REPARTIȚIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Răspândirea populatiei României la nivel de judete  Densitatea populatiei României evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2  La nivelul tării, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dâmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt.  Cea mai scăzută densitate se înregistrează în judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Năsăud; în aceste judete densitatea este influentată de conditiile naturale.  Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densitătile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Bârsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brăila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Răspândirea populatiei pe provincii istorice  Cea mai mare densitate o înregistrează Moldova, fiind influentată in principal de evolutia constant pozitivă a natalitătii.  In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densitătii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristică nota relativ comună de peisaj dată de structurile fizico-geografice.  In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau deltă, densitătile sunt sub media pe tară. Răspândirea populatiei pe zone de altitudine  Peste jumătate din populatia tării este localizată la o altitudine de 200 m.  8 % din populatia totală a României este situată intre 0-40 m altitudine  In jur de 46 % din populatie este localizată intre 40-200 m  30 % din populatie se află în zone cuprinse între 200-400 m, zone de contact între câmpie si deal sau podis.
1

dar si din categoria de mărime medie superioară./km2. un element important il reprezintă densitatea medie a localitătilor pe 100 km2.  Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea.9 sate/100 km2. cunoscute sub denumirile de ”cătune”. Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie. Orientali. Apuseni (1560 m). continuitatea si stabilitatea vetrelor./km2. in C. Meridionali era de aproximativ 34 În Carpati. ”crânguri”. care este de 3.). iar in C. 2 . În ariile depresionare. În anul 2002. această densitate poate fi de 8-12 sate/km2.  Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localitătile Petreasa din M. dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase ”trupuri”. densitatea medie a populatiei din C.in plafonul superior al asezărilor umane. pentru C. de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucăr-Bran din C. Răspândirea populatiei pe marile unităti fizico-geografice 1. comuna Avram Iancu se află desfăsurată intre 750-1300 m. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecănis. 10 % din populatie se află la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joasă altitudine sau depresiuni subcarpatice)  4 % se află in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine)  2% este localizată la peste 800 m altitudine.). cabanele. În Carpati. sălasele. permanenta. Occidentali. Astfel pe Ariesul Mic. intre ”trupul matcă” al satelor si componentelor lui (crânguri.   Plafonul maxim actual al asezărilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de ”oicumenizare” este dat si de faptul că asezările plafonului superior superioră a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului României. CARPAȚII     Carpatii românesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad înalt de favorabilitate umană. Occidentali de 41 loc./km2. in C. Mărisel intre 950 1311 m etc. marime medie inferioară sau din categoria asezărilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc. ajungând până la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stânele. Orientali de 60 loc. asezările sunt din categoria de loc. cătune etc.

constante. Meridionali ( Culoarul Bran. Aceste asezări se disting in functie de pozitia si mărimea lor influentată de contactul munte-subcarpati. cum sunt cele de populare foarte activă: faza pastorală. Predomină satele. Hateg. conturează un peisaj umanizat cu o originalitate deosebită. în Subcarpatii de Curbură. Semnificatia acestei faze este remarcabilă in umanizarea C. prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. ajungând la aproape 220 loc. Timis-Cerna-Bistra.  Zonele cu cele mai tipice forme de împrăstiere a asezărilor in C./km2./km2. iar orase. si o valorificare cat mai complexă a spatiului montan. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit. aici existând resurse de subsol si de suprafată. cand s-au atestat foarte multe din asezările ariilor depresionare: Petrosani. Alături de forme permanente. iar populatia este concentrată in ariile depresionare. care atrag populatia. mult superioare mediei pe tară. istoria atestând favorabilitatea lor naturală. Dintre cele trei sectoare subcarpatice. 3 . În interiorul Podisului Transilvaniei există concentrări accentuate care duc la densităti repartizate neuniform. in spatiul montan există o serie de influente.   În cadrul Subcarpatilor Getici se înregistrează un număr total destul de scăzut de asezări. Culoarul Timis-Cerna. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara. sunt destul de putine. estul depresiunii Petrosani. Meridionali. densitatea medie fiind de 100-120 loc. Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii.   Subcarpatii.  În concluzie. prin faptul ca aceste asezări au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporană. în Carpatii românesti exista asezări cu o pozitie geografică favorabilă. 2. reprezentând a doua treapta altimetrică. se înregistrează cel mai mare număr de asezări rurale. platformele de pe versantii sudici ai muntilor).  Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezintă zone intens populate. oferă conditii foarte bune de locuire. SUBCARPAȚII ȘI PODIȘURILE  Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezări specifice definite ca asezări de tip subcarpatic.

Aceste densităti superioare sunt favorizate de avantajele economice. Moldovei. 4 . al axelor de comunicatie.  În Podisul Moldovei si Culoarul Siretului. Getic. densitatea populatiei este de 80-90 loc./km2) în Pod./km2.   Densităti mici ale populatiei se inregistrează in Dealurile Tutovei si in C. Transilvaniei.  Zona de contact dintre Subcarpati si zona montană. Bârladului. cu o În Pod. au o densitate mai redusă. si 52 de asezări rurale. Culoarul Muresului are valori superioare ale densitătii (80-150 loc. cu arii mai pronuntate in zona litoralului. Română. privinta numărului de asezări. Mehedinti există un singur oras: Baia de Aramă. Dej). Dobrogei. fiind zone mai putin favorabile datorită conditiilor naturale.  Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuată a reliefului.  În estul tării. Covurluiului. Jijiei. nordul Pod. Sucevei. iar in Podisul Târnavelor si Podisul Hârtibaciului sunt concentrăi reduse. precum si bordura sudică a platformei Somesene ( zonele Cluj. dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului. de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si până la marginile estice ale Podisului Moldovei. Aici numărul oraselor este mare. după C. Slab populată mai este zona nordică a Pod. un număr ridicat. Valea Trotusului./km2. se observă rolul favorizant al zonelor de contact. Ocupă o pozitie secundă in populatie destul de redusă. unde valoarea densitătii este de 30-50 loc. mobilitătile active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici. dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. C. si văile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate./km2).  În C. mult mai moderati sau inferiori mediei pe tară./km2. de prezenta unor mari concentrări urbane. Prutului si Nistrului. care reprezintă 11 % din populatia urbană a României. densitătile de populatie au valori care se apropie de media pe tara. media densitătii este de 48 loc. Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului. Dobrogei. situându-se pe locul secund. Depr.   În Pod. si zona complexului Razim. În Pod. Dragomirnei si 100-150 loc./km2 în Valea Moldovei. există areale intens populate (100-125 loc. în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră si în ariile predunărene.

În orasele: Satu Mare. Română este o arie de populare veche si stabilă./km2). 5 . Oradea si Arad./km2. Aici este concentrată aproximativ 30 % din populatia României. potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate. canale). reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate. zonă aflată sub directa influentă a centrelor industriale Galati si Brăila.  Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti. Afirmarea omogenitătii etnice a elementului autohton    România se remarcă în rândul statelor Europei prin numărul si omogenitatea etnică. densitătile sunt mici (25-50 loc. există un echilibru al distributiei populatiei pe cele două medii de viată: urban si rural.  Există 26 de asezări. DELTA DUNĂRII  În Delta Dunării se înregistrează cele mai scăzute densităti medii (cca./km2). De Vest este Timisoara./km2. densitatea este de peste 150 loc. Buzău. răspândirea populatiei a fost si este influentată de evolutia oraselor mari si de îmbunătătirile funciare. CÂMPIILE  C. Densitatea este redusă. care se intrepătrund cu spatiul montan al Occidentalilor. Sulina are aproximativ 5000 de loc. 5 loc. Are un număr mare de asezări. În C. Banatului. de Vest. Densităti mari (90-170 loc. În Dealurile De Vest./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior.  Cel mai mare oras al C. ce sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de gârle. Târgoviste.Transilvania) etnică-demografică si unitatea lingvistică si etnografică. si un număr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. 3. STRUCTURA POPULATIEI a. 4. Predominanta fondului etnic românesc este confirmată din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenitătii populatiei românesti sta unitatea zonele cel mai mult influentate de infiltrări alogene ( ex. brate.  În C. Bucuresti. care concentrează o treime din populatia intregii câmpii. Densitatea medie a populatiei este de 136 loc.

