REPARTIȚIA, DENSITATEA, STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Răspândirea populatiei României la nivel de judete  Densitatea populatiei României evolueaza constant, in anul 2002 era de 91 loc./km2  La nivelul tării, densitatea populatiei prezinta variatii mari de la un judet la altul. Judete cu o densitate mare, avansate industrial sunt : Ilfov, Prahova, Dâmbovita, Iasi, Galati, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Arges, Neamt.  Cea mai scăzută densitate se înregistrează în judetele: Tulcea (30 loc./km2, CarasSeverin (39 loc/km2), iar unele judete montane au densitati moderate (in jur de 50-60 loc./km2): Covasna, Harghita, Bistrita-Năsăud; în aceste judete densitatea este influentată de conditiile naturale.  Sporul migratoriu al populatiei este un factor important pentru densitătile ridicate din zonele : Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Bârsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, Zona Galati-Brăila, iar in alte zone densitatea populatiei este data in principal de sporul natural constant ridicat. Răspândirea populatiei pe provincii istorice  Cea mai mare densitate o înregistrează Moldova, fiind influentată in principal de evolutia constant pozitivă a natalitătii.  In provinciile Oltenia si Transilvania, valorile densitătii sunt apropiate, aproape de 80 loc./km2, acestor zone fiindu-le caracteristică nota relativ comună de peisaj dată de structurile fizico-geografice.  In Banat si Dobrogea, unde structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii considerabile de munte sau deltă, densitătile sunt sub media pe tară. Răspândirea populatiei pe zone de altitudine  Peste jumătate din populatia tării este localizată la o altitudine de 200 m.  8 % din populatia totală a României este situată intre 0-40 m altitudine  In jur de 46 % din populatie este localizată intre 40-200 m  30 % din populatie se află în zone cuprinse între 200-400 m, zone de contact între câmpie si deal sau podis.
1

 Specificul habitatului de tip carpatic este dat de localizarea./km2. comuna Avram Iancu se află desfăsurată intre 750-1300 m. cunoscute sub denumirile de ”cătune”. Meridionali era de aproximativ 34 În Carpati. in C.). Orientali de 60 loc.  Plafonul maxim al asezarilor permanente este marcat de localitătile Petreasa din M. continuitatea si stabilitatea vetrelor.). in C.9 sate/100 km2. dar si din categoria de mărime medie superioară. cătune etc. intre ”trupul matcă” al satelor si componentelor lui (crânguri. ”crânguri”. ajungând până la formele mai mult sau mai putin moderne de amenajare cum sunt: stânele. asezările sunt din categoria de loc. pentru C. Răspândirea populatiei pe marile unităti fizico-geografice 1. În Carpati. În ariile depresionare. de Fundata (1320 m) in Culoarul Rucăr-Bran din C. Mărisel intre 950 1311 m etc. Occidentali. 10 % din populatie se află la altitudinile de 400-600 m (depresiuni intracarpatice de joasă altitudine sau depresiuni subcarpatice)  4 % se află in zone cuprinse intre 600-800 m ( depresiunile intracarpatice de mare altitudine)  2% este localizată la peste 800 m altitudine./km2. iar in C. dar si de gradele diferite de dispersie a acestora in numeroase ”trupuri”. sălasele. Apuseni (1560 m). 2 . care este de 3. Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) din nordul Obcinei Mestecănis.in plafonul superior al asezărilor umane.   Plafonul maxim actual al asezărilor umane din Carpati poate fi considerat limita Gradul accentuat de ”oicumenizare” este dat si de faptul că asezările plafonului superior superioră a spatiului oicumenic in cadrul teritoriului României. Albac pe Ariesul Mare de la 600 la 1200 m. Occidentali de 41 loc. Orientali. Astfel pe Ariesul Mic. CARPAȚII     Carpatii românesti si formele de habitat rural si urban dovedesc un grad înalt de favorabilitate umană. al Carpatilor se disting printr-un indice accentuat de dispersie. marime medie inferioară sau din categoria asezărilor mici de la limita superioara a acestei categorii (300-500 loc. densitatea medie a populatiei din C. cabanele./km2. un element important il reprezintă densitatea medie a localitătilor pe 100 km2. În anul 2002. această densitate poate fi de 8-12 sate/km2. permanenta.

care atrag populatia. sunt destul de putine. Timis-Cerna-Bistra. iar orase. Predomină satele. ajungând la aproape 220 loc. si o valorificare cat mai complexă a spatiului montan. oferă conditii foarte bune de locuire./km2. Dintre cele trei sectoare subcarpatice. constante. Alături de forme permanente. istoria atestând favorabilitatea lor naturală. Semnificatia acestei faze este remarcabilă in umanizarea C. Meridionali ( Culoarul Bran. 3 . mult superioare mediei pe tară. 2. Favorabilitatea cadrului natural de aici a oferit posibilitatea extinderii spatiului locuit.  Zonele cu cele mai tipice forme de împrăstiere a asezărilor in C. În interiorul Podisului Transilvaniei există concentrări accentuate care duc la densităti repartizate neuniform. în Subcarpatii de Curbură. reprezentând a doua treapta altimetrică. prin caracteristici ale formei si prin functionalitatea spatiului geografic. Hateg. Culoarul Bran si in zonele de contact ale muntilor cu Subcarpatii. prin faptul ca aceste asezări au fost intr -un proces continuu de indesire din cele mai vechi timpuri pana in epoca contemporană.  În concluzie. Aceste asezări se disting in functie de pozitia si mărimea lor influentată de contactul munte-subcarpati. aici existând resurse de subsol si de suprafată. densitatea medie fiind de 100-120 loc. cand s-au atestat foarte multe din asezările ariilor depresionare: Petrosani./km2. Meridionali. cum sunt cele de populare foarte activă: faza pastorală. Densitatea populatiei in Subcarpatii Moldovei este cea mai mare densitate din tara.   În cadrul Subcarpatilor Getici se înregistrează un număr total destul de scăzut de asezări. se înregistrează cel mai mare număr de asezări rurale.  Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii reprezintă zone intens populate. estul depresiunii Petrosani. conturează un peisaj umanizat cu o originalitate deosebită. iar populatia este concentrată in ariile depresionare.   Subcarpatii. platformele de pe versantii sudici ai muntilor). SUBCARPAȚII ȘI PODIȘURILE  Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezări specifice definite ca asezări de tip subcarpatic. în Carpatii românesti exista asezări cu o pozitie geografică favorabilă. in spatiul montan există o serie de influente. Culoarul Timis-Cerna.

/km2 în Valea Moldovei. Sucevei. Aceste densităti superioare sunt favorizate de avantajele economice. iar in Podisul Târnavelor si Podisul Hârtibaciului sunt concentrăi reduse. privinta numărului de asezări. Transilvaniei.   În Pod./km2). Jijiei.  În C. Covurluiului.  În Podisul Moldovei si Culoarul Siretului. media densitătii este de 48 loc./km2. Slab populată mai este zona nordică a Pod. Prutului si Nistrului. Română. se observă rolul favorizant al zonelor de contact. al axelor de comunicatie. un număr ridicat. cu o În Pod./km2) în Pod. de prezenta unor mari concentrări urbane.   Densităti mici ale populatiei se inregistrează in Dealurile Tutovei si in C. Dragomirnei si 100-150 loc. Depr./km2. cu arii mai pronuntate in zona litoralului. si văile transversale (Valea Oltului) sunt bine populate. mult mai moderati sau inferiori mediei pe tară. Mehedinti există un singur oras: Baia de Aramă. În Pod.  Zona de contact dintre Subcarpati si zona montană. după C. Zonele precum: Dealurile Oltetului si Motrului. Dobrogei. nordul Pod. densitatea populatiei este de 80-90 loc. fiind zone mai putin favorabile datorită conditiilor naturale. Moldovei. Culoarul Muresului are valori superioare ale densitătii (80-150 loc. Dobrogei. densitătile de populatie au valori care se apropie de media pe tara. în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră si în ariile predunărene. Valea Trotusului. Getic. si 52 de asezări rurale. există areale intens populate (100-125 loc. Ocupă o pozitie secundă in populatie destul de redusă. situându-se pe locul secund. de la contactul dintre Carpati si Subcarpatii Moldovei si până la marginile estice ale Podisului Moldovei.  Aceste situatii sunt influentate de fragmentarea mai accentuată a reliefului. mobilitătile active ale populatiei si de evolutia indicatorilor demografici./km2. Bârladului. C.  În estul tării. Dej). dar mai ales al axelor sustinute de arterele hidrografice majore ale Siretului. dar si de sporul natural constant ridicat specific Pod. Aici numărul oraselor este mare. unde valoarea densitătii este de 30-50 loc. si zona complexului Razim. precum si bordura sudică a platformei Somesene ( zonele Cluj. 4 . au o densitate mai redusă. care reprezintă 11 % din populatia urbană a României.

care concentrează o treime din populatia intregii câmpii. canale). 4. brate. Densităti mari (90-170 loc. Târgoviste. STRUCTURA POPULATIEI a. Bucuresti. În orasele: Satu Mare. Sulina are aproximativ 5000 de loc. CÂMPIILE  C. Are un număr mare de asezări. Densitatea medie a populatiei este de 136 loc.  Cel mai mare oras al C. zonă aflată sub directa influentă a centrelor industriale Galati si Brăila.Transilvania) etnică-demografică si unitatea lingvistică si etnografică./km2). de Vest. Buzău. Română este o arie de populare veche si stabilă. Aici este concentrată aproximativ 30 % din populatia României. Banatului. care se intrepătrund cu spatiul montan al Occidentalilor. DELTA DUNĂRII  În Delta Dunării se înregistrează cele mai scăzute densităti medii (cca./km2) sunt in bazinul Siretului Inferior. densitatea este de peste 150 loc. ce sunt influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei ( mari suprafete ocupate de gârle. 3. De Vest este Timisoara. Densitatea este redusă. densitătile sunt mici (25-50 loc. 5 .  Există 26 de asezări. răspândirea populatiei a fost si este influentată de evolutia oraselor mari si de îmbunătătirile funciare. si un număr mare de locuitori de aproximativ 7 milioane. În Dealurile De Vest. 5 loc.  Sunt prezente orase mari precum: Ploiesti. Afirmarea omogenitătii etnice a elementului autohton    România se remarcă în rândul statelor Europei prin numărul si omogenitatea etnică./km2. există un echilibru al distributiei populatiei pe cele două medii de viată: urban si rural./km2. Oradea si Arad./km2).  În C. potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferite de umiditate. Predominanta fondului etnic românesc este confirmată din plin de situatiile concrete in La baza predominantelor numerice ale omogenitătii populatiei românesti sta unitatea zonele cel mai mult influentate de infiltrări alogene ( ex. În C. reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate.

dobrogean. Suceava. bănătean. Sunt cunoscuti. Brăila. sârbi. populatia românilor este de peste 95 %.   află în diferite grade de concentrare.    Limba vorbită de români face parte din familia limbilor romanice. Împrejurările istorice.b. 6 . Covasna si Persoanele de nationalitate germană se întâlnesc in special in judetele Timis. Bihor si Sălaj. Populatia de origine maghiară este prezentă in cea mai mare parte a Transilvaniei si se Constanta. c. iar in 21 de Populatia de nationalitate maghiară este mai ridicată in judetele Harghita. Satu sau turcilor. Unele localităti din zonă detin in majoritate populatie maghiară fată de populatia română si celelalte nationalităti. Covasna. Originea si răspândirea populatiei nationalitătilor conlocuitoare Populatia română este răspândită unitar pe intreg teritoriul României. Sibiu. ardelean. judete si în municipiul Bucuresti. mult mai prolifică decât la rusi. Structura populatiei nationalitătilor conlocuitoare       Provinciile României au fost constant supuse unor presiuni din partea ungurilor. în functie directă de conditionările istorice si geografice. dar omogenitatea blocului etnic românesc a fost de nezdruncinat. Secui există în Sf. Aici sunt concentrati aproximativ 40 % din totalul maghiarilor. mai scăzută în: Mures. Caracterul unitar al etniei românesti  Românii fac parte din grupa latino-mediteraneeană a europolzilor. Se disting prin însusiri fizice asemănătoare italienilor sau francezilor. bulgari. Timis. Cristuru Secuiesc. contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice. în comparatie cu alte popoare europene. muntean. Suceava. Mare si Caras-Severin. Gheorghe. Ucraineni sunt in judetele Maramures. Satu Mare. iar turci si tătari in Constanta si Tulcea. distincte (nuante de limbă sau temperament) pentru oltean. ponderea populatiei de nationalitate română este majoritară. prin vigoarea reproducerii biologice. unguri sau ucraineni. Odorheiu Secuiesc. O nota distinctă a poporului român este bine redată prin obiceiuri si port national. d. maramuresean sau moldoveanul dintre Carpti si Nistru. Diltrău. rusi si lipoveni în Tulcea. tătarilor În 38 de judete.

Armenii sunt prezenti în Bucuresti. grupurile mai vechi). Grecii sunt prezenti în Bucuresti. Sălaj. Călărasi.  tiganii din asezări stabile se ocupa cu mestesugurile fiind cunoscuti ca fierari. Basarabia. si printr-un mod de viată aparte supus unor legi proprii.           Populatie de origine germană se întâlneste în multe sate din Dobrogea. Ciangăii trăiesc in judetele Bacău si Neamt. prin activităti de comert. în multe orase din Transilvania. Basarabiei si in unele orase ale Moldovei. Trăsătura de bază a acestui grup etnic este persistenta unor forme de viată cvasinomadă (pt. în sudul Ucrainenii si rutenii trăiesc în nordul tării. malorusi. Restul maghiarilor (31%) sunt dispersati in alte centre urbane din partea centrală si vestică a tării. rusi mici sau rusnaci si vorbesc dialectul limbii ruse numit malorusă. Cei nomazi preferă muncile usoare. Ialomita si Alba. pe Valea Trotusului. Bistrita-Năsăud si Valea Târnavelor. Brasov. foarte numerosi în Bucovina. Sasii traiesc în principal în Transilvania. fluxurile mai recente) si partial sedentară (pt. Moldova si Bucuresti. în porturile dunărene si maritime. pe Valea Oituzului. Transilvania. Sibiu. lingurari.  Nationalitătile de origine germană sunt reprezentate de sasi. si se disting prin culoare. sau Populatia evreiască este prezentă relativ recent în peisajul etnic al României si erau Populatia poloneza este răspândită în principal în orasele din Bucovina. Basarabia. fiind recunoscuti Basarabiei si în Bucovina. respectiv India. în special în Delta Dunării. în zona Hunedoara-Deva. în sudul Turcii. Moldova si Muntenia O populatie distincta ar fi carasovenii. tătarii si bulgarii sunt răspânditi în Dobrogea si în unele orase de pe Dunăre. în Bucovina. dar si in Bucuresti sau Constanta. Judete cu ponderi însemnate: Mures. Rutenii sunt recunoscuti ca Lipovenii sunt răspânditi în Dobrogea de Nord. rudari sau muzicanti. în zonele: Sibiu. accent in vorbire. aflati în Banat 7 . în toate părtile tării. care au fost adusi pe teritoriul tării de către fluxurile de migranti din Asi a. Sunt cunoscuti drept buni agricultori si mestesugari. si în Bucuresti. si in zona de frontieră cu Ungaria trăieste o populatie de maghiari de aproximativ 29 %.  O prezentă veche si destul de numeroasă în peisajul etnic al României o au tiganii (rromii).

