FSP-Curs 2

I. Metoda ipotetico-deductiv: o cunoatere obiectiv I. Ilustrare i raportare la tiinele naturii: principiul falsificrii (K. Popper) II. Echivalent n tiinele sociale: principiul rupturii epistemologice (P. Bourdieu)
II. Metoda constructivist: o cunoatere convenional I. Ilustrare i raportare la tiinele naturii: identificarea paradigmelor (T. Kuhn) II. Echivalent n tiinele sociale: identificarea de spaii asertorice (J-C. Passeron)

I. Metoda ipotetico-deductiv

K. Popper Modele intelectuale: - Marxismul - Psihanaliza ------nu rspund exigenelor de scientificitate - Demarcaionism : exist o diferena de natur ntre tiin i nontiina - Inducia: nu permite distingerea tiinei de non-tiin, nu poate atinge adevrul obiectiv, doar teoria. - Popper adopt un demers in ac. tp. raionalist i critic------Raionalism critic: existun adevr pur, raional care preexist cercetrii - Principiul falsificrii: posibilitatea de a demonstra falsitatea unui enunt stiintific prin experimentri - Metoda ipotetico-deductiva este singura care stabil raprt teorie-date. Aceasta se bazeaz pe ipoteze, conjuncturi care cer s fie confruntate cu experiene. Experienta poate dem ca ipot elaborata este ru fundamentat.

I. Metoda ipotetico-deductiv

Implicaiile raionamentului lui Popper n tiinele sociale evoluionism (istoricism) pentru a fi tiinifice, t. soc. trebuie s renunte la formularea de legi generale. n t. soc. se pot obine doar explicaii pariale ale realitii soc, nu se pot deduce legi univ. Durkheim (Les Regls de la mthode sociologique) Distinge sociologia de filozofie, experimentarea direct de sociologie Metoda valorilor concomitente: studiulunui fenomen n diferite contexte cu varierea parametrilor Sociologia poate degaja variaii de cauzalitate (v. Le Suicide)

II. Metoda constructivist

Bourdieu: principiul rupturii epistemologice Comparaia nu este un substitut al experienei. Trebuie s reflectm la natura experimentrilor i teoriilor, imind tiinele naturii Obstacole Spontaneismul Teoria-rezisten organic mpotriva spontaneismului -lupta impotriva limbajului ordinar si a informaiilor culese (rspunsuri induse prin ntrebri) -lupt mpotriva prenoiunilor obiectului predefinit. Rezult c trebuie s existe nti teoria, in caz cotrar ajungem la doxa. Reducerea teoriei la o afacere tehnica (I teoria, II instrumente)

II. Metoda constructivist

Kuhn Nu exist adevr universal, ci doar adevr situat in tp. i sp. identificarea de paradigme evaluarea unei terorii: raportul la context i in epoc nu accept demarcaionsmul lui Popper cunoaterea tiinific este indisociabil de cunoaterea non-t. fiecare cadru de gndire formeaz o paradigm teoria este validata de paradigme Paradigm: matrice disciplinar(comunitatea tiinific impartasind un ansamblu de sub.) Sistem cultural in sensul antropologic al termenului In tiinele soc. exist curente de gndire care exist in paralel sau care se suprapun

II. Metoda constructivist

Max Weber -se deosebete de Durkheim, pune bazele unei abordri constructiviste -nu exist adevr sociologic trancendental i universal. Totul ine de un punct de vedere. Cercettorul construiete realitatea -punct de plecare subiectiv care nu poate fi justificat logic. -alegerea intrebarilor este ntotdeauna subiectiv,orientata de valori - subiectivitatea: obstacol la scientificitate Soluia: trebuie eliminate judecile de valori (afirmaiile morale) Principiul neutralitii axiologice: precizarea raportului la valori. Trebuie sa aratam modul in care curiozitatea noastr a fost elaborat inainte de formularea ipotezelor Obstacol: nu putem scapa intru totul de subiectivitate Metoda ideal-tipului: reconstrucia realitatii sub form stilizat; elaborare stilizat a unui fenomen punnd in evidenta anumite valori Ex. : un ideal-tip al democraiei (selectionarea unor atribute n detrimentrul altora)

II. Metoda constructivist

Passeron nu exist adevr sociolgic transcendent care s fie atins de cercettor principiul lui Popper nu se aplic Faptele sociale sunt istorice, situate n timp i spaiu cercettorul formuleaz enunuri universaleaseriuni (enunuri susinute ca fiind adevrate) Spaii asertorice: delimiteaz spaiul logic n care fiecare aseriune se desfoar