Incipit si final-romanul ION Vladu Gabriela Clasa a x-a D RomanulIon,scris de L.

Rebreanu este unul realist,traditional,avand actiune cronologica,de altfel naratorul relateaza la pers3,fiind astfel obiectiv,omniscient,omnipresent,neimplicat in intamplari. Tema romanului o reprezinta iubirea pentru pamant in partea1 si apoi dragostea pentru Florica in partea 2,pers.(Ion)fiind framantat de cele 2 porniri ale sale,iar destinul sau fiind structurat de cele 2:eros si thanatos. Discursul epic subliniaza prin claritate si coerenta,caracterul de roman realist.Materia epica se distribuie pe doua mari parti intitulateGlasul pamantului si Glasul iubirii,sugerand cele doua forte care determina destinul protagonistului.Partile isi corespund simetric prin cele 13capitole intre care primul se numesteInceputul,iar ultimulSfarsitul. Urmarind constructia epica se observa o rigurozitate specifica tuturor romanelor lui Rebreanu,care isi concepe opereleca un corp sferoid,principiul circularitatii si al simetriei fiind unul aproape obsesiv.Astfel,incipitul si finalul textului sunt identice,concentrate asupra imaginii drumului care intra si iese din Pripas.Drumul este un symbol al destinului,care isi urmeaza cursul,dar face si conexiunea intre universal lectorului sic el al pers.La inceput drumultrece podul,spinteca satulsip e urma se pierde in soseaua cea mare si fara de inceput.De altfel este personificat cu ajutorul verbelor de miscare(se desprinde,alearga,urca,inainteaza).fiind investit cu functie metatextuala.Separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. Descrierea caselor cu detalii realiste creeaza o imagine vizuala nuantata a localitatii,sugerand conditia sociala,materiala a localnicilor,cat si structura tipica a unui sat traditional.Retine atentiaun Hristos de tinichea ruginitace se afla la intrarea in sat,semn anticipativ al unei lumi careia nu ii lipseste tragismul. Impresia de universe inchis,specifica romanului obiectiv,este conferita si de titlurile capitolelor extreme.Inceputul si Sfarsitul. Desfasurata dominical in centrul satului,in curtea Tudosiei,vaduva lui Oprea si mama Floricai,hora este un ritual stravechi care in universal rural are functia unui ritual premarital.Este evident deci ca unul dintre aspectele importante ale secventei se leaga de latura erotica.Desi o priveste cu drag pe Florica,cea mai frumoasa fata din sat,Ion joaca cu Ana,fiica bocotanului Vasile Baciu,caruia ii doreste pamanturile.Bataia care urmeaza la carciuma sub pretextul platirii lautarilor nu este doar o disputa pentru intaietate intre flacaii satului ,intre Ion si George,ci si o infruntare pentru Ana,pe care George o iubea sincer.Secventa in care Ion este triumfator,lovindu-l pe George cu un par anticipeaza secventa din deznodamant,cand Ion va fi ucis de George cu sapa. Toponimia (Somes,Armandia,Jidovita,Bistrita)are functia clara de a crea iluzia realitatii,de a fixa cu precizie actiunea in spatiu.Alte toponime apartin mentalitatii zonei si redau intamplarile nefaste care s-au petrecut acolo:cismeaua mortului,rapele dracului,care prefigureaza evenimentele tragice care vor urma.

Aspectul degradat al crucii de la intrarea-n sat atesta atat nepasarea si lenea localnicilor,cat si absenta sacrului,ceea ce da dovada ca era o lume care a uitat de Dzeu,este expusa tragicului si dezumanizariitrupul de tinichea ruginita,fata spalacita de ploi. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului din metafora Drumul trecep prin Jidovita,pe podul de lemn,acoperit,de peste Somes,sip e urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput