REPARTIȚIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Răspândirea populatiei României la nivel de judete  Densitatea populatiei României evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2  La nivelul tării, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dâmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt.  Cea mai scăzută densitate se înregistrează în judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Năsăud; în aceste judete densitatea este influentată de conditiile naturale.  Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densitătile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Bârsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brăila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Răspândirea populatiei pe provincii istorice  Cea mai mare densitate o înregistrează Moldova, fiind influentată in principal de evolutia constant pozitivă a natalitătii.  In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densitătii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristică nota relativ comună de peisaj dată de structurile fizico-geografice.  In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau deltă, densitătile sunt sub media pe tară. Răspândirea populatiei pe zone de altitudine  Peste jumătate din populatia tării este localizată la o altitudine de 200 m.  8 % din populatia totală a României este situată intre 0-40 m altitudine  In jur de 46 % din populatie este localizată intre 40-200 m  30 % din populatie se află în zone cuprinse între 200-400 m, zone de contact între câmpie si deal sau podis.
1

in C. În anul 2002. Occidentali. cătune etc.9 sate/100 km2.  Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea. În Carpati. asezările sunt din categoria de loc.   Plafonul maxim actual al asezărilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de ”oicumenizare” este dat si de faptul că asezările plafonului superior superioră a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului României.  Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localitătile Petreasa din M. pentru C. 2 .). Mărisel intre 950 1311 m etc. continuitatea si stabilitatea vetrelor. În ariile depresionare. Occidentali de 41 loc. CARPAȚII     Carpatii românesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad înalt de favorabilitate umană./km2. de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucăr-Bran din C. această densitate poate fi de 8-12 sate/km2. intre ”trupul matcă” al satelor si componentelor lui (crânguri./km2. Astfel pe Ariesul Mic. comuna Avram Iancu se află desfăsurată intre 750-1300 m. Orientali de 60 loc. Meridionali era de aproximativ 34 În Carpati. marime medie inferioară sau din categoria asezărilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc.). 10 % din populatie se află la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joasă altitudine sau depresiuni subcarpatice)  4 % se află in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine)  2% este localizată la peste 800 m altitudine. ajungând până la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stânele. dar si din categoria de mărime medie superioară./km2. dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase ”trupuri”. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie. care este de 3. Răspândirea populatiei pe marile unităti fizico-geografice 1. cunoscute sub denumirile de ”cătune”. iar in C. Orientali. ”crânguri”. cabanele. permanenta. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecănis. in C. Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m. sălasele. densitatea medie a populatiei din C. un element important il reprezintă densitatea medie a localitătilor pe 100 km2. Apuseni (1560 m).in plafonul superior al asezărilor umane.

in spatiul montan există o serie de influente. prin faptul ca aceste asezări au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporană. Timis-Cerna-Bistra. care atrag populatia.  În concluzie. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit. cum sunt cele de populare foarte activă: faza pastorală. prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. se înregistrează cel mai mare număr de asezări rurale. în Carpatii românesti exista asezări cu o pozitie geografică favorabilă. reprezentând a doua treapta altimetrică. 2. iar orase. mult superioare mediei pe tară. si o valorificare cat mai complexă a spatiului montan.  Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezintă zone intens populate. istoria atestând favorabilitatea lor naturală. platformele de pe versantii sudici ai muntilor). 3 . Predomină satele.   Subcarpatii. oferă conditii foarte bune de locuire. În interiorul Podisului Transilvaniei există concentrări accentuate care duc la densităti repartizate neuniform. estul depresiunii Petrosani. sunt destul de putine. SUBCARPAȚII ȘI PODIȘURILE  Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezări specifice definite ca asezări de tip subcarpatic. în Subcarpatii de Curbură. constante. conturează un peisaj umanizat cu o originalitate deosebită. cand s-au atestat foarte multe din asezările ariilor depresionare: Petrosani. densitatea medie fiind de 100-120 loc.   În cadrul Subcarpatilor Getici se înregistrează un număr total destul de scăzut de asezări. ajungând la aproape 220 loc. Alături de forme permanente.  Zonele cu cele mai tipice forme de împrăstiere a asezărilor in C. Culoarul Timis-Cerna. iar populatia este concentrată in ariile depresionare. Meridionali ( Culoarul Bran. aici existând resurse de subsol si de suprafată. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara. Semnificatia acestei faze este remarcabilă in umanizarea C. Hateg. Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii./km2. Meridionali. Aceste asezări se disting in functie de pozitia si mărimea lor influentată de contactul munte-subcarpati./km2. Dintre cele trei sectoare subcarpatice.

Sucevei.   În Pod.  În C. mobilitătile active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici. Dragomirnei si 100-150 loc. Mehedinti există un singur oras: Baia de Aramă. după C. Bârladului. al axelor de comunicatie. Aceste densităti superioare sunt favorizate de avantajele economice. Depr. un număr ridicat. unde valoarea densitătii este de 30-50 loc. densitătile de populatie au valori care se apropie de media pe tara. Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului. Valea Trotusului. Covurluiului. privinta numărului de asezări. se observă rolul favorizant al zonelor de contact. Dobrogei./km2) în Pod./km2). există areale intens populate (100-125 loc. Prutului si Nistrului.  În estul tării. dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. Moldovei. au o densitate mai redusă. Jijiei. cu arii mai pronuntate in zona litoralului. media densitătii este de 48 loc. Culoarul Muresului are valori superioare ale densitătii (80-150 loc. care reprezintă 11 % din populatia urbană a României. C. mult mai moderati sau inferiori mediei pe tară. Aici numărul oraselor este mare.   Densităti mici ale populatiei se inregistrează in Dealurile Tutovei si in C. si 52 de asezări rurale. si văile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate. Română. Dobrogei. densitatea populatiei este de 80-90 loc./km2. Getic. si zona complexului Razim. cu o În Pod.  Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuată a reliefului. În Pod. situându-se pe locul secund. 4 . Ocupă o pozitie secundă in populatie destul de redusă. dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului.  În Podisul Moldovei si Culoarul Siretului. de prezenta unor mari concentrări urbane.  Zona de contact dintre Subcarpati si zona montană. nordul Pod. iar in Podisul Târnavelor si Podisul Hârtibaciului sunt concentrăi reduse./km2. Dej). Slab populată mai este zona nordică a Pod. fiind zone mai putin favorabile datorită conditiilor naturale. în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră si în ariile predunărene. Transilvaniei. de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si până la marginile estice ale Podisului Moldovei. precum si bordura sudică a platformei Somesene ( zonele Cluj./km2./km2 în Valea Moldovei.

/km2.  Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti./km2. reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate. Predominanta fondului etnic românesc este confirmată din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenitătii populatiei românesti sta unitatea zonele cel mai mult influentate de infiltrări alogene ( ex./km2). 3. există un echilibru al distributiei populatiei pe cele două medii de viată: urban si rural. Banatului. Târgoviste. 4. Buzău. densitătile sunt mici (25-50 loc. Oradea si Arad. si un număr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. Sulina are aproximativ 5000 de loc. STRUCTURA POPULATIEI a. Densitatea este redusă.  Cel mai mare oras al C. care se intrepătrund cu spatiul montan al Occidentalilor. 5 loc. Aici este concentrată aproximativ 30 % din populatia României. densitatea este de peste 150 loc. În orasele: Satu Mare. Are un număr mare de asezări. care concentrează o treime din populatia intregii câmpii. De Vest este Timisoara. CÂMPIILE  C. 5 . În C.  În C. potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate. ce sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de gârle. zonă aflată sub directa influentă a centrelor industriale Galati si Brăila./km2). Densitatea medie a populatiei este de 136 loc. În Dealurile De Vest. canale).Transilvania) etnică-demografică si unitatea lingvistică si etnografică./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior. Densităti mari (90-170 loc. de Vest. Afirmarea omogenitătii etnice a elementului autohton    România se remarcă în rândul statelor Europei prin numărul si omogenitatea etnică. răspândirea populatiei a fost si este influentată de evolutia oraselor mari si de îmbunătătirile funciare. brate. Bucuresti. DELTA DUNĂRII  În Delta Dunării se înregistrează cele mai scăzute densităti medii (cca.  Există 26 de asezări. Română este o arie de populare veche si stabilă.

Diltrău. 6 . Odorheiu Secuiesc. iar turci si tătari in Constanta si Tulcea. unguri sau ucraineni. Împrejurările istorice. maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. bănătean. c. sârbi.   află în diferite grade de concentrare. dar omogenitatea blocului etnic românesc a fost de nezdruncinat.b. d. ardelean. Secui există în Sf. Originea si răspândirea populatiei nationalitătilor conlocuitoare Populatia română este răspândită unitar pe intreg teritoriul României. Timis. muntean. Ucraineni sunt in judetele Maramures. Suceava. dobrogean. Bihor si Sălaj. Sibiu. populatia românilor este de peste 95 %. Se disting prin însusiri fizice asemănătoare italienilor sau francezilor. Brăila. O nota distinctă a poporului român este bine redată prin obiceiuri si port national. în comparatie cu alte popoare europene. tătarilor În 38 de judete. Suceava. Sunt cunoscuti. Covasna. distincte (nuante de limbă sau temperament) pentru oltean. judete si în municipiul Bucuresti. Unele localităti din zonă detin in majoritate populatie maghiară fată de populatia română si celelalte nationalităti. Mare si Caras-Severin. mult mai prolifică decât la rusi. Caracterul unitar al etniei românesti  Românii fac parte din grupa latino-mediteraneeană a europolzilor. contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. rusi si lipoveni în Tulcea. Covasna si Persoanele de nationalitate germană se întâlnesc in special in judetele Timis. Cristuru Secuiesc. Satu Mare. iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiară este mai ridicată in judetele Harghita. Structura populatiei nationalitătilor conlocuitoare       Provinciile României au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor.    Limba vorbită de români face parte din familia limbilor romanice. prin vigoarea reproducerii biologice. mai scăzută în: Mures. bulgari. în functie directă de conditionările istorice si geografice. Gheorghe. ponderea populatiei de nationalitate română este majoritară. Populatia de origine maghiară este prezentă in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta. Satu sau turcilor.

în special în Delta Dunării.           Populatie de origine germană se întâlneste în multe sate din Dobrogea. aflati în Banat 7 . Judete cu ponderi însemnate: Mures. Trăsătura de bază a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viată cvasinomadă (pt. Armenii sunt prezenti în Bucuresti. în zonele: Sibiu. pe Valea Oituzului. fiind recunoscuti Basarabiei si în Bucovina.  tiganii din asezări stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari. care au fost adusi pe teritoriul tării de către fluxurile de migranti din Asi a. Basarabia. Ciangăii trăiesc in judetele Bacău si Neamt. Moldova si Bucuresti.  Nationalitătile de origine germană sunt reprezentate de sasi. malorusi. în toate părtile tării. dar si in Bucuresti sau Constanta. fluxurile mai recente) si partial sedentară (pt. Transilvania. si în Bucuresti. si in zona de frontieră cu Ungaria trăieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %. în multe orase din Transilvania. sau Populatia evreiască este prezentă relativ recent în peisajul etnic al României si erau Populatia poloneza este răspândită în principal în orasele din Bucovina. grupurile mai vechi). Grecii sunt prezenti în Bucuresti. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt răspânditi în Dobrogea de Nord. Bistrita-Năsăud si Valea Târnavelor. rudari sau muzicanti. si se disting prin culoare. rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorusă. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. Călărasi. în porturile dunărene si maritime. în zona Hunedoara-Deva. Ialomita si Alba. în Bucovina. tătarii si bulgarii sunt răspânditi în Dobrogea si în unele orase de pe Dunăre.  O prezentă veche si destul de numeroasă în peisajul etnic al României o au tiganii (rromii). si printr-un mod de viată aparte supus unor legi proprii. Sălaj. în sudul Ucrainenii si rutenii trăiesc în nordul tării. accent in vorbire. Sasii traiesc în principal în Transilvania. Basarabiei si in unele orase ale Moldovei. foarte numerosi în Bucovina. Cei nomazi preferă muncile usoare. Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea centrală si vestică a tării. pe Valea Trotusului. respectiv India. Moldova si Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii. Sibiu. prin activităti de comert. Brasov. în sudul Turcii. lingurari. Basarabia.

7 %). Covasna si Satu Mare. protestantă (6%). baptisti. penticostali. luterani si presbiterieni. În 31 de judete si în Bucuresti. Greco-catolici sunt în: Maramures. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi.6%).e.  Repartitia teritorială a diferitelor confesiuni este corelată cu conditiile istorice si socialeconomice. De aici rezultă ponderea mare a populatiei de religie ortodoxă (86. Transilvania. musulmană (0. Crisana si Maramures.predomină penticostalii. în Bucuresti si în câteva orase mari din Moldova. Botosani. Satu Mare si Mures.05%). ca urmare a prezentei etniilor turcă si tătară.9% din populatia totală.3 %) si mozaică (0.   Musulmanii sunt concentrati aproape în totalitate în Dobrogea. cu structura etnică si modul traditional de viată al populatiei.  Structura populatiei după confesiunea religioasă La recensământul din 2002. Ele au fost grupate în mari religii: ortodoxă (care detine 86. Gradul de implicare a populatiei active intr-o activitate economică înregistrează mari diferentieri spatiale în spatiu si în timp. Banat. unitarieni. în România au fost inregistrate 15 confesiuni.  Pe provincii istorice. acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei evreiesti.1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati.    Romano-catolici sunt în: Transilvania. valorile cele mai ridicate se înregistrează în provinciile extracarpatice: Oltenia. Acestia trăiesc în Transilvania. catolica (5. Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. cuprinzând 99. persoanele de religie ortodoxă reprezintă peste 80 % din totalul populatiei crestine. adventisti.  Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economică este evaluat prin rata de activitate. Muntenia. f. valorile cele mai mici fiind în Harghita. Sunt concentrati în mediul urban.5 %). Suceava. Banat. Iasi. Cele mai mici valori sunt în provinciile : Banat. crestinii evanghelici si adventistii. 8 . Transilvania si Crisana-Maramures. Cluj. Crisana-Maramures si partial în Moldova. fiind corelată cu cea a populatiei românesti (89. datorită eterogenitătii confesionale. Alba. Protestantii reprezintă 6.7% din totalul populatiei).

sectorul primar înregistrează valori din ce in ce mai mari în judetele: Botosani. dar si Vrancea. Sălaj. Mures si Tulcea. Vâlcea. în judetul Gorj. crescând fată de cea din anul 1992.    Rata de activitate masculină este mai mare decat cea feminină. Alba. În anul 2002 se constată o revigorare a economiei românesti.    În 2002. fată de 1992. cea mai mare valoare a ratei somajului era în judetul Vaslui ( aproape 16 %). inclusă intr -un sector de activitate. Valea Jiului). Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere. si o redresare a situatiei în crearea a noi locuri de muncă. S-au comparat anii de referintă 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile înregistrate în privinta gradului de participare la o anumită activitate economică. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002. Pentru sectorul primar este înregistrată cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente între oferta demografică a unor zone agricultură. Hunedoara. Judete precum: Gorj.  Dezvoltarea sectorului privat oferă posibilităti de lucru populatiei apte de muncă. Bistrita Năsăud. 9 . În cadrul lor se conturează arii compacte.  Prin procesul de privatizare.  În 2002. Judetele care înregistrează îmbunătătiri în privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor. are loc o îmbunătătire a gradului de ocupare a fortei de muncă. Sectorul tertiar înregistrează în 2002 cresteri aproape în toate judetele. Satu Mare. Dâmbovita. Populatia masculină are o pondere mai mare în sectorul secundar. Arad). care oferă locuri de muncă unui numar din ce in ce mai mare de persoane. cu o rată a somajului de peste 30 % (ex. geografice si cererea de fortă de muncă.