REPARTIȚIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Răspândirea populatiei României la nivel de judete  Densitatea populatiei României evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2  La nivelul tării, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dâmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt.  Cea mai scăzută densitate se înregistrează în judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Năsăud; în aceste judete densitatea este influentată de conditiile naturale.  Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densitătile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Bârsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brăila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Răspândirea populatiei pe provincii istorice  Cea mai mare densitate o înregistrează Moldova, fiind influentată in principal de evolutia constant pozitivă a natalitătii.  In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densitătii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristică nota relativ comună de peisaj dată de structurile fizico-geografice.  In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau deltă, densitătile sunt sub media pe tară. Răspândirea populatiei pe zone de altitudine  Peste jumătate din populatia tării este localizată la o altitudine de 200 m.  8 % din populatia totală a României este situată intre 0-40 m altitudine  In jur de 46 % din populatie este localizată intre 40-200 m  30 % din populatie se află în zone cuprinse între 200-400 m, zone de contact între câmpie si deal sau podis.
1

de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucăr-Bran din C. care este de 3. continuitatea si stabilitatea vetrelor. Astfel pe Ariesul Mic./km2./km2. dar si din categoria de mărime medie superioară. un element important il reprezintă densitatea medie a localitătilor pe 100 km2. dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase ”trupuri”.   Plafonul maxim actual al asezărilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de ”oicumenizare” este dat si de faptul că asezările plafonului superior superioră a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului României. densitatea medie a populatiei din C. Meridionali era de aproximativ 34 În Carpati. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecănis. permanenta. Orientali de 60 loc. această densitate poate fi de 8-12 sate/km2. În Carpati. in C. Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m. În anul 2002. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie. Occidentali de 41 loc. ”crânguri”.). 10 % din populatie se află la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joasă altitudine sau depresiuni subcarpatice)  4 % se află in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine)  2% este localizată la peste 800 m altitudine. 2 .  Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea. cunoscute sub denumirile de ”cătune”.  Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localitătile Petreasa din M. intre ”trupul matcă” al satelor si componentelor lui (crânguri. Răspândirea populatiei pe marile unităti fizico-geografice 1. comuna Avram Iancu se află desfăsurată intre 750-1300 m.in plafonul superior al asezărilor umane. Apuseni (1560 m). cabanele. ajungând până la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stânele. iar in C. marime medie inferioară sau din categoria asezărilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc. sălasele. În ariile depresionare.). cătune etc. Mărisel intre 950 1311 m etc. Occidentali. CARPAȚII     Carpatii românesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad înalt de favorabilitate umană. in C.9 sate/100 km2./km2. pentru C. Orientali. asezările sunt din categoria de loc.

cum sunt cele de populare foarte activă: faza pastorală. Hateg.   Subcarpatii. prin faptul ca aceste asezări au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporană. iar populatia este concentrată in ariile depresionare. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara. oferă conditii foarte bune de locuire. Timis-Cerna-Bistra. conturează un peisaj umanizat cu o originalitate deosebită. SUBCARPAȚII ȘI PODIȘURILE  Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezări specifice definite ca asezări de tip subcarpatic. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit. În interiorul Podisului Transilvaniei există concentrări accentuate care duc la densităti repartizate neuniform. mult superioare mediei pe tară. cand s-au atestat foarte multe din asezările ariilor depresionare: Petrosani. platformele de pe versantii sudici ai muntilor).  Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezintă zone intens populate. densitatea medie fiind de 100-120 loc. 2. iar orase. ajungând la aproape 220 loc. prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. si o valorificare cat mai complexă a spatiului montan. în Carpatii românesti exista asezări cu o pozitie geografică favorabilă. Semnificatia acestei faze este remarcabilă in umanizarea C. Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii./km2.  Zonele cu cele mai tipice forme de împrăstiere a asezărilor in C. reprezentând a doua treapta altimetrică.  În concluzie.   În cadrul Subcarpatilor Getici se înregistrează un număr total destul de scăzut de asezări. Aceste asezări se disting in functie de pozitia si mărimea lor influentată de contactul munte-subcarpati. Alături de forme permanente. constante. Dintre cele trei sectoare subcarpatice. în Subcarpatii de Curbură. sunt destul de putine. estul depresiunii Petrosani. Meridionali ( Culoarul Bran. Culoarul Timis-Cerna. istoria atestând favorabilitatea lor naturală. aici existând resurse de subsol si de suprafată./km2. Predomină satele. 3 . in spatiul montan există o serie de influente. se înregistrează cel mai mare număr de asezări rurale. Meridionali. care atrag populatia.

iar in Podisul Târnavelor si Podisul Hârtibaciului sunt concentrăi reduse. densitătile de populatie au valori care se apropie de media pe tara. situându-se pe locul secund. un număr ridicat. Dobrogei./km2. există areale intens populate (100-125 loc. Ocupă o pozitie secundă in populatie destul de redusă. cu arii mai pronuntate in zona litoralului./km2./km2. Depr. Covurluiului./km2). al axelor de comunicatie. În Pod. Dobrogei. Slab populată mai este zona nordică a Pod. C. se observă rolul favorizant al zonelor de contact. dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului. precum si bordura sudică a platformei Somesene ( zonele Cluj.   Densităti mici ale populatiei se inregistrează in Dealurile Tutovei si in C. în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră si în ariile predunărene. media densitătii este de 48 loc. mult mai moderati sau inferiori mediei pe tară. unde valoarea densitătii este de 30-50 loc. Bârladului. Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului.  În estul tării./km2 în Valea Moldovei. care reprezintă 11 % din populatia urbană a României. densitatea populatiei este de 80-90 loc. Jijiei. Culoarul Muresului are valori superioare ale densitătii (80-150 loc.   În Pod. de prezenta unor mari concentrări urbane. Prutului si Nistrului. au o densitate mai redusă./km2) în Pod. Moldovei. dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. privinta numărului de asezări. Mehedinti există un singur oras: Baia de Aramă. Aceste densităti superioare sunt favorizate de avantajele economice.  Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuată a reliefului. Getic. Transilvaniei. 4 . Română. nordul Pod.  În C.  În Podisul Moldovei si Culoarul Siretului.  Zona de contact dintre Subcarpati si zona montană. si zona complexului Razim. Dragomirnei si 100-150 loc. fiind zone mai putin favorabile datorită conditiilor naturale. mobilitătile active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici. Valea Trotusului. si 52 de asezări rurale. după C. Dej). si văile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate. Sucevei. Aici numărul oraselor este mare. cu o În Pod. de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si până la marginile estice ale Podisului Moldovei.

 În Dealurile De Vest. brate. 5 . Română este o arie de populare veche si stabilă./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior. Sulina are aproximativ 5000 de loc. Predominanta fondului etnic românesc este confirmată din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenitătii populatiei românesti sta unitatea zonele cel mai mult influentate de infiltrări alogene ( ex.  Cel mai mare oras al C. densitatea este de peste 150 loc.  În C. Densităti mari (90-170 loc. ce sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de gârle. Bucuresti./km2). răspândirea populatiei a fost si este influentată de evolutia oraselor mari si de îmbunătătirile funciare. Oradea si Arad. care se intrepătrund cu spatiul montan al Occidentalilor. 3.  Există 26 de asezări. Buzău. Aici este concentrată aproximativ 30 % din populatia României. densitătile sunt mici (25-50 loc. care concentrează o treime din populatia intregii câmpii./km2. 5 loc. 4. Afirmarea omogenitătii etnice a elementului autohton    România se remarcă în rândul statelor Europei prin numărul si omogenitatea etnică. există un echilibru al distributiei populatiei pe cele două medii de viată: urban si rural. CÂMPIILE  C. canale). Are un număr mare de asezări. De Vest este Timisoara.Transilvania) etnică-demografică si unitatea lingvistică si etnografică. Târgoviste. În C./km2. STRUCTURA POPULATIEI a. zonă aflată sub directa influentă a centrelor industriale Galati si Brăila. În orasele: Satu Mare.  Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti. Densitatea este redusă. de Vest. si un număr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. DELTA DUNĂRII  În Delta Dunării se înregistrează cele mai scăzute densităti medii (cca. reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate. potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate./km2). Banatului. Densitatea medie a populatiei este de 136 loc.

  află în diferite grade de concentrare. mult mai prolifică decât la rusi. Sibiu.b. Bihor si Sălaj. rusi si lipoveni în Tulcea. Se disting prin însusiri fizice asemănătoare italienilor sau francezilor. iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiară este mai ridicată in judetele Harghita. Sunt cunoscuti. judete si în municipiul Bucuresti. 6 . ponderea populatiei de nationalitate română este majoritară. populatia românilor este de peste 95 %. Satu Mare. Covasna si Persoanele de nationalitate germană se întâlnesc in special in judetele Timis. ardelean. Populatia de origine maghiară este prezentă in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta. Secui există în Sf. sârbi. bulgari. prin vigoarea reproducerii biologice. Structura populatiei nationalitătilor conlocuitoare       Provinciile României au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor. mai scăzută în: Mures. Cristuru Secuiesc. Odorheiu Secuiesc. Caracterul unitar al etniei românesti  Românii fac parte din grupa latino-mediteraneeană a europolzilor. iar turci si tătari in Constanta si Tulcea. în functie directă de conditionările istorice si geografice. unguri sau ucraineni. contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. c. Diltrău. Originea si răspândirea populatiei nationalitătilor conlocuitoare Populatia română este răspândită unitar pe intreg teritoriul României. Ucraineni sunt in judetele Maramures. Satu sau turcilor. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor. tătarilor În 38 de judete. bănătean. distincte (nuante de limbă sau temperament) pentru oltean. Împrejurările istorice. în comparatie cu alte popoare europene. dar omogenitatea blocului etnic românesc a fost de nezdruncinat. Timis. muntean. maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. Unele localităti din zonă detin in majoritate populatie maghiară fată de populatia română si celelalte nationalităti. Suceava. d.    Limba vorbită de români face parte din familia limbilor romanice. Gheorghe. Suceava. dobrogean. Brăila. O nota distinctă a poporului român este bine redată prin obiceiuri si port national. Covasna. Mare si Caras-Severin.

Sasii traiesc în principal în Transilvania. fiind recunoscuti Basarabiei si în Bucovina. în special în Delta Dunării. Trăsătura de bază a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viată cvasinomadă (pt. sau Populatia evreiască este prezentă relativ recent în peisajul etnic al României si erau Populatia poloneza este răspândită în principal în orasele din Bucovina. Cei nomazi preferă muncile usoare. Călărasi. Grecii sunt prezenti în Bucuresti. grupurile mai vechi). Basarabia. aflati în Banat 7 . Judete cu ponderi însemnate: Mures. tătarii si bulgarii sunt răspânditi în Dobrogea si în unele orase de pe Dunăre. Basarabiei si in unele orase ale Moldovei.  tiganii din asezări stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. accent in vorbire. si in zona de frontieră cu Ungaria trăieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %. Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea centrală si vestică a tării. respectiv India. dar si in Bucuresti sau Constanta. în Bucovina. Ialomita si Alba. Brasov. Ciangăii trăiesc in judetele Bacău si Neamt. Moldova si Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii. Transilvania. pe Valea Trotusului. fluxurile mai recente) si partial sedentară (pt.  Nationalitătile de origine germană sunt reprezentate de sasi. în toate părtile tării. rudari sau muzicanti. pe Valea Oituzului. în zonele: Sibiu. rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorusă. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt răspânditi în Dobrogea de Nord. Basarabia. foarte numerosi în Bucovina. în sudul Turcii. în porturile dunărene si maritime. si în Bucuresti. Bistrita-Năsăud si Valea Târnavelor. Armenii sunt prezenti în Bucuresti. în multe orase din Transilvania. în sudul Ucrainenii si rutenii trăiesc în nordul tării. prin activităti de comert.  O prezentă veche si destul de numeroasă în peisajul etnic al României o au tiganii (rromii). si se disting prin culoare.           Populatie de origine germană se întâlneste în multe sate din Dobrogea. care au fost adusi pe teritoriul tării de către fluxurile de migranti din Asi a. malorusi. lingurari. în zona Hunedoara-Deva. si printr-un mod de viată aparte supus unor legi proprii. Sălaj. Moldova si Bucuresti. Sibiu.

datorită eterogenitătii confesionale. protestantă (6%). în România au fost inregistrate 15 confesiuni. penticostali.e.    Romano-catolici sunt în: Transilvania. Alba. acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei evreiesti. baptisti. Banat. În 31 de judete si în Bucuresti.7% din totalul populatiei). Covasna si Satu Mare. 8 .  Structura populatiei după confesiunea religioasă La recensământul din 2002.3 %) si mozaică (0. cuprinzând 99.6%).   Musulmanii sunt concentrati aproape în totalitate în Dobrogea. Suceava.1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati. Transilvania. Satu Mare si Mures. crestinii evanghelici si adventistii. Gradul de implicare a populatiei active intr-o activitate economică înregistrează mari diferentieri spatiale în spatiu si în timp. Crisana-Maramures si partial în Moldova. valorile cele mai mici fiind în Harghita. Ele au fost grupate în mari religii: ortodoxă (care detine 86.predomină penticostalii.  Repartitia teritorială a diferitelor confesiuni este corelată cu conditiile istorice si socialeconomice. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi. Muntenia. Sunt concentrati în mediul urban.  Pe provincii istorice. musulmană (0. Iasi.5 %). Greco-catolici sunt în: Maramures. valorile cele mai ridicate se înregistrează în provinciile extracarpatice: Oltenia. luterani si presbiterieni. Botosani. f. Cluj.7 %). unitarieni. ca urmare a prezentei etniilor turcă si tătară.  Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economică este evaluat prin rata de activitate. Protestantii reprezintă 6. catolica (5. Acestia trăiesc în Transilvania.05%). în Bucuresti si în câteva orase mari din Moldova. Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. Crisana si Maramures. adventisti.9% din populatia totală. Cele mai mici valori sunt în provinciile : Banat. fiind corelată cu cea a populatiei românesti (89. De aici rezultă ponderea mare a populatiei de religie ortodoxă (86. Banat. cu structura etnică si modul traditional de viată al populatiei. Transilvania si Crisana-Maramures. persoanele de religie ortodoxă reprezintă peste 80 % din totalul populatiei crestine.

care oferă locuri de muncă unui numar din ce in ce mai mare de persoane. Judete precum: Gorj. Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere.  Prin procesul de privatizare. geografice si cererea de fortă de muncă. Sectorul tertiar înregistrează în 2002 cresteri aproape în toate judetele. Judetele care înregistrează îmbunătătiri în privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor. inclusă intr -un sector de activitate. în judetul Gorj. cu o rată a somajului de peste 30 % (ex. Vâlcea. dar si Vrancea. În anul 2002 se constată o revigorare a economiei românesti. S-au comparat anii de referintă 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile înregistrate în privinta gradului de participare la o anumită activitate economică. În cadrul lor se conturează arii compacte. are loc o îmbunătătire a gradului de ocupare a fortei de muncă. Bistrita Năsăud. sectorul primar înregistrează valori din ce in ce mai mari în judetele: Botosani.  Dezvoltarea sectorului privat oferă posibilităti de lucru populatiei apte de muncă.    În 2002. Valea Jiului). Sălaj. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002. crescând fată de cea din anul 1992. Arad). Populatia masculină are o pondere mai mare în sectorul secundar. Satu Mare. Alba. fată de 1992. cea mai mare valoare a ratei somajului era în judetul Vaslui ( aproape 16 %). 9 . Pentru sectorul primar este înregistrată cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente între oferta demografică a unor zone agricultură. si o redresare a situatiei în crearea a noi locuri de muncă.    Rata de activitate masculină este mai mare decat cea feminină. Hunedoara. Dâmbovita. Mures si Tulcea.  În 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful