Sunteți pe pagina 1din 137

CUPRINS

I. II.

INTRODUCERE...............................................................................................................4 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ....................................................................6

A. PROCESE TEHNOLOGICE PENTRU ELABORAREA LAPTELUI DE CONSUM SI A PRODUSELOR LACTATE ........................................................................................................... 8 A.1. Procesul de productie a laptelui de consum ..............................................................8 A.2. Procesul de productie a branzeturilor proaspete si maturate ................................. 10 A.2. Procesul de productie a branzei topite ....................................................................11 A.3. Procesul de productie a iaurtului.............................................................................12 A.4. Procesul de productie a laptelui batut.....................................................................13 A.5. Procesul de productie a smantanii ..........................................................................14 A.6. Procesul de productie a untului...............................................................................14 III. PERCEPTIA RISCURILOR PROFESIONALE IN SECTOR. REZULTATE STATISTICE .............. 15 OBIECTIVELE STUDIULUI STATISTIC ........................................................................................15 INFORMATII GENERALE ..........................................................................................................15 CONCLUZII ..............................................................................................................................24 IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE IN INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE 26

Schema localizarii riscurilor pentru procesarea laptelui ................................................. 27 Schema localizarii riscurilor pentru elaborarea branzeturilor ...................................... 28 A. RISCURI SPECIFICE CONDITIILOR DE SECURITATE ....................................................... 29 A.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate...................................................................31 A.2. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate............................................. 33 B. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE ....................................................................... 52 B.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate ...................................................................53 B.2. Analiza riscurilor ......................................................................................................54 C. RISCURI ERGONOMICE SI PSIHOSOCIALE ......................................................................... 60 C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate ...................................................................61 C.2. Analiza riscurilor ......................................................................................................61 V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII ................. 66 Echipamente individuale de protectie.................................................................................... 67 Informarea si instruirea lucratorilor...................................................................................... 69 Consultarea si participarea ............................................................................................................. 70 2

Supravegherea sanatatii ................................................................................................................. 71 Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor ......................... 74 Coordonarea activitatilor antreprenoriale ........................................................................... 76 Protectia lucratorilor sensibili la riscuri ............................................................................... 77 VI. MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE INDUSTRIEI LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE 77 A.1. Spatiile de munca ....................................................................................................78 A.2. Echipamentele de lucru ...........................................................................................81 A.3. Echipamente auxiliare pentru manipularea maselor ............................................... 84 A.4. Cerinte privind siguranta in depozite ......................................................................86 A.5. Instalatii electrice ....................................................................................................87 A.6. Masuri de urgenta si prim ajutor .............................................................................88 A.7. Semnalizarea ...........................................................................................................95 VII. MASURI DE PREVENIRE A FACTORILOR DE RISC SPECIFICI IGIENEI INDUSTRIALE ........ 97 A. ZGOMOTUL ................................................................................................................................ 97 B. VIBRATII .................................................................................................................................... 99 C. CONDITII TERMO-HIGROMETRICE .................................................................................. 101 D. AGENTI CHIMCI ..................................................................................................................... 102 E. MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE ................................................................. 107 F. AGENTI BIOLOGICI ............................................................................................................... 109 G. MUNCA IN CAMERE FRIGORIFICE SI CONGELATOARE................................................ 114 VIII. MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE ERGONOMIEI INDUSTRIALE SI RISCURILOR PSIHSOCIALE.........................................................................................................................117 A. SUPRAEFORTURI DATORATE POSTURILOR (POZITIILOR) FORTATE ................... 117 B. SUPRAEFORTURI DATORATE MANIPULARII MANUALE A MASELOR .................... 119 C. MISCARI REPETITIVE .......................................................................................................... 122 D. INCARCATURA MENTALA LA LOCUL DE MUNCA .......................................................... 123 E. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA MUNCII ...................................................................... 124 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................126 Anexa 1 ................................................................................................................................133 A. LOCURILE DE MUNCA ............................................................................................................. 78

I. INTRODUCERE
Harta riscurilor profesionale este un concept dezvoltat pentru a folosi si a fi folosit in prevenirea riscurilor profesionale specifice unui anumit sector industrial, domeniu de activitate sau categorii profesionale. Instrumentul astfel creat faciliteaza identificarea si localizarea riscurilor profesionale si a masurilor de prevenire adecvate, fiind util imbunatatirii calitatii activitatilor din domeniul securitatii si sanatatii muncii. In elaborarea Hartii Riscurilor pentru industria laptelui si a produselor lactate au fost fundamentale informatiile furnizate de angajati referitoare la conditiile de munca si expunerea la riscuri profesionale, informatii care adaugate constatarilor si analizelor expertilor in securitatea si sanatatea muncii participanti la studiu, au facilitat realizarea unui inventar al riscurilor profesionale specifice acestui sector. Pentru elaborarea Hartii de Riscuri a Industriei laptelui si a Produselor Lactate s-a utilizat urmatoarea metodologie: a) Constituirea echipei de lucru: formata din experti In securitate si sanatate de munca (securitate in munca, igiena industriala, ergonomie si psihosociologie aplicata). In plus, s-a avut sprijinul si colaborarea antreprenorilor si responsabililor SSM din cadrul a 10 companii din sector. b) Selectarea ariei de investigatie: In acest caz harta de riscuri s-a axat pe procesele productive caracteristice din Industria Laptelui si Produselor Lactate. c) Culegerea informatiilor. Realizarea acestei activitati s-a desfasurat in doua etape, prima fiind documentarea privind tehnologiile de procesare specifice, iar a doua si cea mai importanta etapa a fost cea de culegere a datelor din teren. O parte integranta a acestui proces a fost si identificarea riscurilor profesionale specifice utilizand-se urmatoarele metode: Observare: Localizarea riscurilor profesionale care se pot materializa in accidente de munca, boli profesionale si/sau pagube materiale, prin intermediul unei vizite in situ in ariile de productie si instalatiile centrelor de munca. In acest caz expertii au vizitat, analizat si evaluat 10 companii din sector. Sondaje: Consta in culegerea informatiilor de la angajati. Pentru elaborarea acestei harti de riscuri s-au completat 252 de chestionare, analizandu-se perceptia angajatilor despre riscurile profesionale la care sunt expusi.
4

Lista de verificare (check list). Este o lista a posibilelor riscuri profesionale specifice, in situatia data, sectorului laptelui si a produselor lactate. d) Severitatea daunelor: Riscurile identificate s-au evaluat in functie de criteriul severitatii daunelor pe care le pot provoca asupra sanatatii lucratorilor in conformitate cu tabelul de mai jos (pentru aprecierea criteriului probabilitate neexistand suficiente date). S E V E R I T A T E A

MICA

Leziuni superficiale: taieturi, zgarieturi si echimoze, prurit, etc.

Laceratii, arsuri, intinderi, entorse, fracuri minore, hipoacuzie temporara,

MEDIE dermatite, astm, tendinite, contracturi musculare si, in general, orice afectiune
care poate cauza incapacitate temporara de munca.

Amputatii, fracturi majore, intoxicatii grave, hipoacuzie permanenta, leziuni

MARE

multiple, cancer si, in general, orice leziune sau afectiune care poate cauza invaliditate, incapacitate totala de munca sau deces.

Dezvoltarea hartii riscurilor profesionale pentru industria laptelui si a produselor lactate a fost fundamentata pe interpretarea rezultatelor chestionarelor completate de catre esantioane reprezentative dintre angajatii companiilor participante la studiu si pe observatiile expertilor in securitate si sanatate in munca participanti la activitatea de investigare sectoriala. Astfel, se poate afirma ca riscurile profesionale identificate si analizate in prezentul material sunt riscurile percepute de catre angajati ca fiind principalele cauze de accidentare pentru fiecare dintre etapele fluxurilor tehnologice specifice acestui sector industrial. Datorita lipsei uniformitatii conditiilor de securitate si sanatate in munca specifice sectorului analizat, evaluarea riscurilor si masurile de prevenire asociate vor fi corespunzatoare situatiei cu cel mai mic nivel al securitatii si sanatatii muncii, acordand astfel libertate responsabililor SSM din companii de a le adapta la realitatile propriilor centre de munca. Sintetizand, se poate spune ca harta riscurilor este un inventar al conditiilor de munca caracteristice industriei laptelui si a produselor lactate fiind, de asemenea, si un instrument care permite:
5

Identificarea si evaluarea riscurilor prezente la fiecare loc de munca; Stabilirea de actiuni preventive pentru reducerea si controlul riscurilor
profesionale;

Informarea si instruirea lucratorilor privind riscurile pofesionale la care sunt


expusi.

II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE


Industria laptelui si a produselor lactate reprezinta un subsector reprezentativ al industriei alimentare datorita varietatii de produse oferite consumului cat si complexitatii operatiunilor si tehnologiei folosite pentru obtinerea acestor produse. In sectiunile care urmeaza vor fi prezentate procesele tehnologice cele mai complexe din acest subsector, cu mentiunea ca procesele de fabricare a celorlalte produse a caror tehnologie de obtinere nu a fost prezentata, sunt parte din operatiunile descrise mai jos.

Schema proceselor si sarcinilor de munca din industria laptelui si a produselor lactate

A. PROCESE TEHNOLOGICE PENTRU ELABORAREA LAPTELUI DE CONSUM SI A PRODUSELOR LACTATE A.1. Procesul de productie a laptelui de consum
Receptia cantitativa si calitativa a laptelui, curatirea, filtrarea, standardizare si omogenizarea sunt procese de productie comune laptelui si tuturor produselor lactate. Receptia si depozitarea laptelui De obicei, laptele ajunge in centrele de procesare in camioane cisterna, la sosire facandu-se receptia calitativa si masuratorile volumetrice (receptia cantitativa). Contorizarea cantitatii de lapte primita pentru procesare se face in instalatii dotate cu filtru cu cartus filtrant; pompa autoabsorbanta; debitmetru; conducte, armaturi si tablou de comanda. Dupa receptie laptele este depozitat in conditii de refrigerare in tancuri de stocare (simple sau izoterme; cu sau fara agitator; inoxidabile, cilindrice, verticale; gura de vizitare inferioara si gura de vizitare superioara cu dezaerator; stut intrare cu racord; robinet evacuare; indicator de nivel) de capacitati diferite. Receptia, stocarea si racirea laptului se poate face in vane de racire dotate cu evaporator, motoreductor cu agitator, agent racire, tablou comanda. Curatarea si filtrarea, in aceasta faza se realizeaza curatarea de particule organice si anorganice si de murdarie. Filtrarea se face prin filtre incluse in conductele care transporta laptele spre rezervoarele de stocare. Termizarea, standardizarea si omogenizarea Pentru standardizarea laptelui se utilizeaza echipamente de standardizare automate ce se instaleaza imediat dupa degresatorul centrifugal iar pentru omogenizare se utilizeaza echipamente omogenizatoare (pompe de inalta presiune). Pasteurizarea este un proces de tratare termica a laptelui in flux continuu folosind o temperatura ridicata pentru o perioada scurta de timp sau un proces mixt, folosind combinatii diferite de timp si temperatura. Pasteurizatoarele, in general, sunt formate din: rezervor de primire inoxidabil, serpentina sau rezervor de mentinere, in functie de produsul pasteurizat, schimbator de caldura in placi, pompe, conducte si armaturi, tablou de comanda. Tratamentul UHT este un proces de sterilizare la temperatura ultra inalta (135-150C) pentru o perioada scurta de timp (cel putin doua secunde) pentru a distruge toate microorganismele. Sterilizatoarele folosite in industria laptelui sunt tip placa si bobina.
8

Sterilizarea consta in supunerea laptelui ambalat in recipiente la temperaturi de 100-1200C pentru o operioada de timp de pana la 20 de minute. Sterilizarea ambalajelor se poate face cu abur sau cu apa. Refrigerea laptelui pasteurizat se realizeaza prin intermediul schimbatoarelor de caldura in forma tubulara sau placi, iar depozitarea se efectueaza dupa racire in cisterne tampon, pana la procesul de ambalare. Laptele UHT si laptele sterilizat se raceste rapid printr-un tunel de racire si se stocheaza intr-un tanc rezervor aseptic pana la dozarea In recipiente. Receptia si depozitarea materialului de ambalare este o etapa importanta al carei scop este si de a detecta eventuale deficiente ale ambalajelor. Ambalajele sunt partial sau integral formate in propriile linii de ambalare, unde in prealabil trec printr-un proces de curatare si sterilizare. Toate aceste etape sunt realizate automatizat si aseptic. Ambalarea laptelui (pasteurizat, UHT si sterilizat) se realizeaza in diferite tipuri de ambalaje (sticla, carton, polietilena, material macromolecular sau diferite alte materiale autorizate). Ambalarea laptelui se realizaza cu ajutorul masinilor de ambalat sau inpachetat automatizate. Laptele pasteurizat se ambaleaza in punga, sticla, carton, polietilena, iar ambalajul utilizat pentru laptele UHT este cel tip brik. Laptele sterilizat se ambaleaza in sticle rezistente mecanic si termic (pana la 100C), aproape sterile in momentul umplerii si care se inchid prin procesul de termo-sigilare cu o folie metalica de aluminiu. Tratamentul termic al produsului ambalat se face in general in autoclave, in modul de flux discontinuu. Ambalarea in punga se realizeaza automatizat in liniile de productie de capacitate mica, punga formandu-se din folie de tip rulou, se dozeaza laptele si se inchide punga prin termosoldare. Baxare si paletizare Dupa ambalare produsul se baxeaza si paletizeaza manual sau automatic. In acest scop se folosesc masini de baxat si paletizat automate cu folie strech sau procesul se poate executa manual. Baxarea se realizeaza mecanizat cu masini de baxare cu carton si folie de polipropilena. Baxarea pentru produsele in sticla PET se face in cutii de carton care se inchid (manual sau mecanic) cu folie de celofan adeziv. Paletizarea se poate realiza manual cu folie de polipropilen sau mecanizat cu ajutorul unei masini. Paletul cu produse este pozitionat pe o platforma rotativa care faciliteaza infasurarea cu
9

celofan sau polipropilena a produselor paletizate. Banding-ul (aplicarea canturilor sau a benzilor) pe paleti se realizeaza mecanizat sau manual (se folosesc clesti speciali) imediat dupa paletizare pentru a facilita depozitarea si transportul paletilor. Depozitarea frigorifica a produsului finit se realizeaza dupa baxare si paletizare (europaleti) in depozite frigorifice. Prepararea loturilor pentru expeditie se realizeaza cu ajutorul lizelor manuale, electrice si a motostivuitoarelor. Transportul si distributia la punctele de comercializare se face cu diferite tipuri de vehicule de transport marfa, speciale pentru acest tip de produse alimentare.

A.2. Procesul de productie a branzeturilor proaspete si maturate


In general, etapele fabricarii branzeturilor proaspete si maturate sunt: receptia (cantitativa si calitativa) si depozitarea laptelui, racire, curatare si filtrare, pasteurizare, coagulare, taiere si scoatere zer, presare si formare, sarare, maturare si ambalare. Receptia (cantitativa si calitativa) si depozitarea laptelui este urmata de racire in tancuri sau vane de otel inoxidabil, curatire si filtrare prin centrifugare. Dupa etapa de pasteurizare a laptelui (700-800C timp de cateva secunde) laptele trece la o alta centrifuga unde se separa bactofugatul care va trece printr-un proces de sterilizare si racire fiind apoi recombinat cu restul de lapte. Coagularea se realizeaza in etuva prin adaugarea de cheag, fiind urmata de taierea casului in cuburi mici pentru a facilita scurgerea zerului. In acest scop se folosec tavi pentru procesarea coagulului de branzeturi, bazine de saramurare si igienizare. Taierea si scurgerea zerului se face intr-o cuva, prin agitare, iar dupa 10-15 minute poate fi realizata scurgerea. Incalzirea masei coagulate (adugare de apa calda si incalzirea exterioara a cuvei) accelereaza drenarea zerului. Presarea si formarea se face in recipiente/matrite cu diferite forme, fabricate din diferite materiale pentru a conferi branzei dimensiunile si greutatile prestabilite. Sararea se poate face prin scufundare directa in saramura sau prin sarare directa cu sare solida aplicata la exterior sau amestecata cu masa. Maturarea depinde de tipul de branza produs (proaspata sau maturata) si se realizeaza dupa sarare. In timpul depozitarii si conservarii (cu temperatura si umiditate controlata) branzeturile se intorc de pe o parte pe alta periodic. Atunci cand nu sunt destinate comercializarii imediate, branzeturile
10

pot fi depozitate in camere de conservare, la temperaturi de 40-50C. Este un proces realizat manual, branzeturile depozitandu-se pe rafturi special amenajate, pe diferite niveluri. Ambalarea branzeturilor se realizeaza in recipienti sau ambalaje individuale (hartie pergaminata, cutii de lemn, cutii de plastic, bidoane), operatiunea putand fi realizata atat manual, cat si mecanizat cu ajutorul masinilor de ambalat. Depozitarea frigorifica a produsului finit se realizeaza dupa baxare si paletizare (europaleti) in depozite frigorifice. Prepararea loturilor pentru expeditie se realizeaza manual sau cu ajutorul lizelor manuale, electrice si ale motostivuitoarelor. Echipamentele de munca folosite pentru porducesrea branzeturilor sunt: tancuri, linii de pasteurizare a laptelui, inchegare si presare initiala coagul, tancuri orizontale sau verticale, vane presare initiala coagul, masina continua de procesare si formare branza, masini de presare (forme, blocuri de matrite, tunel de presare), echipamente de ridicat si transport, bazine de saramura, containere si mese pentru sarare, masini de portionare (taiere branza proaspata si maturata) si cantarire automata a branzei, sisteme de spalare utillaje CIP.

A.2. Procesul de productie a branzei topite


Procesul general de elaborare a branzeturilor topite consta in primul rand in amestecarea si standardizarea ingredientelor (branza de baza, ingrediente lactice si saruri de topire), un tratament termic al acestui amestec, procesul de topire, ambalare, racire, stocare si distribuire. Amestecarea/standardizarea. Amestecul branzei se realizeaza in malaxoare speciale impreuna cu o serie de ingrediente lactice, saruri de topire si alte ingrediente auxiliare care faciliteaza procesul de topire si sunt adaugate inainte de branzeturile crude care intra in cazanul de topire. Tratamentul termic al amestecului se realizeaza la 70C timp de 30 de secunde. Urmeaza procesul de topire, continuu in cuptoare de otel inoxidabil dotate cu mantale de incalzire, sau discontinuu in functie de marimea fabricii si de cantitatea de branza procesata. Utilajele folosite pentru topire sunt oalele de topire cu capac vertical. Ambalarea se face imediat dupa topire, masa fierbinte si densa de branza este directionata prin tubulaturi pana la masinile de dozare si ambalare, branza fiind ambalata sub forma de calupuri, felii, portii in diferite forme geometrice, etc. Racirea depinde de tipul de branza topita, putandu-se face rapid sau lent prin intermediul camerelor de refrigerare sau tunele de racire. Depozitarea depinde de caracteristicile produsului si poate fi depozitare refrigerata, cat si depozitare la temperatura ambientala.
11

Depozitarea frigorifica a produsului finit se realizeaza dupa baxare si paletizare (europaleti) in depozite frigorifice. Prepararea loturilor pentru expeditie se realizeaza manual sau cu ajutorul lizelor manuale, electrice si ale motostivuitoarelor. Echipamentele de munca folosite in fabricarea branzei topite sunt: malaxoare sau cuttere (cuva de topire cu capac, sistem antrenare cutite si agitare, circuit de vacuum, circuit apa calda, pompa omogenizatoare), masina de ambalat in pachete, folie, membrana. In cazul fabricarii cascavalului masina de oparit cascaval este formata din zona de taiere cas si zona de oparire-framantare, sistem de dozare si recirculare saramura.

A.3. Procesul de productie a iaurtului


Exista diferite procese de productie in functie de tipurile de iaurt care se fabrica: clasic, de baut, aromat, cu fructe, etc. dar in general etapele procesului de productie sunt: receptie si depozitare, curatare si filtrare, termizare, standardizare si omogenizare, pasteurizare, racire, inocularea culturilor, incubatie, refrigerare, ambalare, depozitare si distributie. Laptele care se proceseaza in scopul obtinerii iaurtului este receptionat (cantitativ si calitativ), depozitat (in conditii de refrigerare), apoi trece prin faza de curatare si filtrare, termizare (la o temperatura de 62C65C), racire imediata urmata de degresare prin utilizarea degresatoarelor centrifuge care pot efectua simultan clarificarea, igienizarea si degresarea laptelui. In timpul standardizarii se adauga un agent stabilizator, iar dupa aceea produsul este omogenizat (se foloseste o instalatie dotata cu pompa de inalta presiune). Pasteurizarea se realizeaza pentru a obtine un iaurt mai gros si mai untos si este urmata de racire si inocularea culturilor de bacterii lactice, inaintea etapei de incubare culturile sunt dozate direct in fluxul de lapte, inainte sau dupa incalzire (iaurt solid), sau in regim discontinuu, adaugandu-le in rezervorul de incubare (iaurt lichid). Dozificarea se poate realiza manual si mecanic. Incubarea se realizaza in repaus total si are loc in conditii date de temperatura si timp, in modul de fermentare in ambalaj (se produce pe linia de productie inainte de ambalare si paletizare), fermentare discontinua in tancuri de fermentare (dupa finalizare iaurtul se raceste si se ambaleaza) si fermentare continua in fermentatoare speciale. Refrigerarea iaurtului opreste fermentarea si se realizeaza in tunele de racire cu aer rece uscat sau prin intermediul racitoarelor cu placi, atunci cand racirea are loc dupa fermentare si inainte de
12

ambalare. Ambalarea se poate realiza inainte sau dupa incubare, in diferite ambalaje, produsele ambalate fiind apoi racite pentru a controla activitatea bacteriana si a asigura iaurtului un timp de conservare inainte de consum. In cazul iaurtului pasteurizat dupa fermentare se aplica un tratament termic ulterior fermentarii, echivalent cu pasteurizarea, etapele de conditionare si preparare a laptelui fiind urmate de inocularea culturilor bacteriene si incubatie (inainte de ambalare), pasteurizare in tancul de stocare si ulterior ambalare in conditii aseptice. Ambalarea aseptica se realizeaza in ambalaje sterile, in conditii aseptice, sterilizarea si mentinerea echipamentelor sterile realizandu-se cu abur, aer fierbinte sau produse chimice. Trebuie subliniat ca pentru procesele de ambalare, baxare, paletizare, transport si distributie se folosesc aceleasi echipamente de munca ca si in cazul laptelui de consum: masini de ambalat automate, masini de asamblat ambalaje (cutii de carton, etc), echipamente de ridicat si transport, lize manuale si electrice, motostivuitoare. In general procesul de productie a iaurturilor se realizeaza in flux continuu in linii automatizate formate din: tancuri de receptie si stocare, separatoare si omogenizatoare, vane de procesare si pasteurizare (rezervoare cilindrice inoxidabile cu fund dublu inclinat, pasteurizatoare cu serpentina, agitatoare, elice, tablou de comanda),dozificator de culturi bacteriene, module de incubare si fermentare, tunele de racire, masini de ambalare iaurt (in ambalaje preconfectionate si cu sistem de termosudura a capacelor), baxare si paletizare.

A.4. Procesul de productie a laptelui batut


Procesul tehnologic de fabricatie cuprinde: receptia calitativa si cantitativa a laptelui integral, (degresat sau semidegresat) si a smantanii dulci, filtrare, racire si depozitare (facultativ). Receptia calitativa si cantitativa a laptelui integral este urmata de curatirea si normalizarea laptelui care se face la continutul de grasime corespunzator sortimentului fabricat, pasteurizarea si racirea laptelui la temperatura de insamantare si apoi insamantarea laptelui (culturi de microorganisme lactice selectionate). Fermentarea laptelui se face in vanele de insamantare sau in recipientele de livrare, in camere termostat in conditii controlate de temperatura si umiditate, etapele urmatoare fiind ambalarea, racirea coagulului si depozitarea refrigerata.

13

A.5. Procesul de productie a smantanii


Smantana de consum se poate prezenta sub forma de smantana dulce sau fermentata, procesul de productie fiind urmatorul: Receptia cantitativa si calitativa a laptelui, smantanirea mecanica a laptelui in separatoare centrifugale, normalizarea si pasteurizarea smantanii (in instalatii de pasteurizare cu placi), omogenizarea amestecului (inainte sau dupa pasteurizare), racirea in sistem inchis urmata de maturarea smantanii (fizica, pentru solidificarea grasimii din lapte, si o maturare biochimica). Insamantarea se realizeaza in aceeasi vana de maturare cu culturi mixte de microorganisme si este urmata de racire (in vana sau in ambalaje) si depozitarea refrigerata.

A.6. Procesul de productie a untului


Principalele faze tehnologice de fabricare a untului sunt urmatoarele: receptia cantitativa si calitativa a laptelui, smantanirea mecanica a laptelui, normalizarea si dezodorizarea smantanii urmata de pasteurizare. Pasteurizarea smantanii se face in instalatii de pasteurizare cu placi si este urmata de racire si maturare (fizica si biochimica). Dupa maturare smantana se raceste, etapa urmatoare fiind cea a baterii, care se realizeaza prin agitare mecanica intr-un cilindru de batere. Spalarea untului se face cu apa de racire in cilindrul de batere pentru indepartarea zarei si este urmata de malaxare, untul trecand prin trei compartimente de malaxare (se leaga bobul de unt intr-o masa compacta), fiind ulterior dirijat spre zona de ambalare. Ambalarea se face in vrac sau in pachete de diferite dimensiuni, in linii automate si este urmata de depozitarea refrigerata a untului, de scurta sau de lunga durata (untul de buna calitate), in camere de congelare pana in momentul distribuirii comerciale a produsului.

14

III. PERCEPTIA

RISCURILOR

PROFESIONALE

IN

SECTOR.

REZULTATE STATISTICE
OBIECTIVELE STUDIULUI STATISTIC Studiul statistic a fost elaborat in baza rezultatelor procesarii Chestionarelor Harta Riscurilor (Anexa 1) completate de un esantion reprezentativ de angajati din sectorul industriei laptelui si a produselor lactate (252). Obiectivele acestui studiu au fost identificarea principalelor riscuri profesionale si a principalelor cauze de accidentare specifice acestui sector si relevarea perceptiei angajatilor despre activitatile de prevenire si protectie corespunzatoare domeniului securitatii si sanatatii muncii, oferind astfel posibilitatea beneficiarilor acestui studiu de a-si defini sau redefini directiile de actiune si masurile de prevenire pentru reducerea riscurilor profesionale. Rezultatele procesarii si interpretarea lor au fost astfel incluse in Harta Riscurilor Profesionale fiind completate de o analiza a riscurilor bazata pe studiul proceselor de productie specifice industriei laptelui si a produselor lactate si pe informatiile obtinute in cadrul vizitelor de catre expertii in securitatea si sanatatea muncii participanti la proiect.

INFORMATII GENERALE Numarul de lucratori din industria laptelui si a produselor lactate corespunzator esantionului analizat a fost de 252, procentul angajatilor de sex feminin fiind de 40,38%, iar cel al angajatilor de sex masculin de 59,13%.
40,38%

Grafic 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SEXUL.
Unidad: % cuestionarios

59,13%

0,48% Femei Barbat Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

15

In functie de variabila VARSTA, 47,60% dintre participantii la studiu se incadreaza in categoria 26 44 de ani, 36,06% in categoria celor cu varste peste 45 de ani, iar procentul lucratorilor cu varste cuprinse intre 19 si 25 fiind de 14,42%.
Grafic 2. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.

Unitate de masura:%din chestionare 47,60% 14,42% 0,48% 16 - 18 19 - 25 26 - 44

36,06%

1,44% peste 45 Nu stiu/ Nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Nivelul de educatie predominant in cadrul in randul participantilor la studiu este cel corespunzator Studiilor liceale, 36,54%. Scoli profesionale si studii superioare au indicat 32,69%, respectiv 19,71% dintre respondenti. Studiile primare au fist indicate de 10,10% din totalul lucratorilor care au completat chestionarul.
Grafic 3. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.

36,54%

32,69%

Unitate de masura:% din chestionare 19,71%

10,10% 0,96% Primare Liceale Scoli profesionale Superioare Nu stiu/ nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

16

Referitor la categoria profesionala, putin peste jumatate (56,73%) din lucratorii chestionati se incadreaza in categoria muncitorilor calificati, relevant fiind si procentul muncitorilor care au declarat lipsa calificarii ( 20,19%). De asemenea, este important de subliniat absenta ucenicilor, in conditiile in care aceasta categorie beneficiaza de o lege speciala (Lege nr. 279 din 5 octombrie 2005) si subventii din partea statului.
Grafic 4. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila CATEGORA PROFESIONALA

56,73%

Unitate de masura:% din chestionare


20,19%

9,13%

9,13% Muncitor calificat Muncitor necalificat

0,00% Ucenic

3,37% Alta

1,44% Nu stiu/ nu raspund

Sef sectie / Sef echipa / similar similar

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Majoritatea lucratorilor participanti la studiu (75,00%) apartin ariei de activitate corespunzatoare productiei, putandu-se astfel afirma ca rezultatele acestui studiu referitoare la perceptia riscurilor sunt relevante si comune proceselor de productie din industria laptelui si a produselor lactate. Acestui procent i se poate adauga si cel corespunzator lucratorilor din mentenanta care, datorita caracterului acestei activitati, poate fi asimilata productiei.
Grafic 5. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ARIA DE ACTIVITATE

75,00%

Unitate de masura:% din chestionare

3,85% Administrate Productie

13,46%

2,88% Altele

4,81% Nu stiu/ Nu raspund

Mentenanta

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

17

Vechimea la locul de munca constituie un element care poate influenta intr-o masura deloc neglijabila rata accidentelor de munca, datorita lipsei de experienta in cazul lucratorilor fara vechime sau cu o vechime mica si excesului de incredere in cazul celor cu vechime mare sau foarte mare. Astfel, din totalul respondentilor, 55,29% au declarat o vechime la locul de munca mai mare de 5 ani, 29,33% au declarat o vechime cuprinsa intre 2 si 5 ani, 7,69% o vechime intre 1 si 2 ani, iar procentul celor cu o vechime mai mica de un an a fost de 7,21%.
Grafic 6. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VECHIMEA LA POSTUL DE LUCRU

Unitate de masura:% din chestionare 29,33% 7,21% 7,69% Intre 1 si 2 ani Intre 2 si 5 ani Peste 5 ani 55,29%

0,48% Nu stiu/ nu raspund

Sub un an

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

INFORMATII PRIVIND PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE 38,94% dintre lucratorii participanti la studiu au declarat ca au beneficiat la locurile de munca anterioare de o instruire suficienta in domeniul securitatii si sanatatii muncii, iar 10,10% au considerat insuficienta aceasta instruire. De subliniat sunt procentele celor care au declarat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul de munca anterior, dar ca nu existau riscuri (19,23%) si ale celor care au specificat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul de munca anterior desi existau riscuri(15,87).
Grafic 7. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila FORMARE SSM LA LOCULDE MUNCA ANTERIOR

38,94%

Unitate de masura: % din chestionare


19,23% 10,10% 15,87% 15,87%

Da, suficienta

Da, dar insuficienta

Nu, dar nu exista pericol

Nu, si existau riscuri

Nu stiu/ nu raspund

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

18

Tabel 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA RISCURILOR.
PERCEPTIA RISCURILOR Riscul de accident 1 Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc..) Riscul de accident 2 Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) Riscul de accident 3 Caderi de obiecte, materiale, unelte Riscul de accident 4 Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor Riscul de accident 5 Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Riscul de accident 6 Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Riscul de accident 7 Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide Riscul de accident 8 Blocarea sau zdrobirea datorata mijloacelor de transport (motostivuitoare, Riscul de accident 9 Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare Riscul de accident 10 Arsuri, opariri Riscul de accident 11 Contacte electrice Riscul de accident 12 Expunerea la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori, etc.) Riscul de accident 13 Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive Riscul de accident 14 Explozii Riscul de accident 15 Expunere la radiatii luminoase de sudura sau alte tipuri Riscul de accident 16 Incendii Riscul de accident 17 Accidente de trafic incinta centrului de munca Riscul de accident 18 Accidente de traseu Riscul de accident 19 Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii) Riscul de accident 20 Agenti biologici (virusuri, bactrii, paraziti) Riscul de accident 21 Muscaturi, intepaturi de insecte Riscul de accident 22 Altele Nu stiu/nu raspund Nr. de raspunsuri 62 157 59 47 58 75 38 37 56 124 59 112 128 17 25 48 66 90 97 36 13 0 9 Procent 29,81% 75,48% 28,37% 22,60% 27,88% 36,06% 18,27% 17,79% 26,92% 59,62% 28,37% 53,85% 61,54% 8,17% 12,02% 23,08% 31,73% 43,27% 46,63% 17,31% 6,25% 0,00% 4,33%

Cele mai importante cinci riscuri percepute de lucratori sunt:

Caderi

la

acelasi

nivel

(alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc); Contact cu produce toxice, iritante, caustice sau corosive; Arsuri, opariri; Expunere la inhalare de noxe (pilberi de orice natura, fum, vapori, gaze, etc); Agenti fizici (zgomot, vibratii, temperatura, umiditate); Accidente de traseu.

19

20

Grafic 8. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA LUCRATORILOR DESPRE CAUZA ACCIDENTELOR DE MUNCA.

3% 3% 3% 3% 3% 5%

3%

3% 3% 3%

2%

14% 13% 8%

5%

8% 5% 5% 6%

Arsuri, opariri Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc...) Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive Accidente de traseu Caderi de la inaltime (platforme, schele, scari, gropi, etc...) Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Expunere la radiatii luminoase de sudura sau alte tipuri Muscaturi, intepaturi de insecte Caderi de obiecte, materiale, unelte Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor sau intre diferite materiale Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide (folosind fierastraie sau alte masini-unelte cu riscuri de a genera proiectari) Blocarea sau zdrobirea datorata vehiculelor, remorcilor sau diverselor dispozitive cuplate la acestea Suprasolicitare si/sau miscari repetitive, pozitii fortate (incarcare/descarcare materiale, lucrul la banda, etc...) Expunerea la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, substante iritante, ) Explozii Incendii Accidente (calcare, lovire, blocare) provocate de masini (camione, motostivuitoare, etc...) la locul de munca sau in incinta centrului de munca Contacte electrice (folosind echipamentele de munca sau sau pe timpul reparatiilor/mentenantei) Agenti fizici (zgomot, vibratii, radiatii) Agenti biologici (virusuri, bactrii, paraziti) care pot provoca infectii, dermatite, etc.

21

In ceea ce priveste Supravegherea Sanatatii, aproape toti lucratoriii chestionati (96,63%), au declarat ca au efectuat examenul medical perioadic atunci cand angajatorul l-a planificat.
Grafic 8. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila EXAMEN MEDICAL

Unitate de masura: % din chestionare


96,63%

1,92% Da Nu

1,44% Nu stiu/ nu raspund

Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor

Aproape toti respondentii (94,55%) au afirmat ca folosesc echipamentele individuale de protectie.


Grafic 9. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ECHIPAMENTEL INDIVIDUAL DE PROTECTIE

94,55%

Unitate de masura: % din chestionare

0,00% Da

0,00%

2,73% Altele

2,73% Nu stiu/ nu raspund

Nu, pentru ca nu Nu, pentru ca ma stiu cand sa-l port incomodeaza

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

22

Grafic 10. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SECURITATE SI SANATATE LA LOCUL DE MUNCA

50,48% 42,79%

Unitate de masura: % din chestionare

2,40%

4,33%

Activitatea este sigura S-ar putea imbunatati Nu stiu daca este sigura Nu stiu/ nu raspund nivelul de securitate sau nu
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Referitor la nivelul de securitate, doar 50,48% dintre lucratorii care au completat chestionarele au declarat ca activitatile se desfasoara in conditii de siguranta, iar un procent important, 42,79%, au specificat ca nivelul de securitate poate fi imbunatatit, 2,40% indicand ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu.
Grafic 11. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ACTIVITATI PENTRU SIGURANTA LA LOCUL DE MUNCA

35,10%

37,98%

43,75%

36,06% Unitate de masura: % din chestionare 16,35% 0,96% 10,10%


Nu stiu/ nu raspund

Modernizar ea masilinor / echipament elor

Discutii sau activitati care ar

Investitia in echipament e ind

Investia in echipament e col

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Activitatile indicate de lucratori ca fiind utile imbunatatirii sigurantei la locul de munca sunt (intrebarea a oferit posibilitatea fiecarui respondent de a bifa mai multe variante de raspuns): - Modernizarea utilajelor, 43,75% dintre respondenti; - Cursuri de formare specifice, 37,98% dintre respondenti; - Investitii in echipamente individuale de protectie, 36,06% dintre respondenti; - Discutii sau activitati care pot facilita o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii, 35,10% dintre respondenti; - Investitii in echipamente colective de protectie, 16,35% dintre respondenti;
23

Cursuri de formare specificie

Altele

CONCLUZII Studiul realizat in sectorul industriei laptelui si a produselor lactate a avut ca principal subiect perceptia angajatilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca (riscuri profesionale, accidente de munca, instruire si informare). Multe studii de prevenire a riscurilor profesionale au evidentiat relatia directa dintre implicarea lucratorilor in activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si perceptia lor despre climatul de securitate si sanatate la locul de munca. Activitatile realizate de catre companii pentru asigurarea unui nivel optim de securitate si sanatate la locul de munca au succes in masura in care lucratorii: Sunt constienti de efortul realizat de companie pentru reducerea riscurilor profesionale; Au o atitudine proactiva in fata situatiilor de risc si a solutiilor necesare; Participa activ in activitatile planificate si la imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate la locul de munca. De asemenea, s-a dovedit ca angrenarea fortei de munca in procesul de luare a deciziilor in probleme de SSM aduce beneficii majore tuturor celor implicati: Conditii de munca mai sigure, reducerea frecventei accidentelor si mai putine boli profesionale; Forta de munca mai motivata, deoarece lucratorii simt ca fac parte integranta din procesele de munca; Cresterea productivitatii si a eficientei si o fluctuatie mai scazuta a personalului; imbunatatirea cunostintelor tehnice in cadrul organizatiei. Studiul efectuat si procesarea statistica a datelor obtinute au evidentiat urmatoarele: A. Principalele riscuri profesionale indicate de lucratori: a) Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) - 75,48 % b) Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corosive - 61,54% c) Arsuri, opariri - 59,62% d) Expunere la inhalarea de noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori, etc) - 53,85% e) Expunere la agenti fizici (zgomot, vibratii, temperatura, umiditate, etc) 46,63% f) Accidente de traseu 43,27% g) Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor 36,06% h) Caderi de obiecte, materiale, unelte 28,37%
24

i) Contacte electrice 28,37% B. Referitor la supravegherea sanatatii la locul de munca, toti angajatii au afirmat faptul ca au efectuat examenul medical periodic. C. Aproape toti lucratorii (94,55%) au declarat ca folosesc echipamentul individual de protectie. D. Un important procent din totalul lucratorilor chestionati (42,79) au afirmat ca nivelul securitatii la locurile de munca poate fi imbunatatit. De asemenea, este necesar de evidentiat si procentul celor care au indicat faptul ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu, 2,40%. E. Activitatile pe care angajatii le considera ca ar putea fi utile pentru imbunatatirea nivelului securitatii si sanatatii la locul de munca sunt urmatoarele, in ordinea reprezentativitatii procentuale: a) Investitii pentru modernizarea masinilor/echipamentelor; b) Cursuri de formare specifica SSM; c) Investitii in echipamente individuale de protectie; d) Discutii sau activitati care faciliteaza o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii; e) Investitii in echipamente colective de protectie.

25

IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE IN INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE


Complexitatea si specificul proceselor tehnologice corespunzatoare industriei laptelui si a produselor lactate, complexitate data in special de varietatea utilajelor folosite, implica prezenta unei diversitati de riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Pentru a elimina aceste riscuri sau pentru a le reduce si controla prin masuri preventive, este necesara identificarea si evaluarea lor. Pentru identificarea acestor riscuri, este necesara identificarea factorilor de risc specifici activitatilor de productie din industria laptelui si a produselor lactate. Factorii de risc sunt acele variabile prezente in conditiile de munca, susceptibile de a provoca daune securitatii si sanatatii lucratorilor.

26

Schema localizarii riscurilor pentru procesarea laptelui

27

Schema localizarii riscurilor pentru elaborarea branzeturilor

28

A. RISCURI SPECIFICE CONDITIILOR DE SECURITATE


SUBSECTOR CONDITII DE SECURITATE PROCES SARCINA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

RECEPTIE

Receptie si descarcare manuala Receptie si descarcare mecanizata Refrigerare si depozitare

X X X X X

X X X

X X X

X X X X X

X X

X X

X X X X X X X X X X X X X X X

X X

PRELUCRARE PRIMARA

Curatire/Filtrare Smantanirea laptelui Normalizarea si standartizarea smantanii Normalizare/Standartizare Pasteurizare Racire Termostatare Insamantarea culturii de bacterii lactice Maturare biochimica Ambalare recipiente

X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X X

X X X

X X

X X

PROCESARE LAPTE

Refrigerare Maturare fizica Tratament UHT: Incalzire Sterilizare/Racire Stocare In tancuri aseptice Adaugare de arome si coloranti TRATAMENTE PRINCIPALE Insamantarea culturii Umplerea ambalajelor/Ambalare iaurt Incubare Coagulare Macinare si inmuiere branza Pastificare amestec Amestecare ingredienti si emulgatori Malaxare amestec branza Topire Maturare Coagulare:adaugare cheag Prelucrare coagul Incalzire coagul Formare/Presare/Scoatere matrita

X X X X X X X X X X X X X

X X X

X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X X X

X X

X X X X X X X X

X X

X X

X X

X X

X X X X X

29

CONDITII DE SECURITATE SUBSECTOR PROCES SARCINA


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

TRATAMENTE PRINCIPALE

Sarare/saramurare Parafinare Depozitare refrigerata Receptie de ambalaje si descarcare Receptie de ambalaje si descarcare Ambalare manuala Ambalare mecanizata Baxare manuala Baxare mecanizata Depozitare refrigerata

X X X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X

X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

PROCESARE LAPTE

AMBALARE

X X X X X X X

CONSERVARE

Paletizare manuala Paletizare mecanizata

DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

30

A.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate


1. Caderi de persoane - Caderi de la diferite niveluri: sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc). - Caderi la acelasi nivel: sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. 2. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii a) Caderea de obiecte prin prabusire: Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc. b) Caderea de obiecte datorata manipularii: Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitor, grui, benzi transportoare, etc).Include caderile de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul. c) Caderea de obiecte datorata desprinderi: Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc, peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. 3. Lovituri, taieturi, etc datorate calcarii pe unelte, materiale, etc: sunt evenimentele, altele decat caderile, care se produce datorita impiedicarii sau calcarii de/pe obiecte (materiale, unelte, mobilier, deseuri, etc) si neregularitati ale solului. Sunt incluse accidentele datorate calcarii/impiedicarii pe/de obiecte intepatoare sau taioase, a caror consecinta sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare, respectiv laba piciorului. 4. Lovituri de obiecte stationare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care un se afla in miscare. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, taieri, zgarieturi, etc, nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc, provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc).
31

6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc, fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte. 7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc: sunt situatiile in care se pot produce leziuni datorita pieselor, fragmentelor de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc, proiectate spre un lucrator de un echipament de lucru manual, electric, hidraulic sau pneumatic. 8. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca. 9. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc. 10. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric. 11. Explozii: este reactia chimica sau fizica foarte rapida, violenta, insotita de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc, provocate de descompunerea substantelor explozive. 12. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule: sunt incluse accidentarile de persoane de catre vehicule in miscare, indiferent daca persoana/persoanele accidentata/accidentate sunt in repaus sau in deplasare, in centrul de munca si in timpul programului de munca. Nu sunt incluse accidentele de trafic. 13. Contacte termice: sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece). 14. Incendii.

32

A.2. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate


1. Caderi de persoane a) De la diferite niveluri SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE
PRELUCRARE PRIMARA DEPOZITARE REFRIGERATA AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Mare Medie Medie Medie Medie Mare

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia de materii prime manuala si mecanizata. Prelucrarea primara a laptelui: Incarcarea si descarcarea camioanelor si a vehiculelor de transport marfa. In procesul de ambalare: receptia si descarcarea manuala si mecanizata de ambalaje. Baxare manuala si mecanizata , paletizare mecanizata. Depozitare si distributie in timpul urcarii si coborarii din vehiculele de transport. Mentenanta de instalatii situate la inaltime(tuburi de transport, tancuri si depozite de lapte). Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Existenta diferentelor de nivel in cazul rampelor de incarcare-descarcare si a rampelor cu dimensiuni inadecvate pentru realizarea in conditii de securitate a operatiunilor de incarcare-descarcare a materiei prime (spatiu insuficent in raport cu incarcatura manipulata, lipsa unui spatiu suficient pentru manevre, etc). Utilizarea pasarelelor, platformelor, scarilor, rampelor cu elemente de protectie colectiva lipsa. Folosirea defectuoasa a scarilor mobile defectuoase pentru accesul in zone de productie situate la inaltime. Absenta semnalizarii specifice in zona rampelor de incarcare-descarcare. Circulatia pe marginea rampelor de incarcare-descarcare si lipsa de elemente de protectie colectiva.
33

Lipsa ordinii si curateniei in rona rampelor de incarcare descarcare. Folosirea de vehicule de transport de marfa inadecvate din punct de vedere a dimensiunilor cerute pentru transportul de produse lactate sau intr-o stare de mentenanta inadecvata. Folosirea motostivuitoarelor la transportul de persoane. Circulatia pe linga platforme, dozificatoare sau tuburi aflate la inaltime pentru realizarea operatiunilor de mentenanta. Folosirea de scari manuale in zone cu iluminare redusa, suprafete alunecoase sau cu desnivele. b) De la acelasi nivel SUBSECTOR PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Mare Medie Medie Medie Medie Mare

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul caderii de la acelasi nivel se poate datora urmatoarelor cauze: Suprafete/pardoseli alunecoase in spatiile de productie, caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei (resturi organice, uleiuri, grasimi, apa, etc); Suprafete umede in camerele frigorifice si inghetate, in congelatoare; Prezenta denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor; Lipsa ordinii si curateniei la locurile de munca (obiecte, materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); Lipsa iluminatului sau insuficientei acestuia; Folosirea incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca.

34

2. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii


a) Caderea de obiecte prin prabusire

SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

SEVERITATE
Mare Medie Medie Medie Medie Mare

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Operatiunile de receptie materii prime (manuala si mecanizata), materiale, ambalaje la toate sortimentele de lactate. Depozitarea materiilor prime, auxiliare si a produselor finite. Transportul si distributia de materiale la zonele de ambalare. Paletizarea manuala si mecanizata a produselor. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Depozitarea la inaltime a materiilor prime si materialelor, pe paleti sau rafturi; Supraincarcarea rafturilor si stivuirii defectuoasa a materialelor, materiilor prime, produselor, etc; Lovirea structurilor pentru depozitarea marfurilor de catre echipamentele de ridicat si transport (motostivuitoarele, transpaletii, etc), datorita spatiilor insuficiente pentru manevre si/sau lipsei semnalizarii in zonele de depozitare; Incarcaturi incorect paletizate sau baxate, manipularea incorecta a paletilor, ruperea/dezmembrarea paletilor; Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc; Supraincarcarea benzilor transportoare, a echipamentelor de munca de ridicat si transport.

35

b) Cadere de obiecte prin manipulare

SUBSECTOR

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Medie Medie Medie

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Mare

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Manipularea manuala de greutati in fazele de productie, (adaugare de aditivi, formare, presare, scoatere si parafinare branza). Incarcarea si descarcarea de materii prime si de produse finite, depozitarea acestora si transportul la liniile de productie. Ambalare, baxare si paletizare de materii prime si de produse finite. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Comenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa comunicarii, pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii; Lipsa calificarii legatorilor de sarcini, motostivuitoristilor, etc; Paletizarea gresita incarcaturii; Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru; Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie, distributie;

36

c) Cadere de obiecte prin desprindere

SUBSECTOR

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Medie Medie Medie Medie Medie Mare

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Operatiunile de receptie materii prime (manuala si mecanizata), materiale (recipiente, ambalaje) si la toate sortimentele de lactate; Depozitarea de materii prime, auxiliare si produse finite; Transportul si distributia de materii prime in zonele de produtie si de materiale in zonele de ambalare in majoritatea proceselor productive; Baxare si paletizare manuala si mecanizata. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Baxarea si paletizarea incorecta si maipularea/manevrarea incorecta a paletilor cu ajutorul lizelor manuale si mecanice, motostivuitoareor, etc; Folosirea dispozitivelor de ridicare de greutati (lanturi, cabluri) care prezinta defecte sau care n-au trecut printr-un program de mentenanta corespunzator; Depozitarea incorecte de materii prime sau materiale pe rafturi; Prezenta rafturilor metalice cu defecte structurale (rupte, indoite); Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie, distributie; Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru.

37

3. Lovituri, taieturi, etc datorate calcarii pe unelte, materiale, etc

SUBSECTOR

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

SEVERITATE
Medie Mica Medie Medie Medie

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Ambalare recipiente, adaugare de arome si coloranti (iaurt), umplerea ambalajelor/ambalare iaurt, formare/presare/scoatere matrita; Receptie de ambalaje si descarcare, manuala sau mecanizata; Ambalare manuala/mecanizata; Baxare manuala/mecanizata; Paletizare manuala si mecanizata, depozitare si distributie, la toate sortimentele de lactate. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa unei semnalizari si a unei iluminari corespunzatoare a zonelor de circulatie, iesirilor si a zonelor in care exista posibilitatea aparitiei acestui risc. Lipsa ordinii si curateniei la locurile de munca. Colectarea si depozitarea necorespunzatoare ale uneltelor, materialelor si deseurilor taioase, ascutite sau intepatoare, la finalul activitatii. Folosirea uneltelor sau obiectelor taioase, ascutite sau intepatoare, depozitarea acestora pe sol. Prezenta obiectelor ascutite si/sau taioase, ambalaje, deseuri, etc, in zone unde exista posibilitatea calcarii/impiedicarii pe/de acestea.

38

4. Lovituri de obiecte stationare SUBSECTOR PROCES


RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Medie Mica Medie Medie Medie Medie

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Riscul loviturilor de obiecte stationare poate fi generalizat pentru intregul proces de productie datorita deplasarii personalului, totusi exista etape in care sarcinile de munca sunt in mare parte statice, astfel incat se poata afirma ca probabilitatea materializarii acestui risc este mult mai mare in urmatoarele zone: Receptie (manuala si mecanizata) materii prime, materiale (recipiente, ambalaje), pentru toate sortimentele de lactate. Depozitare materii prime, auxiliare si produse finite. Transportul si distributia materiilor prime in zonele de produtie si a materialelor (recipiente, ambalaje) in zonele de ambalare. Baxarea si paletizarea manuala si mecanizata a produselor. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Spatiu insuficient in zonele de productie, ambalare, depozitare si distributie (rampe de incarcare descarcare, depozite si camere frigorifice); Aglomerarea de echipamente de munca si utilaje in spatii subdimensionate (spatii mici intre utilaje in zonele productive); Iluminarea necorespunzatoare a locurilor de munca si cailor de acces; Prezenta in centrele de munca a suprafetelor, pavajelor denivelate, defectuos montate; Existenta unor cai de acces subdimensionate la/de la posturile de munca; Depozitarea obiectelor/materialelor in locuri nepermise; Ritm de munca intens si organizare ineficienta a muncii.
39

5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru PROCES SEVERITATE

SUBSECTOR

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Mare Medie Mare Mare Mare

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Operatiunile de receptie si depozitare (manuala si mecanizata) materii prime, materiale (recipiente, ambalaje), pentru toate sortimentele de lactate; Procesul de prelucrare primara a laptelui, adaugare de arome si coloranti (iaurt), macinare si inmuiere branza si malaxare branza (branza topita), formare/presare/scoatere matrita si parafinare (branza maturata); Procesul de ambalare a produselor finite, baxare si paletizare manuala si mecanizata (folosirea masinilor de ambalat in pungi, recipiente, masini de etichetat, masini de paletizat in folie stretch, masini de legat paleti cu banda, etc); Depozitarea produselor finite; Transportul si distributia materiilor prime in zonele de produtie si a materialelor in zonele de ambalare; Operatiuni de mentenanta a echipamentelor de munca. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea echipamentelor de lucru dotate cu organe de masini mobile actionate prin intermediul a diverse tipuri de energie (electrica, mecanica, pneumatica, hidraulica, etc); Utilizarea necorespunzatoare a echipamentelor de munca sau lipsei de concentrare a operatorului; Realizarea operatiilor de curatare, mentenanta sau revizie a echipamentelor de lucru (ajustari, a reglaje, reparatie avarii, etc) fara luarea masurilor de siguranta adecvate; Dezactivarea dispozitivelor de protectie ale utilajelor si uneltelor electrice de mana; Utilizarea masinilor si a uneltelor electrice de mana fara dispozitive de protectie;
40

Nerespectarea instructiunilor de securitate indicate in documentatia tehnica a echipamentelor de munca; Dimensionarea inadecvata a locurilor de munca si ale spatiilor intre masini; Ritmul de munca intens; Lipsa semnalizarii si protectiei echipamentelor de lucru care genereaza acest risc; Sarcini de munca monotone sau extenuante fizic; Lipsa semnalizarii si delimitarii zonelor periculoase; Realizarea sarcinilor de munca in turele de noapte; Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; Executarea defectuoasa sau intr-o secventionalitate a operatiunilor corespunzatoare exploatarii echipamentelor de munca unde exista acest risc. 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte SUBSECTOR PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Medie Mica Medie Medie Medie Medie

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Operatiunile de receptie materii prime, materiale (recipiente, ambalaje) si de produse finite (manual sau semi-mecanizat); Transportul si distributia de materii prime in zonele de produtie si de materiale in zonele de ambalare in majoritatea proceselor productive (receptie, prelucrare primara, tratamente principale, ambalare, conservare, depozitare si distributie); Procesul de ambalare de produse lactate, manipularea de recipiente sau cutii cu margini taioase (manual sau semi-mecanizat);
41

Tratamente principale (manual sau semi-mecanizat); Depozitarea de materii prime, auxiliare si produse finite (manual sau semi-mecanizat); Operatiuni de mentenanta ale echipamentelor de munca. Riscul de lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor. Iluminarea inadecvata. Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de de munca datorata monotoniei muncii, oboselii, etc. Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, casti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, intepatoare, etc sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau intepatoare. Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic; Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana; Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora; Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana; 7. Proiectarea de fragmente sau particule SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE
PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE

PROCES

SEVERITATE
Mica Medie Medie

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Insamantarea culturii de bacterii lactice, ambalare recipiente (lapte si iaurt), insamantare culturi, pastificare amestec branza, topire (pentru procesele mecanizate sau semi-mecanizate);

42

Adaugare de arome si coloranti, umplerea ambalajelor/ambalare iaurt, framantare si inmuiere branza, amestecare ingredienti si emulgatori branza topita, malaxare amestec branza, sarare/saramurare, (branza maturata) parafinare (pentru procesele mecanizate sau semimecanizate); Procesul de adaugare de arome si coloranti (iaurt), umplere recipiente, parafinare (pentru procesele mecanizate sau semi-mecanizate); Operatiuni de mentenanta ale echipamentelor de munca (pentru procesele mecanizate sau semimecanizate). Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea in procesele de productie a echipamentelor de lucru care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune si instalatiilor de umplere a recipentelor (lapte, iaurt); Lipsa echipamentelor de lucru dotate cu elemente/dispozitive de protectie (ecrane, aparatori, etc) impotriva proiectarii de fragmente si particule; Mentenanta inadecvate a acestor echipamente de munca; Folosirea necorespunzatoare a echipamentelor de lucru, de catre personal care nu este calificat si autorizat; Functionarea defectuoasa sau avariile la orice echipament de lucru care utilizeaza fluide, gaze, abur sub presiune (autoclave, etc); Desprinderea unei piese sau unui fragment de piesa in cazul utilajelor ale caror organe de masini mobile se misca cu viteza sau frecventa mare; Neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in atelierele de reparatii si in timpul mentenantei. 8. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE

SEVERITATE
Mare Mica Medie Mare Mare

43

DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Mare

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Operatiunile de receptie materii prime (in cazul in care procesul este mecanizat sau semimecanizat), materiale (recipiente, ambalaje) si de produse finite; Procesul de ambalare de produse lactate (folosirea masinilor de ambalat pungi, recipiente, masini de etichetat, masini de paletizat in folie stretch, masini de legat paleti cu banda, etc) baxarea si paletizarea (mecanizate sau semi-mecanizate) produselor finite finite; Procesul de prelucrare primara a laptelui si tratamentele principale (mecanizate sau semimecanizate); Depozitarea de materii prime, auxiliare si produse finite, transport si distributie; Operatiuni de mentenanta ale echipamentelor de munca. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea si paletizarea produselor finite; Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006); Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de mentenanta a echipamentele de munca; Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie; Zonele in care procesul de productie implica utilizarea conveierelor, etc; Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor; Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lantisoare, etc); Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc; Ritmul intens de munca;

44

Lipsei carcaselor protectoare a transmisiilor motoarelor si a angrenajelor cu orice tip de actionare: mecanica, electrica sau manuala si posibilitatii accesului persoanelor in raza de actiune a acestor echipamente; Lipsei unui spatiu suficient (latimea culoarelor de trecere, distanta dintre utillaje, suprafata si locul ocupat de operator) pentru toate sarcinile de munca unde este prezent acest risc. 9. Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de transport, ridicat SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE Mare

SEVERITATE
Mare

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia, Incarcarea/descarcarea si depozitarea de materii prime si materiale cu motostivuitoare, depozitarea de materii prime , auxiliare si produse finite, transport si distributie de produse la liniile de productie (parafinare, formare, presare, scoatere-branza) cu ajutorul lizelor, carucioarelor, etc; Operatiuni de mentenanta ale echipamentelor de munca (motostivuitoare); Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Prezenta in centrul de munca a echipamentelor de transport sau ridicat materiale, utilaje auxiliare atasate acestora; Manevrarea defectuoasa sau neatentia in manevrare, incarcare necorespunzatoare a acestor echipamente; Lipsa sistemelor anti-rasturnare ale echipamentelor de transport sau ridicat materiale (sisteme ROPS pentru motostivuitoare) si depasirii sarcinei maxime admise; Lipsa reviziilor tehnice periodice, verificarii periodice a sistemelor de semnalizare vizuala si auditiva ale acestor echipamente; Nerespectarea distantelor de siguranta fata de echipamentele de lucru care executa activitati de incarcare, descarcare sau transport de materiale;

45

Folosirea necorespunzatoare a lizelor (manuale si electrice) si a motostivuitoarelor: circulatia cu furcile ridicate, cu viteza neadecvata, aproape de marginea rampelor de incarcare-descarcare, transportul incarcaturilor voluminoase care obtureaza vizibilitatea operatorului; Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/ incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (motostivuitoare, transpaleti, etc); Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de transport si/sau de ridicat; Lipsa calificarii operatorilor motostivuitoarelor; Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de acestea; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, descarcare, ridicare si transport marfuri; Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii de siguranta in cazul existentei acestora. 10. Contacte electrice SUBSECTOR
PRELUCRARE PRIMARA

PROCES

SEVERITATE

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE Medie

Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul contactelor electrice se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa reviziilor periodice a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice;
46

Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensiune, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate; Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc), prin el trecand "curenti de defect" (curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric); Tensiune de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric; Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune; Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre lucratori necalificati/neautorizati; Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc neadaptate unui mediu caracterizat de umiditate excesiva; Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc) la tablourile electrice, intrerupatoare, prize, etc; Folosirea prelungitoarelor improvizate, utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei; Utilizarea aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la retea echipamentele alimentate cu energie electrica; Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare; Manipularea cablurilor neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor.

47

11. Explozii SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE PROCES


TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE

SEVERITATE
Medie Mica Mica

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Tratamente principale ale laptelui: pasteurizare si tratamentul UHT, depozitare refrigerata; Procese de productie branza (formare, presare, scoatere matrita); Procese de paletizare mecanizata, depozitare si distributie; Operatiuni de mentenanta (motostivuitoare) si lize electrice; Descarcare si depozitare de materiale combustibile (ambalaje); Procese de curatenie/mentenanta a instalatiilor de productie;
Riscul de explozie poate fi datorat urmatoarelor cauze:

Acumularea de gaze sau vapori inflamabili in incinte inchise, care ajung la o concentratie critica; Functionarea incorecta a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune in fazele de productie ale produselor lactate (echipamente de sterilizare, pasteurizare, fermentare si deshidratare, echipamente de racire si congelare, etc); Nerespectarea unui program de mentenanta a instalatiilor care prezinta acest risc care sa includa revizii periodice ale indicatoarelor de presiune si temperatura, a robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc; Lipsa dispozitivelor de control si siguranta; Lipsa ventilatiei adecvate, naturale sau artificiale (fortate) in centrele de munca si a instalatiilor de extractie localizata; Lipsa sistemelor antideflagratie in zonele de risc ale echipamentelor de munca (malaxoare, sisteme de iluminat, motoare, ventilatoare, extractoare); Controlul si evaluarea superficiala a instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive;
48

Prezenta flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere; Executarea lucrarilor la orice instalatie sau echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential explozive. 12. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule

SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PROCES

SEVERITATE

RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE Mare DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Depozitare si distributie. Riscul de accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule ridicat se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea vehiculelor; Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special destinate circulatiei vehiculelor; Nerespectarea limitelor de viteze impuse in incinta centrelor de munca; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice in timpul executarii manevrelor in zone in care exista lucratori pedestri care executa sarcini de munca; Lipsa semnalizarii specifice sau a oglinzilor in intersectiile lipsite de vizibilitate din incinta centrelor de munca.
49

13. Contacte termice

SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PROCES

SEVERITATE

TRATAMENTE PRINCIPALE

Medie

CONSERVARE

Mica

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Tratamentele principale ale laptelui (pasteurizare, termostatare, sterilizare, tratament UHT); Branza topita: pastificare amestec, amestecare ingredienti si emulgatori,topire; Parafinare branza (proaspata si maturata); Operatiuni de mentenanta la echipamentele de pasteurizare, sterilizare si depozitare (refrigerare si congelare). Riscul contactelor termice se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa elementelor de protectie antitermica la echipamentele de munca care servesc procesului de tratament termic al produselor in care se dezvolta temperaturi inalte (sterilizatoare, pasteurizatoare, cazane si tubulaturi branza topita, etc); Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie la manipularea ambalajelor care pot atinge temperaturi inalte; Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie la sarcinile de munca unde exista riscul contactului cu lichide sau fluide cu temperatura ridicata; Lipsa semnalizarii suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca (conducte de abur, pasteurizatoare, cazane) si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Lipsa semnalizarii suprafetelor foarte reci ale instalatiilor de refrigerare si congelare si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Defectiuni sau manipulare defectuoasa a recipientelor sau instalatiilor de transfer si transport a agentilor de refrigerare/congelare (ex. azot lichid);

50

14. Incendii SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE PROCES


TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE Mica CONSERVARE

SEVERITATE
Medie

In general, toate zonele centrelor de munca sunt expuse acestui risc totusi probabilitatea materializarii este foarte mica in industria laptelui si a produselor lactate. Locurile de munca considerate a fi mai expuse acestor riscuri sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Ambalare; Depozitare si distributie. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Folosirea echipamentelor de munca electrice cu defecte sau intretinute necorespunzator; Instalatii electrice, cabluri neizolate in zone unde exista acumulari de materiale inflamabile solide (ambalaje) sau lichide; Prezenta substantelor inflamabile solide (ambalaje) si focarelor de ignitie (scantei electrice); Stocarea la locurile de munca a unei cantitati de substante inflamabile ce depaseste necesarul unei zile de munca si depozitarea acestora in locuri neventilate si izolate corespunzator; Nerespectarea procedurilor de munca in cazul utilizarii de substante inflamabile; Instalatii electrice subdimensionate raportat la numarul de consumatori; Improvizatii la tablourile electirce si la instalatiile electrice; Utilizarea flacarii deschise in zone cu materiale inflamabile;

51

B. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE


CONDITII DE IGIENA PROCES SARCINA 1
RECEPTIE Receptie de materie prima si descarcare manuala Receptie de materie prima si descarcare mecanizata Refrigerare si depozitare Smantanirea laptelui Normalizarea si standartizarea smantanii Ambalare recipiente Umplerea ambalajelor/Ambalare iaurt PRELUCRARE PRIMARA Incubare Macinare si inmuiere branza Amestecare ingredienti si emulgatori X X X X X X X X X X X

INDUSTRIALA 2 3
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

6
X X X X X X X X X

PROCESARE LAPTE

Malaxare amestec branza Topire Formare/Presare/Scoatere matrita Sarare/saramurare Parafinare Depozitare refrigerata Receptie de ambalaje si descarcare manuala Receptie de ambalaje si descarcare mecanizata AMBALARE Ambalare manuala Ambalare mecanizata Baxare manuala/ mecanizata Depozitare refrigerata CONSERVARE Paletizare manuala Paletizare mecanizata DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

52

B.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate


1. Expunerea la zgomot. Zgomotul profesional se defineste ca fiind "un complex de sunete cu intensitati si Inaltimi diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv, ritmice sau aritmice), produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport, vocea omeneasca, etc, in timpul activitatii profesionale". Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, cauzeaza in mod frecvent leziuni auditive progresive care nu se manifesta pana la un anumit moment si care pot duce la pierderea definitiva a auzului. Alte efecte ale expunerii la zgomot sunti: tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile inalte de zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul, diminueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare si mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori si, prin urmare, a accidentelor. 2. Expunerea la vibratii. Vibratile sunt miscarile oscilatorii periodice ale unui corp efectuate in jurul unei pozitii de echilibru. Sunt efecte secundare ale functionarii anumitor utilaje sau echipamente, miscarii turbulente ale fluidelor, etc. 3. Expunerea la conditii termohigrometrice si de iluminat poate fi cauza, in situatiile in care valorile acestor parametrii sunt in afara zonei de confort, a numeroase afectiuni psiho-fiziologice acute sau cronice pentru lucratorii expusi. 4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive. Sunt situatiile in care lucratorii desfasoara sarcini de munca in atmosfere toxice si situatiile de ingestie accidentala a substantelor/prodeselor nocive. 5. Contacte cu substante caustice, corozive sau cu agenti alergenici sau iritanti. Sunt contactele la nivelul pielii cu substante sau produse care pot cauza leziuni. 6. Expunerea la agenti biologici. Sunt situatiile in care, prin natura sarcinilor de munca, lucratorii pot suferi infectii, alergii, etc cauzate de anumite organisme vii (virusi, bacterii, fungi, etc) prezenti in mediul de munca.

53

B.2. Analiza riscurilor


1. Expunerea la zgomot SUBSECTOR PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE Medie

Trebuie subliniat ca expunerea la acest factor de risc este deosebit de ridicata in industria laptelui datorita gradului ridicat de mecanizare a capacitatilor de prelucrare si specificului liniilor de productie si ambalare. De obicei nivelurile de zgomot ajung sunt foarte ridicate si nocive pentru sanatatea lucratorilor mai ales in zonele de inbuteliere si ambalare. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Procesele de productie corespunzatoare prelucrarii primare si tratamentelor principale la produsele lactate: centrifugare, pasteurizare, umplere ambalaje iaurt, framantare si inmuiere branza (branza topita); Ambalare, baxare si paletizare semi-mecanizat si mecanizata; Receptie materii prime si materiale, depozitare, transport si distributie produse finite. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Combinatia zgomotelor generate de diferitele utilaje si echipamente de transport/ridicat prezente in zonele de receptie. Functionarea simultana a unor diferite tipuri de utilaje intr-un spatiu redus si inchis, situatie specifica zonelor de procesare si ambalare. Mentenanta necorespunzatoare a utilajelor si/sau folosirea utilajelor invechite. Lipsa delimitarii si/sau semnalizarii zonelor periculoase.
54

Lipsa sau neutilizarea echipamentelor de protectie auditiva. 2. Expunerea la vibratii SUBSECTOR


INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE

Mica

DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Depozitare si distributie (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat). Riscul expunerii la vibratii se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea echipamentelor de transport invechite (tractoare, motostivuitoare), neprevazute cu scaune antivibratii (ex. 3-4 ore consecutive/zi in cazul motostivuitoarelor); Cai de circulatie denivelate. 3. Expunerea la conditii de temperatura, umiditate si de iluminat SUBSECTOR PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE Medie

Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestor factori de risc, existand totusi si o expunere mai mare in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise.
55

Riscul expunerii la conditii termohigrometrice si de iluminat se poate datora urmatoarelor cauze: Conditii termohigrometrice

Nerespectare prevederilor Ordonantei de urgenta de nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise sau in incinte neclimatizate;

Instalatii de climatizare subdimensionate; Curentii de aer din incinte; Imbracaminte inadecvata conditiilor termohigrometrice; Spatii de productie defectuos proiectate; Ventilatie inexistenta sau subdimensionata; Nerespectarea regulilor de acces si a timpilor de stationare in congelatoare si camere frigorifice.

Conditii de iluminat

Nerespectarea standardelor care reglementeaza iluminatul interior si exterior in centrele de munca; Neexecutarea curatirii si mentenantei periodice a corpurilor de iluminat; Lipsa sau insuficienta ferestrelor si luminatoarelor, astfel incat sa se poata profita la maximum de lumina naturala.

4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive SUBSECTOR


INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE TRATAMENTE PRINCIPALE Mica

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

SEVERITATE
Mica

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie si dpozitare materia prime si materiale; Operatiuni de mentenanta, curatenie, dezinfectii si dezinsectii in depozite, echipamente de munca si utilaje;

56

Amestecare ingredienti si emulgatori (branza topita), adaugare de arome si coloranti, parafinare. Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea produsilor chimici si a aditivilor alimentari potentiali periculosi in concentratii mari; Prezenta si utilizarea in procesele de refrigerare sau de congelare a agentilor frigorifici (amoniacul anhidru, clorura de metil, dioxidul de carbon, etc); Realizarea sarcinilor de munca in spatii inchise, depozite si tancuri de stocare (curatenie, mentenanta), depozite frigorifice si congelatoare in care se folosesc gaze refrigerante si poate aparea o concentratie scazuta de oxigen; Lipsa sau insuficienta ventilatiei in incintele in care sunt utilizate motostivuitoare actionate de motoare cu combustie interna; Folosirea pesticidelor si produselor fumigene care previn aparitia daunatorilor (insectelor si a rozatoarelor) in centrele de munca; Prezenta unor sisteme de ventilatie generale si locale insuficiente sau subdimensionate; Neexecutarea periodica a curatarii sau inlocuirii filtrelor sistemelor de ventilatie/climatizare. 5. Contactul cu substante caustice si/sau corozive, agenti alergici sau iritanti

SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PROCES

SEVERITATE

RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE

Medie

TRATAMENTE PRINCIPALE

Mica

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materia prime si materiale; Operatiuni de mentenanta, curatenie a echipamentelor de munca si a spatiilor, dezinfectii si dezinsectii in central de munca; Amestecare ingredienti si emulgatori (branza topita);
57

Sarare, saramurare si parafinare (branza). Riscul se poate datora urmatoarelor cauze: Manipularea incorecta a produselor chimice (aditivi alimentari, parafina,emulgatori); Folosirii inadecvate a pesticidelor si produselor fumigene care sunt folosite in centrele de munca in operatiunile de curatenie, dezinfectie, dezinsectie si deratizare; Prezentei unei temperaturi si umiditati neadecvate in centrul de munca; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie, la manipularea substantelor periculoase folosite in procesul de productie; Manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor periculoase; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de manipulare a substantelor destinate spalarii si sterilizarii recipientelor goale. 6. Expunerea la agenti biologici

SUBSECTOR

PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE CONSERVARE

SEVERITATE
Medie

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

Mica

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia materiilor prime (lapte si/sau lapte praf) si descarcarea manuala/semi-mecanizata; Procese de prelucrare primara a laptelui; Procese de elaborare branzeturilor (topite sau maturate): framantare si inmuiere, malaxare amestec, formare, presare, scoatere matrita, sarare/saramurare (in cazul proceselor manuale sau semi-mecanizate); Ambalare si baxare manuala;

58

Riscul poate fi datorat urmatoarelor cauze: Lipsa curateniei in centrele de munca, prezenta umiditatii excesive si/sau a resturilor de produse alimentare rezultate in urma proceselor de productie, care pot sta la originea aparitiei de insecte sau rozatoare, ciuperci sau bacterii potential periculoase; Contactul cu lapte contaminat cu microorganisme patogene (Brucella, Clostridium botulinum, Lysteria monocytogenes, Salmonella, Escherichia Coli, Staphylococus aureus) si diversi paraziti; Folosirea inadecvate echipamentului indivitual de protectie specific (manusi, semimasti, ochelari de protectie) si nerespectarea masurilor individuale de ingiena; Contactul cu animale, in cazul in care laptele se obtine in propriul centru de munca.

59

C. RISCURI ERGONOMICE SI PSIHOSOCIALE


ERGONOMIE SI SECTOR PROCES SARCINA 1
RECEPTIE Receptie de materie prima si descarcare manuala Receptie de materie prima si descarcare mecanizata Maturare biochimica Ambalare recipiente Adaugare de arome si coloranti X X X X X X X X X X X X

PSIHOSOCIOLOGIE 2
X X

3
X X

4
* * * * * * * * * * *

5
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

INSDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

Umplerea ambalajelor/Ambalare iaurt Macinare si inmuiere branza Amestecare ingredienti si emulgatori TRATAMENTE PRIMARE SI PRINCIPALE Malaxare amestec branza Topire Maturare Coagulare/adaugare cheag Incalzire coagul Formare/Presare/Scoatere matrita Sarare/saramurare Parafinare Receptie de ambalaje si descarcare manuala Receptie de ambalaje si descarcare mecanizata AMBALARE Ambalare manuala/mecanizata Baxare manuala Baxare mecanizata Paletizare manuala/mecanizata DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

* *

X X X

X X

* * *

X X X X X X X

X X X X X X X

X X X X X X X

* * * * * * *

*NOTA: Lipsa marcajului X nu implica si absenta expunerii la acesti factori de risc, ci doar ca, data fiind complexitatea acestora, nu au existat suficente date pentru a putea fi facuta o apreciere obiectiva a prezentei si influentei respectivilor factori de risc.

60

C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate


1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate - Pozitii de munca care, datorita sarcinilor de munca, implica una sau mai multe regiuni anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie naturala si confortabila, fiind astfel suprasolicitate si putand cauza leziuni osteomusculare. 2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor - prin manipularea manuala maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, in special afectiuni dorsolombare si hernii. 3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive - Grupul de miscari continue sau repetate cu o frecventa ridicata care implica folosirea aceluiasi ansamblu osteomuscular provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea articulatiilor si/sau a mischilor, dureri si, in timp, afectiuni sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc. 4. Riscuri derivate din incarcatura mentala (supraincarcarea si subincarcarea mentala). Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale, cognitive si intelectuale la care este supus un lucrator in timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale sau al efortului intelectual necesar executarii sarcinilor de munca. 5. Riscuri derivate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinii de munca sunt cele determinate de organizarea muncii (lucrul in ture, de noapte sau in week-end, etc), caracteristicile sarcinii de munca (repetitivitatea, monotonia, responsabilitatea, ritmul intens de lucru, etc), structura organizationala (conflicte de roluri, atributii si lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc) si stilul de conducere.

C.2. Analiza riscurilor


1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE

SEVERITATE
Medie Mica Medie

61

DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie manuala si semi-mecanizata de materii prime, materiale, ambalaje si recipiente pentru ambalare, depozitare; Adaugare de arome si coloranti, macinare si inmuiere (branza),amestecare ingredienti si emulgatori (branza topita), formare/presare/scoatere matrita (branza proaspata si maturata); Ambalare, impachetare si etichetare manuala si semi-mecanizata; Baxare, paletizare, depozitare manuala si semi-mecanizata; Transport si distributie produse finite. Riscul poate fi datorat urmatoarelor cauze: Operatiunilor de incarcare si descarcare, materii prime, materiale de ambalare si a produselor finite, operatiuni care, de multe ori, implica manipularea manuala a acestora; Realizarea anumitor sarcini de munca a caror caracteristici implica adoptarea unor pozitii incomode, fortate pe timp indelungat: statul in picioare, rasuciri si flexionari in exces ale trunchiului, gatului, bratelor, rasuciri ale mainilor si incheieturilor; Dimensiuni inadecvate ale locurilor de munca, instalatiilor si liniilor de productie, ale caracteristicilor constructive ale echipamentelor de munca si utilajelor; Realizarea proceselor de ambalare, impachetare sau paletizare datorita rapiditatii miscarilor si rotatiilor si/sau incovoierii mici dar continue ale trupului/articulatiilor; Supraincarcarea sarcinilor de munca si ritmul de munca intens; Neadaptarea vitezei anumitor procese mecanizate sau dependente de masini (ambalare, depozitare, incarcare) la posibilitatile fizice ale lucratorilor. 2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE TRATAMENTE PRINCIPALE

SEVERITATE
Medie

62

PRODUSELOR LACTATE

AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptia si depozitare manuala si semi-mecanizata a materiilor prime, produselor auxiliare, ambalajelor, etc; Ambalare, impachetare si etichetare (manuala si semi-mecanizata); Baxare, paletizare, depozitare manuala si semi-mecanizata; Transport si distributie produse finite; Majoritatea sarcinilor de munca din procesele de prelucrare primara si principala a produselor lactate. Riscul poate fi datorat urmatoarelor cauze: Neresepectarea tehnicilor recomandate pentru ridicarea si transportul manual al maselor, obiectelor voluminoase sau dificil de manipulat; Nesolicitarea ajutorului in cazul manipularii manuale a maselor; Neluarea in considerare a capacitatilor fizice ale lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini de munca care implica manipularea manuala a greutatilor; Dotarea insuficienta cu mijloace mecanizate de ridicare si transport greutati; Lipsa consultantei de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii muncii la proiectarea si organizarea locurilor de munca; Nerespectarea articolelor 5 si 6 din HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor. 3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive SUBSECTOR INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE PROCES
RECEPTIE MATERII PRIME SI MATERIALE TRATAMENTE PRINCIPALE Medie AMBALARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE

SEVERITATE

63

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie si depozitare manuala si semi-mecanizata de materiale, ambalaje si recipiente pentru ambalare; Amestecare ingredienti si emulgatori (branza topita), formare/presare/scoatere matrita (branza proaspata si maturata), in cazul in care aceste operatiuni sunt executate manual; Ambalare, impachetare si etichetare manuala si semi-mecanizata; Baxare, paletizare, depozitare manuala si semi-mecanizata; Expunerea la miscari repetitive se poate datora urmatoarelor cauze: Mecanizarea/automatizarea inexistenta sau redusa a unor operatiuni specifice descarcarii si depozitarii materiilor prime, tratamentelor principale, ambalarii si depozitarii si expeditiei produselor finite; Nerespectarea periodicitatii rotatiei lucratorilor pe posturi si sarcini de munca; Proiectarea si organizarea locurilor de munca, stabilirea procedurilor de executare a sarcinilor de munca fara respectarea principiilor ergonomiei muncii; 4. Riscuri derIvate din incarcatura mentala (supraincarcarea si subincarcarea mentala) SUBSECTOR
RECEPTIE

PROCES

SEVERITATE

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE Mica

Toate lucratorii, indiferent de locul de munca, pot fi supusi, dupa caz, unei incaracari sau subincarcari mentale determinate de sarcina de munca. Aparitia acestui risc poate fi consecinta urmatoarelor cauze: Incarcare mentala Intensitatea mare a ritmului de munca, datorata perioadelor cu varf de productie; Mecanizarea si automatizarea proceselor, ceea ce implica o atentie deosebita si un ritm de munca impus de masini;

64

Necesitatea invatarii modului de exploatare a utilajelor moderne si a adaptarii la noile cerinte; Necesitatea luarii deciziilor intr-un timp foarte scurt; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc; Flexibilitatea redusa sau inexistenta a programului de munca, in schimburi si de noapte; Instabilitatea locului de munca. Subincarcarea mentala Sarcini de munca lipsite de continut care nu necesita macar un minim de efort mental; Sarcini de munca simple, dar care, prin repetitivitatea lor si ritmul scazut al acestei repetitivitati, nu constituie un stimulent al activitatii mentale a lucratorilor care le executa. 5. Riscuri derivate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinii de munca SUBSECTOR
RECEPTIE

PROCES

SEVERITATE

INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE

PRELUCRARE PRIMARA TRATAMENTE PRINCIPALE AMBALARE CONSERVARE DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE Medie

Modalitatea de organizare a muncii poate afecta, datorita carentelor sau ambiguitatilor, toti lucratorii, indiferent de etapa procesului tehnologic, locul de munca sau sarcina de munca. Cauzele riscurilor derivate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinii de munca pot fi: Sarcini de munca care presupun o intensa activitate fizica sau un nivel ridicat al concentrarii si atentiei; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc; Monotonia muncii; Planificarea deficitara a activitatilor; Repartizarea inegala a sarcinilor de munca; Conduita inadecvata a unora dintre lucratori, relatii interpersonale tensionate, lipsa sau imposibilitatea comunicari interpersonale in timpul programului de munca; Lipsa comunicarii sau comunicarea unidirectionala din partea conducerii;

65

Precaritatea conditiilor de munca (lipsa echipamentelor de protectie, a spatiilor de odihna, a curateniei, etc.) Insatisfactia profesionala. Lipsa perspectivelor de promovare sau dezvoltare profesionala; Reducerile de personal datorate sau motivate de criza economica.

V.MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII


Pentru ca orice program de prevenire si protectie sa fie eficient si viabil, conditia necesara si suficienta esta ca fiecare dintre partile implicate, angajator si angajati, sa cunoasca, sa constientizeze si sa respecte obligatiile ce le revin, stipulate in Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006. Scopul activitatilor angajatorului, derivate din obligatiile stabilite de lege (Cap. 3, L319/2006), este de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. Totusi atingerea acestui scop, in conditiile in care angajatorul isi indeplineste toate obligatiile legale, este posibila doar atunci cand si angajatii isi indeplinesc in totalitate obligatiile ce le revin (Cap. 4, L319/2006). Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 CAPITOLUL IV Obligatiile lucratorilor Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii: a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare; c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive; d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

66

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate; h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora; i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Echipamente individuale de protectie


Articolul 3, alin. (1) din HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca defineste echipamentul individuale de protectie, denumit in continuare EIP, ca fiind orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.

67

Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii

ART. 5

EXTRAS DIN HG nr. 1048 DIN 2006

(1) Echipamentul individual de protectie trebuie sa respecte prevederile Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare. (2) Orice echipament individual de protectie trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el nsusi la un risc marit; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca; c) sa ia n considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului; d) sa se potriveasca n mod corect persoanei care l poarta, dupa toate ajustarile necesare.

ART. 6

n cazul n care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa si pastreze eficacitatea n raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.

Stabilirea necesitatii utilizarii EIP se face in urma evaluarii riscurilor profesionale prin Planul de Prevenire si Protectie. Caracteristicile EIP vor fi stabilite in conformitate cu:

HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare; HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; Standardele romanesti (SR) adoptate pentru fiecare categorie de echipamente individuale de protectie.

De asemenea, angajatorul este obligat sa:


Asigure, intretina, repare si inlocuiesca gratuit echipamentele individuale de protectie; Informeze lucratorii despre riscurile impotriva carora sunt protejati de EIP; Asigure instruirea lucratorilor si, daca este cazul, sa organizeze antrenamente pentru modul de purtare a EIP.

68

Este recomandabil ca angajatorul, in regulamentul de ordine interioara, sa specifice obligativitatea purtarii EIP in zonele pentru care s-a stabilit prin evaluarea riscurilor profesionale necesitatea utilizarii acestora.

Informarea si instruirea lucratorilor


Informarea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii; b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3). (2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori. Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la: a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b); b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d); c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu. Instruirea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau: a) la angajare; b) la schimbarea locului de munca sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrari speciale. (2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:

69

a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri; b) periodica si ori de cate ori este necesar. (3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare. Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora. (2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru. (3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii. De asemenea, detaliile privind organizarea si continutul instruirii sunt regelmentate in Capitolul V din Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

Consultarea si participarea
Consultarea si participarea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca. (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica: a) consultarea lucratorilor; b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri; c) participarea echilibrata. (3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la: a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca; b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1); c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17;

70

d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4); e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol. (5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3). (6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege. (7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. (8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control. Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.

Supravegherea sanatatii
Conform Art. 2. din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor. Articolele 24 si 25 din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 obliga angajatorul la a lua masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca si care vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate, activitate asigurata prin medicii de medicina a muncii. Astfel, conform Art. 7. din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru

71

supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in niciun fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale. Totusi lucratorii sunt obligati sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului. (Art. 39. din HG 355/2007). Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: a. Examenul medical la angajarea in munca; Art. 13. - Examenul medical al lucratorilor la angajarea in munca stabileste aptitudinea/aptitudinea conditionata/ inaptitudinea permanenta sau temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care angajatorul ii va desemna sa lucreze privind: a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii si viitorul loc de munca; b) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti lucratori de la acelasi loc de munca; c) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitatii si/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate; d) existenta/inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii. Continutul si caracteristicile examenului medical la angajarea in munca sunt reglementate prin articolele 14, 15, 16, si 17 din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. b. Examenul medical de adaptare in munca; Art. 18. - Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului specialist de medicina muncii in prima luna de la angajare si are urmatoarele scopuri: a) completeaza examenul medical la angajarea in munca, in conditiile concrete noilor locuri de munca (organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile psihosociale in cadrul colectivului de munca); b) ajuta organismul celor angajati sa se adapteze noilor conditii; c) determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si recomanda masuri de inlaturare a acestora. c. Examenul medical periodic; Art. 19. - Efectuarea examenului medical periodic are urmatoarele scopuri: a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine;

72

b) depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu expunere la factori de risc profesional; c) diagnosticarea bolilor profesionale; d) diagnosticarea bolilor legate de profesie; e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori la acelasi loc de munca; f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care lucratorul vine in contact prin natura activitatii sale. d. Examenul medica la reluarea activitatii; Art. 23. - Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii, cu respectarea dispozitiilor art. 22. Art. 24. - Efectuarea examenului medical la reluarea activitatii are urmatoarele scopuri: a) confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercitarea profesiei/functiei avute anterior sau noii profesii/functii la locul de munca respectiv; b) stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei sau functiei, daca este cazul; c) reorientarea spre un alt loc de munca, care sa asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capacitatii sale de munca. e. Promovarea sanatatii la locul de munca. Art. 27. - In vederea constientizarii nevoilor si obiectivelor privind sanatatea si securitatea in munca in rndul lucratorilor, medicii specialisti cu pregatire in domeniu efectueaza activitati specifice de promovare a sanatatii la locul de munca pentru realizarea bunastarii lucratorilor, bazate pe identificarea problemelor acestora. Art. 28. - Serviciile de medicina muncii participa la realizarea si implementarea programelor de informare, educare si formare profesionala cu privire la sanatatea si securitatea in munca pentru lucratorii la care s-a efectuat supravegherea sanatatii prin examene medicale profilactice. Art. 29. - Pentru promovarea masurilor privind adaptarea la munca a lucratorilor si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de mediu, medicii de medicina muncii desfasoara activitate de consiliere privind sanatatea si igiena ocupationala a lucratorului si a reprezentantilor acestora din intreprindere si din comitetul de sanatate si securitate in munca, dupa caz, si colaboreaza cu organismele din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

73

Rezultatul examenelor medicale este confidential. Angajatorul primeste doar informatii referitoare la capacitatea angajatului de a realiza activitatea de munca si/sau cu privire la necesitatea adoptarii de masuri de prevenire si protectie pentru imbunatatirea securitatii si sanatatii angajatilor.

Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor


Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale vor fi facute conform prevederilor Capitolului 6 din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 si prevederilor Capitolului VII din Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Chiar daca toate elementele necesare executarii acestor activtati sunt prevazute in actele normative mai sus amintite, consideram necesar sa reamintim cateva aspecte importante: 1. Comunicarea evenimentelor

Atunci cand are loc un accident de munca sau este identificata o boala profesionala, Legea 319/2006 stipuleaza obligatia comunicarii evenimentelor, astfel: Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza: a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmarire penala, dupa caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. (3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului. 2. Cercetarea evenimentelor. Extras din Legea 319/2006 Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:

74

a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidente sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal. (3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala. In continuare vor fi prezentatea cateva concepte utile privind cercetarea accidentelor: O cercetare este o incercare sistematica si amanuntita pentru a afla lucruri despre fapte complexe sau ascunse prin colectarea si examinarea atenta a probelor. Scopul final este de a preveni repetarea unor evenimente similare, prin identificarea cauzelor (imediate si de baza); evaluarea punctelor slabe (in conformitate legala si de gestionare a riscurilor); definirea actiunilor de remediere (corective si preventive); si diseminarea lectiilor invatate pentru imbunatatirea gestionarii riscurilor. Concentrarea si profunzimea unei anchete va varia in functie de amploarea si natura incidentului si rolul si experienta celor care desfasoara ancheta. Investigatiile superficiale tind sa se se ocupe doar de cauza imediata, mai degraba decat de cauzele primare, iau in considerare rezultatul, mai degraba decat incidentul in sine, sau pur si simplu arunca vina asupra victimei. Este usor si rapid sa identifici cauzele imediate ale unui incident, dar pentru a ajunge la cauzele care stau la baza, pentru a intelege cu adevarat cum are loc un incident si cum sa se previna o repetare; avem nevoie sa patrundem mai adanc in lantul evenimentelor care s-au incheiat cu prejudicii. Utilizarea tehnicilor analitice de investigare contribuie la combaterea erorilor anchetatorului, sa identifice cauzele primare si sa faciliteze alocarea eficienta a resurselor pentru a impiedica repetarea. Principalele etape ale unei investigatii eficiente sunt: a) Constatarea initiala pentru a aduna faptele cunoscute despre incident pentru a intelege natura, amploarea, complexitatea tehnica, etc. b) Alocarea resurselor adecvate pentru a efectua cercetarea.

75

c) Colectarea de dovezi fizice la fata locului, inclusiv imagini, copii ale documentelor, masuratori, desene,etc. d) Identificarea martorilor si a organismelor implicate. e) Efectuarea interviurilor pentru a stabili Cine, Ce, Unde, Cand si Din ce cauza. f) Colectarea mai multor dovezi si declaratii, daca este necesar pentru a stabili faptele cheie. g) Stabilirea faptelor cheie, factorilor critici, si a cauzelor lor primare, si apoi identificarea masurilor corective. h) Elaborarea unui raport, plan de actiune de remediere si diseminarea lectiilor invatate. 1

Coordonarea activitatilor antreprenoriale


In industria laptelui si a produselor lactate este frecvent intalnita situatia ca in centrele de munca sa desfasoare activitati si angajati ai altor companii furnizoare de materii prime, de transport si distributie, mentenanta si curatenie, etc. Acesta situatie poate provoca riscuri profesionale aditionale atat pentru angajatii companiei detinatoare a centrului de munca cat si pentru lucratorii externi care desfasoara activitati in centrul de munca. Aliniatul (2) al articolului 16 din Legea nr. 319 din 2006 prevede ca angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, precum si orice alte informatii privind securitatea si sanatatea muncii pe care partile le considera utile pentru desfasurarea in conditii de siguranta a activitatilor. Este extrem de utila coordonarea activitatilor si definirea responsabilitatilor privind securitatea si sanatatea muncii intre societatile care impart ocazional sau permanent acelasi centru de munca, fiind necesara stabilirea termenilor colaborarii in functie de urmatoarele situatii: Una din societati este detinatoarea centrului de munca in care lucratori apartinatori ai altor societati realizeaza diferite sarcini de munca ocazionale sau permanente (transport, distributie, curatenie, mentenanta); Societatea detinatoare a centrului de munca subcontracteaza altor societati realizarea unor activitati si sarcini de munca specifice societatii detinatoare; Societatea desfasoara activitati intr-un centru de munca extern.
1

Cercetarea accidentelor Concepte cheie, Dr. Stephen Peckitt, H&S Manager Continental Europe, Bovis Lend Lease

76

Aspectele privind coordonarea activitatilor si responsabilitatile pot fi reglementatea printr-o anexa a contractului de colaborare, a contractului de prestari servicii, etc sau printr-un act separat intre partile implicate.

Protectia lucratorilor sensibili la riscuri


Conform articolului 35 din Legea 319 din 2006, grupurile sensibile la riscuri specifice sunt: Femeile gravide; Lehuzele; Femeile care alapteaza; Tinerii; Persoanele cu dizabilitati. De asemenea, se cosidera ca pot fi incadrati in categoria grupurilor sensibile la riscuri specifice si angajatii cu varste peste 55 de ani, angajatii care prezinta alergii sau sensibilitati la contactul cu diferite substante, angajati in convalescenta sau supusi la tratamente medicale de lunga durata, angajatii imigranti care au dificultati in intelegerea limbii romane. Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand cont de grupurile sensibile la riscuri specifice, de aceea este necesar ca evaluarea riscurilor profesionale sa ia in considerare prezenta sau eventualitatea prezentei acestei categorii. Trebuie asigurata protectia lucratorilor sensibili la riscuri specifice derivate din sarcina de lucru prin intermediul unei supravegheri adecvate a sanatatii, comunicarea de catre angajat a elementelor necesare pentru stabilirea incadrarii in unul din grupurile mai sus amintite. Grupurile sensibile la riscuri specifice trebuie mentionate in evaluarea de riscuri, masurile de prevenire si protectie stabilite pentru aceasta categorie, evidentiate, implementarea lor putand fi considerata prioritara.

VI. MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE INDUSTRIEI LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE


In acest capitol vor fi prezentate masuri de prevenire tehnicoadministrative specifice posturilor de lucru, echipamentelor de munca, echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor, spatiilor de depozitare, instalatiilor electrice, precum si masuri pentru situatiile de urgenta si de prim ajutor si semnalizarea de siguranta. Chiar daca nu toate recomandarile de mai jos sunt reglementate prin acte normative romanesti, utilitatea lor este

77

evidenta pentru companiile care doresc imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor si cresterea nivelului de securitate si sanatate a muncii conform standardelor europene.

A. LOCURILE DE MUNCA
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca sunt stabilite prin HG 1091/2006. In completarea reglementarilor, in materialul de mai jos, vor fi facute si alte recomandari preluate din acte normative spaniole privind securitatea si sanatatea muncii, armonizate cu directivele europene, care pot fi utile in imbunatatirea conditiilor de munca specifice sectorului industriei alimentare.

A.1. Spatiile de munca


Este recomandabil ca dimensiunile postului de munca sa aiba un minim de:

3 metri inaltime (de la podea la tavan); 2 m2 spatiu liber pentru lucrator;


Distanta dintre elementele existente la postul de munca trebuie sa fie suficiente pentru ca lucratorul sa poata realiza sarcina de munca in conditii de siguranta. 1. Suprafata solului Suprafata solului este un element extrem de important care trebuie luat in considerare pentru evitarea riscurilor, in special a caderilor de persoane. Suprafata solului in centrele de munca trebuie sa fie:

Fixa, Stabila, Nealunecoasa, Fara denivelari, Fara pante periculoase.


2. Caile de circulatie si rampele de incarcare-descarcare Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte. Pentru caile de circulatie:

Latimea usilor/portilor de acces se recomanda a fi dde minim 80 cm; In general, culoarele de tranzit in centrele de munca trebuie sa aiba o latime de minim 1 m;

78

In cazul in care exista culoare pietonale principale si secundare, aceste trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte minime:

Culoarele principale, latime minima de 1,20 m; Culoarele secundare, latime minima de 1 m. In cazul cailor de circulatie pentru vehicule, latimea acestora trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cerinte minime:

Pentru caile cu sens unic, latimea va fi cel putin egala cu cea a vehiculului incarcat plus 1 m; Pentru caile cu circulatie in ambele sensuri, latimea va fi cel putin egala cu cea a doua vehicule
incarcate plus 1,40 m;

In cazul cailor de circulatie destinate atat pietonilor cat si mijloacelor de transport, latimea acestora
trebuie sa fie de minim:

2 m plus latimea unui vehicul incarcat (cate 1 m in fiecare parte), pentru caile cu un singur sens de
circulatie si spatii pietonale pe ambele parti;

1 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea unui vehicul incarcat, pentru caile cu sens si
spatiu pietonal pe o singura parte;

2 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea a doua vehicule incarcate, pentru caile cu
circulatie in ambele sensuri si spatii pietonale pe ambele parti.

Intersectiile cailor de circulatie destinate vehiculelor trebuie sa beneficieze de vizibilitate (oglinzii, unde
este cazul), evitandu-se existenta unghiurilor moarte.

Pentru executarea in coditii de siguranta a operatiunilor de incarcare/descarcare, in cazul


platformelor/rampelor trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:

Verificarea capacitatii acestora de a suporta o sarcina de patru ori mai mare decat cea maxima previzionata; Pentru cele mobile, se va verifica permanent pozitionarea si fixarea; Vehiculele care urmeaza a fi incarcate/descarcate trebuie sa fie imobilizate dupa pozitionare astfel incat sa fie exclusa orice deplasare accidentala; Caracteristicile constructive sa permita manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare; Sa aiba suprafete antiderapante; Daca inaltimea lor depaseste 2 m, sa fie prevazute cu balustrade fixe, mai putin la partea exterioara destinata accesului la mijloacele de transport unde balustrada va fi mobila sau detasabila;

79

Sa fie semnalizat riscul caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc datorate mijloacelor auxiliare de transport (motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate.

3. Scari fixe Scarile fixe prezente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime:

Sa aiba o latime de minim 1 m, exceptie facand scarile de serviciu a caror latime trebuie sa fie de minim
55 cm;

Dimensiunea treptei sa fie intre 23 si 36 cm, iar a contratreptei 13 si 20 cm. Diferenta dintre nivelurile legate de scara trebuie sa fie inferioara valorii de 3,7 m. Laturile deschise ale scarilor trebuie sa fie protejate cu balustrade, cu o inaltime minima de 90 cm. In
cazul in care laturile scarilor sunt inchise, cel putin pe una dintre parti trebuie montata o balustrada. 4. Sistemul de iluminare Sistemul de iluminare a spatiilor de lucru trebuie sa permita o vizibilitate suficienta pentru angajati in vederea realizarii in conditii de siguranta a sarcinilor de serviciu. Nivelurile minime de iluminare a spatiilor de lucru sunt reglementate prin standarde (SR EN 12464 1:2011 si SR EN 12464 2:2007), in tabelul de mai jos fiind prezentate cateva valori generale:

ZONE
Zone unde se realizeaza sarcinile de serviciu: - cerinte vizuale scazute - cerinte vizuale moderate - cerinte vizuale ridicate - cerinte foarte ridicate Zone sau locatii de uz ocazional Zone sau locatii de uz curent Cai de circulatie de uz ocazional Cai de circulatie de uz curent

LUCSI
100 200 500 1000 50 100 25 50

In plus:

distributia iluminatului trebuie sa fie uniforma pentru a nu exista zone de umbra directa sau indirecta,
reflexii si zone de contrast mare.

trebuie sa existe un sistem de iluminare de urgenta. trebuie sa existe si sa se execute un program de intretinere a sistemului de iluminat in cadrul caruia sa fie
curatate corpurile de iluminat, carcasele acestora si inlocuite corpurile de iluminat defecte.

80

A.2. Echipamentele de lucru


In industria laptelui si a produselor lactate se foloseste o gama variata de echipamente de lucru: centrifuge, pasteurizatoare, sterilizatoare, malaxoare, incubatoare, masini de ambalat, care genereaza o serie de riscuri: lovituri si taieturi datorate partilor mobile sau parti taioase ale echipamentelor; proiectii de fragmente si particule; blocari, prinderi intre partile mobile ale utilajelor; contacte cu elemente ale echipamentelor de lucru aflate la temperaturi extreme; vibratii transmise diferitelor parti a corpului; contacte electrice directe si indirecte. HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, defineste echipamentul de munca ca fiind: Orice utilaj, aparat, instrument sau instalatie folosita in cadrul procesului de munca. Hotararea de Guvern nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor prin care se stabilesc conditiile introducerii pe piata a masinilor, defineste masina ca fiind: Ansamblul de piese sau organe unite intre ele, din care cel putin una este mobila si, dupa caz, ansamblul de piese de actiune, circuite de actionare si de putere si altele, asociate in mod solidar, in vederea executiei unei anumite aplicatii. De asemenea, cerinte de securitate si igiena pentru masini sunt stabilite si prin standarde, pentru sectorul industriei laptelui si a produselor lactate fiind valabile urmatoarele: SR EN 1672-2+A1:2009: SR EN 13732+A2:2009: Masini pentru industria alimentara. Notiuni fundamentale. Partea 2: Cerinte de igiena Masini pentru industria alimentara. Racitoare pentru lapte in vrac pentru ferme. Cerinte constructive, performante, aptitudine de utilizare, securitate si igiena

81

SR EN 13951+A1:2009:

Pompe pentru lichide. Cerinte de securitate. Echipamente agroalimentare. Reguli de proiectare pentru asigurarea igienei la utilizare

SR EN 12463 + A1/2011:

Masini pentru industria alimentara. Masini pentru umplerea ambalajelor si masini auxiliare. Cerinte de securitate si igiena.

1. Cerinte pentru utilaje In general, orice intreprindere trebuie sa se poata asigura ca orice masina existenta in centrul de munca este adecvata operatiunii pe care trebuie sa o execute si este prevazuta cu sisteme de siguranta care sa sa protejeze impotriva oricarei actiuni improprii si situatii neprevazute. Indeplinirea conditiilor de securitate este certificata de: Marcajul CE Marcajul CE garanteaza un nivel de protectie conform standardelor de securitate a masinilor. Marcajul CE este obligatoriu si trebuie sa fie vizibil, in general fiind localizat pe eticheta care contine caracteristicile si seria masinii. In general, echipamentele de munca/masinile fabricate dupa 01.01.1995 trebuie sa aiba inscriptionat marcajulCE. Echipamentele de munca/masinile fabricate anterior acestei date nu dispun de marcajul CE, de aceea, pentru asigurarea conditiiolor de securitate in utilizare, trebuie sa fie adaptate conform indicatiilor Anexei 1 din HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. Declaratia CE de conformitate Este documentul emis de fabricant prin care se garanteaza clientului respectarea cerintelor de securitate si sanatate cerute conform normativelor europene. Manualul de instructiuni Este documentul de baza si indispensabil care trebuie sa insoteasca orice echipament de lucru care contine instructiunile fabricantului privind exploatarea utilajului. Fiecare echipament de lucru achizitionat trebuie sa fie insotit si de un manual de instructiuni in limba romana. 2. Revizia si mentenanta utilajelor Este absolut necesara efectuarea mentenantei si a reviziilor periodice la utilaje si de asemenea inregistrarea in scris a rezultatului acestor activitati intr-o carte de service. Tipuri de revizii si proceduri de intretinere Mentenanta de tip preventiv Mentenanta de tip corectiv Revizii obligatorii
82

3. Instruirea si informarea cu privire la modul de utilizare a utilajelor Firma trebuie sa ofere angajatilor instruirea si informarea necesara privind riscurile specifice utilizarii echipamentelor si a utilajelor, cat si masurile de prevenire si protectie corespunzatoare acestor riscuri. Pentru ca aceasta instruire sa fie eficienta, este absolut necesar ca, pe langa teorie sa se execute la fata locului aplicatii practice pe utilaj. Informatiile care se ofera angajatilor trebuie sa cuprinda cel putin:

Conditiile si modul corect de utilizare a utilajelor, pe baza instructiunilor producatorului. Concluziile care se pot trage din experienta acumulata in exploatarea utilajelor. Orice alte informatii de utilitate preventiva, de exemplu, necestitatea utilizarii echipamentelor
individuale de protectie si riscurile existente in mediul de lucru. Este important ca orice firma sa aiba inregistrat in scris pentru fiecare angajat care foloseste utilajele:

- Instruirea oferita acestuia cu privire la modul de utilizare al utilajului. - Informatiile oferite cu privire la utilajul care se manevreaza. - Autorizatia privind folosirea utilajului, din partea firmei.

4. Masuri preventive specifice exploatarii utilajelor In vederea evitarii riscurilor derivate din exploatarea echipamentelor de lucru (lovituri provocate de obiecte, lovituri provocate de oragnele de masini mobile ale utilajului, prinderi, contacte electrice si contacte termice, etc), este necesara stabilirea unor masuri preventive de baza privind securitatea si sanatatea in munca, ca de exemplu:

Pastrarea unei distante de minim 0,8 m intre utilaje. Folosirea utilajelor cu sigiile de garantie si dispozitivele de siguranta in perfecta stare si functionale. Verificarea periodica a integritatii sigiliilor de garantie ale utilajelor. Semnalizarea utilajelor cu bande alternative galbene si negre, pe partile unde exista riscul de lovituri, iar
caile de trcere si posturile de lucru trebuie marcate cu linii de culoare alba sau galbena pe podea.

Punerea la dispozitia angajatilor care executa sarcini de munca la/in imediata apropiere a utilajelor, a
echipamentelor de imbracaminte adecvate, niciodata largi si interzicerea purtarii de lanturi, inele sau orice alte obiecte de podoaba care ar putea provoca prinderea sau blocarea operatorilor in/intre organele de masini in miscare ale utilajelor.

83

Realizarea operatiunilor de curatare, ajustare, intretinere sau reparatie cu:


Echipamentele oprite si deconectate de la reteaua de curent electric. Verificarea inexistentei energiei electrice reziduale. Luarea masurilor necesare pentru evitarea punerii in functiune accidentale: chei sau blocarea tabloului electric. Semnalizarea corespunzatoare atunci cand utilajul este in reparatie sau avariat.

Pentru evitarea contactelor electrice directe, o solutie folosita este protejarea zonelor periculoase prin
intermediul carcaselor elctroizolante si tablourile electrice a caror deschidere necesita folosirea unei chei sau a vreunui dispozitiv similar.

Pentru prevenirea leziunilor provocate de contactele elctrice indirecte, trebuie sa existe o impamantare cu
un grad de sensibilitate ridicat (30 mA), conexiuni antistatice si identificarea si separarea circuitelor din tablourile electrice.

Interzicerea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice. Doar personalul abilitat si autorizat
in acest sens va avea acces la ele.

Partile unui utilaj care ating temperaturi ridicate trebuie sa fie protejate de carcase termoizolante. Adaptarea dispozitivelor de protectie astfel incat sa permita evacuarea caldurii (gratare de ventilatie, table
perforate).

Identificarea si semnalizarea partilor fierbinti ale unui utilaj, cat si oferirea instruirii si informarii adecvate
acestei situatii.

Punerea la dispozitia angajatilor care exploateaza utilaje a echipamentelor individuale de protectie


specifice riscurilor la care sunt expusi: manusi, ghete, masti cu filtru adecvat pentru tipul de agent chimic (praf, gaz, aburi).

A.3. Echipamente auxiliare pentru manipularea maselor


Utilizarea echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor (motostivuitoare, transpaleti, etc) in Industria alimentara in general si in sectorul industriei laptelui si a produselor lactate in particular este curenta pentru, transportul, depozitarea, incarcarea produselor finite. Manevrarea acestora presupune o serie de riscuri privind securitatea muncii (rasturnarea echipamentelor, ciocnire, lovituri, prabusire incarcaturii, etc), fiind astfel necesara evaluarea acestor riscuri si definirea si adoptarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare.

84

1. Motostivuitoarele

Motostivuitoarele trebuie sa aiba:

Semnal rotativ luminos, semnal acustic pentru manevrarea inapoi si semnale intermitente pentru avertizarea lucratorilor care executa sarcini de munca in apropierea zonei de actiune a acestora; Sistem de oprire de urgenta; Structura de siguranta integrata in sasiu care ofera o rezistenta ridicata la impactul (Structura ROPS); Structura de protectie impotriva caderii de obiecte (Structura FOPS). Oglinzi retrovizoare; Placuta de identificare pe care trebuie sa se mentioneze, printre altele, capacitatea nominala si pozitionarea incarcaturii pe furca; Frana de imobilizare; Extinctor pentru incendii.

Pistele pe unde circula motostivuitoarele trebuie sa fie delimitate si semnalizate corespunzator, in zonele
periculoase fiind necesara amenajarea spatiilor si trecerilor pietonale; La intersectiile cu vizibilitate scazuta este necesara instalarea de oglinzi panoramice.

Operatorul motostivuitorului este obligat sa supravegheze si sa verifice modul de incarcare, astfel incat sa
nu fie depasita incarcatura maxima admisa si fie respectate regulile de asigurare a incarcaturii;

Pe timpul manevrarii motostivuitorului operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli:


Sa circule cu viteza moderata, conform limitele de viteza stabilite. Deplasarea in panta (urcare sau coborare) se va face doar in linie dreapta. Sa reduca viteza la trecerea prin intersectii sau prin locuri cu vizibilitate scazuta. Sa circule pe pistele special destinate. Totdeauna merge cu stalpul inclinat catre inapoi si cu furcile lasate in jos, la aproximativ 15 cm de sol chiar daca transporta sau nu vreo incarcatura. Sa nu transporte incarcaturi folosind doar un brat al furcii.

Asigurarea iluminatului corespunzator (conform standardelor mai sus mentionate) pe caile de acces. Sa se realizeze o intretinere corespunzatoare a motostivuitoarelor, in conformitate cu specificatiile
fabricantului. 2. Transpaleti manuali

Incarcaturile trebuie sa fie echilibrate, bine pozitionate pe palet si asigurate.

85

Nu se va ridica niciodata incarcatura cu un singur brat al furcii. Se va verifica periodic starea de functionare a transpaletelui. Se va circula pe caile si pistele care au o latime suficienta pentru manipularea lor. A.4. Cerinte privind siguranta in depozite
Sistemele de depozitare cele mai frecvente din sectorul industrei laptelui si a produselor lactate sunt urmatoarele: a) Rafturi pentru paletizare Conventionale: formate dintr-o succesiune de rafturi pe care se aseaza paletii cu marfa si la care se poate avea acces prin intermediul unui mijloc auxiliar de transport si ridicat, de exemplu un stivuitor sau motostivuitor. Distributia si dimensiunile rafturilor depind de volumul si greutatea marfurilor depozitate, pentru proiectarea acestora fiind necesare calcule specifice de rezistenta. Baze mobile: se compun din diferite ansambluri de rafturi care se pot deplasa pe sine care permit optimizarea spatiului si care, atunci cand este necesar accesul, se pot deschide doar pe zona unde se va lucra. Comanda deschiderii se realizeaza prin intermediul unei telecomenzi(cu fir sau infrarosu). Bazele mobile ale acestor rafturi dispun de motoare, elemente de deplasare si diferite sisteme de siguranta care garanteaza o functionare sigura si eficienta. b) Sisteme de blocuri supraetajate Constau in depozitarea incarcaturilor unitare, paletizate sub forma unor blocuri separate prin cai de trecere, cu scopul de a putea avea acces la fiecare incarcatura in parte. In acest caz, inaltimea este limitata pentru a se elimina riscul prabusirii, consecinta a instabilitatii determinate de pozitia centrului de greutate al structurii. 1. Masuri generale de prevenire in depozite Este important din punct de vedere preventiv ca in depozite sa se fie adoptate urmatoarele masuri generale de prevenire:

Dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare activitatilor de depozitare si


verificarea utilizarii acestora (incaltaminte de protectie, manusi de protectie pentru riscurile mecanice, casti de protectie).

Delimitarea si semnalizarea cu linii galbene si albe a zonelor:

Destinate depozitarii.

86

Destinate cailor de circulatie a vehiculelor si a celor pietonale.

Asigurarea accesului la echipamentele PSI si SU, prin degajarea zonelor unde sunt amplasate acestea. Pastrarea libera a cailor de acces, prin interzicerea depozitarii, chiar si temporare, de materiale in aceste
zone.

Asigurarea unei iluminari uniforme, de minim 100 de lucsi, pentru spatiile de depozitare Planificarea si realizarea de inspectii periodice in depozite pentru detectarea, comunicarea si
inregistrarea neconformitatilor privind: ordinea si curatenia, integritatea structurilor rafturilor, rezistenta podelelor, pozitionarea si stabilitatea incarcaturilor, dispozitivele de siguranta, etc.

Remedierea imediata a problemelor constatate pe timpul inspectiilor periodice sau a oricaror deficiente
semnalate de oricare dintre angajati.

A.5. Instalatii electrice


HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerintele minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice. Este necesara adoptarea de masuri pentru ca utilizarea si prezenta energiei electrice la locul de munca sa nu genereze riscuri pentru securitatea si sanatatea angajatilor sau daca acest lucru nu este posibil, ca riscurile sa fie izolate. Instalatiile electrice din cadrul punctelor de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte generale:

Tipul instalatiei electrice din cadrul unui punct de lucru si caracteristicile componentelor sale trebuie sa se
adapteze conditiilor specifice locului, activitatii desfasurate in cadrul acestuia si echipamentelor electrice care se vor utiliza. In acest sens, pentru industria laptelui si a produselor lactate, instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate sau adaptate mediului umed specific acestui sector.

Echipamentele electrice trebuie sa fie compatibile cu tipul de instalatiei electrice. Executarea unei mentenante periodice corespunzatoare si a unei intretineri zilnice adecvate, conform
instructiunilor proiectantului. In plus, este necesar ca:

Utilajele electrice trebuie sa dispuna de dispozitive de oprire de urgenta. Riscul electric sa fie semnalizat.

87

Intretinerea instalatiei electrice trebuie sa se faca de catre o firma autorizata sau de personal intern
autorizat si competent.

Partile active ale instalatiei electrice trebuie fie instalate la distanta de locurile unde se afla sau circula in
mod curent persoane.

In plus, trebuie sa existe sisteme de protectie impotriva contactelor directe sau indirecte, carcase
electroizolante, tablouri electrice, etc. incuiate si semnalizate. Este importanta stabilirea procedurilor de lucru pentru situatiile interventiilor de urgenta la instalatiile electrice sau in proximitatea acesteia. Procedura de lucru

Implementarea eficienta a unei serii de activitati si sarcini coordonate care definesc in mod clar secventa de operatiuni care se va desfasura intr-o situatie normala, la schimbarile planificate si urgentele previzibile.

A.6. Masuri de urgenta si prim ajutor


Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemente organizatorice necesare pentru a face fata unei situatii de urgenta, cu scopul de a controla sau minimiza consecintele acesteia si a evita producerea unui dezastru sau a unui accident grav. Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul companiei: activitate, marime, numar de angajati, existenta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiune vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie compilate intr-un document scris care se poate numi Plan de Actiune in caz de Urgenta. 1. Resurse umane necesare In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa, cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul acesteia, trebuie:

sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; sa se adopte masurile necesare privind:

Primul ajutor

88

Lupta impotriva incendiilor Evacuarea angajatilor.

In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabilirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor umane responsabile cu punerea in practica a acestor masuri. Personalul desemnat trebuie sa detina formarea necesara si sa dispuna de materialul necesar cat si sa fie intr-un numar suficient, in functie de circumstantele mai sus enumerate. Astfel, se poate desemna de la un singur responsabil pentru urgente care va conduce intreaga operatiune de gestionare a urgentei (de la alarma pana la evacuare), pana la o brigada de urgenta formata din toate sau doar o parte din urmatoarele echipe:

Seful pentru Urgente: este seful care ia decizii in functie de informatiile pe care i le transmite Seful pentru
Interventii.

Seful pentru Interventii: evalueaza situatia de urgenta, asumandu-si coordonarea echipelor de


interventie.

Echipele de prima interventie: trebuie sa se prezinte in locul unde s-a produs incidentul pentru a lua
masuri imediate in scopul izolarii si controlului situatiei de urgenta. Aceste persoane trebuie sa fie capabile sa manevreze echipamentele de stingere a incendiilor, fiind obligatorie intruirea lor anterioara in acest sens.

Echipele pentru interventie ulterioara: trebuie sa actioneze atunci cand situatia de urgenta nu mai
poate fi controlata de catre echipalele de prima interventie. Isi ofera sprijinul serviciilor externe de ajutor atunci cand este necesara actiunea lor.

Echipele pentru alarma si evacuare: desfasoara actiunile care au ca scop asigurarea unei evacuari totale
si ordonate in sectorul lor, fiind si responsabile cu declansarea alarmei.

Echipele pentru prim ajutor: evacueaza si acorda primul ajutor persoanelor ranite in situatia de
urgenta produsa. Stabilirea acestor echipe se face in functie de numarul angajatilor si de instruirea practica si teoretica pe care acestia o poseda.

89

2. Echipamente impotriva incendiilor In functie de caracteristice punctului de lucru, acesta trebuie sa dispuna de dispozitive adecvate contra incendiilor si, daca va fi necesar, de sisteme de detectare a incendiilor si de sisteme de alarma. Trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:

Ca echipamentele alese sa corespunda calitativ si cantitativ caracteristicilor centrului de munca. Stabilirea si executarea unui program adecvat de intretinere, cu efectuarea tuturor reviziilor necesare. Personalul insarcinat cu utilizarea lor trebuie sa fie instruit si antrenat. Trebuie sa fie usor de accesat si de manipulat. Trebuie sa fie semnalizate.
Sistemele de stingere a incendiilor care pot exista in cadrul firmelor sunt: A) Extinctoare: Exista mai multe tipuri de extinctoare, in functie de agentul extinctor pe care il contin. Tabelul urmator prezinta tipul de extinctor cel mai potrivit pentru fiecare tip de incendiu:

90

Pe de alta parte, trebuie sa se instaleze un numar suficient de extinctoare astfel incat sa nu se depaseasca o distanta de 15 metri pana la un extinctor din orice punct al instalatiilor de lucru. Trebuie sa existe minim 2 extinctoare in fiecare punct de lucru si trebuie localizate la maxim 1,70 metri de sol. Este foarte important sa se desfasoare un program de intretinere a extinctoarelor astfel incat sa se faca reviziile corespunzatoare. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare:

Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006). Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de
aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007).

Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a
persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010).

SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007). SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008).
B) Guri de incendiu echipate: Tipurile de guri de incendiu existente difera in functie de diametrul gurii furtunului, variind intre 25 mm si 45 mm. Trebuie sa fie localizate la o distanta maxima de sol de 1,50 metri. Pe de alta parte, firma trebuie sa desfasoare un program de intretinere a gurilor de incendiu dupa cum se arata in tabelul urmator:

91

PERIODICITATE SI RESPONSABILITATE

REVIZIE
Verificarea accesibilitarii la mediul din jur si a semnalizarii acestora.

LA FIECARE TREI LUNI Utilizatorul sau firma autorizata

Inspectarea vizuala a tuturor componentelor: cutie hidrant, suport furtun, valvule, manometru, racorduri, furtunuri si tevi de refulare.

Citirea manometrului pentru verificarea presiunii. Demontarea furtunului si probarea acestuia intr-un loc adecvat.

IN FIECARE AN Firma autorizata responsabila cu intretinerea

Verificarea functionarii corecte a recipientului si a sistemului de inchidere.

Verificarea etanseitatii racordurilor, furtunurilor si a conexiunilor.

LA FIECARE CINCI ANI Firma autorizata responsabila cu intretinerea Realizarea probelor de presiune de 15 kg/cm2

C) Alte echipamente:

Sistemele manuale de alarma: trebuie sa fie formate dintr-un ansamblu de declansatoare care sa permita
provocarea voluntara si transmiterea unui semnal la centrul de comanda si control, astfel incat sa fie usor identificabila zona in care a fost activat declansatorul. Declansatoarele de alarma trebuie sa fie localizate astfel incat distanta maxima de parcurs de la orice punct pana la acestea sa nu depaseasca 25 de metri.

Sistemele automate de detectare a incendiilor: instalatiile fixe de detectare a incendiilor permit detectarea
si localizarea automata a incendiului cat si punerea in functiune in mod automat a acelor secvente din planul de alarmare incorporate centralei de detectare. Pot fi combinate cu sistemele automate de stingere a incendiilor.

Sistemele de comunicare a alarmei: permit transmiterea unui semnal diferentiat, generat voluntar de la un
post de control. Semnalul va fi sonor, fiind necesar sa fie si vizibil atunci cand nivelul de zgomot unde trebuie perceput depaseste 60 dB (A).

92

Sistemele de hidranti exteriori: trebuie sa aiba la baza o sursa de alimentare cu apa, o retea de tevi si o
retea de hidranti de suprafata. Hidrantii exteriori vor fi de tip subteran, portativ si de suprafata. 3. Iesirile de urgenta si caile de evacuare

Numarul de iesiri de urgenta si al cailor de evacuare cat si distributia si dimensiunea acestora vor fi
proiectate in functie de echipamentele de lucru, dimensiunea centrelor de munca si numarul maxim de persoane care pot fi prezente.

Usile pentru iesirile de urgenta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie inchise cu cheia pentru
ca orice persoana sa le poata deschide cu usurinta in caz de necesitate. Niciodata nu trebuie sa fie culisante sau rotative.

Caile si iesirile de evacuare trebuie sa dea direct catre exterior sau catre o zona de siguranta. In plus,
trebuie sa fie in mod permanent libere de orice obstacol.

Trebuie sa fie configurate astfel incat sa permita evacuarea tuturor angajatilor din cadrul punctelor de
lucru, in mod rapid si in conditii de maxima siguranta.

Iesirile de urgenta si caile de evacuare trebuie sa fie semnalizate, de asemenea si


acele usi situate pe traseele de evacuare care datorita localizarii lor pot induce in eroare. In acest caz se va instala semnul Fara iesire.

Pe de alta parte, tot centrul de lucru in ansamblu trebuie sa fie dotat cu sistem de iluminare de urgenta
astfel incat sa existe o iluminare minima de: 3 lucsi in incaperile ocupate de persoane si pe caile de evacuare. 5 lucsi la intrarea pe calea de evacuare si unde este necesara schimbarea directiei. 4. Primul ajutor Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care personal medical autorizat poate sa intervina. Acordarea primului ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor. Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca in cadrul companiei: 1. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid.

93

2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele necesare pentru a actiona in caz de accident. 3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDENTUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor riscuri care pot persista la locul accidentului si a altor posibile victime care nu sunt la vedere. 4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va muta accidentatul fara o evaluare a leziunilor suferite, CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului. 5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului. Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta. 6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului, cu atat mai putin in situatia in care acesta este constient. 7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai ales atunci cand exista pierderi de sange. 8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGURANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani. 9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea serviciilor medicale care determina cum si unde va fi mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala, nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se vor astepta serviciile medicale specializate. 10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDICAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se administra accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine serviciului medical specializat. Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu in minte ca: Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice; Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim ajutor.

94

Activarea sistemului de urgenta P.A.S. In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze sistemul de urgenta P.A.S. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale: P de PROTECTIE: Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul accidentului, nu sunt expusi niciunui pericol. A de ALERTARE: Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern) indicandu-le: Tipul si locul unde s-a produs accidentul; Numarul ranitilor; Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul; Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor. S de SALVARE: In ultimul rand, va fi evaluate starea ranitului/ranitilor, analizandu-se situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului/lucratorilor accidentat/accidentati Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor necesare fiecarui caz.

A.7. Semnalizarea
Semnalizarea este o masura preventiva complementara care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si informare). In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii, societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma evaluarii riscurilor profesionale. Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si semnalelor sunt reglementate prin HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Modalitati de semnalizare 1. Permanenta: Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor sau obligatiilor;

95

Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare, urgenta, prim ajutor, etc; Pentru localizarea si identificarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor; Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase si a conductelor care transporta acest tip de substante sau preparate; Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor; Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie. 2. Ocazionala: Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor sau situatiilor temporare; Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor; Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare. Reguli pentru o semnalizare eficienta: a. Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt; b. Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate; c. Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea altor surse luminoase asemanatoare; d. Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp; e. Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din jur este prea puternic.

96

VII. MASURI DE PREVENIRE A FACTORILOR DE RISC SPECIFICI IGIENEI INDUSTRIALE


Capitolul urmator este dedicat prezentarii activitatilor de prevenire considerate a fi utile diminuarii riscurilor derivate din igiena industriala existente in cadrul companiilor din industria laptelui si a produselor lactate. Factorii de risc specifici igienei industriale sunt: zgomotul, vibratiile, agentii chimici si agentii biologici.

A. ZGOMOTUL
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru situatiile de expunere a lucratorilor la riscuri generate de zgomot, conform HG 493/2006, au ca scop protejarea angajatilor fata de riscurile expunerii la zgomot in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. In industria laptelui si a produselor lactate, datorita gradului de mecanizare ridicat, zgomotul este prezent aproape in toate etapele procesului de productie. Conform HG 493/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 8, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. 87 dB(A): Valoarea limita de expunere 85 dB(A): Valoarea superioara de expunere care presupune o actiune 80 dB(A): Valoarea inferioara de expunere care presupune o actiune

Nivel zilnic echivalent

Expunerea continua la zgomot poate avea diferite efecte asupra angajatului, dintre care amintim: Efecte auditive, ca pierderea temporara sau permanenta a auzului. Efecte neauditive, ca efecte fiziologice (dereglari de somn, cresterea tensiunii arteriale, probleme digestive), dificultate pentru a comunica, diminuarea randamentului, etc. De aceea, este necesara realizarea unei serii de actiuni care vor fi diferite in functie de rezultatele evaluarii. Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita inferioara de expunere de 80 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri:

Evaluarea expunerii la zgomot la fiecare 3 ani.

97

Controlul medical al functiei auditive a angajatilor la fiecare 5 ani. Oferirea de echipamente de protectie auditiva angajatilor care vor solicita acest lucru. Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a
riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii echipamentelor de protectie auditiva.

Semnalizarea spatiilor de lucru cu un semn corespunzator pentru riscul de expunere la zgomot.


Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita superioara de expunere de 85 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri in cadrul unui program de masuri tehnice si organizatorice care trebuie sa se integreze in Planul de Prevenire si Protectie. O parte din masurile tehnice si organizatorice care se aplica sunt:

Desfasurarea unui program preventiv de intretinere a utilajelor si inlocuirea, in masura posibilitatilor, a


acelor echipamente care produc un nivel ridicat de zgomot si nu permit modificari pentru reducerea acestuia.

La achizitia de noi utilaje se va lua in considerare nivelul de zgomot pe care il emit in timpul functionarii
pentru a le alege pe acelea cu un nivel mai scazut.

Instalarea amortizoarelor de sunet, a elevatoarelor magnetice si a regulatoarelor de viteza pe utilaje. Izolarea fonica a zonelor cu gradul cel mai ridicat de zgomot prin imbracarea peretilor si a tavanului cu
materiale care absorb zgomotul.

Mentinerea in stare de functionare a echipamentelor de lucru pe o perioada minima de timp necesara


realizarii operatiunilor de productie si scoaterea lor din functiune atunci cand nu sunt folosite.

Izolarea zonelor in care nivelul de zgomot produs este cel mai ridicat. Reducerea timpilor de expunere la zgomot prin rotatia lucratorilor pe sarcinilor de munca sau posturi de
munca, prin stabilirea unor pauze periodice, prin rotatia functionarii, etc. In plus, trebuie sa se realizeze:

O evaluare a expunerii la zgomot o data pe an. Controlul medical a functiei auditive a angajatilor la fiecare trei ani. Punerea la dispozia tuturor angajatilor a echipamentelor de protectie auditiva si supravegherea utilizarii
acestora.

Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a


riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii de echipamente de protectie auditiva.

98

Semnalizarea punctelor de lucru cu un semn de risc de expunere la zgomot si obligativitatea purtarii


echipamentelor de protectie auditiva. Echipamentele de protectie auditiva casti sau antifoane, vor fi puse la dispozitia angajatilor cu titlu gratuit si trebuie:

Sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizare stabilite prin HG 1048/2006. Sa respecte cerintele stabilite in standardele EN 352-1, EN 352-2, EN 352-3 privind echipamentele
individuale de protectie auditiva.

Sa ofere o atenuare necesara, in functie de rezultatele evaluarii. B. VIBRATII


Riscul de expunere la vibratii in lndustriei laptelui si a produselor lactate este derivat in principal din utilizarea vehiculelor. Conform HG 1876/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 7, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de vibratii mecanice la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. In aceasta act normativ sunt specificate si valorile care presupun adoptarea de masuri preventive, precum si valorile limita de expunere la vibratii atat la cele care afecteaza intreg organismul cat si la cele care afecteaza sistemul mana-brat.

Vibratiile transmise sistemului mana-brat

Virbratiile transmise intregului corp

Valorile de expunere care presupun o actiune

2,5 m/s2

0,5 m/s2

Valorile limita de expunere

5 m/s2

1,15 m/s2

Expunerea la vibratii poate produce diferite efecte asupra sanatatii angajatului, pe langa faptul ca pot fi un impediment in desfasurarea sarcinilor sale de serviciu. Efectele vibratiilor pot aparea dupa o scurta expunere, de

99

obicei disparand dupa putin timp sau pot aparea dupa cativa ani datorita efectului de expunere prelungita la acestea, efectele putandu-se croniciza. Efectele expunerii la vibratii pot fi vasculare, osteoarticulare, nervoase (insomnie, nesiguranta, senzatie de oboseala), musculare, afectiuni ale sistemului circulator si urologic, expunerea concomitenta la frig putand potenta efectele. De aceea este necesara adoptarea de masuri de prevenire si protectie in functie de rezultatele obtinute in urma evaluarii. Daca nivelul de expunere zilnica depaseste valoarea de expunere care determina o actiune este necesara desfasurarea urmatoarelor actiuni: stabilirea si executia unui program de masuri preventive ce au ca scop reducerea la minim a gradului de expunere la vibratii:

Desfasurarea unui program de intretinere preventiva a utilajelor: inlocuirea pieselor uzate, verificarea
starii lagarelor si a angrenajelor si inlocuirea lor daca se constata ca sunt defecte, verificarea ca presiunea din pneuri sa fie corecta, etc.

Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a acelor utilaje care produc un nivel ridicat de vibratii si care nu admit
modificari in vederea reducerii vibratiilor mecanice. Introducerea de sisteme de amortizare si suspensie a scaunelor si a cabinelor mijloacelor de transport.

Selectarea pneurilor antivibratii pentru echipamentele si vehiculele de transport. Achizitionarea de utilaje si scule cu design ergonomic si manere antivibratii, cat si a vehiculelor si a altor
mijloace de transport prevazute cu sisteme antivibratii pentru protectia operatorului.

Reducerea timpilor de expunere prin rotatia sarcinilor de munca, prin stabilirea de pauze periodice, etc. Limitarea vitezei de circulatie in zonele de receptie, incarcare si descarcare a marfii. Stabilirea de controale medicale periodice. Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile si masurile de prevenire si protectie specifice
expunerii la vibratii mecanice.

Realizarea unei monitorizari a sanatatii specifice riscurilor aferente sarcinilor de serviciu pe care le
desfasoara angajatii expusi.

100

C. CONDITII TERMO-HIGROMETRICE
Lucrul in industria laptelui si a produselor lactate prezinta un ansamblu de probleme legate de confortul termic al lucratorilor, (prezenta unor niveluri ridicate de umiditate, temperaturi scazute, etc). Cu toate ca, in general sarcinile de munca in camerele frigorifice si congelatoare in industria laptelui sunt punctuale (depozitare si aprovizionare cu materii prime si aditivi, stocare si depozitare de produse finite) frigul este un agent care poate genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor. Exista o serie de variabile care caracterizeaza mediul termic si senzatia de disconfort termic pentru angajat care influenteaza in mod direct conditiile de lucru in acest sector:

Temperatura; Umiditatea; Viteza de circulatie a aerului.

Conditiile mediului ambiant de la locul de munca nu trebuie sa constituie o sursa de disconfort pentru personal, fiind necesara evitarea valorilor de temperatura si umiditate extreme si respectarea urmatoarelor valori orientative: Conditii de confort termic Temperatura: intre 14o si 25C Umiditate: intre 30 si 70 % Viteza aerului mai mica de 0,25 m/s Reimprospatarea aerului mai mare de 50 m3/h/angajat In industria laptelui si a produselor lactate aceste valori nu sunt intotdeauna respectate, astfel ca este necesara luarea de masuri in vederea prevenirii riscurilor pentru sanatatea lucratorilor, consecinta acestei situatii. In acest caz, masurile organizatorice sunt un factor cheie In vederea reducerii consecintelor riscurilor ce rezulta din expunera la conditii termo-higrografice extreme. Cele mai importante sunt:

Stabilirea pauzelor fixe frecvente si permiterea pauzelor in functie de nevoile angajatilor. Stabilirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura posibilitatilor desfasurarea activitatii in
zone deschise in perioadele caniculare sau frig extrem.

101

Planificarea rotatiei angajatilor pentru sarcinile de munca care necesita desfasurarea activitatii in conditii
termice extreme.

Organizarea activitatii de munca astfel incat expunerea la conditiile termice defavorabile sa fie minima.
In plus, in cazul conditiilor termo-higrometrice care presupun un risc pentru sanatatea angajatilor, angajatorii trebuie sa aplice o serie de masuri de prevenire care, in mod generic, atat pentru expunerea la caldura cat si la frig, sunt urmatoarele:

Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile profesionale datorate expunerii la caldura sau la
frig, cat si la masurile de prevenire care trebuie adoptate pentru evita sau a reduce la minim aceste riscuri. In plus, trebuie sa informeze si instruiasca angajatii pentru recunoasterea simptomelor specifice afectiunilor provocate de expunerea la conditii termo-higrometrice extreme si aplicarea masurilor de prim ajutor.

Punerea la dispozitia angajatilor expusi acestor riscuri a echipamentelor individuale de protectie


necesare, cat si a imbracamintii adecvate pentru fiecare activitate si supravegherea utilizarii acestora.

Garantarea monitorizarii starii de sanatate a angajatilor pentru a evalua corect efectele expuneri la
conditii de temperatura si umiditate extreme (existenta de probleme cardiovasculare, respiratorii, renale, ingestia de alcool sau medicamente, etc).

D. AGENTI CHIMCI
HG nr. 1218/2006 stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici. De asemenea, regimul, clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase este reglementat si de urmatoarele acte normative: Regimul general al substantelor chimice

Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul
substantelor si preparatelor chimice periculoase. Clasificare, ambalare si etichetare

HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase; Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului institutional In domeniul managementului
substantelor chimice;

102

Hotararea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotararea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003;

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008
privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006. Corecta gestiune a produselor chimice incepe cu identificarea acestora in cadrul procesului productiv. Ulterior se va efectua o evaluare a gradului de expunere care, in functie de caz, va putea fi calitativa sau cantitativa si in final, in functie de rezultatul evaluarii, se vor stabili masurile de prevenire si control necesare. Identificarea Angajatii trebuie sa fie informati cu privire la pericolul pe care il reprezinta produsele chimice si precautiile care trebuie luate la manipularea lor. Din acest motiv, produsele chimice periculoase trebuie sa fie etichetate si insotite de fisa cu date de securitate, accesibila lucratorilor care manipuleaza si/sau utilizeaza aceste produse. Astfel, prin intermediul pictogramelor privind siguranta, a indicatoarelor de pericol si a recomandarilor privind prudenta in manipularea acestora stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP), se vor oferi informatiile necesare cu privire la produsele ce se vor utiliza. Evaluarea Conform HG nr. 1218/2006, Capitolul II, Sectiunea 1, art. 12 si 13, angajatorul este obligat sa evalueze posibilele riscuri ce rezulta din utilizarea de agenti chimici la locul de munca. Aceasta evaluare trebuie sa cuprinda: Identificarea produselor periculoase la locul de munca. Proprietatile periculoase ale agentilor chimici si identificarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea lucratorilor in ceea ce priveste respectivii agenti chimici. Tipul, nivelul, durata de expunere si angajatii expusi. Conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor astfel de agenti, inclusiv cantitatile acestora.Cantitatile depozitate si utilizate de catre acestia. Efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza a fi luate.

103

Evaluarea poate fi calitativa sau cantitativa fiind necesara realizarea unor masuratori. Ideal ar fi ca prima data sa se efectueze o evaluare calitativa si in functie de rezultate sa se efectueze si evaluarea cantitativa. Acestea ofera informatii valabile si fiabile cu privire la gradul de expunere, iar pentru aceasta este necesara identificarea posturilor de lucru care vor fi evaluate in vederea stabilirii gradului de expunere si a strategiei de urmat. Se va baza pe masuratori cantitative exacte in ceea ce priveste expunerea la anumiti agenti chimici, in anumite posturi concrete si permite compararea respectivelor valori cu valorile limita stabilite conform Anexei nr.1 din HG nr.1218/2006. Masuri preventive Se pot stabili diferite tipuri de masuri preventive, intotdeauna luandu-se in considerare rezultatul evaluarii anterioare.

PRIORITATE LA ALEGEREA MASURILOR PREVENTIVE 1.Eliminarea riscului. 2.Controlul si reducerea riscului. 3.Aplicarea unei proceduri de protectie adecvata a angajatului.

Daca riscul nu poate fi eliminat prin masuri tehnice (izolarea sursei de emisie a agentului chimic), trebuie
sa se incerce diminuarea efectului acestuia cat mai mult posibil. Printre aceste masuri amintim:

Substituirea agentului chimic prin altul mai putin periculos. Substituirea proceselor sau echipamentelor sau modificarea celor deja existente.

Semnalizarea de avertizare care ajuta angajatii sa lucreze intr-o maniera sigura. Elaborarea de proceduri standard de lucru care sa ghideze angajatii astfel incat activitatile care implica
prezenta agentilor chimici sa se desfasoare in siguranta.

Limitarea timpului de expunere si a numarului de angajati expusi. Instruirea angajatilor cu privire la produsele care se manipuleaza, mai exact cu privire la:

Riscurile expunerii. Utilizarea in siguranta a acestora si masurile preventive pe timpul utilizarii lor.

104

Echipamente colective si individuale de protectie recomandate la manipularea produselor. Actiuni in caz de urgenta si prim ajutor.

Efectuarea controalelor medicale, atat la angajare, cat si a celor periodice, conform HG 355/2007,
respectandu-se continutul acestora stabilit in functie substanta/substantele periculoase la care sunt expusi lucratorii.

Oferirea echipamentelor individuale de protectie si supravegherea utilizarii acestora, mai exact:

A echipamentelor care confera protectie cutanata: manusi, imbracaminte speciala, bocanci; A echipamentelor care confera protectie respiratorie: semimasti, masti cu filtru, echipamente de respiratie autonome;

Masuri generale de luat in considerare la momentul manipularii produselor chimice periculoase:

Citirea etichetei si atentionarile de pericol inainte de utilizarea produsului. Inchiderea recipientelor odata extrasa cantitatea de produs necesara si pastrarea ordinii si curateniei la
postul de lucru.

Respectarea procedurilor privind securitatea la locul de munca la efectuarea operatiunilor de manipulare


a produselor chimice.

Utilizarea obligatorie a echipamentelor individuale de protectie specifice pentru manipularea fiecarui


produs in parte.

Produsele, textilele si hartiile impregnate cu agenti chimici periculosi trebuie aruncate in recipiente
inchise. Se vor gestiona ca reziduri conform legislatiei in vigoare.

Nu se va fuma, bea, manca in prezenta produselor chimice.


Depozitarea produselor chimice

Locul de amplasare a depozitelor trebuie:

sa fie usor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc); sa fie, pe cat posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite. Depozitele deschise pentru agenti chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distanta de 20m fata de cladirile industriale si la 50m fata de cladirile sociale si sanitare ale complexului industrial.

105

sa fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fara risc de confuzie, prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse corozive, etc.

Depozitarea agentilor chimici se face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu,
explozie.

Agentii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi si sunt ambalati in lazi, saci sau
baloturi se depoziteaza in stive cu randuri intretesute.

Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel incat sa nu fie posibila caderea acestora. Se va scrie la loc vizibil sarcina maxima admisa care nu trebuie depasita. Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa, pe ambalaj sau prin etichetare. Recipientii in care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistenti la coroziune. Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare privind natura
produsului depozitat. In cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si capacitatea de depozitare.

Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila. Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat/dotata cu un indicator care sa permita controlul nivelului
de umplere.

Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care:


sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat; sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului; sa permita evacuarea apelor pluviale.

Toate rezervoarele sau cisternele fixe continand substante inflamabile trebuie sa fie legate la pamant. Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existand pericol de incendiu. Este recomandabil sa
se depoziteze impreuna agentii chimici apartinand aceleasi clase.

Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:


depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici incompatibili; depozitarea in localuri diferite sau in compartimente inchise; depozitarea in dulapuri speciale pentru produse inflamabile; depozitarea in spatii exterioare ventilate natural.

In cazul depozitelor inchise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator. Ideala este o ventilatie
mecanica, dar in lipsa acesteia, depozitele trebuie sa aiba cel putin o ventilatie naturala cu intrare de aer in zona inferioara a incaperii si iesire de aer pe partea opusa a incaperii, in zona superioara.

106

Toate echipamentele utilizate in cadrul depozitelor de agenti chimci inflamabili trebuie sa respecte
reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie.

Amenajari pentru situatiile de urgenta

mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie disponibile in locuri accesibile, semnalizate corespunzator; caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.

Pentru incarcarea/descarcarea agentilor chimici este recomandabila elaborarea unei proceduri care sa
precizeze obligatiile transportatorului si ale celui care face receptia. Aceasta procedura va contine si planul de circulatie al vehiculului in intreprindere, modul de operare, protectia individuala si masurile in caz de accident.

Locurile de incarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate
cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare.

Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie instruiti corespunzator,
in privinta sarcinilor de lucru cat si in privinta:

riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci; masurilor preventive; eliminarii deseurilor periculoase; planului de actiune in caz de avarii sau incendiu; acordarii primului ajutor.

Toti recipientii in care se afla agenti chimici trebuie etichetati corespunzator. E. MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE
Spatiile inchise si/sau izolate sunt spatii care nu sunt concepute si construite ca angajatii sa execute sarcini de munca continue si de lunga durata. Sunt spatiii caracterizate prin: intrari si iesiri cu dimensiuni reduse si ventilatie naturala deficitara sau inexistenta; acumulare de contaminanti chimici, substante toxice sau inflamabile; posibilitatea de inundare rapida. Majoritatea sarcinilor de munca care se realizeaza In spatiile inchise si/sau izolate sunt operatiuni specifice de scurta durata, cum ar fi curatenia instalatiilor si a echipamentelor de lucru si mentenanta lor.

107

Exemple de spatii inchise si/sau izolate din industria laptelui si a produselor lactate sunt tancurile de receptie si stocare de materii prime, cuve si depozite, recipiente de fermentare si incubare, etc. Clasificare In functie de structura lor, spatiile inchise si/sau izolate se pot clasifica in: Deschise in partea superioara sau laterala dar care au o inaltime care nu favorizeaza ventilatia naturala (depozite si cuve, puturi, instalatii de batere); Inchise care dispun doar de o deschidere mica de intrare si iesire (cisterne de transport lapte, tancuri si depozite de stocare, depozite de fermentare si incubare). Dupa nivelul riscului pentru lucratori spatiile inchise si/sau izolate se clasifica: Tip A, in care lucratorii sunt supusi la un risc grav si iminent care le pot pune viata in pericol; Tip B in care lucratorii sunt supusi la riscuri care pot fi reduse prin utilizarea echipamentelor individuale de protectie, fara insa a se pune in pericol viata acestora; Tip C in care nu trebuie luate masuri speciale de protectie individuala sau nu se necesita modificarea procedurilor de munca. Originea riscurilor Riscurile pentru lucratorii care realizeaza sarcini de munca in spatii inchise si/sau izolate pot aparea datorita lipsei de oxigen, prezentei sau acumularii de gaze toxice sau inflamabile, lichide sau substante solide toxice, conditiilor termohigrometrice necorespunzatoare si lipsei vizibilitatii. Pierderile sau scaparile accidentale de substante care pot genera fum sau vapori toxici (amoniac), care pot modifica compozitia atmosferei din spatiul izolat si/sau inchis. Reactii chimice intre substantele chimice (solventi, agenti de spalare) utilizate pentru curatenia echipamentelor de munca si care pot genera vapori sau substante nocive pentru sanatate. Oxidarea metalelor componente si fermentarea materiilor organice care poate diminua nivelul oxigenului. Utilizarea gazelor nobile (heliu, azot) si a dioxidului de carbon in instalatii poate reduce nivelul de oxigen. Principalele riscuri prezente in spatiile inchise si/sau izolate sunt: caderea de obiecte si unelte, prinderi si blocari, zgomot, conditii termohigrometrice inadecvate, lipsa unei iluminari adecvate, prezenta de atmosfere cu deficit sau exces de oxigen, inflamabile si explozive, pozitii de munca fortate si manipulare manuale de mase (spatii reduse si prezenta de obstacole).

108

Masuri preventive Evitarea realizarii sarcinilor de munca in spatille inchise si/sau izolate si realizarea acestora, in masura posibilitatilor, din exterior; Informarea si instruirea lucratorilor care sunt nominalizati sa execute sarcini de munca in spatii inchise si/sau izolate despre caracteristicile, riscurile si masurile preventive specifice. Stabilirea unui sistem de urgenta si de prim ajutor inainte de inceperea sarcinilor de munca. Determinarea nivelului de pericol din spatiile inchise si/sau izolate (masurarea niveluluii de aer si gaze, temperatura) si controlarea continua a acestor parametri in timpul realizarii operatiunilor. Asigurarea masurilor preventive adecvate inainte de a intra: Inlaturarea posibilelor obstacole la intrare si iesire si semnalizarea adecvata a zonei de lucru; Asigurarea ventilatiei naturale sau instalarea unei ventilatii fortate; Utilizarea de echipamente individuale de protectie adecvate; Asigurarea echipamentelor de acces (scari, platforme) si de evacuare. Prezenta a cel putin doi lucratori, dintre care unul va sta in exteriorul spatiului inchis/izolat, in fiecare moment in timpul executarii operatiunilor (curatenie, mentenanta) realizate in cisternele de transport lapte si tancurile de stocare si depozitare. Monitorizarea permanenta din exterior a operatiunilor si comunicarea continua cu persoanele din interior.

F. AGENTI BIOLOGICI
In industria laptelui sunt folosite o gama larga de microorganisme considerate inofensive, in diferite procese de productie pentru elaborarea iaurtului si a branzeturilor cum sunt, de exemplu, bacteriile din genul Steptococcus si Lactobacillus. Totusi exista o posibilitate de contaminare microbiologica a laptelui si a produselor lactate cu agenti patogeni periculosi care pot provoca inbolnaviri si boli profesionale cum sunt: brucella, Clostridium, bacillus cereus, Staphylococcus aureus, virusul hepatitei A si E, Salmonella spp (salmoneloza), Staphilococcus aureus (intoxicatii alimentare), Campylobacter (enterita vibrionica), Escherichia coli (diarei coliforme), acarus siro (acari ai cojii de branza), penicillium (plamanul branzarului) si diverse forme de paraziti. Protectia lucratorilor impotriva riscurilor derivate din expunerea la agenti biologici pe timpul executarii sarcinilor de munca este reglementata prin Hotararea de Guvern nr. 1092 din 2006. Conform acesui act normativ privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca, Art. 8, Alin. 1: pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti

109

biologici, angajatorul trebuie sa determine natura, nivelul si durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor si pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate. Identificarea si evaluarea riscului expunerii la agentii biologici implica efectuarea unei serii de studii si actiuni care se pot grupa in doua etape succesive: 1. Identificarea teoretica a riscurilor, ceea ce presupune culegerea generala a informatiilor stiintifice (privind expunerea, rezervoarele organice, informatiile stiintifice si posibilele studii epidemiologice). 2. Evaluarea posturilor de lucru cu risc si a angajatilor expusi. Va cuprinde definirea urmatoarelor aspecte:

Descrierea postului de lucru. Probabilitatea de diseminare a materialului infestat atat in procesul obisnuit cat si in mod accidental. Cai de patrundere: prin rani, contact prin proiectarea de lichide contaminate, inhalarea de aerosoli, Frecventa expunerii. Factori privind organizarea si procedurile de lucru. Cunoasterea posibilelor riscuri de catre angajat, conform instruirii sale initiale si a celei primite cu privire la postul sau de lucru. Posibilitatea stabilirii de masuri preventive cat si urmarirea aplicarii lor. Posibilitatea evaluarii nivelurilor de expunere in acele cazuri in care este posibila masurarea sau identificarea agentului biologic la postul de lucru.

In industria laptelui lucratorii pot intra in contact cu bacterii sau alti agenti microbiologici si pot contacta zoonoze, cum sunt: bruceloza, leptospiroza, tuberculoza bovina, etc.si o gama larga de infectii ale pielii. In ceea ce priveste microbiologia aplicata in industria laptelui, in general, majoritatea microorganismelor utilizate se considera a fi inofensive. In elaborarea branzei si iaurtului sunt folosite procese microbiologice de fermentare, incubare si maturare. Contactul cu bacterii si alti agenti microbiologici in industria laptelui este asociat folosirii laptelui proaspat, a branzei proaspete sau al contactului direct cu animalele in cazul in care laptele se obtine in centrele de procesare. Microorganisme prezente in lapte sunt: Bacterii lactice, regleaza aciditatea laptelui mentinand calitatile organoleptice ale acestuia; Bacterii saprofite sunt microrganisme prezente in mediul de munca sau in procesele de productie (adaugare maiale, obtinerea bactofugatului) sau pe echipamentele de munca si care in mod obisnuit care

110

nu provoaca inbolnaviri , situatiile periculoase aparand doar in cazul unei scaderi a capacitatii de aparare a sistemului imunitar a lucratorilor; Bacterii patogene microorganime daunatoare organismului, provoaca inbolnaviri si boli infectioase, cele mai importante fiind :bruceloza, tuberculoza si listerioza. Agentii biologici se clasifica, in functie de riscul de infectare, in patru grupuri, iar caracteristicile acestora in functie de grupul din care fac parte sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE AGENTILOR BIOLOGICI IN FUNCTIE DE GRUPUL DE RISC
GRUP RISC DE INFESTARE Putin probabil sa produca o boala la om Poate produce o boala si 2 constituie un pericol pentru lucratori Poate produce o boli grave si 3 constituie un serios pericol pentru lucratori Provoaca o boala grava si 4 constituie un serios pericol pentru angajati Ridicat Probabil Improbabila RISC DE PROPAGARE IN COLECTIVITATE Nu PROFILAXIE SAU TRATAMENT EFICACE Nu este necesar

In general, exista o profilaxie sau un tratament eficace

In general, exista o profilaxie sau un tratament eficace

In general, nu exista o profilaxie sau un tratament eficace

Zoonoze in industria laptelui Bruceloza este o boala infectioasa transmisa de animale la persoane. In forma acuta se manifesta prin febra, cefalee si dureri musculare. In forma cronica apar afectiuni cardiace, articulare si nervoase. Microorganismul responsabil este Brucella Melitensis si Brucella Abortus (agent biologic din grupul 3), iar transmiterea la oameni se realizeaza prin consumul de produse contaminate, produse lactate care provin din lapte nepasteurizat sau prin contaminare cutanata (ingrijitorii de animale sau personalul veterinar). Este recunoscuta ca si boala profesionala pentru lucratorii din zootehnie si lucratorii care manipuleaza produse de origine animala, cum sunt cei din industria laptelui.

111

Tuberculoza este o boala infecto contagioasa, provocata de Mycobacterium tuberculosis (agent biologic din grupul 3) cu un tablou clinic si simptome variate (tuberculoza pulmonara si extrapulmonara, hepatica si gastrointestinala). Se transmite de la animalele bolnave sau prin produse de origine animale (lapte) contaminate. Se recunoaste ca si boala profesionala daca exista o expunere a lucratorilor la locul de munca la microorganismul care o provoaca. Listerioza este o boala infectioasa provocata de Listeria Monocytogenes (agent biologic din grupul 2) care se manifesta prin afectiuni intestinale urmate de afectiuni nervoase (meningita), pulmonare, avort (gravide) si efecte teratogene la noii nascuti. Contaminarea lucratorilor din industria laptelui se realizeaza prin consumul de lapte proaspat, branzeturi proaspate sau putin maturate (camembert, brie) obtinute din lapte contaminat. In anumite locri de munca in care lucratorii pot fi expusi contactului cu bacteria, este recunoscuta ca si boala profesionala. Masuri preventive Activitatile specifice industriei laptelui si a produselor lactate presupun manipularea agentilor biologici si utilizarea lor in cadrul activitatilor curente. De aceea, masurile preventive principale care trebuie sa fie adopte in cadrul firmei se bazeaza in mod fundamental pe: Reducerea riscurilor Inlocuirea agentilor biologici nocivi sau utilizarea lor in medii controlate si etanse; Stabilirea unor proceduri standard de lucru; Reducerea, la un nivel minim posibil, a numarului de lucratori expusi; Stabilirea unui acces limitat al lucratorilor in anumite arii de productie cum ar fi de exemplu zona de Formare/Matritare si spalare a branzeturilor; Semnalizarea adecvata a zonelor cu risc biologic; Izolarea zonelor de preparare si manipulare a produselor alimentare; Formarea si instruirea lucratorilor cu privire la agentii biologici, medii de transmitere si contaminare; Dotarea lucratorilor si folosirea adecvata a echipamentelor individuale de protectie (incaltaminte, manusi, ochelari, masti, etc) care protejeaza impotriva acestor riscuri; Stabilirea si realizarea unui program de curatenie, dezinfectare, deratizare si dezinsectie (instalare plase de tantari si capcane pentru insecte); Pastrarea unei corecte ventilatii naturale sau artificiale in cadrul instalatiilor de lucru; Realizarea unei gestiuni adecvate a reziduurilor;

112

Utilizarea manusilor si a semimastilor la manipularea materiilor prime. Masuri de igiena Utilizarea vestiarelor in mod corect: pastrarea in compartimente separate a hainelor de lucru, echipamentelor de protectie, hainelor de strada; Angajatii trebuie sa dispuna, in cadrul programului de lucru, de 10 minute pentru efectuarea igienei personale inainte de ora mesei si alte 10 minute inainte de plecarea de la locul de munca; Firma trebuie sa se ocupe de spalarea imbracamintii de lucru pentru toti angajatii expusi la riscuri biologice; Pastrarea unui grad inalt de igiena personala, prin spalarea mainilor ori de cate ori va fi necesar, cu apa calda si sapun; Nu se va manca, nu se va bea si nu se va fuma in zonele de lucru; Stabilirea si executarea unui program de curatenie si dezinfectare in centrele de munca; Dispunerea de vestiare cu dotari adecvate (dulapuri individuale, dusuri, etc); Instalarea sistemelor de ventilatie (naturale sau fortate) acolo unde sunt necesare; Stabilirea masurilor de izolare a agentilor biologici si evitarea raspandirii acestora; Amenajarea de grupuri sanitare adecvate dotate cu produse pentru spalarea ochilor si antiseptice pentru piele; Adoptarea de masuri de siguranta la receptia, manipularea si transportul agentilor biologici in incinta zonelor de productie. Supravegherea sanatatii lucratorilor Garantarea supravegherii starii de sanatate a angajatilor expusi la riscuri biologice si monitorizarea ca acestia sa efectueze consultarile medicale corespunzatoare; Crearea unei liste cu angajatii expusi si afectati si pastrarea ei pentru o perioada de 10 ani; Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile biologice si masurile preventive pe care le pot aplica, ca de exemplu masurile de igiena; Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente impermeabile ca sa nu reprezinte o poarta de intrare a microorganismelor; Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor infectioase si informarea lucratorilor in acest sens; Garantizarea suparavegherii sanatatii de forma periodica si specifica la lucratorii expusi la riscuri biologice si pastrarea istoriei clinice a fiecaruia; Eliminarea corecta a deseurilor;

113

Pastrarea unei liste a lucratorilor expusi la contactul cu agenti biologici clasele 3 si 4, indicand tipul de sarcina de munca efectuata si agentul biologic la care au fost expusi.

G. MUNCA IN CAMERE FRIGORIFICE SI CONGELATOARE


Lucrul in industria laptelui si a produselor lactate prezinta un ansamblu de probleme legate de confortul termic al lucratorilor (prezenta unor niveluri ridicate de umiditate, temperaturi scazute, etc). In cadrul proceselor de productie materiile prime (laptele), produsele intermediare si produsele finite sunt perisabile, astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau foarte scazute (in cazul congelatoarelor). In anumite zone de lucru din industria laptelui si a produselor lactate se inregistreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate desfasura in camere frigorigice, sau congelatoare la temperaturi de 18C sau mai mici. Cu toate ca, in general, sarcinile de munca in camerele frigorifice si congelatoare in industria laptelui sunt punctuale (depozitare si aprovizionare cu materii prime si aditivi, stocare si depozitare de produse finite), frigul este un factor care poate genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor. Masuri preventive generale Controlul timpului de stationare in camere frigorifice si congelatoare in functie de temperatura la care se lucreaza: De la 0 la - 5C, maxim 8 ore/zi cu pauza de 10 minute la fiecare 3 ore; De la -5 la -18C, 6 ore/zi cu pauze de 15 minute la fiecare ora; Temperaturi mai mici de -18C, maxim 6 ore/zi cu pauze de 15 minute la fiecare 45 minute.

Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente pentru accesul in camerele frigrorifice si congelatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte. dimensiuni adecvate pentru deplasarea personalului si a mijloacelor de transport si de incarcare/descarcare; semnalizarea cailor de circulatie a mijloacelor de transport, realizarea de marcaje orizontale pe sol pentru zonele de circulatie pietonala si a locurilor de trecere a lucratorilor, sensurilor de circulatie, rampelor de incarcare-descarcare, spatiilor amenajate pentru manevrele echipamentelor de incarcare/descarcare, etc.

Plataforme si rampe de incarcare descarcare Verificarea capacitatii de sarcina a acestora si pozitionarea si fixarea, atunci cand este cazul

114

(platforme mobile); Imobilizarea vehiculelor si manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare; Dispunerea de suprafete antiderapante si de balustrade fixe in cazul desnivelelor; Semnalizarea riscului caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc datorate mijloacelor auxiliare de transport (motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate.

Dotarea cailor de circulatie destinate vehiculelor din interiorul si exteriorul camerelor frigorifice si congelatoarelor cu elemente de vizibilitate, evitandu-se existenta unghiurilor moarte. Mentenanta adecvata a instalatiilor frigorifice si anuntarea serviciului de mentenanta in cazul detectarii avariilor sau disfunctionalitatilor; Inspectia periodica a instalatiilor de racire pentru identificarea posibilelor scurgeri de agenti de racire; Instruirea si formarea profesionala specifica a unui lucrator specialist in instalatii de frig industrial.

Masuri preventive specifice Masuri tehnice Portile izoterme ale camerelor frigorifice si congelatoarelor trebuie sa dispuna de un sistem de deschidere din interior si un semnal luminos care sa indice prezenta persoanelor in interior; Camerele frigorifice cu temperaturi inferioare celei de 0C si camerele cu atmosfera artificiala controlata2 trebuie sa aiba un topor tip pompier situata in interior langa usa; Camerele frigorifice cu temperaturi inferioare celei de 0C si camerele cu atmosfera artificiala controlata trebuie sa dispuna de doua dispozitive de alarma (sonerie, sirena sau telefon) conectate la o sursa autonoma de curent; Camerele frigorifice cu temperaturi de lucru intre 0 si -5C trebuie dotate doar cu un singur dispozitiv de alarma; Camerele trebuie dotate cu senzori sau dispozitive de detectare a posibilelor scurgeri de gaze, agenti de racire sau substante nocive, cu sisteme de ventilatie, aspiratie si evacuare rapida a acestora. Aceeasi dotare este obligatorie si in sala compresoarelor; Dotarea lucratorilor cu echipamente individuale de protectie respiratorie contra gazelor si agentilor de racire, in functie de caracteristicile acestora:
2 Sunt camere frigorifice etanse la gase si vapori care dispun de sisteme de reglare a presiunii cu mediul exterior si de mentinere a amestecului de gaze in concentratia dorita in interior

115

Masti respiratorii cu protectie pentru ochi si masti respiratorii cu ochelari ermetici (amoniac, anhidrida sulfuroasa, clorura de metil si alti agenti nocivi); Aparate respiratorii autonome cu oxigen si aer (anhidrida carbonica).

Pentru EIP 3 pentru camerele frigorifice este necesara: Mentinerea si pastrarea in locuri cu acces facil, in caz de urgente sau accidente; Controlul periodic al eficientei acestora; Instruirea si formarea pecifica a lucratorilor in folosirea lor.

Conditii termohigrometrice in camere frigorifice si congelatoare Expunerea la frig in timpul realizarii sarcinilor de munca in camere frigorifice si congelatoare depinde de trei factori: temperatura aerului din interior, umiditatea si viteza curentilor de aer. Racirea corpului sau a membrelor poate conduce hipotermie si la degeraturi. Este obligatoriu ca lucratorii sa dispuna de imbracaminte de munca de protectie impotriva temperaturilor scazute (SR EN 14058) si EIP impotriva frigului (geaca, salopeta si pantalon izotermic, incaltaminte speciala pentru frig, manusi impermeabile, etc.). Pentru prevenirea acestui risc trebuie avut in vedere urmatoarele recomandari: Sarcinile de munca trebuie organizate in asa fel incat perioadele de stationare a lucratorilor in camerele frigorifice si congelatoare sa nu depaseasca timpul maxim recomandat; Instruirea si formarea specifica a lucratorilor despre riscurile expunerii la temperatura extreme si masurile de prevenire specifice; Executarea examenelor medicale specifice muncii in conditii de temperaturi scazute; Masurarea periodica a conditiilor termohigrometrice din interior si a concentratiilor de gaze; Realizarea pauzelor obligatorii in sali amenajate si incalzite.

Echipamente Individuale de Protectie

116

VIII. MASURI DE PREVENIRE SPECIFICE ERGONOMIEI INDUSTRIALE SI RISCURILOR PSIHSOCIALE


In continuare se prezinta orientarile preventive care se considera ca pot contribui la scaderea riscurilor ergonomice si psihosociologice existente in cadrul firmelor ce activeaza in industria laptelui si a produselor lactate. In cadrul acestui capitol vor fi prezentate masurile privind supraefortul fizic si oboseala mentala.

A. SUPRAEFORTURI DATORATE POSTURILOR (POZITIILOR) FORTATE


Sarcinile de munca din industria laptelui si a produselor lactate care presupun posturi fortate si care afecteaza in corpul, bratele si picioarele sunt cele corespunzatoare lucrului la banda (ambalare), igienizarii ambalajelor, descarcarii sau incarcarii in zonele de receptie, depozitare si distributie. De asemenea, pozitii fortate apar in zonele de ambalare, impachetare sau paletizare datorita rapiditatii miscarilor si rotatiilor si/sau incovoierii mici dar continue ale trupului/articulatiilor. Adoptarea acestor posturi provoaca numeroase leziuni osteomusculare lucratorilor care executa aceste sarcini de munca. De aceea, este necesara stabilirea si implementarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare acestui risc.

POSTURI FORTATE Sunt acele pozitii de lucru adoptate care presupun ca una sau mai multe regiuni anatomice nu se afla intr-o pozitie naturala si confortabila datorita mentinerii acelei posturi pentru o perioada indelungata de timp.

Masuri preventive colective (tehnico administrative)

Trebuie sa se ofere angajatilor informatiile si instruirea specifica in vederea evitarii producerii leziunilor
osteomusculare datorate posturilor fortate;

In ceea ce priveste mijloacele auxiliare folosite de catre angajati pentru transportul incarcaturilor
(transpaleti, carucioare, etc), trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

117

Ajustarea la inaltimea angajatului, astfel incat spatele sa nu fie incovoiat pe timpul manevrarii acestor echipamente; Diminuarea greutatii incarcaturilor transportate pentru exercitarea unei forte mai mici la impingere; Lucratorii care manevreaza aceste echipamente vor evita tractarea lor, fiind recomandata impingerea acestora.

Trebuie sa se realizeze periodic si ori de cate ori este nevoie intretinerea echipamentelor si ustensilelor
de lucru folosite, astfel incat sa nu fie necesara depunerea unui efort suplimentar sau adoptarea unei posturi inadecvate;

Trebuie sa se efectueze monitorizarea sanatatii angajatilor, prin consultatii medicale periodice specifice,
in vederea prevenirii leziunilor osteomusculare;

Echipamentele individuale de protectie vor fi asigurate astfel incat sa corespunda dimensiunilor


anatomice ale lucratorilor. In special, manusile de protectie trebuie sa se ajusteze bine pe maini si sa nu reduca sensibilitatea utilizatorilor, pentru a evita aplicarea unei forte mai mari decat cea necesara;

Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte


pozitii fortate si selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu reglare pe inaltime) cu un design ergonimic, adecvat evitarii pozitiilor fortate;

Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice ale
lucratorilor;

Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucratorului in cazul sarcinilor de lucru executate sezand (linii de
ambalare, etichetare, etc);

Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabile la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de sustinere,
material, etc);si a accesoriilor: genunchiere, banci, plataforme pentru sprijin, etc. Masuri preventive individuale

Este recomandat ca mainile sa fie aliniate antebratelor, astfel incat solicitarea incheietrurilor sa fie cat mai
redusa; ca spatele sa fie mentinut drept, sa nu se incline capul iar umerii sa ramana in pozitia naturala.

Se va asigura o accesare usoara si rapida a telecomenzilor si a instrumentelor/uneltelor folosite,


favorizandu-se astfel pozitiile de munca naturale, respectand urmatoarele recomandari:

Se va evita asezarea acestor elemente deasupra inaltimii umerilor; Nu se vor aseza ustensilele de lucru in spatele corpului, pentru a evita intoarcerile;

118

Se va evita inclinarea corpului, pozitionand obiectele sau ustensilele de lucru in raza de actiune a bratelor; In cazul in care trebuie sa schimbata directia, se vor evita rasucirile trunchiului, fiind preferata inoarcerea intregului corp.

In masura posibilitatilor, trebuie schimbata postura pe parcursul unei zile munca si trebuie favorizata
alternarea sarcinilor de munca pentru a folosi diferite grupuri musculare.

B. SUPRAEFORTURI DATORATE MANIPULARII MANUALE A MASELOR


HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatea pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare, mentioneaza in Capitolul 2, art. 4 ca angajatorul trebuie sa ia masurile tehnico-organizatorice necesare sau sa utilizeze mijloace corespunzatoare, in special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori. Desi operatiunile din industria laptelui si a produselor lactate sunt in prezent mecanizate in mare masura acest ric este prezent in procese de productie (incarcare-descarcare, formare/presare, ambalare, paletizare, etc) unde sunt necesare si activitati manuale care implica, pe langa repetitivitatea miscarilor, un efort fizic considerabil, in special in cazul manipularii manuale a greutatilor.

MANIPULAREA MANUALA A INCARCATURILOR


Orice operatiune de transport sau ridicare a unei incarcaturi de catre unul sau mai multi angajati ca de exemplu ridicarea, asezarea, impingerea, tractiunea sau deplasarea, care datorita caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice neadecvate presupun riscuri pentru angajati, mai ales pentru regiunea dorsolombara.

Manipularea manuala a incarcaturilor poate genera leziuni osteomusculare, in principal dorsolombare. Desi aceasta categorie de afectiuni poate avea o cauza extraprofesionala sau chiar o predispozitie personala, conditiile de munca pot declansa sau agrava aceste afectiuni. De aceea, este necesara adoptarea de masuri preventive. Aparitia oboselii fizice sau a leziunilor se pot produce imediat sau prin cumularea de mici

119

traumatisme aparent neglijabile. Pot suferi leziuni atat lucratorii care manipuleaza greutati regulat cat si cei care manipuleaza greutati ocazional. Masuri preventive generale

In masura posibilitatilor, automatizarea sau mecanizarea proceselor - de exemplu: liniile complete de


procesare, conveierele, motostivuitoare, etc. - reprezinta modalitatea cea mai eficienta pentru a evita sau reduce supraeforturile necesare manipularii manuala a maselor.

Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile ce rezulta din manipularea manuala a maselor cat
si cu privire la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sa le respecte.

Este, de asemenea, obligatorie monitorizarea sanatatii angajatilor cu scopul de a preveni producerea sau
agravarea afectiunilor/leziunilor ce rezulta din manipularea manuala a maselor.

Atunci cand nu se poate evita manipularea manuala a incarcaturilor, trebuie sa se efectueze inainte o
evaluare, luandu-se in considerare factorii de risc ai incarcaturii, care sa stabileasca daca riscurile sunt tolerabile sau nu. Daca riscurile sunt tolerabile, nu va fi necesara aplicarea masurilor preventive, totusi activitatea va fi supravegheata.

Daca din evaluare rezulta ca riscul nu este tolerabil, este necesara luarea masurilor oportune, in functie
de situatia concreta, pentru a-l reduce pana la un nivel tolerabil:

Utilizarea metodelor de ajutor mecanice, ca de exemplu folosirea utilajelor de paletizare. Reducerea sau reproiectarea incarcaturii: prin reducerea dimensiunii sale, a greutatii, etc. Organizarea activitatii: se va cauta ca manipularea sa fie mai facila organizand sarcinile de lucru astfel incat sa se evite intoarcerile, inclinarile, intinderile, impingerile inutile. Se recomanda organizarea operatiunilor de depozitare astfel incat obiectele cele mai usoare sa se aseze pe rafturile cele mai de sus sau cele mai joase, cele din centru fiind alocate obiectelor mai grele. De asemenea, se vor stabili perioade de odihna corespunzatoare si se va introduce rotatia la efectuarea sarcinilor de munca, atunci cand celelalte sarcini nu implica o activitate fizica mare sau nu presupun folosirea acelorasi grupuri musculare si articulatii. Imbunatatirea mediului de lucru, prin evitarea diferentelor de nivel, a scarilor, a spatiilor inguste, a temperaturilor extreme, etc.

Masuri preventive pentru angajati: Este importanta monitorizarea lucratorilor in ceea ce priveste corecta manipulare manuala a maselor, luand in considerare directii ca:

Reducerea, in masura posibilitatilor, a greutatii incarcaturilor de manipulat.

120

Realizarea manipularii manuale a incarcaturilor pe suprafete stabile si plane, evitandu-se transportul


acestora pe scari fixe sau mobile atunci cand greutatea sau dimensiunile acestora pot sa compromita siguranta angajatului.

Utilizarea echipamentelor mecanice puse la dispozitie de catre firma: transpaleti, motostivuitoare, etc. Evitarea efectuarii de intoarceri, flexiuni sau extensii ale corpului pe timpul manipularii manuale a
incarcaturilor.

Aanlizarea traseului de efectuat si eliberarea spatiului de obstacolele existente. Distribuirea echilibrata a incarcaturii si, daca este posibil, impartirea acesteia in pachete mai mici. Aplicarea metodelor corecte de manipulare manuala a incarcaturilor atunci cand poate evitata, astfel:

Asezarea picioarelor:

Apropiati-va de incarcatura. Departati usor picioarele. Aduceti un picior mai in fata in raport cu celalalt. Indoiti picioarele pastrand spatele drept. Nu flexati prea mult genunchii. Nu intoarceti corpul si nici nu adoptati posturi fortate. Ridicati ferm incarcatura folosind ambele maini. Apropiati incarcatura de corp. Ridicati-va usor, extinzand picioarele cu pastrarea spatelui drept. Nu miscati brusc incarcatura. Aveti grija sa nu efectuati niciodata intoarceri. Pastrati incarcatura lipita de corp pe intreaga perioada de timp alocata ridicarii. Depozitati incarcatura si dupa aceea ajustati-o daca este necesar. Efectuati ridicari la distante de timp.

Adoptarea posturii de ridicare:


Apucarea ferma:

Ridicarea usoara:

Se vor intercala pauze insotite de exercitii de intindere opuse posturii mentinute pe parcursul
desfasurarii sarcinii de munca pentru a permite relaxarea grupurilor musculare implicate.

Se va alterna activitatea de munca prestata pe scaun cu cea in picioare, folosind un suport pentru a
pastra un picior mai sus decat celalalt (alternativ), intotdeauna cand se va ramane in pozitia picioare perioade lungi de timp.

121

Se vor evita eforturile prelungite si aplicarea unei forte manuale excesive, mai ales in miscarile de
prindere, flexo-extensie si rotatie.

Mai exact, pentru activitatile de munca care se desfasoara in picioare,

Se va evita postura statica, mergand pe jos daca este posibil, pentru ca astfel coloana vertebrala sa fie mai putin afectata. In ceea ce priveste incaltamintea, aceasta nu trebuie sa fie nici cu toc inalt dar nici complet plana, fiind recomandat un toc cuprins intre 1,5 si 3 cm. In cazul in care se lucreaza cu bratele, iar pozitia de munca este in picioare, spatiul va fi astfel amenajat incat se se evite adoptarea constanta a unei posturi cu capul aplecat sau cu spatele indoit.

C. MISCARI REPETITIVE
Automatizarea centrelor de productie si impunerea ritmului de lucru de catre utilajele sau liniile de productie tip conveier (ambalare), afecteaza in prezent un numar mare de lucratori din industria laptelui. Activitatile din centrele de procesare a laptelui pot fi adesea monotone, lucratorii executand aceleasi miscari pe toata durata programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex:ambalare, paletizare, baxare, etc). Masuri preventive

Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, analizandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina


sau reduce miscarile repetitive;

Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile repetitive si pozitiile fortate, atat la nivelul
echipamentelor de lucru cat si a procedurilor de lucru, pentru a identifica masurile ce pot fi implementate pentru a elimina sau reduce acesti factori de risc;

Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si respectarea unei periodicitati a pauzelor; Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identificarea posibilelor afectiuni osteomusculare; Automatizarea, acolo unde este posibil si exista disponibilitate financiara, a etapelor proceselor de
productie unde exista acest factor de risc;

Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate in mod frecvent; Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic; Realizarea examenelor medicale specifice si periodice; Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozitia sezut cu scaune ergonomice reglabile;

122

Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul exercitiilor fizice recomandate de medicul de medicina
a muncii.

D. INCARCATURA MENTALA LA LOCUL DE MUNCA


Dezvoltarea tehnologica din ultimii ani a influentat decisiv evolutia volumului de munca, crescand in paralel incarcatura mentala asociata. Cu fiecare implementare a unei noi tehnologii se reduce contactul direct al lucratorului cu produsele si prelucrarea acestora, lucratorul/lucratorii avand responsabilitatea supravegherii si controlului functionarii echipamentelor de munca, activitate solicitanta psihic datorita atentiei deosebite la semnalele intrinseci si extrinseci emise, trebuind sa stie semnificatia acestora si actiunile corespunzatore acestor semnale. In multe situatii, activitatea mentala este determinanta pentru o corecta desfasurare a procesului de productie. Sarcina de munca presupune intotdeauna cerinte fizice si mentale, diferentiindu-se astfel munca fizica de cea mentala, intelectuala, in functie de tipul de activitate predominanta. INCARCATURA MENTALA

Nivelul de activitate intelectuala necesar executarii sarcinii de munca

Incarcatura mentala este determinata de cantitatea si tipul de informatii care trebuie procesate de un lucrator in cadrul postului de lucru in vederea executarii sarcinilor sale de munca. De asemenea, incarcatura mentala este influentata si de mediul de munca, de elementele specifice organizarii muncii, dar si de factori extraprofesionali (mediu familial, conditii de trai, etc). De asemenea, nu numai supraincarcare mentala, ci si subincarcarea - in cazul sarcinilor monotone care

nu necesita nici un efort mental poate genera probleme pentru securitatea si sanatatea lucatorilor. Daca intensitatea si cantitatea de efort mental depaseste posibilitatea de raspuns a unui individ, acest lucru poate produce oboseala mentala, fapt ce determina o serie de disfunctionalitati fizice si psihice, cat si diminuarea randamentului, a capacitatii de concentrare, a atentiei.

123

Masuri preventive Oferirea in cadrul fiecarei faze a procesului de munca a informatiei necesare si posibilitatea participarii lucratorilor la luarea deciziilor. Evaluarea nivelului de experienta, a formarii si a capacitatii angajatilor inainte de stabilirea sarcinilor si responsabilitatilor. Asigurarea unei perioade suficiente pentru ucenicie si informare/instruire profesionala, de fiecare data cand se introduc schimbari tehnologice, operative sau organizationale. Varierea continutului sarcinilor de serviciu si aplicarea metodei de rotatie pe posturi. Asigurarea si pastrarea unor conditii adecvate ale mediului de munca, respectiv a iluminatului, temperaturii, umiditatii in cadrul punctului de lucru. Facilitarea si stimularea comunicarii dintre anagajati, dintre diferitele departamente si dintre angajati si superiorii lor. Stimularea spiritului de colegialitate si de munca in echipa. Stabilirea, in masura in care procesele de productie o permit, unei autonomii a lucratorilor in ceea ce priveste controlul si modul de realizare a sarcinilor de munca. Stabilirea de pauze, mai ales in turele de noapte. Stabilirea unui sistem de ture stabile si predefinite care sa nu afecteze viata de familie a lucratorilor. Evitarea aparitiei oboselii, fiind recomandate pauze scurte si frecvente in locurile de munca cu cerinte mentale ridicate sau posibilitatea de alternare cu un alt tip de activitate care necesita un nivel mai mic de atentie; Reducerea volumului de munca in cazul turelor de noapte, perioada in care capacitatea de raspuns a organismului uman la cerintele sarcinii de munca este diminuata;

E. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA MUNCII


Gradul de dezvoltare tehnologica, de automatizare si mecanizare a activitatii afecteaza mediul psihosocial al societatilor din industria laptelui (organizarea sarcinilor de lucru in functie de sex, sisteme de salarizare, control si monitorizare). In multe faze ale procesului de prelucrare a laptelui si a produselor lactate diferite activitati sunt caracterizate de monotonie, repetitivitate si de un nivel scazut de interactiune sociala intre lucratori si de comunicare cu responsabilii de productie. Organizarea muncii poate genera o diversitate de probleme care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor astfel ca, lipsa unei organizari adecvate si prevalenta criteriilor tehnice sau productive pot provoca stres, insatisfactie profesionala, absenteism, conflicte, etc.

124

Stilul de conducere influenteaza mediul de munca si relatiile dintre lucratori, relatiile dintre lucratori si sefi, deoarece actiunile si/sau comportamentul superiorilor se repercuteaza direct sau indirect asupra lucratorilor si atmosferei de munca. Masuri preventive

Definirea clara a competentelor si sarcinilor pentru fiecare post de lucru; Furnizarea de echipamente si unelte adecvate pentru desfasurarea activitatilor; Consultarea lucratorilor la stabilirea orarelor si schimburilor de lucru; Stabilirea rotatiei de personal in activitatile care necesita incarcatura fizica sau mentala ridicata; Stabilirea unui canal de comunicare activ intre lucratori si personalul de conducere; Alocarea de resurse umane suficiente pentru fazele proceselor de productie in care ritmul de lucru este
ridicat;

Planificarea activitatilor anticipand posibilele varfuri de lucru; Distribuirea pauzelor pe toata durata zilei de lucru si conforme cu ritmul activitatilor; Proiectarea sarcinilor postului de lucru astfel incat sa includa exigente rezonabile si cu sens pentru
persoana care le executa;

Responsabilizarea lucratorului, oferindu-i posibilitatea de reglare a ritmului de lucru, de alegere a


metodelor, de planificare a muncii, de a interveni in rezolvarea incidentelor;

Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor referitoare la ceea ce se asteapta de la el si la limitele


initiativelor;

Stabilirea unei politici de resurse umane privind formarea continua specifica si dezvoltarea profesionala; Proiectarea unui sistem care sa favorizeze comunicarea interpersonala a lucratorilor.

125

BIBLIOGRAFIE
1. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA SALUD EN EL TRABAJO (2007). Riesgos emergentes. Observatorio Europeo de Riesgos. http://www.osha.europa.eu. [Agentia Europeana pentru securitatea si sanatatea muncii (2007). Noi riscuri profesionale. Observatorul european de Riscuri Profesionale]. 2. ACGIH. "Threshold Limit Values for Chemical Substances and Physical Agents". [American Conference of Industrial Hygienists (ACGIH) Valori limita de prag pentru substan ele chimice i ageni fizici]. 3. 4. AINIA. Instituto Tecnolgico Agroalimentario, La industria crnica.[Institutul Tehnologic Agroalimentar Industria Carnii]. BLASCO MAYOR, ANTONIO, La Prevencin de Riesgos Laborales en la Ganadera, I Congreso Nacional de Prevencin de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundacin I.D.E.A [ BLASCO MAYOR, ANTONIO, Prevenirea riscurilor profesionale in zootehnie- Primul Congres National de prevenire a riscurilor profesionale in sectorul agroalimentar, Fundatia I.D.E.A.]. 5. BUILDING AND WOOD WORKERS INTERNATIONAL BWI Protecting health and safety at work, Geneva, Switzerland. (April 2006) [Lucratorii din Construc ii i Industria Lemnului. Protejarea sanataii i securitaii la locul de munca; Geneva ,2006]. 6. CECAM CEOE-CEPYME,Castilla La Mancha, Riesgos laborales en Industrias lcteas, 2010 [Confederatia asociatiilor de IMM-uri din Comunitatea Autonoma Castilia la Mancha- Riscuri Profesionale in Industria laptelui]. 7. CONFEDERACIN DE EMPRESARIOS DE LUGO, Gestin preventiva en la industria lctea, Noviembre 2004 [Confederatia Antreprenorilor din Lugo, Managementul securitatii si sanatatii in munca in industria laptelui, Noiembrie 2004]. 8. 9. 10. EARLY R, Tecnologa de los Productos Lcteos, Editorial Acrilia S.A., 1998 [EARLY R, Tehnologia Produselor lactate, Editura Acrilia 1998]. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riesgos psicosociales en el trabajo: teora y prctica [Riscuri psihosociale in munca: teoria si practica]. FIELDING, JONATHAN E: Promocin de la Salud en el Lugar de Trabajo. Enciclopedia de Salud y Seguridad en el Trabajo, Tomo I, Art.15.9.[ FIELDING, JONATHAN E Promovarea sanatatii la locul de munca, Enciclopedia Securitatii si Sanatatii in Munca, Tomul I, Articolul15.9].

126

11. 12.

FOOD INFORMATION SHEET, Slips and trips: Summary guidance for the food industry FIS6 HSE Books (1996) [Fia de informaii alimentara, Rezumat pentru industria alimentara, 1996]. FOOD INFORMATION SHEET FIS22 HSE, Preventing slips in the food and drink industries: Technical update on floor specifications (1999) [Fia de informaii alimentara,:Prevenirea caderilor la acelasi nivel in industria alimentara si de bauturi. Specificatii tehnice ale tipurilor de pardoseli].

13.

FRAILE CANTALEJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Los mapas de riesgos. Conceptos. Metodologia y aplicacin en la elaboracion del mapa de riesgos de LA RIOJA. Revista SALUD Y TRABAJO - 1986. [FRAILE CANTALEJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Hartile de Riscuri. Concepte. Metodologie si aplicare in elaborarea hartii de riscuri pentru comunitatea economica La Rioja. Revista Sanatate si Munca,1986].

14.

FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Informe de situacin del parque de maquinaria de la industria alimentaria, 2005 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor ProfesionaleRaport despre starea echipamentelor de munca in industria alimentara, 2005].

15.

FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES(DI-0016/2009), Gua para la Prevencin de Riesgos Psicosociales en la Industria Lctea, iulie 2010 [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-DI-0016/2009Ghid de Prevenire a Riscurilor Psihosociale in Industria Laptelui, 2010].

16.

FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES,AIN-guia para la evaluacin de riesgos en industrias alimentarias [Fundatia pentru Prevenirea Riscurilor Profesionale-AIN ghid pentru evaluarea riscurilor in industria alimentara].

17. 18.

FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO., Cdigo de buenas prcticas en la Industria Alimentaria, 2004 [ Cod de bune practici in industria alimentara, 2004]. FIAB, FTA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO.,Fichas de Seguridad, Riesgos derivados del uso de equipos de trabajo [Fise de securitate- Riscuri dervate de la folosirea echipamentelor de munca].

19.

Frank R. Spellman,Revonna M Bieber, Occupational Safety and Health Simplified For The Food Manufacturing Industry, Government Institutes, (USA), 2008 [Securitate si sanatate in Munca Simplificata pentru Industria Alimentara Prelucratoare, Institutele Guvernului SUA, 2008].

20.

FTA-UGT, Federacin Nacional de Industrias Lcteas,Prevalia CGP, SL,Gua para la mejora de la Gestin de la Prevencin de Riesgos Laborales en las actividades laborales del sector lcteo [Ghidul pentru imbunatatirea Managementului SSM in activitatile din industria laptelui].

21.

GARCA GMEZ MONTSERRAT(INSHT MADRID): Los mapas de riesgos. Concepto y metodologa para su elaboracin, Revista Sanidad e Higiene Pblica, 1994, Vol. 68,Numero 4

127

[Hartile de riscuri. Concepte si metodologa folosite pentru elaborarea lor. Revista de Igiena si Sanatate Publica]. 22. GARCA MOLINA, CARLOS, INSHT- IBV, Manual para la Evaluacin y Prevencin de Riesgos Ergonmicos y Psicosociales en PYME Madrid, 2003 [Manual pentru evaluarea si prevenirea riscurilor ergonomice si psihosociale in IMM-uri, Madrid, 2003]. 23. 24. 25. GUASH, J. y otros tcnicos del INSHT. Higiene industrial. INSHT, 2002.[ Igiena Industriala, Institutul National de Securitate si Igiena in Munca 2002]. Gua tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico. Real decreto 614/2001[ Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscului electric. Decretul Regal 614/2001, Spania]. Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los equipos de trabajo. Real decreto 1215/1997 [Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea risculrilor relationate cu utilizarea echipamentelor de munca. Decretul Regal 1215/1997, Spania]. 26. INSTITUTO ASTURIANO PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, II Gua de Recursos sobre la Prevencin de Riesgos Laborales"[Institutul Asturian pentru prevenirea Riscurilor profesionale- Ghidul de resurse pentru prevenirea riscurilor profesionale]. 27. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Guia Tcnica de equipos de trabajo [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic pentru echipamentele de munca]. 28. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT), Guia Tcnica para la evaluacin y prevencin del riesgo elctrico [Institutul National de Securitate si Igiena in MuncaGhidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscului electric]. 29. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 52, Consignacin de Mquinas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 52-Oprirea si blocarea echipamentelor de munca]. 30. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 86, Dispositivos de parada de emergencia [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 86 Dizpozitive de oprire de urgenta]. 31. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT), NTP 224 Brucelosis: normas preventivas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 224, Bruceloza, norme de prevenire]. 32. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT), NTP 371: Informacin sobre productos qumicos [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 371- Informatii despre produse chimice ].

128

33.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., NTP 635: Clasificacin, envasado y etiquetado de las substancias peligrosas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 635 Clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase].

34.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Gua tcnica para la evaluacin y prevencin de los riesgos relativos a la utilizacin de los lugares de trabajo [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic pentru evaluarea si prevenirea riscurilor profesionale relationate cu locurile de munca].

35.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Manual de procedimientos de prevencin de riesgos laborales. Gua de elaboracin (NIPO 211-05-025-5) [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Manual de proceduri de prevenire a riscurilor profesionale. Ghidul de elaborare].

36.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). Gua tcnica de manipulacin manual de cargas, elaborada a raz de la disposicin final del Real Decreto 487/1997 [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Ghidul tehnic de manipulare manuala a maselor elaborat dupa dispozitiile finale ale Decretului Regal 487/1997].

37.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 89: Cinta transportadora de materiales a granel. [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 89 Benzi transportoare a materialelor in vrac].

38.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 680: Extincion de incendios: plan de revision de equipos. [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 680 Masuri de stingere a incendiilor : plan de revizie a echipamentelor].

39.

INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT).NTP 713: Carretillas elevadoras automotoras (I): conocimientos basicos para la prevencin de riesgos [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 713 Motostivuitoare (I) Cunostinte bazice pentru prevenirea riscurilor]. 40. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 714: Carretillas elevadoras automotoras (II): principales peligros y medidas preventivas [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 714 Motostivuitoare(II) principalele pericole si masuri preventive ].

129

41. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 715: Carretillas elevadoras automotoras (III): mantenimiento y utilizacion [Institutul National de Securitate si Igiena in Munca- Nota Tehnica de Prevenire a riscurilor profesionale Numarul 714 Motostivuitoare (III) mentenanta si utilizare]. 42. INSTITUTO NAVARRO DE SALUD LABORAL, Proteccin de la salud y la seguridad de los trabajadores expuestos a los riesgos derivados de ATMSFERAS EXPLOSIVAS en el lugar de trabajo, martie 2009 [Institutul SSM din Navara, Protectia securitatii si sanatatii a lucratorilor expusi la riscurile dervate din prezenta atmosferelor explozive la locul de munca, 2009]. 43. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia, Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo, Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en el sector Agrario [Institutul SSM provincia de Murcia, Manual Bazic de prevenire a riscurilor profesionale in sector agricol]. 44. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Regin de Murcia, Consejeria de Educacin, Formacin y Empleo,Manual Bsico de Prevencin de Riesgos laborales en las Industrias Alimentarias [Institutul SSM provincia de Murcia, Manual Bazic de prevenire a riscurilor profesionale in Industriile Alimentare]. 45. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluacin de Agentes Qumicos, MAZ [Curs de Igiena Industriala, Evaluarea Agentilor chimici, MAZ]. 46. MINISTERIO DE SANIDAD Y CONSUMO (Espaa), Protocolos de Vigilancia Sanitaria Especfica. Agentes biolgicos [Ministerul Sanatatii, Protocoluri Specifice pentru Supravegherea Sanatatii. Agenti biologici]. 47. NIOSH. Ecuacin de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994 [Ecuatie de NIOSH revizada pentru evaluarea ridicarii greutatilor, 1994]. 48. ORGANIZACIN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo 67, Industria Alimentaria [Enciclopedia SSM in Munca, capitolul 67, Industria Alimentara]. 49. PREVALIA CGP, SL, Gua para la mejora de la prevencin de riesgos laborales en las actividades industriales del SECTOR LCTEO, Madrid, 2006 [Ghidul pentru imbuntatirea prevenirea riscurilor profesionale in activitati industriale din industria laptelui, Madrid, 2006]. 50. PREVALIA CGP, SL, Folleto divulgativo sobre los riesgos derivados del manejo de mquinas y pautas de actuacin para evitar accidentes. Fundacin Alimentia, 2006 [Brosura informativa despre riscurile dervate de folosirea echipamentelor de munca si linii de actiune pentru evitarea accidentelor de munca].

130

51. RONALD H. SCHMIDT,GARY E. RODRICK, Food Safety Handbook, (USA-CANADA), 2003 [Manual pentru siguranta alimentara SUA-Canada, 2003]. 52. UGT, Gua de prevencin de riesgos laborales. Trastornos msculo esquelticos. Pamplona: 2004 [Uniunea Generala a Muncitorilor- Ghid de prevenire a riscurilor profesionale- afectiuni musculo scheletice. 53. UNIVERSITY OF CALIFORNIA (LA) LABOR OCCUPATIONAL SAFETY AND HEALTH PROGRAM, INSTITUTE OF INDUSTRIAL RELATIONS A group method for improving risk mapping.: (1996).[ O metoda de grup pentru mbunatairea hartii riscurilor]. 54. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. 55. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006. 56. Normele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare). 57. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca. 58. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 59. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca. 60. H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. 61. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 62. H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 63. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de protectie. 64. H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata. 65. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui. 66. H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

131

67. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca. 68. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca. 69. H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici. 70. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. 71. H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. 72. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive. 73. H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive. 74. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca. 75. H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca. 76. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii). 77. H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii. 78. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot). 79. H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot. 80. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice). 81. H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice.

132

Anexa 1

133

134

135

136

137