Wi-c-Ad-sc-002 - Plan de Desfasurare Pentru Instructajul Introductiv General

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL
Doc. Nr: WI-C-AD-SC-002 Revizuire nr.: 0.0 Data revizuirii: 08.12.2008 Pagina 1 din 102 -1-
APLICABILITATE: Fabrica: Cluj Depozit: N/A
CONTINUT: Sectiune Nr. 1.

Sectiune Nr. Denumire Pagina............................................................................................................................................1 Creat de:........................................................................................................................................................................................2 1.Scop..........................................................................................................................................................................................................3 2.Domeniu de aplicare...............................................................................................................................................................................3 3.Referinte..................................................................................................................................................................................................3 4.Definitii....................................................................................................................................................................................................3 5.Responsabilitati.......................................................................................................................................................................................3 6.Procedura................................................................................................................................................................................................3 PROBLEME DE DEZBATUT................................................................................................................................................................5 Primul ajutor la locul accidentului:.......................................................................................................................................................7 TEMATICA.............................................................................................................................................................................................7 Legea nr.319 / 2006 [ extras ];.............................................................................................................................................................10 .....................................................................................................................................................................................23 Obligaiile lucrtorilor......................................................................................................................................................................23 PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI.................................................................................................................67 Atentie ! .................................................................................................................................................................................70 INDENTIFICAREA.............................................................................................................72 INDENTIFICAREA.............................................................................................................74 D.FACTORI DE RISC DEPENDENTI DE MEDIUL DE MUNCA..............................................................................................79 ......................................................................................................................................................................................................83 R.6......................................................................................................................................................................................85
Copiile controlate ale tuturor documentelor SHEQ sunt disponibile pe Intranet iar copiile aprobate tiparite pot fi obtinute de la Responsabilul cu Controlul Documentelor.Documentele tiparite sunt copii necontrolate si pot fi folosite in decurs de maxim 24 ore de la tiparire. DATA TIPARIRII: 09/12/2008 10:01
Denumire
Pagina
R.7......................................................................................................................................................................................86 COD...................................................................................................................................................................................86 R.9......................................................................................................................................................................................88 R.20....................................................................................................................................................................................89 R.21....................................................................................................................................................................................90 COD...................................................................................................................................................................................90 R.24....................................................................................................................................................................................91 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PROFESIONALE....................92 COMENZILOR SI APARATELOR......................................................................97 7.Istoric document.................................................................................................................................................................................102 8.Anexa....................................................................................................................................................................................................102
Nume Creat de: Verificat de: Aprobat de: Vasile Ghioc Marcel Mircea Dan Paucean
Semnatura
Data 08.12.2008 09.12.2008 09.12.2008
1. Scop
Informare asupra activitatii specifice societatii si principalele masuri de protectie a muncii care trebuie respectate in timpul procesului de productie.
2. Domeniu de aplicare
Tuturor noilor angajati (cu specific permanent/temporar/detasat), practicantilor (elevi, studenti), anterior integrarii in activitatea de productie a unitatii
3. Referinte
Legea 319 / 2006-legea securitatii si sanatatii in munca Norme metodologice de aplicare a L.319/2006-[ HG.1425/2006]; Lista riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala Primul ajutor la locul accidentatului; Codul rutier si masurile de aplicare a acestuia
4. Definitii
n/a
5. Responsabilitati
Inspectorul de protectia muncii: prelucrarea si testarea cunostintelor noilor angajati.
6. Procedura
TEMA: Legislatia romaneasca in domeniul protectiei muncii. SUBIECTE: LEGEA 319 / 2006 LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA; HG.1425/2006-NORME DE APLICARE A L.319/2006- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA; LISTA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA SPECIFICE SOCIETATII; CODUL RUTIER SI MASURILE DE APLICARE A ACESTUIA; O.G. 96 / 2003-PRIVIND PROTECTIA MATERNITATII LA LOCUL DE MUNCA.
OBIECTIVE: Insusirea cunostintelor minime necesare desfasurarii activitatilor de productie fara accidente de munca sau boli profesionale; Formarea priceperilor si deprinderilor de a folosi echipamentul individual de protectie si de lucru si echipamente tehnice in conditii de securitate; DURATA: 8 ORE;
PARTICIPANTI: Persoanele nou incadrate in munca; Persoanele transferate de la o societate la alta; Persoanele venite in societate ca detasate; Elevii, studentii veniti pentru practica profesionala; Persoanele aflate in perioada de proba in vederea angajarii; Persoanele angajate ca sezonieri cu program partial de munca sau zilieri; Persoanele delegate in interes de serviciu; Persoanele care viziteaza sectoarele productive. METODE: LOCUL DE DESFASURARE: MATERIALE: Expunere; demonstrare; dezbatere; testare. Sala de instruire a SC URSUS SA , Cluj-Napoca: -Legea 319 / 2006; HG.1425/2006 -NORME DE APLICARE A L.319/2006 - LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA; casete video, diapozitive, planse, instructiuni [reguli] proprii, echipamente individuale de protectie, masuri de prim-ajutor, etc.
LEGISLATIE : INSTRUCTAJUL PERIODIC GENERAL PLAN DE DESFASURARE Nr. PROBLEME DE DEZBATUT Crt. 1. LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 319/2006 Cap. I.Dispozitii generale; Cap. II.Domeniul de aplicare Cap.III.Obligatiile angajatorilor Sectiunea 1.Obligatiile generale ale angajatorilor; Sectiunea 2.Servicii de prevenire si protectie; Sectiunea 3.Primul ajutor,stingerea incen-diilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent. Sectiunea 4.Alte obligatii ale angajatilor. Sectiunea 5.Informarea lucratorilor. Sectiunea 6.Consultarea si participarea lucratorilor. Sectiunea 7.Instruirea lucratorilor; Cap.IV.Obligatiile lucratorilor; Cap.V.Supravegherea sanatatii;
TIMP
MOD DE REZOLVARE
30 min
30 min 20 min
-expun aspecte din L.319 / 2006; -explic problemele ce apar ca neclare; -explic in detaliu obligatile angajatorului,metode de prevenire si diminuare a factorilor de risc; -explic modul de utilizare a stingatoarelor PSI, hidranti conf.planului de situatie PSI acordarea de prim-ajutor etc.
15 min 30 min -explic obligatile lucratorilor; -explic necesitatea efectuarii controalelor medicale , periodicde medicina a muncii si raportarea de indata la aparitia unor boli, ce pot avea urmari grave sau a bolilor profesionale. -vizionare Instructaj asistat pe Calculator /CD/diafilme;
40 min 15 min

Cap.VI.Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor. Sectiunea 1.Evenimente; Sectiunea 2.Accidente de munca; Sectiunea 3.Bolile profesionale; Cap.VII.Grupuri sensibile la riscuri. 2. Norme metodologice de aplicare a L.319/2006 , HG.1425 /2006: Cap.II.Autorizarea functionarii din punct de vedere al SSM Cap.VI.Serviciul intern de prevenire si protectie Cap.VII.Planul de prevenire si protectie; Cap.X.Organizarea si functionarea CSSM; Cap.XI.CSSMfunctioneaza in baza regulamentului propriu;
20 min 50 min
30 min 30 min 15 min
-expun problemele din HG.1425/2006 -explic neclaritatile si diferentele fata de L. 319 /2006; -analiza riscurilor la locul de munca; -Indentificarea riscurilor; -vizionare Instructaj asistat pe Calculator /CD/diafilme; -Probleme ce se dezbat in CSSM -discutii pe baza celor expuse si / sau vizionate.
Nr. Crt.
PROBLEME DE DEZBATUT TITLUL III. Cap. II.Organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi; Cap.III.Efortul fizic;
TIMP
MOD DE REZOLVARE
20 min 30 min 10 min
3.

Cap.IV.Efortul mental; Cap.V .Munca femeilor; Cap.VI.Munca tinerilor; Regulamentul de Ordine Interioara Lista riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala specifice societatii Primul ajutor la locul accidentului: Reguli generale; Transportul ranitilor; Hemoragia,asfixia; Entorsa, luxatia; H.G.85/2003-Privind protectia maternitatii la locul de munca si normele metodologice de aplicare a acestuia. H.G.85/2003-codul rutier,masurile de aplicare a acestuia; O.U.G.195/2002-privind circulatia pe drumurile publice; L.49 / 2006-noul cod rutier. Testarea cunostintelor 15 min 20 min 15 min
4. 5.
-expun aspecte din R.O.I; -discutii. -enumar riscurile; -explic modul de aparitie si de eliminare / diminuare; -expun problemele teoretice; -vizionare caseta/CD/diafilm etc. -discutii, intrebari.
30 min
6.
40 min
7.
15 min
-expun problemele teoretice; -discutii, intrebari. -expun aspectele privind circulatia pietonilor; -expun aspectele ce tin de noua legislatie a codului rutier. -discutii, intrebari. -testare scrisa tip grila; -corectarea pe loc; -discutii pe marginea insusirii si deprinderilor accumulate.
8.
30 min
9.
15 min
TEMATICA
In conformitate cu prevederile Legii 319 / 2006 si a HG 1425/2006, INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL se efectueaza: Noilor incadrati in munca; Persoanelor transferate de la o unitate la alta; Persoanelor venite ca detasati; Elevilor, studentilor, ucenicilor aflati in practica profesionala; Persoanelor aflate in societate in perioada de proba in vederea angajarii; Persoanelor angajata cu program de lucru partial, sezonieri sau zilieri; Persoanelor delegate in interesul serviciului; Persoanelor care viziteaza sectoarele productive. SCOPUL : informarea asupra activitatii specifice societatii si principalele masuri de protectie a muncii care trebuiesc respectate in timpul lucrului. LOCUL DE DESFASURARE: Instructajul introductiv general se efectueaza la sediul SC. URSUS SA, din Mun. CLUJ-NAPOCA , in spatiul amenajat, cu personal desemnat pentru efectuarea instructajului. Durata: 8 ore; PROBLEME EXPUSE: Prezentarea societatii; Prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul societatii; Prezentarea legislatiei de protectie a muncii in vigoare; Prezentarea riscurilor de accidentare si de imbolnavire profesionala specifice societatii; Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectie muncii; Prezentarea masurilor de prevenire a accidentelor si bolilor profesionale specifice societatii; Prezentarea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si de prim-ajutor. MATERIALE DE INSTRUIRE: Legea 319 / 2006-legea Securitatii si Sanatatii Muncii-norme metodologice a legii; HG.1425/2006-NORME DE APLICARE A L.319/2006- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA; TITLUL II.
Cap. I. Obligatiile angajatorului privind securitatea si sanatatea in munca; Cap.II. Obligatiile si drepturile angajatilor privind securitatea si sanatatea in munca; Cap.VI. ObligatiaAngajarea si repartizarea personalului la locul de munca; Examenele medicale la angajare si periodice; Cap.VII.Pregatirea si instruirea personalului; Cap.X . Dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru; Cap.XI. Acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de protectie. TITLUL III. Cap.II. Organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi; Cap.III. Efortul fizic; Cap.IV. Efortul mintal;
TEMATICA INSTRUCTAJ INTRODUCTIV GENERAL Cap. V. Munca femeilor; Cap.VI. Munca tinerilor; 3]. 4]. 5]. 6]. 7]. Regulamentul propriu de organizare si functionare; Lista riscurilor de accidentare specifice societatii; Primul ajutor la locul accidentului; Noul cod rutier; O.G.96/2003-Privind protectia maternitatii la locul de munca.
Dupa terminarea efectuarii instructajului introductive general, personalul instruit este supus verificarii cunostintelor de protectia muncii pe baza de teste. Rezultatele testarii se va consemna in fisa individuala de instructaj. Nu vor fi angajatele persoanele care nu si-au insusit cunostintele prezentate in instructajul introductive general. INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL
Doc. Nr: WI-C-AD-SC-002 Revizuire nr.: 0.0 Data revizuirii: 08.12.2008 Pagina 10 din 102 - 10 -
Legea 319/2006-legea Securitatii si Sanatatii in Munca-este structurata pe 11 capitole dupa cum urmeaza: Cap.1.-Dispozitii generale; Cap.2.-Domeniul de aplicare; Cap.3.-Obligatiile angajatorilor; Cap.4 -Obligatiile lucratorilor; Cap.5.-Supravegherea sanatatii; Cap.6.-Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor; Cap.7.-Grupuri sensibile la riscuri; Cap.8.-Infractiuni; Cap.9.-Contraventii; Cap.10-Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Cap.11.-Dispozitii finale. Aferent Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319 / 2006, au fost elaborate normele de aplicare, respective HG.1425/2006; Legea nr.319 / 2006 [ extras ]; Cap.1. DISPOZITII GENERALE Securitatea si sanatatea in munca-amsamblu de activitati institutionalizate avand ca scop: Asigurarea desfasurarii in conditii bune a procesului de munca; Apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor personae in procesul de munca. Defineste in mod clar elementele ce constituie principii generale la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea salariatilor,eliminarea factorilor de risc si diminuarea lor pe cat posibil. INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL Accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprenzentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii. Cap.2. DOMENIUL DE APLICARE NORME DE PROTECTIA MUNCII:
1].Este un sistem unitar de masuri si reguli; 2].Se aplica tuturor participantilor in procesul de munca; 3].Asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru: Imbunatatirea conditiilor de munca; Reducerea efortului fizic; Masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor. APLICATIVITATEA LEGII 319 / 2006. Prevederile acestei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice [cat si art.2 din prezenta] la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de Contract Individual de Munca[CIM] sau in alte conditii prevazute de lege. NORMELE DE PROTECTIA MUNCII-se aplica: Salariatilor, persoanelor angajate cu timp partial de munca [2-4 ore/zi], persoanelor angajate cu conventii civile; Ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale. Intreaga activitate in domeniul protectiei muncii este coordonata de MMSSF. HG.1425/2006.cuprinde reguli si masuri aplicabile in intreaga economie nationala. Normele specifice de PM.sunt elaborate pentru fiecare activitate desfasurata din economia nationala. Instructiuni proprii de SSM-sunt elaborate de fiecare agent economic in functie de particularitatile locului de munca. MINISTERUL SANATATII emit NORME OBLIGATORII DE IGIENA MUNCII. CONTRACTELE COLECTIVE DE MUNCA indiferent la nivelul la care se incheie vor avea stipulate in mod obligatoriu clauze privind SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA. CONTRACTELE INDIVIDUALE DE MUNCA SI CONVENTIILE CIVILE vor avea stipulate in mod obligatoriu clauze privind protectia muncii stabilindu-se raspunderea partilor. CHELTUIELILE aferente activitatii de protectia muncii sunt suportate din costurile de productie. Fac exceptie , cazurile in care particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si
cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege. In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles: a].Lucrator-persoana angajata de catre un angajator,potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice; b].Angajator-persoana fizica sau juridical ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respective si care are responsabilitatea intreprinderii/societatii; c]. alti participanti la PROCESUL DE MUNCA-persoanele aflate in intreprindere/societate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoanele care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat,precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si personae care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor effectuate prin orice alt mijloc de proba; d]. reprezentat al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor-persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca; e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale; f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc; i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc; j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv; k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii; l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment; m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional; n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc; o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale; p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc, conform legii; q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; r) boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional. OBLIGATIILE ANGAJATORULUI Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor n toate aspectele legate de munc. n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitile sale n acest domeniu. Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere principiului responsabilitii angajatorului.
(1) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia msurile necesare pentru: a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea i instruirea lucrtorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n munc. (2) Angajatorul are obligaia s urmreasc adaptarea msurilor prevzute la alin. (1), innd seama de modificarea condiiilor, i pentru mbuntirea situaiilor existente. (3) Angajatorul are obligaia s implementeze msurile prevzute la alin. (1) i (2) pe baza urmtoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs; d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de munc, alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc i de producie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munc, relaiile sociale i influena factorilor din mediul de munc; h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie individual; i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor. (4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de natura activitilor din ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia: a) s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munc, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la amenajarea locurilor de munc;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator s asigure mbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii lucrtorilor i s fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii i/sau unitii respective i la toate nivelurile ierarhice; c) s ia n considerare capacitile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n munc, atunci cnd i ncredineaz sarcini; d) s asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii s fac obiectul consultrilor cu lucrtorii i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele asupra securitii i sntii lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de munc; e) s ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i specific, accesul s fie permis numai lucrtorilor care au primit i i-au nsuit instruciunile adecvate. (5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelai loc de munc i desfoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au urmtoarele obligaii: a) s coopereze n vederea implementrii prevederilor privind securitatea, sntatea i igiena n munc, lund n considerare natura activitilor; b) s i coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor profesionale, lund n considerare natura activitilor; c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) s informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale. (6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munc nu trebuie s comporte n nicio situaie obligaii financiare pentru lucrtori. Servicii de prevenire i protecie (1) Fr a aduce atingere obligaiilor, angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere i/sau unitate, denumii n continuare lucrtori desemnai.
(2) Lucrtorii desemnai nu trebuie s fie prejudiciai ca urmare a activitii lor de protecie i a celei de prevenire a riscurilor profesionale. (3) Lucrtorii desemnai trebuie s dispun de timpul necesar pentru a-i putea ndeplini obligaiile ce le revin prin prezenta lege. (4) Dac n ntreprindere i/sau unitate nu se pot organiza activitile de prevenire i cele de protecie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie s recurg la servicii externe. (5) n cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile externe prevzute la alin. (4), acestea trebuie s fie informate de ctre angajator asupra factorilor cunoscui c au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitii i sntii lucrtorilor i trebuie s aib acces la informaiile . (6) Lucrtorii desemnai trebuie s aib, n principal, atribuii privind securitatea i sntatea n munc i, cel mult, atribuii complementare.
PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL (1) n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de prevenire i a celor de protecie, innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau de riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii, se impune ca: a) lucrtorii desemnai s aib capacitatea necesar i s dispun de mijloacele adecvate; b) serviciile externe s aib aptitudinile necesare i s dispun de mijloace personale i profesionale adecvate; c) lucrtorii desemnai i serviciile externe s fie n numr suficient. (2) Prevenirea riscurilor, precum i protecia sntii i securitatea lucrtorilor trebuie s fie asigurate de unul sau mai muli lucrtori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul ntreprinderii i/sau unitii. (3) Lucrtorul/lucrtorii i/sau serviciul/serviciile prevzute la alin. (2) trebuie s colaboreze ntre ei ori de cte ori este necesar. (4) n cazul microntreprinderilor i al ntreprinderilor mici, n care se desfoar activiti fr riscuri deosebite, angajatorul i poate asuma atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc pentru realizarea msurilor prevzute de prezenta lege, dac are capacitatea necesar n domeniu. (5) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei stabilete prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitile i aptitudinile necesare, precum i numrul considerat suficient, respectiv HG.1425/2006; Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrtorilor, pericol grav i iminent
Angajatorul are urmtoarele obligaii: a) s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor, adaptate naturii activitilor i mrimii ntreprinderii i/sau unitii, innd seama de alte persoane prezente;
b) s stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul ajutor, serviciul medical de urgen, salvare i pompieri. (2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie s desemneze lucrtorii care aplic msurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor i de evacuare a lucrtorilor. (3) Numrul lucrtorilor menionai la alin. (2), instruirea lor i echipamentul pus la dispoziia acestora trebuie s fie adecvate mrimii i/sau riscurilor specifice societatii. Angajatorul are urmtoarele obligaii: a) s informeze, ct mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav i iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie s fie luate pentru protecia lor; b) s ia msuri i s furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea s opreasc lucrul i/sau s prseasc imediat locul de munc i s se ndrepte spre o zon sigur, n caz de pericol grav i iminent; c) s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exist un pericol grav i iminent, n afara cazurilor excepionale i pentru motive justificate. (2) Lucrtorii care, n cazul unui pericol grav i iminent, prsesc locul de munc i/sau o zon periculoas nu trebuie s fie prejudiciai i trebuie s fie protejai mpotriva oricror consecine negative i nejustificate pentru acetia. (3) Angajatorul trebuie s se asigure c, n cazul unui pericol grav i iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt api s aplice msurile corespunztoare, n conformitate cu cunotinele lor i cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol. (4) Lucrtorii nu trebuie s fie prejudiciai pentru cazurile prevzute la alin. (3), cu excepia situaiilor n care acetia acioneaz imprudent sau dau dovad de neglijen grav.
Alte obligaii ale angajatorilor

(1) Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) s realizeze i s fie n posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea i sntatea n munc, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; b) s decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate i, dup caz, asupra echipamentului de protecie care trebuie utilizat; c) s in evidena accidentelor de munc ce au ca urmare o incapacitate de munc mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum i a accidentelor de munc, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g); d) s elaboreze pentru autoritile competente i n conformitate cu reglementrile legale rapoarte privind accidentele de munc suferite de lucrtorii si. (2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei, n funcie de natura activitilor i de mrimea societatii, se vor stabili obligaiile ce revin diferitelor categorii de ntreprinderi cu privire la ntocmirea documentelor prevzute la alin. (1). In vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii: a) s adopte, din faza de cercetare, proiectare i execuie a construciilor, a echipamentelor de munc, precum i de elaborare a tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme prevederilor legale n vigoare privind securitatea i sntatea n munc, prin a cror aplicare s fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare i de mbolnvire profesional a lucrtorilor; b) s ntocmeasc un plan de prevenire i protecie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice i de alt natur, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care s l aplice corespunztor condiiilor de munc specifice unitii; c) s obin autorizaia de funcionare din punctul de vedere al securitii i sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti, conform prevederilor legale; d) s stabileasc pentru lucrtori, prin fia postului, atribuiile i rspunderile ce le revin n domeniul securitii i sntii n munc, corespunztor funciilor exercitate; e) s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor i ale locurilor de munc aflate n responsabilitatea lor; f) s asigure i s controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de prevenire i de protecie stabilit, precum i a prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc, prin lucrtorii desemnai, prin propria competen
sau prin servicii interne. g) s ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i instruirii lucrtorilor, cum ar fi afie, pliante, filme i diafilme cu privire la securitatea i sntatea n munc; h) s asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munc, asupra riscurilor la care aceasta este expus la locul de munc, precum i asupra msurilor de prevenire i de protecie necesare; i) s ia msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific; j) s angajeze numai persoane care, n urma examenului medical i, dup caz, a testrii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munc pe care urmeaz s o execute i s asigure controlul medical periodic i, dup caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajrii; k) s in evidena zonelor cu risc ridicat i specific prevzute la art. 7 alin. (4) lit. e); l) s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a substanelor nocive degajate n desfurarea proceselor tehnologice; m) s prezinte documentele i s dea relaiile solicitate de inspectorii de munc n timpul controlului sau al efecturii cercetrii evenimentelor; n) s asigure realizarea msurilor dispuse de inspectorii de munc cu prilejul vizitelor de control i al cercetrii evenimentelor; o) s desemneze, la solicitarea inspectorului de munc, lucrtorii care s participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor; p) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afar de cazurile n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa accidentailor i a altor persoane; q) s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor; r) s asigure echipamente individuale de protecie; s) s acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, n cazul degradrii sau al pierderii calitilor de protecie. * Alimentaia de protecie se acord n mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatori persoanelor care lucreaz n condiii de munc ce impun acest lucru i se stabilete prin contractul colectiv de munc i/sau contractul individual de munc. (1) Materialele igienico-sanitare se acord n mod obligatoriu i gratuit de ctre angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum i locurile de munc ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munc i/sau contractul individual de munc.
Informarea lucrtorilor 1) tinnd seama de mrimea ntreprinderii i/sau a unitii, angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel nct lucrtorii i/sau reprezentanii acestora s primeasc, n conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie att la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general, ct i la nivelul fiecrui post de lucru i/sau fiecrei funcii; b) msurile luate n conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) i (3). (2) Angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii lucrtorilor din orice ntreprindere i/sau unitate exterioar, care desfoar activiti n ntreprinderea i/sau n unitatea sa, s primeasc informaii adecvate privind aspectele la care s-a fcut referire la alin. (1), care privesc aceti lucrtori. * Angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare pentru ca lucrtorii desemnai sau reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, n vederea ndeplinirii atribuiilor i n conformitate cu prevederile prezentei legi, s aib acces la: a) evaluarea riscurilor i msurile de protecie, prevzute la art. 12 alin. (1) lit. a) i b); b) evidena i rapoartele prevzute la art. 12 alin. (1) lit. c) i d); c) informaii privind msurile din domeniul securitii i sntii n munc, precum i informaii provenind de la instituiile de control i autoritile competente n domeniu. Consultarea i participarea lucrtorilor (1) Angajatorii consult lucrtorii i/sau reprezentanii lor i permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea i sntatea n munc.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implic:
a) consultarea lucrtorilor; b) dreptul lucrtorilor i/sau reprezentanilor lor s fac propuneri; c) participarea echilibrat. (3) Lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor definii la art. 5 lit. d) iau parte n mod echilibrat sau sunt consultai n prealabil i n timp util de ctre angajator cu privire la: a) orice msur care ar afecta semnificativ securitatea i sntatea n munc; b) desemnarea lucrtorilor ; c) informaiile la care s-a fcut referire la alin. (1), art. 16 i 17; d) recurgerea, dup caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4); e) organizarea i planificarea instruirii prevzute la art. 20 i 21. (4) Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor au dreptul s solicite angajatorului s ia msuri corespunztoare i s prezinte propuneri n acest sens, n scopul diminurii riscurilor pentru lucrtori i/sau al eliminrii surselor de pericol. (5) Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor sau lucrtorii nu pot fi prejudiciai din cauza activitilor la care s-a fcut referire n alin. (1)-(3). (6) Angajatorul trebuie s acorde reprezentanilor lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor un timp adecvat, fr diminuarea drepturilor salariale, i s le furnizeze mijloacele necesare pentru a-i putea exercita drepturile i atribuiile care decurg din prezenta lege. (7) Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor i/sau lucrtorii au dreptul s apeleze la autoritile competente, n cazul n care consider c msurile adoptate i mijloacele utilizate de ctre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitii i sntii n munc. (8) Reprezentanilor lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor trebuie s li se acorde posibilitatea de a-i prezenta observaiile inspectorilor de munc i inspectorilor sanitari, n timpul vizitelor de control.
La nivelul angajatorului se nfiineaz dupa caz-[daca societatea are peste 50 de salariati se organizeaz i funcioneaz comitete de securitate i sntate n munc.
Instruirea lucrtorilor (1) Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o instruire suficient i adecvat n domeniul securitii i sntii n munc, n special sub form de informaii i instruciuni de lucru, specifice locului de munc i postului su: a) la angajare; b) la schimbarea locului de munc sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent; d) la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrri speciale. (2) Instruirea prevzut la alin. (1) trebuie s fie: a) adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri; b) periodic i ori de cte ori este necesar. (3) Angajatorul se va asigura c lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti n ntreprinderea i/sau unitatea proprie, au primit instruciuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate i sntate n munc, pe durata desfurrii activitilor. (4) Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munc au dreptul la instruire corespunztoare. Obligaiile lucrtorilor Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.
(1) n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor, lucrtorii au urmtoarele obligaii: a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de producie; b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare; c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive; d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie; e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan; f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor; g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniul su de activitate; h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora; i].s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari. 2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplic, dup caz, i celorlali participani la procesul de munc, potrivit activitilor pe care acetia le desfoar. Supravegherea sntii Msurile prin care se asigur supravegherea corespunztoare a sntii lucrtorilor n funcie de riscurile privind securitatea i sntatea n munc se stabilesc potrivit reglementrilor legale.
(1) Minim o data pe an fiecare lucrtor trebuie sa beneficieze de controale medicale gratuit suportate de angajator-in vederea supravegherii sanatatii,la medical de medicina a muncii . (2) Supravegherea sntii lucrtorilor este asigurat prin medicii de medicin a muncii. Comunicarea, cercetarea, nregistrarea i raportarea evenimentelor Evenimente
Orice eveniment, aa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia. [ 1 ] Angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz: a) inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele aa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asigurtorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmrire penal, dup caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat ntr-o relaie contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, depistat cu prilejul prestaiilor medicale. Semnalarea prevzut la alin. (2) se efectueaz ctre autoritatea de sntate public teritorial sau a municipiului Bucureti, de ndat, la constatarea cazului. n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, n care printre victime sunt i persoane aflate n ndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliie rutier competente vor trimite instituiilor i/sau persoanelor fizice/juridice prevzute la art. 29 alin. (1) lit. a) i b), n termen de 5 zile de la data solicitrii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faa locului.
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie i se efectueaz dup cum urmeaz: a) de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc; b) de ctre inspectoratele teritoriale de munc, n cazul evenimentelor care au produs invaliditate evident sau confirmat, deces, accidente colective, incidente periculoase, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc lucrtorilor la angajatorii persoane fizice, precum i n situaiile cu persoane date disprute; c) de ctre Inspecia Muncii, n cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de ctre autoritile de sntate public teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, n cazul suspiciunilor de boal profesional i a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetrii evenimentului se va consemna ntr-un proces-verbal.
(3) n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituia medico-legal competent este obligat s nainteze inspectoratului teritorial de munc, n termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medicolegal. Accidente de munc (1) n sensul denumirii de accident de munc: a) accidentul suferit de persoane aflate n vizit n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ar sau n afara granielor rii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit n cadrul activitilor culturalsportive organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti; d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru salvarea de viei omeneti; e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public i privat;
f) accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munc organizat de acetia, n timpul programului de munc, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munc organizat de angajator i invers; h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munc; i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt persoan juridic sau fizic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasare; j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers; k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane fizice romne, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor ri, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practic; o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; p) dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
(2) n situaiile menionate la alin. (1) lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea, transportul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate i sntate n munc sau de circulaie n vigoare. Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor accidentate, n: a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente mortale; d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai cauz. (1) nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului-verbal de cercetare. [2]Accidentul de munc nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial de munc, precum i la asigurtor, potrivit legii. Bolile profesionale n sensul prevederilor art. 5 lit. h), afeciunile suferite de elevi i studeni n timpul efecturii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale. (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie i se face de ctre medicii din cadrul autoritilor de sntate public teritoriale i a municipiului Bucureti. (2) Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii autoritilor de sntate public teritoriale, n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc. (3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare. (4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz lunar de ctre autoritatea de sntate public teritorial i a municipiului Bucureti la Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sntate
Public Bucureti, la Centrul de Calcul i Statistic Sanitar Bucureti, precum i la structurile teritoriale ale asigurtorului stabilit conform legii. (5) Intoxicaia acut profesional se declar, se cerceteaz i se nregistreaz att ca boal profesional, ct i ca accident de munc. Grupuri sensibile la riscuri - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alpteaz, tinerii, precum i persoanele cu dizabiliti, trebuie protejate mpotriva pericolelor care le afecteaz n mod specific. - Angajatorii au obligaia s amenajeze locurile de munc innd seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specifice. Femeile gravide, ncepnd cu luna a V-a de sarcin, nu sunt trimise n delegaie n alte localiti, nu lucreaz n timpul nopii i nu li se permite desfurarea activitii n locuri de munc considerate cu condiii deosebite. Femeile care sunt singurele ntreintoare ale copiilor de vrst precolar, nu pot fi trimise n delegaie n alte localiti pentru o durat mai mare de o zi, dect cu consimmntul lor. Femeile au dreptul la concedii de natere, conform legii. Efortul fizic Greutile de transportat, de susinut sau ridicat: Pentru femei Vrsta n ani 16-18 19-21 22-40 Greutatea (kg) 5 8 12 Pentru brbai Vrsta n ani 16-18 19-21 22-45 Greutatea (kg) 12 25 50

41-50 peste 51 10 8 46-55 peste 56
30 20
Infraciuni (1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. (1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend. (3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amend. (1)Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.
PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Prefacerile politice, sociale, economice din ultimi ani din tara noastra au determinat si reevaluarea domeniului securitatii si sanatatii in munca, pentru care s-a creat o noua legislatie armonizata cu directivele europene, cu convertiile si recomandarile Organizatiei Mondiale a Muncii. Noua legislatie a introdus sau a dezvoltat concepte care asigura schimbarea modului de abordare a aspectelor referitoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca. Dintre trasaturile esentiale care caracterizeaza noua legislatie se pot enunta: Intarirea obligatiei angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor prin masuri care iau in considerare principiile generale de prevenire; Dezvoltarea la nivel national si la nivel de unitate/societate economica a unor politici de prevenire, care sa trateze holistic securitatea si sanatatea in munca, luand in considerare tehnologiile, organizarea muncii, mediul de munca si, nu in ultimul rand, executantul cu toate cerintele sale; Instruirea, formarea si perfectionarea angajatilor in corelatie cu sarcinile de munca si cu riscurile la care pot fi expusi; Prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva fata de cele individuale; Instituirea responsabilitatii angajatilor fata de propria securitate si sanatate; Dezvoltarea capacitatii institutionale a unor organisme de control si de indrumare a activitatii de prevenire ale statului, care sa dispuna de mijloace juridice , tehnice, financiare etc.eficace. Astfel spus, noua legislatie impune intensificarea preocuparilor pentru calitatea de securitate a echipamentelor tehnice, pentru inlocuirea sau chiar eliminarea substantelor si produselor periculoase, pentru organizarea ergonomica a locurilor de munca, pentru cresterea nivelului de pregatire a lucratorilor si asigurarea participarii acestora la elaborarea si luarea deciziei in domeniul protectiei muncii si pentru supravegherea sanatatii lucratorilor in munca. Aceste preocupari sunt sustinute de contextual economic actual, marcat de cresterea importantei calitatii produselor care implica si calitatea de securitate a acestora si face sa creasca numarul de organizatii si societati preocupate sa conceapa si sa utilizeze tehnici si instrumente, metode si proceduri care sa faciliteze imbunatatirea continua a calitatii, metode de evaluare a nivelului de securitate.
Transpunerea in sistemul de reglementari din Romania a Directivelor U.E. derivate din art.100 A si 118 A din tratatul de la Roma [1957], privind cerintele esentiale de securitate si sanatate ale echipamentelor tehnice, respective, cerintele minime de securitate la locul de munca, impune si alinierea practicilor noilor organisme create cu cele ale organismelor europene in materie de securitate si sanatate. Activitatea de protectia muncii in Romania urmareste elaborarea si aplicarea unui amsamblu de masuri menite sa asigure, in toate domeniile de activitate, indeplinirea sarcinilor in conditii normale de munca, fara accidente si imbolnaviri profesionale. Importanta care se acorda protectiei muncii este relevata de faptul ca si in Constitutia Romaniei sunt stabilite principiile de baza ale protectiei angajatilor, principii care sunt dezvoltate apoi in Legea cadru [ L.319 /2006]. Sistemul legislative al protectiei muncii contine, in ordinea importantei, urmatoarele acte normative: CONSTITUTIA ROMANIEI Constitutia prevede masuri de protectie care privesc securitatea si igiena muncii, instituirea salariului brut pe tara garantat in plata, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si protectia femeilor, a tinerilor si a persoanelor dezavantajate. CODUL MUNCII Codul Muncii prevede in Titul 5-reguli generale privind sanatatea si securitatea in munca, stabilind obligatia angajatorului de a lua toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor. Dispozitiile Codului Muncii se completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor colective de munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii. Prin normele si normativele de protectie a muncii se stabilesc: Masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatilor; Masuri de protectie a muncii specifice pentru anumite activitati sau anumite profesii;
Dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii si sanatatii inmunca; In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru protejarea sanatatii si securitatii salariatilor, inclusive pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si a mijloacelor necesare acesteia. In cuprinsul regulamentelor interne trebuie prevazute, in mod obligatoriu, reguli privind securitatea si sanatatea in munca. Angajatorul are obligatia de a asigura toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii. Angajatorul are obligatia sa organizeze instruire angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca cu personal propriu specializat, avand cunostinele si abilitarile necesare sau cu personal autorizat din surse externe conf.Legii 319 / 2006legea Securitatii si Sanatatii in Munca]; Instruirea se realizeaza periodic, prin modalitati stabilite de comun accord de catre angajator / personalul specializat in SSM impreuna cu reprezentantii salariatilor. Codul muncii stabileste regulile generale referitoare la constituirea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca, precum si la protectia sanatatii salariatilor prin servicii medicale. LEGEA 319 / 2006- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Legea Securitatii si Sanatatii in Munca-reprezinta legea cadru pentru protectia muncii, pe care o defineste ca fiind un amsamblu de masuri si activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii si integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor personae participante la procesul de munca.
HG.1425/2006 se aplica in toate sectoarele de activitate, tuturor persoanelor fizice sau juridice romane sau straine care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, atat angajatorilor sau angajatilor cat si ucenicilor, studentilor, elevilor in perioada de practica. Normele nu se aplica persoanelor care desfasoara activitati casnice si nici in activitatile nucleare sau de prevenire si stingere a incendiilor.
1].Dispozitii generale; 2]. Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitii i sntii n munca 3]. Servicii de prevenire i protecie 4]. Serviciile interne de prevenire i protecie 5]. Servicii externe de prevenire i protecie 6]. Abilitarea serviciilor externe de prevenire i protecie 7]. Planul de prevenire i protecie 8]. Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca 9]. Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca 10]. Organizarea i funcionarea comitetului de securitate i sntate n munca 11]. Comitetul de securitate i sntate n munca funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu. 12]. Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munca 13]. Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munca 14]. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca 15]. Instruirea introductiv-general 16]. Instruirea la locul de munca 17]. Instruirea periodic 18]. Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific 19]. Zone cu risc ridicat i specific 20]. Comunicarea i cercetarea evenimentelor, nregistrarea i evidenta accidentelor accidentelor de munca i a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea i raportarea bolilor profesionale .
Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006, denumita n continuare lege. n nelesul prezentelor norme metodologice, termenii i expresiile folosite au urmtoarea semnificatie: 1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securitii i sntii n munca asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munca;
2. serviciu intern de prevenire i protecie - totalitatea resurselor materiale i umane alocate pentru efectuarea activitilor de prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate; 3. comitet de securitate i sntate n munca - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, n vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n munca, n conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege; 4. zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; 5. accident care produce incapacitate temporar de munca (ITM) - accident care produce incapacitate temporar de munca de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat medical; 6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 7. accident mortal (D) - accident n urma cruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal; 8. accident colectiv - accidentul n care au fost accidentate cel puin 3 persoane, n acelai timp i din aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment; 9. accident de munca de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dac persoana vtmat se afla n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; 10. accident de munca de traseu: a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa n locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa i invers, i care a antrenat vtmarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; 11. accident n afar muncii - accident care nu ndeplinete condiiile prevzute la art. 5 lit. g) i la art. 30 din lege; 12. invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munca, confirmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 13. invaliditate evidenta - pierdere a capacitii de munca datorat unor vtmri evidente, cum ar fi un bra smuls din umar, produse n urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept; 14. intoxicatie acuta profesional - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca; 15. ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare, fia postului, deciziile scrise, dispoziiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia; 16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de ndat, autoritilor prevzute la art. 27 alin. (1) din lege; 17. evidenta - mijloacele i modalitile de pstrare a informaiilor referitoare la evenimentele produse; 18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuat n mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate; 19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesional; 20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informaii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale i la Centrul Naional pentru Organizarea i Asigurarea Sistemului Informaional i Informatic n Domeniul Sntii Bucureti.
Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitii i sntii n munca n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munca i pentru prevenirea accidentelor i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia sa obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munca, nainte de nceperea oricrei activiti. Servicii de prevenire i protecie Prezentul capitol stabilete cerinele minime pentru activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere i/sau unitate i protecia lucrtorilor la locul de munca, cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca, organizarea activitilor de prevenire i protecie n cadrul ntreprinderii i/sau unitii, a serviciilor externe de prevenire i protecie, stabilirea criteriilor de evaluare i a procedurii de abilitare a serviciilor externe, precum i reglementarea statutului de reprezentant al lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca. Organizarea activitilor de prevenire i protecie este realizat de ctre angajator, n urmtoarele moduri: a) prin asumarea de ctre angajator, n condiiile art. 9 alin. (4) din lege, a atribuiilor pentru realizarea msurilor prevzute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrtori pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie; c) prin nfiinarea unui serviciu intern de prevenire i protecie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire i protecie Activitile de prevenire i protecie desfurate prin modalitile n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii sunt urmtoarele: 1. identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca i mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;

2. elaborarea i actualizarea planului de prevenire i protecie;
3. elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munca, innd seama de particularitile activitilor i ale unitii/ntreprinderii, precum i ale locurilor de munca/ posturilor de lucru; 4. propunerea atribuiilor i raspunderilor n domeniul securitii i sntii n munca, ce revin lucrtorilor, corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fia postului, cu aprobarea angajatorului; 5. verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n domeniul securitii i sntii n munca, stabilite prin fia postului; 6. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca; 7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informrii i instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca i verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre lucrtori a informaiilor primite; 8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii i/sau unitii; 9. asigurarea ntocmirii planului de aciune n caz de pericol grav i iminent, i asigurarea ca toi lucrtorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui; 10. evidenta zonelor cu risc ridicat i specific; 11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate i sntate n munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munca; 12. evidenta meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specifica, pentru care este necesar autorizarea exercitrii lor; 13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic; 15. monitorizarea functionarii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msura i control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n mediul de munca; 16. verificarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum i a sistemelor de siguranta; 17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munca i propunerea de msuri de prevenire i protecie; 18. ntocmirea rapoartelor i/sau a listelor prevzute de de lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot i santiere temporare i mobile; 19. evidenta echipamentelor de munca i urmrirea ca verificrile periodice i, dac este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munca de ctre lucrtori a echipamentelor de munca; 20. identificarea echipamentelor individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere i ntocmirea necesarului de dotare a lucrtorilor cu echipament individual de protecie, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca; 21. urmrirea ntreinerii, manipulrii i depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protecie i a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 1.048/2006; 22. participarea la cercetarea evenimentelor 23. ntocmirea evidentelor conform 24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrtorii din societate
25. urmrirea realizrii msurilor dispuse de ctre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control i al cercetrii evenimentelor; 26. colaborarea cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, serviciile externe de prevenire i protecie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonrii msurilor de prevenire i protecie; 27. colaborarea cu lucrtorii desemnai/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n situaia n care mai muli angajatori isi desfoar activitatea n acelai loc de munca; 28. urmrirea actualizrii planului de avertizare, a planului de protecie i prevenire i a planului de evacuare; 29. propunerea de sanciuni i stimulente pentru lucrtori, pe criteriul ndeplinirii atribuiilor n domeniul securitii i sntii n munca; 30. propunerea de clauze privind securitatea i sntatea n munca la ncheierea contractelor de prestri de servicii cu ali angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori strini; 31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfurarea acestor activiti. 1) n cazul ntreprinderilor cu pana la 9 lucrtori inclusiv angajatorul poate efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munca, dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5 b) angajatorul isi desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate; c) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca, corespunztoare cel puin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51.
(2) n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai muli lucrtori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie, conform prevederilor art. 23-27, i/sau sa apeleze la servicii externe. n situaia n care sunt ndeplinite condiiile de la alin. (1), dar angajatorul nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie, pentru activitile pe care nu le realizeaz angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. n cazul in care societatea au ntre 10 i 49 de lucrtori inclusiv, angajatorul poate efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munca, dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5; b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; c) angajatorul isi desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate; d) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare cel puin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51. (2) n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai muli lucrtori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie, conform prevederilor art. 23-27, i/sau sa apeleze la servicii externe. (3) n situaia n care sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1) i (2), dar angajatorul, lucrtorii desemnai sau serviciul intern nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. 1.
n cazul societatilor cu personal cuprins ntre 50 i 149 de lucrtori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai muli lucrtori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire i protecie pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie din cadrul ntreprinderii. n cazul societatilor prevzute la alin. (1), care desfoar activiti dintre cele prevzute n anexa nr. 5, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire i protecie. n cazul n care lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie nu au capacitatile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 2. (1) n cazul societatilor care au peste 150 de lucrtori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire i protecie. (2) n cazul n care serviciul intern de prevenire i protecie nu are capacitatile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.
Lucrtori desemnai Desemnarea nominal a lucrtorului/ lucrtorilor pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie se face prin decizie a angajatorului. Angajatorul va consemna n fia postului activitile de prevenire i protecie pe care lucrtorul desemnat are capacitatea, timpul necesar i mijloacele adecvate sa le efectueze. Pentru a putea sa desfoare activitile de prevenire i protecie, lucrtorul desemnat trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare cel puin nivelului mediu.
Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expusi lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul societatii. Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate i timpul necesar pentru ca lucrtorii desemnai sa poat desfasura activitile de prevenire i protecie conform fisei postului.
Serviciile interne de prevenire i protecie Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie sa fie format din lucrtori care ndeplinesc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului mediu i/sau superior, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfasura activiti auxiliare. Conductorul serviciului de prevenire i protecie trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului superior, Serviciul intern de prevenire i protecie se organizeaz n subordinea directa a angajatorului ca o structura distinct. Lucrtorii din cadrul serviciului intern de prevenire i protecie trebuie sa desfoare numai activiti de prevenire i protecie i cel mult activiti complementare cum ar fi: prevenirea i stingerea incendiilor i protecia mediului. Angajatorul va consemna n regulamentul intern sau n regulamentul de organizare i funcionare activitile de prevenire i protecie pentru efectuarea crora serviciul intern de prevenire i protecie are capacitate i mijloace adecvate. Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie sa aib la dispoziie resursele materiale i umane necesare pentru ndeplinirea activitilor de prevenire i protecie desfurate n ntreprindere. Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire i protecie n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expusi lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii.
Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire i protecie sa poat desfasura activitile specifice. Cnd angajatorul isi desfoar activitatea n mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire i protecie trebuie sa fie organizat astfel nct sa se asigure n mod corespunztor desfurarea activitilor specifice. n situaia n care activitatea de prevenire i protecie este asigurata prin mai multe servicii interne, acestea vor aciona coordonat pentru asigurarea eficientei activitii. Serviciul intern de prevenire i protecie poate sa asigure i supravegherea medical, dac dispune de personal cu capacitate profesional i de mijloace materiale adecvate. Servicii externe de prevenire i protecie Serviciul extern de prevenire i protecie asigura, pe baza de contract, activitile de prevenire i protecie n domeniu. Angajatorul apeleaz la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din lege. Serviciul extern trebuie sa aib acces la toate informaiile necesare desfurrii activitii de prevenire i protecie. Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie sa ndeplineasc urmtoarele cerine: a) sa dispun de personal cu capacitate profesional adecvat i de mijloacele materiale necesare pentru a-i desfasura activitatea; b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n munca, n conformitate cu procedura stabilit. Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie sa fie format din lucrtori care ndeplinesc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului mediu i/sau superior, dup caz, ali lucrtori care pot desfasura activiti auxiliare.
Conductorul serviciului extern de prevenire i protecie trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului superior. n cazul n care serviciul extern de prevenire i protecie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului superior. Contractul ncheiat ntre angajator i serviciul extern de prevenire i protecie trebuie sa cuprind cel puin urmtoarele: a) activitile de prevenire i protecie care vor fi desfurate de ctre serviciul extern de prevenire i protecie; b) modul de colaborare cu lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie i/sau cu alte servicii externe de prevenire i protecie; c) clauze privind soluionarea litigiilor aprute ntre pri. (1) Serviciul extern are obligaia sa transmit inspectoratului teritorial de munca pe raza cruia isi are sediul, domiciliul sau resedinta o copie de pe certificatul de abilitare, n termen de 10 zile de la data primirii acestuia. (2) Serviciul extern trebuie sa ntocmeasc, n doua exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului prevzut n anexa nr. 10. (3) Rapoartele vor fi naintate inspectoratului teritorial de munca pe raza cruia isi are sediul, domiciliul sau resedinta serviciul extern. (4) Inspectoratul va analiza rapoartele de activitate i va restitui un exemplar serviciului extern, iar un exemplar l va arhiva.
Abilitarea serviciilor externe de prevenire i protecie Abilitarea serviciilor externe de prevenire i protecie se efectueaz conform procedurii prevzute de prezenta seciune din lege.
Serviciile externe de prevenire i protecie pot sa isi desfoare activitatea numai dup obinerea certificatului de abilitare pentru servicii externe de prevenire i protecie, denumit n continuare certificat de abilitare, emis de direciile de munca, solidaritate social i familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, pe raza crora isi au sediul, domiciliul sau resedinta. Dup data aderrii Romniei la Uniunea European, prin excepie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice i juridice avnd cetenia, respectiv naionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului Economic European, care au fost supuse procedurii de abilitare sau unei proceduri similare n unul dintre aceste state, n vederea furnizarii de servicii de prevenire i protecie, nu trebuie sa obin certificatul de abilitare prevzut de prezentele norme metodologice. n cadrul direciilor de munca, solidaritate social i familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, se constituie, prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei, Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n munca, denumita n continuare Comisia de abilitare i avizare. Membrii comisiei prevzute la alin. (3) sunt: a) directorul executiv al direciei de munca, solidaritate social i familie; b) inspectorul ef adjunct cu atribuii de securitate i sntate n munca al inspectoratului teritorial de munca; c) conductorul structurii asiguratorului pentru accidente de munca i boli profesionale de la nivel teritorial; d) reprezentantul desemnat de comisia de autorizare judeteana nfiinat de Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor, dup o procedura proprie stabilit de Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor. Preedintele Comisiei de abilitare i avizare este directorul executiv al direciei de munca, solidaritate social i familie teritoriale. Secretariatul Comisiei de abilitare i avizare este asigurat de direcia de munca, solidaritate social i familie teritorial, respectiv a municipiului Bucureti.
n vederea abilitarii pentru activitile de prevenire i protecie, solicitantii vor transmite un dosar care va cuprinde urmtoarele documente: a) cerere de abilitare pentru servicii externe de prevenire i protecie, conform modelului prezentat n anexa nr. 8; b) copie de pe certificatul de nregistrare la registrul comerului i, dup caz, copie de pe actul constitutiv; c) copii de pe documentele care atesta pregtirea profesional i nivelul de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca; d) curriculum vitae pentru personalul care va desfasura activitile de prevenire i protecie; e) documente care atesta experienta de cel puin 5 ani n domeniul securitii i sntii n munca pentru personalul care va desfasura activitile de prevenire i protecie; f) memoriu de prezentare din care sa rezulte mijloacele materiale i resursele umane de care dispune; g) copii de pe decizia de numire i contractul individual de munca pe perioada nedeterminat pentru conductorul serviciului extern; h) copii de pe contractele individuale de munca ale personalului de execuie din serviciul extern; i) declaraii ale personalului serviciului extern privind pstrarea confidenialitii, n timpul i dup ncetarea desfurrii activitilor de prevenire i protecie, asupra informaiilor la care are acces. Solicitantul trebuie sa transmit prin posta dosarul prevzut la art. 37, cu cel puin 10 zile nainte de data ntrunirii Comisiei de abilitare i avizare. Comisia de abilitare i avizare are urmatoarele obligaii:
a) sa afiseze data ntrunirii la sediul direciei de munca, solidaritate social i familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, i sa o fac publica i prin alte mijloace, cum ar fi internet sau presa local, cu cel puin o luna nainte; b) sa se ntruneasc, cel puin o data pe trimestru, n funcie de numrul de dosare primite; c) sa analizeze dosarele solicitanilor cu coninutul prevzut la art. 37; d) sa elibereze certificatele de abilitare, conform modelului prevzut n anexa nr. 9, pentru solicitantii care ndeplinesc condiiile pentru servicii externe de prevenire i protecie prevzute de prezentele norme metodologice; e) sa restituie solicitanilor, prin posta, dosarele care nu conin toate documentele prevzute la art. 37 i motivarea acestei decizii; f) sa transmit titularilor, prin posta, cu confirmare de primire, n termen de 10 zile de la data ntrunirii Comisiei de abilitare i avizare, certificatele de abilitare emise; g) sa in evidenta certificatelor de abilitare emise i sa arhiveze dosarele n baza crora s-au emis; h) sa fac publica lista actualizat a serviciilor externe de prevenire i protecie abilitate. Solicitantul cruia i s-a restituit dosarul are dreptul, n termen de 30 de zile de la data primirii, sa fac contestaie la Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.
Planul de prevenire i protecie Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege angajatorul trebuie sa ntocmeasc un plan de prevenire i protecie care va fi revizuit ori de cte ori intervin modificri ale condiiilor de munca, respectiv apariia unor riscuri noi. n urma evalurii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc msuri de prevenire i protecie, de natura tehnica, organizatoric, igienico-sanitar i de alta natura, necesare pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor.
n urma analizei msurilor prevzute la alin. (2) se stabilesc resursele umane i materiale necesare realizrii lor. Planul de prevenire i protecie va cuprinde cel puin informaiile prevzute n anexa nr. 7. Planul de prevenire i protecie se supune analizei lucrtorilor i/sau reprezentanilor lor sau comitetului de securitate i sntate n munca, dup caz, i trebuie sa fie semnat de angajator. Nivelurile de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca, necesare pentru dobndirea capacitilor i aptitudinilor corespunztoare efecturii activitilor de prevenire i protecie, sunt urmtoarele: a) nivel de baza; b) nivel mediu; c) nivel superior. Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului de baza sunt: a) studii n nvmntul liceal filiera teoretic n profil real sau filiera tehnologic n profil tehnic; b) curs n domeniul securitii i sntii n munca, cu coninut minim cu o durata de cel puin 40 de ore. Nivelul de baza se atesta prin diploma de studii i certificatul de absolvire a cursului Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului mediu sunt: a) studii n nvmntul postliceal n profil tehnic; b) curs n domeniul securitii i sntii n munca, cu coninut minim cu o durata de cel puin 80 de ore.
Nivelul mediu prin diploma de studii i certificatul de absolvire a cursului; Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca corespunztoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice; b) curs n domeniul securitii i sntii n munca, cu coninut minim conform celui prevzut n anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel puin 80 de ore; c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel puin 180 de ore. Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca, sunt alei de ctre i dintre lucrtorii din ntreprindere i/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare. Numrul de reprezentani ai lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare, n funcie de numrul total al lucrtorilor din ntreprindere i/sau unitate, cel puin conform cerinelor prevzute la art. 60. Lucrtorii comunica n scris angajatorului numrul i numele reprezentanilor lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca. Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca trebuie sa ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munca, corespunztoare cel puin nivelului de baza. Reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munca sunt consultai i participa, i pot desfasura urmtoarele activiti: a) colaboreaz cu angajatorul pentru mbuntirea condiiilor de securitate i sntate n munca;
b) nsoesc echipa/persoana care efectueaz evaluarea riscurilor; c) ajuta lucrtorii sa constientizeze necesitatea aplicrii msurilor de securitate i sntate n munca; d) aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate i sntate n munca propunerile lucrtorilor referitoare la mbuntirea condiiilor de munca; e) urmresc realizarea msurilor din planul de prevenire i protecie; f) informeaz autoritile competente asupra nerespectrii prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munca. Organizarea i funcionarea comitetului de securitate i sntate n munca
Comitetul de securitate i sntate n munca se constituie n unitile care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei. Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munca n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile identificate. n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate i sntate n munca; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i funcionare. Comitetul de securitate i sntate n munca se constituie i n cazul activitilor care se desfoar temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni. Societatile comerciale care au mai puin de 50 de lucrtori, atribuiile comitetului de securitate i sntate n munca revin reprezentanilor lucrtorilor, cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor. Comitetul de securitate i sntate n munca este constituit din reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, pe de o
parte, i angajator sau reprezentantul sau legal i/sau reprezentanii si n numr egal cu cel al reprezentanilor lucrtorilor i medicul de medicina muncii, pe de alta parte. Lucrtorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul comitetului de securitate i sntate n munca. Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munca vor fi alei pe o perioada de 2 ani. n cazul n care unul sau mai muli reprezentani ai lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor se retrag din comitetul de securitate i sntate n munca, acetia vor fi nlocuii imediat prin ali reprezentani alei. Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munca va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare. Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munca vor fi desemnai de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz: a) de la 50 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani; b) de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani; c) de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani; d) de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani; e) de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani; f) de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani; g) peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani. Angajatorul are obligaia sa acorde fiecrui reprezentant al lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munca timpul necesar exercitrii atribuiilor specifice. Timpul alocat acestei activiti va fi considerat timp de munca i va fi de cel puin:
a) 2 ore pe luna n unitile avnd un efectiv de pana la 99 de lucrtori; b) 5 ore pe luna n unitile avnd un efectiv ntre 100 i 299 de lucrtori; c) 10 ore pe luna n unitile avnd un efectiv ntre 300 i 499 de lucrtori; d) 15 ore pe luna n unitile avnd un efectiv ntre 500 i 1.499 de lucrtori; e) 20 de ore pe luna n unitile avnd un efectiv de 1.500 de lucrtori i peste. Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n munca trebuie sa se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii. Angajatorul sau reprezentantul sau legal este preedintele comitetului de securitate i sntate n munca. Membrii comitetului de securitate i sntate n munca se nominalizeaza prin decizie scris a preedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adus la cunostinta tuturor lucrtorilor. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munca vor fi convocai sa participe lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie, reprezentanii acestora. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munca pot fi invitai sa participe inspectori de munca. Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munca Comitetul de securitate i sntate n munca funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu. Angajatorul are obligaia sa asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munca cel puin o data pe trimestru i ori de cte ori este necesar. Ordinea de zi a fiecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor, i este transmis membrilor comitetului de securitate i sntate n munca, inspectoratului teritorial de munca i, dac este cazul,
serviciului extern de protecie i prevenire, cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munca convoac n scris membrii comitetului cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite. La fiecare ntrunire secretarul comitetului de securitate i sntate n munca ncheie un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului. Comitetul de securitate i sntate n munca este legal ntrunit dac sunt prezeni cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor si. Comitetul de securitate i sntate n munca convine cu votul a cel puin doua treimi din numrul membrilor prezeni. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munca va afia la loc vizibil copii ale procesului-verbal ncheiat. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munca transmite inspectoratului teritorial de munca, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal ncheiat. Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munca Pentru realizarea informrii, consultrii i participrii lucrtorilor, comitetul de securitate i sntate n munca are cel puin urmtoarele atribuii: a) analizeaz i face propuneri privind politica de securitate i sntate n munca i planul de prevenire i protecie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare i funcionare; b) urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizrii prevederilor lui i eficienta acestora din punct de vedere al mbuntirii condiiilor de munca; c) analizeaz introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, lund n considerare consecinele asupra securitii i sntii, lucrtorilor, i face propuneri n situaia constatrii anumitor deficiente;
d) analizeaz alegerea, cumprarea, ntreinerea i utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protecie colectiv i individual; e) analizeaz modul de ndeplinire a atribuiilor ce revin serviciului extern de prevenire i protecie, precum i meninerea sau, dac este cazul, nlocuirea acestuia; f) propune msuri de amenajare a locurilor de munca, innd seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice; g) analizeaz cererile formulate de lucrtori privind condiiile de munca i modul n care isi ndeplinesc atribuiile persoanele desemnate i/sau serviciul extern; h) urmrete modul n care se aplica i se respecta reglementrile legale privind securitatea i sntatea n munca, msurile dispuse de inspectorul de munca i inspectorii sanitari; i) analizeaz propunerile lucrtorilor privind prevenirea accidentelor de munca i a imbolnavirilor profesionale, precum i pentru mbuntirea condiiilor de munca i propune introducerea acestora n planul de prevenire i protecie; j) analizeaz cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale i evenimentelor produse i poate propune msuri tehnice n completarea msurilor dispuse n urma cercetrii; k) efectueaz verificri proprii privind aplicarea instruciunilor proprii i a celor de lucru i face un raport scris privind constatrile fcute; l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate i sntate n munca de ctre conductorul unitii cel puin o data pe an, cu privire la situaia securitii i sntii n munca, la aciunile care au fost ntreprinse i la eficienta acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se va realiza n anul urmtor. Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munca Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate i sntate n munca toate informaiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa isi poat da avizul n cunostinta de cauza.
Angajatorul trebuie sa prezinte, cel puin o data pe an, comitetului de securitate i sntate n munca un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munca, aciunile care au fost ntreprinse i eficienta acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor. Angajatorul trebuie sa transmit raportul avizat de membrii comitetului de securitate i sntate n munca, n termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul trebuie sa supun analizei comitetului de securitate i sntate n munca documentaia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protecie colectiv i individual, n vederea selectionarii echipamentelor optime. Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate i sntate n munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate i sntate, msurile de prevenire i protecie att la nivel de unitate, cat i la nivel de loc de munca i tipuri de posturi de lucru, msurile de prim ajutor, de prevenire i stingere a incendiilor i evacuare a lucrtorilor. Angajatorul comunica comitetului de securitate i sntate n munca punctul sau de vedere sau, dac este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire i protecie, asupra plangerilor lucrtorilor privind condiiile de munca i modul n care serviciul intern sau extern de prevenire i protecie isi ndeplinete atribuiile. n cazul n care angajatorul nu ia n considerare propunerile comitetului de securitate i sntate n munca, trebuie sa motiveze decizia sa n fata comitetului; motivatia va fi consemnat n procesul-verbal. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca Prezentul capitol stabilete procedura instruirii lucrtorilor din punct de vedere al securitii i sntii n munca. Instruirea n domeniul securitii i sntii n munca are ca scop nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor de securitate i sntate n munca. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii se efectueaz n timpul programului de lucru.
Perioada n care se desfoar instruirea prevzut la alin. (1) este considerat timp de munca. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-general; b) instruirea la locul de munca; c) instruirea periodic. La instruirea personalului n domeniul securitii i sntii n munca vor fi folosite mijloace, metode i tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistat de calculator. Fiecare angajator are obligaia sa asigure baza material corespunztoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie sa dispun de un program de instruire - testare, pe meserii sau activiti. Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca se consemneaz n mod obligatoriu n fia de instruire individual, cu indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii. Completarea fisei de instruire individual se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dup verificarea instruirii. Dup efectuarea instruirii, fia de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit i de ctre persoanele care au efectuat i au verificat instruirea. Fia de instruire individual va fi pastrata de ctre conductorul locului de munca i va fi nsoit de o copie a fisei de aptitudini, completat de ctre medicul de medicina muncii n urma examenului medical la angajare.
Pentru persoanele aflate n ntreprindere i/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare i funcionare, reguli privind instruirea i insotirea acestora n ntreprindere i/sau unitate. Pentru lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti pe baza de contract de prestri de servicii n ntreprinderea i/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrtorilor privind activitile specifice ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderilor i/sau unitii, n general. Instruirea se consemneaz n fia de instruire colectiv. Fia de instruire colectiv se ntocmete n doua exemplare, din care un exemplar se va pstra de ctre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire i protecie care a efectuat instruirea i un exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucrtorilor instruiti sau, n cazul vizitatorilor, de ctre conductorul grupului. Reprezentanii autoritilor competente n ceea ce privete controlul aplicrii legislaiei referitoare la securitate i sntate n munca vor fi insotiti de ctre un reprezentant desemnat de ctre angajator, fr a se ntocmi fia de instructaj. Instruirea introductiv-general Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specifice ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general. Instruirea introductiv-general se face de ctre: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca; sau b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire i protecie; sau
Instruirea introductiv-general se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activiti i de riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii, n general. Angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevzute la art. 82, crora li se vor prezenta succint activitile, riscurile i msurile de prevenire i protecie din ntreprindere i/sau unitate. n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmtoarele probleme: a) legislaia de securitate i sntate n munca; b) consecinele posibile ale necunoasterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n munca; c) riscurile de accidentare i imbolnavire profesional specifice unitii; d) msuri la nivelul ntreprinderii i/sau unitii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor. Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator. Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea nsuirii cunotinelor pe baza de Rezultatul verificrii va fi consemnat n fia de instruire. Lucrtorii nu vor putea fi angajai dac nu i-au insusit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general.

Instruirea la locul de munca
Instruirea la locul de munca se face dup instruirea introductiv-general i are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate i sntate n munca, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munca, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucrtorilor inclusiv la schimbarea locului de munca n cadrul societatii. Instruirea la locul de munca se face de ctre conductorul direct al locului de munca, n grupe de maximum 20 de persoane. Fia de instruire se pstreaz de ctre conductorul locului de munca. Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate i sntate n munca, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munca, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate. Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore i se stabilete prin instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munca respectiv, mpreun cu: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca; sau b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire i protecie; sau d) serviciul extern de prevenire i protecie. Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informaii privind riscurile de accidentare i imbolnavire profesional specifice locului de munca i/sau postului de lucru; b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munca i/sau postul de lucru; c) msuri la nivelul locului de munca i/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor; d) prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munca privind activiti specifice ale locului de munca i/sau postului de lucru; e) instruirea la locul de munca va include n mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura i exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim ajutor.
nceperea efectiv a activitii la postul de lucru de ctre lucrtorul instruit se face numai dup verificarea cunotinelor de cte eful ierarhic superior celui care a fcut instruirea i se consemneaz n fia de instruire individual.
Instruirea periodic Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilor prevzui la art. 83 i are drept scop reimprospatarea i actualizarea cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munca. Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munca. Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, n funcie de condiiile locului de munca i/sau postului de lucru, i nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care efectueaz instruirea i prin sondaj de ctre angajator/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciile externe de prevenire i protecie, care vor semna fiele de instruire ale lucrtorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunztor. Instruirea periodic se va completa n mod obligatoriu i cu demonstratii practice. Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca/lucrtorul desemnat/serviciul intern de de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri: a) cnd un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrtoare; b) cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate i sntate n munca privind activiti specifice ale locului de munca i/sau postului de lucru sau ale instruciunilor proprii, inclusiv datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate; c) la reluarea activitii dup accident de munca; d) la executarea unor lucrri speciale; e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Durata instruirii periodice prevzute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore i se stabilete n instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munca respectiv, mpreun cu: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca; sau

b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de protecie i prevenire; sau d) serviciul extern de protecie i prevenire.
Instruirea periodic prevzut la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munca/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific Pericol grav i iminent de accidentare Starea de pericol grav i iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. l) din lege, poate fi constatat de ctre orice lucrator din ntreprindere i/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire i protecie cu care ntreprinderea i/sau unitatea a ncheiat contract, precum i de ctre inspectorii de munca. La constatarea strii de pericol grav i iminent de accidentare se vor lua imediat urmtoarele msuri de securitate: a) oprirea echipamentului de munca i/sau activitii; b) evacuarea personalului din zona periculoasa; c) anunarea serviciilor specializate; d) anunarea conductorilor ierarhici; e) eliminarea cauzelor care au condus la apariia strii de pericol grav i iminent. n vederea realizrii msurilor prevzute la art. 102 lit. a), n prealabil angajatorul va desemna lucrtorii care trebuie sa opreasc echipamentele de munca i va asigura instruirea acestora.
n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. b), n prealabil angajatorul trebuie: a) sa ntocmeasc planul de evacuare a lucrtorilor; b) sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil; c) sa instruiasc lucrtorii n vederea aplicrii planului de evacuare i sa verifice modul n care i-au insusit cunotinele. n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. c), n prealabil angajatorul trebuie: a) sa desemneze lucrtorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate i sa i instruiasc n acest sens; b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate. n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. d), n prealabil angajatorul trebuie sa stabileasc modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior. n vederea realizrii msurilor precizate la art. 102 lit. e), n prealabil angajatorul trebuie: a) sa desemneze lucrtorii care au capacitatea necesar sa elimine starea de pericol grav i iminent, sa asigure instruirea i dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interveniei; b) sa stabileasc serviciile specializate care pot interveni. Angajatorul trebuie sa stabileasc msurile de securitate prevzute la art. 102, innd seama de natura activitilor, numrul de lucrtori, organizarea teritorial a activitii i de prezenta altor persoane n afar celor implicate direct n procesul muncii. Zone cu risc ridicat i specific Evidenta zonelor cu risc ridicat i specific trebuie sa conin nominalizarea i localizarea acestor zone n cadrul ntreprinderii i/sau unitii i msurile stabilite n urma evalurii riscurilor pentru aceste zone.
Angajatorul trebuie sa aduc la cunostinta conductorilor locurilor de munca i lucrtorilor care isi desfoar activitatea n zonele cu risc ridicat i specific msurile stabilite n urma evalurii riscurilor. Aciunile pentru realizarea msurilor stabilite n urma evalurii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat i specific constituie o prioritate n cadrul planului de protecie i prevenire.
Comunicarea i cercetarea evenimentelor, nregistrarea i evidenta accidentelor accidentelor de munca i a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea i raportarea bolilor profesionale. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
Echipamentul individual de protectia muncii este reprezentat de mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca, pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Persoanele fizice si juridice sunt obligate sunt obligate sa poarte echipament individual de lucru si protectie adecvat pe care o desfasoara. Persoanele fizice si juridice au obligativitatea de a intocmi si aproba liste interne de dotare cu echipament individual de protectie adecvat, diferentiat pe categorii si locuri de munca, in functie de natura si nivelul de risc si zona a corpului expus, stabilind dotarea exacta cu sortimente, tipuri, durata normala de utilizare, numar [ bucati, perechi acordate concomitent, modul de acordare-inventar sectie / inventar personal]. La aprobarea listelor interne se vor aplica criteriile de acordare stabilite prin Normativul Cadru, astfel incat echipamentul individual de protectie sa satisfaca cerintele de securitate. Personalul lucrator care beneficiaza de echipament individual de protectie este obligat sa-l foloseasca doar in scopul pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice, sa solicite inlocuirea sau completarea sa cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.
Degradarea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui, inainte de expirarea duratei de utilizare atrage dupa sine raspunderea acestuia pentru prejudiciu cauzat, potrivit legii.
ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE LUCRU Echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale, in timpul procesului de munca. Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in conditiile negociate de conducerea acestora si reprezentantii salariatilor. Cheltuielile necesare achizitionarii echipamentului de lucru sunt suportate in proportie de 50% de catre persoana juridical, din costurile de productie sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget, iar diferenta de 50% se suporta de angajat. Atat echipamentul individual individual de protectie cat si echipamentul individual de lucru trebuiesc certificate si avizate.
PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
IN CAZ DE ACCIDENT SAU INCIDENT Nr. Crt . 1. ACTIVITATEA ANALIZA SITUATIEI * Ce s-a petrecut? * Mai exista vreun pericol? * Poate fi suprimat acest pericol fara risc? PROTEJAREA Indentificarea riscurilor VICTIMEI reale EXAMINAREA Localizarea leziunii si MOD DE ACTIUNE * Determinarea naturii accidentului[incident] * Indentificarea acestuia * Inlaturarea pericolului sau solicitarea ajutorului * Scoaterea victimei de sub actiunea riscului * Indepartarea persoanelor din zona * Stabilirea prioritatii in
2.
3.

VICTIMEI ANUNTAREA ACCIDENTULUI[ INCIDENTULUI ] tipul acestuia Anunta personal sau prin alte persoane: * Salvarea / pompierii[dupa caz] *Conducerea societatii
4.
5.
PRIMUL AJUTOR
Inlaturarea cauzelor care ameninta functiile vitale [ hemorogia si asfixia] * Semnele vitale; * Evolutia starii victimei; * Alte informatii despre victima; [ Cand este cazul]
6.
SUPRAVEGHEREA VICTIMEI PANA LA SOSIREA AUTOSANITAREI
acordarea primului ajutor Datele ce se transmis: * locul accidentului [ incidentului]; * ce s-a intamplat; * ranitul este prins sau blocat; * drumul este accesibil; * numarul de victime; * tipul de leziuni produse; * Asigurarea functiilor vitale[ respiratia, pulsul, etc]; * Transportul victimei cu mijloace proprii sau specializate la cea mai apropiata unitate sanitara. * Supravegheaza victima pana la sosirea autosanitarei; * Comunica medicului evolutiei starii victimei [ cand este cazul]; * Insoteste victima.
TELEFOANE UTILE: SALVAREA /POMPIERII / POLITIA: 112 CONDUCEREA SC.URSUS BREWERIES SA,0264.405000 centrala telefonica INSPECTOR PROTECTIA MUNCII: TEL.; 0744.828187 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA: TEL.-0264.598407/474/648; 431658 relatii cu publicul CASA TERITORIALA DE PENSII [ CNPAS]: TEL.-0264.431010/590815
ACTIUNILE SALVATORULUI 1]. ANALIZA SITUATIEI
Inainte de orice interventie asupra victimei, salvatorul trebuie sa-si puna intrebarile: CE S-A PETRECUT ? Sa determine natura accidentului: Interogand martorii; Interogand victima [ daca este posibil]; Cercetand elementele materiale semnificative. MAI EXISTA VREUN PERICOL ? De De De De surpare; electrocutare; incendiu sau explozie; intoxicatie printr-un gaz toxic etc.
POATE FI SUPRIMAT ACEST PERICOL FARA RISC ? Daca da, sa o faca el insusi sau sa puna pe altii sa o faca; Daca nu, - sa interzica accesul in zona periculoasa;] - sa dea alarma si sa ceara ajutor. 2]. PROTEJAREA VICTIMEI [ VICTIMELOR] Cercetarea si indentificarea riscurilor care persista pentru a proteja victima si a preveni extinderea accidentarii- reprezinta prima actiune a salvatorului la locul accidentului, avand ca scop evitarea unei noi accidentari, atat a lui cat si a altor persoane [ martori]. In cazul unui accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze urmatoarele interventii: -Fara a se expuna pe el insusi, sa identifice eventualele riscuri remanente care ameninta victima accidentului si / sau mediul sau inconjurator. Pentru aceasta, salvatorul: Va indentifica sursele de riscuri reale sau presupuse in situatia vizata si va observa daca persista un risc de: - strivire ;

incendiu sau explozie; electrocutare; asfixie; alt risc.
Va repera persoanele care ar putea fi expuse la riscurile indentificate. - Sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurilor sau sa scoata victima de sub actiunea riscului, fara a se expune el insusi la risc. Pentru aceasta, salvatorul: Va hotari actiunile care trebuie realizate pentru a inlatura riscul [ riscurile] eventual [e]. Va repera materialele adecvate pentru aceasta actiune; Va actiona el insusi sau va determina persoana apta sa actioneze cu ajutorul acestor materiale, pentru o inlaturare definitive a riscului; Atunci cand inlaturarea riscului indentificat nu este posibila, salvatorul va actiona astfel incat sa previna expunerea oricarei personae la acel risc. In cazul cand imposibilitatii de inlaturare sau de izolare a riscului [ riscurilor] indentifica [ indentificate], va hotari conditiile si manevrele pentru a putea degaja victima, fara nici un risc pentru el insusi. Atentie ! Salvatorul trebuie sa-si insuseasca atat cunostintele generale, necesare pentru interventii in orice situatie, cat si elemente pentru actiuni specifice, in functie de riscurile proprii societatii, sectiei, atelierului, locului de munca. 3]. EXAMINAREA VICTIMEI [ VICTIMILOR] Intr-o situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze [ victimile ] inainte de a efectua interventia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona correct si a obtine rezultatul asteptat.
Pentru aceasta, salvatorul: - Va cerceta si va recunoaste, urmand o anumita succesiune, prezenta unuia sau a mai multor semne care indica faptul ca viata victimei este amenintata: Sangereaza abundant ? Raspunde la intrebari ? Respira ? Ii bate inima ?
- In functie de semnul [ semnele] gasit [ gasite ], salvatorul prefigureaza si rezultatul [ rezultatele ] interventiei sale. - In cazul in care victima prezinta mai multe semne, el isi defineste ordinea de prioritate interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtine. - In cazul existentei mai multor victime, salvatorul va efectua triajul acestora, pe baza unei examinari rapide. Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatii ale caror functii vitale sunt deteriorate si anume: - accidentatii cu stop cardio-respirator; - hemoragii mari ; - hemoragiile organelor interne; - plagile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou[ gat, axial, etc] si / sau unde prin pansament compresiv sau compresiune manuala, hemoragia nu se poate opri; - accidentatii cu plagi toracice mari, cu tulburari in respiratie; - traumatisme cranio-cerebrale; - politraumatizatii in stare de soc. In urgenta intai sa incadreaza: - accidentatii carora li s-a aplicat garou pentru oprirea unei hemoragii arteriale; - plagi abdominale mari; - accidentatii cu amputatii de member si cu distrugeri musculare si osoase mari; - accidentatii in stare de inconstienta. Urgenta o doua cuprinde :
- accidentatii cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare si de bazin insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne [ creier, maduva spinarii, organe din captivitatea abdominala si de pelvis, etc]; - fracturi deschise; - hemoragiile. In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu celelalte tipuri de traumatisme. Atentie ! Clasificarea prezentata nu este absoluta. Salvatorii trebuie sa actioneze cu sange rece, sa analizeze fiecare caz in parte, avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor, pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer, ei insisi, ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. In cazuri extreme, cu numar foarte mare de accidentati, care depasesc posibilitatile salvatorului, victimile in stop cardio-respirator se abandoneaza, acordandu-se ajutor celorlalte . INDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC SPECIFICI ACTIVITATII A. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI TIPUL CAUZE 1.Actiuni gresite Executarea defectuoasa de operatii - Comenzi si/sau manevre la punerea in functionare a echipamentelor tehnice, notate in continuare ET. - Neutilizarea sau utilizarea necorespunzatoare a mijloacelor de protectie, - Pozitionari necorespunzatoare fata de ET - Reglaje necorespunzatoare a ET. - Intarzieri, MASURI DE PREVENIRE - Respectarea prescriptiilor tehnice prevazute in Cartea Tehnica a ET, - Utilizarea mijloacelor de protectie, - Dotarea ET cu mijloace de protectie care sa faca imposibila interventia operatorului in timpul functionarii. - Respectarea tehnologiei si a
Nesincronizari

de operatii - Deversari.
prescriptiilor din Cartea Tehnica a utilajului. Efectuarea unor - Pornirea si/sau intreruperea - Insusirea de catre personal a operatii alimentarii cu energie HG.1425/2006 si instr.de lucru neprevazute prin electrica, - Efectuarea de manevre si/sau sarcina de - Pornirea si/sau intreruperea reparatii a instalatiilor munca alimentarii cu energie termica, electrice, de gaz metan si - Pornirea si/sau intreruperea sanitare, se face doar de alimentarii cu gaz metan, personal instruit si autorizat - Pornirea si/sau intreruperea special, doar cu ordin de lucru, alimentarii cu apa. - Respectarea HG.1425/2006. si Instructiunilor proprii de SSM. Deplasari si/sau - Deplasare in zone cu pericol - Respectarea normelor de stationari in iminent, protectia muncii, zone periculoase - Stationarea in zone cu - Utilizarea echipamentului pericol iminent. individual de protectie, [notat in continuare E.I.P.]. Deplasari cu - Dezechilibrari, - Pastrarea ordinii si curateniei pericol de - Alunecari, la locul de munca, cadere de la - Impiedicari. - Pastrarea pardoselei curata si aceeasi inaltime uscata, astfel incat sa fie eliminat pericolul de alunecare, - Depozitarea echipamentelor, a pieselor, semifabricatelor, produselor finite, ambalajelor, etc. se va face in mod corespunzator. Deplasari cu - Prabusire in gol, - Lipsa mijloacelor de protectie, pericol de - Dezechilibrari, - Lipsa E.I.P, cadere de la - Alunecari, - Pastrarea ordinii si a inaltime - Impiedicari curateniei, - Depozitarea materiilor prime si a materialelor in mod corespunzator, - Respectarea HG.1425/2006. si Instructiunilor proprii de SSM. Prezentarea la - Admiterea la lucru: - Verificarea atenta de catre locul de munca - sub influenta conducatorul locului de munca in conditii alcoolului, a starii fizice si psihice a

psihofiziologice necorespunzato are 2. Omisiuni - sub influenta unor medicamente, - in stare de oboseala - Omiterea unor operatii, - Neutilizarea mijloacelor de productie.
lucratorilor, - Crearea unui climat de buna colaborare la locul de munca. - Efectuarea instructajelor de protectia muncii, - Repartizarea corespunzatoare a sarcinilor de munca, - Admiterea la lucru a personalului doar in conditii psihofizice bune.
INDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC SPECIFICI ACTIVITATII B. FACTORI DE RISC DEPENDENTI DE SARCINA DE MUNCA TIPUL CAUZE MASURI DE PREVENIRE I. Continut - Omisiuni in stabilirea - Buna cunoastere a necorespunzator operatiilor de munca prin instructiunilor de exploatare a al sarcinii de nerespectarea instructiunilor ET, munca in raport de exploatare a ET cu care - Instruirea corspunzatoare a cu cerintele de este dotata societatea. personalului. protectie - Erori in stabilirea operatiilor - Actionarea si exploatarea ET de munca prin stabilirea sau se face doar de personal executarea gresita a instruit si numit de exploatarii ET din dotarea conducatorul locului de munca. societatii.

- Repartizarea necorespunzatoare a lucratorilor pe locurile de munca, prin greseala celor care conduc, indruma si controleaza procesul de munca, repartizeaza lucratorii pe locurile de munca pentru care nu au calificarea necesara, nu instruiesc personalul din punct de vedere al protectiei muncii, repartizeaza lucratori cu incompatibilitati psihofizice fata de cerintele locului de munca. Deficiente in activitatea de indrumare, supraveghere si control prin: - Admiterea la lucru a personalului in conditii psihofizice necorespunzatoare, - Tolerarea abaterilor de la disciplina si de la normele de securitate a muncii. - Metode de munca necorespunzatoare [ succesiunea gresita a operatiilor ].
- Respectarea HG.1425/2006 si normelor de igiena a muncii, cu privire la repartizarea lucratorilor pe locurile de munca, tinand cont de conditiile specifice ale acestuia.
II. Sarcina sub si/sau supradimension ata in raport cu capacitatea executantului
- Admiterea la lucru numai a persoanelor apte din punct de vedere psihofizic, - Sanctionarea oricaror abateri ce ar periclita securitatea lucratorilor in procesul de munca, - Supravegherea atenta a lucratorilor in timpul programului de munca. - Intocmirea de programe de lucru si respectarea acestora, - Respectarea tehnologiei si/sau a planului de operatii.

- Lipsuri in asigurarea conditiior de securitate si sanatate a muncii, deficienta in exploatare si intretinere a ET. Solicitarea fizica realizata prin: - efort marit la efectuarea unor sarcini de munca, - repartizarea necorespunzatoare a lucratorilor pe locurile de munca - pozitii de lucru fortate sau vicioase. Solicitarea psihica realizata prin: - ritm mare de lucru, - decizii dificile in timp scurt, - monotonia muncii.
- Verificarea de catre personalul responsabil a starii si a modului de exploatare si intretinere a ET. - Se vor folosi mijloace de transport mecanizate sau nemecanizate, pentru a evita pe cat mai mult posibil transportul si/sau manipularea maselor mari de catre lucratorii prin purtare, - Respectarea instructiunilor de lucru a ET, - Respectarea prevederilor HG.1425/2006. - Implementarea unui ritm de lucru corespunzator realizarii deplinei securitati a muncii, - Neadmiterea schimbarii ritmului de munca, - Introducerea de tehnica moderna.
C. FACTORI DE RISC DEPENDENTI DE MIJLOACE DE PRODUCTIE TIPUL CAUZE MASURI DE PREVENIRE FACTORI DE RISC MECANICI 1. Miscari - Verificarea periodica a ET. - Aparitia unei defectiuni a ET periculoase si/sau a alimentarii acestora - Verificarea periodica a cu energie electrica, termica surselor de alimentare cu a].Miscari etc. energie a ET, functionale ale - Dotarea ET cu mijloace de echipamentelor protectie. tehnice b].Deplasari sub efectul gravitatiei alunecari, rostogoliri,rasturn ari, scurgeri, deversari,surpari, prabusiri, scufundari, etc. - Existenta pe caile de acces a - Pastrarea la locul de munca a ordinii si a curateniei, unor solutii, lichide sau alti - Respectarea normelor privind depozitarea, factori ce pot determina - Respectarea HG.1425/2006, - Dotarea personalului cu EIP, alunecarea, - Instruirea personalului din punct de vedere al protectiei muncii, - Stivuirea si/sau depozitarea - Dotarea ET cu mijloace de necorespunzatoare a protectie, materiilor prime, materialelor - Informarea personalului sau a produselor finite, - Existenta pe caile de acces, a asupra riscurilor la care se expun, diferitelor piese, - Instruirea personalului subansambluri, scule, etc. privind masurile ce trebuiesc - Neetanseitati ale luate pentru eliminarea recipientilor, - Neasigurarea cu mijloace de riscurilor, cu specificarea protectie a ET si a personalului obligativitatii realizarii si respectarii lor. in timpul lucrului. - Desprinderea de corpuri ale ET in functiune, - Desprinderea de piese - Montarea mijloacelor de protectie a ET, - Amplasarea de paravane de
c]. Deplasari sub efectul propulsiei: proiectare de

corpuri si particule, deviere de la traiectoria normala, balansare, recul, jet, eruptie, etc 2. Suprafete sau corpuri periculoase, intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, etc. 3. Recipienti sub presiune supuse prelucrarii, - Desprinderea de particule din piesele supuse prelucrarii, - Avarii ale ET, - Neetanseitati, prindere incorecta a diferitelor furtune, montari necorespunzatoare. - Obiecte cu muchii taioase, - Suprafete taioase sau abrazive.
protectie, - Dotarea si obligativitatea folosirii de catre lucratori a EIP, - Verificarea periodica a ET. - Dotarea si utilizarea corecta a EIP, in conformitate cu prevederile Normativului Cadru de acordare si utilizare a EIP. - Exploatarea corespunzatoare, - Verificari periodice, conform normativelor si a prescriptiilor tehnice. - Exploatarea corecta a ET, - Dotarea si utilizarea corecta a EIP. - Utilizarea EIL si EIP, - Exploatarea corecta a ET, - interventiile la ET si la echipamentele de transport a energiilor se face doar de personal specializat si instruit in acest scop. - Respectarea HG.1425/2006, - Interventii realizate doar de personal instruit, specializat si autorizat. - Utilizarea EIP, - Respectarea normelor privind manipularea si transportul
- Neexploatare necorespunzatoare.
4. Vibratii excesive ale ET.
Factori de risc termic, temperatura ridicata, coborata, flacari, flame. Factori de risc electric Factori de risc termic
- Neexploatarea corespunzatoare a ET, - Defectiuni ale ET, - Vicii de proiectare si/sau executie a ET. - Neutilizarea sau utilizarea necorespunzatoare a EIL si EIP, - Exploatarea incorecta a ET.
- Curentul electric prin atingere directa sau indirecta. - Substantele toxice, - Substantele caustice, - Substantele inflamabile.
- Respectarea indicatiilor prescrise de producator, - Respectarea normelor PSI.
D. FACTORI DE RISC DEPENDENTI DE MEDIUL DE MUNCA

TIPUL 1. Iluminatul CAUZE - Utilizarea sistemelor de iluminat necorespunzatoare; - Orbirea directa si indirecta; - Nerespectarea prevederilor HG.1425/2006; MASURI DE PREVENIRE - Utilizarea sistemelor de iluminat corespunzatoare activitatii desfasurate, - Utilizarea mijloacelor de protectie, - Respectarea prevederilor HG.1425/2006. - Dotarea si utilizarea E.I.P. - Reducerea de la sursa [ in faza de proiectare], - Limitarea propagarii undelor undelor sonore prin utilizarea carcaselor si ecranelelor fonoizolante si fonoabsorbante, - Tratarea acustica a peretilor, - Limitarea timpului de executie al operatorului, - Dotarea si utilizare EIP. - Combaterea la sursa, - Limitarea propagarii vibratiilor, - Limitarea timpului de expunere, - Utilizarea mijloacelor individuale de protectie. - Montarea echipamentelor de combatere a poluarii [ ex.Instalatii de desprafuire]. - Produsul trebuie etichetat, - Produsul va fi insotit de fisa de securitate, - Utilizarea EIP, - Respectarea normelor de securitatea muncii
2. Zgomotul
- ET invechit, - Specifica locului de munca.
3. Vibratiilor
4. Ventilatia 5. Materiale periculoa se
Apar la doua tipuri de lucratori: - Conducatorii de autovehicule grele, - Lucratorii care utilizeaza utilaje portative percutante sau rotative. - Poluarea aerului. - Incendiu, rupta de conducta, spargere de rezervor, etc.accidental.

LISTA RISCURILOR COD Denumire Cauze - Blocarea cailor de acces si a spatiului de lucru; - Cai de acces nesemnalizate, intunecoase etc. - Dezordine la locul de munca, - Neatentia personalului, - Starea fizica sau neuropsihica necorespunzatoare [oboseala, stress, consum de alcool]. - Neefectuarea instructajului zilnic de protectie a muncii asupra activitatilor ce urmeaza a fi efectuate; - Lipsa supravegherii desfasurarii activitatii; - Ignorarea masurilor stabilite de HG.1425/2006,Instr.de lucru si a Instructiunilor proprii privind organizarea locului de munca, dotarea cu EIP si indeplinirea sarcinii de munca; - Amenajarea necorespunzatoare a locului de munca [balustrade, marcaje, podine,ingradiri, etc];
R.1
Cadere la acelasi nivel
R.2
Cadere de la inaltime
Masuri pentru reducerea si prevenirea riscurilor - Pastrarea ordinii si curateniei la locul de munca; - Pastrarea pardoselii curata si uscata, semnalizarea cailor de acces; - Iluminatul corespunzator, semnalizarea obstacolelor si pericolelor de pe caile de acces; - Instruirea personalului si verificarea respectarii prevederilor HG.1425/2006. si Instructiunilor de lucru. - Controlul starii si capacitatii de lucru al salariatilor. - Organizarea si amenajarea locului de munca cu mijloace de protectie colectiva conform prevederilor Instructiunilor proprii; - Semnalizarea de avertizare a locurilor de munca unde exista pericol de cadere de la inaltime; - Instruirea personalului asupra sarcinii de munca, a prevederilor HG.1425/2006., Instructiunilor proprii precum si verificarea respectarii acestora; - Utilizarea E.I.P. corespunzator activitatii ce se desfasoara; - Verificarea si admiterea la lucru doar a personalului apt din punnct de vedere medical si aflat intr-o stare fizica si psihica corespunzatoare; - Verificarea periodica a starii

- Neinstruirea personalului asupra modului de lucru; - Nefolosirea/folosirea defectuoasa a EIP individuale si colective; - Neatentia personalului; - Starea fizica sau neuropsihica necorespunzatoare [oboseala, stress, consum de acool]; - Depozitarea materialelor in spatii/locuri/rafturi neamenajate si consolidate corespunzator; - Depasirea sarcinii maxime admise a mijloacelor de ridicare, depozitare, transport; - Depasirea capacitatii de incarcare a mijlocului de transport; - Neasigurarea si nefixarea materialelor incarcate in mijlocul de ridicat / transport; - Mijlocul de ridicare / transport neasigurat contra deplasarii accidentale; - Folosirea la operatii de incarcare / descarcare, stivuire / depozitare a pers. neautorizate sau neinstruite pentru aceasta activitate; - Nerespectarea prevederilor HG.1425/2006,Instructiunil
echipamentelor tehnice folosite pentru lucrul temporar la inaltime; - Coordonarea si supravegherea lucratorilor;
R.3
Cadere, prabusire de materiale sau obiecte
- Amenajarea locurilor de incarcare / descarcare si depozitare; - Marcarea de securitate cu sarcina maxima admisa a mijlocului de ridicat sau a rafturilor de depozitare; - Manevrarea mijloacelor de ridicare / transport ce intra sub incidenta ISCIR numai de catre persoanele autorizate; - Folosirea legatorilor de sarcini autorizati; - Instruirea personalului ce urmeaza sa efectueze operatii de incarcare / descarcare / transport cu mijloace nemecanizate a materialelor; - Verificarea periodica a soliditatii stivelor, rafturilor, si consolidarea acestora cand este cazul; - Utilizarea corecta a E.I.P; - Prelucrarea prevederilor HG.1425/2006., Instructiunilor de lucru si a Instructiunilor proprii de protectia muncii, precum si verificarea respectarii acestora; - Supravegherea si coordonarea activitatii de incarcare /

or de lucru si a Instructiunilor proprii de protectia muncii; - Neatentia personalului; - Starea fizica sau neuropsihica necorespunzatoare[ obose ala, stress, consum de alcool].
descarcare / depozitare de catre persoana responsabila cu aceasta activitate. - Verificarea si admiterea la lucru doar a personalului apt din punct de vedere medical si aflat intr-o stare fizica si psihica corespunzatoare.
COD
R.5
Masuri pentru reducerea si prevenirea riscurilor - Necunoasterera sau - Verificarea nerespectarea cunoasterii de catre instructiunilor de angajatii a exploatare a instructiunilor de echipamentelor tehnice din exploatare a dotare; echipamentelor - Inlaturarea / blocarea tehnice si a codurilor voluntara a aparatorilor, de semnalizare a Prinderea, lovirea dispozitivelor si mijloacelor de ridicat sau strivirea de decuplatoarelor de sarcini. masini, utilaje, protectie; - Instruirea accesorii sau scule - Nerespectarea procesului corespunzatoare a actionate mecanic in tehnologic sau indicatiilor personalului privind functiune de exploatare a ET; obligatia de a verifica - Folosirea de scule si existenta si accesorii inadecvate pentru functionarea prinderea / extragerea aparatorilor, pieselor / sau curatarea ET; dispozitivelor si - Interventia neautorizata decuplatoarelor de din partea lucratorului protectie a ET; asupra ET; - Marcarea cailor de - Manevre si operatii acces de siguranta in incorecte sau fara luarea zona de actiune a ET;
Denumire
Cauze

masurilor de siguranta; - Neverificarea elementelor de prindere sau de legarea sarcinilor precum si prinderea sau legarea necorespunzatoare a sarcinii; - Nerespectarea distantei de siguranta fata de elementele aflate in miscare ale ET; - Nefolosirea EIP sau folosirea necorespunzatoare a acestuia; - Graba personalului si ignorarea prevederilor Instructiunilor de lucru si a Instructiunilor proprii privind exploatarea echipamentelor tehnice; - Neatentia personalului / Starea fizica sau neuropsihica necorespunzatoare[ obose ala, stress, consum de alcool].
- Verificarea periodica de catre personalul de intretinere / reparatii a starii de functionare a ET; - Respectarea procesului tehnologic de exploatare si intretinere a ET; - Respectarea instructiunilor proprii de lucru si de protectie a muncii la ET; - Utilizarea corespunzatoare a EIL si EIP; - Verificarea si admiterea la lucru doar a personalului apt din punct de verere medical si aflat intr-o stare fizica si neuropsihica corespunzatoare.

- Folosirea sculelor, uneltelor si dispozitivelor cu stare tehnica necorespunzatoare, neasigurate, defecte sau cu improvizatii; - Manuirea incorecta a sculelor, uneltelor, dispozitivelor sau a materialelor de prelucrat; - Lucru cu scule, unelte si dispozitive in pozitii obositoare, fortate, neergonomice, etc. - Luncru cu scule, unelte si dispozitive patate de ulei, vaselina sau murdare; - Neatentia personalului; - Starea fizica sau neuropsihica necorespunzatoare [oboseala, stress, consum de alcool]; - Nefolosirea EIP sau folosirea necorespunzatoare a acestuia;
R.6
Prinderea , lovirea sau strivirea de masini, utilaje, accesorii sau scule actionate manual
Prinderea, lovirea
- Caile de acces si circulatie, precum si viteza
- Verificarea si admiterea la lucru doar personalului apt din punct de vedere medical si aflat intr-o stare fizica si neuropsihica corespunzatoare; - Instruirea personalului conform prev. HG.1425/2006 si NSSM precum si Instructiunilor proprii respectarii acestor norme; - Verificarea si controlul starii tehnice a sculelor, uneltelor si dispozitivelor inainte de utilizare; - Respectarea procesului tehnologic; - Pastrarea, manipularea si utilizarea sculelor, uneltelor si dispozitivelor conform prederilor HG.1425/2006 si a Instructiunilor proprii SSM; - Folosirea EIP si a EIL; - Respectarea instructiunilor proprii de lucru si de protectie a muncii la ET. - Instruirea a personalului din punct

sau strivirea de mijloacele de transport in incinta maxima admisa nu sunt semnalizate corespunzator; - Neasigurarea mijloacelor de transport pe timpul stationarii, incarcarii sau descarcarii; - Manevrarea mijlocului de transport fara asigurarea prealabila sau nedirijarea conducatorului acestuia; - Neatentia lucratorilor asupra operatiilor / manevrelor; - Graba personalului si ignorarea prevederilor Instructiunilor de lucru si a Instructiunilor proprii de SSM.
R.7
COD
Denumire
R.8
Prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport in afara societatii
de vedere al protectiei muncii si verificarea respectarii a Instructiunilor de lucru specifice activitatilor ce urmeaza sa le desfasoare; - Marcarea si semnalizarea cailor de acces si de circulatie precum si a vitezei maxime admise in incinta societatii; - Utilizarea mijloacelor de avertizare acustice si luminoase inainte de efectuarea manevrelor mijlocului de transport; - Verificarea starii tehnice a mijlocului de transport; - Folosirea dispozitivelor de blocare[pene]; Cauze Masuri pentru reducerea si prevenirea riscurilor - Starea tehnica - Cunoasterea si necorespunzatoare a respectarea de catre mijlocului de transport; intregul personal a - Nerespectarea legislatiei legislatiei privind circ. in vigoare privind circulatia pietonilor, autovehiculelor / pietonilor autovehiculelor si etc.pe drumurile publice; vehiculelor trase sau - Neatentie din partea impinse cu mana; conducatorului mijlocului - Instruirea pers.asupra de transport sau pietonului; respectarii prevederilor - Nerespectarea normelor legislatiei si a de circulatie cu mijloacele Instr.proprii SSM

de transport in comun.
precum si verificarea respectarii acestora; - Asigurarea pers.la urcarea / coborarea din mijlocul de transport.

- Neasigurarea si nefixarea materialelor incarcate in mijlocul de transport / ridicare; - Mijlocul de transport / ridicare neasigurat contra deplasarilor accidentale; - Folosirea la operatiile de incarcare / descarcare, stivuire depozitare a persoanelor neautorizate sau neinstruite pentru aceasta activitate; - Nerespectarea prevederilor HG.1425/2006, si a Instructiunilor proprii de protectie a muncii privind incarcarea / descarcarea, transportul, manipularea si depozitarea materialelor. - Cai de acces umede, instabile, cu obstacole, neiluminate sau neamenajate corespunzator; - Nefolosirea ambalajelor corespunzatoare; - Nefolosirea EIP sau folosirea necorespunzatoare a EIL; - Neatentia personalului; - Starea fizica sau neuropsihica necorespunzatoare [ oboseala, stress, consum de alcool]
R.9
Prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte minipulate sau transportate manual
- Instruirea a pers.din punct de vedere al protectiei muncii asupra activitatilor ce urmeaza sa le desfasoare si verificarea respectarii HG.1425/2006 si instructiunilor proprii de SSM; - Marcarea, semnalizarea si iluminarea cailor de acces si de circulatie; - Verificarea prealabila a starii tehnice a ambalajelor, si locurilor de pastrare / depozitare. - Conducerea si coordonarea activitatii de incarcare, descarcare, transport, stivuire si depozitare. - Verificarea si admiterea la lucru doar a personalului apt din punct de vedere medical si aflat intr-o stare fizica si neuropsihica corespunzatoare;

- Spatiu de lucru amenajat necorespunzator sau / si Expunerea la functionarea defectuoasa a microclimat instalatiilor de incalzire, necorespunzator sau climatizare. [pulberi, temperaturi - Desfasurarea prelungita a ridicate sau scazute, activitatilor in aer liber in umiditate, curenti conditii meteo nefavorabile de aer,etc] / deosebite; - Organizarea defectuoasa a activitatilor / locurilor de munca, fara respectarea prevederilor HG.1425/2006, instr.proprii SSM; , O.U.nr.99 / 29.06.2000; - Lipsa semnalizarii cu indicatoare de securitate a locurilor de munca; - Nefolosirea sau folosirea partiala a EIP si EIL adecvat la locul de munca.
R.20
- Acordarea si folosirea corespunzatoare a EIP si EIL; - Acordarea alimentatiei de protectie si a materialelor igienicosanitare in raport cu mediul de munca conf.prev.HG.1425/200 6 si O.U. nr.96/2000; - Verificarea tehnica periodica si punerea in stare de functionare sigura a instalatiilor de incalzire; - Reducerea duratei de lucru in medii nocive sau in conditii meteo deosebita[canicula,ger] ; - Semnalizarea cu indicatoare de securitate a locurilor de munca si de avertizare asupra obligativitatii purtarii EIP si EIL; -Instruirea pers.asupra obligativitatii resp. instr.proprii SSM

- Amenajarea defectuoasa a locurilor de munca si ignorarea prevederilor HG.1425/2006 referitoare la eronomicitatea locurilor de munca; - Prelungirea duratei de lucru in spatii sau pozitii incomode; - Neasigurarea lucratorului si locului de munca conform prevederilor instr.proprii SSM [ schele, centuri de siguranta, ingradiri si pereti de sprijin, scule necorespunzatoare, spatiul de lucru].
R.21
Vatamare prin pozitii vicioase, inclusive in spatii inguste
- Amenajarea pe principii eronomica a locurilor de munca; - Asigurarea pauzelor pentru lucratori; - Supravegherea si coordonarea lucrarilor executate inguste; - Respectarea prev. HG.1425/2006 si PSI privind folosirea uneltelor si sculelor in spatii inguste; - Folosirea EIP si EIL adecvat activit.desfasurate; - Instruirea pers.pentru respectarea prev.instr.proprii SSM
CO R.22
Denumire Suprasolicitar ea prin manipulare de obiecte sau materiale grele
Cauze - Organizarea defectuoasa a activitatii si repartizarea incorecta a sarcinii de munca; - Lipsa mijloacelor mecanizate / nemecanizate a materialelor si obiectelor grele; - Inexistenta spatiului sufficient pentru realizarea activitatii; - Manipularea maselor la mai multe niveluri.
Masuri pentru reducerea si prevenirea riscurilor - Instruirea personalului privind respectarea prevederilor HG.1425/2006 si instr.proprii SSM; - Semnalizarea si inscriptionarea materialelor, si obiectelor care depasesc masele maxime admise de manipularea prin purtare prevazute de HG.1425/2006; - Inlocuirea pe cat posibil a transportului si manipularii prin purtare cu mijloace de transport mecanizata si nemecanizata.

R.2 Incendii - Exploatarea instalatiilor si a aparaturii actionate electric cu defectiuni sau improvizatii; - Pastrarea, depozitarea incorecta a materialelor si substantelor usor inflamabile langa sursele de caldura; - Nesemnalizarea zonelor cu pericol de incendiu; - Nerespectarea reglementarilor privind fumatul si focul deschis; - Depozitarea necorespunzatoare in locurisau spatii neamenajate a ambalajelor si deseurilor;
R.27
Alte riscuri [calamitatii, stress, agresiune, relatii neprincipiale]
- Neexecutarea controlului medical si psihologic; - Stil de conducere deficitar; - Lipsa comunicarii / informarii intre conducerea societatii si angajati; - Existenta divirgentelor intre salariati sau intre salariati si conducerea societatii; - Lipsa de tact in relatiile cu tertii; - Stresul cotidian
- Instruirea personalului privind respectarea prevederilor HG.1425/2006, Instr.proprii si a normelor PSI; - Amenajarea locurilor si spatiilor de colectare a ambalajelor si deseurilor; - Verificarea periodica a instalatiilor electrice si a aparatelor electrice; - Amenajarea si semnalizarea locurilor de fumat si a locurilor unde este interzis accesul cu foc deschis; - Verificarea tuturor locurilor de munca la terminarea programului si eliminarea tuturor premiselor de incendiu. - Executarea controalelor medicale periodice; - Consultarea reprezentantilor salariatilor in luarea deciziilor in ceea ce-I privesc; - Mentinerea unui mediu de lucru sanatos si sigur; - Stabilirea clara a responsabilitatilor prin fisele de post; - Imbinarea eficienta a masurilor stimulative cu masurile coercitive.
Riscul de accidente de munca si imbolnaviri profesionale este determinat de natura riscului care evidentiaza cu ajutorul prezentei notificari.
MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PROFESIONALE Scopul protectiei muncii il constituie prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale prin masuri menite sa elimine, sa evite sau sa diminueze actiunea factorilor de risc asupra organismului uman. Factorii de risc specifici fiecarui element al sistemului de munca pot fi combatuti prin masuri de prevenire, dar nu toteauna exista o corespondenta biunivoca intre cauza si masura de prevenire. Este posibil ca o masura de prevenire sa eliumine mai multi factori sau sa fie necesare mai multe masuri pentru un sindur factor . Masurile de prevenire se grupeaza in: 1]. Masuri organizatorice, care au in vedere executantul si sarcina de munca; 2]. Masuri tehnice, referitoare la mijloacele de productie si la mediul de munca; 1]. Principalele masuri organizatorice se refera la: a]. examenul medical; b]. examenul psihologic; c]. instruirea personalului; d]. propaganda in domeniul securitatii muncii; e]. organizarea activitatii si a locului de munca. 2]. Masurile tehnice de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale pot fi grupate in: a]. masuri de protectie intrinseca; b]. masuri de protectie colectiva; c]. masuri de protectie individuala. 1]. MASURI ORGANIZATORICE a]. EXAMENUL MEDICAL- constituie una din cele mai importante masuri de prevenire, deoarece contribuie la eliminarea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale datorate lipsei, insuficientei sau deficientei unor insusirii fizice si psihice ale executantului, respective starii anormale a sanatatii acestuia. Obligativitatea examenului medical la angajare este innscrisa in Codul Muncii. Reprtizarea la locurile de munca se face de catre angajator cu luarea in considerare a
rezultatului examenului medical in urma caruia, avand in vedere riscurile care caracterizeaza viitorul loc de munca, medicul de medicina a muncii stabileste daca noul angajat este apt. In urma examenului medical, subiectii care susceptibilitati la actiunea unor noxe profesionale sau au deficiente care pot constitui factori favorizanti pentru accidente sunt orientati catre profesiuni sau locuri de munca fara riscuri profesionale. De asemenea, prin examenul medical se pot depista boli profesionale intr-un stadiu incipient, prevenindu-se agravarea sau chiar instalarea invaliditatii. Potrivit HG.1425/2006 examenul medical se efectueaza la angajare, periodic si, in functie de recomandarea medicului, pentru a constata daca angajatul s-a adaptat la locul de munca. Examenul medical la angajare are ca scop identificarea oricarei afectiuni care ar putea impiedica activitatea noului angajat. Acest examen trebuie sa furnizeze informatii despre starea de sanatate a personalului in momentul repartizarii la locurile de munca, inclusive aspectele carora trebuie sa li se dea atentie la examenele medicale ulterioare. Acest examen constituie termen de referinta pentru examenele medicale ulterioare. Examenul medical la angajare, potrivit legislatiei in vigoare, trebuie sa cuprinda: Anamneza completa[ fiziologica, patologica, profesionala, eredocolaterala]; Examenul clinic: aspect general, masuratori, antropometrice, temperatura, tensiunea arteriala, puls, frecventa respiratiei, tegument si mucoase, ganglioni limfatici, aparat locomotor, aparat cardiovascular, aparat digestive, organe genitale, sistem nervos, tiroida, O.R.L.; Investigatii de specialitate ale sistemelor, aparatelor sau organelor. Datele furnizate de examenul medical se compara cu caracteristicile profesiei si ale viitorului loc de munca, din punct de vedere medical al cerintelor fizice, psihice si al riscurilor profesionale. Din comparare rezulta daca persoana examinata este: Apta pentru orice munca; Apta pentru anumite muncii efectuate in conditii normale; Apta pentru anumite munci efectuate in conditii speciale; Inapt temporar de munca; Examenul medical periodic are ca scop: Determinarea starii de sanatate la un moment dat;
Stabilirea termenului de comparatie pentru aprecierea corecta a modificarilor ulterioare ale starii de sanatate; Verificarea concluziilor examenului de la incadrare; Depistarea in faza incipienta a efectelor noxelor la locul de munca, inainte de declansarea bolii profesionale; Descoperirea afectiunilor neprofesionale care constituie contraindicatii pentru o anumita munca; Propunerea de masuri pentru inlaturarea cauzelor care au dus la aparitia unor boli profesionale. Periodicitatea examenului medical periodic este fixata prin Normele Generale de Protectia Muncii pentru anumite activitati sau meserii. b]. EXAMENUL PSIHOLOGIC- urmareste asigurarea concordantei dintre cerintele si sarcinile postului de munca si capacitatilor reale ale individului, asigurand astfel detectarea si prevenirea cauzelor de ordin psihologic ale disfunctiilor si accidentelor in cadrul sistemului de munca. Examenul psihologic are loc in mai multe situatii, respectiv: In orientarea scolara si profesionala; In selectia profesionala; In repartitia la locul de munca; In avizarea mentinerii in functie In promovarea pe anumite locuri de munca cu nivel inalt de competenta sau cu indice ridicat de risc; In expertiza si recuperarea capacitatilor de munca. Examenul psihologic are un caracter complex, utilizandu-se metode si procedee stabilite de instantele care il efectueaza, dar avand la baza principii generale care sa impiedice posibile mistificari, denaturari, exagerari. c]. INSTRUIREA PERSONALULUI- este o masura de prevenire, prin care se urmareste eliminarea sau micsorarea numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor de protectie a muncii. Instruirea reprezinta totalitatea activitatilor organizate, pentru ca angajatii sa-si insuseasca cunostintele si sa-si formeze deprinderile de securitatea muncii, si se realizeaza prin intermediul proceselor de instruire.
Instruirea in domeniul protectiei muncii face parte din pregatirea profesionala si se realizeaza prin: Invatamantul tehnic professional, liceal si superior; Invatamantul superior de specialitate; Invatamantul de protectie a muncii. Instructajul de protectia munii cuprinde trei faze: Instructajul introductive general; Instructajul la locul de munca; Instructajul periodic. d]. PROPAGANDA IN DOMENIUL PROTECTIEI MUNCII- reprezinta amsamblu de actiuni, metode si mijloace de influentare a comportamentului uman, mai ales, influentarea atitudinii necorespunzatoare fata de pericole si sarcina de munca prin diseminarea unor idei si informatii menite sa consolideze opinii, atitudini si comportamentale corespunzatoare, in ceea ce priveste cunoasterea, respectarea si aplicarea legislatiei de protectia muncii. Obiectivele propagandei sunt, in principal: Modificarea comportamentului individual si colectiv in raport cu cerintele de securitatea muncii; Crearea unei atitudini corespunzatoare fata de riscuri; Influentarea receptivitatii individuale si colective fata de prevenirea acidentelor de munca si bolilor profesionale; Principalele forme si mijloace prin care aceste obiective pot fi realizate , sunt: informarea, popularizarea, reamintirea, atentionarea, avertizarea, mobilizarea, educarea, constientizarea. Cele mai eficiente mijloace in domeniul propagandei sunt mijloacele de propaganda vizuala. e]. ORGANIZAREA ACTIVITATII SI A LOCULUI DE MUNCA In acceptiunea generala, organizarea muncii reprezinta modalitatea de concepere a sarcinilor de munca si de repartizare a repartizare a acestora intre executanti, astfel incat sa asigure realizarea procesului de bmunca in conditii de productivitate si de securitate.
Organizarea rationala a muncii se bazeaza pe studiul muncii si pe ergonomie, si multe dintre problemele pe care le solutioneaza prezinta interes si ca masuri de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. - Amplasarea optima a locurilor de munca urmareste realizarea circuitului rational in prelucrarea reperelor, evitarea actiunii factorilor de risc proprii mijloacelor de productie, ai mediului de munca, asupra executantilor. - Rationalizarea activitatii executantului urmareste reducerea ciclului de munca, ocuparea optima a acestuia prin eliminarea miscarilor inutile, reducerea distantelor pe care se executa, inlaturarea cauzelor care duc la aparitia si accentuarea premature a oboselii. Metodele de munca ce se utilizeaza trebuie sa se bazeze pe aplicarea principiilor ergonomice fundamentale si suplimentare ale economiei in miscari. Principiile ergonomice fundamentale sunt: - Simetria, simultaneitatea si continuitatea miscarilor efectuate cu mainile si cu bratele. Procesele de munca trebuie concepute astfel incat mainile executantului sa lucreze simultan si simetric, incepand si terminand in acelasi timp gesturi simultane cat mai continue. Solutiile tehnologice trebuie sa fie concepute asa incat mainile sa fie eliberate de orice sarcina care poate fi facuta mult mai usor printr-o comanda a piciorului. Miscarile efectuate de executant trebuie sa fie cat mai usoare, cat mai scurte si cat mai rare, evitandiu-se, pe cat posibil, scimbarile bruste si repezi ale directiei gesturilor. Acest principiu, legat de cel anterior, are la baza gruparea miscarilor in mici categorii pe criterii fiziologice si biologice. Miscarile sunt cu atat mai obositoare, mai lente si mai imprecise cu cat ele angajeaza mase musculare mai importante ci cu cat creste lungimea miscarii. Miscarile executantului trebuie sa fie efectuate intr-o succesiune logica; acest lucru impune asezarea materialelor si uneltelor in zonele de lucru astfel incat sa impuna o succesiune logica a miscarilor, necesara pentru respectarea ritmului normal de munca. Uneltele si materialele care trebuie sa aiba loc stabil de fiecare data la reluarea ciclului de lucru; Principiul gravitatiei impune folosirea gravitatiei oricand acest lucru este posibil si evitarea cazurilor cand aceasta trebuie invinsa, folosind suprafete de lucru cu aceeasi inaltime sau prin unirea planurilor de munca;
Principiul gruparii: alimentarea, prelucrarea si evacuarea se fac dintrodata pentru mai multe piese. Principiul securitatii muncii-orice masura tehnica-organizatorica ce regleaza economic seria miscarilor trebuie sa conduca la securitatea muncii. Principiile suplimentare sunt: Executantul trebuie sa poata alterna pozitiile asezat si in picioare; Levierele, volantii, manivelele, contactele, trebuie sa fie usor de manuit si usor accesibile; Sa se elimine necesitatea de a controla muscular sau mental anumite miscari folosind riglele, opritoarele, indreptoarele, ghidajele; Sa se practice combinarea a doua sau mai multe unelte; Sa se imbunatateasca permanent factorii de ambienta a muncii. Rationalizarea activitatii executantului necesita si respectarea unor principii referitoare la sarcina de munca: Repartizarea sarcinii de munca numai executantilor care sunt apti din punct de vedere al capacitatii de munca sa o indeplineasca. Varietatea muncii-asigurarea unui nivel optim de vareietate a sarcinii deoarece un nivel prea mare conduce la suprasolicitare, iar unul prea mic la monotonie, plictiseala si, implicit la oboseala. Individul trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni dupa o activitate cu grad inalt de atentie, executand operatii care solicita foarte putina atentie si invers. Coerenta sarcinilor-intre diversele sarcini ale unui executant trebuie sa existe legaturi logice, executarea unei sarcini sa favorizeze executarea alteia sau sa contribuie concret la ameliorarea sarcinii globale; Durata optima a ciclului de munca; Asigurarea unui grad optim de independenta in repartizarea sarcinii; Gruparea sarcinilor. ORGANIZAREA ERGONOMICA A LOCULUI DE MUNCA SI CONCEPEREA UNELTELOR, COMENZILOR SI APARATELOR Pentru obtinerea unei pozitii normale si consumul mai mic de efort pentru executant la organizarea locului de munca se au in vedere urmatoarele:
Respectarea dimensiunilor antropometrice la dimensionarea si plasarea la locul de munca a dispozitivelor, cadranelor, pedalelor, parghiilor si butoanelor; Evitarea pozitiilor nenaturale ale corpului sau prea inclinate; Evitarea inclinarilor laterale ale trunchiului si ale capului; Evitarea mentineriiin stare suspendata, frontala sau laterala, a bratului in pozitie prea intins, deoarece aceasta pozitie oboseste, reduce precizia si dexteritatea bratului si a mainilor; Adaptarea, in limita posibilitatilor, a pozitiei sezand, care sa poate alterna cu cea ortostatica; Asigurarea simetriei si simultaneitatii miscarilor bratelor fata de planul sagital al corpului, conform principiilor economiei de miscari; Dimensionarea inaltrimii planului de lucru in functie de distanta optima de vedere, pentru a se asigura mentinerea corpului in pozitie naturala; Dispunerea pe masini sau pe locul de munca a dispozitivelor pentru comenzi a manerelor, parghiilor,uneltelor, astfel incat miscarile sa poata fi efectuate in apropierea corpului si cu cotul indoit; Dotarea locurilor de munca cu stative si cu scaune concepute si construite functional; Asigurarea ca locul de munca sa permita atat schimbari in pozitia de lucru cat si o pozitie corecta a corpului ; Asigurarea spatiului necesar miscarii bratelor, pentru a nu se lucra cu ele suspendate; Construirea sculelor si utilajelor, astfel ca aceasta sa corespunda posibilitatilor omului; Asigurarea conditiilor pentru ca manipularea obiectelor sa se faca in conformitate cu urmatoarele reguli: - calea pe care se va face transportul se va elibera de orice obstacol; - inaltimea pentru apucarea greutatilor mari sa fie de 40 cm deasupra solului; apucarea greutatii sa se faca cat mai aproape de gambe, prin apropierea cat mai mult a picioarelor de obiectul care se ridica; - cand trebuie ridicate greutati de pe sol sa se foloseasca prelungiri artificiale[ parghii, carlige etc.]; in timpul ridicarii, corpul sa stea cat mai aproape de verticala-in extensie, coborarea limitandu-se la genoflexiuni, pentru evitarea discopatiilor; nu se recomanda ridicarile cu tensionarea corpului; sa se evite caratul greutatilor pe abdomen;

-
ori de cate ori este posibil, sa se efectueze purtarea unei greutati cu ambele maini;
situarea, atat in pozitie ortostatica cat si in cea sezand, a zonei de lucru care necesita o supraveghere permanenta , astfel incat sa se poata pastra o pozitie comoda a capului comoda a capului; evitarea, in activitatile care solicita o anumita indemanare din partea omului, a combinarii acestora cu cele care solicita eforturi, deoarece efortul muscular face ca miscarile sa fie cat mai dificil de dirijat si de coordonat; alegerea pentru miscari de precizie, cu amplitudine si tensiuni musculare mari, a solutiilor care permit miscari orizontale si nu verticale; Usurinta si rapiditatea miscarilor executantului depind de trei factori: perceptia senzoriala, rationamentul si executia miscarii. Perceptia senzoriala este mai usoara si mai rapida daca se respecte urmatoarele conditii: - semnele se deosebesc de fond; - semnalul este intens sau de lunga durata; - semnalul visual apare in centrul campului vizual; - semnalul este auditiv si tactil; - semnul auditiv este ascutit. Rationamentul este mai rapid si mai usor prin: - reducerea posibilitatilor de alegere si a mumarului de raspunsuri; - primirea noului semnal dupa terminarea comenzii precedente; - decalarea semnelor la intervale regulate; - anuntarea semnalelor de interventie prin semnale de avertisment; - corelarea sensului miscarii de comanda cu actiune rezultata. Executia miscarii este mai rapida si mai usoara cand: - distanta de parcurs a comenzii este scurta; - forta necesara este mica; - are loc in planul orizontal si in special de la stanga la dreapta; - angajeaza membrele mai mult in sensul extensiei decat al flexiei; - este realizata cu mainile, cand forta angajata este mica, sau cu picioarele, cand comanda reclama o forta mai mare; - forma si dimensiunile mijloacelor de comanda influenteaza usurinta si promptitudinea comenzilor.
Doc. Nr: WI-C-AD-SC-002 Revizuire nr.: 0.0 Data revizuirii: 08.12.2008 Pagina 100 din 102- 100 -
Perceptia senzoriala poate fi imbunatatita in plus tinand cont de urmatoarele: atunci cand informatiile sunt decalate ele se pot adresa unui singur simt, dar cand sunt simultane trebuie neaparat sa se adreseze unor sisteme de perceptie diferite; menajarea ochiului: informatiile se vor adresa pe cat posibil simtului auditiv si tactil, prin folosirea unor semnale sonore pentru anuntarea deranjamentelor sau atingerea unor limite, cuplate cu cadran luminos, care sa indice locul critic; daca la un loc de munca sunt necesare mai multe semnale, pentru a menaja efortul omului, se pot folosi semnale sonore, diferite ca tonalitate sau modulatie. Asigurarea unui mediu fizic si psihic neobositor si nepericulos se realizeaza prin aplicarea masurilor tehnice de protectie impotriva factorilor de risc proprii mediului fizic, respective, temperatura aerului, viteza curentilor de aer, precum si prin respectarea principiilor de psihologie si sociologie a muncii la realizarea unui climat de munca motivat. Organizarea timpului de odihna si pentru necesitatile firesti poate avea un effect important asupra capacitatii de munca, a productivitatii muncii si, mai ales, asupra prevenirii oboselii, care poate duce la accidente. Stabilirea corecta a numarului, duratei si continutul pauzelor de odihna si repartizarea acestora pe durata unei zile de lucru, durata si perioada concediului de odihna in raport cu munca depusa, au un efect benefic asupra recuperarii capacitatii de munca. MASURI TEHNICE a]. PROTECTIA INTRNSECA Protectia intrinseca reprezinta integritatea principiilor de securitate cu cele de productivitate si fiabilitate inca din faza de concepere a sistemelor tehnice, astfel incat fiecare element component este proiectat pentru a asigura, in acelasi timp, functia de productie si cea de securitate. Protectia intrinseca este dependenta de nivelul de dezvoltare al stintei si de procesul tehnic. Solutia de viitor a preocuparilor legate de protectia intrinseca o reprezinta automatizarea completa a societatilor, unde omul este exclus din desfasurarea procesului de productie. b]. PROTECTIA COLECTIVA
Reprezinta amsamblul metodelor si mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminueaza actiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai multi executanti. Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor, masinilor, cu dispozitive si aparate concepute cu scopul de a proteja lucratorii in timpul desfasurarii procesului de munca. Protectia colectiva apare ca necesara din cauza imperfectiunilor tehnologiilor actuale. In functie de riscurile pe care le previn, distingem: metode si mijloace de detectie si analiza a noxelor chimice; metode si mijloace de combatere a noxelor chimice si imbunatatire a mivroclimei[ ventilare industriala]; metode si mijloace de prevenire a electrocutarii[ electrosecuritate]; metode si mijloace de combatere a zgomotului si vibratiilor; metode si mijloace de combatere a electricitatii statice; metode si mijloace de combatere a riscurilor mecanice; metode si mijloace de prevenire a iradiere [ radioprotectie]; metode si mijloace de imbunatatire a iluminatului.
c]. PROTECTIA INDIVIDUALA Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat lucratorul in timpul lucrului alcatuieste echipamentul sau de protectie individuala. Protectia individuala este o masura complementara masurilor de protectie intrinseca si colectiva. Prin protectia individuala se diminueaza sau elimina actiunea cauzelor potectiale accidentogene. Protectia individuala este necesara datorita: deficientele tehnologiilor sub aspectul protectiei muncii; deficientelor protectiei colective; uzurii fizice a utilajelor in timpul proceselor de productie. Deoarece mijloacele individuale de protectie pot ele insele sa fie o sursa de accidentare, trebuie sa indeplineasca doua conditii majore: sa asigure o protectie eficienta;

sa asigure confort purtatorului;
7. Istoric document
Document creat in 08.12.2008
8. Anexa
Norme minime de securitate

Wi-c-Ad-sc-002 - Plan de Desfasurare Pentru Instructajul Introductiv General

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Wi-c-Ad-sc-002 - Plan de Desfasurare Pentru Instructajul Introductiv General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

APLICABILITATE: Fabrica: Cluj Depozit: N/A

CONTINUT: Sectiune Nr. 1.

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

Data 08.12.2008 09.12.2008 09.12.2008

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

30 min 30 min 15 min

20 min 30 min 10 min

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

Alte obligaii ale angajatorilor

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

PLAN DE DESFASURARE PENTRU INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL