Psihanalisti care au influentat Gestalt terapia: Sandor Ferenczi "Dincolo de influenta directa a psihanalizei clasice Gestalt Terapia s-a

construit i sub influenta unor conceptelor novatoare din psihanaliza, elaborate de dizidenti, colaboratori sau urmai ai lui Freud. Astfel, vom gasi mai jos, numeroase puncte de vedere, abordari comune acestora i Gestalt Terapiei.

1.

Sandor Ferenczi (1873-1933)

Despre acesta Serge Ginger afirma Personal, mi se pare, cum deja am evocat, unul din precursorii veritabili ai terapiei Gestalt. Din pacate, amintirea sa a fost pentru mult timp intunecata de certuri, privind mai ales <analiza laica>[1] sau <profana>, ca i gelozia lui Ernest Jones, biograful oficial al lui Freud.[2] Freud considera contributiile clinice i teoretice ale lui Ferenczi ca fiind aur pur. Dintre toti discipolii lui Freud, Ferenczi a fost acela care a contribuit cel mai mult la psihanaliza. Nu a fost numai un mare maestru ci i un foarte bun organizator. El a propus, in 1910,la sugestiile lui Freud, crearea Asociatiei Psihanalitice Internationale i, 10 ani mai tarziu, aceea a Jurnalului International de Psihanaliza. El a creat deasemenea prima catedra, pe plan mondial, de studiere a psihanalizei la Universitate. Revenind la Gestalt, iata cateva dintre ideile i practicile lui Fernczi, imprumutate, dezvoltate sau regasite de Perls i succesorii sai. Inca din 1908, Ferenczi enunta conceptul de introspectie, reluat apoi de Freud in 1921. Ferenczi era foarte atent la corp: el observa micarile uoare, modificarile corporale, schimbarile vocii insotite de asociatii i interpretari vocale. El fondeaza ceea ce numete bio-analiza. Nu ezita sa propuna in timpul vindecarii, exercitii psihice. Practica neo-catarsis i clientii sai ating niveluri apropiate transei. Ferenczi sublinia ca psihanalistul trebuie sa lucreze cu componente adecvate personalitatii sale. Acest principiu permite terapeutilor Gestalt cautarea, in mod deliberat, a unui stil personal specific. La sfatul lui Freud, inaugureaza tehnica activa, care-i va aduce multe critici. De fapt, interventiile sale sunt modificate in functie de nevoile clientului[3] i prezentate adesea sub forma unor sugestii deschise sau a unor propuneri de activare corporala simbolica a fantasmelor. De altfel, cum subliniaza chiar el, interpretarea este deja o interfata activa in activitatea psihica a clientului. Nu putem evita sa analizam persoane atat de slabe de caracter, atat de putin capabile sa se adapteze la viata, pentru care ne vedem obligati sa asociem influenta educativa celei analitice /.../ De altfel, pentru majoritatea pacientilor, ne vedem obligati sa ne punem din cand in cand, in postura de educatori sau consilieri. Dar acest lucru trebuie facut de fiecare data cu multa precautie, i nu trebuie sa incercam sa modelam bolnavul conform imaginii noastre, ci sa-l orientam spre eliberare

i perfectionare a propriei personalitati.[4] Cu exceptia faptului ca se refera la client ca la un bolnav, cele scrise par sa apartina unui Gestalt-ist contemporan. Incepand din 1927, Ferenczi renunta la pozitia traditionala, sistematic-frustranta, pentru a aparea, daca era necesar, cu o imagine deliberat pozitiva. Manifesta fata de clientii sai afectiune verbala i psihica, putand ajunge pana la a schimba bezele cu conotatii erotice, expunandu-i astfel unor experiente narcisiste reparatoare, pentru a compensa o carenta afectiva din copilarie. De-a lungul analizei lor didactice cu Landauer i Hitschmann, Fritz i Laura Perls au fost initiati in aceste tehnici active de continere, in special pentru anumiti clienti grav bolnavi. Tot Ferenczi este cel care a insistat cel mai mult pentru instaurarea obligatiei de analiza personala, zisa i didactica, pentru orice viitor analist (i care va deveni a doua regula fundamentala din psihanaliza). A stabilit deasemenea exigenta unui control sau a unei supervizari pentru practicieni aflati la inceput de cariera." Mihai Albu, Folosirea corpului in Gestalt terapie, 2007.

[1] Acesta considera ca i educatorii, in urma unei formari adecvate, pot sa practice psihanaliza i nu doar medici [2] Ginger, Serge (b), p. 123 [3] Ferenczi s-a special progresiv in cazurile dificile, limita, respinse de majoritatea confratilor sai i care necesitau adaptari specifice. [4] Apud Ginger, Serge (b), p. 127