REPARTIȚIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Răspândirea populatiei României la nivel de judete  Densitatea populatiei României evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2  La nivelul tării, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dâmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt.  Cea mai scăzută densitate se înregistrează în judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Năsăud; în aceste judete densitatea este influentată de conditiile naturale.  Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densitătile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Bârsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brăila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Răspândirea populatiei pe provincii istorice  Cea mai mare densitate o înregistrează Moldova, fiind influentată in principal de evolutia constant pozitivă a natalitătii.  In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densitătii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristică nota relativ comună de peisaj dată de structurile fizico-geografice.  In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau deltă, densitătile sunt sub media pe tară. Răspândirea populatiei pe zone de altitudine  Peste jumătate din populatia tării este localizată la o altitudine de 200 m.  8 % din populatia totală a României este situată intre 0-40 m altitudine  In jur de 46 % din populatie este localizată intre 40-200 m  30 % din populatie se află în zone cuprinse între 200-400 m, zone de contact între câmpie si deal sau podis.
1

in C. Mărisel intre 950 1311 m etc. Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m. sălasele. intre ”trupul matcă” al satelor si componentelor lui (crânguri. ”crânguri”. Occidentali de 41 loc. pentru C.  Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea. În anul 2002. ajungând până la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stânele./km2. Meridionali era de aproximativ 34 În Carpati. CARPAȚII     Carpatii românesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad înalt de favorabilitate umană. Occidentali.). marime medie inferioară sau din categoria asezărilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc.   Plafonul maxim actual al asezărilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de ”oicumenizare” este dat si de faptul că asezările plafonului superior superioră a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului României. Orientali.9 sate/100 km2. 2 . cunoscute sub denumirile de ”cătune”. permanenta. in C. dar si din categoria de mărime medie superioară. Astfel pe Ariesul Mic. de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucăr-Bran din C. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecănis. comuna Avram Iancu se află desfăsurată intre 750-1300 m. Orientali de 60 loc. continuitatea si stabilitatea vetrelor. cătune etc. dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase ”trupuri”. cabanele. Apuseni (1560 m). asezările sunt din categoria de loc. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie. În Carpati. iar in C. care este de 3.  Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localitătile Petreasa din M. densitatea medie a populatiei din C./km2. această densitate poate fi de 8-12 sate/km2./km2.). un element important il reprezintă densitatea medie a localitătilor pe 100 km2. Răspândirea populatiei pe marile unităti fizico-geografice 1.in plafonul superior al asezărilor umane. În ariile depresionare. 10 % din populatie se află la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joasă altitudine sau depresiuni subcarpatice)  4 % se află in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine)  2% este localizată la peste 800 m altitudine.

 Alături de forme permanente. în Subcarpatii de Curbură.   Subcarpatii. 2. SUBCARPAȚII ȘI PODIȘURILE  Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezări specifice definite ca asezări de tip subcarpatic. Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii./km2. ajungând la aproape 220 loc. se înregistrează cel mai mare număr de asezări rurale. care atrag populatia. estul depresiunii Petrosani. Predomină satele. prin faptul ca aceste asezări au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporană. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit. istoria atestând favorabilitatea lor naturală. în Carpatii românesti exista asezări cu o pozitie geografică favorabilă. În interiorul Podisului Transilvaniei există concentrări accentuate care duc la densităti repartizate neuniform.  Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezintă zone intens populate. aici existând resurse de subsol si de suprafată. mult superioare mediei pe tară. Culoarul Timis-Cerna. sunt destul de putine. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara. si o valorificare cat mai complexă a spatiului montan. cum sunt cele de populare foarte activă: faza pastorală. iar populatia este concentrată in ariile depresionare. oferă conditii foarte bune de locuire. Timis-Cerna-Bistra. Semnificatia acestei faze este remarcabilă in umanizarea C. constante. prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. conturează un peisaj umanizat cu o originalitate deosebită.  Zonele cu cele mai tipice forme de împrăstiere a asezărilor in C./km2. densitatea medie fiind de 100-120 loc. Meridionali ( Culoarul Bran.   În cadrul Subcarpatilor Getici se înregistrează un număr total destul de scăzut de asezări. platformele de pe versantii sudici ai muntilor). Hateg. 3 .  În concluzie. Meridionali. Aceste asezări se disting in functie de pozitia si mărimea lor influentată de contactul munte-subcarpati. reprezentând a doua treapta altimetrică. cand s-au atestat foarte multe din asezările ariilor depresionare: Petrosani. in spatiul montan există o serie de influente. iar orase. Dintre cele trei sectoare subcarpatice.

Covurluiului. mult mai moderati sau inferiori mediei pe tară. densitatea populatiei este de 80-90 loc.  În estul tării. Aceste densităti superioare sunt favorizate de avantajele economice. există areale intens populate (100-125 loc. si 52 de asezări rurale. Ocupă o pozitie secundă in populatie destul de redusă. Slab populată mai este zona nordică a Pod./km2 în Valea Moldovei. densitătile de populatie au valori care se apropie de media pe tara. În Pod. cu arii mai pronuntate in zona litoralului. cu o În Pod. dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. Dragomirnei si 100-150 loc. mobilitătile active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici.   Densităti mici ale populatiei se inregistrează in Dealurile Tutovei si in C. Valea Trotusului. Sucevei. Aici numărul oraselor este mare. si văile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate. după C. au o densitate mai redusă./km2. Dobrogei. nordul Pod./km2.   În Pod. si zona complexului Razim. Dobrogei./km2) în Pod. situându-se pe locul secund. în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră si în ariile predunărene. privinta numărului de asezări. precum si bordura sudică a platformei Somesene ( zonele Cluj. Dej). de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si până la marginile estice ale Podisului Moldovei./km2.  Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuată a reliefului. 4 . Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului. al axelor de comunicatie. Română. un număr ridicat. Prutului si Nistrului. Jijiei. Transilvaniei. fiind zone mai putin favorabile datorită conditiilor naturale. dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului. de prezenta unor mari concentrări urbane. Depr. care reprezintă 11 % din populatia urbană a României.  În C. Getic. Mehedinti există un singur oras: Baia de Aramă. Bârladului. se observă rolul favorizant al zonelor de contact. media densitătii este de 48 loc.  Zona de contact dintre Subcarpati si zona montană. unde valoarea densitătii este de 30-50 loc. C./km2).  În Podisul Moldovei si Culoarul Siretului. Culoarul Muresului are valori superioare ale densitătii (80-150 loc. Moldovei. iar in Podisul Târnavelor si Podisul Hârtibaciului sunt concentrăi reduse.

Densităti mari (90-170 loc. Predominanta fondului etnic românesc este confirmată din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenitătii populatiei românesti sta unitatea zonele cel mai mult influentate de infiltrări alogene ( ex. De Vest este Timisoara. care concentrează o treime din populatia intregii câmpii. În orasele: Satu Mare. În Dealurile De Vest.Transilvania) etnică-demografică si unitatea lingvistică si etnografică. Târgoviste. brate./km2. ce sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de gârle. potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate. densitătile sunt mici (25-50 loc. CÂMPIILE  C. 3.  Există 26 de asezări. zonă aflată sub directa influentă a centrelor industriale Galati si Brăila. Densitatea medie a populatiei este de 136 loc. 4. care se intrepătrund cu spatiul montan al Occidentalilor./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior. Afirmarea omogenitătii etnice a elementului autohton    România se remarcă în rândul statelor Europei prin numărul si omogenitatea etnică. densitatea este de peste 150 loc. STRUCTURA POPULATIEI a. Buzău. În C. Bucuresti.  Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti. DELTA DUNĂRII  În Delta Dunării se înregistrează cele mai scăzute densităti medii (cca./km2. Banatului.  În C. 5 loc. Are un număr mare de asezări. 5 . reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate.  Cel mai mare oras al C. Română este o arie de populare veche si stabilă. de Vest. canale). Aici este concentrată aproximativ 30 % din populatia României. răspândirea populatiei a fost si este influentată de evolutia oraselor mari si de îmbunătătirile funciare./km2). si un număr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. Densitatea este redusă. există un echilibru al distributiei populatiei pe cele două medii de viată: urban si rural. Oradea si Arad. Sulina are aproximativ 5000 de loc./km2).

maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. Gheorghe. bănătean. 6 . tătarilor În 38 de judete. Suceava. populatia românilor este de peste 95 %. Bihor si Sălaj. c. d. Diltrău. Ucraineni sunt in judetele Maramures. sârbi. distincte (nuante de limbă sau temperament) pentru oltean. O nota distinctă a poporului român este bine redată prin obiceiuri si port national. muntean. Structura populatiei nationalitătilor conlocuitoare       Provinciile României au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor. Covasna si Persoanele de nationalitate germană se întâlnesc in special in judetele Timis. dar omogenitatea blocului etnic românesc a fost de nezdruncinat. ardelean. judete si în municipiul Bucuresti. Caracterul unitar al etniei românesti  Românii fac parte din grupa latino-mediteraneeană a europolzilor. Timis. Satu sau turcilor. în comparatie cu alte popoare europene. Odorheiu Secuiesc. iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiară este mai ridicată in judetele Harghita.   află în diferite grade de concentrare. în functie directă de conditionările istorice si geografice. Unele localităti din zonă detin in majoritate populatie maghiară fată de populatia română si celelalte nationalităti.    Limba vorbită de români face parte din familia limbilor romanice. Covasna. Sunt cunoscuti. Împrejurările istorice. Originea si răspândirea populatiei nationalitătilor conlocuitoare Populatia română este răspândită unitar pe intreg teritoriul României. Suceava. iar turci si tătari in Constanta si Tulcea. Mare si Caras-Severin. contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. rusi si lipoveni în Tulcea. Populatia de origine maghiară este prezentă in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta. Secui există în Sf. prin vigoarea reproducerii biologice. Sibiu. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor. Cristuru Secuiesc. ponderea populatiei de nationalitate română este majoritară. mult mai prolifică decât la rusi.b. Brăila. unguri sau ucraineni. Satu Mare. dobrogean. mai scăzută în: Mures. bulgari. Se disting prin însusiri fizice asemănătoare italienilor sau francezilor.

Cei nomazi preferă muncile usoare. Trăsătura de bază a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viată cvasinomadă (pt. accent in vorbire. în sudul Ucrainenii si rutenii trăiesc în nordul tării. în zona Hunedoara-Deva. Transilvania. grupurile mai vechi). fiind recunoscuti Basarabiei si în Bucovina. Moldova si Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii. Basarabia. Basarabia. rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorusă. dar si in Bucuresti sau Constanta. respectiv India. lingurari. tătarii si bulgarii sunt răspânditi în Dobrogea si în unele orase de pe Dunăre. Bistrita-Năsăud si Valea Târnavelor. Armenii sunt prezenti în Bucuresti. în Bucovina. Ialomita si Alba. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt răspânditi în Dobrogea de Nord. pe Valea Oituzului. prin activităti de comert. în sudul Turcii. Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea centrală si vestică a tării. Sibiu. Ciangăii trăiesc in judetele Bacău si Neamt. si in zona de frontieră cu Ungaria trăieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %. malorusi. în porturile dunărene si maritime.  O prezentă veche si destul de numeroasă în peisajul etnic al României o au tiganii (rromii). Basarabiei si in unele orase ale Moldovei. în toate părtile tării. Sasii traiesc în principal în Transilvania. care au fost adusi pe teritoriul tării de către fluxurile de migranti din Asi a. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. în zonele: Sibiu. Sălaj. rudari sau muzicanti.           Populatie de origine germană se întâlneste în multe sate din Dobrogea. si se disting prin culoare. Moldova si Bucuresti. pe Valea Trotusului. sau Populatia evreiască este prezentă relativ recent în peisajul etnic al României si erau Populatia poloneza este răspândită în principal în orasele din Bucovina. Brasov. în special în Delta Dunării.  Nationalitătile de origine germană sunt reprezentate de sasi. si în Bucuresti. fluxurile mai recente) si partial sedentară (pt. Judete cu ponderi însemnate: Mures. Grecii sunt prezenti în Bucuresti. foarte numerosi în Bucovina. Călărasi. si printr-un mod de viată aparte supus unor legi proprii. aflati în Banat 7 . în multe orase din Transilvania.  tiganii din asezări stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari.

Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. luterani si presbiterieni. baptisti.  Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economică este evaluat prin rata de activitate. Suceava. unitarieni. Greco-catolici sunt în: Maramures. ca urmare a prezentei etniilor turcă si tătară.7% din totalul populatiei). Ele au fost grupate în mari religii: ortodoxă (care detine 86.  Structura populatiei după confesiunea religioasă La recensământul din 2002. cuprinzând 99. Iasi.  Repartitia teritorială a diferitelor confesiuni este corelată cu conditiile istorice si socialeconomice.7 %). Muntenia. Crisana-Maramures si partial în Moldova. protestantă (6%).e. Botosani. persoanele de religie ortodoxă reprezintă peste 80 % din totalul populatiei crestine.9% din populatia totală. adventisti. valorile cele mai ridicate se înregistrează în provinciile extracarpatice: Oltenia. Transilvania si Crisana-Maramures. Sunt concentrati în mediul urban. în Bucuresti si în câteva orase mari din Moldova. f.05%). De aici rezultă ponderea mare a populatiei de religie ortodoxă (86. Banat. Protestantii reprezintă 6. În 31 de judete si în Bucuresti. Satu Mare si Mures.5 %). în România au fost inregistrate 15 confesiuni. catolica (5.  Pe provincii istorice.   Musulmanii sunt concentrati aproape în totalitate în Dobrogea. Transilvania.    Romano-catolici sunt în: Transilvania. Cele mai mici valori sunt în provinciile : Banat.3 %) si mozaică (0. Banat. Crisana si Maramures. acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei evreiesti.1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati. Covasna si Satu Mare. cu structura etnică si modul traditional de viată al populatiei.6%). musulmană (0. penticostali. Gradul de implicare a populatiei active intr-o activitate economică înregistrează mari diferentieri spatiale în spatiu si în timp.predomină penticostalii. fiind corelată cu cea a populatiei românesti (89. datorită eterogenitătii confesionale. valorile cele mai mici fiind în Harghita. 8 . crestinii evanghelici si adventistii. Acestia trăiesc în Transilvania. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi. Alba. Cluj.

crescând fată de cea din anul 1992. Judetele care înregistrează îmbunătătiri în privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor.  În 2002. Valea Jiului).    Rata de activitate masculină este mai mare decat cea feminină. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002. Mures si Tulcea. care oferă locuri de muncă unui numar din ce in ce mai mare de persoane. inclusă intr -un sector de activitate.    În 2002. 9 . Populatia masculină are o pondere mai mare în sectorul secundar.  Dezvoltarea sectorului privat oferă posibilităti de lucru populatiei apte de muncă. fată de 1992. Satu Mare. Judete precum: Gorj. În cadrul lor se conturează arii compacte. cu o rată a somajului de peste 30 % (ex. Sălaj. are loc o îmbunătătire a gradului de ocupare a fortei de muncă. Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere. în judetul Gorj. Bistrita Năsăud. Dâmbovita. sectorul primar înregistrează valori din ce in ce mai mari în judetele: Botosani. Alba. dar si Vrancea. cea mai mare valoare a ratei somajului era în judetul Vaslui ( aproape 16 %). Arad). În anul 2002 se constată o revigorare a economiei românesti. S-au comparat anii de referintă 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile înregistrate în privinta gradului de participare la o anumită activitate economică. Pentru sectorul primar este înregistrată cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente între oferta demografică a unor zone agricultură. si o redresare a situatiei în crearea a noi locuri de muncă.  Prin procesul de privatizare. Hunedoara. Sectorul tertiar înregistrează în 2002 cresteri aproape în toate judetele. geografice si cererea de fortă de muncă. Vâlcea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful