malurile lacurilor si apelor curgatoare, n interiorul unor parcuri, n jurul unor piscine, trebuie sa corespunda cerintelorgenerale,cuurmatoarelementiunisuplimentare:

27

a) ncalzirea, dupa caz, a apei din piscine, n situatia n care aceasta provine din lacuri; b) acoperirea solului cu un strat cu grosime de aproximativ 20 30 cm de nisip fin granulatdeculoaredeschisa; c)dotareacugrupurisanitaresidusuricuapacurentancalzita; d) delimitarea cailor de acces dintre sanatorii si aerosolarii prin umbrare si banci amplasateladistantade50100munadealta; e) dotare cu instalatii pentru aducerea la cunostinta pacientilor a indicatiilor expunerii la aer si la soare difuzoare, aparate radio, panouri pentru afisaj si altele asemenea; f) delimitarea unei microzone umbrita natural arbusti, liziere de arbori, cu acces directdepeplaja; Aerosolariile amplasate pe malurile lacurilor si ale apelor curgatoare trebuie sa ndeplineascaurmatoareleconditii: a) amenajarea pentru expunerea femeilor, barbatilor, copiilor si mamelor cu copii mici a unui numar de patru suprafete bine delimitate, pentru fiecare fiind realizate urmatoarele amenajari: acces direct la malul lacului, scara de lemn pentru intrare, n apa, funddelaccuratatsinetezitoblicdela0,15mla1,5madncime,treiperetidelimitatoridin materiallemnos,prevazuticuunspatiudeschisnparteainferioara,ladistantade2030cm distantadelasol; b)amenajareauneisuprafetesuficientepentruexpunerealasoareaunuinumarde 3040persoane,respectiv4mppentruopersoana; c) acoperirea solului cu un strat cu grosime de 50 cm de nisip fin granulat de culoaredeschisa; d) dotare cu banci din lemn amplasate pe laturile aerosolariului, cu cazi pentru depozitareanamoluluiterapeutic,cusezlongurisiumbrele; e) amenajarea unui podium de lemn cu naltime de 20 30 cm de la suprafata solului, cu latura de 5 6 m, cu acoperis din lemn, 1/2 din grilaj, sau copertina de pnza, continuatcuncaperianexecabinetmedical,grupsanitar,garderobasicuncaperepentru odihna, 4 mp pentru o persoana, prevazuta cu paturi si inventar moale saltele, cearsafuri, perne; f) dotarea plajelor cu dusuri cu apa curenta ncalzita si cu instalatii de canalizare si scurgereaapei; g) dotarea ncaperilor anexe cu prize pentru alimentare cu curent electric si cu sursedealimentarecuapapotabila. n zona bioclimatica a litoralului marin climatoterapia se aplica n conditiile prevazutepentrubioclimatuldestepa,lacareseadaugaamplasareasiamenajareateraselor n sezonul rece n conformitate cu prevederile generale si orientarea spre malul marii sud, sudest, est. Aerosolariile artificiale organizate pe malul marii trebuie sa ndeplineasca urmatoarelecerinte: a) amplasare n vecinatatea malului marii si a plajelor, n conditii microclimatice nsorite,feritedecurentiputernicideaer; b) delimitare, dupa caz, a zonelor pentru barbati, femei, copii prin pereti construiti dinlemnsiprevazutinpartileinferioarecuspatiideschisepentruaerisire; c)laturidelimitatepringarduriviidinarborisauarbusti; d) amenajare fara ngradire n vecinatatea sanatoriilor si a spatiilor verzi din apropiereaacestorunitati;

28

e) amenajare n perimetrul aerosolariilor a piscinelor cu apa de mare sau cu apa potabilancalzita; f) suprafata acoperita cu un strat cu grosime de 0,50 m de nisip fin granulat, de culoaredeschisa; g) dotare cu sezlonguri, scaune, mese, paravane mobile, umbrele si altele asemenea; h) amplasarea pe una din laturi a unei cladiri tip cabana pentru functionarea unui cabinet medical dotat cu aparatura medicala necesara pentru acordarea primului ajutor medicalncazdenec,insolatie,arsurisolaresicuinventarmoale. MICROCLIMATULSALIN Salinele sunt definite ca escavatii executate n scopul exploatarii masivelor de sare, avnd forme variate de galerii, alveole si altele asemenea, delimitate de pereti si tavane, legate ntre ele prin puturi pentru circulatia n sens vertical sau prin galerii n rampa pentru circulatia n sens orizontal pna la mina propriuzisa. Proprietile curative ale salinelor terapeutice sunt evaluate printro seriedecriteriicaindicatoritermohidrobarici(presiune, umiditate, curenie de aer), indicatori de calitate a aerului fizici: aeroionizare, concentraia particulelor de aerosoli, radioactivitatea, chimici: coninut n gaze: CO2, H2S, N2, O2, SO2, coninutnelementechimice:Na,Cl,K,Caetc.,microbiologici:aeromicroser,ciuperci. Parametriiprincipalicarecontribuielacreareaunuimediusanogennsalinesunt: a) microclimat constant temperatura si umiditate relativ confortabile, lipsa curentilordeaer,nivelredusalstresuluipulmonarsicutanat,hiperbarismusor; b)aeroionizaremoderata,usorpozitiva; c)alergenisiagentipoluantiabsenti; d)aerpurdinpunctdevederemicrobiologic; e)cantitaticrescutedeaerosolidesodiu,potasiu,calciusimagneziu. Indicatia terapeutica principala a salinelor terapeutice este reprezentata de afectiunilerespiratorii,maialesastmulbronsic. Grotele calcaroase pot fi utilizate n scop terapeutic datorita prezentei aerosolilor decalciu. Spatiiledetratamentnsalinesuntinclusenstructuraunitatilorbalneosanatoriale din exterior care asigura primirea pacientilor, alimentatia si unele tratamente asociate. Capacitateadecazareaunitatilorbalneosanatorialesestabilesteinfunctiedecapacitatea spatiilororganizatensubteran. Amplasareaunitatilorbalneosanatorialedinexteriorsestabilestederegulanzone ct mai apropiate de saline, amplasarea putnd fi si la distanta daca sunt asigurate caile de accessimijloaceledecirculatienecesaretransportuluipacientilor. n spatiile de tratament din saline pot avea acces att pacienti din unitatile balneosanatoriale, ct si pacienti carora li se recomanda tratament ambulatoriu (cazare neorganizata). Spatiile pentru amenajari de cura si altele asemenea trebuie sa fie proiectate n functiedesituatiileexistentensubteran,existndurmatoarelemodalitatidepartajare: a) amenajari n spatii mari care necesita diferite delimitari prin elemente constructiveproiectatecaatare; b) amenajari n alveole si galerii de mici dimensiuni care necesita mici lucrari de structuraresifinisare. Instalatiile,anexelesidotareacuaparaturasuntsimilarenambeletipuridespatii:

29

a) n cazul salinelor cu spatii mari constructiile destinate repausului pacientilor, servirii mesei, jocurilor intelectuale si micilor divertismente, precum si cabinetele medicale se amenajeaza sub forma unor camere construite din panouri termoizolante si prevazute cu instalatiideiluminat,ncalziresiventilatie; b) n cazul salinelor cu spatii alveolare si galerii de mica naltime partajarile trebuiesafieefectuatenumaipentruizolarenconforttermicsifonic,nspecialnlocurilen caresuntcontinuatesiactivitatilecurentedeexploatareasarii; Activitatea de partajare a zonelor terapeutice din saline trebuie sa fie avute n vedere masuri de sectorizare a spatiilor separate pentru adulti si pentru copii. n spatiile de tratamentorganizatensalinesedistingurmatoarelecategoriidefluxfunctional: a) circuit de acces n salina, asigurat prin circulatie n sens vertical prin ascensor sau,dupacaz,perampanclinata; b)circuitulpacientilor; c)circuitulpersonaluluimedicalsipentruservicii,asiguratprincailedeaccesale pacientilor,avndlasuprafatatraseuprealabilprinvestiarecugrupurisanitare; d)circuitulmaterialelor. Principiile de proiectare si organizare a spatiilor de tratament n saline sunt urmatoarele: a) stabilirea legaturilor functionale specifice cu unitatile balneosanatoriale de la suprafata; b) respectarea unui program specific care sa corespunda functiilor spatiilor respective; c) sejur n ambianta de repaus: odihna activa, divertisment, servire a mesei, mic bar,bufet,somndezisidenoapte; d) sejur n conditii de miscare, plimbari n subteran, practicare de jocuri sportive si de exercitii de gimnastica de ansamblu, control medical, supraveghere si ndrumare medicala. Elementelecomponentealespatiilordetratamentdinsalinesunturmatoarele: a) ncaperi, spatii si servicii pentru primirea, accesul, distributia si circulatia pacientilor sali de asteptare si odihna, mici bufete cu servire de ape minerale terapeutice, dispecerate,punctedeprimajutor,grupurisanitare; b) ncaperi si spatii de lucru pentru efectuarea procedurilor de cura, control si ndrumaremedicala; c) spatii si amenajari auxiliare tratamentului n saline terenuri sportive, minigolf,tenis,popice,tirdistractivsialteleasemenea; d) ncaperi pentru activitati tehnice si administrativgospodaresti ateliere, depozite de materiale si altele asemenea, precum si pentru personalul de specialitate si servicii. ncaperile si spatiile amenajate n saline trebuie sa fie dotate cu scaune, fotolii, birouri,canapelemedicale,dulapuripentruinstrumentar,mesedesahcuscaune,aparatura devideoproiectiesialteleasemenea. n situatiile n care anumiti pacienti adaptati la temperaturile scazute din saline doresc sa se odihneasca pe sezlonguri sau cusete amenajate n afara spatiilor ncalzite sau climatizate, dispeceratul de ndrumare medicala trebuie sa le asigure acestora inventar moalespecialpaturi,glugivatuite,sacidedormit,ncaltamintecaldasialteleasemenea.

30

UTILIZAREAMEDICALAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI Recuperarea medicala este o activitate complexa si interdisciplinara prin care se urmareste restabilirea ct mai deplina a capacitatii functionale pierdute de un individ din cauzecongenitalesaudobndite,precumsidezvoltareaunormecanismecompensatoriicare saimentinacapacitateademuncasaudeautoservire. Specialistii n recuperare, medicina fizica si balneologie intervin prin mijloace terapeutice specifice n tratamentul urmatoarelor afectiuni generatoare de deficiente functionale: a)afectiuniposttraumatice; b)afectiunimusculoscheletale; c)afectiunireumatismaleinflamatorii; d)afectiunicardiovasculare; e)afectiunirespiratorii; f)afectiunineurologice; g)afectiunineuropsihomotorii. Asistenta de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie se acorda prin Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, unitati sanitare cu personalitate juridica n subordinea directiilor de sanatate publica: spitale de recuperare, sanatoriibalnearesiderecuperare,sectiideprofildinspitale,centremedicalederecuperare si/sau balneare, unitati ambulatorii de recuperare din statiunile balneare, climatice si balneoclimatice, cabinete medicale de specialitate organizate n conditiile legii. unitati sanitare de profil din subordinea altor ministere sau institutii, autorizate si acreditate, conformlegiiisocietaticomercialedeturismbalnearasimilateunitatilorsanitare. Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt urmatoarele: a)reumatismulinflamatorcronic; b) sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului osteopenie, osteonecroze, osteopatiigenotipicesiendocrine,malformatiisialteleasemenea; c)deficiteleposturaledealiniamentcifoze,scolioze,dezaxari; d) sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor os, tendon, muschi, ligament,nervculocalizareunicasaumultipla; e) starile post chirurgicalortopedice artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii,osteosinteze,neurorafiisialteleasemenea; f)monoplegiile,hemiplegiilesiparaplegiile; g)maladiaParkinson; h)sclerozamultipla; i)bolineurologiceereditaresidegenerative; j)secheleleencefalopatiilorinfantile; k)cardiopatiaischemicacronica,inclusivsecheleledeinfarct; l)bronhopneumopatiaobstructivacronica; m) sindroame restrictive ventilatorii toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare,cifoscoliozesialteleasemenea; n)tulburarilesfincteriene; o)astmulbronsic; p)afectiunileneoplazice.

31

Afectiunilepentrucarepacientiibeneficiazadeterapiefizicalasunturmatoarele: a)sindroamelealgicealetesuturilormoi; b)nevritelesinevralgiile; c)boalavaricoasasiinsuficientacirculatorievenoasa; d)afectiuniORLrinosinopatiicronice,faringolaringitecronice;4 e)ginecopatiicronicemetroanexite,algiipelvinedecauzevariate; f)sindroamepsihosomaticealgicepefondanxiosdepresiv. Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapiefizicalanfunctiedestadiuldeevolutiesunturmatoarele: a)reumatismuldegenerativ; b)alteformedereumatisminfectios,secundar,metabolic,endocrin,neuropatic; c)cervicoradiculitesilomboradiculite; d)algoneurodistrofiile; e)polinevritelesipoliradiculonevritele; f)sindromuldeischemiearterialaperiferica; g)astmulbronsic; h)sindromuldedeconditionare. Internarea n unitatile cu paturi n care se acorda asistenta de recuperare se efectueaza pe baza biletelor de trimitere eliberate de medicii de specialitate recuperare, medicinafizicasibalneologiesaudemediciidefamilie,nsotitedealtedocumentenecesare internarii. Dupa internare pacientii sunt supusi unui examen clinic general si unui examen clinic local specific domeniului de patologie pe care o prezinta, acestea fiind necesare n urmatoarelescopuri: a)stabilireadiagnosticuluideboala; b)stabilireadiagnosticuluidestadiualbolii; c)stabilireadiagnosticuluifunctional; d) stabilirea obiectivelor de recuperare si a procedurilor din schema terapeutica si derecuperarefunctionala. Examenulclinicgeneralsiexamenulcliniclocalsuntcompletatecudaterezultaten urma investigatiilor paraclinice solicitate de medic n scopul stabilirii diagnosticului complet sialevaluariifunctiilorrestantesiacapacitatiidencarcarelaefortapacientului. Programul de recuperare se aplica dupa efectuarea examinarilor clinice si paraclinice,cuparticipareantregiiechipeinterdisciplinare,larecomandareasisubcontrolul medicului de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie care are bolnavul n ngrijire. n situatia n care bolnavii prezinta afectiuni asociate, pentru acestea se solicita consulturiinterdisciplinaresiseaplicaindicatiileterapeuticerecomandatedemediciidealte specialitatisolicitati. n reteaua ambulatorie consultatiile si tratamentele specifice sunt asigurate de serviciile de recuperare medicala, medicina fizica si balneologie care au urmatoarea structurastandard: a)cabinetedeconsultatiimedicaledespecialitate; b)bazedetratamentlaboratoarederecuperare,medicinafizicasibalneologie,n care se aplica urmatoarele proceduri: hidrokinetoterapie, kinetoterapie, electroterapie, hidrotermoterapie,masaj,terapieocupationala; c)fisierulstructuriiambulatoriidespecialitate. n cabinetele medicale se asigura consultatii de catre medici de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie, pe baza biletelor de trimitere eliberate de catre

32

medicii de familie sau de catre medici de specialitate, cu exceptia cazurilor de urgente medicalecarepotfiexaminatefaraprezentareabiletuluidetrimitere. Lanivelulbazelordetratamentsedesfasoaraurmatoareleactivitati: a) aplicarea la recomandarea medicilor de specialitate a tratamentelor specifice precizatenfiselepacientilorsiprevazutenplanurilederecuperare; b)urmarireaeficienteitratamenteloraplicate; c) supravegherea desfasurarii etapelor de tratament n conformitate cu indicatiile medicalesicomunicareacatremediculcurantandepliniriisauanendepliniriiacestora. Prin asistenta medicala balneara si de recuperare se ntelege totalitatea serviciilor medicosanitare efectuate sub forma de cura n statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea mai multor factori naturali terapeutici si/sau factori fizici produsi artificial, conform unor proceduri bine definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie,psihoterapiesieducatiepentrusanatate.Asistentaderecuperare,medicinafizica sibalneoclimatologieseacordanstatiunilebalneare,climaticesibalneoclimaticeprin: a)cureprofilactice; b)curederecuperarefunctionala; c)cureterapeutice; d)curederecuperarepegrupedeafectiunicronice; e)curederecuperarelapacienticudiversedeficitefunctionale; f)curederecuperarelapacienticudiferitegradedeinvaliditate. Curele balnearereprezintaoactivitatedeasistentamedicalacarepoatefirealizata ntoateunitatiledecuradinstatiunilebalneare,climaticesibalneoclimatice. DuratatipurilordecurasestabilestedecatreMinisterulSanatatiicuavizulComisiei de balneofizioterapie si recuperare medicala si al Institutului National de Recuperare, MedicinaFizicasiBalneoclimatologie. Comisia de balneofizioterapie si recuperare medicala a Ministerului Sanatatii stabileste, cu consultarea Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, pentru fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica, n functie de proprietatile terapeutice ale factorilor naturali terapeutici din arealul respectiv, profilul de tratament, tipurile de cura, categoriile de afectiuni indicate, afectiunile contraindicate, precumsiconditiileminimalededotareabazelordetratamentbalneofizicalsirecuperator. Modificarea categoriilor de afectiuni asistate si a tipurilor de cura se face de catre Ministerul Sanatatii, cu consultarea Comisiei de balneofizioterapie si recuperare medicala si a Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, la propunerea unitatilor medicobalneare si de recuperare din statiunile balneare, climatice si balneoclimatice. Orice unitate n care se acordaasistentaderecuperaresimedicinafizicatrebuiesa fiestructuratasidotatadupacumurmeaza: a)compartimentdekinetoterapie: b)salacu45metripatratidelucruefectivpentruunpacient; c)dotaristandardoglinzi,spaliere,saltele,banci,greutatisialtele; d)echipamentespecifice; e)compartimentdetermoterapiehotpacks,parafina,infrarosuetc; f)compartimentdemasoterapie; g) compartiment de electroterapie stimulari electrice, electroanalgezice, procedurielectricecuefecttermic.

33

Compartimentuldehidroterapiepoatefiamenajatnfunctiedeposibilitatilelocale arefiecareiunitati. Asistenta de recuperare si medicina fizica a pacientilor cu afectiuni ale aparatului respirator necesita n plus existenta si functionarea obligatorie a unui compartiment de terapierespiratoriecuurmatoareledotari: a)aparatedeaerosoloterapie; b)aparatederespiratienpresiuneintermitenta; c)echipamentpentrudrenajbronsic; d)echipamentpentruoxigenoterapie. Asistenta de recuperare si medicina fizica a pacientilor cu afectiuni cardiovasculare necesitanplusexistentaobligatorieaurmatoarelordotari: a)electrocardiograf; b)defibrilator; c)echipamentpentruoxigenoterapie; d)covorrulantsaubicicletaergometricacumonitorizare. n unitatile n care se asigura asistenta medicala balneara si de recuperare si desfasoaraactivitateaurmatoarelecategoriidepersonal:a)personaldespecialitatemedico sanitar; b) personal de specialitate din compartimentele paraclinice; c) personal auxiliar sanitar;d)personalTESAimuncitori. Coordonarea activitatii bazelor de tratament si recuperare din cadrul societatilor comercialedeturismbalnearsiderecuperareesteasiguratadecatreundirectormedicalde profesiemedicdespecialitaterecuperaremedicalasibalneofizioterapie. Asistenta medicala balneara si de recuperare se asigura prin unitatile specifice, n baza contractelor ncheiate cu casele de asigurari de sanatate, cu unitati sanitare, cu unitati turistice din tara si din strainatate, cu alte institutii si organizatii interesate Ministerul Muncii, sindicate si altele asemenea, precum si la cererea pacientilor, care suporta costul serviciilormedicaleacordate. Durata curei balneare este stabilita prin Normele metodologice de aplicare a Contractuluicadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenta si transport sanitar, precum si a serviciilor de recuperare a sanatatii, n cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Trimiterea n statiunile balneare, climatice si balneoclimatice este efectuata de catre medicii de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie sau de catre medicii de familie. Tratamentul de recuperare medicala este efectuat numai la recomandarea medicilordespecialitaterecuperare,medicinafizicasibalneologie. Bazele de tratament din statiunile balneare, climatice si balneoclimatice reprezinta totalitatea spatiilor amenajate pentru desfasurarea procesului calificat de aplicare a metodelor de tratament specific cu factori fizicochimici terapeutici naturali ape minerale, namoluri, mofete, climatoterapie si prin proceduri de medicina fizica. Structura organizatorica necesara desfasurarii activitatilor n bazele de tratament poate cuprinde, n functie de profilul statiunii, spatii pentru aplicarea urmatoarelor tratamente si proceduri: a) balneatie cu ape minerale; b) hidroterapie; c) aplicarea namolului terapeutic si altele asemenea; d) aplicarea gazelor terapeutice si altele asemenea; e) parcuri terapeutice; f) kinetoterapie,terapieocupationalasimasoterapie;g)electroterapie;h)terapierespiratorie. n aceeasi categorie de spatii pot fi ncadrate locurile amenajate pentru relaxare si psihoterapie de grup, precum si amenajarile n aer liber cu scop terapeutic si care sunt

34

consideratebazedetratamentbalneofiziatricesiclimatice:a)buvete;b)stranduri;c)solarii; d)lacuriterapeutice;e)traseemarcatepentrucuradeteren;f)saline;g)alteleasemenea. Asistenta balneara profilactica implica aplicarea programelor de fitness, a programelor de combatere a obezitatii, programe de antrenare a mecanismelor de termoreglare, programe de combatere a factorilor de risc. n functie de programul aplicat estenecesarurmatorulbaremminimaldedotare: a)saladekinetoterapiedotatacuaparaturapentruantrenamentaerobic; b)compartimentdehidrotermoterapiealternativa; c)bazinedenotsistranduri; d)traseemarcate; e)terase; f)solarii; g)salapentrurelaxaresipsihoterapiedegrup. Asistenta balneara curativa necesita, n functie de diferitele tipuri de patologie, urmatoareleamenajarisidotari: a) patologie reumatismala: compartiment de balneatie cu ape minerale, compartiment de mpachetari cu namol care, n statiunile n care nu poate fi amenajat, va fi nlocuitcucompartimentdetermoterapie,compartimentdeelectroterapie; b) bar de ape minerale crenoterapie cu posibilitati de ncalzire si de mentinere caldaaacestora,buveteamenajatelaizvoareledeapemineralealei,banci; c) patologie ginecologica: instalatii pentru balneatie cu ape minerale si namol terapeutic bai generale, bai sezut, irigatii vaginale, tampoane namol compartiment electroterapie,compartimentdekinetoterapie; d) patologie alergica: compartiment de balneatie cu ape minerale, compartiment deinhaloterapie,compartimentdetratamentinjectabilcuapeminerale; e) patologie psihica si nevroze: compartiment de hidroterapie, compartiment de kinetoterapie si masoterapie, spatii pentru relaxare si psihoterapie de grup, amenajari exterioaresport,curadeterensialteleasemenea; f) patologie locomotorie: compartiment de kinetoterapie, terapie ocupationala si ortezare, compartiment de balneatie cu ape minerale si de hidrokinetoterapie cu ape mineralesi/sauapasimpla,compartimentdetermoterapiesimasoterapie,compartimentde electroterapie; g) patologie cardiovasculara: compartiment de balneatie cu ape minerale carbogazoase si instalatii pentru mofete, compartiment de kinetoterapie si terapie ocupationala, compartiment de termoterapie locala, compartiment de electroterapie bai galvanice si aparat presiune membre, spatii pentru relaxare si terapie educationala, trasee marcatepentrucuradeterensi,optional,amenajarinexteriordetipparcterapeutic; h) patologie espiratorie: compartiment de terapie respiratorie amenajat si dotat pentru inhaloterapie individuala si colectiva cu ape minerale si solutii medicamentoase, pentru terapie n suprapresiune si pentru drenaj bronsic, compartiment de kinetoterapie si terapieocupationala. Tipurile de instalatii si de aparatura pentru fiecare compartiment pot fi variate n functie de optiunile detinatorilor de baze de tratament si ale medicilor de specialitate, n conditiile n care acestea permit asigurarea asistentei balneare si de recuperare n conformitatecupatologiatratata. n bazele de tratament trebuie sa existe amenajari pentru circulatia usoara a pacientilorcuincapacitatefunctionalasevera:

35

a)baredemnalascarisipeculoare; b)scaunecuroti; c)planurinclinatelascari; d) latime suficienta a usilor, liftului si culoarelor astfel nct sa permita deplasareascaunelorcuroti. Cabinetele medicale de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie se organizeaza n functie de numarul pacientilor si se doteaza n functie de tipul asistentei acordate si de profilul statiunii. Dotarea cabinetelor trebuie sa cuprinda, indiferent de tipul patologieiprezentatedepacientiiasistati,urmatorulbaremminimal:a)electrocardiograf;b) trusa de respiratie; c) trusa de perfuzii; d) instalatie de oxigen; e) dulap/trusa (aparat) de urgenta; f) trusa de mica chirurgie; g) analyser pentru analize de urgenta sau asigurarea efectuarii acestora prin ncheierea de contracte cu laboratoare acreditate. Baremul minimal poate fi completat n functie de patologia pacientilor tratati, la solicitarea medicilor de specialitatesidupanecesitati. Pelngacabinetelemedicaledespecialitateesteobligatorieorganizareasidotarea corespunzatoare a 1 2 camere necesare acordarii primului ajutor a carui dotare este independentadetipulpatologieiprezentatedepacientiiasistati. Serviciilederecuperaresuntunitatisanitarecareasigurarealizareaprogramelorde recuperarecuajutorulfactorilorfizicisiafactorilorasociati. Principalelefunctiunialeserviciilorderecuperarepentrupacientisunt: a)grupulfunctiunilordeaccesprimireapacientilor; b)grupulfunctiunilordeconsultatiisiexplorarimedicale; c)grupulfunctiunilordeterapiespecializata; d)grupulfunctiunilordeserviciusitehnicoadministrative; e)grupuldedotaresiamenajariexterioare; f)grupuldeasigurareaurgentelorsiagarzilormedicale. Legaturiledefluxtehnologicntregrupuriledefunctiunisunt: a) accesul pacientilor n spatiile de primire si trecerea n zona de consultatii, explorarifunctionalesideterminaridelaborator,urmatededistributianincintaspatiilorde tratamentprinfiltrulvestiargrupurisocialebaisigrupurisanitare; b)efectuareaprocedurilorderelaxare,ncalzire,decontractare,stimulare; c) mobilizari individuale si ulterior n grup prin aplicatii conjugate de hidrokinetoterapiesikinetoterapie; d)exercitiiglobalesinteticedegrupsireeducareamersului; e)aplicatiiadjuvantedefizioterapie,dupacaz; f)ergoterapiepentrureeducareadeprinderilorsimiscariloruzuale. Componentelenplanalefunctiunilorprezentatesunturmatoarele: a) patrunderea pacientilor din unitati sanitare cu paturi sau din unitati sanitare de asistentamedicalaambulatorienbazelederecuperare; b) accesul n circulatia centrala reprezentata prin holuri dimensionate pentru un numardepersoaneechivalentcu1/5dinnumarulpacientilorcarefrecventeazabazantrun interval de timp de 7 ore/zi si dotate cu mobilier adecvat pentru asteptare si repaus, permitnd totodata accesul pacientilor la serviciile de planificare a procedurilor, la serviciile dedispeceratsilagrupurilesanitarepublice; c) accesul pacientilor, prin circulatie n sens orizontal sau vertical, la grupul cabinetelor de consultatii, precum si la laboratoarele de explorari functionale, motorii si cardiorespiratoriisilalaboratoarelederecoltarisiefectuarideanalizemedicale.

36

Accesul pacientilor n bazele de recuperare se realizeaza concomitent sau diferentiat pe sexe urmnd trecerea spre spatiile de tratament prin vestiare prevazute cu cabine de dezbracare, serviciu de primirepredare a lenjeriei si a obiectelor personale, grupuri sanitare, lavoare si dusuri cu accesibilitate dubla pentru pacienti mbracati si dezbracatisicuuscatoarecuaercaldpentruparsimini. Serviciul procedurilor pregatitoare cuprinde o ncapere boxate prin paravane fabricatedinmaterialelavabilesimobilatacupaturipentrumasaj,mpachetaricuparafinasi altele asemenea, precum si spatii anexe cu lavoare si dusuri si un depozit pentru pregatirea parafinariloracaruiventilatietrebuiesafiefoarteeficienta. Posturiledetratamentlapattrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte: a)dotarecumasutecusertare,taburetesidulapuripentrulenjerie; b)pardosealapreferabilrealizatadinplaciceramice; c)peretiplacaticelputinpnalanaltimeausilorcuplacidefaianta; d)plafoanezugravitecuvopselelavabile; e)tmplariepreferabilmetalica(dinaluminiu); f)ncalzirecuradiatoare; g)iluminatfluorescent; h)ventilatiecombinata,mecanicasinaturala. ncaperea pentru pregatirea parafinei trebuie sa fie dotata cu ncalzitor electric al acestei substante, cu dulap metalic ncalzit pentru depozitarea cataplasmelor si un rastel metalicpentrutavilecuparafinaturnata. Serviciulprocedurilordemobilizareindividualasidegrupprinhidrokinetoterapiesi kinetoterapiecuprindeurmatoarelespatii: a) o ncapere boxata pentru kinetoterapie individuala, pentru exercitii de scripetoterapie,mecanoterapie,vibromasaje,elongatii; b) o ncapere comuna, partajata prin paravane lavabile, pentru hidrokinetoterapie n cazi fluture, trefla, paralelipipedice pentru extensii n apa, bazine de tip special prevazute cuinstalatiidedussubacvatic. ncaperiletrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte: a)pardoselilavabiledinceramicaantiderapanta; b)peretisitavanecompletfaiantate; c)plafoaneprevazutecuizolatiihidrofugesiprotejatecuvopselelavabile; d)tmplariemetalicadinaluminiusaudinlemnimpregnatcuuleiuriminerale; e)ncalzireasigurataprinsuflantedeaercaldsauprinradiatoaremascate; f)iluminatdetipetans,culampifluorescente; g)ventilatiemecanicacombinatacunaturalaorganizata;55 h) alimentare cu apa rece si calda astfel calculata nct sa fie asigurata primenirea permanentaaapeidebaieprininstalatiadepreaplin. Avnd n vedere producerea unei solicitari importante a organismului pacientilor determinata de aplicarea procedurilor de hidrokinetoterapie cu durata de aprox. 50 60 minute, mai ales cnd sedintele sunt precedate sau combinate cu proceduri de termoterapie, spatiile n care se aplica aceste tratamente trebuie sa fie prevazute cu o sala deodihnaprevazutacupaturisicumobilierulnecesar. Serviciul procedurilor pentru efectuarea exercitiilor globale sintetice de grup si reeducareamersuluicuprindesalidekinetoterapiedimensionatepentruocapacitatede9 11persoaneconcomitent,fiindprevazutecudiferiteaparatesidispozitive.

37

Saliletrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte: a)pardoseliplaneacoperitecumocheta; b)lambriuridinlemn; c)plafoanesifinisajezugravitecuvopselelavabile; d)iluminatuniformntoatancaperea, e)ventilatiemecanicasinaturalaorganizata; f)ncalzirecuradiatoaredetipcalorifer. Serviciul procedurilor adjuvante de fizioterapie cuprinde de regula ncaperi pentru dusuriterapeutice,ncaperipentrubaicuinfuziilacadasincaperipentrualteproceduri. Procedurilepotfiaplicatesintrosalacomuna,protejataprinparavanelavabilesi dotatacuunvestiarpropriuechipatsiprevazutcutoateanexelenecesare. Serviciul procedurilor de electroterapie cuprinde ncaperi speciale boxate pentru posturi de regula individuale cu paturi si aparate electromedicale. Cerintele care trebuie sa fiendeplinitedencaperilepentruelectroterapiesuntceleprevazutepentruoricencapere, cuurmatoarelementiunispeciale: a) acordarea unei atentii deosebite masurilor de protectie mpotriva electrocutarii prizespecialesukosidublalegarelapamnt; b)amplasareseparataaposturilordetratamentdotatecuaparaturamedicalacare utilizeazacurentidenaltafrecventadecelecareutilizeazacurentidemediefrecventa; c) mobilier paturi, mese pentru aparate, fabricat din materiale electroizolante lemn; d)calorifereprotejatepringrataredelemn; e)ventilaremecanicancombinatiecuceanaturala. Serviciul procedurilor pentru terapia cailor respiratorii cuprinde urmatoarele ncaperi: a)salapentruinhaloterapie; b)salapentrurespiratienpresiuneintermitenta;56 c) sala de cultura fizica medicala pentru relaxare musculara si psihica, drenaj postural cu vibromasaj toracic, gimnastica corectoare, antrenament la efort dozat, terapie ocupationala. Sectoareledinstructuraserviciilorderecuperare Sectorul de terapie ocupationala este compus dintrun lant de ateliere diferentiate pe activitati si coordonate de instructori specializati croitorie, broderie, tesatorie, tmplarie,pirogravura,modelaj,olarit,jocurimecanice,dactilografie. Sectoruldepsihoterapiecuprindeurmatoarelecomponente: a) sala pentru psihoterapie de grup, proiectata si amenajata pentru 20 25 persoane asigurnduse pentru fiecare post o suprafata de 2,5 3 mp, dotata cu fotolii specialepentrurelaxare,cudraperiideculoarenchisasicuiluminatartificialindirect; b)cabinetdotatpentruaplicareaselectivaapsihoterapieiindividuale; c) sala pentru educatie pentru sanatate, proiectata si amenajata pentru 10 persoane,dotatacuecran,suportdeproiectiesifotoliiderelaxare. Reteaua de instalatii trebuie sa fie proiectata si realizata astfel nct sa fie grupate sectoarelecareutilizeazaacelasitipdeagentfizic. Sectoarele care cuprind servicii de proceduri umede trebuie sa fie izolate de cele caresolicitaintensreteauaelectrica.

38

STUDIIGEOLOGICESIHIDROLOGICEASUPRARESURSELORNATURALETERAPEUTICE Geologia este stiina Pamntului, care studiaza mineralele, rocile, fosilele, structurile tectonice si procesele geodinamice care leau generat, stratigrafia diferitelor regiuni, procesele care au generat resursele minerale si energetice litosferice, si, nu n ultimul, rnd origineasiistoriaPamntului. Termenul de geologie a fost utilizat pentru prima data n anul 1475 de episcopul francez Richard de Bury n lucrarea Phylobiblion si se referea la stiinele pamntesti n opoziie cu teologia considerat stiina despre cele cereti, sau despre divinitate. EtimologiacuvntuluigeologiederivdincuvintelegrecetiGe=Pamntilogos=stiin. GeologiafacepartedinramuraStiinealeNaturiiiarecaobiectdestudiuPamntul ca ntreg, n dinamica sa, din momentul ocuprii locului pe orbit i solidificarea primei cruste la suprafa, pna n prezent. n acest sens este considerat i scurgerea timpului geologic, momentul 0 al derulrii timpului geologic n scara geocronologic coinciznd cu momentulformariiprimeicrusteterestrenprocesuldercireaplanetei(=4,6mld.ani). Obiectivele principale ale geologiei sunt: cunoaterea originii, structurii, compoziiei i istoriei Globului terestru. n acest scop este necesara studierea compoziiei chimice, a alctuirii mineralogopetrografice i a structurii corpurilor geologice, a raporturilor dintre acestea, a dinamiciiinterneaPamntuluisiaforelorgeodinamicecareproducmodificarila nivelul crustei terestre, a distribuiei concentrarilor de substane minerale utile n scoar, a apariei vieii si evoluiei acesteia. De asemenea datele de cunoatere din diferite subdomenii ale geologiei (geologia structural, paleontologia, geochimia, stratigrafia, etc.) permit reconstituirea evoluiei paleogeografice, a condiiilor paleoecologice si paleomediale aleGlobuluisifundamentareaprognozelornacestedirecii(Fig.1.1). Geologia mediului se justifica pentru ca Pamntul reprezint suportul fizic pentru toate componentele sistemului geografici biologic, fiind de domeniul evidenei c evoluia geosistemului a fost condiionat de rezultanta proceselor endogene i exogene, care au configurat suportul fizic pe care se sprijina geosferele externe,i c, ntro maniera direct sau indirect, reprezint principalul rezervor, daca nu unicul, de resurse utile pentru societatea omeneasca (vezi de exemplu solul, care reprezinta "uzina de reconversie"i apoi destocareprinintermediulregnuluivegetalaenergieisolare). Geologia mediului studiaza efectul proceselor endogene i exogene asociate n geoseferele externe, ciclicitaile naturale i modul cum acestea influeneaza evoluia lumii biologice. De asemenea, studiaza modul cum sunt afectate habitatele umane n condiiile manifestarilorparoxisticeaforelorendogeneireducereaefectelorhazardelornaturale. Complexitatea alcatuirii si structurii Pamntului i a proceselor determinate de dinamica intern a acestuia, a condus la diversificarea disciplinelor de factur geologic i uneori dezvoltarea lor ntro asa manier, nct au cptat statut de tiine de sine stttoare.Dintreprincipalelesubdomeniidestudiualegeologieiamintim: Cristalografia studiaz aspectul i structura interna a cristalelor, forma cea mai frecventadeprezentareamineralelornnatur; Mineralogia se ocupa cu descrierea, stabilirea compoziiei chimice, clasificarea si formareamineralelor; Petrologia (= Litologia) are ca obiective de studiu alctuirea mineralogic, descrierea,clasificareasigenezarocilor;

39

Sedimentologia se ocup cu cercetarea mediilor actuale si paleomediilor depoziionale, stabilind tipurile de sedimente acumulate n funcie de ariile sursa, condiiile detransporticaracteristicelemorfologiceibatimetricealebazinelordesedimentare; Geochimia urmrete criteriile de distribuiei de migrare ale elementelor chimice nscoaraterestr; Geologia structurala si tectonica au n vedere studiul formelor de zacamnt si structura interna a volumelor de roci, raporturile dintre ele si structurile disjunctive si plicativerezultatenurmaeforturilortectonice; Paleontologia se ocupa cu studiul resturilor fosile ale organismelor vegetale (paleobotanica) si animale (paleozoologia) din trecutul geologic al Pamntului si cu reconstituireacondiiilordemediuncareautraitacestea(paleoecologia); Stratigrafiasigeologiaistoricastabilescreperelecronologicealeevoluieivieii,ale desfurrii proceselor geologice i gruparea stratelor de roci n secvene stratigrafice, stabilireavrsteiacestorasicorelarealornplanregional; Geofizica studiaz prin metode fizice cantitative structura, compoziia si dezvoltarea Pamntului n ansamblul sau, de la nucleul intern pna n spaiul extraterestru. Pentru atingerea obiectivelor foloseste informaii din domeniile seismologiei, gravimetriei, magnetometriei,electrometriei,fizicaatmosferei,tectonofizicii; Hidrogeologia studiaza compoziia chimica, geneza si forma de zacamnt a apelor subterane; Geologiaeconomicasigeologiazcamintelorseocupacuidentificarea,descrierea, clasificarea si stabilirea criteriilor de distribuie spaiala a zacamintelor de substane mineraleutile,calcululrezervelorsistabilireamoduluidevalorificareaacestora; Geologia inginereasca si geotehnica analizeaza caracteristicele fizicomecanice, mineralogice si petrografice ale terenurilor n vederea amplasarii diferitelor constucii edilitare,industriale,hidroenergetice,sistemedeirigaii,etc.; Paleogeografia reconstituie raporturile dintre continente si bazine marinoceanice dealungultimpuluigeologicsimorfologiaacestora; METODEIPRINCIPIIDELUCRUNGEOLOGIE n geologie se folosesc metode de cercetare grupate n doua categorii: inductive si deductive. Majoritatea metodelori principiilor de baz folosite sunt specifice geologiei, dar exista ca i n cazul celorlalte tiine si o serie de metode mprumutate, mai mult sau mai puinadaptatelaspecificulgeologic. Metodedecercetareinductiv Cercetarea inductiv presupune cunoaterea de la particular la general, spre deosebire de cea deductiv care pornete de la model pentru al extrapola la cazuri particulare. n consecin, cercetarea inductiv presupune acumularea unui numar ct mai mare si mai complet de date geologice punctiforme, cu distribuie relativ omogena ntro regiunedata.Pebazaacestorinformaii,pringeneralizare,seobineoimaginedeansamblu asupraalcatuiriisidistribuieivolumelorderociiaraporturilordintreacestea. Metodedirecte Cercetarea geologic a oricrui teritoriu ncepe prin observarea directa pe teren, descrierea sistematic a volumelor de roci i stabilirea raporturilor dintre acestea. Toate aceste operaiuni se efectueaza n puncte de observaie (aflorimente), unde rocile care alctuiesc structurile geologice apar la zi, facnd posibila observaia direct. Aflorimentele sunt frecvente n zonele montane i de dealuri, unde rocile sunt deschise la zi aproape

40

countinuunvailerurilor,darnulipsescnicipeversanisinicipeculmi.nschimb,nzonele de cmpie si de dealuri joase structurile geologice sunt acoperite de depozite recente eluviale, coluviale, proluviale sau aluviale, motiv pentru care se impune descopertarea (nlaturarea)acestorapeanumitesuprafee,relizndusedeschideriartificiale. Continuitatea structurilor geologice n adncime este cercetata cu foraje si lucrari miniere(galerii,puuri,planenclinate,etc). Observaiile n teren sunt consemnate n carnetul de teren (descrierea minuioasa a aflorimentelorsilocalizarealor)isuntcompletatedeoperaiiledeprobare. Probarea se face dupa metodologii specifice tipului de cercetare realizat: paleontologic, mineralogic, petrografic, pentru substane minerale solide, roci de construcie, ape subterane, combustibili fosili, etc. O condiie foarte important pentru reusita operaiunilor de probare este cea a asigurarii reprezentativitii probelor. Si aceasta, deoarece trebuie neles faptul c indiferent de sistemul de probare liniar sau punctiform, practic se recolteaza din anumite puncte un volum foarte mic de material comparativ cu volumulrealalrocilorcercetate.nfinalinformaiileobinutenlaboratorprinprelucrareasi analizaprobelorsuntextrapolatelantregvolumulderociinvestigat. n esen, aplicarea metodelor de cercetare directa consta n culegerea si sistematizarea informaiilor de teren, probarea aflorimentelor sau lucrarilor de cercetare (foraje,lucrariminiere),prelucrareaprobelorsianalizalornlaboratorsiprelucrareadatelor decunoastere. Pentruactivitateanterengeologularenevoiede: Harta topografica a regiunii la o scara corespunzatoare gradului de detaliu la care se efectueazacercetarea(deregulalascricuprinsentre1:50.000si1:5.000); Carnetul de teren este indispensabil, n acesta fiind localizate punctele de observaie nsoite de o descriere ct mai completa a aflorimentului, a poziiei probelor recoltate si a aspectului macroscopic al stratelor de roci. De asemenea se consemneaza orice informaie util privind aspectele geomorfologice ale terenului, hidrologice, pedologice, biogeografice, etc. Caracterul complet si corect al informaiei din carnet constituie premisa realizarii unei cercetarisiinterpretricompetente; Ciocanul geologic cu ajutorul caruia se detaseaza poriuni din roci pentru a fi analizate n spartura proaspata, se recolteaza probe, se pregatesc suprafeele de strat pentruefectuareamasuratorilordedirecieinclinarealestratelor,etc.; Busola geologica se foloseste la masuratorile privind direcia si nclinarea stratelor, a limitelor dintre corpurile de roci, a accidentelor tectonice, precum i la orientarea i poziionareapunctelorpeharta; Dispozitiv special GPS este conectat la un sistem de minim trei satelii i afieaz automatcoodonatelex,ysizalepunctuluideobservaie; Altimetrucuajutorulcaruiasestabilestealtitudineapunctelordeobservaie; Recipientul cu acid clorhidric (HCl, 10%) pentru stabilirea prezenei carbonailor de calciu. Dintre materialele care nu trebuie sa lipseasca din trusa de terenageologuluisuntsi lupa, rigla si ruleta, aparatul de fotografiat, briceagul, creioane, radiera, hrtie milimetrica, pungipentruprobeingeneraloricematerialnecesarpentruocercetarecompletanteren. Cercetridelaborator Probele recoltate din teren sunt prelucrate ulterior n laboratori analizate. n faza de prelucrare cai n cea de prelevare a probelor este obligatorie respectarea procedeelor delucrucareasigurreprezentativitateaprobeloriproteciacontrainfestariiacestora.

41

n laborator se efectueaz,nfunciedespecificulcercetrii,oseriedeanalizedintre care amintim: analize paleontologice, analize mineralogice i petrografice, analize chimice, analize spectrometrice, analize termodifereniale, analize de raze X, analize granulometrice, determinarifizicomecanice,analizedeape,etc. Pentru cercetarea de laborator este folosit aparatura speciala: microscoape polarizante, lupe binoculare, microsonde, spectrometre, difractometre de raze X, termoderivatografe,etc. Metodeindirecte Cercetarea indirect grupeaza metodele cu ajutorul carora se investigheaza zonele inaccesibilecutehnologiiledeforajsiminiereactuale.Prinforajesauinvestigatporiunidin crusta pna la o adncime de cca. 15000 m (foraj n pen. Kola), dar acestea sunt n numar foarte mic la scara Globului i, practic, sub 8000 m cunoaterea se realizeaza prin metode indirecte. O alta problema care priveste aceste metode, este cea a atarii n grupul metodelor inductive sau deductive. Aceasta deoarece dupa masuratorile parametrilor fizici nanumitepunctedinscoar,ncontinuareinterpretareadatelorsefaceapelndlamodele generale de evoluie sau structurale. n categoria metodelor indirecte sunt considerate teledetecia,metodelegeofizice,metodelegeodezicesigeochimice. Teledetecia utilizeaz aerofotograme ridicate din satelit sau avion, utiliznd diferite spectre de lumina. Prin analiza acestora se pot obine informaii asupra structurilor cutate, faliilor,capcanelorpetroliere,acumularideminereuri,acviferefreaticesaucaptive,etc. Metodele geofizice se bazeaza pe masurarea valorilor cmpurile naturale ale Pamntului: gravific, magnetic, radioactiv, caloric, electric. n condiiile n care geosferele care alcatuiesc structura interna a Globului ar fi omogene, atunci ar rezulta o valoare medie a cmpului (gravific, magnetic, electric, etc.), care sar regasi n orice punct masurat pe suprafaa terestra. Dar datorita neomogenitii alcatuirii geosferelor, valorile de cmp masurate n diferite puncte difera fa de valoarea medie, n funcie de parametrii fizici ai volumelorderocicarealcatuiescscoara. Metodelegeofiziceutilizatesunt: Gravimetria se foloseste n cazul conturrii corpurilor cu greuti specifice contranstantefadefond; Magnetometria contureaza n special corpurile alcatuite din materiale fero si paramagnetice(deex.conturareazacamintelordemagnetit); Seismometria se bazeaza pe faptul ca viteza de propagare a undelor seismice este proporionala cu densitatea mediilor strbtute, iar undele secundare nu strbat dect mediile solide. De asemenea undele seismice sufer fenomene de reflexie si refracie la limitadintremediicudensitidiferite; Radiometria se bazeaza pe msurarea cmpului radioactiv natural, folosinduse pentruconturareaacumularilordemineraleradioactive(deuraniu,thoriu,cesiu,etc.); Termometria indica zonele cu flux caloric ridicat, fracturi crustale, zone de rift, acumularideapetermale,etc.; Electrometria se bazeaza pe conductivitatea diferita a acumularilor metalice, a apelordezacamntcuoconcentraiemaredesruri,aacviferelor,fadevalorilefondului. Metodageodezicasebazeazapemsuratoriledemarepreciziecuajutorulsateliilor, determinndusezoneleafectatedemicariepirogenetice. Metoda gechimica folosete anomaliile provocate de concentrarea peste fondul geochimic al scoarei ale unor elemente urma, precum: U, Th, Ti, Zr, Co, Cr, etc., dar di rezultatencazulprospectariiacumularilordeMn,Cu,Fe,etc.

42

Metodedecercetaredeductiva Prin deducie se nelege forma de raionament prin care pornind de la un model general se descifreaza cazurile particulare. Acest tip de cercetare n geologie permite n specialreconstituireaproceselorevolutive.Deexemplu,cunoscndcaanumitetipurideroci se formeaza la anumite adncimi si n anumite zone din bazinele oceanice (de self, taluz, piemont, cmpie abisala, dorsala mediooceanica), prin analiza petrografica se poate reconstitui paleomorfologia bazinului oceanic si procesele care au determinat formarea rocilor (gravitaionale, chimice, etc.). De asemenea cunoscnd faptul c n bazinele sedimentare rocile se depun iniial n strate orizontale, dac n teren ele formeaza structuri cutate, faliate, atunci vom trage concluzii asupra dinamicii interne a Pmntului prin reconstituirea intensitii si direciei de aciune a forelor tectonice care au deformat volumelederoci. Pentru reconstituirea istoriei geologice, deduc_iile se fac de regula avnd n vedere urmatoareleprincipii: Principiulsuperpoziieistratelor Conform acestui principiu, ntro succesiune de strate depuse n acelasi bazin de sedimentare, neafectat de fore tectonice importante, stratul din baza este cel mai vechi iar cel de la partea superioara a coloanei de roci este cel mai nou. Pe baza acestui principiu se stabilestevrstarelativaastrateloriraporturiletemporalesispaialealevolumelorderoci. Principiulevoluieiorganismelor Acest principiu presupune ca stratele care cuprind resturi fosile ale unor grupe de organisme cu o organizare anatomica mai simpla sunt mai vechi dect stratele ce conin fosileleaceluiaigrup,darcuoorganizaremaicomplex.Deexempluevoluialineilobarela cochiliadeamonoideeseparagrupeleprimitive,maivechi,decelemaievoluate,mainoi. Fosilele pe baza carora se stabileste vrsta relativa a depozitelor se numesc fosile index (caracteristice) si sunt cele cu o mare raspndire pe orizontala (n suprafaa)i redus pe vertical (n timp). Celelalte fosile cu o mare raspndire pe verticala (n timp) folosesc pentrudeterminareacondiiilorpaleoecologicesisenumescfosiledefacies. Principiulactualismului Principiul se bazeaza pe premisa conform careia forele geologice care acioneaza n prezent producnd anumite efecte, daca au acionat i n trecutul geologic au produs aceleasi efecte (un grupdecauzeproducacelaigrupdeefecteiastazicasintrecut).Deci prezentulconstituiecheiadescifrariitrecutului. Un exemplu clasic n acest sens l constituie calcarele recifale, n care se identifica frecvent resturi fosile de hexacorali.innd seama ca acetia traiesc azi n mari tropicale, cu temperatura medie anuala de peste 200 C, cu salinitate marina normala, n zonele neritice de adncime mica de pna la 50 m, cu ape bine oxigenate, n baza principiului actualismului se poate trage concluzia ca toate calcarele biohermice identificate n scoar sau format n condiiibazinalesipaleoclimaticesimilaresaufoarteapropiate. Cercetarile geologice, indiferent de metodele folosite deductive sau inductive, se finalizeazaprinmaterialedesinteza(studii,rapoarte,etc.)nsoitedematerialecartografice. n baza concluziilor acestor materiale se procedeaza la detalierea cunoaterii n vederea valorificarii economice ale unor resurse minerale, zonari seismice ale teritoriului, aplasarea diferitelortipurideconstrucii,etc.

43

STUDIIBIOCLIMATICE Progresultiinificncercetareabalneoclimaticaavutunritmlent,chiardacrelaia dintreelementeleclimeisiorganismulumanafostintuitdemultvreme.Printremetodele decercetare,S.W.Trompinclude: 1.Metodeempirice: metodaindirect,ageografieimedicale(hrialedistribuieigeograficeadatelorde mortalitate si morbiditate, dup vrst, boal, perioad), la care adugm noi hri ale indicilor climatici si chiar hri climatice ale unor elemente care pot sugera o anumit caracteristicbioclimatic; metoda direct biometeorologic, prin analizarea, compararea datelor meteorologicei clinice. n acest scop se ntocmeste un jurnal de bord biometeorologic care cuprinde principalele elemente meteorologice si caracteristicile sinoptice ale hrilor zilnice ale vremii. Erorile posibile pot aprea prin: diagnostic, nregistrare, tratament medical, condiii meteorologice considerate dezagreabile de pacient i care pot infirma un efect bioclimatic, mediul de spital, erori datorit diferenelor de vrst, sex, profesiune, statut social. 2. Metode experimentale se aplic n cadrul cercetrii aclimatizrii la schimbul de temperatur, umezeal, presiune. Se realizeaz cu ajutorul camerei climatice, n care se poatecontrolatemperatura,umezeala,miscareaaerului,presiuneaatmosferic,ionizareai radiaia (infraroie, ultraviolet), imitnduse condiiile de vreme reale n variaia lor. Influenaacestoraestestudiatlanivelulpresiuniisngelui,coninutuluidehemoglobinia altor componeni fizico chimici. De asemenea se analizeaz starea de confort termic (indicele de confort termic a fost stabilit cu ajutorul camerei climatice), capacitatea respiratorie. 3. Metodele statistice: abaterea standard, mediile progresive, testul de variaie, probabilitatea integral a lui Gauss. Folosirea reelei de staii meteorologice, cu datele stocate ulterior n arhivele institutelor de specialitate, prezint un interes limitat pentru valorificareabioclimatic. Metodesimijloacedecercetarenclimatologiaaplicata Metodedecercetare analizaelementelorfizicogeograficealeteritoriuluisauregiunii; analiza datelor de nregistrare existentelastaiilemeteorologicecuperioadlung defuncionarecasilastaiiletemporarespecialnfiinatesaulacelemobile; comparaiaclimatologicntreregiuni; deducia climatologic si microclimatologic asupra strii atmosferei din anumite zonencarenuafostposibilefectuareaunormsurtori,darsaurealizatobservaiivizuale sauaufostobinuteinformaiidelapopulaialocal; nregistrarea rapid n anumite zile, la anumite ore cu ajutorul instrumentelor de msurareamplasatepeunvehicul; metoda fotografierii sau a filmrii documentare de la nlimei utilizarea datelor furnizatedesateliiimeteorologici; metodacartografierii efectelorunorfenomeneatmosfericedeosebite(intensitatea ploilortoreniale,agrindinei,etc.) Mijloacedecercetare statistica meteorologic cuprins n sintez n anuarele meteorologicei detaliat n fielestaiilormeteorologice;

44

 observaia vizual efectuat de cercettor n timpul sau imediat dup producerea unuifenomenatmosferic; mijloacelecartograficecarecuprind: hri i planuri pe care se nscriu elemente ale cadrului fizicogeografic i care marcheaz punctul de amplasare ale staiilor meteorologice, sectoarele intens poluate ale zonelorurbane,zoneledeinversiunetermic; grafice pe care se transpun elementele climatice: presiune, temperatur, umiditate,precipitaiietc. mijloaceleexperimentalecaresuntmaidificildeaplicat(Exemplu:pentruastudia modul de dispersie si stratificare a fumului ntro zi de acalmie n atmosfera unui ora se poate conveni cu conducerile unor fabrici s modifice regimul de degajare a noxelor pentru un anumit interval de timp. Din mai multe puncte de observaie se fotografiazi carteaz distribuia fumului. Experiena sar putea repeta n zile cu vnt din diferite direcii sau intensiti). Noiuni de baz ale relaiei clim organism (stres, adaptare, homeostazie, ritmuri cosmiceibiologice) Stresul Aciunea mediului asupra omului se poate manifesta printrun stres de natur variabil. Stresul (engl. Stress = presiune, ncordare, tensiune) este o noiune relativ nou, semnificnd o solicitare puternic a organismului, o surs de agresiune, de solicitare a organismului de ctre factori nenumrai si foarte diferii. Toate strile alarmante provoac aceeasi reacie de aprare, indiferent de natura factorului stresant. Se realizeaz astfel un sindrom general sau local de adaptare. Este solicitat sistemul endocrin (hipofiza), sistemul nervosi glandele suprarenale. O prim etap este reacia de alarm, urmat, n cazul n carestresulpersist,deunstadiudeindiferen,siapoideunstadiudeepuizare. Un stres moderat, urmat de restabilirea echilibrului endocrin si nervos este consideratpozitiv,stimulent,antrenndoadaptaresiovitalizareaorganismului. Pentru geograful climatolog, stresul care intereseaz este expunerea la variaiile puternice, neperiodice ale activitii solare, ale circulaiei atmosferice, la condiiile agresive aleunuimediumodificat,cualtecaracteristicigeografice. Adaptarea este un proces complex prin care un organism i modific forma, structurai funciile, potrivit anumitor condiii de mediu vital. Se disting trei faze prin care treceorganismuluman. Prima faz este acomodarea, care este reversibil. Un exemplu de acomodare este creterea numrului de hematiii a procentului de hemoglobin din snge, la deplasarea la altitudine mare, cu o presiune sczut a oxigenului, utilizat n tratamentul anemiilor i convalescenelor n staiunile de munte. Tot adaptare se consideri imunitatea pe care o dauanumiteboliinfecioase. Faza a doua este aclimatizarea,carereprezintadaptarea,prinmodificrifiziologice, la noi condiii geografice (n special de clim). Ca exemplu este adaptarea europeanului la condiiilespecificedintroarcald. Faza a treia este naturalizarea, care nseamn supravieuirea i reproducerea, n condiiischimbatedeexisten,cumodificrifiziologiceilaurmasi. Homeostazia (gr. Homoios= asemntor, stasis= stare) este proprietatea organismelor vii, determinat de reglajul neuroendocrin, de ai menine, n limitele echilibrului funcional, diferii parametri fizico chimici, biochimici, fiziologici constani. W. B. Cannon(1928),numesteaceastproprietate:nelepciuneaorganismului.

45

In balneoclimatologie este important homeotermia, n cadrul mecanismelor de termoreglare, care reprezint constana temperaturii interne a corpului, independent de temperatura exterioar. Aceast proprietate este asigurat prin mecanisme reflexe, antagonice, dintre care unele produc cldurintern,altelecedeazclduraacumulatspre exterior. Ele sunt reglate de centrii nervosi corticali si hipotalamici, pe baza excitaiilor termicepecareleprimestepieleadinmediulexterior. Climatoterapia, realizat prin deplasarea si tratamentul n staiunile balneoclimatericeincludereaciilepacientuluilanoilecondiiidevia. Ritmuri cosmicei biologice. Reaciile umane la condiiile de mediu au loc n cadrul unorritmuricosmice,concordantesaudiscordantecuritmurilefiziologiceproprii.Adaptarea la factorii naturali de mediu care prezint variaii ritmice la un anumit interval se manifest, printre altele, i printro sincronizare a funciilor biologice interioare ale omului, cu cele exterioare ale mediului. Fenomenele ritmice cosmice ale astrelor apropiate (ndeosebi Soarele si Luna), fenomenele meteorologice din atmosfer (determinate n mare msur de primele,daridecondiiilegeograficelocale),influeneazlarndullor,bioritmurilefiinelor vii,aleoamenilor,animalelorplantelor.Unelecorelaiisuntevidente,altelesuntmaigreude stabilit datorit complexitii lor, altele trec neoservate sau sunt considerate fr corespondent,celpuinpnnprezent. Exempledemodificrisiadaptri: deplasrile cu avionul pe glob, de la est la vest sau invers, prin schimbarea rapid a maimultorfuseorare,dereglrinritmulveghesomn; petrecerea unui timp mai ndelungat n interiorul pmntului, n afara ritmului zi noapte, produce, de asemenea dereglarea ritmului veghe somn i dezorientarea temporal. Pentrubalneoclimatologieimportantesuntfenomeneleanuale,semianualesidiurne. Cele anuale sunt exprimate fizic prin variaia principalilor parametri meteorologicii biologici, n funcionarea diferit a unor organe, n raport cu sezonul (temperatura corpului mai sczut iarna i primvara, mai ridicat vara, ritmul cardiac mai rapid vara, mai lent iarna)infrecvenabolilorsezoniere. FenomeneleperiodicedeozisuntlegatedeperioadaderotaieaPmntuluinjurul axei sale, care determin variaia a numeroi parametri geofizici (meteorologici, cmp electricatmosfericigeomagnetic).EleseasociazicudoutrecerialeLuniilameridian,cu perioada de rotaie sideral a planetei Marte. Aceste fenomene determin bioritmul circadian sau nimeral (lat. circa diem = aprox o zi, respectiv gr. nykt = noapte, hemere = zi), foarte important pentru organismul uman n ritmul veghe somn, temperatura corpului, pulsul,compoziiasngelui,nactivitateaaparatuluirespirator,cardiovascular,digestiv. Fenomenele anuale sunt o expresie a micrii de revoluie a Pmntului, cu evidenierea celor 4 anotimpuri la latitudini temperate. Variaiile din cursul unui an se datoreaz nclzirii inegale, temperaturilor aerului i solului, a nebulozitii, a umezelii relative i absolute, a presiunii atmosferice. Se apreciaz c momentul de maxim funcionare zilnic a unui organ variaz n raport cu sezonul. Astfel, ritmul cardiac este mai rapid vara si mai lent iarna. Temperatura corpului este mai ridicat toamna i mai sczut iarna i primvara. Viteza de cretere a prului este maxim n iulie si minim n ianuarie, excreia de potasiu, de sodiu si de ap este maxim ntre orele 812, n septembrie, 1620, martie aprilie (Steflea, 1984). Totodat, unele boli infecioase au o inciden maxim sezonier.

46

ANALIZAFIZICOCHIMICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI Calitatea factorilor naturali este determinat substanial de proprietile lor fizico chimicerezultatedincompoziiadesubstanemineralesauorganice,agazelordizolvatesau departiculeleaflatensuspensieiorganismeleviiprezente. Din punct de vedere al strii lor, impuritile pot fi solide, lichide sau gazoase. Acestea pot fi dispersate n ap,i se pot clasifica dup dimensiunile particulelor dispersate nsuspensii,coloiziisoluii.Majoritateasubstanelorcaresegsescnapelenaturale,ntro cantitate suficient pentru a influena calitatea lor, se pot clasifica conform tabelului. Desigur, o anumit ap nu poate conine toate aceste impuriti concomitent, cu att mai mult cu ct existena unora dintre acestea este incompatibil cu echilibrul chimic stabilit n ap.nafaraacestorsubstanemenionate,napelenaturalesemaipotgsiialtetipuride impuriti. Astfel, plumbul sau cuprul se pot ntlni n urma proceselor de tratare a apelor sau datorit sistemului de transport precum i din apele meteorice. Unele ape naturale conin seleniu sau arsen ntro cantitate suficient ca s le afecteze calitatea. De asemenea, sepoateafirmactoateapelenaturaleconinsubstaneradioactive,nprincipalradium,dar numai n unele cazuri de ape subterane concentraia acestora atinge valori periculos de mari. Alte surse naturale conin crom, cianuri, cloruri, acizi, alcalii, diferite metale sau poluani organici, toate aduse n receptori de apele uzate provenite din industrie sau aglomeraiiurbane. Calitatea apei se poate defini ca un ansamblu convenional de caracteristici fizice, chimice, biologice i bacteriologice, exprimate valoric, care permit ncadrarea probei ntro anumit categorie , ea cptnd astfel nsuirea de a servi unui anumit scop. Pentru stabilireacalitiiapei,dinmultitudineacaracteristicilorfizice,chimiceibiologicecarepotfi stabilite prin analize de laborator se utilizeaz practic un numr limitat, considerate mai semnificative.Sistemulmondialdesupraveghereamediuluinconjurtorprevedeurmrirea calitiiapelorprintreicategoriideparametri: parametridebaz:temperatur,pH,conductivitate,oxigendizolvat,colibacili; parametri indicatori ai polurii persistente : cadmiu, mercur, compui organo halogenaiiuleiuriminerale; parametri opionali : carbon organic total ( COT ), consum biochimic de oxigen ( CBO)detergenianionici,metalegrele,arsen,bor,sodiu,cianuri,uleiuritotale,streptococi. Pentru precizarea caracteristicilor de calitate a apei se utilizeaz urmtoarea terminologie: criterii de calitate a apei totalitatea indicatorilor de calitate a apei care se utilizeaz pentru aprecierea acesteia n raport cu msura n care satisface un anumit domeniu de folosin sau pe baza crora se poate elabora o decizie asupra gradului n care calitateaapeicorespundecunecesitiledeprotecieamediuluinconjurator; indicatori de calitate ai apei reprezentai de caracteristici nominalizate pentru o determinareprecisacalitiiapelor; parametri de calitateaiapeisuntvaloriiexprimrinumericealeindicatorilorde calitateauneiape; valori standardizate ale calitii apei reprezint valori ale indicatorilor de calitate a apelor care limiteaz un domeniu convenional de valori acceptabile pentru o anumit folosinaapei.

47

Indicatoridecalitateaiapei Aa cum sa artat deja, pentru caracterizarea calitii i gradului de poluare a unei apeseutilizeazindicatoriidecalitate.Acetiasepotclasificadupnaturaloridupnatura iefectelepecareleauasupraapei,dupcumurmeaz: A. Clasificare dup natura indicatorilor de calitate: indicatori organoleptici ( gust, miros), indicatori fizici ( pH, conductivitate electric, culoare, turbiditate), indicatori chimici, indicatorichimicitoxici,indicatoriradioactivi,indicatoribacteriologici,indicatoribiologici B. Clasificare dup natura i efectul pe care l au asupra apei: indicatori fizicochimici generali, temperatura, pH, indicatorii regimului de oxigen, oxigen dizolvat (OD), consumul biochimic de oxigen (CBO5), consumul chimic de oxigen (CCOCr i CCOMn), indicatorii gradului demineralizare,reziduulfix,cloruri,sulfai,calciu,magneziu,sodiu,indicatorifizicochimici selectivi, carbon organic total (COT) ,azot Kjeldhali azot total, fosfai, duritate, alcalinitate, indicatori fizico chimici specifici ( toxici): cianuri, fenoli, hidrocarburi aromatice mono i polinucleare, detergeni, metale grele ( mercur, cadmiu, plumb, zinc, cobalt, fier, etc.), pesticide,arsen,uraniunatural,trihalometani,indicatoriradioactivi:activitateglobali ,activitatespecificadmisafiecruiradionuclid

48

ANALIZAMICROBIOLOGICAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI Analiza microbiologicaa diferitelor probe se realizeaza n scop preventiv, de diagnostic, prognostic sau terapeutic. Biologul care lucreaza ntrun laborator de microbiologie are responsabilitatea prelevarii corecte a probelor, executarii analizei de laborator a probei, validarea rezultatelor si la nevoie confruntarea acestora cu date complementare (clinice, epidemiologice etc.), participnd deci n mod indirect la interpretarea rezultatelor obtinute. De aceea,asigurarea calitatiianalizei de laborator trebuie sa reprezinte o preocupare constanta si esentiala a biologului, ca si a ntregului personalallaboratorului. Buna executie a analizelor microbiologiceeste una dintre conditiile determinate ale actului calitatii. De aceea, la ora actuala au fost elaborate ghiduri de buna practica de laboratorcarenusereferainprimulrndlametodeleutilizate,aicibiologularelibertateade a alege metodele optime pe baza recomandarilor societatilor stiintifice nationale sau internationale de profil, sau validate chiar n laborator, nsa n cazul din urma, numai cu conditiacarezultateleobtinutesafiereproductibile. Analiza microbiologic const n aplicarea metodelor i tehnicilor microbiologice pentru observarea, izolarea i identificarea microorganismelor existente n produsele examinate:apeminerale,lacuri,namoluri,nscopulstabiliriisauabsenteimicroorganismelor nocive pentru sntatea consumatorului sau pentru conservarea valorii alimentare a produselor.Pentruefectuareaanalizeimicrobiologice,probeledeanalizattrebuiesareflecte condiiile microbiologice existente n momentul recoltriii sa reprezinte fidel lotul din care provin. Prin lot se nelege cantitatea de produse realizate in condiii tehnologice uniforme, introarja,schimbdeproduciesauintroperioadalimitatadetimp. Recoltarea probelor se face in mod aseptic, folosind in acest scop ustensile sterile, recipiente pentru colectare sterilizate, evitnd orice contaminare externa. Vasele destinate analizei microbiologice trebuie sa fie curate, uscate, sterile, cu o capacitate adecvata, cu posibilitateadeafiacoperiteinctsaprevincontaminareacumicroorganismedinaer. Tehnicaderecoltaredepindedenaturaprodusului.Pentruanalizamicrobiologicaa apei, nainte de recoltare se las sa curg apa cteva minute pentru a elimina microflora stagnantapeconducta,dupcaresenchiderobinetul,seflambeazguraacestuiasiapoise facerecoltareapropriuzisa. Transportul probelor se face cat mai repede pentru ca in perioada dintre recoltare si momentul analizei sa nu se produc nici moartea microorganismelor existente, nici multiplicarea microorganismelor prezente in momentul recoltrii. Se considera ca prin pstrarea probelor in condiii de refrigerare o perioada de 24 maxim 36 ore din momentul recoltrii,nuseproducmodificrisemnificativealemicrofloreilamajoritateaprobelor. Apa folosita in scop terapeutic trebuie sa ndeplineasc condiiile de potabilitate, sub raportul unor indici organoleptici, fizicochimici, bacteriologici, biologici, ale cror valori limita sunt prevzute de normative sanitare. Prin intermediul apei, se cunoate ca pot fi transmiseepidemiihidrice(febratifoida,paratifoida,dezinteria,etc).Prinurmareindicatorii bacteriologiciauunrolimportantinapreciereacalitiiapei. Aprecierea strii de igiena a apei presupune: determinarea numrului total de germeni si a bacteriilor coliforme. Numrul total de germeni reprezint numrul de colonii care se dezvolta in urma insamantarii de 1cm3 de apa in mediu de cultura, dup 48 ore de termostatare la 37C. In cazul in care se considera ca apa reprezint un grad ridicat de contaminaremaimaresefacnsmnridindiluii.

49

CERCETARIFIZIOLOGICESIFARMACODINAMICE Cunoasterea problemelor generale privind efectele medicamentelor, locul i mecanismullordeaciune,areoimportanfundamentalpentruoterapeuticraional. Activitatea biologic a medicamentelor presupune o interaciune iniial, de ordin chimicsaufizicochimic,cumoleculelecomponentealematerieivii.Aceastaciuneprimar, la nivel molecular, declaneaz un complex de reacii, avd drept rezultat efectul farmacologicglobal,rspunsulorganismuluilamedicamente. Interaciunea la nivel molecular, de ordin fizicochimic, biochimic, dintre moleculele demedicamentisubstratulreactivalmaterieiviisenumesteaciunefarmacodinamic. Efectul farmacodinamic reprezint rezultatul complexului de reacii declanate n organism de aciunea primar. Un medicament nu creeaz funcii noi n organism, ci numai accelereazsaudiminuproceseleifenomenelefiziologicedereglate. Medicamentul (farmaconul), aciond asupra unui sistem sau organ, nu va schimba caracterulfunciiloracestuia,cinumailevaamplificasaudiminua. Analizdaciuneafarmacodinamic,putemdescriemaimulteaspecte:sensulaciunii farmacodinamice, potena, eficacitatea, selectivitatea, latena, timpul efectului maxim, durata,locul,mecanismuldeaciune. 1.Sensulaciuniidefineteaciunile:stimulantsauinhibitoare. a. Aciunea stimulant poate rezulta fie prin creterea tonusului funcional al unui organ, fie prin deprimarea unei funcii antagoniste. De ex., creterea ritmului contraciilor cardiace se poate realiza prin stimulare cu adrenalin (aciune simpatomimetic) sau inhibarecuatropin(aciuneparasimpatomimetic). b.Aciuneainhibitoarepoatefiobinutprintrunefectdeprimantdirect(deprimarea SNC prin anestezice), dar i printro stimulare excesiv (excitarea SNC prin cofein), care ducelaepuizarearezervelorfuncionale. 2.Potenareprezintcapacitateauneisubstanedeaaveaactivitatebiologic.Cuct efectele biologice sunt mai intense, raportate la unitatea de greutate, cu att potena este mai mare. Din punct de vedere terapeutic, potena este cu att mai mare cu ct doza activ va fi mai mic.Pentrucomparareapoteneifarmaconilorserecurgeladozeechiactive,care suntdozelecuactivitateegal. 3. Eficacitatea reprezint efectul maxim pe carel poate produce un medicament. Poatefidefinitiprincapacitateauneisubstanedeaproduceunefectbiologic. 4. Selectivitatea este proprietatea unei substane medicamentoase de a influena un teritoriu ct mai limitat n organism (de ex., dopamina substan inotrop pozitiv). n general, nu exist substane medicamentoase cu un singur efect, majoritatea avd un spectrudeaciune.Deexemplu,morfinaareaciuneanalgezic,suprimfebraisedeaz. Aciunea predominant asupra unei anumite structuri poate fi consecina unei modificri conformaionale : de permeabilitate membranar (a structurii respective), de reducere a concentraiei de farmacon n esutul respectiv (modificri ale unor transportori activi), sau datorit afinitii deosebite fa de anumii receptori existeni n acele structuri (modificrideactivitateenzimatic). Modificarea conformaional a unei macromolecule receptoare, inclus n membran, ca urmare a acionrii specifice de ctre farmacon; consecutiv se deschide un canalmembranarprincaretrecionii,conformgradientuluideconcentraie. Raportul dintre dozele ce produc efectele dorite i efectele adverse pentru un medicamentsenumeteindiceterapeuticsaumargine(limit)desiguran.

50

n condiii clinice, indicele terapeutic (IT) este raportul dintre doza minim toxic (DL50)sidozaminimeficace(DE50).IT=DL50/DE50. Se doreste ca indicele terapeutic sa fie mai mare dect 10 pentru a avea un interval destul de mare ntre dozele toxice i cele eficace. Formula standard a limitei de siguran este: (DL1/DE99 1)x100. De ex. (caz ipotetic), dac 100 mg de medicament determin toxicitate de 1 % ntro populaie si 10 mg din aceeai substan este eficient n 99 % din cazuri, atunci limita de siguran a medicamentului este: 100/10 1 x 100 = 900. Ca atare, aceadozcareesteeficientnproporiede99%trebuiemritcu900%pentruafitoxic nproporiede1%ncadruluneipopulaii. Exist si medicamente cu indicele terapeutic mai mic dect 10, cum ar fi digitalicele cardiotonice,careauindiceleterapeuticaproximativegalcu2,sauacaprinullacareIT=3. Dereinut:Unmedicamentpoatesprezintemaimuliindiciterapeutici. 5. Latena Este timpul scurs de la administrarea unui medicament pn la apariia efectului. Aceasta depinde de calea de administrare, structura substanei, viteza de absorbie, transport, difuziune, metabolizare (biotransformare) i eliminare. Ea variaz n funciedeciledeadministrare:IV<IP<IM<SC<PO. 6. Timpul efectului maxim reprezint timpul scurs de la administrare pn la atingerea intensitii maxime a efectului. Contribuie la fixarea unor intervale corespunztoarentreprize. 7. Durata aciunii este condiionat de farmacocinetica medicamentului. Un parametrucecaracterizeazacestaspectestetimpuldenjumtirebiologic.

y1=cantitateademedicamentlat1 y2=cantitateademedicamentlat2 Calcularea timpului de njumtire biologic permite oreglareraionalaintervalului dintre prize. Cnd se urmreste obinerea unei aciuni de durat se recurge la aa numitele preparateretard. 8. Locul aciunii medicamentelor. Aciunea medicamentelor se poate evidenia la scara ntregului organism, dari la nivel celular si molecular. Unele substane reacioneaz numai la anumii componeni ai celulei molecule cu structur specific sau complexe biochimice,cunoscutesubnumeledereceptori. Acesti farmacoreceptori constau din biomacromolecule proteice preformate, existentenorganismisintetizatedeacestasausepotformanitearanjamentemoleculare specialenprezenamoleculelordemedicament. Tipuridereceptori,exemple: colinergiciactivaidemuscarinM1,M2,M3,M4; nicotiniciactivaidenicotin adrenergici1,2,1,2 histaminergiciH1,H2 naceastreaciesedistingdouetape: I. Prima etap este de ordin farmacocinetic, n care farmaconul se leag de receptor formd complexul MR. Etapa este reversibil. Proprietatea moleculelor de a se fixa pe receptorisenumeteafinitate. II.Adouaetapestedeordinfarmacodinamiccndapareaciuneapropriuzis.

51

Se produce o modificare a receptorului cu apariia unui stimul iniial. Complexul MR determin apariia unor reacii enzimatice n lan (activitate intrinsec) care duc la apariia efectului. Activitateaintrinsecestecapacitateaunuimedicamentdeaproduceomodificarea receptorului ce poate consta fie din deplasarea sarcinii electrice (cele dou componente se atrag electrostatic, formnduse legturi ntre ionii cu sarcini contrare), fie n transfer de radicali (complexe coordinative, chelai, prin interaciunea cu ioni metalici de ex., diureticele mercuriale, care se fixeaz n acest fel de enzimele tiolice de la nivelul celulelor tubularerenale)careduclaapariiaefectului. Medicamentelecaresefixeazdereceptorisilactiveaz,provocndefectespecifice mecanisme amplificatoare, sunt de tip AGONIST . Cele care se fixeaz de receptori (fixare imperfect),darnulactiveaz,suntdetipANTAGONIST. Antagonistii mpiedic n mod specific fixarea agonistilor de receptori, deci le mpiedic efectul (de ex., medetomidina este un agonist alfa2, iar atipamezolul este un antagonistalfa2reacieantidot). Exist i o categorie intermediar de substane care au afinitate, dar o activitate intrinsec redus ntrun anumit grad si care se numesc AGONISTI PARIALI, respectiv ANTAGONISTI PARIALI (morfinaagonist k si agonist parial G receptori opioizi induc efecte:analgezicideprimantrespirator,iarantagonistulsuparialestenalorfinapstreaz analgezia,darproduceunefectexcitantrespirator). 9. Mecanismele de aciune ale medicamentelor. Medicamentele pot aciona prin mecanismediferite:fizicochimiceibiochimice. A. Mecanismele fizicochimice: fenomene de adsorbie; fenomene de osmoz (diuretice, purgative); fenomene de modificare a strii coloidale a proteinelor celulare (taninurileastringente). B. Mecanismele biochimice: la nivel celular, aciunea medicamentelor se poate exercitaasupramembraneisauninteriorulcelulei. Un posibil mecanism de aciune ar consta n modificarea polaritii membranelor celulare. n repaus membrana este polarizat pozitiv pe partea extern i negativ pe cea intern. Potenialul de repaus este de 90 de microvoli. Stimularea activitii celulare se caracterizeaz printro depolarizare reversibil a membranei, care se realizeaz prin schimburi de ioni ntre cele dou fee ale membranei: prin influxul ionilor de sodiu si efluxul ionilor de potasiu. Potenialul de aciune este de 110 120 microvoli. Consecina acestui fapt este transmiterea excitaiei. Fenomenul de inhibiie a activitii celulare apare fie ca urmare a mpiedicrii depolarizrii membranei, fie printro hiperpolarizare. n cadrul hiperpolarizrii,arelocuninfluxalionilordeclorsiunefluxalionilordepotasiu. Permeabilizareamembranelorprinmedicamente,cutranslocareaionicconsecutiv: A depolarizarea i generarea potenialului postsinaptic excitator; B hiperpolarizare, potenialulpostsinapticinhibitor. Unele medicamente acioneaz brutal asupra membranelor celulare, pe care le altereaz, mpiedicnd funciile fiziologice, chiar omornd celulele. Aa se explic, de ex., efectul bactericid sau fungicid al unor dezinfectante sau al unor antibiotice polimixine, nistatin,amfotericinB. Mecanismuldeaciuneprinmodificareacanalelorionice Anumii receptori situai la nivel celular sunt n corelaie cu canalele membranare pentru ionii de sodiu, potasiu, clor si calciu. Activarea acestor receptori de ctre diverse medicamente determin deschiderea acestor canale ionice cu translocare ionic i deci cu

52

modificarea potenialului electric membranar (stimularea alfa receptorilor de ctre noradrenalincareduceladeschidereaunorcanalepentruioniidecalciu;altemedicamente potblocatotalsauparialtransportulionictransmembranaralacestorcationi). Se cunosc substane care deprim transportul transmembranar al ionilor de calciu, care sunt blocante ale canalelor de calciu (verapamil, nifedipin diuretice antihipertensive), blocante ale canalelor de sodiu (anestezice locale), blocante ale canalelor de potasiu (triamterensiamiloriddiureticedeans). Canalele ionice pentru ionii de calciu sunt canale voltaj dependente si canale agonistdependente. Canalele voltaj dependente se deschid sub aciunea variaiilor de potenial electric membranar,ntimpcecanaleleagonistdependentesedeschidsubinfluenaunoragoniti decanale;suntdenaturproteicsicuspecificaiipentruanumiiioni. O alt influen a medicamentelor se refer la sistemul de MESAGERI SECUNZI la nivelcelular.Existoseriedesubstaneendogeneregulatoare,darsimedicamenteagoniste care acioneaz pe receptorii specifici si sunt considerate mesageri primi n transmiterea informaiei ctre celule. Sunt i medicamente care declaneaz o aciune prin intermediul unor sisteme intermediare mesageri secunzi care aparin economiei metabolice celulare. Mesager secundar este calciul universal implicat n reglementarea tuturor fenomenelordeactivitatecelular. Fenomenul de depolarizare determin deschiderea canalelor membranare pentru ionii de calciu aa numitele canale lente cu mrirea influxului si a concentraiei acestor ioni n citoplasm. Ionul de calciu poate proveni i din organitele celulare; reticulul endoplasmatic,reticululsarcoplasmic. Cresterea concentraiei de ioni de calciu la nivel intracelular, ca urmare a depolarizrii voltaj dependente, se produce n reaciile celulare de scurt durat: n procesul de eliberare a unor mediatori chimici din terminaiile nervoase, contracia muchilorstriaiicontraciamiocardului. Cresterea concentraiei de ioni de calciu n citoplasm este detectat de un complex proteic numit troponin, care este de fapt un receptor proteic pentru ionii de calciui care favorizeaz formarea complexului actin miozin ce genereaz rspunsul contractil. Ionii de calciu activeaz de asemenea ATPaza miofibrilar, care prin desfsurarea ATPului furnizeazenergianecesarcontraciilor. Blocantele ionilor de calciu (verapamilul) vor mpiedica ptrunderea ionilor de calciu ncelulproducddeprimareacontractilitiimiocardului. n reaciile celulare de lung durat (de ex., secreia de aldosteron sub influena angiotensinei, secreia de insulin indus de glucoz, contracia muchilor netezi traheali, vasoconstricianoradrenalinic),interveniamesageruluicalcicestecomandatdeactivarea unor receptori membranari specifici i nu de depolarizare este o intervenie agonist dependent. ntre complexul substan agonist receptor membranar i mesagerul calcic se interpuneunsistemtraductorfosfatidilinozitidic. Acionarea receptorilor este urmat de hidroliza unor inozitolfosfolipide membranare,cudesfacereaninozitolfosfat(IP3)sidiacilglicerol.IP3(Inozitolul145fosfat) stimuleaz eliberarea de calciu din depozitul celular, deci cresterea concentraiei ionilor de calciunceluledeterminactivareaunorproteinkinazedependentedecalmodulin. Un mare numr de substane endogene regulatoare, dar i de medicamente, acioneaz asupra unor receptori membranari, iar acionarea acestor receptori specifici

53

provoac stimularea sau inhibarea adenilat ciclazei membranare, enzim care transform ATPul n AMPc. De ex., adrenalina, prin aciunea asupra receptorilor betaadrenergici n calitate de agonist, activeaz energetic adenilciclaza, care stimuleaz transferul moleculelor de ATP n AMPc. AMPc sub aciunea fosfodiesterazei (prin fosforilare) se metabolizeaz n AMP.DaracestAMPcactiveaziinhibieloseriedeenzime: activeaz glicogenfosforilaza i inhib glicogensintetaza hepatic , cu sporirea glicogenolizeinficatsitendinalahiperglicemie; activeaztrigliceridlipazatisular,cucrestereaconsecutivaacizilorgrasinsnge. Reaciile enzimatice n lan declanate de stimularea adenilat ciclazei prin catecolamine, ca urmare a acionrii receptorilor betaadrenergici; se formeaz AMPc, care comand creterea glicogenezeii lipolizei ntre sistemul mesager calcici cel al AMPc ului exist interrelaii complexe, de ordin biochimic cu conservarea reciproc a stimulenilor sau inhibitorilor. Alte mecanisme de aciune urmeaz cascada de reacii metabolice pornind de la fosfolipide membranare trecnd la eicosanoide (derivai ai acizilor grai eseniali prostaglandine, prostacicline etc), apoi la leucotriene (LTB4 etc.) i pe urm urmnd calea farmacologicspecial. FACTORIICAREINFLUENEAZACIUNEAMEDICAMENTELOR Efectele medicamentelor asupra organismului sntos sau bolnav rezult din interferena la un moment dat a unor factori multipli, compleci. Acesti factori pot influena diversecaracteristicialeaciunilorfarmacodinamice(sens,durat,potenetc). Pentrusimplificare,seclasificntreicategorii: I.Factoricaredepinddemedicament:proporiafarmaceutic,doza; II.Factoricaredepinddeorganism:specie,ras,vrst,sex,niveluldeactivitate; III.Factoriexterni(demediu):temperaturamediului,altitudine,lumin. Clasificareaestepurdidactic,deoarece,nrealitate,cndseapreciazaciuneaunui medicament, toi aceti factori trebuie considerai cu aciune simultan, cu pondere diferit pentruaobineoaprecierejust,conformcurealitatea. I.Factoricaredepinddemedicament Structura chimic este un factor foarte important, hotrtor pentru proporia farmaceutic. Proprietatea farmacologic a medicamentului poate fi influenat de: structura spaial a moleculelor, natura legturilor dintre atomi, forma moleculelor, mrimeamoleculelor,repartizareadensitiielectronice. La o structur chimic se distinge nucleul (suportul) care confer afinitate pentru locurile respectivei o serie de grupri funcionale care confer reactivri specifice. Ele pot afecta caracterul polar al medicamentului, adic comportarea farmacocinetic i farmacodinamic. Doza reprezint cantitatea de medicament, folosit la o administrare, care produce unefectfarmacodinamic. Dinpunctdevederealintensitiiefectuluisedistingtreitipuridedoze: dozeficace(DE)dozaterapeuticcareproduceefectulfarmacodinamicutil; doztoxic(DT)caredeterminapariiafenomenelortoxice; dozletal(DL)careproducemoarteaanimalului.

54

CERCETARIAVANSATELANIVELCELULARSIMOLECULAR Prin studii in vitro se pot urmri: morfologia celular, sinteza proteic, secreia anumitor substane, metabolismul celular, interacia celulelor prin receptori celulari cu diferii liganzi, captarea sau eliberarea electroliilor ori a altor tipuri de substane care ajung nmediulcelular. n sistemul culturilor celulare definim urmtoarele categorii: cultura tisular, cultura de organ, culturi de celule aderente i n suspensie, culturi organotipice sau histiotipice, culturidemasiclonale,culturiprimare,culturicelularefinite,liniicelularecontinue. Pentru urmrirea i caracterizarea rspunsului celulelor cultivate in vitro i supuse aciunii directe a factorilor naturali terapeutici, se vor utiliza culturi de celule obtinute prin procedeespecificencadrulLaboratoruluideCulturiCelulare. Protocoalele eseniale pentru culturile de celule sunt reprezentate de : obinerea de culturi primare, subcultivarea celulelor, tripsinizarea, pasarea culturilor celulare, numrarea celulelor folosind hemocitometrul, evaluarea viabilitii celulare: metoda de excludere a albastrului tripan, colorarea cu rou neutru; teste de citotoxicitate: studiul lactatdehidrogenazei, testul MTT, determinarea curbei de cretere a celulelor, evidenierea histochimic a celulelor senescente pe baza activitii galactozidazei, determinarea eficieneideclonare,decongelareaicrioconservareacelulelor. Evaluarea modificrilor la nivel celular i molecular se poate realiza prin studii de microscopie optic, n care este urmrit morfologia celulara, studii de viabilitate celulara, studii imunocitochimie, studii proteomice realizate prin tehnici specifice, incluznd electroforezai Western Blottingul, determinarea parametrilor biochimici de baza la nivelul mediului de cultur, studii asupra fiziologiei celulare, studii privind senescena celular, studiiprivindsemnalizareacelular. Studii de microscopieoptic.Dupfiecarevariantexperimentalcelulelesuntfixate cu 10% paraformaldehid i colorate cu hematoxilineozin (pentru histologie general). Studiile de microscopie optic permit evaluarea morfologiei celulare dea lungul ntregii perioadeexperimentale. Studii de imunocitochimie. Aceste studii urmresc evaluarea modificrilor unor markericelulari,aproteinelordestress(Hsp70,Hsp90),aproteinelorproiantiapoptotice (p53, Bax, Bcl2, caspaza 3 i citocrom c) precum i a principalilor constitueni matriceali (fibronectin, laminin, colagen). Detectarea imunocitochimic este realizat printro metodindirectncareanticorpulsecundarestecuplatcuperoxidaza. ElectroforezaSDSPAGEesteometodanaliticipreparativdeseparareaparticulelor i ansamblurilordeparticulencrcateelectric,subaciuneaunuicmpelectricuniformaplicat din exterior. Metoda are la baz fenomenul fizicochimic de deplasare sau migrare diferenial a diferitelor particule ntrun cmp electric. Utilizarea markerilor de greutate moleculara si analiza densitometrica printrun sofware specific permite estimarea cantitativa a proteinelor dinlizatulcelular. WesternblottingAceasttehnicestefolositcusuccescndunanticorprecunoate o secven de aminoacizi sau un miez hidrocarbonat daresteinadecvatpentruanticorpiicare recunosc un epitop conformaional de pe protein. Tehnica de imunobloting, cunoscut ca Western blotting a fost descris de Towbini colab. (1979) care a utilizat un curent electric pentru transferul polipeptidelor de pe geluri de poliacrilamid pe nitroceluloz. Aceasta tehnica permite identificarea i cuantificarea unei anumite proteine, de interes pentru stabilireamecanismuluideaciunealunuifactornaturalterapeutic.

55

STUDIICLINICEASUPRAEFICIENEITERAPEUTICEAFACTORILORNATURALI La iniierea studiului, Investigatorul trebuie s pregteasc un dosar care s cuprinddocumentereferitoarelastudiuclinicalunuifactornatural,iarpeduratastudiului, areresponsabilitateasactualizezedosarulisadaugeregulatdocumentelespecifice. Dosarul Investigatorului i documentele primare asociate trebuie pstrate pe durata convenit cu sponsorii. Codurile de identificare ale pacienilor trebuie pstrate cel puin15anidupncheiereastudiului. Dosarul Investigatorului conine: Broura Investigatorului, Protocoalele i amendamentele aprobate, Consimmntul informat aprobati orice alt informaie scris inclusiv toate traducerile i pliantele publicitare pentru recrutarea subiecilor; Procedura pentruconsimmntulinformat.,RaportulFinalasuprastudiuluiclinic. Raportareadedate FormulardeRaportareaCazuluinalb(CRF). FormulardeEvenimentAdversSever(SAE)/EvenimentAdvers(AE)nalb. Documentprimarnalbdacnuexistlaamplasament. Agendnalbpentruetapadeselecieirecrutare. Factorulnaturalterapeuticstudiatclinic Buletinuldeanalizafizicochimicasimicrobiologica Lista/pliculderandomizare. Certificatulderegsirealistei/pliculuidedecodificare. Listasarcinilorpentrusubiect. Procedurademanagementaprodusului. Documentuldejustificarealprodusului. Formularuldemanagementalprodusului. Fiadetemperatur,cndecazul Altedocumentelegatedefactorulnaturalstudiat. Probedelaborator Autorizaialaboratorului/parametrinormali/actualizareavalorilornormale. Buletinuldeexpediiealreactivuluiiavizulderecepie. Proceduriledemanagementaleprobelor:colectare,analize,depozitare,rezultate. Buletinuldeprobeasubiectului. Fiadetemperatur,dacecazul(probepstratelatemperaturijoase). Fiaprobelorpstratelalaborator, Altedocumentelegatedeprobeledelaboratornecesarestudiului. Materialeleiechipamentelenecesarestudiului Buletindeexpediie(noriginal)pentrumateriale/echipamenteiavizdeprimire. Autorizaiedereturamaterialelor/echipamentelorpentrustudiu(copie). Buletindeexpediiealdocumentelorstudiuluiiavizulderecepie. Autorizaiadereturadocumentelorexperimentului(copie). Dateidocumenteprivitoarelaparticipaniilastudiu Toateformulareledeconsimmntinformatsemnateidatate Fieledeseleciei/saunregistrareasubiecilor. Listadeidentificareasubiecilor. CopiiletuturorFormularelorderaportaredeCaz(CRF). CopiaFormularuluideEvenimentAdversGrav(SAE). CopiadocumentaieipentrucorecturileaduselaCRF.

56

Toatedocumenteleprimarealesubiecilor,inclusivrezultateledelaborator. CopiiletuturorautorizaiilorderegsireaCRFurilorsubiecilor. Seleciairecrutareaparticipanilorlastudiu Este important ca Investigatorul s clarifice mpreun cu personalul din subordine toatechestiunilereferitoarelainterpretareacriteriilordeincludere/excludere. Investigatorul trebuie sai aloce timp pentru recrutarea unor participani la studiu adecvaitimpuldeconsultareareansesensibilesafiemailungdectnsituaiinormale. Investigatorul trebuie s asigure o selecie neprtinitoare a unui numr adecvat de participanilastudiuaacumsuntdefiniinProtocol Investigatorultrebuiespermitsubiecilorcarentrunesccriteriiledeincluderes decidsinguridacdorescsaunusfiecuprininstudiu. Investigatorul va crea documentele de identificare ale subiecilor care au intrat n procesul de selecie prin completarea unui caiet de lucru pentru selectarea/ recrutarea subiecilor. Obinereaconsimmntuluiinformatdelatoiparticipaniilastudiu Conceptul de obinere a consimmntului informat este considerat principiul de baz al GCP. Consimmntul informat este procesul prin care subiectul confirm n mod voluntar dorina de a participa la studiu. Doar subiecii care au neles pe deplin toate aspecteleimplicatenparticiparealorlastudiupotfacejudeciiipotdaconsimmntul de a participa. Informaii privind prevenirea i transmisia bolilor trebuie oferite subiecilor dealungulntregiidurateastudiului. nainte ca subiectul s intre n experiment i nainte ca vreo procedur legat de experiment s fie declanat, este nevoie s se obin consimmntul informat n scris de la subiect sau de la reprezentantul su legal. n cazul unui test de selecie care presupune colectareaprobelorbiologicenaintederecrutareapentrustudiu,estenevoiededoutipuri de formulare de consimmnt, unul pentru colectarea de probe biologice i analiz, iar cellalt pentru participarea la studiu n cazul obinerii unor rezultate de laborator care respect criteriile de incluziune. Subiecii care sunt gsii neeligibili la selecia iniial (din raiuni medicale) vor trebui s primeasc consiliere, precumi orice tratamenti continuare aconsilieriinecesareilandemn. Investigatorul poate delega procesul de obinere al consimmntului unei persoane calificate adecvat; cu toate acestea, Investigatorul va trebui s se ntlneasc cu subiectul dup aceea pentru a se asigura c consimmntul a fost obinut n mod corect. Informaia verbali scris oferit subiectului trebuie formulat n termeni simplii n limba samatern.Trebuieevitaitermeniimedicali. Investigatorul/ persoana desemnat trebuie s efectueze procedurile complete de obinereaconsimmntuluiinformatcufiecaredintresubieci: Formularul de consimmnt informat trebuie datat i semnat personal de ctre participantul la studiu i/ sau de ctre reprezentantul legal al acestuia precum i de Investigator. Dac subiectul sau reprezentantul su legal nu tiu citi, este necesar prezenaunuimartorimparialcaresfieprezentdealungulntreguluiprocesdeobinerea consimmntului. Dup obinerea aprobrii orale din partea subiectului sau a reprezentantului su legal, martorul trebuie s semnezei s dateze personal formularul de consimmntinformatisatestecinformaiaafostcorectexplicatiaparentneleas, precumicconsimmntulafostdatnmodliberdectresubiect.

57

 Subiectul studiului i/sau reprezentantul su legal vor primi o copie a formularuluisemnatidatat,precumioricealtinformaiescris. Originalul formularului de consimmnt informat trebuie pstrat n dosarul Investigatoruluimpreuncudateledespresubiect. Subiecii studiului vor continua s fie informai pe durata studiului de apariia unor noi rezultate sau informaii referitoare la factorul natural investigat care ar putea avea vreo consecin asupra participrii lor la studiu. Trebuie s primeasc formulare actualizate precum i copii ale amendamentelor aduse informaiei scrise. Exemplare actualizate ale originaluluisemnateidatatetrebuiepstratenDosarulInvestigatorului. PROCEDURILEPENTRUCONSIMMNTULINFORMAT Respectareaprotocolului Odat studiul iniiat, Investigatorul trebuie s adere la Protocoli s se asigure c este urmat cu strictee. Abateri de la procedura/ procedurile protocolului nu vor fi fcute fr acordul reprezentanelor sponsorilor cu excepia cazului n care sunt necesare pentru evitarea unui pericol iminent care ar afecta subiectul. De fiecare dat cnd Investigatorul simte c sunt necesare schimbri, ele vor fi sugerate i discutate cu Monitorul Clinic/ Coordonatorul Clinic. Dac schimbrile sunt aprobate de ctre Managerul de Produs, CoordonatorulCliniciSponsor,atuncisevaelaboraunAmendamentlaprotocol,semnatde ctreInvestigatoriSponsorianexatlaprotocoluliniial. Amendamentelecarearputeaafectasiguranaunuisubiect/pacientsauefectuarea studiuluitrebuieprezentatenscrisComitetuluideEtic.Schimbrilenupotfiimplementate fraprobareadectreCEIaamendamentului.Cutoateacestea,implementareapoateavea loc nainte pentru a evita punerea n pericol a siguranei subiectului/ pacientului. In aceast situaie, Investigatorul trebuie s notifice imediat Comitetul de Etic asupra motivelor schimbrii i s aduc la cunotin spre aprobare SCJUCJ/Sponsorului amendamentele propuselaprotocoliCEIspreautorizare.Ocopieaautorizaieitrebuiepstratladosar,iar unadatSponsorului. In cazul unor modificri minore care nu afecteaz sigurana sau sarcinile de participare ale subiectului/ pacientului la experiment sau care au impact doar asupra activitilor administrative, modificarea poate fi considerat ca o simpl notificare care nu arenevoiedeaprobareformal. Furnizareadengrijirimedicalepentruparticipaniilastudiu Un medic de profesie care este investigator sau subinvestigator va fi responsabil pentrutoatedeciziilemedicalelegatedestudiulclinic: Investigatorul trebuie s se asigure de furnizarea unor servicii medicale adecvatencazulunorefecteadverse,incluzndvaloriledelaboratorclinicsemnificative. Investigatorulvainformamediculdefamiliealsubiectuluidespreparticiparea acestuia/acesteialastudiudacsubiectulareunmedicdefamilieiestedeacordcaacesta/ aceastasfieinformat/. Proceduriderandomizareideschidereacodului Investigatorul trebuie s urmeze procedurile de randomizare, dac acestea exist. n cazul unui experiment randomizat, controlat, de tip dubluorb, codul este de obicei pregtit sub forma unor plicuri numerotate, fiecare coninnd identificarea respectivului tratamentpentruadaposibilitateaInvestigatoruluisdeschidcodulncazdenevoie,fra identificatratamentulaplicatcelorlalipacieni.

58

 S se asigure c codul este deschis n conformitate cu Protocolul i n spe dinraiunimedicale. Decodificarea prematur trebuie raportat Monitorului Clinic imediat i trebuie nregistrat n dosar. Motivul pentru deschiderea prematur a codului medicamentuluiinvestigattrebuieprezentat,cumarfi,deexemplu,apariiaunuieveniment adversgrav. La sfritul experimentului, Investigatorul trebuie s returneze toate codurile neatinseMonitoruluiClinicpentruadovedicstudiuldetiporbafostmeninut. Rapoarteledesiguran Subiecii trebuie instruii s raporteze Investigatorului orice eveniment advers. Investigatorii trebuie s evalueze evenimentele adverse (AE) la fiecare vizit. AE este considerat serios (SAE) cnd este fatal, pune n pericol viaa, cauzeaz incapacitate permanent,cauzeazsauprelungetespitalizareasaucauzeazanomaliigenetice. Termenipentruevaluareacauzalitii Nu are legtur Evenimentul este n mode evident legat de ali factori cum ar fi stareaclinicapacientului,ointervenieterapeuticsauoterapieconcomitent. Improbabil Evenimentul a fost cel mai probabil produs de ali factori cum ar fi starea clinic a pacientului, o intervenie terapeutic sau o terapie concomitent i nu urmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat. PosibilEvenimentul: urmeazosecventemporalrezonabildinmomentuladministrrii, i/sauurmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat, dar ar fi putut fi produs de ali factori precum starea cinic a pacientului, o intervenieterapeuticsauoterapieconcomitent. ProbabilEvenimentul urmeazosecventemporalrezonabildinmomentuladministrrii, i/sauurmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat, i nu ar fi putut fi produs de ali factori precum starea cinic a pacientului, o intervenieterapeuticsauoterapieconcomitent. CelmaiprobabilEvenimentul urmeazosecventemporalrezonabildinmomentuladministrrii, i/sauurmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat, i nu ar fi putut fi produs de ali factori precum starea cinic a pacientului, o intervenieterapeuticsauoterapieconcomitent, ifiecaarelocimediatdupadministrareaprodusuluiinvestigatsauareroln stopareaprodusuluisauexistoreaciepozitivlaloculaplicrii. ReexaminareaEvenimentuluiAdvers Investigatorul trebuie s se asigure de sigurana subiectului. Cnd un subiect este afectatdeunAE,trebuieluateurmtoarelemsuri: ocurenaAEtrebuiemonitorizatcuatenie. Investigatorul trebuie s furnizeze ngrijiri de cea mai bun calitate i s urmreasc evenimentul advers al subiectului pn acesta dispare. Un eveniment advers care e posibil s fie legat de produsi persist la sfritul studiului sau un Eveniment Advers Serios(SAE)careareloclaterminareastudiuluiieprobabillegatdeprodustrebuieurmrit deInvestigatorpnesteeliminat. Oinvestigaiecomplettrebuieefectuatpentrudeterminareacauzalitii.

59

 Evenimentul advers trebuie nregistrat n detaliu n timpul experimentului, indiferentdacexistoposibillegturcauzalcumedicamentulinvestigat. ProceduraderaportareaEvenimentuluiAdvers Toate evenimentele adverse care au loc n timpul studiului trebuie raportate cu precizienseciuneaadecvataCRF. RaportareaEvenimentuluiAdversSerios Toate evenimentele adverse grave (SAE) trebuie raportate de ctre Investigator imediat (n 24 de ore) Monitorului Clinic Coordonatorului , precum i, cnd este cazul, sponsorilor,chiardacevenimentuladversnuesteconsideratafinlegturcutratamentul. Investigatorul trebuie de asemenea s respecte reglementrile n vigoare locale referitoare la SAE prin raportare ctre autoritile sanitare, autoritile de reglementare i ctreCEIspecificatenprotocol. Identitateasubiecilorvafiprotejatcndsevortransmiteinformaiile. Se va face o notificare transminduse prin fax un Raport de Urgen privind unEvenimentAdversSerios(formularspecialpentrustudiu)i/sauprintelefon. Orice informaie relevant referitoare la SAE care apare dup ce formularul de raport a fost trimis (rezultat, descriere precis a antecedentelor medicale, rezultatele investigaiei, copia fiei de spitalizare, etc.) trebuie naintate Monitorului Clinic i sponsorului. Pentru raportarea deceselor, Investigatorul trebuie s furnizeze Sponsorului/ CEI informaia suplimentar solicitat cum ar fi raportul de autopsie i rapoarte medicale finale. CompletareavalidareaFormularuluideRaportaredeCaz Investigatorul trebuie s asigure corectitudinea, lizibilitatea i completitudinea datelor din formularele de raportare de caz (CRF) i din toate celelalte formulare/ fie de raportare. ToateCRFurileiformularelesolicitatevorfivalidatedectreMonitorulClinicn timpulvizitelordemonitorizare. PentrurespectareaBuneiPracticiClinice Investigatorul trebuie s garanteze c monitorul/ monitorii, auditoriii autoritile de reglementare vor avea acces direct la datele/ documentele primare pentru verificarea procedurilordelucrui/saualedatelorstudiului. Investigatorul trebuie s garanteze c subiectul studiului va fi informat att verbal cti scris n formularul de consimmnt c monitorul/ monitorii, auditorul/ auditorii, CEI,precumiautoritiledereglementarevoraveaaccesdirectlaacteleoriginale,frale viola confidenialitatea, pentru verificarea procedurilor experimentuluii/sau a datelor. Prin semnareaformularuluideconsimmntinformat,participantullastudiusaureprezentantul sulegalautorizeazaccesullaactelesalemedicale. Investigatorul trebuie s pstreze lista de identificare a pacienilor pentru cel puin 15 ani de la ncheierea sau suspendarea studiului (sau pe o perioad mai lung dac reglementrile locale o solicit). Investigatorul va pstra toate dosarele pacienilor i documentele primare pe durata maxim de timp permis de spital, instituie sau cabinet medical privat dar nu pentru mai puin de 15 ani, pentru a respecta reglementrile internaionale (sau pe perioade mai lungi n funcie de reglementrile locale). Investigatorul va pstra documentele ntrun loc sigur i va lua msuri pentru a preveni distrugerea accidentalsauprematuradocumentelorprimare.

60

PROTECTIAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI n scopul prevenirii si combaterii poluarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si a factorilor naturali terapeutici, precum si a efectelor daunatoare ale fenomenelor entropice sau naturale Ministerul Sanatatii instituie perimetre de protectie sanitara pentru fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica si pentru sursele de factori naturali terapeutici. n cazul statiunilor nou nfiintate instituirea perimetrelor de protectie sanitara este obligatorie odata cu intrarea n functiune a surselor, constructiilor si instalatiilor. Poluarea factorilor naturali terapeutici reprezinta acele efecte care pot produce ruperea echilibrului natural cu consecinte daunatoare asupra sanatatii oamenilor sau care influenteaza negativ utilizarea rationala a factorilor naturali terapeutici prin modificarea calitatii acestora. Sunt considerati factori de poluare deseurile solide, lichide sau gazoase de natura chimica sau radioactiva, produse de evacuare cu temperaturi ridicate, microorganisme,sursedezgomotsipoluareestetica. n cazul statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice sunt supusi protectiei urmatoriifactoriterapeutici:surseledeapeminerale;lacurileterapeutice;faleza,plajamarii si apele litorale marine si lacustre; namolurile terapeutice; gazele terapeutice; aerul; cadrul natural aferent statiunilor. Protectia sanitara trebuie extinsa si asupra surselor de apa potabila, asupra solului, vegetatiei, instalatiilor si cladirilor aflate n relatie cu factorii naturali. n cazul zacamintelor si a surselor de factori naturali terapeutici obligatia de a solicita instituirea perimetrelor de protectie sanitara, precum si realizarea acestora n teren revinetitularilordelicentedeexploatareazacamintelorsisurselorrespective. Prin perimetru de protectie sanitara se ntelege suprafata de teren care cuprinde statiunea balneara, climatica sau balneoclimatica si zonele adiacente n care modificarea regimului natural poate determina alterarea calitatii factorilor naturali terapeutici. Documentatiile tehnice ntocmite pentru exploatarea factorilor naturali terapeutici vor cuprinde n mod obligatoriu masuri pentru instituirea perimetrelor de protectie sanitara. Documentatiiledeurbanismelaboratepotrivitlegiivorcuprindeobligatoriuprecizariprivind perimetreledeprotectiesanitara.nconformitatecuspecificulfactorilornaturaliterapeutici protectia acestora se realizeaza prin urmatoarele zone, componente ale perimetrelor de protectiesanitara:a)zonaderegimsever;b)zonaderestrictie. Zonaderegimseversesitueazantotdeaunaninteriorulperimetrelordeprotectie hidrogeologica a zacamintelor hidrominerale i constituie un areal relativ restrns care cuprinde urmatorii factori naturali terapeutici: a) sursele de ape minerale captate si necaptate; b) lacurile si ocnitele terapeutice; c) namolurile si gazele terapeuticemofete;d) plajelesiapelelitoralemarine;e)instalatiilesiconstructiileaferentebazelordetratament;f) surseledeapapotabila. Zonelederestrictiesuntteritoriileexterioarelimitelorzonelorderegimsever,care cuprind restul factorilor de cura, odihna si agrement care, prin specificul lor, se extind pe areale mai mari, constituind microclimatul si cadrul natural al statiunii aerul, vegetatia, cadrulnaturalestetic. Zonele externe de restrictie se suprapun n mare parte perimetrelor de protectie hidrogeologica, putnd fi, n functie de conditiile concrete din teren, mai mari sau mai mici dectacestea. n interiorul zonelor de restrictie, n scopul protectiei aerului, solului, vegetatiei, precum si n scopul prevenirii poluarii fonice sunt interzise activitatile prevazute n normele

61

speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara. Dimensionarea si regimul zonelor de protectie sanitara pentru sursele si instalatiile de alimentare cu apa potabila, sursele de ape minerale si lacurile si namolurile terapeutice sunt stabilite prin norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si sunt aprobate prin hotarre a Guvernului, la propunerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Ministerului Sanatatii, n conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarilesicompletarileulterioare. Documentatiile tehnice referitoare la stabilirea perimetrelor de protectie sanitara sentocmescdecatreunitatilecareexecutacercetarihidrogeologicenscopuribalnearesau de mbuteliere pentru consumul public, n colaborare cu Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie si se prezinta Ministerului Sanatatii. Documentatiile se realizeaza concomitent cu studiul hidrogeologic general al zonelor respective, respectarea lor fiind obligatorie pentru fiecare statiune balneara sau balneoclimatica n scopul pastrarii nealterateafactorilornaturaliterapeutici. Documentatiile tehnice pentru stabilirea perimetrelor de protectie sanitara a factorilornaturaliterapeuticitrebuiesacuprindaurmatoarelecomponente: a) date geografice, geomorfologice, geologice, hidrogeologice, climatice si microclimaticealezonelorrespective; b) harta geologica si hidrogeologica si sectiuni cu datele hidrostructurale si amplasamentelesurselorsialimitelorperimetrelordeprotectiesanitara; c)tabelecuprincipaliiparametrihidrogeologicisihidrochimici; d) capitol cu instructiuni specifice privind protectia sanitara si modalitatile de valorificaresuperioaraasubstantelormineraleterapeutice; e) rezultate ale analizelor fizicochimice ale surselor hidrominerale si date privind atestareavaloriiterapeuticeaacestora; f)analizebacteriologicealesurselordecurainternasidembuteliere; g)dateeconomicosocialeasuprazonei,cuprecizariprivindinfluentaunoractivitati de ordin economic si industrial asupra factorilor naturali terapeutici si asupra activitatii medicalebalneare; h)plandeperspectivaadezvoltariibalnearesieconomicosocialedinzonastatiunii sidinzonelelimitrofeacesteia. Stabilirea n teren a limitelor celor doua componente ale perimetrului protectie sanitara se realizeaza prin ngradire, bornare si prin alte forme de avertizare vizuala, n functiedeconditiilespecificealefiecareistatiuni.Zonainternaderegimseverestederegula ngradita. Orice modificari ale limitelor perimetrelor de protectie sanitara, precum si orice lucrariexecutatencadrulacestorlimitenecesitaobligatoriuavizulMinisteruluiSanatatii. Fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica este obligata sa detina documentatia cu privire la perimetrele de protectie sanitara. Statiunile balneare si balneoclimatice care au perimetre de protectie hidrogeologica instituite si avizate n conformitate cu normele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au obligatia de a ntocmisidocumentatiipentruinstituireaperimetrelordeprotectiesanitara. Societatile sau unitatile care cerceteaza sau exploateaza factori naturali terapeutici au obligatia de a respecta conditiile stabilite prin documentatiile privind instituirea perimetrelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica, n scopul mentineriinealterateaechilibruluinaturalalzacamintelorsausurselorexploatate.

62

VALORIFICAREATURISTICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI Oferta turistic reprezint ansamblul elementelor care duc la obinerea produsului turistic, respectiv: potenialul natural i antropic, echipamentul de producie a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, alimentare), infrastructura turistici condiiiledecomercializare(pre,reducericomerciale,etc.). Oferta turistic balnear potenial arii noastre, dei caracterizat ca fiind foarte bogat, devine ofert real (efectiv) numai n msura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic balnear, respectiv atunci cnd se vor dezvolta condiiile necesare de primire a turitiloridepetrecereasejuruluilornambiana caracteristicaresurselorprimarefactoriinaturaliterapeuticiisecundare(valoriistorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.), ca rezultat al dezvoltrii bazei materiale a turismului iainfrastructuriisaletehnice. Complexitatea ofertei turistice, este dat i de numrul mare de prestatori sau furnizoriaiproduselorturistice.Faptulcprodusulturisticesteformatdintrunansamblude servicii, fiecare cu specificul su, face aproape imposibil furnizarea de ctre un singur productor a tuturor prestaiilor generate de consumul turistic. De aceea, prestatorii sunt puternic specializai, au profile diferite, uneori chiar interese diferite i cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului turistic particip societi comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, planificarea cltoriilor turistice (touroperatorii), de asemenea pot participa organisme i asociaiicuvocaiesocial,organismelocaleiteritorialeetc. Pe lng aceast specializare puternic a prestaiilor de servicii turistice, trebuie s menionmi faptul c ntre acetia predomin ntreprinderile mici i mijlocii, fapt care ai duslaofrmiareexcesivaofertanilordeserviciituristice. Aa cum se poate constata practic, aceast frmiare nu exclude posibilitatea regruprii actorilor din turism n organisme puternice, bine individualizate, care pot domina piaaturistic,launmomentdat. O alt caracteristic a ofertei turistice, cu multiple implicaii n realizarea actului turistic, o reprezint rigiditatea. Aceast particularitate este datorat, n primul rnd, inadaptabilitii (adaptabilitii reduse)lavariaiileattcantitativecticalitativealecererii turistice. Imposibilitateadeplasriiofertei,carepresupunemobilitateaconsumatoruluiinua produsului turistic, constituie o alt particularitate a ofertei turistice. De asemenea, oferta turistic nu poate fi stocat odat neconsumat, ea se pierde, aspect care presupune cheltuieli suplimentare pentru agenii economici ofertani n sensul promovrii produselor turisticeiadaptriiacestoralamutaiileintervenitenstructuracererii. Oferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i structura forei de munc. Investiiile, att materiale, ct i umane, n industria turistic, suntfoartecostisitoare,faptcarenupermitenlocuirearapidaacestorapentruaseadapta lamobilitateacereriituristice. Dup cum se poate observa din analiza caracteristicilor oferteii produciei turistice, neconcordana n timp i spaiu a cererii cu oferta turistic poate fi generatoarea unor efecte economice i sociale de mare amploare, ce se concretizeaz n: satisfacerea necorespunztoare a turitilor, neutilizarea echipamentelor turisticei ca atare, prelungirea duratei de amortizare a acestora i ncetinirea ritmului de nlocuirea a capacitilor uzate fizicsaumoraletc.

63

Elementele structurale ale ofertei pot fi grupate n dou categorii: elemente de atractivitate, existentelaunmomentdatnumaipotential(resursenaturale,socioculturale, umane,tehnologice),elenuauaceiasivaloareturisticaintottimpulanului,ciauvariabilitate in timp, determinand sezonalitatea ofertei si elementele funcionale, alctuite din echipamentuliserviciilecarefacposibildesfurareaproducieituristice. Principaliifactoricaredeterminanivelulsistructuraoferteituristice. Resurseleturisticenaturaleiantropice A.Cadrulnatural Cadrul natural este bogat, variati complex, cu o structur peisagistic deosebit de armonioas.Complexitateapotenialuluituristic,caigradulsudeatractivitate,ngeneral, sunt n strns corelaie cu treapta de relief i cresc progresiv, de la cmpie ctre muni excepiefcndDeltaDunriiiLitoralulMriiNegre. Teritoriul reprezinta elementul indispensabil al ofertei, intrucat spatiul se constituie in suport al acesteia. In turism, teritoriul este definit atat sub aspect cantitativ prin capacitateadeprimireateritoriuluidarsisubaspectcalitativprinatractivitateasauvaloarea turisticaaacestuia,carepoatefinaturalasaucreata. Capacitatea optima de primire exprima numarul maxim de turisti ce pot fi primiti de un teritoriu fara a prejudicia mediul geografic si social. Atractivitatea teritoriului creste o data cu distanta, insa apare un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a costului ridicataltransportuluisioboseliideterminatedeparcurgereadistantei. Pentru ca un anumit spatiu sa fie atractiv si sa aiba valoare turistica, el trebuie sa ofere anumite conditii, fie naturale, cum ar fi: peisaje naturale frumoase si nepoluate, configuratie geografica echilibrata, conditii meteorologice prielnice, fauna rara etc., fie antropice, respectiv resurse de patrimoniu cultural, religios, arhitectural etc., de natura muzeelor, cladirilor istorice, manastirilor etc. Exista insa pericolul ca anumite zone turistice sasesupraaglomereze,iarprinvalorificareaexcesivaaunorresurseturisticesasedegradeze patrimoniul natural, in special si sa se diminueze interesul anumitor categorii de turisti, cumarfiiubitoriideartasauceicarepracticaturismulecologic. B.Potenialulturisticantropic. Dea lungul existenei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un extrem de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. Romnia dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (i sunt) considerate unicate mondiale.Deexemplu:cetiledacicedinMuniiOrtieicareaurezistatmulianiatacurilor strlucitelor legiuni romane, cetile rneti i bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile de lemn din Maramure, mnstirile din Bucovina, Moldova i nordul Olteniei, monumentele stilului brncovenesc din Munteniai Oltenia etc., cai creaiile lui Eminescu, Brncui, Enescu sau ale lui Grigorescu.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistic deosebit. Vestigiile antichitii sunt numeroasei de mare valoare pentru istoria culturiii civilizaieipoporuluinostru. Bazatehnicomaterialcuprindeechipamentulturisticsaucapacitateadeproductie aoferteituristicecare,impreunacufortademunca,creeazapremizelenecesaredesfasurarii activitatii turistice. Baza tehnicomateriala a cazarii este importanta pentru ca nu este de conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacitatii de cazare. De dimensiunea si structura bazei tehnicomateriale a cazarii depind si celelalte elementefunctionalealeoferteituristice. Dimensiunile bazei tehnicomateriale a cazarii seapreciazainnumardelocuri,paturi sau camere folosite pentru "innoptare". Structurile de cazare turistica cuprind structuri

64

hoteliere, extrahoteliere si nepermanente. Cazarea extrahoteliera include resedintele secundare, apartamentele mobilate, unitati sociale de cazare. Structurile de cazare nepermanenteincludcampingul.vaseledeagrement. Nivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor in general si al turismului, in special, se afla in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica de ansamblu. Dimensiunea sectorului tertiar si aportul acestuia la crearea produsului intern brut, ponderea populatiei ocupate in acest sector, nivelul resurselor materiale si financiare alocate, indica, fara dubii, graduldedezvoltareauneisocietati. Cresterea volumului de activitate in sectorul tertiar constituie, in mod paradoxal, nu numai premizele, ci si factorii dezvoltarii ofertei de servicii turistice; anumite servicii, desi destinate satisfacerii nevoilor individuale ale membrilor societatii, contribuie la formarea oferteituristice(serviciidetransportsitelecomunicatii,serviciimedicaleetc.). Pe de alta aparte, oferta turistica depinde de marimea, structura si calitatea bazei tehnicomateriale (in care sunt incluse structurile de cazare, alimentatie publica, tratament si agrement), ale carei dimensiuni depind de resursele materiale si financiare investite, precum si de tehnologia prin care este generata. In general, prin intermediul unor echipamentebinedezvoltate,careincorporeazatehnologiideultimaora,sepoatesuplinicu succes lipsa resurselor naturale (un parc de distractii bine echipat poate atrage turistii la fel de bine ca si resursele naturale originale; un exemplu in acest sens poate fi Apraterul in Austria). Factoruluman. Calitatea resurselor umane care activeaza in turism poate influenta in mod considerabil oferta turistica. Ponderea importanta detinuta de forta de munca in turism particularizeaza aceasta activitate si influenteaza chiar atractivitatea turistica. Personalul bine pregatit din punct de vedere profesional, cu o inalta constiinta morala, constient de raspunderea care ii revine in actul prestatiei, contribuie in mod direct la realizarea unei calatoriituristicereusitesilacrestereaprestigiuluiprestatorilordeserviciituristice. Prin destinaie turistic se poate nelege o ar, o regiune din cadrul unei ri, un ora, un sat sau o staiune. Indiferent de tipul destinaiei, sarcinile marketingului sunt aceleai: crearea unei imagini favorabile a destinaiei la nivelul segmentelor int de vizitatori, conceperea unor instrumente de susinere i difuzare a imaginii i, nu n ultimul rnd,promovareaimaginiidestinaieinzoneledeorigine. ncazulturismuluibalnear,destinaiileturisticesuntstatiunilebalneare,climaticesi balneoclimatice. Acestea cuprind, din punct de vedere al sistematizarii si componentei, urmatoarelezonefunctionale: a) zona de cazare pentru tratament balnear si de recuperare spitale, sanatorii si hoteluridecura; b)zonadecazarepentruodihna; c)zonapentruturismuldetranzitsiscurtsejur; d)zonadelocuitpentrupopulatiapermanenta; e)zonapentrucasedeodihnaproprietatepersonala; f)zonadotarilorcucaracterpoliticoadministrativ,socialculturalsicomercial; g)zonaactivitatilorsocialculturale; h)zonaprestarilorpublice; i)zonadotarilordeindustrielocala,gospodareascasidepozite; j)zonapentrudotarisiamenajarisportive; k)zonadotarilordetratamentbalneoclimatic.

65

Zonificarea unei statiuni nu trebuie sa fie nteleasa ca o stricta si totala separare ntre zone diferite, putnd exista si anumite interferente de functiuni care pot genera n unele cazuri suprapuneri partiale de zone functionale, cu exceptia celor care produc noxe si perturbari n zonele de baza. Zonele functionale trebuie sa fie avute n vedere la elaborarea planurilordeamenajareateritoriului. Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur este generata de valoarea si amploareacadruluinaturalalstatiuniictsiateritoriuluiaferent,deprezentanzonasaun regiune a unor monumente naturale, de arta, de arhitectura, de arheologie si altele asemenea, precum si de caile de acces existente sau posibile si circulatia de tranzit. Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur poate fi raspndita pe teritoriul statiunii sau poate fi creataozonaindependentacuconditiacanambelesituatiisanufieafectateactivitatilede baza din statiune. Principalele dotari turistice ale zonei pentru turismul de tranzit si scurt sejursunt: a)hoteluridotatesicuuneleamenajarideagrement; b)moteluriamplasatemaialeslamargineasaunafarastatiunii,ndirectalegatura cuartereleprincipaledecirculatie; c) campinguri amplasate pe terenuri speciale, plantate, cu casute prefabricate si partajari de teren pentru montarea de corturi, rulote si altele asemenea, inclusiv dotari igienicosanitarecorespunzatoare; d)dotarisportive,piscine,debarcaderesialteleasemenea. Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur trebuie sa fie dotata corespunzator din punct de vedere tehnicoedilitar apa potabila, canalizare, retea electrica, telefon, puncte de alimentatie publica, artizanat, statii de lubrefianti, ateliere depanari auto si altele asemenea. Zona de locuit pentru populatia permanenta se amplaseaza n cadrul perimetrului statiunii. n cadrul zonei de locuit pentru populatia permanenta se amplaseaza unitatile de nvatamnt si unitatile comerciale de necesitate imediata, celelalte utilitati fiind asigurate n zonadedotaridiversificateastatiunii. Zona dotarilor cu caracter administrativ, socialcultural si comercial se amplaseaza astfel nct sa corespunda cu centrul statiunii si sa polarizeze interesul vizitatorilor. Dotarile necesaresunturmatoarele: a)sediialeorganizatiilorpoliticoobstesti; b)birouriderepartizareasolicitantilordecazare; c)punctedefarmaciedrogherie; d) unitati de alimentatie publica restaurante, baruri, cofetarii, braserii, organizateeventualnapropiereapiscinelorsiaaltorlocurideagrement; e) unitati comerciale alimentare, nealimentare, artizanat, piata alimentara traditionalasialteleasemenea. Zonaactivitatilorsocialculturalepoatefireprezentatadeosalapolivalentacubaza materialaadecvatapentrucinematograf,reprezentatiideteatru,conferinte,club,biblioteca, expozitiisialteleasemenea. Zonaprestarilorpublicecuprindeurmatoarelecomponente: a)unitatidepolitie; b)serviciiPTTR,CECsialteleasemenea; c)agentiidevoiaj; d)statiitaxi.

66

Zonadotarilordeindustrielocala,gospodareascasidepoziteseamplaseazagrupat, nafaraperimetruluistatiunii,izolataderestulzonelorprinsuprafeteplantate,ladistantade 500800mdezoneledecazaresitratament,darcuaccesusorlaartereledepatrunderen statiunedeoareceaceastazonareprezintaloculdemuncapentruomarepartedinpopulatia permanenta.Dotariledinaceastacategoriesunturmatoarele: a)unitatidesalubritatepublica; b)unitatidentretinerereparatiiconstructii; c)atelierepentruntretinereasireparareaechipamentelorsiaautovehiculelor; d)fabricidepine; e)unitatipentruumpleresifoane; f)sereflori; g)centraletermice; h)spalatorii; i)crematoriipentrudeseurisolide; j)depozitedemateriale,alimente,combustibili,lubrefianti; k) unitati de mbuteliere a apelor minerale sau de industrializare a extractelor terapeuticegaze,saruri,turbe. Dotarilesiamenajarilesportiveseamplaseazanzoneledecazaretratamentsaun zona centrala a statiunii. Dotarile si amenajarile necesare pentru manifestari si activitati sportive de mare amploare stadioane, prtii de ski si sanius, patinoare, terenuri pentru echitatiesialteleasemenea,precumsidotarilepentrupopulatiapermanentaseamplaseaza ladistanta. Marimea zonei dotarilor de tratament balneoclimatic este determinata de specificul regiunii, capacitatea si rezervele de factori naturali curativi izvoare naturale, sonde forate de apa minerala, lacuri terapeutice, apa de mare, plaje, gaze mofetariene, climatsimicroclimat,cadrunaturalpeisagistic,precumsideprofilulmedicalalstatiunii. Principalele amenajari cu caracter medical situate n zona dotarilor de tratament balneoclimaticsunt: a)bazeledetratament; b)surseledefactorinaturalicurativi; c)ambulatoriidespecialitate; d)unitatisanitarecupaturisanatorii,spitale. Bazele de tratament sunt unitati complexe n care sunt utilizati n scopuri terapeutice diferiti factori naturali terapeutici ape minerale, namoluri terapeutice, gaze terapeutice, asociati cu diferite proceduri care utilizeaza agenti fizici kinetoterapie, terapia cailorrespiratorii,aerosolarii,stranduriterapeutice. n situatiile n care nu sunt realizate conditii pentru transportul factorilor naturali curativi la bazele de tratament pentru utilizare, aceste unitati trebuie sa fie amplasate ct mai aproape de surse, aplicnduse masurile necesare pentru protectia hidrogeologica si sanitaraafactorilorrespectivi. Bazele de tratament pot fi proiectate independent de zonele de cazare, existndn acest caz o serie de avantaje n exploatare, prin concentrarea aparaturii si a personalului de specialitate,cuconditiaamplasariiladistanteconvenabilesiculegaturiadapostite,eventual ncalzite. Amenajareaspatiilorverzitrebuiesafieefectuatanurmatoarelescopuri: a)asigurareanzonastatiuniiaunuicadruoptimdinpunctdevederepeisagisticsicurativ; b)protejareafactorilornaturalizacamintedeapadinsubsol,oglinzideapa,microclimat;

67

c)tratamentsiodihnaspatiiverzicuspecificorganizatenzoneledecazaresitratament; d)agrementparcuripublice. Suprafata spatiilor verzi trebuie sa ocupe 2/3 din teritoriul cuprins n perimetrul statiunii, fiind dimensionat dupa norma de 50 150 mp pentru un vizitator sau un locuitor permanent. Statiunile balneare, climatice si balneoclimatice trebuie sa fie asigurate, la nivelul importanteisiagraduluideconfortrespectiv,cudotarireferitoarela: a)alimentarecuapapotabilaaprox.350700l/min.; b)canalizarepentruapelerezidualesimeteorice; c)furnizareaenergieicalorice; d)furnizareaenergieielectrice; e)reteauadetelecomunicatii. Realizarea echiparii tehnicoedilitare a statiunii impune respectarea urmatoarelor conditii: a) interzicerea deversarii apelor reziduale n lacuri terapeutice, chiar n conditiile decantariisitratarii; b) efectuarea deversarii apelor reziduale minerale si a namolurilor terapeutice utilizatenemisarulgeneralalreteleipublicedecanalizaredupaneutralizareaprealabilasau n locuri anume organizate pentru restituire recuperare, n conformitate cu reglementarile MinisteruluiSanatatii; c)amplasareacentralelortermicefurnizoaredeenergiecaloricanecesarapentru ncalzit si pentru pregatirea apei calde, potabila si minerala, n conformitate cu reglementarile legale n vigoare, la distante optime de centrul de greutate al statiunii n zonecaresaasigureevitareainfluenteivnturilordominantecarearputeaantrenaemanatii degazesifumsprestatiune; d)amplasareaderegulasubteranaaretelelordenaltasijoasatensiune,acestea putnd fi si aeriene n situatii de relief si spatii plantate, precum si n statiunile de interes local; e) amplasarea de regula subterana a retelelor de instalatii de telecomunicatii si radioficare,maialesnzonelecentralesinzoneledecazaretratament. Protectia statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice se realizeaza prin instituirea de zone de protectie hidrogeologica si sanitara n conformitate cu dispozitiile legalenvigoare. Delimitarea statiunii. n functie de structura sau vecinatatea fata de alte localitati statiunilesediferentiazanurmatoarelecategorii: a) statiuni balneare, climatice sau balneoclimatice cu functii exclusive de tratamentsauodihna,calocalitatiindependente; b)statiunisituatencontinuareaunorlocalitatiurbanesaururale; c) statiuni situate n cadrul unor localitati urbane sau rurale, n care zonele de tratamentodihnasentrepatrundcualtezonealelocalitatiirespective. Delimitarea statiunii se face n conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, respectnduse un indice de minimum 100 200mppentruunvizitatorsauunlocuitorpermanent. Sistematizarea statiunilor este conditionata de respectarea urmatoarelor restrictii cucaractergeneral:

68

a) interzicerea n limitele si n zona nconjuratoare a statiunii a organizarii unor activitati care ar putea polua aerul, apele, solul, subsolul si resursele naturale terapeutice, padurilesioricefeldevegetatieterestrasiacvatica,precumsizoneleconstruite; b) prevenirea oricaror interferente cu caracter nociv pentru zonele de tratament odihnaturismncazulstatiunilorcuspecificcomplexcareausifunctiiindustriale,agricole sialteleasemenea. Criterii unitare pentru definirea si autorizarea functionarii statiunilor balneare, climaticesibalneoclimaticepermanentesipentrudefinirealocalitatilorbalneare,climaticesi balneoclimaticesiautorizareafunctionariiacestoracastatiunisezonieresunturmatoarele: a) existenta n cantitati corespunzatoare a surselor terapeutice si a factorilor naturali terapeutici recunoscuti stiintific ca eficienti ape minerale terapeutice, lacuri si namoluriterapeutice,gazenaturaleterapeutice; b)existentadeunitatisanitareorganizatenconformitatecudispozitiilelegalen vigoare, prin care sa fie acordata asistenta medicala balneara profilactica, terapeutica si, dupacaz,derecuperare,nfunctiedeprofilulstatiunii; c) existenta instalatiilor balneotehnice necesare captarii, transportului si utilizarii terapeutice a factorilor naturali, adecvate metodologiilor n vigoare de aplicare terapeutica acestorfactori: d) existenta unui complex de instalatii si dotari de medicina fizica adaptate profilurilor patologiei care se trateaza n statiunea respectiva: hidrokinetoterapie, kinetoterapie, termomasoterapie, electroterapie, pneumoterapie, terapie ocupationala si alteleasemenea; e) existenta posibilitatii de asigurare a regimurilor alimentare adaptate bolilor tratatenstatiunearespectiva; f) existenta dotarilor necesare pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta n regim de continuitate: camera de garda dotata corespunzator, medic de garda, autosanitara,precumsipunctdeterapieintensivanstatiunilecuprofilcardiorespirator; g) existenta dotarilor minimale pentru efectuarea de investigatii adaptate profiluluistatiunii,pentrustabilireadiagnosticuluisiurmarireaefectelorterapeutice; h) existenta personalului medicosanitar instruit n patologia specifica statiunii si nmetodologiautilizariieficienteafactorilornaturaliterapeutici; i)existentaunuimicroclimatnepoluat; j) realizarea conditiilor unei urbanistici moderne: retea de apa potabila si de canalizare,iluminatelectric,caideaccessidrumuriasfaltatesaupavate,constructiisalubre, neaglomeratesicuarhitecturacorespunzatoare,predominantaspatiilorverzi; k) stabilirea perimetrului de protectie sanitara a surselor de factori naturali terapeutici, n scopul evitarii elementelor care ar putea polua microclimatul si factorii naturali terapeutici sau ar putea produce poluarefonicasauesteticanperimetrulstatiunii constructii,industrii,ateliere,crescatoriianimalesialteleasemenea; l)existentaposibilitatilorderelaxare,sport,culturalizare. Criteriilepentrudefinireasiautorizareastatiunilorclimaticecucaracterpermanent sunturmatoarele: a)existentaunuibioclimatcuefectefavorabile,diferentiate,asupraorganismului uman sanatos sau bolnav, care este bine definit n sensul cunoasterii tuturor factorilor care l compun temperaturi, regim pluviometric, miscare a aerului, ionizare a aerului, ncarcare cu aerosoli naturali a aerului si altele asemenea ca si a factorilor conecsi altitudinea,

69

structura solului, configuratia reliefului, oglinzile de apa, cadrul peisagistic general, spatiul verdearboricolsifloricolsialteleasemenea; b) existenta unui punct dotat si ncadrat de observatie si urmarire a factorilor climaticisimicroclimaticidinstatiune; c) existenta conditiilor pentru reconfortarea si ntarirea sanatatii si a capacitatii de munca, prin instalatii si amenajari care sa asigure utilizarea corecta a factorilor bioclimatici ai statiunii: plaje, solarii, stranduri, terenuri de sport si agrement n aer liber, traseemarcatepentrucuradeteren,terase,umbrare,parcuripentruaeroterapie,bazinede not,piscine,salidegimnasticasialteleasemenea; d)stabilireasirespectareazoneideprotectiesanitaraastatiuniinscopulevitarii poluarii; e)realizareaconditiiloruneiurbanisticimoderneprevazutelaart.96lit.j); f)existentaunormijloacevariatederelaxaresiagrement; g)asigurareaasistenteimedicaleinclusivaclimatoterapiei. Criteriile pentru autorizarea functionarii statiunilor balneoclimatice cu caracter permanent sunt stabilite prin cumularea criteriilor de autorizare a statiunilor balneare si climatice,dupacaz. Criteriile pentru definirea localitatilor balneare si pentru autorizarea functionarii acestoracastatiunibalnearecucaractersezoniersunturmatoarele: a)existentapeteritoriullocalitatiiafactorilornaturaliterapeuticiapeminerale, lacuri,namolurisiturbeterapeutice,gazenaturaleterapeutice; b) existenta de amenajari balneotehnice pentru utilizarea factorilor naturali terapeutici care sa respecte cerintele igienicosanitare precum si normele tehnice de utilizareaacestorfactori; c) existenta cel putin a unui medic de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie care sa asigure aplicarea metodologiei de utilizare a factorilor naturali terapeuticispecificilocalitatiirespective; d) existenta de amenajari care sa permita efectuarea climatoterapiei, adaptata principalelor elemente geografice ale localitatii plaje, trasee marcate pentru curadeteren, aleinparcurilenaturalesialteleasemenea; e)existentaposibilitatiideprocurareprinreteauacomercialalocalaaproduselor necesare asigurarii la nivel minimal a regimurilor alimentare recomandate n diferite afectiunipreparatedieteticeindustrializatesaupregatitencadrulunitatilordealimentatie publica. Criteriile pentru definirea localitatilor climatice si pentru autorizarea functionarii acestoracastatiuniclimaticecucaractersezoniersunturmatoarele: a) existenta unui bioclimat favorabil stabilita fie prin studii directe, fie prin analogie cu zone similare de bioclimat ca si a factorilor conecsi care sa contribuie la realizareaefectelorsanogenerelief,vegetatie,oglinzideape,cadrupeisagistic; b)respectarealimitelorzoneideprotectiesanitara; c) existenta de amenajari care sa permita efectuarea unei climatoterapii corespunzatoare, adaptate la principalele elemente geografice ale localitatii plaje, trasee marcatepentrucuradeteren,aleinparcurilenaturalesialteleasemenea; d)existentaposibilitatiideprocurareprinreteauacomercialalocalaaproduselor necesare asigurarii la nivel minimal a regimurilor alimentare recomandate n diferite afectiunipreparatedieteticeindustrializatesaupregatitencadrulunitatilordealimentatie publica.

70

Sectorul teriar se constituie in elementul determinant al ofertei turistice intrucat grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premize si factori pentru dezvoltarea ofertei turistice. Diversitatea ofertei turistice este data de proportia in care se combinacelecincicategoriideserviciicuprinseinprestatiaturistica: activitateadeorganizaresicomercializareaoferteituristice activitateadetransport activitateadecazaresirestaurare activitatiproducatoaresidistribuitoaredebunurideconsumturistic activitateadeagrement,tratament. Serviciile turistice se prezint ca un ansamblu de activiti ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului n perioada n care se deplaseaz i n legtura cu aceasta. O parte a activitilor ce dau coninut prestaiei turistice vizeaz deci acoperirea unor necesiti obinuite, cotidiene, (odihn, hran), altele prezint caracteristici specifice turismuluiirespectivformelorparticularedemanifestareaacestuia. Prinnaturalui,serviciulturistictrebuiesasigurecondiiipentrurefacereacapacitii de munc, simultan cu petrecerea plcut i instructiv a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, nct, n urma efecturii consumului turistic, individul s dobndeasc un plus de informaii, cunotine, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un coninut al prestaiei turistice n concordan cu cerinele epocii moderne, cu exigenele turismului contemporan. Iar n condiiile actuale ale rii noastre, angajat pe coordonatele unei noi dezvoltri, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprimturismuluicaracterulunuiimportantinstrumentnrealizareauneicalitiaveii. O alt cerin a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin coninutul su, este chemat s contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al creterii productivitii muncii i progresului tiinific i tehnic, se reduce sptmna de lucru, se mresc dimensiunile timpului liber, zilnici sptmnal. Acesta are drept consecin transformarea ntro constant a timpului de odihn pasiv i implicit sporirea solicitrilor fa de formele odihnei active, stimulate i de efectele negative ale concentrrii urbane, ntre care poluarea, stresul etc. Odihna activ tinde, astfel, s devin o component tot mai important a serviciului turistic, ea reprezint totodat, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecinelor nefavorabile ale suprasolicitriinervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unorvacane,respectivaranjamenteturistice,cuposibilitimultiplededesfurareaaunor activiti recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea i practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (hobby) etc., menite s diversifice agrementul tradiional i s sporeasc atractivitatea manifestrilor turistice, s rspund criteriilor odihneiactive.Acestepreocuprisporescnintensitateodatcutransformareaturismuluin fenomen de mas, cu creterea frecvenei de petrecere a timpului liber n afara reedinei permanente. n perioada contemporan, se manifest un proces continuu de mbogire a coninutului prestaiei turistice cu noi tipuri de activiti procese specifice i turismului romnesccaexpresieareceptivitiiiadaptabilitiiturismuluilaschimbrileintervenute n structura nevoilor de consum, a creterii rolului n formareai educarea oamenilor. Ele se potclasificangruperelativomogene,operndcumaimultecriterii. Astfel, activitile nglobate n coninutul prestaiei turistice se pot structura n: serviciilegatedeorganizareavoiajuluiiserviciideterminatedesejur.

71

Serviciile care asigur voiajul sunt constituite n cea mai mare parte din prestaiile oferite de companiile de transport: ele privesc facilitile i comoditile de organizare a cltoriei,calitatealordeterminndopiuneaturistuluipentruunanumitmijlocdetransport sau tip de aranjament. Tot n aceast categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistic precumi alte servicii prestate de ageniile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaz satisfacerea necesitilor cotidiene ale turistului i asigurarea condiiilor de agrement. Dar li se mai pot aduga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism (tratament n cazul turismului balneomedical traduceri n cazulturismuluidecongreseetc). n raport cu importana fa de mobilul cltoriei i motivaia cererii, serviciile turisticepotfi:debaz(transport,cazare,alimentaie,tratamentsauoricealtactivitatece prezint motivaia de baz a cltoriei ca: vntoarea, hipism, schi, yachting etc., i complementare ori suplimentare (informaii, activiti culturale sportive, nchirieri de obiecte s.a). n general, ponderea cea mai mare o dein serviciile de alimentaie i cazare, urmate de cele de transport i de agrement. Raportul dintre serviciile de baz i celelalte servicii, ca i n interiorul subgrupelor ntre diferite prestaii, este diferit n funcie de coninutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turitii automobiliti serviciul de transport nu este inclus n prestaie, acetia deplasnduse cu mijloace proprii; n cazul turitilorcaresedeplaseazcucortulsaurulota,aranjamentelepentrucazaresuntlipsitede importanetc. Oaltposibilitatedeclasificareaserviciilorfolosetedreptcriteriunaturaiformade manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se ntlnesc servicii ferme (transport, cazare, programe cultural artistice etc.), angajate anterior desfurrii consumului turistic prin intermediul ageniilor de specialitatei servicii spontane, solicitae n momentul n care turistuliacontactcuoferta.Caracterulspontanestespecificprestaiilorsuplimentaredarse poate ntlnii pentru prestaiile de baz n situaia turistului pe cont propriu. Cunoaterea coninutului acestor categorii de servicii furnizeaz informaii privind distribuirea cererii i preferinelor turitilor, favoriznd organizarea i planificarea unor aciuni, orienteaz dezvoltareaserviciilornvedereastimulriicererii. n funcie de modalitile de plat sau de relaiile financiare angajate ntre prestatori ibeneficiari,serviciilepotficuplat(majoritateaserviciilor),aceastarealiznduseanterior prestaiei, simultan sau posterior acesteiai gratuite sau sub forma unor faciliti, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) i avnd drept scop stimularea circulaiei turistice, asigurarea accesuluilarglaturismaunorcategoriidesolicitani. Dup natura lor, se poate face o delimitare ntre serviciile specifice, generate de desfurarea propriuzis a activitii turistice i servicii nespecifice, rezultat al existenei unei infrastructuri economicosociale generale, adresat n egal msur turitilor i rezidenilor (transport n comun, telecomunicaii, reparaii ntreinere, culturalartistice etc.) Serviciile turistice se mai pot structura dup aria de localizare a prestrii lor, dup forma de prezentare (global sau n activiti independente), dup caracterul lor, dup formele de turism i modalitile angajrii prestaiei, n raport cu natura prestatorilor etc. Toate acestea completeaz imaginea bogiei i varietii structurale a prestaiei turistice (vezifigurademaijos)isugereaztotodatidireciiiposibilitidedezvoltare. In categoria serviciilor de baza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta (transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna,

72

hrana). Deasemenea ele detin o pondere importatnta in structura consumurilor turistice; toate celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si vizeaza fie mai buna adaptare a prestatiilordebazalanevoileturistilor,fieocupareaplacutaatimpuluiliberalvacantei. In ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu zis, oferit in timpul calatoriei, iarincazuldeplasariicumijloacepropriiserviciideintretineresireparareaacestora. Serviciiledecazare(gazduire)sereferalacreareaconditiilorpentruodihnaturistilor. Ele presupun existenta unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinereasibunafunctionareaspatiilordecazare. Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.In realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilorsegmentelordeturisti. Servicii de cura si tratament balneomedical sunt prestatii centrale in cazul turismului balnear, cu efectuarea unor tratamente specifice (gimanstica, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), avand caracter preventiv, de tratare sau de recuperare. Serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din aceastacategorie. Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a specialistilor sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Ele sunt alcatuite dintro paleta larga de activitati avand caracter distractivrecreati, in concordantacuspecificulfiecareiformedeturismsauformadesejur.Serviciiledeagrement reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Alaturideserviciiledebaza,ocontributieincresterelasuccesulactiunilorturisticerevine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chematesasporeascaconfortulvacantei,sastimuleze odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciilesuplimentarereprezintaosursadelocdeneglijatdecrestereaincasarilor. Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt: de informare a clientelei turistice, de intermediere (inchirieri, rezervari), cu caracter special (congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea), cultural artistice, sportive,financiare,diverse. Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se manifestasipeparcursuldesfasurariivoiajului. Prin continutul lor trebui sa permita cunoasterea rapida, complexa si de calitate a celormaidiverseaspectelegatededeplasaresisejur(derulareaprogramuluipezile,orariile mijloacelordetransport,facilitatidepret,conditiiobligatoriidecalatorie,ofertadeprestatii suplimentare).Serviciiledeinformareintrainatributiiletuturororganizatorilordeturism,cu precadere in cele ale agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Ele se realizeaza prin mijloacele clasicealepublicitatiiscrise(afiseplianta,brosuri,cataloage)sauorale(anunturiconsilierea turistilor).

73

Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestri culturalartistice, sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractieaparaturadegimnastica,echipamentsimaterialsportiv,jocuri,etc.);totinaceasta grupauniiautoriincludesireparatiile,serviciiledecomisionsialtele. Dincategoriaserviciilordeintermediere,unroldeosebitaucunoscutinultimavreme cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata (CRS Computer Rezervation Sistems) si mai recent a GDS Global Distribution Sistems) care permit informarea, rezervare si achizitionarea rapida a locului. De mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in conditiiledezvoltariiunorreteleinternationaledecentredeinchirieresiconectariilaCRS. Servicii culturalartistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si educativ al turismului. Ele au menirea de asigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta.Dintreacesteaapotfievidentiatecafiindmaiimportante: Participarealadiferitespectacolesauevenimente Vizitelacasememoriale,muzee,galeriidearta,expozitii Vizitareaunorobiectiveistoricecuklturalestiintifice,etc. O mentiune distincta se impune in legatura cu organizarea programelor (excursiilor) tematice, care au capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au un rol formativeducativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si studentilor, completand in mod fericit cunostintele teoretice. Organizarea acestora trebuie facuta cu grija astfel incat, sa nu fie afectata motivataia principala a vacantei (tratament balnear,curaheliomarina). Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se subsumeaza eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau deinitiere(pentruincepatori). Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura particulara a turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezinta intro structura diversa, printre cele mai importante numarandu se: Serviciitraditionalepropriiturismului(ghid,animator) Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, defestivaluri,targurisiexpozitii); Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietateaturistilor; Serviciideasigurareasecuritatiituristuluisidesalvareincazdepericol. Serviciilefinanciaresereferalaceledeasigurareaturistului,acoperindogamalarga de situatii, da la starea de sanatate la pierderea banilors sau bagajelor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife,serviciipebazadeabonament,credite,etc.). In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum: comercializareaproduselorinsistemdutyfree,pastrareaobiectelordevaloare,efectuarea diverselorcomisioane.

74

SERVICIULDETRANSPORT Cile de acces. Elementele enumerate mai jos afecteaz durata, costul i comoditateacucareturistulajungeladestinaie: - infrastructura:osele,ciferate,poduri,aeroporturi,porturietc.; - echipamentele de transport: capacitatea i viteza de deplasare a vehicolelor de transport; - reglementrileguvernamentalendomeniultransporturilor. n scopul evitarii interferarilor cu circulatia locala interioara traficul de tranzit trebuie sa ocoleasca statiunea. n situatiile n care nu este posibila ocolirea statiunii, trebuie sa fieevitatetraversarilefunctionalealeartereidetranzit,prinamplasareadiferitelordotari numaipeoparteaartereisauprinrealizareadetreceridenivelate. Accesul vizitatorilor si deservirea statiunii sunt asigurate prin traficul de penetratie caretrebuiesasedesfasoarelaperiferiazonelordecazaretratament. Circulatia locala interioara trebuie sa fie astfel organizata nct sa fie organizate accese carosabile pentru fiecare cladire n conformitate cu normele P.S.I. si sa permita transportul cu carucioare al pacientilor nedeplasabili si al bagajelor. Transportul local n comunseorganizeazapebazaunuiplandetrafic,urmarindusetotodataevitareatraversarii zonelor de cazaretratament de catre traseele mijloacelor de transport si situarea statiilor la distantedemaxim300400mdeobiectiveledeservite. Parcareavehiculelorestepermisanumainafarazonelordecazaretratament. 1.Transporturileturisticerutiere Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i persoanelorcuajutorulautovehiculeloriamijloacelortractate(remorci,trailere). Avantajeletransportuluirutiersunt: autonomianalegerearutelorpecareturitiivorcltorincircuitelelorsauspre destinaiiledevacanpentrucareauoptat; o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n cadruluneianumitedestinaiituristice; o posibilitate mai mare pentru turist de a controla traseulales,plecareaitimpul desosire,precumioriceoprirefcutpeparcurs; uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr constrngeridevreunfel; facilitareaaccesuluipentruatingereamaimultordestinaii;dorinaturistuluidea cunoate ct mai multe ntrun interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei, uneori, chiar i fa de distan, fcnd ca autoturismul, prin accesibilitatea pe careoasigur,sfiepreferataltormijloacedetransport; diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelaiautomobil. Transporturilerutiereserealizeazacuurmatoarelemijloace: autocaresimicrobuzepttransporturiledegrup; autoturismeproprietatepersonalapttransporturileindividualesifamiliale; autoturisme inchiriate in sistem rentacar, cu sau fara sofer, pt transport individual autoturismeinchiriatesaucomandateinsistemdetaximetrie transportincomun.

75

Transportulcuautocarulsaumicrobuzul: poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismuldegrup pretrezonabil,accesibil ocontributieimportantaladezvoltareaturismului ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare, radio,TV,bar,ghizi,asistenti),securitatii;adaptarelanecesitatileturismului coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior celordintransportulferoviariaerian clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membriiunorasociaii,ntreprinderi. tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului, distana efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, ntreinereaautovehiculului. Serviciileoferitedetransportatorispecialitindomeniusedivizeazn: Ruteexpresinterneiinternaionale. nchiriereadeautocaresaurutelacerere(charter). Organizareadecircuitesauexcursii. Operaiunidetransfer. Organizatoriidevoiajenautocarpotfidetreitipuri: Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii regulate, servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori), completatecuexcursiiiactivitituristicesezoniere(cursespeciale). Cei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispoziia unui touroperator sau a uneiageniireceptive(oricareiorganizeazpropriileproduciidevoiaje). Cei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializate n organizarea devoiajedeautocar(apelndlamijloaceledetransportalealtora). Inchiriereaautomobilelor: nchirierile de maini, cu sau fr ofer, reprezint astzi un sector important al turismului auto. Dezvoltarea nchirierilor de maini fr ofer este n mare parte legat de progreselerealizatendomeniultransportuluiaerian,peste2/3dinageniiledenchirierede mainifiindsituatepeaeroporturi. Infrastructuratehnicaatransporturilorturisticerutiere Dotari si servicii necesare: statii de benzina, service auto, servicii mobile de asistenta rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine specificeptturistiautomobilisti,punctedeschimbvalutar,serviciisanitare,locurideparcare etc.toateconcentrateincomplexecomercialesideservicii. Investitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte mari;inplus,sialtifactoripotfranaderulareatraficulrutier:caracterulpronuntatsezonieral traficului,blocaje,dependentadeconditiilemeteo,restrictiideviteza,etc. 2.Transporturileturisticeferoviare Transportul feroviar asigur deplasarea n spaiui timp a bunurilori persoanelor cu ajutorul locomotivelori vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate (cile ferate). Traficul feroviar trebuie sa fie astfel organizat nct sa nu afecteze linistea, odihna si confortul vizitatorilor. n situatia n care statiile CFR se afla la distante mai maridestatiune,trebuiesaseorganizezetransportullocalautopentruvizitatoriicurantisau turisti.

76

Caracteristici: Transportulesteasigurat,deregul,lapreurimaisczutedectcelepracticaten transportulautoiaerian,ndeosebipedistanemediiilungi. Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul sptmnii,ncondiiideregularitateipotrivitunorgraficeprestabilite. Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor desiguranacirculaieipecileferate. Dpdvturistic,transportulferoviaresteaproapeexclusiveuropean. Avantaje: regularitateai certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a mijloacelorferoviarefadestareavremii; costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu vitezamarededeplasare. comoditateaoferitprinvagonuldedormitivagonulrestaurant; posibilitimultmailargidevizionareapeisajului: faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localitilor,pentruajungerealahotelnemaifiindnecesartransferul. 3Transporturileturisticeaeriene Transportul aerian se organizeaza mai ales pentru deservirea marilor statiuni, n principal a celor de larga solicitare internationala, prin aeroporturi si helioporturi amplasate nconformitatecureglementarilelegalenvigoare.Esteutilizatinprincipalpentrucalatoriile pedistantelungisifoartelungi. Dintreavantajeletransportulaerian: duratascazutaacalatoriei; ungraddeconfortridicat; operioadascurtadetimpintremomentulachizitionariiaranjamentuluituristic. Dezavantaje: dependentadeconditiileatmosferice; costulridicatalcalatoriei; imbarcareasidebarcareaserealizeazainafaramarilororaseceeacereclamasiutilizarea transportuluilasol. Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turistii potentiali. De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe contpropriu,careachitacostulintegral. Incazulcurselorcharterseutilizeazanumailacerere,rutelesestabilescinfunctiede cerinteleturistice,iartarifelesuntmaireduse. 4.Transporturileturisticemaritimesinavale Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile continuriicltoriei,decelemaimulteori,cualtetipuridemijloace. Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 23% din traficul turistic internaional i 12% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninnduse relativconstant. Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor, transformndusedefaptdintromodalitatededeplasarentrunadeagrement.

77

SERVICIULDECAZARE Cazarea reprezinta etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei componente de sine statatoare. Prin continutul sau, cazarea vizeaza crearea conditiilor si confortului pentru odihna calatorului, ea poate fi denumuta rezultatul industriei hiteliere. Cazarea se prezinta ca o prestatie complexa ce decurge din exploatarea echipamentelor de primiresigazduiresiestealcatuitadintrungrupajdeserviciioferitecalatoruluipetimpullsi inlegaturacuramanereasainunitatilehoteliere. Cazarea pentru tratament balnear si de recuperare se face n pavilioane complexe pentru cazaremasatratament si n unitati mici vile a caror zona de amplasare trebuie sa fie ct mai apropiata de bazele de tratament, de sursele terapeutice si de baza de alimentatie publica. Amplasarea cladirilor destinate cazarii pentru tratament balnear si de recuperare trebuie sa urmareasca evitarea apropierii de drumurile de tranzit sau de drumurileinterioarecutraficintens. Capacitatea unui pavilion de cazare pentrutratament balnearsiderecuperaredetip monobloc pentru cazaremasatratament este de peste 50 locuri. Zona de cazare pentru tratament balnear si de recuperare trebuie sa fie masiv plantata, urmarinduse crearea de parcurigradina, cu eventuale trasee organizate pentru cura de teren, mai ales pentru statiunile cu profil de baza cardiovascular, respirator si nevroze. Zona de cazare pentru odihna se organizeaza n functie de durata pentru care trebuie asigurata cazarea, de la ctevazilelactevasaptamni,nhoteluri,vilesicasute. Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand, de xistenta unei baze amteriale adecvate din punct de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor, etc. care sa asigure turistilor conditii optime de inoptare si sa indeplineasca, dupa caz, si alte functii. In al doile rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a mijloaclor de gazduire, de nivelul de calificare a lucratorilor, de modul de organizare a muncii. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, inzestrarea lor necorespunzatoare, neconcordanta intrenivelil confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba pregatire ainfluenteaza negativ calitatea serviciului de cazaresi, prin intermediul acesteia, dimensiunule circulatiei turistice si gradul de valorificare apatrimoniului. Structuraserviciuluidecazare Destinat satisfacerii nevoilor generate de sederea in afara resedintei permanente, serviciul de cazare hoteliera are un continut complex, rezultat al multitudinii si diversitatii nevoilor pe care turistii le manifesta cu aceasta ocazie, dar si varietatii formelor de turism cariratrebuiesaseadapteze. Avand in vedere varietatea necesitatilor turistilor si pornind de la premisa ca principalele momente asociate prezentei acestora in unitatile hotelieresunt primirea, ssederea si plecarea, serviciul de cazare este constituit dintro suma de prestatii independente: Cazareapropiuzisasiserviciilecomplementareacesteia; Alimentatiasiserviciilespecificeasociateei; Activitatileculturalartisticesideagrement; Serviciiledeinformaresiintermediere; Activitatilecomerciale; Serviciicucaracterspecial;

78

Intre aceste servicii sau functii exista relatii de interdependenta, circuitele lor tehnologice se interfereaza. In raport cu specificul fiecarei unitati de cazare, unele din activitatile mentionate pot fi mai dezvoltate, altele mai putin; unele pot sa lipseasca, dupa cumpotapareaaltelesuplimentare.Intotalitatealor,acesteprestatiiconcuralasatisfacerea nevoilor clientilor, caracterizand sub aspect cantitativ si clitativ activitatea desfasurata in sectorulhotelier. GAZDUIREA (CAZAREA PROPIUZISA) este functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent de marimea, tipul, categoria de confort, inzestrarea acestora; ea presupune existenta unor spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului. Pe langa caracteristicile fizice ale unitatilor si asezarea lor in spatiu, calitatea serviciului de cazare este influentata de atmosfera din unitate, atentia personalului, viteza de reactie si eficientaacestuia,imagineasirenumeledecaresebucuraunitatearespectiva. SEVICIUL DE ALIMENTATIE presupune existenta tuturor acelor compartimente si tipurideprestatimenitesasatisfaca,pentrutotituristisiinoricemoment,nevoiadehrana. ACTIVITATILECULTURALARTISTICESIDEAGREMENTpresupuneexistentaunordotari adecvate petrecerii timpului liber si divertismentului: terenuri de sport, piscine, saune, sali degimnastica,etc. SERVICIILE DE INFORMARE faciliteaza turistului cunoasterea si accsul la oferta specifica. Aceste servicii sunt realizate de compartimentul frontoffice si pot fi oferite verbalsauprinintermediulmijloacelorscrise. SERVICII DE INTERMEDIERE unitatile de cazare, in limitele acestei atributii, mijlocesc intre turistii proprii si prestatorii de servicii specializate realizarea anumtor lucrari, reparatii sauintretineri. SERVICII COMERCIALE vanzarea unor produse necesare turistului pe durata sejurului: ilustratesiefectepostale,ziare,reviste,carti,bauturi,etc. Ofertaunitatilordecazare a) Hotelul este, fr ndoial, cea mai reprezentativ structur de cazare turistic (ntro accepiune mai veche asociem, hotelul cu deplasarea i sejurul turistic, statut care ns cel puin n ultima perioad, a cunoscut transformri nsemnate).ntro definiie succint, hotelul este o unitate care ofer servicii de cazarei mas oricrei persoane care accept s plteasc tariful pentru serviciile oferite, fr a fi necesar existena pralabil a unui contract . n ara noastr, conform legislaiei n vigoare, hotelul este considerat o structur de primire amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsonierei apartamente dotate corespunztor, care asigur prestri de servciispecifice,dispunederecepieispaiidealimentaienincint Spaiiledecazareturistic n ara noastr, structura spaiilor de cazare este statuat de Ord. MT 61/1999 i include: camercupatindividual,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectreopersoan. Limeapaturilorindividualeestedeminimum90cm. camer cu pat matrimonial, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau doupersoane.Limeapatuluimatrimonialestedeminim140cm. camercupatdublu,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectredoupersoane. Limeapatuluidubluestedeminimum160cm. camercudoupaturiindividuale,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectre doupersoane.

79

 camer cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre un numr de persoane egal cu numrul paturilor. Camerele cu peste patru paturiindividualesuntconsideratecamerecomune. camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezint o platform din lemn sau din alte materiale, pe care se asigur unspaiude100cm.limepentrufiecareturist. garsoniera,reprezentndspaiulcompusdindormitorpentredoupersoane,salon, vestibuligrupsanitarpropriu.Dormitorulpoatefidespritdesalonprintrunglasvandsau altesoluiidedelimitareestetic. apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximcinci),sufragerie,vestibul,echiparesanitarproprie.Lacategoriacincistelevaexista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria patru stele, precum i la restul categoriilor,minimumungrupsanitarlapatrulocuri. b) Reedinele secundare (condominium) reprezint din punct de vedere legal, reedine aflate n proprietate individual care fac parte dintrun proiect care include mai multe asemenea proprieti, folosind n comun diverse spaii i faciliti. Proprietarii acestora beneficiaz de servicii prestate de o societate de gestiune care includ curenia, serviciidespltorie,ntreinereaspaiilorcomune(piscin,terenuridetenisetc.)iaruneori i animaia n perioadele de nefolosire proprietarii pot nchiria aceste reedine prin intermediul unei agenii de turism, a unui agent imobiliar, a societii de gestiune sau chiar nmoddirectdectreproprietar. c) Reedinele de tip timesharing cunoscute i sub denumirea de reedine secundare n multiproprietate, reprezint achiziionarea unei locuine de vacan care este utilizat n anumite intervale de timp (o sptmn sau 15 zile), fiecare perioad fiind vndutseparat d)Pensiunile sunt, n general, case de dimensiuni mari, transformate n case de oaspei,careoferservciidecazareimas.Masaesteservitnstilfamiliallaorestabilitei cu meniu fix. n Romnia, n funcie de amplasare facem distincie ntre pensiuni turistice urbane i pensiuni turistice rurale. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 locuri nmediul rural i pn la 20 de camere n mediul urban funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente. Diferena major ntre aceste 2 tipuri de pensiuni const n modalitateadeexprimareacategorieideconfort,pensiunileurbanefiindclasificatepestele iarceleruralepemargarete. e) Unitile de cazare amenajate n cldiri istorice Cldirile istorice precum palate, castele, fortree sau alte cldiri similare sunt transformate n hoteluri, fiind, n general, uniti de cazare de categorie superioar, sunt modernizate n interior dar vechile faade suntmeninute.Oferpensiunecompletiexercitoatraciesporitpentruceicaredoresc oambianromantic,specificepociloranterioare. g) Uniti de cazare pentru tineri Turistul folosete propriul sac de dormit i are la dispoziie dotri specifice pentru prepararea hranei (buctrii), spaii pentru servirea mesei i uneori faciliti de recreere. Pe plan mondial aceste uniti funcioneaz sub girul FederaieiInternaionaleAHotelurilorPentruTineret,cusediullaWashingtonDC. Tipurile de uniti de cazare care funcioneaz pe teritoriul Romniei, denumite structuri de primire turistice cu funciuni de cazare, se difereniaz dup: amplasament, felulamenajriiiorganizareainterioariserviciileoferite. 80

SERVICIULDEALIMENTATIE O parte nsemnat a plcerilor unei cltorii constau n a servi masa ntrun restaurant sau alt tip de unitate de alimentaie. n plus, cltorii consider acest lucru nu doaroplcere,ciionecesitate. Sectorul alimentaiei poate fi divizat n principal n mai multe segmente: uniti comerciale de alimentaie (restaurante, fastfood, snackbaruri, etc.) uniti instituionale (coli, spitale, magazine, etc.), serviciile de alimentaie din unitile militare i cluburile private. Cu excepia unitilor comerciale, celelalte segmente au o importan direct sczut n industria turismului, dei un cltor (turist) pe durata shoppingului, poate si procure hrana de la magazin. De importan primar pentru turism este alimentaia comercial care include unitile de alimentaie rapid (restaurante cu autoservirei de tip fastfood, coffeeshopuri, snackbaruri, uniti specializate n livrarea la domiciliu)i uniti alealimentaieitradiionale(restaurantecuspecificirestauranteclasice) n ceea ce privete coninutul activitii, alimentaia se caracterizeaz prin complexitate, reunind ntrun tot unitar activiti (procese) independente, identice sau comparabilecuceledinalteramurialeeconomiei,respectivunprocesdeproducie,unulde comercializareiunuldeservire. Activitatea de producie, sensibil asemntoare celei desfurate n industria alimentar, asigur realizarea preparatelor culinare i de cofetrii, prin transformarea materiilor prime al cror consum, cel mai adesea, nu este posibil fr o prelucrare prealabildetipindustrialsaucasnic. Procesele de producie care includ fierberea, coacerea, prjirea, uscarea, etc., se desfoar,ncadrulactivitilordealimentaienanaliz,fielanivelulspaiilordeproducie (buctriilor)dincomponenarestaurantelordediferiteprofiluri,fielanivelindustrial,cazn care vorbim de fabricile de mncare, care evideniazconinutulactivitilordecatering industria serviciilor de alimentaie). Funcionarea acestor fabrici de mncare se bazeaz pe principiul separrii n spaiui timp a produciei de servire, iar organizarea de acest tip este mai rspndit n cadrul alimentaiei pentru colectiviti i al serviciilor de alimentaie la bordul aeronavelor (catering aerian), fr a fi exclus aplicarea nici n cadrul alimentaiei comerciale, cel puin sub forma semipreparatelori materiilor prime prelucrate primar (ex: cartofi prjii, etc.). Cea mai mare organizaie care se bazeaz pe acest principiu este McDonalds, n care spaiile de producie la nivelul fiecrui restaurant au caracterul unor buctrii de asamblare. n activitatea acestui lan de restaurante, de notorietate pe plan internaional, materiile prime i componentele diferitelor meniuri sunt achiziionate de la furnizori autorizai McDonalds (ex fabrica de hamburgeri). De asemenea, cateringul este prezent n organizarea unor evenimente care reunesc un numr mare de participani, de tipulbanchete,recepii,nuni Pe plan internaional, activitatea de alimentaie se bucur de un statut privilegiat, influenat fiind n mare msur de nivelul de dezvoltare economicosocial, de tradiiile existente dar i de experiena acumulat n organizarea acestei activiti. n Frana, de exemplu, circa din populaie servete masa de prnz n afara cminuluii per ansamblu, mai mult de 30% din bugetul alocat satisfacerii nevoilor de hran se cheltuiete n sectorul alimentaiei publice. n Marea Britanie,ara european cu cel mai bine pus la punct sistem de alimentaie rapid, proporia se ridic la 50%; n ri ca Germania, Cehia, Ungaria, Polonia,2030%dinpopulaieservetecelpuinomaspezinsectorulalimentaiei

81

nSUA,aracucelmaidezvoltatsectordealimentaie,parteadinbugetulalimentar destinat consumurilor n afara domiciliului este de 90%, iar pe total, mesele luate n ora reprezintaproximativ75%dintotalulvnzrilordinaceastar. Situaiadinaranoastrestedinacestpunctdevedere,multmaimodest,populaia alocnd aproximativ 20% din bugetul alimentari mai puin de 10% din totalul cheltuielilor debunuriiserviciipentruconsumurileefectuatenunitiledealimentaiepublic.. Activitatea din cadrul acestui departament se desfasoara la nivelul spatiilor de productie(inprimulrandbucatarie)siaspatiilordeservire(saloanedeservire,baruri). Inprincipiu,unrestaurantcuprideobucatariesiunulsaumaimultesaloane.Inhotel, obucatariepoatesadeserveascamaimulteunitatidealimentatiepublica. Ex:laHotelulSofitelBucuresti,bucatarieunicadeservesteambelerestaurante: Darclerestaurantclasiccuspecialitatifrantuzestisiromanesti Volubiliscuserviciurapid,lamasasibufet Inaltecazuri,sefacedistinctieintrebucatariecentrala,bucatariisatelit,etc. Bucataria centrala fabrica de mancare presupune o separare a productiei de servireinspatiusitimp.Organizareadeacesttipestemairaspanditainalimentatiacolectiva si cateringul aerian, dar nu este exclusa in alimentatia comerciala, in special sub forma semipreparatelorsiamateriilorprimeprelucrateprimar.Deexemplu,97%dinrestauratorii SUAutilizeazaprodusecongelate(cartofiprajiti)caresimplificaactivitateaproprieibucatarii. In cazul cand productia si consumul au loc in acceasi zi, cu separarea in spatiu, se creaza un lant de distibutie cald. Preparatele calde sunt introduse in recipiente la o temperatura cat mai mare posibila (+80C), sunt transportate in conditii izoterme si mentinutelabucatariaterminuslatemperaturideminim65C. Incazulcandproductiasiconsumulsuntseparatesiintimp,(catevazile1an)vorbim de un lant de distributie rece. Daca perioada de pastrare este de pana la 6 zile, lantul de distributie are la baza refrigerarea preparatelor. Acestea sunt racite rapid, stocate si transportata la 0C3C. La bucatariaterminus, inaintea consumului, preparatele sunt aduse la o temperatura de minim 65C. Daca perioada de pastrare este de pana la 912luni, lantul de distributie se bazeaza pe congelarea preparatelor la temperatura de18C. Temperatura estementinutapeintreagadurataastocariisitransportata.labucatariaterminusundesunt aduselaotemperaturademinimum65C. Marile hoteluri (de lant), in cadrul carora functioneaza o varietate de unitati de alimentatie, au o bucatarie principala, unde se obtin preparate si semipreparate care vor fi finisate in bucatariilesatelit aferente celorlalte unitati (la fel carmangeria, laborator de cofetariepatiserie) Activitatea acestor bucatariisatelit consta in pregatirea preparatelor care le particularizeazaofertasifinisareapreparatelorlivratedebucatariaprincipala. Astfel de bucatarii satelit se amenajaza la nivelul unitatilor de tip snackbar, caffe shop,roomservice,etc. Sectoruldeproductieinsistemulclasicalunuirestaurantcuprindemaimultezonede lucru: prelucrarea primara; laborator de cofetariepatiserie; bufet de serviciu (bucatarie rece) produse de mic dejun, deserturi, bauturi nealcoolice calde livrate chelnerilor; cofetarie;prelucraretermica(bucatariecalda);spalator;oficiulrestaurantului. Regulafundamentaladeigienaexcludeoriceincrucisarea: - circuitul materiilor prime care necesita operatiuni de curatire, cu circuitul materiilor primecurate

82

- circuituldeseurilorsiresturilorcucircuitulmateriilorprimesipreparatelor - atuturorcelorlaltecircuitecucircuitulclientilor Succesiunea fazelor prin care trec materiile prime pana la stadiul de preparat in farfuria clientului: - depozitarea in spatiile frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesita pastrareainconditiidetemperaturascazuta - productiainzonedistinctedeprelucrareaprimarapentru:carne,peste,legume,oua, etc - distributia la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luarii de contact a preparatelor caresi urmeaza drumul spre client, cu resturile inscrise deja intrun circuit aparte - servireasiconsumulpreparatelorinsalonuldeservire Bucatariilemarilorrestaurantesuntorganizatepepartizi: sosurifunctiadesosier preparatelichidefunctiadeciorbar pestefunctiadepoissonnier gratar(grataragiu) legume(legumier) gustari(bufetieri),etc Servireaconsumatorilor 1.Salonuldeservire Cu variatii de la un tip de unitate la altul, in medie, salonul de servire reprezinta 50% din suprafata totala a restaurantului, cate 25% sunt atirbuite suprafetelor de depozitare si bucatariei. Suplimentare salii de servire, tot spatii destinate clientelei sunt: holul de intrare, garderoba,grupurilesanitare. Roomserviceul se asigura fie numai pentru miculdejun, fie permanent. In restaurant pentru hotel de 35stele roomserviceul este un criteriu obligatoriu de clasificare. Servirea micului dejun ( inclus sau nu in tariful de cazare )sefaceinbazafiselor de comanda atarnate de clienti de clanta usii la exterior (Sofitel Bucuresti inainte de ora 3 dimineata). In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lasata telefonic orice comanda de preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. Exista chelneri de etaj,acestoraliseadaugadispeceripentruservireaincamerecarereceptioneazasitransmit comenziletelefonicealeclientilor. Inrestaurantexistamaimultesistemedeefectuareaserviciului: a) serviciul direct (englez) chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla preparatul comandat. In cazul unui meniu la carte, miseenplaceul de asteptare a fost completat dinainte in functie de comanda clientului. Prin stanga clientului, folosind tacamul de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul efectueazaserviciulpropriuzis,asezandpreparatulinfarfurie. Temperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatelor servite. Daca este vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator. Similar,servireapreparatelorlichidesefacelasupiera.Esteapreciatcaunserviciudeclasa. b)serviciulindirect(francez)dupaprezentareaplatoului,prinstangaoricaruiclient, chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria.Clientul se servete singur, cu ajutorul tacamului de seviciu. O varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este asezareaplatouluisausupiereilamijloculmesei,deundeclientiiseservescsinguri.

83

c) serviciul la farfurie(american) gata servit pe farfurie, preparatul este adus in salon pe mana, tava sau carucior. Chelnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin dreapta acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de friptura in partea opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera. Cele mai multe operatii (inmanarea listeimeniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie, debarasarea farfuriei, prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a clientului. d) serviciul la gheridon (a la russe) se efectueaza operatii de transare, flambare, filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg, ndeprtndusearipioarele,pieleaiiraspinrii),pregtire,porionare.Dupatransare,etc. preparatul este servit la masa potrivit sistemului la farfurie sau direct. Flambarea presupune, ntro prim etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i tragerea/naparea cltitelor, etc), urmat de turnarea unei buturi fine. nclinnd tigaia, alcoolul se prelinge pe pereii acesteia, la exteriori ia foc. Se flambeaz deserturi, fructe, crnuri,darivinarsul(coniacul)nsui.Esteunserviciudeinaltaclasa. e) autoservirea tip bufet (bufet suedez) utilizeaza inventarul de servire la dispozitiile, clientii isi aseaza singuri preparatele de pe masa bufet in farfurie. Sistemul nu exclude prezenta chelnerilor. Debarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. In tara noastranhotelurilede35steleestesistemobligatoriudeservireamiculuidejun. Ordineadeservireapreparatelorintrunmeniucomplet: gustaricaldesireci preparatelichide(supe,creme,ciorbe,borsuri,consommuri) preparatedinpeste antreuricaldesireci(preparatedinoua,pastefainoase,organelagratar,etc.) preparatedebazainsotitedelegumesisalate branzeturi(laromanilagustare,franceziidupapreparateledebaza,laenglezi siamericanilasfarsitimpreunacufructele) dulciuridebucatarie,cofetariepatiserie,inghetata Miculdejun: continental bauturicaldenealcoolice(ceai,cafea,ciocolataculapte,laptecaldsaurece) unt,gem(dulceatasaumiere) produsedepanificatie uneorisucdefructe - american: este mult mai consistent se adauga preparate de bucatarie, cofetariepatiserie,sucuri. Meniul desemneaza totalitatea preparatelor debucatarie,cofetarie,patiseriesialte marfurialimentare,careseoferalaosinguramasa Meniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea preparatelor. a) meniu la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintro listameniu. O lista meniucompletacuprindeunnumardepreparatepentrufiecaregama(fel)inparte. b) meniuri cu pret fix care simplifica alegerea si asigura clientul de suma care trebuie platita. Sunt nelipsite in restaurantele mici si in special la pranz. Preturile sunt atragatoare, dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Un restaurant poateoferiiconcomitentmaimultevariantedeasemeneameniuri,lapreturidiferite.Unloc apartedetinespecialitateazilei(platdejour),alcaruipretare,deaemenea,caracterfix.

84

Ingeneral,meniulcupretfixestepropusinparalelcameniulacarte. c)meniuricuspecific,pentrucopii,pentrudiabetici,etc. ex:HappyMeallaMcDonalds d)meniuimpuscaracteristicsejuririlor,cuachitareaanticipataaserviciilordemasa siasigurareaacestorainsistemcirciutinchis,cuincadrareainbarem(alocatie) turistilor li se ofera posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatelel catorvavariantedemeniuripropriisialimentatieicolective. e) meniul comandat cand preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie (banchete,receptii,etc.) 2.Baruri Inprincipaloricepreparatalmeniuluitrebuieinsotitdeobauturaalcoolicainspecial vin. Daca vinurile albe se servesc racite, vinurile rosii se servesc la temperatura mesei. Vinul spumant, ca si vinurile dulci se servesc la o temperatura de 2C. Activitatea de ridicare a temperaturiivinurilorrosii,prinaducereasticlei,cucatevaoreinaintedeservire,inbarulde serviciusenumesteambrare. La masa, primul serviciu inainte chiar de completarea miseenplaceului i aducerea pinii l constituie turnarea apei in pahare. Imediat dupa paine se serveste aperitivul (tuica, vodca, whisky, gin, bitter, vermut, cocteiluri). Vinul spumant se bea la desert.Serviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior, darnunumai). Aproape toate bauturile comercializate sunt obinute prin combinarea mai multor bauturicocteilurirealizatedebarman,cucatevaregulidecombinare Oimportantaparticularitateprezintaasociereavinurilorcupreparateleculinare Preparate din peste , antreuri si preparate din carne de pasare se asociaza cu vinurilealbe,secisidemidulci Preparateledebazaseasociazacuvinurilerosiisecisideniseci Desertvinuridulcisispumante Vinurilenoiseservescinainteacelorvechi Vinurileusoareseservescinainteacelortari Vinurileseciseservescinainteacelordenisecisidulci Vinurilealbesecisideniseciinainteacelorrosii Vinurilealbedulcidupacelerosii In afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, exista numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de bauturialcoolicesinealcoolice. 3.Particularitatilealimentatieirapide: Dintre acestea: coffeshopurile, snackbarul si braseria sunt adesea amplasate in hoteluri. Pentru restaurantele cu autoservire, elementulcheie l reprezint sistemul de distributie. Fiecare sistem asigura o anumita fluenta a clientilor, si este factor in determinarea suprafeteisaliideconsum. Altifactori: Numarul de clienti se apreciaza ca un restaurant cu autoservire nu poate fi rentabilpentrumaiputinde500clienti/zi. Timpulmediuincareunclientisialegepreparatelesiiamasaestede30minute. Suprafatasaliideconsumaferentaunuiloclamasa 85

Distingem3sistemededistributie Selfservice liniar (clasic): clientul deplaseaza tava dea lungul liniei de autoservire, alege preparatele si le plateste la capatul liniei. Formatia de servire este formata din lucratori pentru aprovizionarea liniei, casiere si debarasatoare. Numarul mediu de clienti serviti intro ora pe lucrator este de 60, in comparatie cu un restaurant de nivel mediu, cu servire la masa, unde un chelner bun poate servi simultan la masa 20 clienti. Principalul inconvenient il constituie blocarea firului de asteptare, in principal in faza sectorului de preparate calde, datorita indeciziei clientilor si ruperilor de ritm in aprovizionarea de la bucatarie. Pentru reducerea timpului de alegere, se recurge la limitarea numarului de preparate. Alteinconveniente: tentatia de a repeta alegerea persoanei din fata, clientul neavand timp suficient pentrualegere trecerea clientilor dea lungul intregii linii de autoservire, chiar daca cineva nu dorestedecatunpreparataflatlacapatullinieisauobautura Ordinea de prezentare: tavi, tacamuri, pahare, gustari, branza, deserturi, inghetata, preparatuldebaz,paine Avantaje: productivitatea inalta a persoanei de servire, posibilitatea observarii directe a reactieiclientului,folosireaintensivaasuprafeteidedistributie Distributia freeflow: amenajarea se realizeaza sub forma de posturi de distributie specializate (gustari, preparate cu garnitura, deserturi, bauturi, eventual amplasate insular, separate prin zone de acces. Clientul trece cu tava prin fata acestora, liber, degajat, alegand preparatele in ordine in care doreste. Posturile de distributie se pot prezenta sub forma de standuri,fiecare,eventual,incluzndocasapentruefectuareaplatii. Inconveniente: productivitatea este mai mica decat la sistemul liniar, dar mai mare decat la restaurantelecuservirelamasa suprafata este mai mare, investitia este mai mare, numarul de personal este maimare Avantaje: inconvenientelesistemuluiliniar relaiile clientipersonal se realizeaza prin intermediul lucratorilor care aprovizioneaza posturile de distributie, precum si a responsabilului care poate avea si rolul deaintampinasiindrumaclientii Sistemul ORION: in cadrul oricarui stand, bucatarul pregateste preparatele comandate sub ochii clientului, din materia prima expusa in fata sa; timpul mediu de ateptare este de10minute Avantaje: prospetimea preparatelor, adaptarea la gusturile clientilor, raporturi nemijlocite clientbucatar,scadcheltuieliledestocare Sistemul carusel: se foloseste un sistem de autoservire = carusel, organizat pe 4 niveluri (etaje). Produsele sunt etalate pe carusel, care efectueaza o miscare de rotatie, in plan orizontal. Accesul la preparate se efectueaza prin ghusee de distributie (in general 6 la numar).Aprovizionareacaruseluluisefaceneintrerupt,delabucatarie. Avantaje: reducerea suprafetei de distributie chiar si fata de sitemul liniar, indecizia unui clientducelablocareaunuisingurghiseudincelesase. Dezavantaje:vizualizareacuoanumitadificultateapreparatelordincauzarotatiei,stabilirea greoaieacontactuluiclientpersonal. 86

SERVICIULDEAGREMENT Cresterea rolului turismului in realizarea unei noi calitati a vietii presupune,prioritar, asigurarea unei odihne active a turistilor. In acest sens, amplificarea preocuparilor pentru realizarea dezideratului de odihna activacaracteristica fundamentala a vacantelor in epoca contemporanastimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor prestatii care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, conturind cadrul necesar petrecerii placutesiinstructiveatimpuluiliber. Activitatile avind acest obiectiv se prezinta intro mare diversitate tipologica, in concordantacuvarietateamodalitatilorsilocurilordepetrecereavacantei.Elesuntdefinite cutermenulgenericdeagrementsiseconstituieintrocomponentadistinctasiimportantaa produsuluituristic. Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelori formelor oferite de unit, staiuni sau zone turistice, capabile s asigure individului sau unei grupri sociale o stare de bun dispoziie, de plcere, s dea senzaia uneisatisfacii,uneimpliniri,salaseoimpresieioamintirefavorabile. Aceasta definiie i respectiv accepiune a conceptului de agrement turistic evideniaz pe de o parte, varietatea activitilor care intr n componena acesteia, iar pe de alt parte faptul c reprezint o latur esenial a prestaiei turistice. Sectorul agrementului turistic ofer distracie, modaliti de petrecere a timpuluilibercarentrunesc dezideratecomuneprecumuurin,implicareievadaredinrutinazilnic. n literatura de specialitate, acest sector al ospitalitii turistice cunoate diferite abordri, att n ceea ce privete terminologia utilizat, ct mai ales referitor la tipologia activitilorcesuntinclusencomponenaagrementului. Conceput in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de cazare, alimentatie, agrementul raspunde unor nevoi si interese specifice turistilor si organizatorilor dindomeniu. Realizareascopuluifundamentalalvacanteiodihna,recreeresidistractie,evadarea dincotidianpresupune,intrealtele,creareaunuicadru,uneiambiantededeconectare. Semnificind etimologic placere, distractie, agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei intimplari, sa lase o impresie si o amintirefavorabile. Privitincalitatedecomponentadebazaaprodusuluituristic,agrementul indeplinestesioseriedefunctiiparticularizateinraportcunevoileturistuluisaual organizatorilor. agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica ale turistului, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul de la simpla plimbare pina la realizarea unor performante detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor culturaldistractive si celor instructiveducative le revine un rol hotaritor: ele au ca obiectivcreareauneiatmosferededestindere,amuzamentsicomunicare,contribuindla imbogatireabagajuluidecunostintealeturistului. din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifesta, in primul rind ca un factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor, de crestere a atractivitatii acestora prin diferentierea ofertelor. Totodata, el se constituie ca un mijloc de individualizare a

87

produselor si de personalizare a destinatiilor, cu efecte stimulative asupra circulatiei turistice. Prezenta agrementului si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentruoanumitazonasiasigura,decelemaimulteori,revenireaacestuia. agrementulreprezintaosursaimportantadeincasari,decrestereaeficienteieconomice a activitatii. In general, in practica turistica, agrementul detine in medie cca. 1015% din totalul cheltuielilor de vacanta, dar cu diferente semnificative pe forme de turism; astfel schiul, vinatoarea, iahtingul, sporturile extreme presupun alocarea pentru aceste activitati a unor sume peste nivelul mediu. Ca urmare, dezvoltarea si diversificarea prestatiilor de agrement se concretizeaza in sporirea volumului global al incasarilor si, corespunzator,inmodificarealoculuiacestoractivitatiinstructurabugetuluidevacanta. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. In acest context, tot mai frecvent se vorbeste in procesul de amenajare despre o strategie a agrementului care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raporturilor om natura, sa asigure o dimensionare ponderatrationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratiaspatiilorsipeisajelor. Vorbind despre semnificatiile agrementului nu trebuie omis aportul acestuia la prelungirea sezonului turistic si, respectiv, la atenuarea sezonalitatii activitatii. Existenta a numeroase si variate posibilitati de petrecere a timpului, puse la dispozitie de mijloacele si formele de agrement, reduce sensibil dependenta ofertei de cadrul natural, diminuind influenta acestuia asupra cererii si permitind manifestarea interesului pentru anumite destintiiperioademaiindelungate. In general, apreciaza specialistii, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aiba in vedere, pe de o parte, motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte,deprofilul,structurasispecificulstatiunilor. Dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turisticesiimplicitdesfasurareauneiactivitatiutilesieficiente Reprezentindocomponentadebazaaserviciilorturistice,activitatiledeagrementse grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare (statiune, unitate de cazare si alimentatie publica, sau de catre terti pentru intreagaactivitateturistica),deformadeparticipareaturistiloretc. Una din cele mai expresive si complete modalitati de clasificare a prestatiilor de agrementareinvederecontinutulacestora,respectiv: animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; sunt cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de soare si mare, plimbarile drumetia,vizitareadiferitelorobiective,intilnirilecurudelesiprieteniietc.; animatia recreativa, constituita, in principal, din parcurile de loisir: generale (cu instalatii de distractie si/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice (nautice, planetariu, zoologice), rezervatii sicazinouri.Fiecaredintreacestecomponente se bucura de aprecierea unui numar mare de vizitatori, reprezentind, nu de putine ori, motivatiaprincipalaacalatoriei. animatia comerciala generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) detine o pondere importanta (cca.6%) in structura motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare a timpului liber.

88

 animatia orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice se refera la tipologia larga a curelor de laceabalneara,caprodusmedical,laceledeslabire,infrumusetare, fitnesssipracticareadiferitelorsporturicamodalitatedeintretinereasanatatii. Gama ofertelor avind caracter sportiv este foarte larga, cuprinzind diverse jocuri (tenis, volei, golf), innot, schi dar si activitati care implica o pregatire speciala si o anumita dozaderisc(sarituricuparasuta,deltaplanul,plonjarisubacvaticeetc.). Animatia culturala avand ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului, cu accente pe latura morala a personalitatii sale, se prezinta intro multitudine de fatete si se realizeaza printro gama larga de activitati intre care: vizite la muzee si case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata si opera uno personalitati ale literaturii, muzicii, artei nationale si universale, burse de studii, sejururi de invatareaunorlimbistraine.Intreformelecemaiintilnitesicunoscuteamintim: cea religioasa privitoare la vizitarea unor edificii de factura religioasa si efectuareadepelerinaje. cea istorica referitoare la vizitarea unor obiective istorice si participarea la comemorareaunorevenimentesaupersonalitatiistorice. animatia spectacol cunoaste o varietate de forme de manifestare; intre subiectele privite si admirate de turisit in calatoriile lor se numara natura, pentru diversitatea peisagistica, bogatia floreisifaunei,evenimenteleteatrale,cinematografice, muzicale, de arta, folclorice si competitiile sportive campionate nationale sau internationale,olimpiade,raliuri,concursurietc. animatiagastronomica,exprimataprinprezentalaexpozitiisauconcursuride artaculinaraprecumsicircuitecutematicaspecifica(cunoastereabucatarieitraditionale aunorzone,degustaridevinuri). animatia profesionala, care se adreseaza, de regula, unui public specializat, avizat; intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile si expozitiile, congresele, circuiteavinduncontinutindustrial,agricol. Oaltamodalitadestructurareaserviciilordeagrementoreprezintaformadeturism sau destinatia de vacanta. Astfel putem vorbi de agrement specific turismului de litoral, montan, balnear, de weekend, rural etc. Pentru toate aceste destinatii pot fi identificate, in primulrind,prestatiicomuneprecum:practicareadiferitelorsporturi,vizitareademuzeesau de alte obiective naturale sau culturalistorice, participarea la spectacole, parcuri de distractie, cazinouri si apoi forme particulare. De exemplu, in cazul destinatiilor de litoral se remarca, in calitate de forme specifice: talazoterapia, sporturile nautice, inot, schi, iahting, plonjari subacvatice si bineinteles amenajarea plajelor pentru o cura heliomarina activa, realizareadeporturideagrementsiclubuirnautice,organizareaderegate. In privinta destinatiilor de weekend, agrementul va fi caracterizat prin simplitatea si diversitateaformelor,avinduseinvederedurataredusaadeplasarilor,motivatiasitipologia largaaclientelei. Prestatiiledeagrementsemaipotgrupasiinfunctiedemodalitateadeparticiparea vizitatorilor in: active caracterizate prin implicarea efectiva a turistului in desfasurarea programelor recreativdistractive si pasive in care turistul este simplu spectator: vizitarea diverseloratractii,prezentalaevenimenteculturale,sportive. Clasificareaactivitilordeagreementnfunciedeniveluldeorganizare,careareun caracterpracticdeosebit,realizatdeR.MinciunlucrareaEconomiaTurismului.Dinacest punctdevedereputemdistingetreitrepte:

89

 serviciile organizate de ctre unitile de cazare i/sau alimentaie; este o modalitate specific hotelurilori restaurantelor de clas superioar, iar activitile sunt n general simplei nu presupun eforturi deosebite de personal sau investiionale. n aceast categorie pot fi incluse: practicarea (nvarea) unor sporturi ca not, schi, patinaj, golf, tennis, formaii musicale i de dansuri, discotec, videotec, bar de zi, bar de noapte, gzduireaunorevenimenteexpoziii,festivaluri; servicii organizate la nivelul staiunilor, realizate prin conlucrarea ntre societile comerciale turistice (ntreprinderi hoteliere, touroperatori, ntreprinderi specializate n agrement)i/sauntreacesteaiadministraiilelocale;acesteprestaiisuntmaidiversificate i au un grad mai mare de complexitate, ca de exemplu: centre de echitaie, centre sportive multifuncionale,poligoane,cluburidevacan,porturideagreement,etc; servicii organizate de teri, de regul, forme de mare complexitate ce reclam implicarea unor organisme specializate, altele dect cele turistice, de exemplu: parcuri de distracii, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, musicale, mijloace de transport de agreement(aviaiasportiv,ambarcaiuni,trenulee). Serviciile de agrement reprezinta un factor motivational pentru sporirea atractivitatii unei destinatii turistice. Ele pot fi servicii independente si servicii incluse intrun program turistic. Timpul liber nu mai este considerat timpul rezidual al timpului de lucru. Daca este binefolositsetransformaintronouacalitateavietii: ocupatactivitatiiproductive discretionat. Sportavantaje: plamaniiventileazaocantitatemaimaredeaer inimapulseazamaimultsange cresterezistentasifortamusculaturii ajutalascadereamaseidegrasime crestecapacitateadeadiluaconcentratiadefructoza crestecapacitateamuschilordeapreluagrasimidinsange cresteimunitateaorganismului ajutatranzitulintestinalprinprevenireaconstipatiei crestevitezadereactie. Conceptuldeanimatie: miscare creativitate culturavizite,excursii aventuradirijatanudepasesteoanumitalimitaaorganismului calm,destindere. Niveledeatractivitate,deanimatie: Experienta de explorare: inferior plimbari in jurul hotelului / mediu / superior experientadeexplorarecroazierescurte Experienta biotica experienta asociata cu diferite cure de tratament; urmareste ca satisfactie descoperirea, redescoperirea propriului corp: inferior baile termale, bronzaj / mediudegustarileorganizate Experientasociala Experientaoptimizanta

90

Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor materiale i al activitilor umane capabile s asigure turistului individual sau a unui grup de turiti, o stare de bun dispoziie,deplcereicaredausenzaiauneisatisfacii,auneimpliniricrendoimpresie ioamintireplcut.Aceastaccepiuneevideniaz,pedeopartediversitateaactivitilor de agrementi multitudinea planurilor pe care ele se manifest iar pe de alt parte, faptul c agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turitilor,ceeaceiconferstatutuldecomponentdebazaprestaieituristice. n concordan cu cerinele turistului, agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea lui fizic i psihic, dezvoltarea capacitilor sale. n cazul satisfacerii unor nevoilor fizice, activitile sportive, cele care pun n micare organismul uman, de la simpla plimbare pn la realizarea de performane, dein un loc important. n ceea ce privete laturapsihic,activitileculturaledistractiveiceleinstructiveducativeauunrolhotrtor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, de amuzament i comunicare, contribuind la mbogirea bagajului de cunotine al turistului. Totodat, agrementul reprezint pentru firma de turism, un mijloc important de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor sale. De asemenea, agrementul stimuleaz circulaia turistic fiindosursimportantdencasri,decreterearentabilitiieconomice. Agrementul vizeaz destindereai reconfortarea fizic a turistului, divertismentuli dezvoltareacapacitilorsale.ncazulacopeririinevoilorfizice,activitilesportive,celecare pun n micare organismul de la simpla plimbare pn la realizarea unor performante dein un loc important. n ceea ce privete latura psihic, activitilor culturaldistractivei celor instructiveducative le revine un rol hotrtor deoarece ele au ca obiect crearea unei atmosferededestindere,amuzamenticomunicare,contribuindlambogireabagajuluide cunotinealeturistului. Agrementulreprezintunelementimportantdecaretrebuiesseinseama namenajareazonelorturistice.Activitiledeagrementsepotstructuranfunciede: loculundeelesedesfoar; niveluldeorganizare(unitatedecazare,alimentaiepublic,staiune); formadeparticipareaturitilor. Echipamentele de agrement din staiunile turistice pot fi structurate n patru categoriiianume: a) legate de natur: terenuri de clrie, parcuri naturale, zoologice, muzee oceanografice; b)cucaractersportivcare,larndullor,potfipentrusporturi: nauticeambarcaiuni,schinautic,plonjrisubmarine; jocuri terestre sli de gimnastic, terenuri pentru jocul copiilor, terenuri de tenis, volei, minigolf, piscine, saune, stadioane de fotbal, elemente pentru sporturi de iarn, de munte: diverse utilaje mecanice de remorcare, telecabine, piste de schi, sniu, bob, patinoare; aeriene; c) cu caracter cultural: teatre, sli pentru spectacole, concerte, cinematografe, muzee, biblioteci, galerii, ateliere de artizanat, pentru congrese sau reuniuni diverse. Pot fi adugatelaacestea,activitiledeformaresportiv; d) pentru divertisment: discoteci, cabarete, sli de bal, cluburi, baruri, jocuri mecanice,bowlinguri. Pot exista i alte genuri de echipamente n afar de cele prezentate mai sus, lista acestoraputndficompletat.

91

Animatia a aprut si sa dezvoltat ca o component a agrementului, avnd ca scop petrecerea n mod plcut si de cele mai multe ori si util a timpului liber, a turistilor, att pe perioadacltorieictsintimpulsejurului. Termenuldeanimatieprovinedinlimbagreac,delaverbul*anima*caresetraduce prin *a da viat* si este utilizat n mai multe domenii ca: cinematografie, marketing, management si ncepnd cu anii *60 si n turism, perioada din care dateaz si primele definitiidateconceptuluideanimatienturism. Rolul animatiei n turism este de a da viat activittilor de agrement, a antrena mai multsaumaiputinactivparticipantiilaactiunileprogramuluituristic. Astfel, animatia n turism poate fi privit ca o tehnic de organizare a activittilor menitesantrenezeparticipareaturistilornscopuldeapetreceutilsiplcuttimpul,dease distra, de a se relaxa activ, dnd posibilitatea tuturor de asi exprima personalitatea si spiritulcreativ. Conceptul de animatie n turism nu reprezint o simpl dezvoltare a activittii de agrement, liberul acces al turistului la mecanismul formelor de agrement sau un simplu exercitiu de creativitate, ci constituie un proces complexdedezvoltareacomunicriiumane si a vietii sociale prin metode de integrare semidirective, un mod de dezvoltare a personalittiiumanesubaspectcultural,etic,moralsiestetic. Lund n considerare rolul si functiile atribuite timpului liber, se observ c acesta se aflnstrnslegturcu: Odihna si recreerea, care permit recuperarea dup oboseala fizic, tensiunea nervoassauintelectual(stresul),provocatedediverseactivitti; Distractiasidivertismentulcarepermitevadareadincotidiansinlturarearutinei; Dezvoltareapersonalittiiconformaspiratiilorfiecruia,unaspectncaretimpulliber creeaz noi conditii favorabile pentru mbunttirea capacittilor fizice, mentale si spirituale. Animatia n hotel este considerat ca o metoddeintegraresideparticipare, porninddelatreiprocesestrnsunite: Un proces de dezvluire prin crearea de conditii ca orice grup sau individ s se descoperepeelnsusi; Un proces de punere n legtur a grupurilor de oameni ntre ei, cu opere si creatori sau cu centre superioare, fie prin acceptare ( acordul prtilor ), fie printrun conflict formalizat(deexemplujocdeechip); Un proces de creativitate, prin interactiunea indivizilor si grupurilor cu mediul ambiantprinpropriaexprimare,propriainitiativsipropriaresponsabilitate; Crearea tuturor conditiilor pentru petrecerea ntrun mod ct mai plcut si util a sejurului; Informarea clientilor si stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plat si fr plat; Antrenareaclientilorndiferiteactivittirecreative,culturalsportive,caparticipanti activisaupasivi; Antrenarea clientilor n activitti inedite, altele dect cele pe care le desfsoar n modobisnuitntimpulanului,rentoarcerealacopilriesilaesentalucrurilor; Creareauneiatmosfereplcutepetotparcursulsejurului. Pentruunii,animatiaarecafunctiedezvoltareacomunicriisociale,stabilireacldurii si intimittii n relatii. Pentru altii are ca functie, raportat la traditia culturilor populare, de a pregti ucenicia si achizitionarea marilor limbaje rationale ale fiintei umane, cu scopul unei

92

eliberri totale, o metod de organizare estetic, poetic si economic. ntro alt viziune, animatia nu se ntrevede dect printro perspectiv de lrgire a constiintei, a petrecerii timpului liber si de a face turism n genul tehnicilor de divertisment sau relaxare nord americane, ntro conceptie de a ocupa timpul liber al indivizilor si o miscare social pe timpulcltoriilorsaualsejuruluilordevacant. Organizarea activ de animatie turistic presupune analiza urmtoarelor componente: Animatorii, caracteristicile animatorilor, motivatiile, proiectele, formatia acestora; Publiculanimatorilor; Metodelepropusesitehnicileutilizate; Echipamentulncaresedesfsoaractivittile; Continutulactivittiideanimatie; Nivelulculturalsausportivalactivittilor; Rezultateleobtinute; Evaluareaanimatiei; Costulanimatei. Fr a neglija efectele economice ale animatei, un rol important revine aspectului socialreflectatprin: O functie de adaptare si de integrare care urmreste s asigure socializarea indivizilorsiipregtestepentruschimbrilemultiplelegatedesocietatedinpunctdevedere cultural,precumsisocialeconomic; O functie de recreere / relaxare, legat de petrecerea timpului liber, societatea actual avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea zilnic a indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamentelor sociale si culturale adaptate si a personaluluispecializat; Ofunctieeducativ,cumarfiscoalnparalel,contrascoalcomplementar, animatiaoferinduneoriposibilitateassecompletezeformatiadebazsisseaprofundeze anumiteintereseculturale; Ofunctiedecorijare,nmsurancareanimatiapermiteacoperireaanumitor carente educative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelor posibile,limitareadevieriisocioculturale; O functie critic, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea, s permit exercitiul unui spirit critic si s fie locul cutrii de noi raporturi ntre indivizi si grupuri, a cutrii unui nou mod de viat calitativ superior, mai putin obsedat de productivism, de goana dup bani, confort, refuznd mpotmolirea material si spiritual si pasivitatea. Includerea programelor de animatie n pachetele de servicii turistice oferite de touroperatori, poate determina cresterea gradului de atractivitate a ofertei si mrimea durateidesejur,attncazulturistilorromni,ctmaialesacelorstrini. Pentru a se putea pune n aplicare un astfel de proiect, hotelierii, cu sprijinul administratiilorlocalesiaguvernuluitrebuiessepreocupepentrurealizareaunorinvestitii carespermitcreareabazeimaterialesiapremiselorderealizareaacestorprogrameprin: construirea de piscine, protejarea si amenajarea plajelor, amenajarea teraselor pentru a puteapermitedesfsurareadeactivittispecificepetotparcursulzilei.

93

n cazul statiunilor balneare, aceste investitii sunt mult mai mici, ntruct fiecare hotel care dispune de baz proprie de tratament, ndeplineste majoritatea criteriilor necesarepentruorganizareadeactivittideanimatie. Programele de animatie trebuie s satisfac toate categoriile de preferinte si s fie accesibile tuturor categoriilor de clienti. Se pot organiza programe de animatie cultural, de recreere, sportic, gastronomic, precum si programe specifice pentru clientii sositi la tratamentsaupentruprogramedepunerenform. Studierea diferitelor elemente ale unei veritabile politici de animatie impune necesitatea angajrii si formrii unui personal de specialitate. Chiar de lanceput,lanivelde hotel este nevoie de o persoan calificat care s cunoasc motivatiile turistilor si s fie n msurs: Participelaplanificareasipunereanfunctiuneainstalatiilordeanimatie; Sorganizezesiscoordonezeactivittilesifacilittile; Selaborezeprogramedeanimatiesissupraveghezerealizarealor; S asigure informarea turistilor si publicitatea referitoare la posibilittile de petrecereatimpuluilibernhotel. ntrun hotel pot exista mai multi animatori, fiecare fiind specializat pe un anumit segmentdeactivitate,precum:animatiecultur,animatiesportivsianimatiepentrucopii. Se prefer ns animatorii care pot desfsura toate tipurile de activitti pentru adulti sianimatoriispecializatipentrucopii. n majoritatea hotelurilor se face o diferentiere a programelor pentru copii de cele pentru adulti, desi n multe situatii, la programul de dimineat se lucreaz mixt, pentru toti clientiihotelului,indiferentdevrst. Animatorii specializazi pot avea una sau mai multe specializri de baz, principala problemfiindsezonalitateamunciilor. Realizarea unei activitti de animatie poate fi ncredintat si ghizilor locali, colaboratorisauchiarpersonaluluicarelocuiestenstatiunisicareseocupcualtactivitate nafarasezonuluituristic. Desi organizarea si punerea n aplicare a programelor de animatie este costisitoare, n timp ea produce efecte economice majore prin cresterea gradului de ocupare, cresterea sejuruluimediusiimplicitancasrilormediipeturist. n ceea ce privete cel deal doilea aspect, cel referitor la coninutul agrementului turistic, ne ntlnim, de asemenea, cu abordri diferite. Y. Tinard ofer una dintre cele mai completemodalitideclasificareaprestaiilordeagreement,respective): animaia de pur deconectare, de ruptur n raport cu activitile uzuale precum bai de soare i mare, plimbri, drumeii, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu rude i prieteni,etc; animaia recreativ care cuprinde n special parcurile de loisir generale (cu instalaiidedistracie),tematice(nautice,zoologice,planetariu),rezervaiiicazinouri; animaia comercial, generat de faptul c efectuarea de cumprturi deine o pondere important (aproximativ 6%) n structura motivelor cltorieii reprezint un mod agreabildepetrecereatimpuluiliber; animaia orientat spre obinerea unei forme fizice depline cure balneare, programe de slbire, nfrumuseare, fitness i practicarea diferitelor sporturi n scopul ntreineriisntii;

94

 animaia cultural care urmrete cunoaterea, formareai educarea turistului i include o gam larg de activiti , ntre care vizite la muzee, edificii istoricei culturale, participarealadiverseevenimenteculturale,sejururidenvareaunorlimbistrine,etc; animaia spectacol care cunoate, la rndul su, forme dintre cele mai diverse de manifestare: festivaluri teatrale, evenimente cinematografice, musicale, de art, folclor, cunoatereanaturii,aflorei,faunei,participarealacompetiiisportive,etc; animaia gastronomic care include prezena la expoziii sau concursuri de art culinar, precum i circuite cu tematic specific (buctria tradiional a unei zone, degustridevinuri); animaiaprofesionalseadreseazunuipublicspecializat,avizatisemanifest subformatrguriloriexpoziiilor,congreselor,circuitecutematicindustrial,agricol,etc. J. Ch. Holloway consider c putem identifica cel puin trei categorii de atracii, clasificarecareneajutsexaminmnaturaacestorprestaii: atracii naturalei atracii antropice. n prima grup includem parcuri naionale, cascade,lacurisaualtefenomenegeografice,iarnceadeadouagrupnereferimlacldiri deoricetipsauatraciiprecumMareleZidChinezesc.Atraciilenaturalepotfisubdivizate,la rndullor,nfunciedecondiiileclimatericeisezon; atracii nodale sau lineare sub aspectul caracterului acestora. Astfel, staiunile litorale sau oraelecapital invit turistul la o focalizare a vizitei ntreprinse n limitele unei zone,ariibinedelimitate,ntimpceatracialinearimplicdeplasareaturistuluidintrunloc ntraltul, cum ar fi, de exemplu, circuitul pe teritoriul unei ri sau n scopul vizitrii unei coastelitorale,etc; atracii care implic existena unui amplasament si cele care implic prezena unuieveniment.Opartedinevenimentesunttemporare,altelesuntdefoartescurtdurat; ambelepotfinaturalesauantropice; Imagineadestinaiei Imaginea unei destinaii nu are neaprat la baz o experien anterioar, adic o vizit la destinaia respectiv. De exemplu, chiari o persoan care na fost niciodat la Las Vegas poate avea o imagine mental a staiunii (din cri, din massmedia, de la prietenii care au fost acolo)i probabil c a decis deja, pe baza acestei imagini, dac se simte atras de Las Vegas sau dimpotriv. Toate destinaiile turistice au o imagine proprie, iar interesul marketerului este de a dezvolta, susine sau modifica anumite elemente de imagine n scopul influenrii comportamentului potenialilor vizitatori. Acest lucru este foarte importanti pentru prestatarii individuali de la respectiva destinaie: imaginea lor tinde a fi apropiatdeimagineaglobaladestinaiei. Promovareaimaginiidestinaiei Primul pas care trebuie fcut nainte de lansarea unei campanii de promovare a imaginii unei destinaii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. n acest scop, trebuie determinat mai nti segmentul de public pentru care ne intereseaz s evalum imaginea. ncazulnostru,acestsegmentesteformatdinvizitatoriiactualiipotenialiaidestinaiei. Dup evaluarea imaginii actuale a destinaiei, urmeaz etapa de construire a unei imagini adecvate pentru destinaia respectiv, care s exploateze punctele tari i s atenueze,pectposibil,aspectelenegative.Cercettorulvaidentifica,ngeneralcuajutorul unoredine de focus grup, care sunt principalele variabile care definesc imaginea unui loc, iar apoi va evalua fiecare dimensiune pentru destinaia studiat, cel mai adesea printro cercetare pe eantion. Evaluarea se poate realiza cu ajutorul unei scale cu diferenial semantic,defelulurmtor: 95

 1 2 3 4 5 Urt Frumos Periculos Frpericole Murdar Curat Plicticos Interesant Vechi Nou Rece Ospitalier Pe baza notelor date de respondeni, cercettorul va construi un profil al destinaiei respective, cu ajutorul cruia pot fi uor descoperite punctele tari i punctele slabe ale acesteia. Pentru a fi eficient (adic pentru a prinde la public) o imagine ar trebui s ndeplineascurmtoarelecondiii: - s fie real. De exemplu, staiunea Duru nu prea ar avea anse s conving publiculcoferaceleaicondiiipentruschicaPredealulsauSinaia; - s fie credibil. Nu este obligatoriu ca o imagine real s fie i credibil. De exemplu, chiar dac am admite c sunt mai interesante canalele Amsterdamului dectcelealeVeneiei,pentrumulidintreturitiarfigreuscreadacestlucru; - sfiesimpl.Oimaginecareconinepreamulteelementepoateducelaconfuzii; - s fie atrgtoare, s sugereze potenialilor turiti ca merit pe deplin s vin s vizitezedestinaia; - s fie distinctiv, s aib capacitatea de a deosebi destinaia respectiv de altele asemntoare. Urmtorul pas este crearea identificarea sau crearea unor instrumente sau vehicolededifuzareaimaginii.Existtreiinstrumenteprincipalecarenepotajutaaici: sloganurile. Acestea pot sintetiza, ntro singur fraz, viziunea asupra destinaiei. Iat cteva exemple de slogane reuite, care au fost folosite cu succes n promovarea unordestinaii. simbolurile vizuale. Acestea sunt cel mai adesea folosite n promovarea imaginii oraelor. De exemplu: Turnul Eiffel pentru Paris, Big Ben pentru Londra, Collosseumul pentru Roma, Ateneul Romn pentru Bucureti, Parlamentul pentru Budapesta, turnul nclinatpentruPisaetc.; evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bun modalitate de a transmite informaiicuprivirelaunlocideainfluenaopiniapublic.Deexemplu:Festivalulde muzic medieval de la Sighioara, Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, FestivalulGeorgeEnescudelaBucuretiialtele. Pentru promovarea imaginii unei destinaii se utilizeaz tehnicile promoionale care vorfiprezentatencapitoleleurmtoare:publicitateanmassmedia,publicitateaexterioar (panouri i afie), marketingul direct, relaiile publice i vnzarea personal. Fiecare dintre acesteaarecosturile,avantajelesidezavantajelesale.Alegereamixuluipromoionaldepinde de rezultatele ce se doresc a fi obinute i de bugetul de care dispun responsabilii cu promovareadestinaiei.

96

ROLULCERCETARIITIINIFICENPROMOVAREASERVICIILORBALNEARE Activitatea de cercetare tiinific prezint doua aspecte complementare avnd carcateruldecercetarefundamental,respectivdecercetareaplicativ. Cercetarea fundamentalare menirea dea promova descoperiri de noi legi, teorii,mecanisme de aciune, iar n cazul nostru noi proprieti terapeutice sau noi factori naturali terapeutici prin care contribuie la mbogatirea cunoaterii umane. Activitatea de cercetare fundamentala este privilegiul unor oameni de tiin, care prin aspiraiile lor intelectualepentrucunoatereiprintalentullorcontribuielarealizareaunordescoperiricu efectefundamentaleasupraculturiiicivilizaieiumane. Importana cercetrii fundamentale sa putut remarca n mod particular dupceldeal doilea razboi mondial, cnd guvernele statelor beligerante au recunoscut implicaiile cercetrilor fundamentale asupra dezvoltarilor tehnologice, cu consecine directe asupra deznodamntului conflagraiei mondiale. In aceast recunoatere un accent deosebit sa acordat cercetarilor din domeniul tiinelor naturii, n particular fizicii i chimiei, biologiei, tiinelor ingineresti i mai recent informaticii. Cercetarea tiinifica fundamental a fost sprijinita guvernamental sau academic pentru concentrarea unor fore intelectuale i materialedeosebite,orientatespredezvoltareasocietiiprincunoatere. Pentru medicina balnear, importana cercetrii fundamentale echivaleaz cu promovarea unei staiuni balneare prin cunoaterea factorilor naturali cu potenial terapeutic ce stau la baza activitii medicale, identificarea mecanismelor biologice de nivel celular i molecular prin care factorii naturali actioneaz asupra organismului i a modalitilor de rspuns fiziologic pe care organismul le poate utiliza n ncercarea de a se adaptalacondiiastimulriiprinfactorulterapeutic. Principali beneficiari ai rezultatelorcercetrilorsuntoameniidetiindinramura,sau avnd aceleai preocupri tiinifice, care constituie publicul specializat pentru care lucrriletiinifice sunt publicatei pe baza crora comunitateatiinific este n masur s valideze rezultatele cercetrilori s influneze apoi recunoatereatiinific a autorilor. De asemenea, rezultatele cercetrilor tiinifice sunt transmise prin comunitatea academic ctre generaiile tinere participante n sistemul educaional. n aceasta conexiune de transmitereacunotinteloreficienamajorofernsaicercetatoriicaresuntmembriactivi n obinerea rezultatelor, ei fiind formatori i nu numai informatori asupra rezultatelor tiinifice. n cazul cercetrilor balneare, benefeciarii sunt n primul rnd actorii economici implicain sectorul balnear, n staiunile balneare. Ali beneficiari sunt pacienii utilizatorii bazelor de tratament, care vor beneficia de servicii medicale balneare dupa o reala identificareacapacitatiiterapeuticeafactorilornaturaliutilizai. n ultim instan beneficiarul major este societatea, comunitatea umana, despre care astzisevorbetentermenidesocietateaacunoaterii. Prin utilizarea avantajelor strategice oferite de cercetarea tiinific a factorilor terapeutici naturali din staiunile balneare se caut orientarea spre pia a sistemului public de cercetare dezvoltare i promovarea rolului tiinei n societate, cunoscnd, astfel, impactul su asupra dezvoltrii turismului balnear, o component economic i social major. Resursele balneare unice, cum sunt izvoarele termale, izvoarele minerale, nmolurile, mofetele precumi bioclimatul (sedativ de cruare, excitant solicitant de litoral maritim sau

97

campie, tonic stimulant), sunt utilizate cu succes n domeniul serviciilor medicale balneare princareesteurmritoaciunemedicalpreventiv,dereabilitaresiwellness. Statiunile balneare europene ofer o gam divers de servicii. n prezent, utilizarea factorului natural terapeutic n cadrul serviciilor desfurate sub supraveghere medical, este nsoit de o serie de tehnici pentru a ajuta pacienii si amelioreze starea de sntate (fizioterapie, kinetoterapie etc.). Actul medical in statiunea balneara poate fi orientat spre profilaxie,tratamentsaurecuperare. n fiecare an, statiunile balneare europene genereaza o cifra de afaceri de peste 20 miliarde de Euro.Angajarea directa a peste 500.000 de persoanei sprijinirea unui numar suplimentar de 1.2 milioane de locuri de munc n domenii conexe face ca sectorul s fie unul dintre cei mai mari angajatori din UE att n domeniul asistenei medicale ct i a turismuluinspecialnregiunilencareindustriaestemaipuindezvoltat. Romnia poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele aproximativ 8.500 de izvoare minerale i termale pe care le deine. Patronatele din Turismul Balnear susin c Romnia este cea mai bogat ar din Europa din punct de vedere al resursei balneare, deinnd circa o treime din izvoarele minerale i termale ale Europei, ns numai 10% din izvoare sunt exploatate, din cauza subfinanrii, a lipsei investitorilor dar i datorit decalajuluideabordareacercetriitiinifice. Abordarea pragmatic impune cuantificarea rolului cercetriitiinifice n dezvoltarea serviciilor de turism balnear, prin identificarea potentialului de crestere a numarului de beneficiariaiserviciilorbalnearencorelaiecupromovareacercetrilortiinifice.Nuexist nc studii de acest fel, dar viitorul va confirma c o staiune balnear nu va putea rezista concureneifrcercetareatiinificmodernafactorilornaturaliutilizai. PrinproiectulBALNEO,desfuratnperioada20072009,finanatdinfonduripublicea fost modernizat infrastructura institutuluinecesar testrii capacitii terapeutice a factorilor naturali utilizai n staiunile balneare. Aceast testare, realizat acum conform standardelor europene armonizate i adoptate din clasa SR EN ISO 10993, prin metode calitative i cantitative specifice, reproductibile i sensibile nu este nc bine cunoscut beneficiarilorserviciilordeturismbalnear. Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie, din subordinea Ministerului Sntii, prin profilul su unic de cercetare, este la acest moment singura instituie abilitat legal n cercetarea i certificarea calitii terapeutice a factorilor naturaliiabazelorbalnearedetratament,avndcompetenalegalprivindstudiulcomplex alfactorilornaturaliterapeutici,stabilitprinOrdonanaGuvernuluinr.109/2000,aprobat prinLegea.343/2002. Finantarea cercetarii fundamentale este de provenienta bugetara (bani publici), dar mai rareori si prin companiile cointeresate prin facilitati fiscale, care administreaza organisme dedicate si pe baza evaluarii respectiv selectarii competitive a acestora stabilesteeligibilitatea pentru contracte de finantarea temelor de cercetare selectate. Cercetarile fundamentale si n zilele noastre sunt finantate n primul rnd din fonduri bugetare publice, dat fiindcaracterul precompetitival acestei activitati de cercetare, fara o actiuneimediatadeproducereaunorprofituripentruagentieconomici. Politica stiintei promovate este creditata de calitatea persoanelor sau institutiilor de cercetare, care pot dovedi competenta si eficacitate. Performantele precedente ale ofertantilor constituie un argument de credibilitate n fata finantatorului si a evaluatorilor. Aceste criterii, pe baza carora evaluatorii stabilesc ordinea valorica de clasificare a proiectelorpropuse,constituieconditiiprimarencstigareadreptuluideeligibilitatepentru

98

finantare. Publicatiile proprii realizate n reviste de specialitate cotate cu recunoastere internationala (ISI= International Scientific Information, care prezintafactori de impactpentru publicatiile respective), citarea publicatiei respective, numarul granturilor cstigate, numarul de contracte si cooperari realizate, demonstrarea ca ofertantul are ologistica corespunzatoaren derularea proiectului de cercetare, echilibrul si realismul devizului propus, prezentarea gradului de noutate si originalitatea n solutionarea temei propuse, rezultatele scontate de a fi obtinute, etc., constituie argumente de credibilitate pentrupersoanasauinstitutiaparticipantalacompetitie. In ultimul timp se poate identifica o amplificare gradului de sprijin financiar acordate proiectelor aplicative fata de cele fundamentale. Acest lucru se datoreaza faptului ca finantatorii doresc n general rezultate palpabile pe termen mai scurt, ceeaceestemaigreu de oferit n cazul proiectelor de cercetare fundamental. Ofertantii de proiecte trebuie sa aiba argumente convingatoare pentru acceptarea proiectelor lor, prin motivarea faptului ca cercetarea fundamentala sau aplicativa este ceea care asigura un suport stiintific indispensabil activitatilor de cercetare aplicativa si dezvoltarilor tehnologice, precum si formareasipromovareadespecialistitineri. De asemenea printre argumentele de baza poate fi amintita si accentuarea adevarului ca proiectele de cercetare fundamentala pot genera rezultate ale cercetarilor aplicative prin formularea unorproiecte integratecu eliberarea barierelor artificiale cteodata ridicate chiar de cercetatorii cu o formatiune declarata pentru cercetarea fundamentala sau aplicativa.Astaziexistaorecunoastereunanimacacercetareafundamentala(CF),cercetarea aplicativa(CA) sidezvoltarea tehnologica(DT) capata din ce n ce mai mult aspecteinterdisciplinaresicercetareastiintificapoatejucaunroldeterminantndezvoltarea economicasisocialculturalaauneinatiuni. n deceniile urmatoare activitatea de cercetare va fi focalizata catre fenomene moleculare si pe scara mezoscopica, materiale si structuri autoorganizate (selfstructured systems), sisteme si mecanisme biomoleculare, multidisciplinaritate n cercetarea materialelor organice si anorganice, respectiv procese biologice, integrarea nanosistemelor electronice cu entitati biologice si complexe moleculare, detectarea electronica a entitatilor biologice,promovareasicontrolulcelulelordezvoltatepesuporturiartificiale,etc. Staiunile balneare ale viitorului din Romnia vor avea succes dac vor reui transformarea cu ajutorul strategiilor propuse n centre moderne de sntatei bunstare care s valorifice extraordinarul potenial al factorilor naturali de cur. Ele vor avea produse cu un coninut complex, vor oferi cure balneare terapeutice i de recuperare dar i cure pentru turismul de bunstare, de sntate, cu accent pe calitatea vieii strns mpletit cu meninerea sntii sunt soluia pentru turismul balnear. Aceste staiuni pot deveni centre dereferinpentrusatisfacereanevoilordebunstarealeoamenilor. Pentru a putea rspunde cerinelor manifestate pe piaa turistic balnear este necesar crearea unor staiuni polivalente prin lrgireai diversificarea profilului de baz al staiunii, paralel cu apariia unor staiuni cu profiluri noi: nlturarea stresului, repunerea n form,nfrumusearea,talasoterapie,profilaxie. Dintre problemele generale obligatorii pentru edificarea staiunilor balneoturistice moderneamenumera: analizele temeinice pentru stabilirea registrului de factori naturali de cur, rezervele desubstanemineraleutileiniveluldeutilizareaacestora; stabilirea profiluluii specializrilor optime ale staiunii ca elemente de baz privind amploareaistructuramodernizrilorbazeimaterialei/saucreareacentrelordebunstare;

99

conturarea celor mai bune soluii pentru zonarea funcional i elementele de infrastructurgeneralispecific; O valorificare strategic a potenialului turismului balnear romnesc va permite repoziionarea acestuia pe piaa interni internaional. Reuita acestei aciuni depinde de implicarea hotrt a factorilor de decizie de la nivel macroi microeconomic, iar efectele economiceisocialepotfinsemnatepentruaranoastr. Rolulstaiuniibalnearensocietateamodernaesteastzipusnluminaschimbrilorcu care civilizaia uman se confrunt. Ritmul de via, stresul, agitaia cotidian, avalana informaional, statutul de consumatoridevoratori ne oblig s gsim momente de relaxare i odihn, de tratament, agrement i recreere. Ajungem astfel s ne dorim s schimbmaerul. Ne dorim cu toii s mergem n concediu la munte sau la mare, n circuit pe trasee montane, sau ntro staiune balnear. Cutm odihnai fortificarea organismului, vrem s nerencrcmbateriile,cutmsoluiadurerilornoastreprinmetodedetratamentvenite delanatur. Turismul, tratamentul i odihna ntrun mediu natural, diferit de cel de acasi de la loculdemunc,iarnasauvara,audevenitopermanentpreocuparepentrunoitoi.Aceast preocupare generat de nevoi umane de odihn, recreere i tratament creeaz premise pentrudezvoltareareeleidestaiuniclimaticeibalneoclimatice. Dezvoltarea durabil a staiunilor balneare trebuie corelat cu inventarierea, studierea efectelor terapeutice i utilizarea eficient a resurselor balneare, respectiv a factorilor naturaliterapeutici. Dezvoltarea durabil a unei staini balneare trebuie s vizezei pilonul reprezentat de resursa uman. Dac resursa uman specific facilitilor de cazare i cea specific facilitilor de tratament balnear respectiv corpul medical, este bine cunoscuti integrat nstructurastaiuniibalneare,resursaumanaresponsabilpentruidentificareaicercetarea factorilornaturaliterapeuticiestemaipuincunoscut. Natura are ns rspunsul potrivit, direct i ferm. Aa cum schimbrile climatice sunt rspunsul naturii la consumatorismul exagerati devorator, n aceeai msur degradareai ineficiena aciunii factorilor naturali se poate instala n viaa staiunii balneare dac rolul cercetriifactoriloresteuitat. Mijloacele moderne de cercetare i tehnica experimental actual are valene noi n privina studierii factorilor naturali terapeutici. Biologul, preocupat de fenomenul via sub toateaspectelesaleestemaipreocupatcaoricndsgseascrspunsullantrebareacum acioneaz factorii naturali asupra organismului uman ?; care sunt resorturile celulare i moleculare implicate?. inem astfel seama de faptul c modul n care organismul reacioneazlafactoriiexcitaniestedeterminatdenaturaboliiresortuleibiologic. Cercetarea tiinific clinic desfurat de medicul balneolog reprezint un pilon important al cercetrii balneare. Acest pilon poate fi nsoit cu temei de ctre un alt pilon: cercetarea tiinific experimental, specific domeniului biologiei, integrnd astfel datele ntrun sistem unitar de nelegere a rolului factorilor naturali terapeutici asupra organismului.

100

BIBLIOGRAFIE 1. Badea, L., Gtescu, P., Velcea, V. (1983), Geografie Romniei, Geografia Fizic, Editura Academiei,vol.I. 2. Bltreu, A. (2001), Sistemul de relaii dintre turism i mediul ambiant, din vol. Anal. Univ.Cret.DimitrieCantemir,Bucureti. 3. Bzc, Gh. (1983), Influena reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei Romniei,EdituraAcademiei,Bucureti. 4. Berlescu, E. (1998), Enciclopedie de Balneoclimatologie a Romniei, ediia a IIa, Editura All,Bucureti. 5. BordeiIon, N. (1988), Fenomene meteoclimatice induse de configuraia Carpailor n CmpiaRomn,EdituraAcademiei,Bucureti. 6. Bogdan, O., Niculescu, E. (1999), Riscurile climatice din Romnia, Inst. De Geogr., AcademiaRomn,Bucureti. 7. Bogdan,O.(2001),IndividualitateaclimaticaPodiuluiDobrogei,Rev.Geografic/2000, VII,Bucureti. 8. Canarache, A. (2004), Indicatori climatici i regimuri de umiditate i temperatur a solului,tiinasolului,SeriaIII,SNRSS,No.12,vol.XXXVIII,p.6678. 9. Ciulache,S.(1985),ClimatelePmntului,EdituratiinificiEnciclopedic,Bucureti. 10.Ciulache,S.(1995),Factoriiderisc,EdituraUniversitiidinBucureti,Bucureti. 11.Ciulache,S.(2002),MeteorologieClimatologie,EdituraUniversitar,Bucureti. 12.Ciulache, S. (2004), Influena condiiilor meteorologice i climatice asupra polurii aerului,Com.Geogr.,V,EdituraUniversitar,Bucureti. 13.Ciulache, S., Ionac, N. (1998), Climatologie comportamental, Editura Universitii din Bucureti,Bucureti. 14.Ghinea, D. (1996), Enciclopedia geografic a Romniei, Vol. I, Editura Enciclopedic, Bucureti. 15.Glvan, V. (1995), Turismuli calitatea mediului nconjurtor, Revista de Turism, nr. 2, ICT,Bucureti. 16.Ielenicz, M. (2007), Romnia, Geografie fizic, clim, ape, vegetaie, soluri, mediu, volumul2,EdituraUniversitar,Bucureti. 17.Ielenicz, M., Comnescu, L. (2006), Romnia, potenial turistic, Editura Universitar, Bucureti. 18.Ionac,N.(1998),Climaicomportamentuluman,EdituraEnciclopedic,Bucureti. 19.IIonac, N. (2000), Mic tratat de geografie medical, Editura Universitii din Bucureti, Bucureti. 20.Ionac,N.,Ciulache,S.(2008),Atlasbioclimatic,EdituraArsDocendi,Bucureti. 21.Povar,R.(2001),Biometeorologieibioclimatologie,EdituraduGoeland,Bucureti. 22.Teodoreanu,E.(1994),Caracteristicibioclimaticealeperioadeireciaanului,SCG,XLI. 23.Teodoreanu, E. (1996), Caracteristici bioclimatice ale perioadei calde a aerului n Romnia,Rev.Geogr.,IIIII,serienou,InstitutuldeGeografie. 24.Teodoreanu,E.(2002),Bioclimatologieuman,EdituraAcademieiRomne,Bucureti. 25.Teodoreanu,E.(2004),Geografiemedical,EdituraAcademieiRomne,Bucureti. 26.Teodoreanu, E., Grigore, L., Stoicescu, C., Munteanu, L., Teleki, N. (1984), Cura balneoclimaticnRomnia,EdituraSportTurism,Bucureti.

101

27.ICH guideline for Good Clinical Practice [Directivele ICH de Bun Practic Medical], recomandatspreadoptarenEtapa4aProcesuluiICHn1mai1996dectreComitetul DirectoralICH. 28.WHO guidelines for Good Clinical Practice (GCP) for trial son pharmaceutical product.[Directivele Organizaiei Mondiale a Sntii pentru Bun Practic Medical n domeniulstudiilorasupraproduselorfarmaceutice],WorldHealthOrganization,Geneva, 1995(WHOTechnicalReportSeries,No.850:97137) 29.A practical guide to FDA GCP for investigators. [ Ghid practic pentru Bun Practic medical a FDA pentru investigatori]. Neher and Hutchinson, eds. Brokwood Medical PublicationsLtd,Surrey,UK,1993. 30.The Trial investigators GCP handbook: a practical guide to ICH requirements [Manualul de Bun Practic Medical al investigatorului de studiu clinic: ghid practic pentru respectarea directivelor ICH]. Hutchinson, ed. Brokwood Medical Publications Ltd, Surrey,UK,1997. 31.HOTARREA Nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si deorganizare a ntregii activitati de utilizare a factorilor naturali EMITENT: GUVERNUL ROMNIEI PUBLICATA N: MONITORUL OFICIALNR.752din18august2004 32.Dan Neme, Alina Totorean, Armand Gogulescu, Andrea Ni, Merima Jurici, Elena Amrici, Virgil Luca, Cristina Cristea, Oana Bereteu, Roxana Onofrei, Daniel Popa, Ralucaq Cotulbea, Corina Dobrescu Curs de recuperare, medicina fizica si balneologie, formatelectronic,UniversitateadeMedicinasiFarmacieVictorBabes,Timioara,2006 33.http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=18&ved=0CEgQFjAHOAo&url=http% 3A%2F%2Ftake-shape-share.fenc.org.uk%2Fftproot%2F886%2F3c8997bc-c817-454398f5d0aed83318f%2Fcurs%2520oferta%2520turistica.doc&ei=4Td3ToT_NI2WswaWi_ mtDw&usg=AFQjCNGuQekX8Y_t7FDWeQzJTbxryVH1kAOFERTATURISTICA 34.www.inrmfb.ro 35.Teleki N., Munteanu L., Bibicioiu S. (2004) Romnia Balneara, Ghid pentru medicii de familieipentrumediciispecialiti,Bucureti, 36.Delia Cintez, Horia Lzrescu, Consuela Brilescu, Iulia Bunescu, Anatoli Covaleov, Sebastian Diaconescu, Augustin Dima, Liviu Enache, Carmen Enescu, Dorina Farca, Gina Glbeaz,VictoriaMarcu,LucianMirescu,AnaMunteanu,LianaPiu,DanielaPoenaru, Adrian Popa, Simona Popescu, Iuri Simionca Ghidul Balnear, Ediia I, 2011, Institutul NationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie, 37.Jurvale DoruTooader CURS INTRODUCERE N GEOLOGIE, Universitatea Alexandru IoanCuza,FacultateadeGeografieiGeologie,Iasi,2010

102

CONSTANTIN MUNTEANU

DELIA CINTEZA

Resursele balneare unice, cum sunt izvoarele termale, izvoarele minerale, nmolurile, mofetele precum i bioclimatul (sedativ de cruare, excitant solicitant de litoral maritim sau campie, tonic stimulant), sunt utilizate cu succes n domeniul serviciilor medicale balneare prin care este urmrit o aciune medical preventiv, de reabilitare si wellness. Statiunile balneare europene ofer o gam divers de servicii. n prezent, utilizarea factorului natural terapeutic n cadrul serviciilor desfurate sub supraveghere medical, este nsoit de o serie de tehnici pentru a ajuta pacienii s-i amelioreze starea de sntate (fizioterapie, kinetoterapie etc.). Actul medical in statiunea balneara poate fi orientat spre profilaxie, tratament sau recuperare. n fiecare an, statiunile balneare europene genereaza o cifra de afaceri de peste 20 miliarde de Euro. Angajarea directa a peste 500.000 de persoane i sprijinirea unui numar suplimentar de 1.2 milioane de locuri de munc n domenii conexe face ca sectorul s fie unul dintre cei mai mari angajatori din UE att n domeniul asistenei medicale ct i a turismului - n special n regiunile n care industria este mai puin dezvoltat. Romnia poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele aproximativ 8.500 de izvoare minerale i termale pe care le deine. Patronatele din Turismul Balnear susin c Romnia este cea mai bogat ar din Europa din punct de vedere al resursei balneare, deinnd circa o treime din izvoarele minerale i termale ale Europei, ns numai 10% din izvoare sunt exploatate, din cauza subfinanrii, a lipsei investitorilor dar i datorit decalajului de abordare a cercetrii tiinifice.

Editura Balnear ISBN: 978-606-92826-8-7