P. 1
Populatia Romaniei

Populatia Romaniei

|Views: 29|Likes:
Published by Ionuț Alixandroae
Geografia populatiei
Geografia populatiei

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ionuț Alixandroae on Jul 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2014

pdf

text

original

REPARTIȚIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Răspândirea populatiei României la nivel de judete  Densitatea populatiei României evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2  La nivelul tării, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dâmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt.  Cea mai scăzută densitate se înregistrează în judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Năsăud; în aceste judete densitatea este influentată de conditiile naturale.  Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densitătile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Bârsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brăila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Răspândirea populatiei pe provincii istorice  Cea mai mare densitate o înregistrează Moldova, fiind influentată in principal de evolutia constant pozitivă a natalitătii.  In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densitătii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristică nota relativ comună de peisaj dată de structurile fizico-geografice.  In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau deltă, densitătile sunt sub media pe tară. Răspândirea populatiei pe zone de altitudine  Peste jumătate din populatia tării este localizată la o altitudine de 200 m.  8 % din populatia totală a României este situată intre 0-40 m altitudine  In jur de 46 % din populatie este localizată intre 40-200 m  30 % din populatie se află în zone cuprinse între 200-400 m, zone de contact între câmpie si deal sau podis.
1

CARPAȚII     Carpatii românesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad înalt de favorabilitate umană. densitatea medie a populatiei din C. ajungând până la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stânele. sălasele.).  Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea. Răspândirea populatiei pe marile unităti fizico-geografice 1. cabanele. marime medie inferioară sau din categoria asezărilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc. Mărisel intre 950 1311 m etc. Astfel pe Ariesul Mic. cătune etc. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecănis. iar in C.  Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localitătile Petreasa din M. această densitate poate fi de 8-12 sate/km2./km2. asezările sunt din categoria de loc. dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase ”trupuri”. de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucăr-Bran din C. Meridionali era de aproximativ 34 În Carpati. În Carpati. in C./km2. În anul 2002. Orientali. 2 . ”crânguri”.   Plafonul maxim actual al asezărilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de ”oicumenizare” este dat si de faptul că asezările plafonului superior superioră a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului României. cunoscute sub denumirile de ”cătune”. continuitatea si stabilitatea vetrelor. un element important il reprezintă densitatea medie a localitătilor pe 100 km2. Apuseni (1560 m). Occidentali de 41 loc. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie. permanenta. comuna Avram Iancu se află desfăsurată intre 750-1300 m. 10 % din populatie se află la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joasă altitudine sau depresiuni subcarpatice)  4 % se află in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine)  2% este localizată la peste 800 m altitudine. care este de 3. Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m.9 sate/100 km2.in plafonul superior al asezărilor umane. intre ”trupul matcă” al satelor si componentelor lui (crânguri. Occidentali. pentru C.). Orientali de 60 loc. În ariile depresionare./km2. dar si din categoria de mărime medie superioară. in C.

 Alături de forme permanente. si o valorificare cat mai complexă a spatiului montan. Timis-Cerna-Bistra. În interiorul Podisului Transilvaniei există concentrări accentuate care duc la densităti repartizate neuniform. se înregistrează cel mai mare număr de asezări rurale. Aceste asezări se disting in functie de pozitia si mărimea lor influentată de contactul munte-subcarpati. reprezentând a doua treapta altimetrică.  Zonele cu cele mai tipice forme de împrăstiere a asezărilor in C. in spatiul montan există o serie de influente. platformele de pe versantii sudici ai muntilor). SUBCARPAȚII ȘI PODIȘURILE  Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezări specifice definite ca asezări de tip subcarpatic. Semnificatia acestei faze este remarcabilă in umanizarea C. Culoarul Timis-Cerna. iar populatia este concentrată in ariile depresionare. aici existând resurse de subsol si de suprafată. Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii. 3 . sunt destul de putine. în Carpatii românesti exista asezări cu o pozitie geografică favorabilă. oferă conditii foarte bune de locuire. densitatea medie fiind de 100-120 loc.  În concluzie. Meridionali ( Culoarul Bran. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit./km2. cand s-au atestat foarte multe din asezările ariilor depresionare: Petrosani. Dintre cele trei sectoare subcarpatice. conturează un peisaj umanizat cu o originalitate deosebită. ajungând la aproape 220 loc. iar orase. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara. prin faptul ca aceste asezări au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporană.   Subcarpatii.  Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezintă zone intens populate. cum sunt cele de populare foarte activă: faza pastorală. mult superioare mediei pe tară. estul depresiunii Petrosani./km2. istoria atestând favorabilitatea lor naturală.   În cadrul Subcarpatilor Getici se înregistrează un număr total destul de scăzut de asezări. Meridionali. în Subcarpatii de Curbură. 2. care atrag populatia. prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. Predomină satele. Hateg. constante.

Slab populată mai este zona nordică a Pod./km2. se observă rolul favorizant al zonelor de contact. nordul Pod. de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si până la marginile estice ale Podisului Moldovei. si zona complexului Razim. Aici numărul oraselor este mare. Română./km2. Dobrogei. densitatea populatiei este de 80-90 loc. Bârladului. privinta numărului de asezări./km2. Mehedinti există un singur oras: Baia de Aramă.   Densităti mici ale populatiei se inregistrează in Dealurile Tutovei si in C. Depr. Dobrogei. media densitătii este de 48 loc. Valea Trotusului. iar in Podisul Târnavelor si Podisul Hârtibaciului sunt concentrăi reduse./km2) în Pod. Covurluiului. Getic. Dragomirnei si 100-150 loc. care reprezintă 11 % din populatia urbană a României. Ocupă o pozitie secundă in populatie destul de redusă. Sucevei. unde valoarea densitătii este de 30-50 loc. fiind zone mai putin favorabile datorită conditiilor naturale. în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră si în ariile predunărene. densitătile de populatie au valori care se apropie de media pe tara. dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului. un număr ridicat. cu o În Pod./km2). Prutului si Nistrului. după C. si văile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate.  Zona de contact dintre Subcarpati si zona montană. Transilvaniei. cu arii mai pronuntate in zona litoralului. mult mai moderati sau inferiori mediei pe tară. Culoarul Muresului are valori superioare ale densitătii (80-150 loc.  În estul tării./km2 în Valea Moldovei. situându-se pe locul secund. au o densitate mai redusă.   În Pod. În Pod. de prezenta unor mari concentrări urbane. precum si bordura sudică a platformei Somesene ( zonele Cluj. dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. 4 . Jijiei. Aceste densităti superioare sunt favorizate de avantajele economice. Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului. Moldovei. există areale intens populate (100-125 loc. mobilitătile active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici. si 52 de asezări rurale.  În Podisul Moldovei si Culoarul Siretului.  Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuată a reliefului. Dej). C.  În C. al axelor de comunicatie.

Română este o arie de populare veche si stabilă. brate. De Vest este Timisoara. Densitatea medie a populatiei este de 136 loc.  Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti./km2). Oradea si Arad. 4. În orasele: Satu Mare. Târgoviste. densitatea este de peste 150 loc.  Cel mai mare oras al C. 5 loc. Predominanta fondului etnic românesc este confirmată din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenitătii populatiei românesti sta unitatea zonele cel mai mult influentate de infiltrări alogene ( ex./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior. În C. de Vest. care se intrepătrund cu spatiul montan al Occidentalilor. Bucuresti. STRUCTURA POPULATIEI a. DELTA DUNĂRII  În Delta Dunării se înregistrează cele mai scăzute densităti medii (cca. potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate. zonă aflată sub directa influentă a centrelor industriale Galati si Brăila. si un număr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. Afirmarea omogenitătii etnice a elementului autohton    România se remarcă în rândul statelor Europei prin numărul si omogenitatea etnică. Aici este concentrată aproximativ 30 % din populatia României. canale). 3./km2. Banatului. Densităti mari (90-170 loc. Sulina are aproximativ 5000 de loc. există un echilibru al distributiei populatiei pe cele două medii de viată: urban si rural. reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate.  În C. Buzău. care concentrează o treime din populatia intregii câmpii./km2). Densitatea este redusă.Transilvania) etnică-demografică si unitatea lingvistică si etnografică. Are un număr mare de asezări./km2. ce sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de gârle. răspândirea populatiei a fost si este influentată de evolutia oraselor mari si de îmbunătătirile funciare. CÂMPIILE  C.  Există 26 de asezări. densitătile sunt mici (25-50 loc. În Dealurile De Vest. 5 .

c. Timis. Unele localităti din zonă detin in majoritate populatie maghiară fată de populatia română si celelalte nationalităti. în functie directă de conditionările istorice si geografice. bulgari.b. tătarilor În 38 de judete. în comparatie cu alte popoare europene. Satu sau turcilor. Caracterul unitar al etniei românesti  Românii fac parte din grupa latino-mediteraneeană a europolzilor. Mare si Caras-Severin. Structura populatiei nationalitătilor conlocuitoare       Provinciile României au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor. Se disting prin însusiri fizice asemănătoare italienilor sau francezilor. populatia românilor este de peste 95 %. iar turci si tătari in Constanta si Tulcea. Odorheiu Secuiesc. Gheorghe. ponderea populatiei de nationalitate română este majoritară. Suceava. Secui există în Sf. Satu Mare.    Limba vorbită de români face parte din familia limbilor romanice. muntean. rusi si lipoveni în Tulcea. Suceava. Cristuru Secuiesc. contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. mai scăzută în: Mures. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor.   află în diferite grade de concentrare. distincte (nuante de limbă sau temperament) pentru oltean. mult mai prolifică decât la rusi. ardelean. prin vigoarea reproducerii biologice. bănătean. Brăila. O nota distinctă a poporului român este bine redată prin obiceiuri si port national. Bihor si Sălaj. Sunt cunoscuti. judete si în municipiul Bucuresti. Populatia de origine maghiară este prezentă in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta. Covasna si Persoanele de nationalitate germană se întâlnesc in special in judetele Timis. iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiară este mai ridicată in judetele Harghita. sârbi. Diltrău. 6 . Împrejurările istorice. Covasna. dar omogenitatea blocului etnic românesc a fost de nezdruncinat. maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. Originea si răspândirea populatiei nationalitătilor conlocuitoare Populatia română este răspândită unitar pe intreg teritoriul României. unguri sau ucraineni. Sibiu. dobrogean. d. Ucraineni sunt in judetele Maramures.

Basarabiei si in unele orase ale Moldovei. pe Valea Trotusului. în porturile dunărene si maritime. respectiv India. Ciangăii trăiesc in judetele Bacău si Neamt. fiind recunoscuti Basarabiei si în Bucovina. si printr-un mod de viată aparte supus unor legi proprii. tătarii si bulgarii sunt răspânditi în Dobrogea si în unele orase de pe Dunăre. Moldova si Bucuresti. rudari sau muzicanti. prin activităti de comert. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. în zonele: Sibiu.           Populatie de origine germană se întâlneste în multe sate din Dobrogea. Moldova si Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii.  tiganii din asezări stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari. si se disting prin culoare. Sibiu. în sudul Turcii. Bistrita-Năsăud si Valea Târnavelor. aflati în Banat 7 . lingurari. în toate părtile tării. Trăsătura de bază a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viată cvasinomadă (pt. malorusi. rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorusă. Basarabia. în special în Delta Dunării. Sălaj. în Bucovina. care au fost adusi pe teritoriul tării de către fluxurile de migranti din Asi a. în zona Hunedoara-Deva. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt răspânditi în Dobrogea de Nord. Cei nomazi preferă muncile usoare. sau Populatia evreiască este prezentă relativ recent în peisajul etnic al României si erau Populatia poloneza este răspândită în principal în orasele din Bucovina. Sasii traiesc în principal în Transilvania. foarte numerosi în Bucovina. Brasov. dar si in Bucuresti sau Constanta.  O prezentă veche si destul de numeroasă în peisajul etnic al României o au tiganii (rromii). Judete cu ponderi însemnate: Mures. Grecii sunt prezenti în Bucuresti. Armenii sunt prezenti în Bucuresti. grupurile mai vechi). Călărasi. accent in vorbire. si în Bucuresti. Transilvania. în multe orase din Transilvania. Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea centrală si vestică a tării. pe Valea Oituzului. în sudul Ucrainenii si rutenii trăiesc în nordul tării. fluxurile mai recente) si partial sedentară (pt. Ialomita si Alba.  Nationalitătile de origine germană sunt reprezentate de sasi. si in zona de frontieră cu Ungaria trăieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %. Basarabia.

 Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economică este evaluat prin rata de activitate. Acestia trăiesc în Transilvania.e. Banat. adventisti.3 %) si mozaică (0.  Repartitia teritorială a diferitelor confesiuni este corelată cu conditiile istorice si socialeconomice. luterani si presbiterieni. Gradul de implicare a populatiei active intr-o activitate economică înregistrează mari diferentieri spatiale în spatiu si în timp. Transilvania si Crisana-Maramures. în România au fost inregistrate 15 confesiuni. Cluj.05%). ca urmare a prezentei etniilor turcă si tătară. protestantă (6%). Botosani. Suceava. musulmană (0. Covasna si Satu Mare. datorită eterogenitătii confesionale.   Musulmanii sunt concentrati aproape în totalitate în Dobrogea. Satu Mare si Mures. Muntenia. baptisti. valorile cele mai ridicate se înregistrează în provinciile extracarpatice: Oltenia. În 31 de judete si în Bucuresti. Crisana-Maramures si partial în Moldova.7% din totalul populatiei). Ele au fost grupate în mari religii: ortodoxă (care detine 86.    Romano-catolici sunt în: Transilvania. unitarieni. Protestantii reprezintă 6. Alba.  Structura populatiei după confesiunea religioasă La recensământul din 2002.  Pe provincii istorice. Greco-catolici sunt în: Maramures. cuprinzând 99. f. Iasi.7 %). Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. penticostali. catolica (5. 8 . Banat. Crisana si Maramures.1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati. Transilvania. persoanele de religie ortodoxă reprezintă peste 80 % din totalul populatiei crestine. valorile cele mai mici fiind în Harghita.5 %). cu structura etnică si modul traditional de viată al populatiei. crestinii evanghelici si adventistii.9% din populatia totală. acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei evreiesti. Cele mai mici valori sunt în provinciile : Banat. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi. în Bucuresti si în câteva orase mari din Moldova. fiind corelată cu cea a populatiei românesti (89. De aici rezultă ponderea mare a populatiei de religie ortodoxă (86.6%). Sunt concentrati în mediul urban.predomină penticostalii.

inclusă intr -un sector de activitate. are loc o îmbunătătire a gradului de ocupare a fortei de muncă. Valea Jiului).    Rata de activitate masculină este mai mare decat cea feminină. Sectorul tertiar înregistrează în 2002 cresteri aproape în toate judetele. sectorul primar înregistrează valori din ce in ce mai mari în judetele: Botosani.    În 2002. Bistrita Năsăud. cea mai mare valoare a ratei somajului era în judetul Vaslui ( aproape 16 %). În anul 2002 se constată o revigorare a economiei românesti. Alba.  În 2002. Pentru sectorul primar este înregistrată cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente între oferta demografică a unor zone agricultură. care oferă locuri de muncă unui numar din ce in ce mai mare de persoane. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002. Judetele care înregistrează îmbunătătiri în privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor. Arad). în judetul Gorj. geografice si cererea de fortă de muncă. Mures si Tulcea.  Prin procesul de privatizare. În cadrul lor se conturează arii compacte.  Dezvoltarea sectorului privat oferă posibilităti de lucru populatiei apte de muncă. si o redresare a situatiei în crearea a noi locuri de muncă. crescând fată de cea din anul 1992. Populatia masculină are o pondere mai mare în sectorul secundar. Vâlcea. dar si Vrancea. fată de 1992. Satu Mare. 9 . Dâmbovita. Sălaj. Hunedoara. S-au comparat anii de referintă 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile înregistrate în privinta gradului de participare la o anumită activitate economică. Judete precum: Gorj. Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere. cu o rată a somajului de peste 30 % (ex.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->