REPARTIIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAIEI N ROMNIA

Rspndirea populatiei Romniei la nivel de judete Densitatea populatiei Romniei evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2 La nivelul trii, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt. Cea mai sczut densitate se nregistreaz n judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Nsud; n aceste judete densitatea este influentat de conditiile naturale. Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densittile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Brsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Rspndirea populatiei pe provincii istorice Cea mai mare densitate o nregistreaz Moldova, fiind influentat in principal de evolutia constant pozitiv a natalittii. In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densittii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristic nota relativ comun de peisaj dat de structurile fizico-geografice. In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau delt, densittile sunt sub media pe tar. Rspndirea populatiei pe zone de altitudine Peste jumtate din populatia trii este localizat la o altitudine de 200 m. 8 % din populatia total a Romniei este situat intre 0-40 m altitudine In jur de 46 % din populatie este localizat intre 40-200 m 30 % din populatie se afl n zone cuprinse ntre 200-400 m, zone de contact ntre cmpie si deal sau podis.
1

 10 % din populatie se afl la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joas altitudine sau depresiuni subcarpatice) 4 % se afl in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine) 2% este localizat la peste 800 m altitudine. Rspndirea populatiei pe marile unitti fizico-geografice 1. CARPAII Carpatii romnesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad nalt de favorabilitate uman. n anul 2002, densitatea medie a populatiei din C. Meridionali era de aproximativ 34 n Carpati, un element important il reprezint densitatea medie a localittilor pe 100 km2, n Carpati,in plafonul superior al asezrilor umane, asezrile sunt din categoria de loc./km2, in C. Occidentali de 41 loc./km2, iar in C. Orientali de 60 loc./km2. care este de 3,9 sate/100 km2. n ariile depresionare, aceast densitate poate fi de 8-12 sate/km2. marime medie inferioar sau din categoria asezrilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc.), dar si din categoria de mrime medie superioar. Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localittile Petreasa din M. Apuseni (1560 m), pentru C. Occidentali, de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucr-Bran din C. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecnis, in C. Orientali. Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea, permanenta, continuitatea si stabilitatea vetrelor, dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase trupuri, cunoscute sub denumirile de ctune, crnguri, ajungnd pn la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stnele, slasele, cabanele. Plafonul maxim actual al asezrilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de oicumenizare este dat si de faptul c asezrile plafonului superior superior a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului Romniei. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie, intre trupul matc al satelor si componentelor lui (crnguri, ctune etc.). Astfel pe Ariesul Mic, comuna Avram Iancu se afl desfsurat intre 750-1300 m, Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m, Mrisel intre 950 1311 m etc.
2

Alturi de forme permanente, constante, in spatiul montan exist o serie de influente,

cum sunt cele de populare foarte activ: faza pastoral. Semnificatia acestei faze este remarcabil in umanizarea C. Meridionali, cand s-au atestat foarte multe din asezrile ariilor depresionare: Petrosani, Hateg, Timis-Cerna-Bistra, Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii. Zonele cu cele mai tipice forme de mprstiere a asezrilor in C. Meridionali ( Culoarul

Bran, estul depresiunii Petrosani, Culoarul Timis-Cerna, platformele de pe versantii sudici ai muntilor), contureaz un peisaj umanizat cu o originalitate deosebit, si o valorificare cat mai complex a spatiului montan. n concluzie, n Carpatii romnesti exista asezri cu o pozitie geografic favorabil, istoria atestnd favorabilitatea lor natural, prin faptul ca aceste asezri au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporan. 2. SUBCARPAII I PODIURILE Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezri specifice definite ca asezri de tip subcarpatic. Aceste asezri se disting in functie de pozitia si mrimea lor influentat de contactul munte-subcarpati, prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. Subcarpatii, reprezentnd a doua treapta altimetric, ofer conditii foarte bune de locuire. Dintre cele trei sectoare subcarpatice, n Subcarpatii de Curbur, se nregistreaz cel mai

mare numr de asezri rurale. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit, aici existnd resurse de subsol si de suprafat, care atrag populatia. Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezint zone intens populate, densitatea medie fiind de 100-120 loc./km2. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara, ajungnd la aproape 220 loc./km2, iar populatia este concentrat in ariile depresionare. n cadrul Subcarpatilor Getici se nregistreaz un numr total destul de sczut de asezri, n interiorul Podisului Transilvaniei exist concentrri accentuate care duc la densitti repartizate neuniform. Predomin satele, iar orase, sunt destul de putine. mult superioare mediei pe tar.

Culoarul Muresului are valori superioare ale densittii (80-150 loc./km2), precum si

bordura sudic a platformei Somesene ( zonele Cluj, Dej). Aici numrul oraselor este mare, situndu-se pe locul secund, dup C. Romn. n C. Transilvaniei, densittile de populatie au valori care se apropie de media pe tara, iar in Podisul Trnavelor si Podisul Hrtibaciului sunt concentri reduse, unde valoarea densittii este de 30-50 loc./km2. Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuat a reliefului, mobilittile

active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici, mult mai moderati sau inferiori mediei pe tar. n estul trii, de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si pn la marginile estice ale Podisului Moldovei, se observ rolul favorizant al zonelor de contact, al axelor de comunicatie, dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului, Prutului si Nistrului. n Podisul Moldovei si Culoarul Siretului, exist areale intens populate (100-125 loc./km2) n Pod. Sucevei, Depr. Dragomirnei si 100-150 loc./km2 n Valea Moldovei, Valea Trotusului, C. Jijiei, nordul Pod. Brladului. Aceste densitti superioare sunt favorizate de avantajele economice, de prezenta unor mari concentrri urbane, dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. Moldovei. Densitti mici ale populatiei se inregistreaz in Dealurile Tutovei si in C. Covurluiului. n Pod. Dobrogei, media densittii este de 48 loc./km2, cu arii mai pronuntate in zona

litoralului, n zona Canalului Dunre-Marea Neagr si n ariile predunrene. Slab populat mai este zona nordic a Pod. Dobrogei, si zona complexului Razim. n Pod. Mehedinti exist un singur oras: Baia de Aram, si 52 de asezri rurale, cu o n Pod. Getic, densitatea populatiei este de 80-90 loc./km2. Ocup o pozitie secund in populatie destul de redus. privinta numrului de asezri, un numr ridicat, care reprezint 11 % din populatia urban a Romniei. Zona de contact dintre Subcarpati si zona montan, si vile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate. Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului, au o densitate mai redus, fiind zone mai putin favorabile datorit conditiilor naturale.

n Dealurile De Vest, care se intreptrund cu spatiul montan al Occidentalilor, exist un

echilibru al distributiei populatiei pe cele dou medii de viat: urban si rural. Densitatea este redus. 3. CMPIILE C. Romn este o arie de populare veche si stabil. Are un numr mare de asezri, si un numr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. Aici este concentrat aproximativ 30 % din populatia Romniei. Densitatea medie a populatiei este de 136 loc./km2. Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti, Buzu, Trgoviste, Bucuresti. Densitti mari (90-170 loc./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior, zon aflat sub directa influent a centrelor industriale Galati si Brila. n C. de Vest, rspndirea populatiei a fost si este influentat de evolutia oraselor mari si de mbunttirile funciare. n orasele: Satu Mare, Oradea si Arad, densitatea este de peste 150 loc./km2. n C. Banatului, densittile sunt mici (25-50 loc./km2). Cel mai mare oras al C. De Vest este Timisoara, care concentreaz o treime din

populatia intregii cmpii. 4. DELTA DUNRII n Delta Dunrii se nregistreaz cele mai sczute densitti medii (cca. 5 loc./km2), ce

sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de grle, brate, canale), potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate. Exist 26 de asezri, reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate. Sulina are

aproximativ 5000 de loc.

STRUCTURA POPULATIEI a. Afirmarea omogenittii etnice a elementului autohton Romnia se remarc n rndul statelor Europei prin numrul si omogenitatea etnic. Predominanta fondului etnic romnesc este confirmat din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenittii populatiei romnesti sta unitatea

zonele cel mai mult influentate de infiltrri alogene ( ex.Transilvania) etnic-demografic si unitatea lingvistic si etnografic.

b. Caracterul unitar al etniei romnesti Romnii fac parte din grupa latino-mediteraneean a europolzilor. Se disting prin nsusiri fizice asemntoare italienilor sau francezilor. Sunt cunoscuti, n comparatie cu alte popoare europene, prin vigoarea reproducerii biologice, mult mai prolific dect la rusi, bulgari, srbi, unguri sau ucraineni. Limba vorbit de romni face parte din familia limbilor romanice. O nota distinct a poporului romn este bine redat prin obiceiuri si port national, mprejurrile istorice, contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante

specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. distincte (nuante de limb sau temperament) pentru oltean, muntean, ardelean, dobrogean, bntean, maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. c. Structura populatiei nationalittilor conlocuitoare Provinciile Romniei au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor, ttarilor n 38 de judete, ponderea populatiei de nationalitate romn este majoritar, iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiar este mai ridicat in judetele Harghita, Covasna si Persoanele de nationalitate german se ntlnesc in special in judetele Timis, Sibiu, Satu

sau turcilor, dar omogenitatea blocului etnic romnesc a fost de nezdruncinat.

judete si n municipiul Bucuresti, populatia romnilor este de peste 95 %. mai sczut n: Mures, Satu Mare, Bihor si Slaj.

Mare si Caras-Severin. Ucraineni sunt in judetele Maramures, Suceava, Timis; rusi si lipoveni n Tulcea, Secui exist n Sf. Gheorghe, Covasna, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Diltru. Originea si rspndirea populatiei nationalittilor conlocuitoare Populatia romn este rspndit unitar pe intreg teritoriul Romniei. Populatia de origine maghiar este prezent in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta, Brila, Suceava, iar turci si ttari in Constanta si Tulcea.

d.

afl n diferite grade de concentrare, n functie direct de conditionrile istorice si geografice. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor. Unele localitti din zon detin in majoritate populatie maghiar fat de populatia romn si celelalte nationalitti.
6

si in zona de frontier cu Ungaria trieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %.

Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea central si vestic a trii, dar si in Bucuresti sau Constanta. O prezent veche si destul de numeroas n peisajul etnic al Romniei o au tiganii (rromii), care au fost adusi pe teritoriul trii de ctre fluxurile de migranti din Asi a, respectiv India. Trstura de baz a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viat cvasinomad (pt. fluxurile mai recente) si partial sedentar (pt. grupurile mai vechi), n toate prtile trii. Judete cu ponderi nsemnate: Mures, Sibiu, Slaj, Clrasi, Ialomita si Alba. tiganii din asezri stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari, lingurari, rudari sau muzicanti. Cei nomazi prefer muncile usoare, si se disting prin culoare, accent in vorbire, si printr-un mod de viat aparte supus unor legi proprii. Nationalittile de origine german sunt reprezentate de sasi. Sasii traiesc n principal n Transilvania, n zonele: Sibiu, Brasov, Bistrita-Nsud si Valea Trnavelor. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. Populatie de origine german se ntlneste n multe sate din Dobrogea, n sudul Ucrainenii si rutenii triesc n nordul trii, n Bucovina. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt rspnditi n Dobrogea de Nord, n special n Delta Dunrii, n sudul Turcii, ttarii si bulgarii sunt rspnditi n Dobrogea si n unele orase de pe Dunre. Ciangii triesc in judetele Bacu si Neamt, pe Valea Oituzului, pe Valea Trotusului, sau Populatia evreiasc este prezent relativ recent n peisajul etnic al Romniei si erau Populatia poloneza este rspndit n principal n orasele din Bucovina, Transilvania, Grecii sunt prezenti n Bucuresti, n porturile dunrene si maritime, fiind recunoscuti

Basarabiei si n Bucovina. malorusi, rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorus.

Basarabiei si in unele orase ale Moldovei.

n zona Hunedoara-Deva.

foarte numerosi n Bucovina, Basarabia, Moldova si Bucuresti.

Basarabia, si n Bucuresti. prin activitti de comert. Armenii sunt prezenti n Bucuresti, n multe orase din Transilvania, Moldova si

Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii, aflati n Banat

7

e.

Structura populatiei dup confesiunea religioas La recensmntul din 2002, n Romnia au fost inregistrate 15 confesiuni, cuprinznd

99,9% din populatia total. Ele au fost grupate n mari religii: ortodox (care detine 86,7% din totalul populatiei), protestant (6%), catolica (5,6%), musulman (0,3 %) si mozaic (0,05%). Repartitia teritorial a diferitelor confesiuni este corelat cu conditiile istorice si socialeconomice, cu structura etnic si modul traditional de viat al populatiei. De aici rezult ponderea mare a populatiei de religie ortodox (86,7 %), fiind corelat cu cea a populatiei romnesti (89,5 %). Pe provincii istorice, valorile cele mai ridicate se nregistreaz n provinciile

extracarpatice: Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. Cele mai mici valori sunt n provinciile : Banat, Transilvania si Crisana-Maramures, datorit eterogenittii confesionale. n 31 de judete si n Bucuresti, persoanele de religie ortodox reprezint peste 80 % din totalul populatiei crestine, valorile cele mai mici fiind n Harghita, Covasna si Satu Mare. Romano-catolici sunt n: Transilvania, Banat, Crisana-Maramures si partial n Moldova. Greco-catolici sunt n: Maramures, Cluj, Alba, Satu Mare si Mures. Protestantii reprezint 6,1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati, penticostali,

baptisti, adventisti, unitarieni, luterani si presbiterieni. Acestia triesc n Transilvania, Banat, Botosani, Iasi, Suceava- predomin penticostalii, crestinii evanghelici si adventistii. Musulmanii sunt concentrati aproape n totalitate n Dobrogea, ca urmare a prezentei etniilor turc si ttar. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi, acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei

evreiesti. Sunt concentrati n mediul urban, n Bucuresti si n cteva orase mari din Moldova, Transilvania, Crisana si Maramures.

f.

Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economic este evaluat prin rata de activitate. Gradul

de implicare a populatiei active intr-o activitate economic nregistreaz mari diferentieri spatiale n spatiu si n timp.

S-au comparat anii de referint 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile nregistrate n

privinta gradului de participare la o anumit activitate economic, inclus intr -un sector de activitate. n 2002, fat de 1992, sectorul primar nregistreaz valori din ce in ce mai mari n judetele: Botosani, Satu Mare, Dmbovita, Vlcea, Bistrita Nsud, Slaj. Sectorul tertiar nregistreaz n 2002 cresteri aproape n toate judetele. Rata de activitate masculin este mai mare decat cea feminin. Pentru sectorul primar este nregistrat cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente ntre oferta demografic a unor zone

agricultur. Populatia masculin are o pondere mai mare n sectorul secundar. geografice si cererea de fort de munc. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002, n judetul Gorj, crescnd fat de cea din anul 1992. n 2002, cea mai mare valoare a ratei somajului era n judetul Vaslui ( aproape 16 %). n anul 2002 se constat o revigorare a economiei romnesti, care ofer locuri de munc

unui numar din ce in ce mai mare de persoane. Judete precum: Gorj, Hunedoara, Alba, Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere. n cadrul lor se contureaz arii compacte, cu o rat a somajului de peste 30 % (ex. Valea Jiului). Dezvoltarea sectorului privat ofer posibilitti de lucru populatiei apte de munc. Judetele care nregistreaz mbunttiri n privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor, Arad), dar si Vrancea, Mures si Tulcea. Prin procesul de privatizare, are loc o mbunttire a gradului de ocupare a fortei de munc, si o redresare a situatiei n crearea a noi locuri de munc.