fiind corelată cu cea a populatiei românesti (89. Satu Mare si Mures. baptisti.7 %). în Bucuresti si în câteva orase mari din Moldova. Crisana-Maramures si partial în Moldova.1 % din totalul credinciosilor si sunt reformati. Cele mai mici valori sunt în provinciile : Banat. Iasi. Covasna si Satu Mare.7% din totalul populatiei). adventisti.  Repartitia teritorială a diferitelor confesiuni este corelată cu conditiile istorice si socialeconomice. Acestia trăiesc în Transilvania. Protestantii reprezintă 6. Suceava. Muntenia. ca urmare a prezentei etniilor turcă si tătară.  Stuctura socio-economica a populatiei Gradul de participare la activitatea economică este evaluat prin rata de activitate. Transilvania si Crisana-Maramures. Crisana si Maramures.5 %). crestinii evanghelici si adventistii. f. De aici rezultă ponderea mare a populatiei de religie ortodoxă (86.9% din populatia totală. Dobrogea si Moldova cu o pondere de peste 90 %. luterani si presbiterieni. musulmană (0. Botosani. unitarieni.predomină penticostalii. persoanele de religie ortodoxă reprezintă peste 80 % din totalul populatiei crestine.  Structura populatiei după confesiunea religioasă La recensământul din 2002.    Romano-catolici sunt în: Transilvania. în România au fost inregistrate 15 confesiuni. valorile cele mai ridicate se înregistrează în provinciile extracarpatice: Oltenia. 8 . Ele au fost grupate în mari religii: ortodoxă (care detine 86. protestantă (6%). cuprinzând 99.e. În 31 de judete si în Bucuresti. Banat. Transilvania.   Musulmanii sunt concentrati aproape în totalitate în Dobrogea. Mozaicii sunt cei mai putin numerosi. catolica (5.  Pe provincii istorice.6%). datorită eterogenitătii confesionale.05%). Gradul de implicare a populatiei active intr-o activitate economică înregistrează mari diferentieri spatiale în spatiu si în timp. Banat. Greco-catolici sunt în: Maramures. penticostali.3 %) si mozaică (0. acest cult fiind propriu in exclusivitate populatiei evreiesti. cu structura etnică si modul traditional de viată al populatiei. Alba. valorile cele mai mici fiind în Harghita. Cluj. Sunt concentrati în mediul urban.

 Prin procesul de privatizare. crescând fată de cea din anul 1992. Vâlcea. Valea Jiului). are loc o îmbunătătire a gradului de ocupare a fortei de muncă. Judete precum: Gorj. Alba. Sectorul tertiar înregistrează în 2002 cresteri aproape în toate judetele.    În 2002. Rata somajului a atins valoarea de 11 % in anul 2002. inclusă intr -un sector de activitate. în judetul Gorj. 9 . S-au comparat anii de referintă 1992 si 2002 si s-au observat diferentierile înregistrate în privinta gradului de participare la o anumită activitate economică. Hunedoara. cu o rată a somajului de peste 30 % (ex. dar si Vrancea.  Dezvoltarea sectorului privat oferă posibilităti de lucru populatiei apte de muncă.    Rata de activitate masculină este mai mare decat cea feminină. Arad). În cadrul lor se conturează arii compacte. Suceava sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere. Mures si Tulcea. Judetele care înregistrează îmbunătătiri în privinta gradului de ocupare sunt cele din vest (Bihor. Sălaj. fată de 1992. Populatia masculină are o pondere mai mare în sectorul secundar. Pentru sectorul primar este înregistrată cresterea ponderii populatiei feminine din Somajul a fost generat de neconcordantele existente între oferta demografică a unor zone agricultură. si o redresare a situatiei în crearea a noi locuri de muncă. sectorul primar înregistrează valori din ce in ce mai mari în judetele: Botosani. În anul 2002 se constată o revigorare a economiei românesti.  În 2002. geografice si cererea de fortă de muncă. Dâmbovita. Bistrita Năsăud. Satu Mare. care oferă locuri de muncă unui numar din ce in ce mai mare de persoane. cea mai mare valoare a ratei somajului era în judetul Vaslui ( aproape 16 %).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful