DIN LUMEA LEGIONAR

de Victor P.Grcineanu

1. CE ESTE MISCAREA LEGIONAR Miscarea Legionar nu este o miscare politic. Ci o revolutie spiritual: o miscare care a transformat viata romneasc nu n manifestrile ei, ci n esenta ei. Fireste c exist o manifestare politic a miscrii legionare. Si o miscare cultural. Si una social. Si alta moral. Dar fiecare din acestea si toate la un loc nu sunt dect oglindiri pe planuri variate a unei puteri mai nalte ca toate aceste manifestri, depsindu-le pe toate si, mai ales, fecundndu-le pe toate: puterea spiritual. Legionarismul aici si are valoarea lui unic: n aceea c a izbutit s pun n miscare realitatea central a vietii: spiritul. Miscarea Legionar este nainte de toate o revolutie spiritual, una din acele prefaceri luntrice si totale ale sufletului omenesc, care nu se petrec n istorie dect la rscrucile vremii, la deschiderile de epoc. Nu un partid politic se ridic prin Miscarea Legionar. Ci o lume nou se naste, n ntregime si organic: lumea legionar. 2. PE CE SE SPRIJIN MISCAREA LEGIONAR Fireste c o miscare cu temelii sufletesti att de adnci si cu orizonturi att de vaste nu se poate realiza oricnd si oricum n istorie. Si nici de ctre oricine. O miscare sufleteasc cu adncimea si n acelasi timp cu orizonturile legionarismului este un fenomen de suflet omenesc, pe care istoria nu-l realizeaz dect atunci cnd

Dumnezeu ornduieste o rodnic potrivire. Toate schimbrile mari n lume s-au petrecut numai atunci cnd s-au putut altura cei doi factori decisivi n istorie: a) nzuintele adnci ale sufletului colectiv si b) o personalitate creatoare care s le fecundeze. O lume nou nu se naste dect atunci cnd toate nzuintele sufletului colectiv - oarbe si haotice de felul lor - sunt fecundate, adic scoase din starea de permanent latent, delimitate din virtual, trecute n actual si n concret, prin puterea de fixare a unui creator de geniu. Care, prin aceasta e genial: este omul reprezentativ. n jurul axei care e personalitatea sa, toate elementele nebuloase vin si se aseaz dup afinitti si valente, dup o mare lege de armonie si din haos se ncheag o lume. Lumea legionar se ncheag, azi, determinat de aceast mare lege cosmic. Lumea legionar se realizeaz azi din nzuintele adnci si permanente ale neamului nostru, care se cristalizeaz, n sfrsit, n jurul celei mai reprezentative personalitti pe care Dumnezeu a hrzit-o istoriei romnesti. I. Nzuintele sufletului colectiv al neamului. Suntem un neam de oameni nobili. Fiindc suntem singurul neam care pstrm aici, n aceast parte a Europei, tradiiile pmntului si ale cerului de deasupra noastr. Fiindc suntem singurii stpni din vremuri imemoriale pe pmnturile acestea peste care toate neamurile, dar absolut toate neamurile, care ne nconjoar, au venit mult mai trziu. Oaspeti pe pmnturile acestea sunt si ungurii si bulgarii si srbii si rusii si polonii si slovacii.

Si totusi suntem un neam cu soart tragic. Cci neamul romnesc nu a putut realiza, pn azi, o istorie luminoas. Istoria noastr are numai frnturi de glorie: Mircea, Stefan, Mihai, Horea, Mrsti, Mrsesti. Dar toat istoria noastr- modest si chinuit n nsirarea ei, glorioas n toate momentele ei de izbucnire - demonstreaz din plin posibilittile neamului nostru. Sufletul colectiv romnesc a fost ntotdeauna - dar absolut ntotdeauna - un suflet care a rspuns total la toate marile chemri. Ce minunat ridicare de suflet romnesc nseamn domnia lui Stefan, a lui Mihai, nltarea lui Horea, a lui Tudor, momentul Cuza-Vod, momentul sufletesc al Ligii Culturale, momentul 1916. Ce mare ridicare de suflet romnesc nseamn fanatica miscare popular n jurul figurii generalului Averescu. Si miscarea nationalist de la 1922. Si imensa, oarba popularitate a Partidului Naional Trnesc n 1928. E semnificativ izbucnirea aceasta de suflet colectiv, orb dar neobosit, repetat asa de struitor, cu toate decepiile, de la rzboi ncoace. Lucrul acesta dovedeste n chip izbitor, mpotriva mentalittii imbecile stpnitoare azi, c neamul acesta nu e de loc un neam sceptic, nici individualist, nici obosit. Ci e un neam a crui nzuint social, al crui idealism si a crui putere de credint - deci de creatie - sunt nelimitate. Care neam ar mai fi fost n stare de efortul acesta de idealism gratuit si nesfrsit? ntrebati-v, numai, dac poporul italian ar fi fost n stare s repete fenomenul minunat de aderent colectiv n jurul unui om, dac Mussolini i-ar fi nselat pe italieni n asteptrile lor. De ce atunci aceste mari posibilitti sufletesti nu s-au realizat efectiv ntr-o istorie glorioas?

Pentru c pn azi soarta ne-a tinut mereu ntr-o dramatic nepotrivire. De la rzboi ncoace, nu mai avem oameni. Iar pn la rzboi, cnd mai erau oameni, nu era vremea lor. Cci orict de mare va fi fost personalitatea lui Stefan (sau orict de mai mare ar fi putut fi personalitatea d-lui Iorga), o miscare sufleteasc romneasc de proportiile, de adncimea si orizonturile legionarismului nu s-ar fi putut realiza, pentru c atunci sufletul romnesc nu avea constiina nalt a tuturor posibilittilor sale. Neexistnd nglobarea efectiv istoric a sufletului romnesc, asa cum s-a fcut ea prin unire, nu s-ar fi putut realiza circulatia total de valori sufletesti si nchegarea ultim a sufletului colectiv romnesc care s duc la tensiunea legionar. Fenomenul legionar nu era posibil pn la rzboi, pentru c sufletul romnesc nu avea la ndemn constiinta global a puterilor sale. Iar de la rzboi ncoace, legionarismul nu s-a putut realiza pentru c, desi sufletul colectiv romnesc a ajuns la maximul tensiunii, n toate momentele decisive au lipsit oamenii excepionali care s canalizeze cu geniul lor aceast tensiune. Dar dac fenomenul legionar pn azi nu era posibil, azi e fatal. Astzi, pentru prima dat n istoria romneasc, Dumnezeu a hrzit potrivirea rodnic a acestor dou puteri: sufletul colectiv romnesc ajuns n sfrsit la constiinta total a valorilor sale si prezenta simultan a unui conductor exceptional. II.Prezenta n istorie a Cpitanului Acest conductor exceptional este Cpitanul. Lumea legionar se naste din virtualittile sufletului romnesc prin prezenta polarizatoare a Cpitanului.

Personalitatea acestui om e reprezentativ romneasc prin aceea c e singurul om politic care crede n Dumnezeu. Nu numai c el crede. Dar crede c politica e supus si ea lui Dumnezeu. Prin aceasta e pe linia romneasc a lui Stefan cel Mare. Personalitatea acestui om e unic prin bogtia fr sfrsit a tuturor nsusirilor lui. Pus n faa oricrei situatii de viat, omul acesta a putut ntotdeauna si va putea ntotdeauna s fac fat. Pentru c are la ndemn toate nsusirile sufletului omenesc. Omul acesta e un cerebral si un sentimental n acelasi timp, e rational si mistic, e bun si aspru, blnd si neierttor, voluntar si domol, mndru si modest, tenace fr s fie rigid, idealist fr s fie utopic, vizionar al marilor latente romnesti, cu o nalt energie spiritual, pe ct de rezistent energie fizic, pedagog si comandant, rbdtor, stpnit, chibzuit, desi tumultos n structura temperamentului su, viteaz si, mai cu seam, moral n cel mai greu nteles al cuvntului, adic dezlegat de imperative personale - om predestinat naltelor dominri colective. Ceea ce e singular, dup cum se vede, n constructia sufleteasc a acestui om, e c n el slsluiesc valabil nu numai cele mai numeroase calitti sufletesti, ci cele mai deprtate. nalta lui putere de proiectie a spiritului si n acelasi timp, exceptionala lui putere de organizare material surprinztorul lui bun simt - formeaz un contrast de o fertilitate aproape nemaintlnit. Oamenii care se bucur de nltime spiritual sunt, de obicei, complet dezorientati n viata concret. Iar organizatorii nu sunt niciodat obsedati de imperative spirituale.

Si iat, omul acesta e valabil pentru toate planurile vietii. Omul acesta are cea mai armonioas mbinare a intelectului cu vointa si sentimentul, fiind prin astea omul cel mai ntreg si mai sntos al contemporaneittii, expresia cea mai plenar a omeniei noastre romnesti. Cerebralismul su e un cerebralism care merge pn la luciditate, la iluminare, vointa e o voint de otel si afectivitatea sa e urias, o afectivitate care proiecteaz asupra tuturor fiintelor din jur marea sa radiatie interioar. E ceva unic - ca n pasiunea Sfntului Francisc din Assisi - n uriasa putere de iubire a acestui om pentru ceilalti oameni, pentru celelalte fpturi ale lui Dumnezeu, pentru animale si gzele colorate ale cmpurilor si pentru flori si pentru psrile lui Dumnezeu si pentru copiii o urias putere de iubire, o nesfrsit buntate. Aici, desigur, e nsusirea esenial care l face un predestinat. Nimic nu s-a fcut niciodat n lume, fr iubire. Nu putem iubi, nu putem crea. E un adevr care depseste biologia. Porneste din divinitate, de la Isus. Cine poate nchina o mare, nesfrsit iubire acestui neam romnesc, acela l va fecunda. Cci numai cine poate astfel iubi neamul - neamul acesta asa cum este el, socotit pctos, ros de grele mosteniri istorice si pcate atavice - numai cine l poate iubi total si poate total s i se jertfeasc, numai acela va putea dezmorti latentele vietii etnice, aducnd la suprafat un cu totul alt suflet romnesc dect ne-am obisnuit s-l vedem. E aici un tainic proces de fecundare, un complicat joc de dezlntuiri luntrice pe care numai afectivitatea l realizeaz n ascunsul suflet omenesc. Fenomenul politic*) romnesc, adic o mare nflorire de nzuinte vitale, va fi posibil numai atunci cnd neamul acesta obijduit va simti, va simi n sfrsit asupra lui, tradus pn n faptele mici concrete, o mare iubire care planeaz deasupra-i,

care i va da n sfrsit sentimentul c are pentru ce tri, c nu mai sunt zadarnice sfortrile, c e nteles, ajutat, ridicat. Creatia politic romneasc va fi posibil abia atunci cnd n locul monstruoasei abstractii a statului romn actual, se va realiza, de la Cpitan pn la ultimul romn, sentimentul marii comuniuni romnesti. Si atunci se va deschide marea epoc romneasc. Un astfel de om cum e Cpitanul, prin complexitatea nsusirilor de care dispune, poate ptrunde toat diversitatea vietii si se aseaz n inima lucrurilor. De acolo este un punct de observatie si o perspectiv asupra vietii care ti ngduie s o vezi simultan n totalitatea ei. Rezolvrile de viat, care pornesc din acel punct de observatie central asupra ei, sunt rezolvri definitive. Omul care st n inima lucrurilor nu greseste niciodat. Faptele lui pot s apar greseli - imense, monstruoase - bietilor oameni de duzin, care rezolv viata la suprafat, cu perspectivele lor mediocre si momentane. E de ajuns, ns, s se deschid perspectiva, pe care oamenilor obisnuiti le-o deschide timpul, pentru ca toti s-i recunoasc dreptatea. Verificarea obiectiv a celor spuse pn aici, a marilor lui nsusiri, a puterii lui creatoare, a organicittii faptelor sale, st n observatia izbitoare c, de vreo sase ani ncoace, desi omul acesta n-are nici o calitate oficial n tar, politica oficial a trii romnesti a nceput s se nvrt cu toate evenimentele ei importante ca simple reflexe n jurul faptelor sale. Pentru c numai faptele sale sunt organice colectivittii romnesti. Numai faptele sale sunt eseniale destinului romnesc.

_________________
*) Pstrm cuvntul "politic" pentru a nu izbi prea tare mentalitatea actual. Si pentru a desemna, oarecum, aspectul realizrilor materiale ce vor nsoti viitorul fenomen romnesc. Care, ns, nu se va mai putea numi fenomen politic.

3. PATRU NOI COMUNITTI ROMNESTI Cuibul, tabra, temnita, legiunea. Pentru revolutionarea fpturii noastre romnesti, pentru realizarea n fiecare din noi, a unor noi valori de viat sufleteasc, Cpitanul ntrebuinteaz ca mijloace tehnice de educatie: cuibul, tabra, temnita, care toate trei sunt trepte de introducere pentru nglobarea noastr definitiv n cea de-a patra comunitate, care le depseste pe toate: Legiunea. Legiunea e marea comunitate spiritual din care facem parte azi, toti legionarii, din care vor face parte, mine, toti romnii. Legiunea tinde s se confunde cu ntreaga comunitate romneasc. Si mine, cnd va ajunge astfel, Legiunea nu va fi dect expresia sub form de oaste a ntregii suflri romnesti. a) Cuibul este cea mai mic njghebare de comunitate legionar prin cercul ei restrns, dar cea mai important prin efectele adnci pe care le are asupra membrilor si. n cuib se pun bazele educatiei legionare. n organizarea si-n activitatea cuibului se arat dintr-odat deosebirile care diferentiaz lumea legionar de lumea democratic si anarhic de azi. Iat ce este cuibul: "Un grup de oameni sub comanda unui singur om. Cuibul n-are comitet. El are numai un sef care comand, un corespondent care poart corespondenta, un casier care strnge cotizatiile si un curier care face legtura cu alte cuiburi sau cu seful judeului. Toti acestia, ca niste frati

adevrati ascult de camaradul lor care ndeplineste functia de sef de cuib.*) Efectele vietii n cuib sunt hotrtoare. Constrns n mod statornic la o activitate de ncadrare, admirabil prin continuitatea ei si prin influenta ei asupra amnuntelor de viat, fiecare membru al cuibului, care are ct de putin rvn si ct de putin mndrie, termin prin a deveni un adevrat legionar. nrurirea vietii de cuib arat n dou directii hotrtoare: 1. n modificarea componentei moralei interioare, 2. n reeducarea spiritului social creativ (spiritul de initiativ). Cu aceste dou obiective: educatia si transformarea sufleteasc a fiecrui membru al su, nuntru, si ndeplinirea initiativelor de interes obstesc, n afar. Activitatea cuiburilor legionare a izbutit s schimbe viata romneasc, pretutindeni unde ele au prins si s-au nchegat. Din romnii pe care i stim:
_________________ *) "Crticica efului de cuib". Punctul I.

obositi, democrati, decolorati, trndavi, hoti, comozi, pusi pe plceri, fr idealuri, strmbi si neputinciosi, ntr-un cuvnt din niste oameni fr ax fr vlag, educatia legionar a izbutit s realizeze n ctiva ani minunea: oameni de credint, oameni de fapt. b) Tabra realizeaz aceleasi binefctoare nruriri asupra sufletului romnesc ca si cuibul. Numai c le realizeaz pe proportii mai mari. Efortul sufletesc e mai adnc, opera realizat e mai mare, legionarii sunt mai multi. Tabra, prin proportiile ei, e locul si singura modalitate de anticipare a

marii vieti legionare de mine. Tabra e o proiectie n mic a Romniei Legionare. n tabr, efortul sufletesc si trupesc fiind continuu si greu, o tabr bine realizat este o mare btlie cstigat de legionari, mpotriva dusmniei, nencrederii si prostiei oamenilor de azi. c) Temnita este a treia comunitate de nchegare a sufletului legionar: cea mai important. Spiritualitatea profund crestin care nsufleteste viata legionar aici si are verificarea cea mai luminoas: n acceptarea temnitei si a suferintei. Desigur, pentru idealul lor curat, adevratii legionari sufer n viata lor de toate zilele viat de asteptare, de neisprvite privatiuni, de hul, de ironie. Sufer n viata de tabr, care e viata de efort si constrngere. Dar suferinta n nteles extrem de ncercare, suferinta n nteles de ptimire, de abia de la nchisoare nainte se arat. Numai cine poate nfrunta temnita si toate grozviile care n tara asta fr stpn sunt legate indisolubil de dnsa, cine poate nfrunta temnia cu toate corolarele ei de ptimire fatale: btaia, schingiuirea, teroarea, moartea, numai cine poate nfrunta temnita n sens nicadoric si rmne neclintit privind iluminat spre cerul lumii legionare care se ridic, numai acela e legionar adevrat. De la temnit nainte ncepe adevrata verificare legionar: ptimirea si jertfa. Cuvintele Cpitanului: "Cine renunt la mormnt, renunt la nviere. Pentru c, conditia nvierii st n acceptarea prealabil, nesovitoare, senin a durerilor si apsrii mormntului" sunt inspirate de-a dreptul din pilda lui Isus si contin n ele adevrul vesnic, pe care vor trebui s-l realizeze oamenii, azi ca si ieri, ca si-n vecii vecilor, ori de cte ori vor voi s se depseasc pe ei, s nceap o viat nou, de mntuire sau mcar de creatie. Cci acest adevr etern nu e

valabil numai n ordinea transcedent a mntuirii, ci si n ordinea lumeasc a creaiei. Neamul nostru l mrturiseste asa de frumos n legenda Mesterului Manole. Nu exist creatie dect de la depsirea propriei noastre fiinte. d) Deasupra tuturor acestor trepte de comunitate nou de suflet romnesc, e cea care le depseste pe toate si care e scopul tuturor celorlalte: Legiunea. nfptuirea desvrsit a Legiunii -comunitatea organic a ntregului romnism- e visul, mrturisirea si destinul istoric al generatiei noastre. 4.UN OM NOU - UN OM ADEVRAT Nu exist psihologie definitiv, psihologie mpietrit. Sufletul este domeniul prin excelent al spontaneittii, al autodeterminrii. Amintim acest mare adevr ignorat pentru toti scepticii, prostii, negativistii si nepstorii sau disperatii tineri sau btrni, care ne tot vorbesc de "incapacitatea romneasc de a crea istorie", de "iremediabila mediocritate a sufletului romnesc". Toat literatura noastr de interpretare social ne-a umplut capul de la rzboi ncoace cu expunerea, documentarea, observatia pe anumite cazuri si situatii si generalizarea acestei afirmatii, care s-a impus acum ca indiscutabil si etern: iremediabila mediocritate a sufletului romnesc. Aceast convingere, care a ajuns s-si pun pecetea pe toat atmosfera social romneasc, att de resemnat si de vlguit astzi, este extras, de fapt, mai mult dintr-o singur regiune semnificativ a romnismului: Bucuresti si dintr-o foarte mrginit perspectiv n timp: ultimii optsprezece ani.

Ei bine, afirmm cu toat credinta, c neamul romnesc are latentele ntregi pentru a da n scurt vreme la iveal, n vzul, ntelegerea si recunoasterea tuturor, un suflet colectiv glorios n locul celui mediocru si obosit de azi. Care nu e dect o manifestare aparent si o modalitate trectoare istoric a valorii eterne romnesti. Legiunea a izbutit, chiar numai pn azi s structureze un cu totul alt tip de romn dect cel de pn acum. S-a spus pn acum c romnul e un om resemnat, ntotdeauna supus s primeasc evenimentele, niciodat n stare s reactioneze n fata lor. Ei bine, s-a vzut n tragedia din 1933 si n 1936, cu Stelescu, ct valoare mai are povestea asta cu resemnarea si pasivitatea si cam n ce msur sunt n stare s reactioneze acesti noi romni, care sunt legionarii. S-a vorbit pn acum de firea individualist a romnului, de incapacitatea organic a neamului nostru de a crea fenomenul colectiv, de a realiza acea disciplin si acel idealism social de care sunt n stare, bunoar, nemtii. Ei bine, Legiunea a demonstrat, numai n ctiva ani de zile, marile posibilitti de structurare colectiv a sufletului romnesc, prin viata de tabr n special, prin toate caracterele manifestrii legionare n general. S-au ngrozit toti oamenii constienti de lasitatea si de aplecarea spre compromis a romnului de azi. Legiunea le-a artat un romn demn, un romn neflexibil, mai mult: un romn eroic, gata s moar pentru credinta lui. Au vorbit imbecilii de scepticismul organic al firii romnesti, de structura sa rational prin excelent, de incapacitatea lui religioas. (Nu stiu ce destept scotea concluziile acestea din faptul c- suntem singurul popor european care n-am dat mucenici crestini). Ei bine, Legiunea nu numai c a modelat

un tip de romn credincios: legionarul, dar temelia nsusi pe care s-a ridicat Legiunea n marile ei perspective, esena nssi a Miscrii Legionare, e religia. Spiritul legionar a realizat acest fenomen unic n lume: singura miscare politic structurat religios. O fi paradoxal fenomenul acesta pentru ntelegerea amputat a oamenilor de azi. Dar e o realitate care, cel mult, poate s surprind de acum pe acei care credeau c Romnia e, de sus pn jos, tara rationalismului universitar. Cum se explic realizarea acestor noi reliefuri romnesti, realizarea acestui om nou? Realizarea unui om nou constituie unul din obiectivele mari ale Miscrii Legionare. Tehnica de realizare a acestui om nou e foarte simpl, cum sunt foarte simple toate lucrurile n Legiune. Voind s realizeze un om nou, Cpitanul nu vrea s realizeze un om nou n ntelesul de inedit, adic un om cum na mai fost niciodat. Nebunia aceast demiurgic, a trufiei omenesti care vrea s realizeze n lume numai lucruri noi, dincolo de ceea ce a lsat Dumnezeu, aceast nebunie de megalomani si caraghiosi reformatori, a putut s-o aib veacul acesta de rationalism individualist care se va termina n curnd si mpotriva cruia apariia Legiunii e cea mai decisiv reactiune. Nebunia aceasta demiurgic n voina de a crea o lume inedit nou si oameni inedit noi a putut s-o aib revolutia francez sau sora ei bun, revolutia rus. Legiunea voind s realizeze un om nou, nu face dect att: deschide iar toate izvoarele vietii pentru ca omul s devin un om ntreg. Nzuind s realizeze un om nou, Cpitanul nu vrea s realizeze dect pe omul adevrat. Cci omul care circul azi, omul reprezentativ al veacului actual, nu e un om adevrat. E un sinistru degenerat, e o fiint amputat - n aceeasi msur n care e un hipertrofiat al propriei lui trufii omenesti - e un

zburtor cu mari aripi frnte, e un olog megaloman. Aceasta e imaginea, fcut din contraste lipite, a chinuitului om care e omul acestui veac raionalist, individualist si ateu. Dou sunt axele mari ale conditiei noastre omenesti: 1. orizontal - integrarea noastr ntre ceilalti oameni. 2. vertical - supunerea noastr lui Dumnezeu. Omul modern a iesit dintre aceste axe, fapta lui nu se mai sprijin nici pe sufletul celorlalti oameni si nici nu se mai supune ultimei legi ierarhice, adic lui Dumnezeu. De aici tot tragismul vietii moderne. Viata omului modern e ca o ppdie ntre vnturi: rmas fr axe, marele ei regizor e ntmplarea si fatalul su blestem - rtcirea. Omul adevrat e omul capabil s-si depseasc propria lui singurtate, omul care se supune lui Dumnezeu si i recunoaste pe ceilalti oameni. Omul adevrat nu este tipul acesta intelectualist, chinuit si sterp, de care e plin cultura si istoria modern a Apusului (si a crui imitatie strlucit s-a realizat n toat ptura superioar de la noi) si nici prin contrast, omul voluntar si orb, animalic pe care l-a realizat, prin reactiune, revolutia rus. Ci omul adevrat este omul ntreg cu toate compartimentele sufletului valabile, omul pe care tratatul de psihologie l numeste omul pasional. n omul acesta nu predomin intelectul sterp, nici vointa oarb si animalic, ci toate cele trei mari puteri ale sufletului sunt n armonie: intelectul, afectul, vointa. Si toate stau sub radiatia celei mai nalte dintre toate: afectul - puterea de iubire. Aceast nalt si nesfrsit putere omeneasc - iubirea - i face pe oameni adevrati. Legionarii sunt nvtati s se iubeasc si s triasc afectiv.

Iubirea e drumul - singurul - care duce ctre ceilali oameni si e calea - singur - care ne duce n sus spre Dumnezeu. Supunndu-se lui Dumnezeu si alipindu-se comunittii firesti din care face parte, omul e de abia atunci un om adevrat, pentru c abia atunci si recunoaste adevrata pozitie omeneasc n lume. Iat ce nseamn realizarea omului nou romnesc, care e legionarul si iat cum se explic marile lui reliefuri, marea lui putere de creatie, surprinztoare n lumea romneasc de azi, individualist, sceptic si obosit. Depsindu-si singurtatea, omul simte n mod concret puterile celorlalte suflete omenesti, cu care lupt alturi si ntre care se face o comunicatie att de dens nct revrsarea puterilor sufletesti devine cteodat o realitate mai palpabil dect curgerea apelor. Si depsindu-si singurtatea, omul simte nc pogornd n biata lui fiint mrginit, puterile nesfrsite ale lui Dumnezeu de deasupra lui. Aici e tot secretul puterilor legionare. Depsindu-si singurtatea, integrat n viata colectiv a cuibului, a taberei, a temnitei, nglobat n marea viat a Legiunii, legionarul simte n mod concret desctusarea izvoarelor nesfrsite ale vietii celei mari, care n-are nici epuizare, nici sfrsit. Fireste c esti capabil de mari tensiuni si mari dominri cnd ajungi astfel aici. Nu e putin lucru a avea sentimentul vesniciei n tine. A simti c nu vei muri niciodat. A avea convingerea c fapta ta creste ntr-o armonie mare, a lui Dumnezeu, a lumii. 5. MESIANISMUL ROMNESC

Spre deosebire de masa mare a romnilor, legionarii triesc cu constiinta unei nalte nobleti romnesti. Atitudinea aceasta de noblete romneasc rezult, desigur, din convingerea indiscutabilei valori morale pe care a reprezentato ntotdeauna, prin structura lui, sufletul neamului romnesc. Dar rezult, mai ales, din convingerea de azi, c neamul romnesc, valorificnd la maximum aceast structur moral, se ridic, prin Legiune, la o nltime spiritual nentrecut. Prin realizarea Miscrii Legionare, a structurii ei, a marilor ei axe spirituale, a supremei ei nltri spre Dumnezeu, sufletul romnesc dezvluie puteri sufletesti nebnuit de adnci si de complexe si si fixeaz o pozitie n momentul de azi al Europei, care e nssi pozitia de ax n jurul creia urmeaz s se ntoarc miscarea istoriei de azi nainte. Cnd am spus c Miscarea Legionar este o revolutie spiritual, una din acele prefaceri luntrice si totale ale sufletului omenesc, care nu se petrec n istorie dect la deschiderea de epoc, ne-am gndit nu numai la efectele integrale pe care legionarismul le are nuntru, asupra schimbrilor sufletului romnesc, ci la perspectivele istorice pe care le are n afar, n fata celorlalte neamuri pentru o nou asezare sufleteasc a epocii de istorie ce urmeaz. E prea vast aceast chestiune de filozofie a istoriei ca s-o putem expune aici n dimensiunile ei ntregi. De aceea o lsm pentru cuprinsul unei brosuri urmtoare. Si ne vom mrgini deocamdat s o schitm: Prin legionarism neamul romnesc a realizat acest fenomen unic n istoria modern a Europei: o miscare politic structurat religios. Si nu religios vag, ci de-a dreptul crestin. Singura miscare politic care si are temeliile n teologia crestin. Aici st unicitatea inegalabil a Miscrii Legionare.

Fascismul, hitlerismul, comunismul, azi, - ca si ntotdeauna marile miscri colective - au luat coloratur religioas e drept. Dar acesta e un fenomen foarte banal n psihologia multimilor. Si nu nseamn valoare nalt de viat. Ori de cte ori sentimentele care conduc o colectivitate iau o intensitate mare n ntinderea lor, ele tind s capete o not religioas. Dar aceasta este numai o form si nu fondul religios al miscrii, fiindc acest misticism, aceast cvasi religiozitate se rezolv de cele mai multe ori n obiective omenesti, nu transcedente. Religiozitatea adevrat exist numai acolo unde exist un obiect al ei transcedent, unde exist la captul ei Dumnezeu. Unde nu exist Dumnezeu, ci un obiectiv omenesc, nu este religie, ci cel mult misticism. Care misticism, n sine, n-are nici o valoare superioar. Misticismul n el nsusi poate s fie un fenomen sufletesc cu totul inferior. Toate marile miscri colective moderne sunt mistice, niciuna nu e spiritual. Fascismul are mistica statului - patria luat ca realitate material, hitlerismul, mistica rasei - sngele ca valoare biologic, comunismul, mistica goal a colectivului colectivitatea ca valoare n sine. Structural, nu e deosebire ntre fascism, hitlerism, comunism. Toate trei sunt miscri mistice cu obiective omenesti. Abia legionarismul realizeaz, pentru prima dat n istoria modern, o miscare colectiv spiritual, pentru c numai legionarismul se nalt pn la Dumnezeu. Legionarismul este n primul rnd credint n Dumnezeu, n sensul cel mai pur, n sensul traditiei noastre crestine. Ei bine, faptul acesta e hotrtor pentru pozitia romneasc n perspectivele istoriei care se deschid. Pentru c pe acest drum al cutrii colective a lui Dumnezeu, vor trebui s vin dup noi toate neamurile. Aici se zvrcolesc toate neamurile s ajung, dar nu pot nc s ajung. Spuneam altdat c lumea

se ntoarce fr voia ei aparent, mpins de nzuinte organice, din nou spre Dumnezeu. Spuneam c acesta e un mare proces sufletesc al crui mers e fatal n istorie. Ei bine, pe drumul acesta al rentoarcerii oamenilor ctre Dumnezeu, neamurile ne vor gsi pe noi ca nvttori. Iat dar, nltimea unic a ceasului romnesc de azi. Se vor ntreba multi (si s-au ntrebat pn acum), cu mult ironie, ce efecte imediate, ce important politic are n momentul de azi aceast atitudine mistic si spiritual, acest mesianism legionar. Pentru cei care tot repet de attia ani prin mari ziare nationaliste si prin declaratiile solemne ale marilor oratori politici, prostia enorm c neamul acesta nu doreste dect s fie lsat s triasc linistit ntre granitele tratatelor de pace, pentru toti politicienii si ideologii, care au tot afirmat c neamul romnesc n-are veleitti si c e un neam modest si de treab si cuminte, care nu vrea dect s fie lsat n plata Domnului, ca s-si triasc viata lui modest, asteptndu-si moartea lui anonim pentru toti cei care au spus - ncepnd de la simpla blbial politicianist sau gazetreasc si terminnd prin afirmatia cu pretentie cultural - c neamul romnesc nu e un neam mesianic prin chiar firea lui, le vom rspunde foarte simplu: Mesianismul romnesc exist. Dincolo de toate discutiile si interpretrile istorice ori psiho-etice, mesianismul acesta este o realitate, este starea de constiint a ntregului tineret legionar. Si deci, e inutil s argumentm. Tineretul legionar trieste n starea de constiint a unei supreme valori spirituale romnesti si de aici n constiinta destinului mesianic al neamului nostru.

Cum s nu ia coloratur mesianic tensiunea de suflet a unei miscri colective, a crei finalitate ultim st n aceste cuvinte: - Telul final al neamurilor este viata? Dac este viata, atunci nu intereseaz mijloacele pe care neamurile le ntrebuinteaz spre a si-o asigura. Toate sunt bune, chiar si cele mai rele. Telul final nu este viata. Ci nvierea. nvierea neamurilor naintea tronului lui Dumnezeu.*) Dati-v seama, domnilor romni nemesianici, ce nltime uluitoare de suflet e aici, ce puteri adnci se ncordeaz luntric si nevzut, ca s ajung la expresia acestor cuvinte. Ei bine, domnilor, nltimea aceasta de suflet n-o mai gsim nicieri mprejurul nostru si niciodat n cursul mileniului care a trecut. Asemenea cuvinte nu s-au mai spus n istorie, de 2000 de ani. De la Hristos nimeni n-a mai pus att de nalt si de definitiv accentul vieii n transcendent. Nimeni n-a mai urmat nvttura lui pentru a nlta colectivitatea la aceste orizonturi ______________
*) Cartea Cpitanului, p.425

nesfrsite. (Nu ne gndim la oameni politici. Dar mcar la vreun gnditor n sociologie, afar de sfinii crestini, gnditori pe linia lui Isus, care s fi afirmat att de extrem si de integral eficienta ideei de mntuire n istorie, aplicarea crestinismului ca norm social integral). Cum s nu ia coloratur mesianic Miscarea Legionar, pe care o frmnt astfel de puteri sufletesti? Si cum s nu se proiecteze un mesianism romnesc, de la astfel de nltimi si

din constiinta unei pozitii spirituale asa de unice n manifestarea de suflet a popoarelor europene? A! v mai ntrebati ce importan politic poate avea acest mesianism legionar. Iat: Sunt dou probleme eseniale ale politicii romnesti de la rzboi ncoace: 1. Separatismul politic al romnilor din provinciile alipite acel regionalsm, care e de la rzboi ncoace spaima, acoperit sau mrturisit, a tuturor momentelor dificile ale politicii romnesti. 2. Tendintele centrifuge ale minoritarilor care nzuiesc spre alte idealuri nationale dect cele romnesti. Acestea sunt problemele vitale ale statului romn, cci n ele stau nssi conditiile de existent politic ale acestui stat. Si acestor dou probleme vitale, politica romneasc nu le-a putut da pn azi nici o solutie. Pentru c, aici e paradoxul: solutia acestor dou probleme politice nu e o solutie politic. Ci una spiritual. Unificarea politic a sufletului romnesc Si problema minoritarilor sunt probleme de spiritualitate. Solutia lor st n spiritualitatea si mesianismul legionar. Prima problem a si fost rezolvat n spiritul legionar. Generatia tnr de legionari din Ardeal nu stie ce nsemn regionalism. Cine cunoaste bine Ardealul, stie c generatia tnr a Ardealului trieste cu o singur obsesie: misiunea legionar a neamului romnesc. Iar a doua problem, problema minoritarilor, se va rezolva numai atunci cnd mesianismul legionar, adic nalta stare de

constiint romneasc va cuprinde ntreaga mas a neamului nostru. Si o va fecunda, crend acea stare de ncordare a puterilor de creatie care e ntotdeauna n legtur cu euforia, cu starea de mndrie a unei colectivitti. Atunci si vor da seama si minoritarii c triesc n tara unui neam nobil. A singurului neam care s-a ridicat cu tot sufletului su n sus, spre Dumnezeu, ntr-un moment istoric n care toate celelalte neamuri l cutau orbeste si nu puteau nc s-si mrturiseasc cutarea lui. Atunci vor simti toti strinii c n sufletul acestui neam sunt energii si nltimi spirituale unice. De care vor avea si ei nevoie pentru sufletul lor propriu. Si spre care vor nzui, ca s-si ntreasc bietul lor suflet omenesc. Asa e vesnic sufletul omenesc: are nevoie de nltimi. Problema minoritarilor se va rezolva atunci prin respectul si iubirea care se vor naste n ei pentru valorile neamului romnesc. Dar pn la aceast rsturnare de pozitii spirituale, nu se poate face nimic. Ce putem face cu un neam ca sasii, care au o asa de nalt constiin a valorii lor culturale, a valorii exclusive germanice? Ce putem face cu stpnirea material romneasc n Basarabia, atta vreme ct asupra sufletului ei mai struie si va mai strui misterioasa atractie a mesianismului rusesc? mpotriva mesianismului rusesc si a oricrei alte atitudini de mndrie etnic minoritar nu putem opune dect o singur putere: mesianismul romnesc.