Suceava. unguri sau ucraineni. Suceava. în comparatie cu alte popoare europene. Sunt cunoscuti. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor. bulgari. judete si în municipiul Bucuresti. Timis. 6 . tătarilor În 38 de judete. prin vigoarea reproducerii biologice. dar omogenitatea blocului etnic românesc a fost de nezdruncinat. Cristuru Secuiesc. Satu Mare. Se disting prin însusiri fizice asemănătoare italienilor sau francezilor. Împrejurările istorice. Covasna. Structura populatiei nationalitătilor conlocuitoare       Provinciile României au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor.b. contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. Mare si Caras-Severin. iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiară este mai ridicată in judetele Harghita. d. Diltrău. Populatia de origine maghiară este prezentă in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta. Caracterul unitar al etniei românesti  Românii fac parte din grupa latino-mediteraneeană a europolzilor. Ucraineni sunt in judetele Maramures. Odorheiu Secuiesc. Gheorghe. Originea si răspândirea populatiei nationalitătilor conlocuitoare Populatia română este răspândită unitar pe intreg teritoriul României. iar turci si tătari in Constanta si Tulcea. bănătean. în functie directă de conditionările istorice si geografice. populatia românilor este de peste 95 %. O nota distinctă a poporului român este bine redată prin obiceiuri si port national. dobrogean. Bihor si Sălaj. rusi si lipoveni în Tulcea. sârbi. Sibiu. mai scăzută în: Mures. Unele localităti din zonă detin in majoritate populatie maghiară fată de populatia română si celelalte nationalităti. ponderea populatiei de nationalitate română este majoritară.   află în diferite grade de concentrare. mult mai prolifică decât la rusi. Brăila. ardelean. Secui există în Sf. distincte (nuante de limbă sau temperament) pentru oltean. Covasna si Persoanele de nationalitate germană se întâlnesc in special in judetele Timis. maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. c. Satu sau turcilor. muntean.    Limba vorbită de români face parte din familia limbilor romanice.

Brasov. si se disting prin culoare. Ialomita si Alba.           Populatie de origine germană se întâlneste în multe sate din Dobrogea. si printr-un mod de viată aparte supus unor legi proprii. rudari sau muzicanti. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt răspânditi în Dobrogea de Nord. pe Valea Oituzului. Basarabia. Cei nomazi preferă muncile usoare. în sudul Turcii. Moldova si Bucuresti.  O prezentă veche si destul de numeroasă în peisajul etnic al României o au tiganii (rromii). Călărasi. pe Valea Trotusului. în sudul Ucrainenii si rutenii trăiesc în nordul tării. Trăsătura de bază a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viată cvasinomadă (pt. în special în Delta Dunării. lingurari. Bistrita-Năsăud si Valea Târnavelor. si în Bucuresti. foarte numerosi în Bucovina.  Nationalitătile de origine germană sunt reprezentate de sasi. malorusi. rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorusă. Sălaj. Sasii traiesc în principal în Transilvania. sau Populatia evreiască este prezentă relativ recent în peisajul etnic al României si erau Populatia poloneza este răspândită în principal în orasele din Bucovina. fluxurile mai recente) si partial sedentară (pt. Ciangăii trăiesc in judetele Bacău si Neamt. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. în porturile dunărene si maritime. Judete cu ponderi însemnate: Mures. aflati în Banat 7 .  tiganii din asezări stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari. Moldova si Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii. Basarabiei si in unele orase ale Moldovei. fiind recunoscuti Basarabiei si în Bucovina. grupurile mai vechi). Transilvania. dar si in Bucuresti sau Constanta. respectiv India. Grecii sunt prezenti în Bucuresti. în zona Hunedoara-Deva. Sibiu. Basarabia. prin activităti de comert. si in zona de frontieră cu Ungaria trăieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %. în multe orase din Transilvania. Armenii sunt prezenti în Bucuresti. în zonele: Sibiu. tătarii si bulgarii sunt răspânditi în Dobrogea si în unele orase de pe Dunăre. Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea centrală si vestică a tării. care au fost adusi pe teritoriul tării de către fluxurile de migranti din Asi a. accent in vorbire. în Bucovina. în toate părtile tării.

Banat. Gradul de implicare a populatiei active intr-o activitate economică înregistrează mari diferentieri spatiale în spatiu si în timp. Crisana-Maramures si partial în Moldova. penticostali. în Bucuresti si în câteva orase mari din Moldova. fiind corelată cu cea a populatiei românesti (89. acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei evreiesti. Ele au fost grupate în mari religii: ortodoxă (care detine 86. Covasna si Satu Mare. valorile cele mai ridicate se înregistrează în provinciile extracarpatice: Oltenia. f. Suceava. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi. în România au fost inregistrate 15 confesiuni.7% din totalul populatiei). Cluj. Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. persoanele de religie ortodoxă reprezintă peste 80 % din totalul populatiei crestine.  Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economică este evaluat prin rata de activitate. Iasi. Transilvania. datorită eterogenitătii confesionale.1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati. Satu Mare si Mures. Transilvania si Crisana-Maramures.   Musulmanii sunt concentrati aproape în totalitate în Dobrogea. adventisti. crestinii evanghelici si adventistii. 8 . Alba. Sunt concentrati în mediul urban. unitarieni.3 %) si mozaică (0.05%).  Repartitia teritorială a diferitelor confesiuni este corelată cu conditiile istorice si socialeconomice. luterani si presbiterieni. catolica (5. Protestantii reprezintă 6. cu structura etnică si modul traditional de viată al populatiei. Banat. Greco-catolici sunt în: Maramures.5 %). În 31 de judete si în Bucuresti.    Romano-catolici sunt în: Transilvania. Cele mai mici valori sunt în provinciile : Banat.6%). ca urmare a prezentei etniilor turcă si tătară. musulmană (0. De aici rezultă ponderea mare a populatiei de religie ortodoxă (86.7 %).  Structura populatiei după confesiunea religioasă La recensământul din 2002. protestantă (6%). Botosani. Acestia trăiesc în Transilvania.9% din populatia totală. cuprinzând 99. valorile cele mai mici fiind în Harghita. baptisti. Crisana si Maramures.  Pe provincii istorice. Muntenia.e.predomină penticostalii.

Vâlcea.    În 2002. cu o rată a somajului de peste 30 % (ex. În cadrul lor se conturează arii compacte. fată de 1992. Populatia masculină are o pondere mai mare în sectorul secundar. în judetul Gorj. Sectorul tertiar înregistrează în 2002 cresteri aproape în toate judetele. Judete precum: Gorj. Bistrita Năsăud.  În 2002. Arad). Valea Jiului). geografice si cererea de fortă de muncă. care oferă locuri de muncă unui numar din ce in ce mai mare de persoane. Pentru sectorul primar este înregistrată cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente între oferta demografică a unor zone agricultură. Judetele care înregistrează îmbunătătiri în privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor.  Dezvoltarea sectorului privat oferă posibilităti de lucru populatiei apte de muncă. Hunedoara. Sălaj. Mures si Tulcea. crescând fată de cea din anul 1992. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002. Dâmbovita. sectorul primar înregistrează valori din ce in ce mai mari în judetele: Botosani. si o redresare a situatiei în crearea a noi locuri de muncă. cea mai mare valoare a ratei somajului era în judetul Vaslui ( aproape 16 %).    Rata de activitate masculină este mai mare decat cea feminină. S-au comparat anii de referintă 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile înregistrate în privinta gradului de participare la o anumită activitate economică. 9 . Alba. Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere. În anul 2002 se constată o revigorare a economiei românesti. dar si Vrancea. are loc o îmbunătătire a gradului de ocupare a fortei de muncă. inclusă intr -un sector de activitate.  Prin procesul de privatizare. Satu Mare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful