Centrul de Documentare yi Informare

despre Minoritile din Europa de Sud-Est (CEDIMR-SE)

Minoritile din Europa de Sud-Est





Romii din Romnia



Cuvnt nainte

Acest raport a fost realizat n colaborare cu Centrul de Resurse pentru Diversitate
Etnocultural (CRDE). La ntocmirea lui au participat Cathy O`Grady si Daniela
Tarnovschi, cercettori CEDIME-SE, respectiv CRDE. A fost redactat de Panayote
Dimitras; director al CEDIME-SE, Nafsika Papanikolatos, coordonator la CEDIME-
SE; Caroline Law si Bianca Rusu, traductori n/din limba englez la CEDIME-SE,
respectiv CRDE. CEDIME-SE si CRDE doresc s aduc mulumirile lor n mod
deosebit celor care au recenzat acest raport, respectiv lui Gabriel Andreescu, director
al programului ,Minoritile naionale si libertatea religioas, membru al Comitetului
Helsinki Romn, lui Istvan Haller, coordonator de program la Liga ProEuropa, Florin
Moisa, director executiv al Centrului de Resurse pentru Comunitile de Romi si lui
Iulius Rostas, expert guvernamental la Departamentul pentru Protecia Minoritilor
Naionale Biroul Naional pentru Roma. CEDIME-SE si CRDE doresc s
mulumeasc de asemenea tuturor celor care le-au Iurnizat inIormaii si/sau
documente si/sau au acordat interviuri cercettorilor lor. Responsabilitatea pentru
coninutul acestui raport si-o asum CEDIME-SE. Toate comentariile sunt binevenite
la adresa: office@greekhelsinki.gr

CARACTERISTICILE MAJORE
ALE MINORITILOR DIN SUD-ESTUL EUROPEI

Statul: Romnia

Numele (n englez, n limba dominant yi, dac este diferit, n limba
minoritii)

Roma (englez), igani, uneori Romi (romn), Rom (limba minoritii).

Exist vreo form de recunoaytere a minoritii?

Da. Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale din cadrul guvernului are
un Birou Naional pentru Roma. n calitate de minoritate naional recunoscut, romii
beneIiciaz de protecie prin Constituie si prin legislaia domestic adoptat cu
privire la minoritile naionale. De asemenea, le sunt garantate o serie de drepturi
prin acordurile internaionale pe care le-a semnat Romnia. n plus, din 1990 au fost
nIiinate un numr semniIicativ de organizaii ale romilor (vezi Adrese).

Categoria(iile) (naional, etnic, lingvistic sau religioas) declarat de
minoritate yi, dac este diferit, de stat.

Naional.

Teritoriul n care locuiesc.

Eoarte dispersat. Exist comuniti de romi n toat ara.

Populaia.

ConIorm recensmntului din 1992, exist 409.723 romi. Alte estimri: pn la 1,8
milioane (7,9). Unele organizaii susin c numrul lor atinge 2,5 milioane
(Minority Rights Group, 1997:240). Institutul de Cercetare a Calitii Vieii estimeaz
numrul lor, n 1998, ntre 1.452.700 si 1.588.552 (heteroidentiIicai), dintre care
922.465 pn la 1.002.381 (autoidentiIicai) (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii,
2000)

Denumirea limbii vorbite de minoritate (n englez, n limba minoritii yi, dac
este diferit, n limba dominant).

Romani, vorbit de aproximativ 60.

Exist vreo form de recunoaytere a limbii minoritare?

Romnia a semnat si ratiIicat Convenia Cadru pentru Protecia Minoritilor
Naionale n 1995 (Articolul 10, 11 si 14) n care se stipuleaz c 'Iiecare persoan
care aparine unei minoriti naionale are dreptul de a Iolosi n mod liber si Ir
ingerin limba sa minoritar, n privat si n public, oral sau n scris. Limba romani se
pred n unele clase, numrul scolilor n care se pred Iiind n continu crestere.

Limba dominant n teritoriul n care locuiesc.

n principal, este utilizat limba romn, dar si limba maghiar n unele zone din
Transilvania unde aceasta este limba dominant (Harghita, Covasna si, izolat, unele
zone din alte judee).

Utilizare ocazional sau cotidian a limbii minoritare.

n Iuncie de zon, romani este Iolosit att ocazional (n comunitile n care romii nu
sunt majoritari si nu au contacte regulate cu ali romi) sau cotidian (de exemplu, de
copii la scoal).

Accesul la educaie n raport cu nevoile minoritii.

Sistemul educaional instituionalizat nu corespunde nevoilor (vezi capitolul 6) (Elorin
Moisa, 2000).

Practicile religioase.

Sunt ortodocsi (83,5), catolici (4,7) si protestani (4,3), n Iuncie de zona n
care locuiesc si de religia dominant din zona respectiv (Recensmnt 1992, Vol. I,
1994:784).

Exist vreo form de recunoaytere a religiei?

Da. Toate sunt recunoscute oficial.

Comuniti care au aceleayi caracteristici dar care triesc n alte zone/ri.

Albania, Austria, Belgia, Bosnia-Heregovina, Bulgaria, Cipru, Croaia, Danemarca
Elveia, Estonia, Eederaia Rus, Einlanda, Erana, Germania, Grecia, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Macedonia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica
Ceh, Republica Eederal Iugoslavia, Slovacia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria.
Irlanda si Marea Britanie au populaii de 'nomazi (a nu Ii conIundai cu cltorii
New-Age sau cu 'iganii). n Marea Britanie exist si indivizi care se auto-
denumesc romi.

Populaia acestor comuniti n alte teritorii/ri din Europa Central sau de
Sud-Est.

Toate datele de mai jos provin din World Directory of Minorities Ghidul
Minoritilor Lumii (Minority Rights Group, 1997), cu excepia celor care au
speciIicat o alt surs.

Albania recensmntul din 1989 nu d nici un Iel de inIormaii. Se estimeaz c
ar Ii pn la 100.000 (2,9);
Bosnia-Heregovina numrul estimat nainte de 1992 era de 100.000;
Bulgaria (recensmntul din 1992) 312.000 (3,7);
Cipru 500-1.000 (0,7 0,13%);
Croaia se crede c sunt 18.000 (0,37);
Grecia estimrile oIiciale: 160.000200.000 (1,51,9%); MRG-G estimeaz
aproximativ 350.000;
Macedonia nu apare n nici un recensmnt. Alte estimri: 200.000 (10,3);
Republica Ceh 33.500 (0,3). Alte estimri: pn la 300.000 (2,9%);
Republica Eederal Iugoslavia 137.265 (1,3). Alte estimri ating 500.000
(4,8%);
Republica Moldova 20.000-25.000;
Polonia 15.000 (0,03%);
Slovacia 80.600 (1,5). Alte estimri: pn la 350.000 (6,6);
Slovenia 2.293 (0,11%). O estimare neoIicial: 7.000 (0,35);
Turcia - aproximativ 50.000 (0,08%).
Ungaria (recensmntul din 1990) 143.000 (1,3). Alte estimri: 250.000-
800.000 (2,4-7,8%);

PREZENTARE

1. ISTORIC

1.1 Evoluii istorice importante

Despre existena populaiei roma n Europa medieval exist nsemnri timpurii doar
sporadice. Se crede c primii etnici romi au venit n Europa de Est din India. De-a
lungul secolelor s-au deplasat spre vest prin Persia, Armenia si Imperiul Bizantin pn
n Europa, Iiind menionai n anul 1000, cnd au ajuns n Imperiul Bizantin
(Cronologia istoriei romilor, 2000). Este destul de diIicil s se ajung la un consens
reIeritor la anul n care romii au ajuns pentru prima dat n Valahia si n Moldova
(cele dou provincii romnesti). Jonathan Eox (Eox, 1995) susine c au venit n sec.
XI din zona cunoscut azi sub numele de nordul Indiei si Pakistan, deplasndu-se n
cadrul unei mari miscri migratorii. Bogdan Petriceicu Hasdeu a tradus si analizat
(ntre 1867-1877) unele documente ce se aflau n arhivele mnstirii Tismana. Unul
dintre acestea, din 1387, semnat de Mircea cel Btrn, atest Iaptul c iganii veniser
n Valahia cu cel puin un secol nainte de acea dat. Un alt document, sub Iorma unei
note de recepie cu privire la 40 de Iamilii de igani sclavi oIerii ca dar, era datat 1385
(Hancock, 1999).

Problema sclaviei populaiei roma este una Ioarte controversat. Jirechek, Potra si
Chelcea (citai de Hancock, 1999) au sugerat nu numai Iaptul c sclavia era o condiie
inerent acestei populaii, care si are originea n statusul lor de paria n cadrul castei
Sudra din India, dar si c au Iost sclavi de cnd au Iost adusi n Europa de Sud-Est, de
ttarii care i-au cucerit. O alt posibilitate ar Ii Iaptul c ei au Iost obligai s se vnd
ca sclavi pentru a-si plti datoriile, Soulins si Gheorghe (citai de Hancock, 1999) au
lansat aceast ipotez. Dup cum menioneaz Gheorghe (citat de Hancock, 1999),
primii romi care au ajuns n principatele romne au Iost liberi, acolo au gsit o nis
economic Iavorabil deprinderilor pe care le aduseser din India sau pe care le
nvaser n Imperiul Bizantin: prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului si
divertisment. Datorit eIectelor devastatoare ale cruciadelor ce avuseser loc n
secolele precedente, societatea valah pe care au gsit-o romii la venirea lor era
napoiat din punct de vedere tehnologic, Iiind centrat pe agricultur. n momentul n
care economia a nceput s se transIorme treptat dintr-una centrat pe agricultur ntr-
una de pia, a devenit dependent de deprinderile artizanale ale romilor (Hancock
care citeaz din Gheorghe, Sclavia Romilor, 2000).

Nicolae Gheorghe, un specialist n problema romilor (n prezent fiind Consultant pe
Problemele Populaiilor Roma si Sinti la Organizaia pentru Securitate si Cooperare
din Europa), susine c sclavia a Iost rezultatul cresterii msurilor stringente luate de
proprietarii de pmnturi, de curile domnesti si de mnstiri pentru a preveni ca Iora
de munc, pe care o constituia populaie roma, s prseasc principatele. Ei
ncepuser s plece din principatele romnesti pentru a scpa de preteniile, mai
apstoare ca niciodat si de 'dependena Iiscal limitat de domnitorii romni
cutnd o 'dependen personal nelimitat de marii latiIundiari ai rii, de mnstiri
si de boieri (Hancock care citeaz din Gheorghe, Sclavia romilor, 2000). Tratamentul
aplicat romilor n perioada sclaviei era unul extrem de dur. Aveau mai puine drepturi
dect un iobag din nastere - latifundiarii avnd chiar si dreptul de a-i vinde sau de a-i
oIeri ca dar (Kenrick, 1998:138). Codul civil stipula ca romii venii din aIara
granielor s Iie proprietatea statului; n plus, Iiecare copil rom nscut ntre graniele
principatelor devenea implicit sclav (Liegeois, 1968:110). Codul lui Basil, Lupul
Moldovei, datat 1654, conine reIerine cu privire la tratamentele si pedepsele la care
erau supusi sclavii.

Dup cum susine Gheorghe, procesul nrobirii romilor de ctre latiIundiari nu avea
nici o baz legal. Datorit statusului 'de marginalizai pe care-l aveau romii la acea
vreme nu puteau opune rezisten. n acelasi mod erau tratai si de otomanii
cotropitori, ca fiind buni numai pentru a fi sclavi (calificativ pe care-l primeau toate
populaiile non-musulmane aIlate sub dominaie) (Sugar, 1964, citat de Hancock,
Sclavia romilor, 2000).

n Evul Mediu, schimbrile sociale survenite au inIluenat tratamentul aplicat romilor
si celorlalte popoare din regiune. n 1503 Valahia si Moldova au cedat n cele din
urm n Iaa turcilor, acest lucru nsemnnd dri ctre Imperiul Otoman, desi ambele
provincii si-au meninut controlul asupra aIacerilor interne. Viaa social si economic
s-a schimbat sub inIluena turcilor, societatea orseneasc s-a divizat n bresle
mestesugresti, numrul sclavilor de etnie roma a crescut prin transIormarea ranilor
n iobagi. Prezena romilor era important n regiune datorit deprinderilor lor de a
prelucra lemnul. Ei au nceput s Iie mprii pe categorii att n Iuncie de stpnul
pe care-l aveau, dar si dup tipul de munc pe care-l prestau. De aceea, se Iceau
diIerene ntre cei care lucrau n cas (igani de cas) si cei care lucrau n agricultur
(igani de ogor). n mod similar, sclavii care erau sub patronajul coroanei sau al
statului erau mprii n Iuncie de stpni: dac acestia erau nobili (sclavi domnesti),
dac erau n stpnirea curii (sclavi de curte) sau latiIundiari din zona rural (sclavi
gospodresti). Biserica Ortodox Romn deinea sclavi mnstiresti care erau
mprii n vtrasi (gospodari) sau liesi (artizani). Cei deinui de curte erau, la
rndul lor, mprii n Iuncie de ocupaia lor speciIic. De exemplu, dresorii de ursi
erau cunoscui ca ursari iar Iuritorii de linguri ca lingurari (Crowe, 1991:63). Aceast
ultim categorizare se pstreaz pn n zilele noastre, aplicndu-se celor patruzeci de
triburi de romi prezeni n Romnia. Att poziia romilor ct si cea a ranilor a
deczut n timpul decadelor urmtoare, nct 'este imposibil s se vorbeasc despre
nrobirea iganilor, Ir a o meniona n acelasi timp si pe ce a rnimii (Crowe,
1995:109).

Legile votate n acea perioad Iceau sclavia si mai nenduplecat; pedeapsa cu
moartea era tot mai des ntlnit. La sIrsitul sec. al XV-lea, orice individ de alt etnie
dect roma care a lsat nsrcinat o Iemeie de etnie roma si s-a cstorit cu ea, era
obligat s devin el nsusi sclav. Eurtul era crunt pedepsit si, conIorm unei legi din
1652 'un sclav care viola o Iemeie trebuia condamnat s fie ars de viu (Crowe,
1995:109-110). Legislaia era astIel conceput nct s previn comerul ilegal cu
sclavi, cei de etnie roma Iiind valorosi datorit Iaptului c stpneau mestesugul
prelucrrii lemnului. Cei care ncercau s Iug erau aspru pedepsii (Crowe, 1991:63).

Pn n sec. XVI, termenii de 'rob si 'igan erau sinonimi cu 'sclav, desi ultimul a
fost la origine un etnonim neutru aplicat de europeni primilor indivizi de etnie roma.

Populaia roma n-a dus-o mai bine nici sub dominaia maghiar din Transilvania. n
timpul Imperiului Austro-Ungar s-a iniiat o politic de asimilare Iorat, continuat
ulterior de regimul comunist. Romilor li s-a interzis s mai vorbeasc limba romani si
s practice mestesugurile lor tradiionale (Helsinki Watch, 1991:10); cei care erau
prinsi vorbind limba romani primeau ca pedeaps 25 de lovituri de bici. De asemenea
li se interzicea s poarte costumele lor tradiionale si s practice nomadismul
(Liegeois, 1986:106); li se interzicea chiar si s se numeasc romi. Termenul pe care
trebuiau s-l Ioloseasc atunci cnd se reIereau la etnia lor era Uj Magyar (maghiar
nou). Cuvinte de dezaprobare la adresa romilor au Iost larg rspndite, ei devenind
curnd apii ispsitori pentru tot Ielul de acte delincvente: de la jaIuri minore, pn la
acte de canibalism si vampirism. Pedepsele pentru acestea din urm erau deosebit de
brutale. La un moment dat, n 1782, 40 de romi au Iost pusi pe o roat de tortur si
tiai n buci. Ei au Iost acuzai c ar Ii mncat niste rani maghiari. Ulterior aceast
acuzaie s-a dovedit a Ii Ials (Hancock, 1987:51).

La nceputul secolului XIX s-a nregistrat o schimbare de atitudine. Noi idei se
vehiculau n ntreaga Europ. Printre acestea a Iost si cea care susinea c sclavia este
un act de barbarism si c trebuia stopat. Pe la mijlocul secolului, n 1842, civa
proprietari de sclavi din Moldova au dat un exemplu, eliberndu-i pe acestia (Helsinki
Watch, 1991:10). n 1844 si 1847, bisericile din Moldova si respectiv Valahia au Icut
acelasi lucru; cu toate acestea, legile au rmas neschimbate. Schimbarea legilor prea
imanent n 1848, cnd o alian provizorie a reusit s Iormeze guvernul central de la
Bucuresti si a ridicat problema deplorabil a sclaviei, proclamnd imediata eliberare a
tuturor iganilor. Aceast declaraie a supravieuit prea puin, deoarece n decembrie
1848 cele dou principate au Iost invadate de rusi si de turci care au reinstaurat multe
din legile abolite, nobilii intrnd din nou n posesia sclavilor lor. Invadatorii si-au ales
doi noi supusi Alexandru Ghica si Barbu Stirbei. Ei au servit aceste puteri pn n
1855, cnd Grigore Ghica, vrul lui Alexandru, si Stirbei au preluat controlul
Moldovei, respectiv al Valahiei. Grigore, n timp ce denuna sclavia, nainta destul de
ncet procedurile de abolire a acesteia, n cele din urm ns a capitulat n Iaa
presiunilor exercitate de consilierul su si de Iiica sa cea mai mare. n 23 decembrie
1855, Adunarea Moldovei a votat n unanimitate abolirea sclaviei n principat,
Adunarea Valahiei procednd la Iel n 8 Iebruarie, anul urmtor (Hancock, 1987:34-
35). Eliberarea complet legal a avut loc n 1864, cnd domnitorul Ioan Cuza,
conductorul celor dou principate unite, i-a eliberat pe romi, ceea ce le ddea dreptul
s locuiasc n zonele n care lucraser pn atunci. Se estimeaz c la vremea
respectiv existau aproximativ 600.000 de sclavi (Istoria si Cultura Romilor, 2000).

O dat ce sclavia a Iost abolit, muli romi au prsit Romnia pentru a se ndrepta
spre vestul Europei sau spre America de Nord. Cei care au rmas si-au dat seama
curnd c situaia lor nu se mbuntise n mod simitor - Iuseser eliberai ntr-
adevr, dar nu li se dduse nici o bucat de pmnt. Aceast situaie i-a determinat s
se ndrepte spre ocupaii care au dus la meninerea condiiei lor de srcie si
discriminare. Au contribuit la dezvoltarea unor meserii cum ar fi prelucrarea metalelor
si a lemnului, iar pentru a supravieui au nceput s Ioloseasc resurse modeste (cu un
potenial economic sczut) cum ar Ii procurarea si vinderea sticlelor goale sau
exploatarea marginal a colectivitii (ghicitul, cersitul) (ZamIir, ZamIir, 1993:29).
Eiind dependeni de 'stpnii lor pentru o perioad ndelungat, ei nu aveau nici o
modalitate de a se ntreine si din aceast cauz, muli dintre ei s-au ntors la locurile
unde Iuseser sclavi, oIerindu-se, de data aceasta singuri spre vnzare. Se consider c
aceast situaie a aIectat comportamentul demograIic al romilor din Romnia pn la
cel de-al II-lea rzboi mondial (Hancock, 1987:37).

Primul rzboi mondial si tratatele de pace ncheiate n urma lui au dus la cresterea
populaiei minoritare din Romnia cu peste 18 (de la 10 nainte de rzboi la peste
28 dup), dintre acestia, 133.000 erau de etnie roma, reprezentnd 0,8% din
populaia total. n schimbul achiziionrii unor noi teritorii, Romnia a Iost nevoit
s semneze acordurile internaionale cu privire la drepturile omului. innd cont de
circumstane, s-a sperat c situaia romilor se va mbunti. Viziunea guvernului era
cea a unui stat unitar, naionalismul dictnd n cele din urm integrarea minoritilor.
Industrializarea a nceput s cstige teren si muli oameni au Iost lovii de taxele
percepute de guvern, taxe ce fuseser Iixate astIel nct s contribuie la atingerea
scopului final - statul unitar. Deteriorarea condiiilor de trai impunea gsirea unui ap
ispsitor, un rol pe care romii l-au jucat permanent n Romnia si nu numai.
Autoritile au consolidat convingerea c romii nu aveau aceleasi drepturi ca si
celelalte minoriti din Romnia, deoarece ei nu aveau o cultur si o istorie scris
(Crowe, 1991:68-69).

n momentul n care romii au nceput s se organizeze n colectiviti, s-a produs o
schimbare (Helsinki Watch, 1991:11). n 1933 a Iost Iondat Asociaia General, n
Bucuresti, urmnd ca n acelasi an s ia nastere un ziar, Glasul Romilor, ce avea s
apar timp de sase ani. Ulterior au aprut si alte ziare, precum si organizaii. Prima a
luat Iiin n Calbor, n 1926. n 1934 s-a inut o conIerin pentru a nIiina Uniunea
General a Romilor din Romnia. ntre 1934 si 1939 aceasta a ncercat s promoveze
drepturi egale pentru romii de naionalitate romn, dar amploarea Iascismului si
rezultatul rzboiului au pus capt acestei lupte (Kenrick, 1998:139).

Prerea lui AdolI Hitler despre romi este binecunoscut. n Romnia, guvernul pro-
nazist al maresalului Ion Antonescu s-a maniIestat vehement mpotriva minoritilor
si mai ales mpotriva romilor. A nceput deportarea n mas a acestora din urm, mai
ales a romilor nomazi despre care se credea n primul rnd c sunt criminali. n acest
context, n 1942, 25.000 de romi au Iost trimisi n Transnistria, teritoriu capturat de la
Uniunea Sovietic; aici au murit aproximativ 19.000 (Kenrick, 1998:140). Pentru a
evalua consecinele rzboiului, Tribunalul Poporului a stabilit o Comisie a Crimelor
de Rzboi. ConIorm rezultatelor publicate de aceasta, n Romnia, n timpul
rzboiului au murit 36.000 de romi, Iiind cel mai mare numr nregistrat ntr-un stat
european (desi ca procentaj n populaia roma numrul a Iost cu mult mai mic dect n
Polonia sau Germania) (Helsinki Watch, 1991:13).

Chiar nainte de deportarea romilor nomazi, dup cum susine Iuliu Rostas,
Jandarmeria Romn a Icut un recensmnt pentru a nregistra inIractorii de etnie
roma. Oamenii luai cu Iora din casele lor nu au Iost neaprat inIractori, asa cum
pretindea Guvernul Romniei din acea vreme; printre ei erau si oameni obisnuii care
nu erau nicidecum inIractori (Rostas, 2000).

n timpul regimului comunist, mai ales n anii `60, naionalismul a devenit o unealt
ideologic de prim clas, Iiind Iolosit ca si strategie de contraatac mpotriva politicii
de la Kremlin si ca o dovad a independenei sale. Din acel moment 'nimeni nu mai
putea Ii patriot sau naionalist dac nu Icea parte din partid (Pons, 1999:27). A Iost
introdus ideea consolidrii unitii naionale, a unei societi romnesti omogene.
Sub pretextul unui model unic al muncitorului socialist, regimul a ncercat s
Iinalizeze procesul de asimilare. Scopul declarat era s elimine gradual diIerenele
naionale, dar de Iapt ei ncercau s elimine minoritile etnice (Pons, 1999:28).

Romii erau considerai elemente strine ce trebuiau s devin romnesti, cultura lor
Iiind considerat ca o cultur a subdezvoltrii si a srciei (Pons, 1999:29). Din
aceast cauz trebuia s se Iac ceva pentru a distruge cultura speciIic a romilor,
precum si modelul lor de via distinct cel mai important element care i-a
caracterizat de-a lungul secolelor. Eliminnd din discursurile sale orice referire la
comunitile roma din Romnia, statul nega de Iapt speciIicul acesteia. ConIorm
principiilor regimului comunist, ocupaiile 'private trebuiau s dispar. Ca urmare,
toate Iabricile particulare ce aveau proprietari privai au Iost conIiscate de stat, acelasi
tratament Iiind aplicat tuturor materialelor si uneltelor Iolosite de romi n ocupaiile
lor tradiionale (prelucrarea metalelor, a lemnului, conIecionarea bijuteriilor), mai
ales aurul Iolosit pentru bijuterii. Simultan, acestia erau integrai n activitile
agricole eIectuate n cadrul cooperativelor agricole de producie. Cei care erau
pricepui la prelucrarea metalelor, erau recrutai de cooperativele metalurgice. Pn la
cderea comunismului, 48-50 dintre romii api de munc lucrau n agricultur (nu
aveau voie s Iac comer). Cei care au continuat s practice mestesugurile
tradiionale nu erau considerai ca muncitori autentici. Legea i-a proscris,
considerndu-i 'parazii sociali, Iapt pentru care ei erau expusi unui risc ridicat de a
Ii pedepsii (nchisi sau dusi cu Iora la munc) (Pons, 1999:34).

La nceputul anilor `60, regimul comunist, pentru a asimila populaia roma, a abordat
o serie de politici si msuri cu privire la acestia cum ar Ii stabilirea Iorat urmat de
ignorarea existenei lor. Spre deosebire de maghiari si de germani, ei nu aveau dreptul
de a Ii reprezentai ca si minoritate etnic, nu erau liberi s-si promoveze tradiiile
culturale. Socialismul sau comunismul a distrus multe din ocupaiile lor tradiionale si
din elementele speciIice modului lor de via, iar romii au nceput s se integreze n
stilul de via care le-a fost impus. n timpul comunismului, romii, ca si ceilali
romni, primeau locuri de munc n Iermele de stat si n Iabrici. Chiar dac multe din
rezultate au Iost obinute ca urmare a unui tratament coercitiv, totusi, multe Iamilii au
beneIiciat de o oarecare securitate economic si social ca urmare a acestor politici de
sedentarizare si de munc Iorat. n acest mod, ei aveau posibilitatea de a-si ntreine
Iamiliile (Iiind obligai s lucreze), avnd n acelasi timp asigurat o locuin (Pons,
1999:34).

Pn n 1996, asa cum menioneaz Trond Gilberg (citat de Pons, 1999:37), printre
romi se nregistra cel mai ridicat nivel de analIabetism. Ei nu Irecventau liceul si cu
att mai puin nvmntul superior. n urma politicilor de asimilare promovate de
statul comunist, familiile de romi erau obligate s si nscrie copiii la scoal. Acesta a
Iost un lucru bun, pe de o parte, deoarece li se oIereau copiilor romi aceleasi
oportuniti ca si celorlali - din 1966 ncoace muli romi beneIiciind de o educaie
elementar, unii dintre ei ncepnd s Irecventeze scoli proIesionale si tehnice. Pe de
alt parte acest lucru a avut si consecine negative, deoarece muli dintre ei au nceput
s-si nege apartenena etnic, temndu-se de discriminare si dorind s obin poziii
mai nalte n structura social. Chiar dac s-a nregistrat o tendin ridicat a
abandonului scolar la copiii de etnie roma, sistemul educaional 'trebuia s le dea o
diplom de absolvire. Acest lucru a determinat apariia muncitorilor necaliIicai care
nu erau pregtii pentru a putea Ii ncadrai n munc si care sIrseau prin a Ii someri.
Iulius Rostas susine c 'acesti Iactori au violat principiul oportunitilor egale din
educaie si au contribuit la consolidarea trsturilor negative: un nivel sczut al
Irecvenei scolare, un nivel crescut al abandonului scolar, un procentaj sczut al celor
care au ncheiat ciclul primar (Rostas, 2000). Din aceste cauze, prejudiciile au
continuat. Raidurile poliiei ndreptate mpotriva romilor se pretindeau a Ii pur
ntmpltoare; dar, n timpul lor, le erau conIiscate bijuteriile si alte averi, autoritile
pretinznd c proveneau din tranzacii Icute pe piaa neagr (Kenrick, 1998:140).

n 1977, cnd cultul personalitii lui Ceausescu se aIla n dezvoltare, s-a iniiat un
nou program de asimilare, dar care nu a Iost Icut public. Romii care au continuat s
practice ocupaiile lor tradiionale, au Iost Iorai s se ntoarc la locurile de munc
din Iabrici sau de pe santiere. Unii au continuat s practice mestesugurile tradiionale,
mai ales pe cele discrete care erau mai greu de veriIicat de ctre regimul comunist,
cum erau cele de comerciani, spoitori, cldrari. Romii erau de asemenea
'beneIiciarii politicilor de sistematizare Iorat a teritoriului, cartierele n care
locuiau fiind distruse. AstIel ei erau nevoii s se mute n cldiri noi, care nu erau
neaprat mai bune, dar unde trebuiau s se acomodeze cu anumite condiii de trai
diIerite de ale lor. De asemenea 'au beneIiciat si de pactul dintre Romnia si Iosta
Republic Eederal German. ncepnd cu anii `80, germanii puteau emigra n
Republic Eederal German dac statul german pltea o tax pentru Iiecare brbat,
Iemeie sau copil emigrat, nelegere cunoscut sub numele de 'vnzarea sasilor.
Statul a conIiscat casele sasilor si i-a Iorat pe romi s se mute n ele (Pons, 1999:36;
Zamfir, Zamfir, 1993:157).

n ultimii zece ani ai regimului comunist, dezorganizarea social si crizele economice
au oprit procesul 'modernizrii (statul le asigura locuine, locuri de munc, iar
copiilor le oIerea oportuniti de a Irecventa scoala) si asimilrii populaiei roma.
Acest lucru a condus napoi la strategiile tradiionale (vieuirea la marginea societii
n condiii de srcie si izolare) de adaptare la situaiile diIicile datorate noului
context. Deoarece muli romi si-au pierdut slujbele si odat cu ele avantajele pe care
le aveau n calitate de angajai (cum ar Ii alocaiile copiilor, dreptul de pensionare sau
dreptul de a avea o cas) unii dintre ei s-au ndreptat spre activiti ilicite, ceea ce a
dus din nou la marginalizare, delincven si srcie. Acest lucru a justiIicat
stereotipurile negative despre romi si a sporit atitudinile ostile ale majoritii
populaiei (ZamIir, ZamIir, 1993:159).

Execuia lui Ceausescu n 1989 a adus speran pentru cetenii Romniei, dar, ca si n
cazul abolirii sclaviei, romii si-au dat seama c situaia lor nu s-a mbuntit prea
mult sau chiar deloc si c, n multe cazuri, chiar s-a nrutit. Ei au Iost cei mai
aIectai de tranziia la o economie de pia si aceasta din lipsa Iorei de munc
caliIicate ce a dus la o rat ridicat a somajului n rndul populaiei (vezi 1.2). Cei
care lucraser n gospodriile agricole de stat nu mai aveau locuri de munc, deoarece
aceste pmnturi Iuseser restituite proprietarilor lor. Majoritatea romilor din
agricultur nu au nici o bucat de pmnt, desi legea (Legea Iondului Iunciar, nr.18,
Iebruarie 1991) stipuleaz dreptul Iiecrei Iamilii de a primi o anumit supraIa
cultivabil (Pons, 1999:50).

Legile din Romnia le permit s si Iormeze asociaii si s publice ziare, dar, n acelasi
timp, ei sunt din nou apii ispsitori, ntr-o perioad n care ara se lupt cu procesul
de tranziie spre economia de pia. Actele de violen mpotriva romilor, care nu erau
o trstur speciIic Romniei comuniste, au devenit mult mai larg rspndite, Iiind
chiar tolerate. Acestea au nceput n martie 1990, cnd minerii au Iost chemai la
Bucuresti pentru a 'apra guvernul, dup care au atacat mprejurimile n care locuiau
romii (Kenrick, 1998:140). n aceeasi lun, la Trgu Mures au avut loc conIlicte
interetnice, n urma crora un numr exagerat de mare de romi au Iost arestai si
judecai, n ciuda evidenelor care demonstrau c ei nici mcar nu Iuseser prezeni
(vezi 2.3.1).

n decursul acestor zece ani, de la revoluie pn acum, gradul discriminrii populaiei
roma s-a accentuat tot mai mult, n numeroase ocazii ajungndu-se pn la violen
Iizic din partea comunitii. Li s-au ars casele pn la temelii, dup care au Iost
Iorai s prseasc satele n care locuiau, unele atacuri soldndu-se chiar si cu mori
n rndurile romilor (Szente, 1996:9). Centrul European pentru Drepturile Romilor a
Icut n 1996 o cercetare menit s identiIice Iaptele ce au avut loc n Romnia,
descoperind c acest model se aIla ntr-un proces de schimbare si c raidurile poliiei
n comunitile de romi nlocuiau, n mod treptat, actele de violen comise de
comuniti mpotriva romilor. Scderea numrului actelor de violen ndreptate
mpotriva maselor a lsat multe cazuri nerezolvate n care Iptasii de alt etnie dect
roma nc nu au Iost adusi n Iaa Justiiei. Din pcate, cei care au comis acte
incriminatorii mpotriva romilor sunt Ioarte rar trasi la rspundere (n cazul n care
sunt trasi la rspundere vreodat).

1.2. Informaii economice yi demografice

Informaii demografice: ntotdeauna au existat preri contradictorii cu privire la
numrul romilor din Romnia.
ConIorm rezultatelor cercetrii eIectuate n 1998 de Institutul de Cercetare a Calitii
Vieii, numrul romilor din Romnia este:
1930: 242.656 (1,70%)
1956: 104.216 (0,60%)
1966: 64.197 (0,37%)
1977: 227.398 (1,05%)
1992: 409.723 (1,76%)
1998: 1.452.700 1.588.552 heteroidentiIicai; dintre acestia ntre 922.465 si
1.002.381 s-au autodeclarat ca aparinnd minoritii roma (Institutul de Cercetare a
Calitii Vieii, 1998).

Se poate observa o discrepan urias ntre numrul de romi (104.216) nregistrai la
recensmntul din 1956 (imediat dup deportarea romilor n Transnistria unde au
murit aproximativ 19.000) si cel nregistrai n 1998. Scderea nu are nici o alt
explicaie n aIara manipulrilor eIectuate n statistici (Pons, 1999:45).

La recensmntul din 1977 s-a publicat un numr de 227.398 romi, urmnd ca 3 ani
mai trziu s se anune oIicial c sunt 260.000 romi de naionalitate romn. Chiar si
atunci, numrul real era estimat la un milion, desi atunci cnd n cadrul Congresului
Mondial al Romilor s-a ridicat problema romilor ntr-o discuie cu Guvernul
Romniei, li s-a spus c n Romnia nu exist romi (IHE, 1989:37-38).

n 1992, la recensmnt au Iost nregistrai 409.723 romi n Romnia desi numrul
actual ar putea Ii cu mult mai mare (Asociaia pentru Drepturile Minoritilor,
1997:242), acesta reprezentnd o crestere de 80,2 Ia de rezultatul recensmntului
din 1977 (Bugajski, 1995:197). n ciuda acestui Iapt, numrul actual al romilor de
naionalitate romn este estimat la peste 2 milioane, ceea ce ar nsemna c sunt
minoritatea cea mai numeroas din ar (Helsinki Watch, 1994:3). Numrarea exact a
populaiei este un proces extrem de diIicil de eIectuat atta timp ct muli romi se
declar romni sau maghiari; acest Ienomen are loc, dup cum explic Elorin Moisa,
datorit conotaiilor negative care sunt asociate identitii etnice de rom (Moisa,
2000). Pe lng aceasta, muli dintre ei nu completeaz Iormele de nregistrare din
cauza Iaptului c sunt analIabei. Studiile eIectuate n 1993 de cercettori de la
Universitatea din Bucuresti estimeaz numrul romilor care nc triesc dup 'modul
de via speciIic roma sau Ioarte apropiat de acesta, la 1.010.000, adic 4 din
populaia total (ZamIir, 1993:8), populaia roma actual neIiind msurat cu
exactitate. n 1998, Institutul de Cercetare a Calitii Vieii a iniiat un proiect de
studiere, stocare si rspndire a inIormaiilor cu privire la problemelor cu care se
conIrunt acestia, pentru proiect Icndu-se o estimare. n urma ei a rezultat c, la
nivel naional, exist 1.452.700 1.588.552 indivizi heteroidentiIicai ca romi, 65,3
dintre ei autoidentificndu-se. Vasile Gheu (Gheu, 1996:78) ntr-un studiu
demograIic prospectiv aIirm c, n opinia sa, populaia de romi din Romnia atinge
un numr cuprins ntre 1.500.000 si 2.000.000 de indivizi.

Romii sunt prezeni n toate regiunile din Romnia. ConIorm recensmntului din
1992, ei sunt mai des ntlnii n Transilvania unde reprezint 2,8 din populaie,
urmtoarea zon din punctul de vedere al concentrrii acestora, este Crisana-
Maramures, n nordul rii, (2,6 din populaie). n vest, n Banat, romii reprezint
2,1%, n timp ce n Valahia, sud-estul Transilvaniei si n Oltenia, n sudul Romniei,
ei reprezint 1,9 din populaie, respectiv 1,5. Cele mai mici valori se nregistreaz
n nord-estul Moldovei (0,8) si n Dobrogea, la Marea Neagr (0,7) (Abraham,
1995:60).

Dac lum n considerare populaia urban si cea rural ca ntreg, atunci putem spune
c n 1992 romii reprezentau 1,4 din prima, respectiv 2,3% din a doua (Abraham,
1995:61). Trebuie s remarcm Iaptul c este posibil ca rezultatele recensmntului
din 1992 s nu mai Iie valide.

ntr-un studiu realizat n 1998 de Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, s-au obinut
urmtoarele rezultate: populaia roma este o populaie tnr (media de vrst a
populaiei din esantion este de 25,1 ani; de asemenea, 33,9 din populaie are vrsta
cuprins ntre 0-14 ani; 4,3 din populaie are vrsta de 65 de ani si peste), iar rata de
Iertilitate este dubl Ia de cea a populaiei majoritare (Institutul de Cercetare a
Calitii Vieii, 2000).

Un Iactor care are o mare inIluen asupra comportamentului demograIic este
sntatea, respectiv accesul la asisten medical. Educaia n privina sntii este un
lucru neobisnuit printre romi. Cstoriile, mai ales n comunitile care adopt stilul
tradiional de via (Moisa, 2000), tind s se ncheie la o vrst mult mai Iraged dect
cele pe care le ncheie indivizii de alt etnie, de aici rezultnd o rat crescut a
natalitii (dubl Ia de rata natalitii la nivel naional) si, implicit, rate crescute ale
natalitii premature, respectiv ale mortalitii inIantile. 33,7 dintre Iemeile cuprinse
n esantion, cu vrsta ntre 15 si 19 ani erau deja cstorite; vrsta medie la prima
cstorie este de 19 ani (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2000).

Bolile speciIice copilriei sunt de asemenea o problem, deoarece majoritatea romilor
preIer s nu-si duc copiii la spital, iar importana vaccinrii nu este recunoscut.
Bolile respiratorii si de inim sunt larg rspndite printre romii de naionalitate
romn; Iumatul este endemic, chiar si la copii, condiiile de trai aIlate sub nivelul
minim contribuie de asemenea la problemele de sntate. Sperana de via a romilor
din Romnia este cu 15-20 de ani mai mic dect cea normal, avnd valori de 50-55
ani (Braham, 1992:19). Mai recent, ntr-un studiu realizat de Institutul de Cercetare a
Calitii Vieii (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2000), conIorm declaraiilor
romilor, bolile cel mai des ntlnite sunt cele ale aparatului digestiv, respectiv cele
cardiovasculare.

Informaii de natur economic: Din punct de vedere economic, comunitatea roma
este cea mai deIavorizat din Romnia. nainte de evenimentele din 1989, era
obligatoriu s Iii angajat undeva, iar toate locurile de munc trebuiau s Iie aprobate
de guvern. n timpul comunismului, majoritatea romilor erau angajai n agricultur,
n activiti Iorestiere, n construcii, n industria alimentar. Odat cu sIrsitul
economiei centralizate, rata somajului a crescut Ir a mai putea Ii controlat.
Proporia populaiei active n rndul romilor este Ioarte apropiat de valoarea
nregistrat n populaia total (60,2 comparativ cu 63,3 n 1998 Comisia
Naional de Statistic, 1998). n ciuda acestui Iapt, procentul populaiei de etnie roma
ocupat este semniIicativ mai mic. Doar 47 Irecventeaz scoala, comparativ cu
59,6 dintre romni. Este interesant de observat c rata somajului este Ioarte mic
0,5 comparativ cu 6,3, cea la nivelul ntregii populaii din Romnia, n 1998.
Exist cel puin doi Iactori care ar putea explica aceast discrepan dintre rata celor
ocupai si someri. Primul se reIer la educaia romilor. Doar un numr relativ redus de
romi au ncheiat procesul educaional, sunt obisnuii s aib un loc de munc si acte
pentru a putea Ii nregistrai oIicial. Cel de-al doilea Iactor se reIer la Iaptul c doar
un mic numr din populaia activ a romilor au Iost angajai si din aceast cauz doar
ei apar acum ca Iiind oIicial someri (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii Sorin
Cace, 2000).

Climatul politic aIlat n schimbare duce la declinul ocupaiilor tradiionale. Cu toate
acestea, se poate observa o revigorare a ocupaiilor tradiionale 3,9 n 1992 si
10,3 n 1998. Sorin Cace explic aceast revigorare pe baza evoluiei economiei
romnesti din 1992 pn n 1998. n acest interval muli romi si-au pierdut slujbele,
Iiind obligai s se ntoarc la ocupaiile lor tradiionale (cel puin asa declar ei). O
alt explicaie, oIerit de acelasi cercettor, ar Ii accentul pe care l pun multe
organizaii ale romilor pe revigorarea ocupaiilor tradiionale. Tendina actual este
orientat spre noi ocupaii deoarece numrul persoanelor caliIicate a crescut. Pe de
alt parte, se poate observa o scdere cu 27 a numrului somerilor. Acesta este un
alt aspect speciIic populaiei roma. Brbaii reprezint 65 din populaia activ.
Aceasta nseamn c romii mai pstreaz nc modelul tradiional n care brbatul este
cel care asigur venitul Iamiliei (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2000).

Cderea comunismului a determinat scderea condiiilor de trai ale romilor (Rostas,
2000). Rezultatele sunt reflectate de condiiile proaste de trai numrul mediu de
indivizi/spaiu de locuit este dublu Ia de cel per ansamblul populaiei, spaiu de
locuit/individ este de dou ori mai mic dect n cazul celorlalte etnii si numrul mediu
de indivizi/camer este de dou ori mai mare dect n cazul celorlalte etnii. n plus, un
sIert din cei cuprinsi n esantion nu dein nici un act de proprietate pentru pmntul pe
care si-au construit casele, mai mult, casele lor nu au buctrii, grupuri sanitare sau
instalaii adecvate (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2000).

ConIorm Constituiei discriminarea etnic sau religioas este interzis; cu toate
acestea, discriminarea este des ntlnit n cazul angajrii, legislaia n acest domeniu
Iiind deIectuoas. Unul dintre cele mai evidente aspecte problematice l reprezint
anunurile din ziare, unde se oIer locuri de munc, dar n care se speciIic n mod
clar c nu doresc romi (Weber, 1998:221). Aceast situaie este monitorizat de
asociaiile romilor (politice si civice) si sunt semnalate imediat (Moisa, 2000). Un alt
aspect de menionat este Iaptul c atunci cnd patronii sunt nevoii s reduc
personalul, romii sunt primii care sunt disponibilizai, n ciuda Iaptului c au aceleasi
drepturi constituionale ca si ceilali ceteni romni. De aceea, romii care se bucur
de o oarecare securitate a locului de munc tind s eIectueze munci manuale,
necaliIicate, cum ar Ii mturarea strzilor. Alii lucreaz pentru ei nsisi, Iiind tmplari
caliIicai sau comerciani. Desi nu exist date disponibile pentru a susine urmtoarea
aIirmaie, un numr relativ restrns de romi sunt privii ca ducnd 'un stil de via
Ioarte conIortabil. Se consider c peste 60 triesc la limita srciei. S-au nIiinat
unele cooperative ale romilor de cultivarea pmntului sau de prelucrare a metalelor,
care au nregistrat succes, dar ele tind s Iie mai degrab o excepie dect o regul
(Braham, 1992:15).

1.3. Aprarea identitii yi/sau a limbii yi/sau a religiei

n loc s-si apere identitatea, muli romi de naionalitate romn tind s si-o nege,
preIernd s adopte limba si religia majoritii populaiei din zona n care triesc.
Discriminarea este larg rspndit peste tot n ar si este mai pronunat din 1990.
Uniunea Democrat a Romilor din Romnia (UDRR) a luat Iiin n Iebruarie 1990 si
a devenit n scurt timp o organizaie umbrel pentru diIerite partide si organizaii ale
romilor. Scopul UDRR este de a proteja si de a promova cultura si limba populaiei
roma din Romnia, precum si libertatea lor politic. Pentru a Ii atinse aceste inte, a
nIiinat Eederaia Etnic a Romilor, ONG-uri pentru drepturi civile si a contribuit la
stabilirea contactelor cu romii din afara Romniei. De atunci, n Romnia, s-au format
numeroase alte organizaii ale romilor. Din moment ce majoritatea sunt Iormaiuni de
tip regional, ele au tendina de a intra n competiie, ceea ce duce la scderea eIicienei
lor si la obstrucionarea stabilirii unui Iront comun al romilor (Bugajski, 1995:223).
Reprezentatul acestora n Biroul Naional pentru Roma este pesimist atunci cnd
vorbeste despre eIiciena organizaiilor romilor n aprarea identitii si a drepturilor
romilor. Mai mult, Iaptul c Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR) este
implicat n asa de multe cazuri din Romnia dovedeste clar c este necesar un ajutor
din aIar.

Iulius Rostas susine Iaptul c romilor li s-a acordat un numr considerabil de
drepturi, Vasile Ionescu a contrazis aceast aIirmaie. Bazndu-se pe Raportul
Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2000, el a aIirmat urmtoarele: 'n timpul
celor 10 ani de existen, nu a existat nici o iniiativ legislativ a acestui grup (grupul
politic parlamentar al deputailor din partea acelor organizaii iniiate de indivizi ce
proveneau din grupurile minoritare, altele dect Uniunea Democrat a Maghiarilor din
Romnia UDMR). Deputaii romi cum ar Ii Gheorghe Rducanu, pn n 1997, sau
Mdlin Voicu, pn n 2000, au Iost supusi partidelor majoritare. Ultimul s-a nscris
n Partidul Democrat Socialist din Romnia n 1999 si a Iost ales presedintele
Comisiei pentru Minoriti a PDSR (Ionescu, 2000).

Exist o disensiune ntre punctul de vedere al lui Iulius Rostas si cel al lui Vasile
Ionescu cu privire la sumele de bani alocate de buget pentru protecia minoritilor.
'Statul oIer trei surse principale de Iinanare a ONG-urilor minoritilor naionale din
Romnia; aici vom prezenta doar cteva cifre pentru ONG-urile romilor (n mii lei):
Anul Partida
Romilor
Campanii naionale mpotriva
antisemitismului, rasismului, a
xenoIobiei si intoleranei
Proiecte si programe
comune
Total Pentru romi Total Pentru
romi

1997

530.000
274.000 154.000 102.780 22.000
1998 1.489.000 700.000 435.745 880.000 465.487
1999 4.600.000 835.000 697.678 3.030.300 2.606.991
2000 9.200.000 900.000 3.500.000
Pentru anul bugetar 2000 sunt alocate 1,2 miliarde lei pentru participarea la programe
cu suport Iinanciar extern. Mai exist si un Eond Suplimentar de 3 miliarde lei pentru
mbuntirea situaiei romilor (Rostas, 2000).

Vasile Ionescu aIirm contrariul: 'n 1998 asociaiile romilor nu au beneIiciat de nici
un ajutor bnesc pentru proiecte comune sau pentru Iinanarea campaniilor naionale
de combatere a rasismului si a intoleranei~ (Ionescu, 2000).

Pe de alt parte, Elorin Moisa are o alt opinie. n timpul prezentrii Centrului de
Resurse pentru Comunitile de Romi, al crui presedinte este, a aIirmat c n ultimul
timp au fost create multe ONG-uri. 'Aceste organizaii au Iost Iondate pentru a
mbunti nivelul de trai n comunitile roma, dar si pentru a obine anumite drepturi
prin intermediul aciunilor politice. Politicile promovate au condus la puine rezultate
pozitive concrete cu privire la problemele care intereseaz direct comunitile de
romi. Aceasta s-a ntmplat, pe de o parte, datorit lipsei de interes a comunitilor de
romi pentru procesele politice (electorale) si a diIicultii acestora n luarea deciziilor
politice, iar pe de alt parte, datorit incapacitii liderilor politici ai romilor de a
elabora o agend comun. Reprezentarea n parlament si la nivelul administraiei
publice locale este cu mult sub nivelul procentului pe care l reprezint populaia
roma. Drept urmare a succesului modest nregistrat de iniiativele din sIera politic,
dup 1993, s-au nIiinat cteva organizaii non-guvernamentale n toat ara, ele
avnd ca Iondatori persoane de etnie roma; aceste organizaii doreau s oIere suport
educaional, care consta n aproIundarea culturii si a tradiiilor speciIice comunitii
roma, dezvoltare economic si comunitar, intervenie social si cercetare,
combaterea prejudecilor si a stereotipurilor (Moisa, 2000).

2. IDENTITATE ETNIC SAU NAIONAL

2.1 Descrierea identitii

2.1.1. Caracteristic(ici) culturale difereniatoare fa de grupul dominant

Iulius Rostas pretinde c 'Iiind marginalizai si supusi opresiunilor timp de secole,
subieci ai asimilrii Iorate si ai discriminrii, romii si-au dezvoltat propriile lor
strategii de supravieuire, strategii care i Iac diIerii Ia de indivizii de alt etnie.
Experiena Porrajamos-ului echivalentul Holocaustului n limba romani a conferit
romilor sensul apartenenei la aceeasi comunitate, indiIerent unde triesc (Rostas,
2000).

Experiena istoric a diIeritelor grupuri a generat o mulime de caracteristici istorice
particulare. Eiind o minoritate, indiIerent unde triesc, romii au Iost nevoii s se
adapteze la mediul aIlat n schimbare. Aceasta a dus la diIerene de cultur, de
obiceiuri, de limb. Ei pot Ii clasiIicai n Iuncie de ocupaiile tradiionale pe care le
practic si de dialectul pe care l vorbesc. n Romnia triesc mai multe grupuri
diIerite. Chiar dac exist o oarecare distan ntre grupuri, exist un sens al
apartenenei la aceeasi comunitate ce este ntrit de adversitatea celor de alte etnii Ia
de ei.

Romii de naionalitate romn constituie aproximativ 40 de grupuri diIerite dintre care
Cldrarii, Eierarii, Ursarii, Grstarii (vnztorii de cai) si Lutarii. Muli dintre
acestia au renunat la stilul de via tradiional, nomad, mai degrab din obligaie si nu
pentru c ar Ii ales. Amalgamul cultural a Iost de asemenea larg rspndit printre
diIeritele grupuri, chiar dac nc mai exist diviziuni si ele sunt extrem de importante
n cadrul comunitilor (Helsinki Watch, 1991:7).

n Iuncie de limba vorbit se pot distinge mai multe comuniti. Asa cum este
menionat n capitolul 3, aproximativ 60 dintre romii romni vorbesc acelasi dialect
al limbii romani. Populaia majoritar tinde s rspund negativ la obiceiurile diIerite
pe care le observ la populai roma si la valorile lor pe care adeseori nu le neleg. De
exemplu, viaa Iamilial este strict normat: brbatul este capul Iamiliei, cel care
cstig banii. Romii cldrari pstreaz si azi regulile si obiceiurile speciIice
modelului de via tradiional (Moisa, 2000). Ei sunt strici n ceea ce priveste
comportamentul Ietelor mai mari de 8 ani, acestea nu au voie s stea nesupravegheate
n compania bieilor. Din aceast cauz, Irecventarea scolii poate reprezenta o
problem pentru ele, mariajele tinznd s se ncheie la o vrst Iraged 15 ani si
uneori chiar mai devreme. Pn se cstoresc, Ietele trebuie s locuiasc mpreun cu
prinii lor. Comunitile de alte etnii critic, n general, cstoriile ncheiate la o
vrst att de Iraged (Remmel, 1993:201, 212).

Un aspect deosebit de important al culturii romilor este muzica. Ea a Iost recunoscut
aparent chiar si de ctre regimul comunist care le-a interzis s mai cnte n limba
romani, permindu-le s cnte numai n limba romn, muli cntrei romi Iiind
obligai s prseasc ansamblurile populare din care Iceau parte. De Iapt, muzica
romilor a Iost interzis complet n Romnia nainte de 1989 (Helsinki Watch,
1991:21). Unul dintre triburile romilor din Romnia este cunoscut sub numele de
Lutari, ceea ce indic Iaptul c muzica este mai mult dect o tradiie pentru ei; este
un mod de via. Din moment ce analIabetismul este larg rspndit printre romi, se
presupune c ei nu stiu s citeasc notele muzicale. Acest lucru Iace ca Iaima de buni
muzicieni pe care si-au cstigat-o n ntreaga Europ s Iie si mai de apreciat. Romii
sunt la Iel de cunoscui si pentru talentul lor la dans, chiar dac, adeseori, dansurile lor
li se par lascive celor de alt etnie. Acesta este un alt motiv pentru care sunt
considerai 'imorali (Clebert, 1963:144, 152).

n ceea ce priveste religia, cel puin romii romni par s ia exemplul credinei
populaiei majoritare. Asa c religia la care subscriu depinde de zona geograIic n
care triesc. Romii care adopt stilul tradiional triesc dup un cod Ioarte strict de
credine, care aIecteaz Iiecare domeniu al vieii lor de la mariaje si relaii, dup cum
s-a vzut mai sus, pn la ierarhia stabilit n Iamilie (Remmel, 1993:216). Toate
argumentele prezentate mai sus i descriu pe romi ca Iiind 'diIerii, adeseori atrgnd
asupra acestora un tratament punitiv sau coercitiv.

2.1.2 Dezvoltarea conytiinei minoritarilor c sunt diferii

Romii romni au Iost tratai mult timp ca 'diIerii de ctre indivizii ce nu aparineau
comunitilor roma. Asa cum a Iost descris n alte capitole, instinctul de
autoconservare i determin adeseori s-si nege identitatea atunci cnd au de-a face cu
indivizi de alt etnie, din cauza discriminrii la care sunt expusi.

O dovad gritoare n acest sens este discrepana dintre indivizii care se autoidentiIic
cei care se declar ca Icnd parte din comunitate si implicit si asum identitatea
si indivizii care sunt identiIicai de alii ca aparinnd unui anumit grup etnic.
Comparnd datele obinute n urma celor dou cercetri: cea din 1992 (ZamIir,
ZamIir, 1993:60) si cea din 1998 (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2000) se
poate observa o scdere a procentului celor care se autoidentiIic, n timp ce procentul
grupului etnic majoritar creste.
Autoidentificare 1992 1998
Roma 76,5% 63,5%
Romn 11,7% 34,2%
Maghiar 6,6% 1,8%
Turc 1% 0,5%
Nimic 4,2% -

a) romi care prezint toate caracteristicile etnice tradiionale si care se autoidentiIic
drept romi n toate contextele, att n cele oficialadministrative, ct si n cele
informale;
b) romi care prezint toate caracteristicile etnice tradiionale, pe care si ceilali i
identiIic ca romi dup modul lor de via, dar care nu se autoidentiIic n
contextele oficial-administrative ca Iiind romi; inIormal ei se autoidentiIic ca
romi;
c) romi 'modernizai care si-au schimbat modul de via, n sensul modernizrii si
care deci nu mai prezint indicii vizibile ale modului tradiional de via, care se
autoidentiIic ei nsisi ca romi, att n contexte Iormale, ct si inIormale (activistii
etnici, oameni de afaceri);
d) romi 'modernizai care tind s nu se mai autoidentiIice ca romi sau o Iac n mod
fluctuant si pe care ceilali i pot sau nu identiIica, ca romi;
e) 'Iosti romi care s-au integrat n populaia majoritar pn la dispariia trsturilor
distinctive, care au renunat chiar pentru ei nsisi la autoidentiIicarea ca romi.

Nicolae Gheorghe (fostul coordonator al Romani CRISS si membru al Consiliului
Consultativ al Romilor PER, consultant pe Problemele Populaiilor Roma si Sinti la
Organizaia pentru Securitate si Cooperare din Europa) consider c populaia roma
trece printr-un proces de 'etnogenez construind o nou identitate de grup 'Roma
asa cum celelalte grupuri au Icut n sec. XIX. El susine c scopul prezent, mai ales
n Romnia, este acela de a ridica statutul de membru al comunitii de la cel de
'igan (termen ce are conotaii peiorative) la cel de 'rom. Cu alte cuvinte, ncearc
s realizeze o schimbare simbolic de la statusul de 'sclav la un status egal cu cel de
cetean ntr-un stat constituional, cu dreptul de a se autoidentiIica ca aparinnd
minoritii roma (Images and Issues: Coverage of the Roma in the Mass Media in
Romania, 1997).

n cadrul comunitilor de romi, identitatea lor este puternic, Iiind declarat n mai
multe moduri: limb, muzic, costume tradiionale, si n tot mai puine cazuri,
mestesuguri tradiionale, si mai ales, modul specific de trai.

2.1.3. Identificarea acestei diferene ca fiind de natur etnic sau naional

Asa cum deja s-a menionat mai sus (1.1), grupul de etnie roma nu a Iost recunoscut
ca atare de ctre stat. Desi trebuiau s Iie nregistrai la recensmnt, nu au Iost
considerai ca un grup etnic real pn n 1989 (Pons, 1999:29). Romii din Romnia
sunt recunoscui ca minoritate naional, sub auspiciile Departamentului pentru
Protecia Minoritilor Naionale n cadrul cruia exist un birou ce se adreseaz
exclusiv problemelor romilor. Identitatea etnic este puternic pronunat la
majoritatea romilor de naionalitate romn, desi, asa cum s-a menionat anterior,
instinctul de auto-conservare i oblig adeseori pe membrii acestei minoriti s-si
ascund aceast identitate, cel puin atunci cnd intr n contact cu comuniti de alte
etnii.

2.2. Istoricul identitii etnice sau naionale

n calitate de sclavi, romii de naionalitate romn erau categorizai n Iuncie de
stpnii lor: biserica, curtea domneasc sau individul, apoi erau divizai n Iuncie de
locul unde lucrau si de deprinderile pe care le aveau (Crowe, 1991:63). Dup cum s-a
menionat deja, chiar si dup ce sclavia a Iost abolit, muli romi s-au vzut n situaia
de a se ntoarce la stpnii lor, negsind o alt cale de a supravieui. Autoorganizarea,
vital identitii minoritare, nu s-a maniIestat la romii de naionalitate romn pn n
anii 30, cnd sentimentele anti-roma s-au ampliIicat si guvernul care nu considera c
romii meritau s aib aceleasi drepturi ca si celelalte minoriti i-a determinat s
acioneze n acest sens. Prima organizaie roma a luat Iiin n Clabor n 1926, iar
membrii acesteia au nceput s intre la universitate. Tot n perioada respectiv a aprut
ziarul Neamul ignesc, trei ani mai trziu nIiinndu-se Asociaia General a
Romilor din Romnia. Ultima a Iiinat doar un an, timp n care a scos dou publicaii;
cea menionat anterior, Glasul Romilor si un alt ziar, O Rom. Asociaia a mai sprijinit
adoptarea unei srbtori naionale care s celebreze emancipare romilor; de asemenea
s-au mai luat n discuie planuri pentru o bibliotec, un spital, o universitate, dar ele n-
au Iost Iinalizate niciodat. Congresul Mondial al Romilor din 1933 a Iost parial
planiIicat de asociaie, acesta a susinut un program menit s creasc nivelul de
constientizare etnic a romilor si s cear mai multe drepturi pentru romi (Crowe,
1991:69-70). n 1934, n Bucuresti, s-a nIiinat Uniunea General a Romilor din
Romnia, Iiind condus de Gheorghe Nicolescu care a militat intens pentru eradicarea
nomadismului. Cel de-al doilea rzboi mondial a nsemnat totodat si stoparea
nIiinrii de organizaii ale romilor n Europa (Liegeois, 1986:146). Regimul
comunist instalat n Romnia si-a luat toate msurile pentru a se asigura c romii nu
au nici o sans de a nIiina alte organizaii, cel puin pn dup 1989, romii ntr-
adevr nu au mai creat nici o organizaie.

Identitatea etnic a romilor din Romnia reiese, cel puin la unele grupuri, din
costumele tradiionale pe care le poart, din Ielul n care se mndresc cu muzica lor,
cu meseriile lor. Cu toate acestea, muli romi preIer s nege aceste aspecte ale
identitii lor pentru a nu prejudicia sansele lor de a Ii angajai sau oportunitile
copiilor lor de a avea o educaie. Spectrul violenei, predominant n Romnia pn n
1990, este un alt motiv care Iace ca multe comuniti de romi s Iie reIractare la orice
Iorm de organizare sau s nu si asume identitatea. Er ndoial, aceasta este o
trstur general a comunitilor de romi, acest aspect reiesind si din numrul mare
de organizaii ale romilor aprute dup 1990.

Pe de alt parte, Donald Kenrick consider discriminarea sau reIuzul populaiei
majoritare de a-i accepta ca Iiind cauzele care stau la baza pstrrii identitii lor. El
susine chiar c ncercrile diIeritelor guverne din Europa de Est de a-i asimila Iorat
au esuat din cauza Iaptul c societile care urmau s-i asimileze nu i-au acceptat
(Kenrick, 1998:56). De aceea, se poate spune c romii s-au aflat la ndemna
populaiilor de alte etnii, acesta Iiind motivul principal care a stat la baza continurii
identitii si culturii lor.

Politicile regimului comunist n privina domiciliului Iorat, a obligativitii angajrii
si a educaiei, i-au aprat pe romi de ura etnic pe care indivizi de alte etnii au simit-o
pentru ei. Din 1990 ei nu au mai beneIiciat de aceast protecie, conIruntndu-se cu
discriminarea n educaie si pe piaa muncii (Braham, 1992:28).

Cu toate acestea identitatea roma nc exist. S-a observat c importana diIerenelor
culturale din estul Europei se datoreaz ncercrilor din timpul comunismului de a
asimila populaiile minoritare si a procesului de re-impunere a culturilor ce i-a urmat.
Membrii minoritilor au Iost cu att mai hotri s-si pstreze identitile cu ct
condiiile de trai n regimul de dinainte de 1989 au Iost mai diIicile, structura
societii Iiind multietnic. Problema pe care romii au mostenit-o de la precursori
consta din lipsa unei patrii mam. Din aceast cauz ei s-au simit de multe ori mai
apropiai de populaia majoritar dect de romii care triesc n alte pri. O anumit
distanare a romilor de populaiile de alte etnii este important pentru a le permite s-
si menin identitatea (Stewart, 1997:95).

Unele ONG-uri, de exemplu Rromani Criss, parial sau majoritar, Iormate din romi,
lucreaz pentru a preveni discriminrile si a Iacilita nelegerea dintre romi si ceilali.
Evident, mai sunt nc multe de Icut, dar romii trebuie s se debaraseze de
dependena lor Ia de stat care nu i va mai ajuta cum a Icut-o n trecut.

2.2.1. Rezistena minoritii fa de asimilare sau acceptarea ei

Tendina romilor de a adopta limba si chiar religia existente n zona n care triesc,
uneori declarnd la recensminte c aparin altor etnii, este probabil motivat, n cea
mai mare msur, de instinctul lor de autoconservare si nu de ali Iactori.

n timp ce muli romi de naionalitate romn ,au abandonat unele aspecte ale
culturii lor, au pstrat altele. Limba romani, de exemplu, este ntlnit la aproximativ
60 din populaie, unele triburi pstreaz si mbrcmintea tradiional. Cu toate
acestea, pentru a primi o educaie sau un loc de munc, romii de naionalitate romn
sunt adeseori obligai s se conIormeze practicilor celorlalte etnii.

n timpul comunismului s-a ncercat asimilarea populaiilor minoritare din Romnia,
inclusiv a romilor. C acest lucru a Iost un esec, reiese din recensmntul din 1966,
din rezultatele nregistrate n privina limbii. Ele arat zone semniIicative n care se
Ioloseau limbile minoritilor n locul limbii romne, care era dominant. Din
recensmnt reiese c 42,5 din romii de naionalitate romn au adoptat limba
romn, n timp ce 46,2 au pstrat limba romani, iar 8,7 (cu domiciliu n
Transilvania) vorbeau limba maghiar (Gilberg, 1980:214-5).

Politica oIicial n privina romilor s-a schimbat n anii `70. Ei au Iost pur si simplu
ignorai (Helsinki Watch, 1991:18). Spre sIrsitul acestei decade, Partidul Comunist
Romn (PCR) si-a dat seama c nu puteau pretinde pur si simplu c romii nu existau.
n 1977 s-au Icut noi ncercri de asimilare, chiar dac succesul lor nu a Iost prea
mare, probabil din cauza ,cultului personalitii al lui Ceausescu si a guvernului care
devenea tot mai naionalist. Cultura a devenit int a acestui sentiment. Cultura
romilor a pltit din plin preul aciunilor ntreprinse de regim. Romii sunt Iaimosi
pentru talentul lor muzical, fapt recunoscut nu numai n Romnia, ci pretutindeni. Pe
msur ce guvernul extindea cultura romnilor, n detrimentul celei a minoritilor,
muzicienii romi erau exclusi din ansamblurile de muzic popular. Limba romani a
Iost interzis si ea, ceea ce nsemna c romii care voiau s cnte, trebuiau s o Iac n
limba romn (Helsinki Watch, 1991:20). AstIel de politici nu puteau Iace dect ru
unei culturi care era deja considerat inIerioar de ctre majoritate.

Examinarea relaiilor dintre romi si restul populaiei din Romnia, mai ales cu
autoritile (subcapitolul 2.3), indic Iaptul c procesul de asimilare n-a creat nici o
problem pn n anul 1989.

2.2.2. Rezistena minoritii fa de integrare sau acceptarea acesteia

Deoarece triau la periIeria societii, romii de naionalitate romn nu au Iost aIectai
prea tare de procesul de integrare; dup cderea comunismului nu au Iost prea multe
ncercri de a integra romii (vezi 1.1). ManiIestrile de violen din partea comunitii
au Icut ca muli romi s si piard casele, Iiind Iorai, din cauza Iricii, s plece din
locurile n care triser toat viaa.

Aceast team i-a Icut pe muli romi s prseasc Romnia, cutnd azil n alt
parte. Imediat dup cderea regimului Ceausescu cteva mii de romi au emigrat,
ndreptndu-se mai ales spre Erana si Germania. 179.676 romi de naionalitate
romn au cerut azil n Germania, ntre 1990 si 1992. Principalele trei motive care au
dus la aceasta au Iost: ,o nclinaie normal spre modul de trai nomad, trebuine sau
dorine de Iactur economic si discriminarea etnic. Primele dou motive sunt
dintotdeauna atribuite romilor, n ciuda Iaptului c nomadismul a Iost scos n aIara
legii n timpul comunismului si c sub 5 dintre romii de naionalitate romn erau
nomazi (vezi 1.2). Srcia este, n mod cert, o trstur a modului de trai a majoritii
romilor din Romnia si, de Iapt, si din alte ri. Cu toate acestea, Irica real motivat-
cauzat de violena de natur etnic i-a determinat pe muli s plece (Braham,
1992:23-24). n ultima vreme, romii din Romnia care au cerut azil au Iost acceptai
de Irlanda.

Departe de a Ii integrai, marea majoritate a romilor din Romnia sunt considerai
paria societii. Stereotipurile abund, iar mass media nu Iace nimic pentru a stvili
actele de discriminare. Mai mult, organismele statului tind s i considere pe romi ca
pe o problem social si s i trateze ca atare (Rostas, 1998:2). Atta timp ct aceast
atitudine continu, romii nu vor Ii niciodat acceptai sau integrai n celelalte
comuniti din Romnia.

2.2.3. Conytientizarea identitii etnice sau naionale

n prezent, autopercepia comunitilor de romi tinde s Iie similar percepiei pe care
majoritatea o are despre acestia (Save the Children, 1998:16). Cercetarea ntreprins
de Helsinki Watch pare s susin urmtoarea teorie: ,nu numai romnii se uit de sus
la igani, dar chiar si iganii i abordeaz, Irecvent, pe ali igani cu aceleasi
stereotipuri (Helsinki Watch, 1991:74). Bineneles, nu se poate spune c aceast
atitudine este ntlnit la toi indivizii, depinznd de comunitatea speciIic si de zona
n care comunitatea trieste. Discriminrile din scoal, capitolul 6, asigur
autoperpetuarea acestui cerc vicios.

n cadrul comunitii romilor de naionalitate romn exist o miscare continu spre
dezvoltarea identitii roma n arena politic. Dac romii obisnuii din Romnia si
neag identitatea n public, intelectualii din cadrul acestei minoriti nu se mai ascund
n spatele unei identiti majoritare. Desi nainte de 1989 acestia din urm nu
recunosteau c sunt romi, acum ei Iac lobby pentru recunoasterea ntregii comuniti.
Constiina identitii lor etnice s-a dezvoltat din identitatea social dominant de-a
lungul secolelor de sclavie. O dovad puternic o constituie numrul mare de partide
Iormate dup 1989 (Uniunea Democrat a Romilor, Eederaia Etnic a Romilor,
Partida Romilor, Uniunea Romilor etc). Dup 1993, romii au Iondat peste 100 de
organizaii non-guvernamentale. Scopul lor era s oIere sprijin educaional, s aIirme
tradiiile si cultura speciIice romilor, s oIere sprijin n dezvoltarea economic si
comunitar, s Iac cercetri, s intervin n cazurile sociale, s combat prejudecile
si stereotipurile (E.Moisa, 2000).

Nicolae Gheorghe susine c datorit Iaptului c romii au Iost exclusi din procesul
politic, procesul construirii naiunilor n Europa nu i-a aIectat n aceeasi msur n
care si-a lsat amprenta asupra altor grupuri, de la cele sociale pn la cele naionale.
De abia acum comunitatea si ndreapt atenia spre schimbarea identitii sale
stigmatizate. Un mijloc adeseori folosit pentru atingerea acestui scop este promovarea
romilor ca minoritate naional. n Romnia aceasta nseamn c au un loc n
parlament, alturi de toate celelalte minoriti naionale recunoscute. Cu toate acestea,
identitatea naional s-ar putea s nu Iie cel mai bun lucru pentru comunitatea roma
atta timp ct ntreste statul naiune. n plus, statele care autopromoveaz Iaptul c au
minoriti etnice, Iac acest lucru tocmai pentru a sublinia ideea c statul aparine unei
majoriti etnice (Gheorghe, 1997:158).

Eolosirea tot mai Irecvent a structurilor politice de ctre romii de naionalitate
romn este un indiciu clar al Iaptului c minoritatea constientizeaz statutul su de
minoritate naional. Eaptul c cei care au ptruns n scena politic nu si mai ascund
identitatea ntreste natura ,etnic a statutului de rom n Romnia.

Vasile Ionescu este de alt prere: ,din moment ce romii erau recunoscui ca
minoritate naional si/sau etnic n 1990, autopercepia lor a Iost mprit ntre
dispre si autoapreciere. Autodispreuirea (ca eIect al stigmatizrii si al internalizrii
acesteia) duce la disociere etnic, iar mai apoi la politici de asimilare. Acest aspect
este subliniat si de absena unor programe minime de prevenire si eliminare a
rasismului; programele ar trebui s Iie centrate pe aceast libertate. Asociaiile romilor
care sunt implicate n campanii de evideniere a autoaprecierii comunitilor culturale
ale romilor minimizeaz ,decolonizarea spiritual si importana deconstruirii
etnocentrismului cultural (V. Ionescu, 2000).

2.2.4. Nivelul de omogenitate al identitii minoritii

n timpul erei comuniste romii nu erau nici mcar recunoscui ca minoritate, iar
ncercrile de asimilare Iorat descrise mai sus erau menite s stearg orice urm de
,diIeren pe care romii ar Ii putut s o perceap. Exist si alte puncte de vedere cu
privire la aceast politic a guvernului. Nicolae Gheorghe a transmis celor de la
Helsinki Watch c prerea lui este c Guvernul Romniei a avut de Iapt intenii bune
atunci cnd a promovat politica respectiv.

,De Iiecare dat cnd guvernul dorea s Iac ceva bun pentru igani, ncepea prin a le
da o locuin. n culturile europene, prezumia de baz a popoarelor sedentare este c
a Ii sedentar este cea mai bun alegere. Si chiar dac premisa era probabil gresit si
inteniile erau nu tocmai bune, cel puin guvernul a ncercat s mbunteasc
condiiile de trai ale iganilor (Helsinki Watch, 1991:17). Bineneles c acest lucru a
avut un eIect proIund si de durat asupra comunitii roma, muli pierzndu-si
identitatea n acea perioad.

SIrsitul regimului represiv al lui Ceausescu a adus minoritilor din Romnia
sperana c n sIrsit vor avea si ei sansa de a se aIirma ntr-o societate democrat.
ns pentru romi aceast schimbare nu a determinat dect o nrutire a situaiei. n
sistemul socialist existau discriminri mpotriva romilor, dar ele erau subtile. Marea
majoritate a romilor intervievai de Helsinki Watch au aIirmat c situaia lor era mai
bun n timpul lui Ceausescu (Helsinki Watch, 1991:32). Dup evenimentele din
decembrie 1989, incidentele de natur violent ndreptate mpotriva romilor au
devenit alarmant de frecvente. Acest fapt poate explica ntr-o oarecare msur
discrepana ce apare ntre numrul romilor nregistrat la recensmntul din 1992 si
numrul pretins a Ii real de organizaiile romilor precum si de alii.

Observaiile d-lui Gheorghe, asa cum reies din capitolul precedent, indic n mod clar
o clas separat a romilor din Romnia, o minoritate n cadrul minoritii, care se
distaneaz de marea majoritate a romilor din comunitate prin aceea c sunt cu mult
mai bine integrai n societatea celorlalte etnii. Cu toate acestea, Iaptul c recunosc
identitatea lor si c doresc s lucreze pentru comunitatea roma ca ntreg sugereaz
Iaptul c acesti intelectuali ai romilor nu sunt de Iapt asa de distanai de comunitate
cum s-ar prea.

Human Rights World Report arat c guvernul n-a luat suIiciente msuri pentru a
opri discriminarea mpotriva romilor care ncepe n scoal, continu cu procesul de
gsire a unui loc de munc si se sIrseste cu Ielul n care romii sunt tratai de poliisti
(HRW, 1998, 1999, 2000).

2.3. Condiii politice yi sociale actuale

2.3.1. Relaia cu statul

Actele de violen din partea comunitii si nevoia unui loc de munc i-au Iorat pe
romii din comunitile sedentare de pn acum s si abandoneze casele. n cazul n
care au existat acte violente din partea comunitii li s-a interzis s se ntoarc. De
aceea, muli au sIrsit prin a locui la periIeriile oraselor sau satelor n locuine
improvizate (ERRC, 1998:26). Contactul cu autoritile se limiteaz la serviciile
locale si regionale din sIera sntii si a educaiei si, bineneles, cu poliia, prezent
peste tot. Amnisty International a avut de-a Iace cu dosare n care romii Iuseser
asaltai de poliie n public, aciuni care ntresc convingerea c violena mpotriva
romilor nu este o crim (Amnesty International, 1995:25).

Din 1990 pn n prezent, n Romnia au avut loc peste 30 de conIlicte n care romii
au Iost rnii, uneori Iatal sau scosi din casele lor. Astfel de incidente ncep de obicei
de la o ceart ntre unul-doi romi si unul-doi indivizi de alt etnie si se sIrsesc
adeseori cu implicarea ntregilor comuniti. Autoritile romnesti neag natura
interetnic a acestor incidente, dar Iaptul c nimeni n-a Iost niciodat pedepsit la
modul serios pentru comiterea unor astIel de crime mpotriva romilor denot
atitudinea statului (Weber, 1998:221). Cercetrile ntreprinse de Helsinki Watch n
1991 au evideniat Iaptul c nu numai c nu exista o protecie a comunitilor de romi
mpotriva ameninrilor, dar statul acionase n nici un Iel n privina drepturilor
omului, prin aciuni de pedepsire a indivizilor de alte etnii care comiteau crime
mpotriva romilor (Helsinki Watch, 1994:6).

La nceputul anilor `90, Helsinki Watch pretindea c n Romnia nu exist dorina
politic de a combate violena rasial ndreptat mpotriva romilor si de a oIeri
suIicient protecie victimelor de etnie roma (Helsinki Watch, 1994:5). Ei au mai
observat si cteva cazuri n care autoritile aIisau sentimente anti-roma, cum ar fi
aIirmaia c incendierea caselor romilor ,este Icut n interes public. AIirmaii ca
cea de mai sus exprim suIicient de clar prejudecile rasiale ale autoritilor (Helsinki
Watch, 1994:8).

Aciunile ntreprinse de autoriti din 1990 ncoace reIlect aceast atitudine. Dup
violenele din orasul Trgu Mures, din 19-20 martie 1990, Helsinki Watch a remarcat
c procurorul prea c ncerca s i gseasc api ispsitori pentru evenimentele de
atunci pe romii care Iuseser de Ia. ConIorm celor anunate de procuratur, 24 din
cei 31 de indivizi investigai n urma actelor de violen (care ncepuse ca o lupt de
natur interetnic ntre romni si maghiari) erau de etnie roma. Mai muli romi au Iost
arestai apoi sub acuzaia c posedau arme si c disturbaser linistea. Ultimii au Iost
judecai sub incidena Decretului 153, din 1970, care se adresa ,paraziilor ordinii
socialiste. Pe lng Iaptul c acest decret era considerat o unealt abuziv inventat
de regimul Ceausescu, Iolosirea ei viola procesul. Avocatul din oIiciu care i apra pe
sapte dintre romi a cerut ca procesul s aib loc n ziua urmtoare arestrii lor. n plus,
la proces au Iost martori care autentiIicau nevinovia acuzailor, n timp ce unul din
martorii acuzrii a anulat declaraia anterioar spunnd c Iusese beat si c nu si
putea aminti nimic din evenimentele petrecute n 20 martie. Apoi s-a dovedit c cel
de-al doilea martor Iusese arestat de mai multe ori n trecut si c el nsusi Icuse
nchisoare pentru acte de violen. Romii, la rndul lor, au dat declaraii contradictorii
pe care nu le puteau citi din pricina lipsei de educaie. Unul dintre acuzai pretindea c
el a semnat declaraia sub ameninare. n ciuda tuturor acestor Iapte, acuzaii au primit
sentine de la trei luni de munc silnic pn la 5 luni de nchisoare. Avocat care i-a
aprat a declarat c Iusese ameninat dup ce acceptase s i reprezinte pe romi n
instan si c ceilali romi care Iuseser arestai n 20 martie nu Iuseser reprezentai
de nici un avocat. Toi au primit pedeaps maxim de 6 luni de nchisoare (Helsinki
Watch, 1990:7).

Instane ca cea de mai sus evideniaz nevoia schimbrii atitudinii autoritilor Ia de
romi. n raportul din 1993, Eederaia Internaional Helsinki pentru Drepturile Omului
(EIH) a notat c autoritile romnesti aveau tendina de a eticheta grupurile de romi
ca Iiind ,criminale, ceea ce Icea ca problema atacurilor asupra comunitilor de
romi s Iie considerat crime comise de romi. Celor de la FIH li s-a mai spus c n
cazul n care erau distruse casele romilor reconstruirea lor era contingent asupra lipsei
de acuzaii aduse Iaptelor vinovate. EIH a gsit aceasta, asociat cu legitimizarea
crimelor mpotriva romilor prin stereotipizarea comunitilor roma ca Iiind deosebit
de ngrijortor, la aceasta adugndu-se si sentimentele exprimate de autoriti si care
serveau la ncurajarea violenei rasiale (EIH, 1993:3-4).

Situaia este cu att mai acerb cu ct statisticile publicate de organele de poliie din
Romnia imput oIense speciIice romilor, alt grup particularizat este cel al strinilor
care comit crime n Romnia. Autoritile tind si ele s Iac comentarii generale
despre activitile criminale ale minoritii roma ca ntreg, ceea ce face ca
sentimentele ndreptate mpotriva romilor s se ampliIice si s creasc posibilitatea
apariiei violenei comunitii. Asociaia romilor din Romnia si-a aIirmat poziia de
opoziie mpotriva acestei practici, dar ea a continuat. n arena public politicienii
extremisti si-au expus retoricile rasiste mpotriva romilor Ir nici un Iel de cenzur.
Pe date de 16 august 1998, Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului Romnia Mare
(PRM) a dat o declaraie ce coninea un program Iormat din 10 puncte ce urma s Iie
aplicat dac partidul su cstiga alegerile din 2000. O parte a programului propunea
izolarea criminalilor romi n colonii speciale pentru a stopa procesul de
transformare a Romniei ntr-o tabr a iganilor. Pentru a rspunde rilor care au
adus critici cu privire la aplicarea drepturilor omului n Romnia, n cazul iganilor, el
a promis s ,deschid graniele Romniei si s izgoneasc criminalii romi direct n
acele ri care pretind c le pas de soarta lor (Institutul de Relaii Rasiale, 1999:35-
36).

OIicialitile locale au Iacilitat atacurile mpotriva comunitilor roma, att prin
ncurajarea actelor violente care au avut lor, ct si prin pasivitate si acord tacit.
Autoritile guvernamentale sunt cunoscute pentru ncurajarea Irecvent a actelor
comise de Garda Civil, cum ar Ii cel ce a avut lor n Hdreni, judeul Mures n
1993. Incidentul a izbucnit cnd o ceart dintre un etnic romn si doi romi s-a sIrsit
cu njunghierea Iatal a primului. Cei doi romi au Iost ucisi mai trziu de mulime, n
timp ce un al treilea a ars de viu cnd aceeasi mulime l-a mpiedicat s ias dintr-o
cas n Ilcri. Si casele altor romi au Iost distruse (APADOR-CH, 1997:46). Un
raport Icut de Helsinki Watch pretinde c aproximativ 170 de romi au Iost obligai s
Iug din sat (Helsinki Watch, 1994:24).

n 1998, n Valea Larg, judeul Mures Iamilia Teglas a Icut o plngere Iormal
mpotriva Iamiliei Harko. Deoarece poliia a reIuzat s se implice n cearta dintre cele
dou Iamilii, pe data de 31 ianuarie 1998 a avut loc un conIlict violent ntre ele: un
membru al Iamiliei Harko a Iost omort, Iamilia Teglas a Iost Iorat s plece din sat,
iar casele lor au fost arse.

n ultima vreme, atacurile asupra romilor au fost comise de ctre autoriti. Un astIel
de incident s-a petrecut n Bucuresti n 1992 cnd romii au Iost atacai ntr-o pia de
poliia militar. Ei au Iost btui, proprietatea lor Iiind distrus n Iorm de rzbunare
pentru o lupt ce a avut loc ntre un sergent major din poliia militar si un individ de
etnie roma, eveniment care avusese loc cu dou zile nainte si n urma cruia sergentul
a trebuit s Iie internat n spital. n urma incidentului, nici un poliist nu a Iost
pedepsit si nu s-a pltit nici un Iel de compensaie pentru distrugerea proprietii
deoarece Iusese nregistrat ca ,neintenionat (Helsinki Watch, 1994:18-19).

n perioada 1995 1996 poliia a Icut multe raiduri neanunate n asezrile romilor.
De exemplu, au Iost raiduri n Acs si Mihieni, judeul Satu Mare n 25 august 1995;
Colentina, Bucuresti, de cteva ori n timpul verii lui 1996; Pata-Rt, judeul Cluj, 23
iunie 1995; Bonida, judeul Cluj, n 25 Iebruarie 1995 si 23 Iebruarie 1996; Blteni,
judeul Dmbovia, de cteva ori n 1996. Unii au Iost btui iar alii au Iost Iorai s
urce n camioane si dusi la seciile de poliie unde au Iost pusi s Iac curenie. De
obicei erau eliberai dup cteva ore de ctre seciile de poliie, Iiind avertizai s nu
spun nimnui ce li s-a ntmplat.

De regul, romilor le este Iric s vorbeasc n public despre aceste raiduri. Poliia a
invitat echipaje TV la cteva raiduri si milioane de telespectatori au vzut cum trupe
comando, folosindu-se de topoare au intrat n casele romilor, Ir nici un Iel de
avertizare. Au vzut cum romi pe jumtate dezbrcai ncercau s-si ia ceva haine pe
ei si cum erau trntii la podea si li se puneau ctuse.

Centrul European pentru Drepturile Romilor a sesizat n 1996 c atacurile de acest
gen din partea Iorelor de ordine erau un lucru comun si c adeseori nlocuiau actele
de violen comise de Garda Civil, att de des ntlnite nainte de 1990. Ele au Iost
exacerbate de o nelegere din 1993 dintre Romnia si Germania conIorm creia
Germania a deportat romi n Romnia. Victimele poteniale ale violenei motivat
rasial erau trimise ntr-o ar n care adeseori agresorii erau chiar autoritile (Szente,
1996:10). Pretextul raidurilor ntreprinse de poliie era de a ,preveni romii s nu
comit ,Iapte antisociale. Oricum acestea au servit la a-i nspimnta, mai degrab
dect au obinut ceva practic (Weber, 1998:221).

APADOR-CH a observat c n cazul actelor de violen comise de Garda Civil
mpotriva romilor, autoritile locale au tendina de a stabili maniera n care actul
violent s-a petrecut, dar nu si autorii lui. ConIorm celor spuse de organizaie (o
asociaie legal care a Iormat n 1996 un Birou Legal de Aprare a Minoritii Roma),
lipsa de aciune n acest proces al autoritilor locale se adaug la ideea c romii sunt
criminali violeni si c de aceea comunitile si justiIic Iaptul c au luat legea n
propriile lor mini (APADOR-CH, 1997:4).

Violena nu este singurul mod n care statul romn si-a exprimat opinia cu privire la
romi din 1990 ncoace. Conform unui raport ntocmit de Reuters n 1995, Guvernul
Romniei a nlocuit oIicial termenul de ,rom cu cel de ,igan, n ciuda Iaptului c
ultimul este un termen peiorativ. Schimbarea a Iost justiIicat ca Iiind necesar pentru
a aduce terminologia romneasc la unison cu cea Iolosit de unele organizaii cum ar
Ii Naiunile Unite (Szente, 1996:11). O alt explicaie const n evitarea conIuziei ce
ar putea s apar ntre termenul de ,rom, respectiv cel de ,romn (Kenrick,
1998:141). O dispoziie a Ministerului AIacerilor Externe a schimbat aceast situaie
la nceputul anului 2000. Era stipulat Iaptul c Ministerul AIacerilor Externe nu avea
dreptul s stabileasc denominaia minoritii roma si propunea utilizarea termenilor
consacrai n relaiile internaionale. Schimbarea guvernului n 1996 i-a Icut pe muli
din cei care lucrau n domeniul drepturilor omului s spere c va avea loc o schimbare
pozitiv. n alegerile locale organizaiile romilor au obinut locuri n consiliile locale
si judeene (I.Rostas, 2000):
- n 1992 ..... 104 locuri si 2 primari adjunci;
- n 1996 ...... 173 locuri si un primar;
- n 2000 ..164 locuri.

Dar, aceste schimbri nu au adus o mbuntire considerabil n Ielul de via al
romilor. Mass media a continuat s utilizeze discursuri ncrcate de sentimente de ur
si stereotipuri negative chiar si dup ce partidele politice naionalistextremiste au
intrat n opoziie. S-au Icut multe cercetri n care sunt descrise multe exemple de
discursuri pline de ur ndreptate mpotriva comunitilor roma. Potrivit raportului
organizaiei 'Human Rights Watch pentru 1998 si 1999, romii au continuat s Iie
victime ale actelor de violen comise de poliie. Att Centrul European al Drepturilor
Romilor (European Roma Rights Center) ct si Comitetul Romilor de la Helsinki
(Romanian Helsinki Committee ) au ndemnat la investigarea cazurilor de acest Iel si
la pedepsirea celor vinovai de astIel de crime rasiale. Guvernul a avut tendina de a
Iurniza inIormaii inexacte si de a ntrzia cu rspunsurile sau chiar de a nu le da deloc
(Human Rights Watch, 1999). Potrivit celor spuse de Vasile Ionescu (V.Ionescu,
2000) nu exist nici un mecanism menit s asigure minoritii roma 'cadrul legislativ
potrivit care s le asigure indivizilor ce aparin minoritilor naionale dreptul de a-si
conserva, dezvolta si exprima identitatea lor etnic, cultural, lingvistic si
religioas.

Un alt aspect important se reIer la poziia statului cu privire la reabilitarea
maresalului Ion Antonescu. n iunie 1991 si n 1992, senatul a adus un omagiu la
celebrarea morii maresalului Antonescu. n iulie 1991, Congresul American a dat o
declaraie n care condamna acest comportament, considerndu-l un act antisemit, de
intoleran. Sase ani mai trziu, n 1997, Procurorul General al Romniei a
recomandat Curii Supreme s aprobe reabilitarea postmortem a membrilor
Guvernului Antonescu (1940-1945) care au Iost acuzai de crime de rzboi. Din nou,
Comisia pentru Securitate si Cooperare n Europa a protestat si cazul a Iost nchis. n
14 octombrie 1999, Camera Deputailor a votat o lege ce reabilita si compensa pe cei
care Iolosiser mijloace militare pentru a lupta mpotriva sistemului comunist. O parte
din acesti lupttori mpotriva comunismului de la sIrsitul anilor `40 si din anii `50
erau membrii sau simpatizani ai Grzii de Eier care persecutaser si omorser evrei
si romi (Helsinki Commission Releases Letter to Secretary Albright on Romania,
November 22, 1999) (vezi 1.1).

A. Discriminarea yi violena rasial

Violena Comunitii

n mai multe ri, victimele se conIrunt cu importante obstacole n eIorturile lor de a
asigura respectarea legii cu privire la aceste atacuri. Un exemplu demn este Romnia
unde, ntre 1990 si 1996 comunitile de romi au Iost victimele unui numr
considerabil de incidente, n care unii si-au pierdut vieile, n vreme ce casele multora
au fost incendiate. Doar n cteva cazuri din cele amintite s-au emis acuzaii, Iiind
adusi n instan doar unii dintre cei despre care se credea c au Iost implicai, puini
dintre ei Iiind si condamnai.

Un caz, care exempliIic aceast situaie, este cel de la Hdreni si care nu poate Ii
att de usor uitat de autoritile romnesti. Pe 23 septembrie 1993, trei romi au Iost
ucisi de o mulime Iormat din romni si maghiari din Hdreni, judeul Mures. Acest
incident a Iost provocat de njunghierea unui romn de ctre unul dintre cei trei romi,
mai devreme, n aceeasi zi. Crima acestui rom a devenit o crima colectiv,
determinnd izbucnirea unui pogrom mpotriva acestora. Dup ce i-au ucis n btaie
pe cei doi Irai romi implicai n njunghierea romnului, si i-au dat foc celui de-al
treilea n propria lui cas, un grup de steni au incendiat 14 case aparinnd
comunitii roma si au distrus altele. n acea noapte, 175 romi, a cror Iamilii locuiau
n Hdreni de aproximativ 70 de ani, au Iost gonii aIar din sat. Un apel la tribunal a
redus sentinele a dou persoane dintre cele condamnate de la 7 la 6 ani. Potrivit
organizaiilor non-guvernamentale romnesti, guvernul susine acum c restriciile
mpiedic acuzri ulterioare n majoritatea cazurilor de acuzare de la nceputul anilor
90.

Liderul unui partid extremist aIlat n opoziie a Icut o serie de declaraii rasiste. Pe
data de 16 august 1998, Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului Romnia Mare si
senator n Parlamentul Romniei, a anunat prin intermediul mass-media un program
n 10 puncte pentru conducerea rii ce includea 'izolarea criminalilor romi n
colonii speciale cu scopul de a opri transformarea Romniei ntr-o tabr de igani.
La o alt ntlnire, un oIicial din Ministerul de Interne declara, Iiind ntrebat cu privire
la reacia autoritilor Ia de progromurile mpotriva romilor de la nceputul anilor
1990, c 'aceste conIlicte au Iost o reacie a majoritii la comportamentul minoritii
roma; romii neIiind, n viziunea lui, victime ale violenei rasiste. Aceste aIirmaii
indic, la nivel micro, Ienomenul stereotipiei rasiale care a aIectat de mult timp
comunitatea roma. Remarcile lui se bazau, aparent, pe comportamentul unor indivizi a
cror conduit a Iost generalizat pentru a o descrie pe cea a grupului de care aparin.
Aceast Iorm a stereotipiei etnice nu este doar incorect dar si periculoas (Max van
der Stoel, 2000:44).

Pe data de 11 august 1997, cinci martori au vzut cum un etnic rom pe nume Cioc
Liviu a Iost btut de 4 poliisti si un civil, pus ntr-o masin si dus n pdure ntr-o
stare critic si toate acestea doar pentru c a Iost conIundat cu un alt rom care furase
de la un civil. Domnul Liviu a stat n spital n perioada 12 22 august, 1997, avnd
nevoie de 22-24 zile de asisten medical, potrivit raportului medical eliberat de
Institutul de Medicin Legal. Plngerea sa depus la Procuratura Militar Mures nici
nu a Iost luat n considerare. Pe 9 aprilie 1998, Biroul pentru Drepturile Omului din
cadrul Ligii PRO EUROPA a trimis o scrisoare Procuraturii Militare pentru a obine
inIormaii cu privire la caz si caseta pe care Cioc Liviu a nregistrat-o n timp ce
poliistii si primarii din Idiciu si Ibnesti ncercau s-l oblige s-si retrag plngerea.

Avnd n vedere scrisoarea ct si considerarea casetei ca prob, cazul a Iost redeschis,
dar n ciuda tuturor dovezilor, n 1994 dup doi ani de investigaii Procuratura
Militar a decis c oIierii de poliie au comis doar o 'greseal dndu-i voie civilului
s-l bat pe Cioc Liviu. ConIorm versiunii Procuraturii, poliistii nu au participat la
btaie, neoIerindu-se nici o explicaie pentru Iaptul c Cioc Liviu a Iost Iorat s intre
n automobil si apoi dus n pdure. Pe baza acestei decizii, poliistii implicai au Iost
absolvii de orice responsabilitate iar Poliia Judeului Mures i-a pedepsit pe doi dintre
cei patru poliisti cu cinci zile de munc Ir plat.

n aIar de cele menionate, se adaug si Iaptul c unii romi sunt exclusi din cadrul
asistenei medicale publice pentru c nu posed certiIicate de nastere, buletine de
identitate sau alte dovezi oficiale cu privire la nregistrarea rezidenei lor. Cotidianul
romnesc 'Ziua relata pe data de 7 septembrie 1999, c romilor care nu au mijloacele
necesare pentru a plti serviciile medicale Iie o dovad a asigurrii medicale, li se
interzice accesul n Spitalul Judeean Iasi. Asistena medical public este oIerit,
conIorm legilor n vigoare, tuturor cetenilor care sunt ncadrai n munc, care
pltesc taxe, si sunt nregistrai oIicial ca someri. Muli romi din zon nu sunt ins
nregistrai oIicial si din aceast cauz, conIorm Casei de Asigurri Medicale, nu pot
beneIicia de asisten medical gratuit (Max van der Stoel, 2000:122).

De cele mai multe ori, Iemeile roma sunt constiente de nevoia de a-si schimba modul
de trai pe perioada sarcinii, inclusiv n ceea ce priveste alimentaia, necesarul de
vitamine, eIortul Iizic si munca. Aceast situaie a Iost prezentat ntr-un proiect
comun UNICEE/Rromani CRISS care a avut ca subiect problema sntii, proiectul
desIsurndu-se n Balta Ars, Romnia. Eemeile roma, comparativ cu celelalte
Iemei, dau o importan mai mic ngrijirii prenatale. Tendina aceasta este inIluenat
de aceiasi Iactori care aIecteaz ngrijirea lor medical n general, si anume lipsa
Iondurilor sau nencrederea n instituiile medicale ce nu aparin de comunitatea roma.
n plus, Iemeile nu acord prioritate propriei nevoi de ajutor medical, studiile
sugernd c multe dintre ele nu concep sntatea proprie ca Iactor semniIicativ n
luarea deciziilor (Max van der Stoel, 2000:124).

n ultimii ani am fost martorii unor schimbri n bine. O hotrre guvernamental
adoptat n 1997 a dus la nIiinarea unui Consiliu al Minoritilor Naionale pentru a
ndruma Departamentul pentru Protecia Minoritilor Naionale n rezolvarea
problemelor legate de minoriti. Consiliul este compus din 'reprezentani ai tuturor
organizaiilor cetenilor aparinnd minoritilor naionale ce au Iost legal Iondate
pn la data de 27 septembrie 1992 (Max van der Stoel, 2000:142).

Pentru a ajuta Romnia s ndeplineasc criteriile de aderarea la UE, mai ales cel legat
de politica de protecie a minoritilor, Comisia European a Iacilitat accesul
guvernului romn la un program PHARE, n valoare de 2 milioane ECU. n august
1998, s-a creat o sub-comisie inter-ministerial a minoritilor naionale, condus de
presedintele Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale (DPMN),
pentru a elabora o strategie naional, iar n noiembrie 1998, guvernul a creat o sub-
comisie inter-ministerial pentru problemele comunitii roma, condus de seIul
Biroului DPNM pe problemele comunitii roma si de un reprezentant al Grupului de
Munc al Asociaiilor Romilor (Max van der Stoel, 2000:148).

Acest program PHARE se deruleaz acum, potrivit celor spuse de Elorin Moisa
(F.Moisa, 2000), avnd ca agenii de implementare MEDE European Consultancy si
Minority Rights Group International. n prima Iaz, guvernul mpreun cu
reprezentani ai comunitii roma a elaborat o strategie naional pentru mbuntirea
situaiei cetenilor roma, ca apoi s treac la proiectarea si implementarea unor
programe-pilot inovatoare, reprezentanii comunitii roma participnd direct si de
aceast dat (Max van der Stoel, 2000:148).

Membrii comunitii roma din Romnia susin c nu au Iost consultai de
reprezentanii guvernului responsabili cu dezvoltarea propunerii iniiale din partea UE
sau a unor termeni de reIerin ai programului PHARE. Pentru a-si expune
nemulumirile legate de excluderea lor din acest proces, reprezentanii a 36 de
organizaii roma non-guvernamentale s-au ntlnit n Mangalia, Romnia, pe 22-23
ianuarie 1999, unde au Iormat un Grup de Munc care urma s negocieze cu guvernul
elaborarea strategiei naionale. La aceast ntlnire, au Iost alesi ad hoc opt specialisti
pentru a reprezenta comunitatea roma la o ntlnire cu reprezentani guvernamentali,
care a avut loc n 28-29 ianuarie, 1999 (Max van der Stoel, 2000:148).

Aceast ntrunire a Iost organizat si mediatizat de un proiect american axat pe relaii
etnice (Project on Ethnic Relations), n sperana c ar putea contribui la rezolvarea
unor probleme prioritare. La aceast ntlnire, la care au participat si reprezentani ai
Comisiei Europene si ai Consiliului Europei, negociatorii romi au propus un plan
menit s asigure participarea comunitii roma la procesul de elaborare a strategiei
naionale (Max van der Stoel, 2000:148).

n Sibiu, Romnia, la o alt ntlnire, n Iebruarie 1999, coaliia reunit a
conductorilor comunitii roma a ales un Sindicat al Asociaiilor Roma compus din
15 membri, care s-i reprezinte n discuiile cu reprezentanii guvernului. Acest grup a
elaborat o list cu 27 de specialisti romi, n domenii relevante pentru strategia
naional, dintre care opt, sperau ei, s participe la sedinele sub-comisiei
guvernamentale nsrcinat cu problemele comunitii roma. La mijlocul lunii martie
1993 guvernul a acceptat participarea lor la sedinele sub-comisiei, acest angajament
Iiind autentiIicat prin semnarea unui protocol de ctre Sindicat si DPNM pe 3 mai
1999 (Max van der Stoel, 2000:148).

Reprezentanii comunitii roma au participat recent la sedinele sub-comisiei, acolo
Iiind prezeni reprezentani ai ministerelor importante. Dup cum s-a precizat, acest
organism are, prin natura sa, un rol consultativ, fiind cel care va Iace recomandri
comitetului inter-ministerial; dar este cel din urm organism care va lua decizii Iinale
cu privire la elaborarea si implementarea strategiei guvernamentale la nivel naional,
cu privire la comunitatea roma. Liderii comunitii roma particip la luarea deciziilor
guvernamentale n vederea elaborrii unei strategii naionale (I.Rostas, 2000). n
vreme ce reprezentanii acestora au reusit astIel s primeasc un loc la masa sub-
comisiei, eIicacitatea Iinal a acestui proces de consultan se va vedea n momentul
n care opiniile lor vor Ii reIlectate de politica naional cu privire la comunitatea
roma.

Elaborarea unui proiect de lege mpotriva tuturor Iormelor de discriminare asteapt s
fie semnat de ministerele relevante, pentru a fi naintat apoi parlamentului (Max van
der Stoel, 2000:53). ntre timp, Romnia a dezvoltat mecanisme pentru medierea
conIlictelor, avnd rezultate aparent pozitive, cel puin n unele regiuni. Iniiativele
romnesti au Iost subminate de un val de violen colectiv ndreptat mpotriva
comunitii roma ntre 1990 si nceputul anului 1996 si de esecul poliiei n asigurarea
proteciei lor, n majoritatea acestor cazuri, poliia romn 'Iiind vzut ca avnd o
contribuie, direct sau indirect, la severitatea acestor incidente si la consecinele lor
asupra cetenilor roma (Max van der Stoel, 2000:55).

Cu ajutorul Proiectului despre Relaiile Etnice si al Departamentului American de
Administrare a Justiiei, a Universitii din Louisville, Inspectoratul General de Poliie
a dezvoltat un program de mbuntire a relaiilor dintre cetenii romi si poliia
romn menit a spori capacitatea celei din urm de a aciona eIicient n situaiile
tensionate ce apar ntre comunitile roma si alte comuniti. Primul pas Icut de
poliie a Iost acela de a organiza ntruniri ntre reprezentani ai poliiei si conductori
ai comunitii roma, pentru a 'identiIica problemele pe care comunitatea roma le are
si pentru a construi mpreun pacea social si o comunitate mai puternic. Un punct
important al programului a Iost stabilirea unor ntlniri regulate ntre poliisti si
reprezentanii romilor, si ai altor comuniti, att la nivel local ct si la nivel naional
(Max van der Stoel, 2000:55).

Liderii comunitii roma nu sunt toi la Iel de entuziasmai de iniiativele
guvernamentale. Unii privesc cu team transIormarea programului guvernamental,
iniial 'Program de prevenire a violenei colective din cadrul Inspectoratului General
de Poliiei subordonat Ministerului de Interne, n 'Institutul pentru Cercetarea si
Prevenirea Criminalitii. ConIorm punctului lor de vedere, aceasta nseamn c un
program iniial conceput pentru a spori protecia cetenilor roma de ctre poliie, era
preocupat de nivelul criminalitii romilor (Max van der Stoel, 2000:56).

Totusi, simplu Iapt c Inspectoratul General de Poliie a stabilit un program de
comunicare cu liderii comunitii roma, Iaciliteaz exprimarea ngrijorrilor lor. n
1997, asociaiile romilor au negociat un protocol cu inspectoratul pentru a-si prezenta
plngerile cu privire la maniera n care poliia tratata comunitile roma; protocolul a
intrat n vigoare n 1998. O parte din liderii roma implicai n aceast iniiativ si alii
Iamiliarizai cu ea, sunt de prere c ntr-adevr exist mbuntiri n ceea ce priveste
relaiile poliiei cu comunitile roma. Ei se reIer n particular la situaia din orasul
Sibiu unde reprezentani ai poliiei, ai comunitii roma si ai altor comuniti se
ntlnesc regulat si caut s negocieze metode comune de rezolvare a problemelor
(Max van der Stoel, 2000:56).

Potrivit lui Elorin Moisa, 'Partida Romilor, asociaia politic cea mai important a
cetenilor de etnie roma, a semnat protocoale cu inspectoratele de poliie cu scopul
de a preveni criminalitatea n interiorul comunitilor roma si de a evita eventualele
abuzuri din partea poliiei. (E.Moisa, 2000). Vasile Ionescu estimeaz c n 1998
existau 2.500 plngeri penale mpotriva senatorului C. V. Tudor, fiind cel care a
propus nchiderea romilor ntr-un lagr. Asociaiile roma au cerut instituiilor statului
s se implice n aceast problem, dar cererea lor nu a primit nici un rspuns
(Ionescu, 2000).

2.3.2. Relaiile cu grupul etnic/naional dominant din societate

De la cderea comunismului, n Romnia numrul incidentelor de natur naionalist
sau etnic a crescut considerabil. n timp, inta unor astIel de incidente au Iost
minoritile, romii, cei mai vulnerabili membrii ai societii, Iiind considerai api
ispsitori att de ctre autoriti ct si de ctre populaia majoritar (Helsinki, 1994:7).

ntre 1990 si 1995, n Romnia, violena comunitar ndreptat mpotriva romilor era
o practic des ntlnit. Problema nu era doar a unei singure pri. n vreme ce
atacurile au Iost cauzate de o crim comis de un rom mpotriva unui cetean de alt
etnie, toate comunitile de diIerite etnii s-au ntors mpotriva populaiei roma locale
(Braham, 1992:17), (un bun exemplu Iiind Hdreni), Iapt ntmplat si n alte cteva
orase si sate din Romnia. Persoanele de alt etnie dect roma sunt arareori, sau chiar
niciodat, adusi n Iaa justiiei pentru aceste atacuri, chiar dac romii sunt ucisi.

Primele episoade de violen comunitar nu au Iost publicate n presa naional. n
Virghis, judeul Covasna stenii au ucis doi romi si au distrus dou case pe data de 24
decembrie, 1989; n Turulung, judeul Satu Mare, un copil a disprut si 36 de case au
Iost incendiate n 29 ianuarie 1990; n Lunga, judeul Covasna, populaia de alt etnie
dect roma a ucis patru romi si au incendiat 6 case n data de 5 Iebruarie, 1990.

n 13-15 iunie 1990, minerii din Valea Jiului adusi cu ajutorul unor trenuri speciale
pentru a anihila demonstraiile anti-Iliescu din capital, au luat o pauz n ndeplinirea
misiunii lor dubioase si, mpreun cu poliistii, au Icut raiduri prin asezrile romilor
din suburbiile Bucurestiului, distrugnd apartamente si case, nenorocind n btaie
brbai si violnd Iemei. Muli dintre brbaii romi reinui de poliie s-au rentors
acas, doar dup cteva sptmni, Ir a Ii acuzai de ceva. Apoi au urmat alte acte
de violen: n Cuza Vod, judeul Constana, niste localnici plini de Iurie au incendiat
34 de case n 10 iulie 1990, iar n Casinul Nou, judeul Harghita, stenii au dat Ioc la
29 de case n 12 august 1990.

Primul caz ajuns n atenia publicului larg s-a petrecut n judeul Constana, n satul
Mihail Koglniceanu unde, n 9 octombrie 1990, civa oameni plini de Iurie au
incendiat 36 de case, iar pe alte 4 le-au distrus, devenind de nelocuit. Autoritile nu
au Icut nimic pentru a identiIica Iptasii. Reacia oIicial la astIel de 'conIlicte
sociale a Iost c acestea sunt de neles 'din punct de vedere emoional,
comunitile roma din toat ara ncepnd a Ii supuse ameninrilor. Li se spunea c
dac nu se 'comport cum se cuvine, vor sIrsi asemeni celor din satul M.
Koglniceanu.

Aceste ameninri au Iost transpuse n Iapte: n primvara anului 1991, romii din
cteva asezri vecine din judeul Giurgiu au Iost alungai din casele lor. n Bolintinu
Deal, judeul Giurgiu, un oras cu 7 000 locuitori, dintre care 150 romi, locuitorii au
incendiat 22 de case si au distrus alte dou n noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie 1991.

n duminica Pastelui Ortodox, 7 aprilie 1991, cu puin naintea miezului nopii, un
brbat de alt etnie dect roma pe nume Cristian Melinte a pornit spre Bucuresti cu
masina. Ion Tudor a oprit masina si l-a rugat pe Melinte s l ia cu el. ReIuzul acestuia
din urm a Iost urmat de o ceart, dup care Tudor l-a njunghiat pe Melinte care a
murit pe loc. Poliia l-a prins si arestat pe Ion Tudor dou ore mai trziu. n dimineaa
urmtoare lunea Pastelui la ora 9 a.m. indivizi necunoscui au pornit o siren si
aproximativ 2 000 de locuitori ai satului s-au adunat n centrul localitii. Poliia i-a
inIormat pe romi c ar Iace mai bine s Iug.

n scurt timp, o mulime Iormat din membrii altor etnii a trecut de la o cas a romilor
la alta casele erau dispersate prin tot satul prdndu-le si incendiind 22 dintre ele.
Cnd, o lun mai trziu, 34 dintre romii alungai au ncercat s reocupe una din case,
2.000 de ceteni s-au adunat din nou si au incendiat acea cas mpreun cu alte dou
ce aparineau comunitii roma.

Pe data de 17 mai 1991, ca urmare a Iaptului c un rom a njunghiat un barman, trei
mii de locuitori ai satului Ogrezeni, judeul Giurgiu, s-au adunat si au distrus 7 case ce
aparineau comunitii roma. Stenii din satul nvecinat Bolentinu Vale s-au
adunat si ei pentru a-si exprima solidaritatea Ia de stenii din Ogrezeni si au
incendiat 13 din casele romilor, pe data de 18 mai. n Giseni, tot n judeul Giurgiu,
stenii au incendiat 3 case si au distrus alte 6 pe 5 iunie.

n Pliesii de Sus, judeul Harghita, o comun cu 3.200 de locuitori dintre care 200
romi, stenii au incendiat 28 de case si au ucis un rom pe data de 9 iulie 1991. Acest
act de violen a Iost declansat de incidentul din 6 iulie 1991, cnd patru romi l-au
btut pe Ignac Daro, un paznic, pentru c a intervenit n timp ce ei si bteau calul. La
puin timp dup incident, mulimea a btut doi ceteni roma btrni, nevinovai,
pentru a se rzbuna; din cauza rnilor suIerite, unul dintre btrni, domnul Adam
Kalnyos, a murit.

ntre timp, poliia i-a arestat pe cei patru romi, iar dou zile mai trziu a aprut un
avertisment n zona unde se aIlau casele Iamiliilor de romi, inIormnd cetenii c n 9
iunie, duminic seara, casele lor urmau a Ii incendiate. Comunitatea roma a inIormat
att poliia ct si autoritile municipale, dar totul a Iost n zadar; nimeni nu a
intervenit. Duminic dup-amiaz ei s-au refugiat n grajdul cooperativei locale. Un
grup organizat de steni a tiat Iirele electrice care duceau la casele comunitii roma
pentru a evita un scurtcircuit care ar Ii lsat tot satul Ir curent electric -, au dobort
stlpul teleIonic care Icea legtura satului cu orasul Miercurea Ciuc, pentru ca apoi
c incendieze toate cele 28 de case ale romilor. Alte acte violente au urmat n Vlenii
Lpusului, judeul Maramures, n 13 august 1991, unde stenii au incendiat 18 case, si
n Crpinis, judeul Timis, n 17 martie 1993, unde au Iost distruse 5 case. Cu toate
acestea, la momentul respectiv, mass-media nu prezenta nici un interes pentru astfel
de subiecte.

ntmplarea din Hdreni, judeul Mures, a adus nc o dat n atenia marelui public
actele de violen svrsite mpotriva romilor. Trei ceteni romi au Iost ucisi, 14 case
au Iost incendiate si 4 case au Iost distruse toate pe data de 20 septembrie 1993, ziua
n care Romnia a devenit membr a Consiliului Europei. Hdreni este un oras cu
aproximativ 900 de locuitori, din care cel mult 125 sunt romi.

Pe 20 septembrie, 1993, un grup de ceteni romi asteptau ntr-o staie de autobus
pentru a ajunge n Ludus, o localitate nvecinat. Unul dintre ei s-a certat cu un
romn, Gligor Chian, care l-a luat n btaie de joc. Dup ce l-a trntit pe Chian la
pmnt, ceteanul rom, temndu-se de reacia celor trei Iii ai lui Chian si a celorlali
aIlai prin apropiere, a ncercat s Iug. n timpul ncierrii care a urmat, ceteanul
rom, Rupa Lupian Lctus, l-a njunghiat pe Crciun Chian cu cuitul. El a prsit
locul Iaptei imediat mpreun cu Iratele su Pardalian Lctus si cumnatul lor Zoltan
Mircea si s-au adpostit n casa unui stean rom care nu era acas la momentul
respectiv. n Iaa casei s-a adunat imediat o mulime de oameni.

OIierii de poliie care au ajuns la locul Iaptei nu au reusit s ptrund n cas si s-i
aresteze pe cei aIlai nuntru. Mulimea, plin de nerbdare, a incendiat casa si i-a
omort n btaie pe cei doi romi n timp ce ncercau s scape din incendiu. Al treilea
brbat, Zoltan Mircea, a Iost gsit ulterior n cas, carbonizat. Dup ce au ajuns n sat
si ali poliisti, mulimea s-a mprit n grupuri mici ce au incendiat alte 13 case si alte
patru au Iost rase de pe Iaa pmntului, n timp ce poliistii, se pare, nu au Icut nimic
pentru a-i opri. Ei au asistat si s-au asigurat s nu fie vreun accident rutier, deoarece
satul este pe marginea unei sosele importante.

Guvernul a promis o aciune rapid n urma acelui incident. Pentru o vreme, se prea
c oIicialitile vor putea opri alte incidente de violen comunitar, totusi, optimismul
nu a durat mult timp. n Racsa, judeul Satu Mare, n 29 mai 1994, stenii au incendiat
9 case; n Bcu, judeul Giurgiu, pe data de 7 ianuarie 1995, localnicii au dat Ioc la 4
case si au rnit grav 2 romi. Casele romilor din aproximativ 30 de asezri din toat
ara, au Iost incendiate de la cderea regimului Ceausescu, de ctre mulimi ce au
aplicat pedepse colective comunitilor locale ale romilor.

Cercetrile publicate n 1995 au artat c 40 din populaia de alt etnie dect roma
aveau preri 'Ioarte neIavorabile cu privire la acestia, iar 34 aveau preri
'neIavorabile. n toate regiunile rii, opiniile cu privire la populaia roma nclinau
ctre 'neIavorabil, cu toate c unele grupuri, precum maghiarii, aveau o atitudine
puin mai bun (Abraham, 1995:15). Cu toate acestea, cercetarea susine de asemenea
c opiniile nu sunt Iundamentate pe 'etnicitatea roma ci, mai degrab, pe 'stilul de
via al minoritii si pe maniera n care ei se aIirm (Abraham, 1995:16).

ntr-un sondaj de opinie condus de Centrul pentru Sociologie Urban si Regional n
luna decembrie 1997, 67 din cei chestionai au declarat o poziie neIavorabil legat
de etnia roma. Grupele de vrst care declar 'atitudini neIavorabile sunt cele de
treizeci de ani sau mai tineri. Eaptul c populaia tnr maniIest astIel de opinii,
nseamn c situaia ar putea Ioarte usor evolua negativ odat cu trecerea timpului
dac, ceea ce este probabil, acesti indivizi si menin atitudinea lor negativ si o
transmit tinerelor generaii (I.Rostas, 1998:4).

Mdlina Voicu si Monica Serban (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii M.
Voicu, M. Serban, 2000) au analizat cercetrile si sondajele eIectuate din 1993 pn
n 1999. Ele au cutat s vad dac a existat vreo schimbare n nivelul prejudecilor
Ia de comunitatea roma; au remarcat c numrul acestora era considerabil mai mic
n comparaie cu cel anterior. Un nivel nalt al prejudecilor Ia de populaia roma s-
a observat n anul 1993, apoi acesta a sczut. O explicaie pentru diminuarea acestuia
poate Ii Iaptul c societatea romneasc este angrenat ntr-un proces de
democratizare si din acest motiv populaia a devenit mai tolerant Ia de 'alteritate.
n ciuda tuturor acestor constatri, conIorm barometrului etnic mai-iunie 2000, gradul
de respingere a romilor nc nregistreaz un nivel nalt (nc exist un procent
semniIicativ de romni care nu ar permite populaiei roma s triasc n Romnia:
38% - 'Nu as permite populaiei roma s triasc n aceast ar (Centrul de
Cercetare a Relaiilor Interetnice, 2000).

Organizaiile naionaliste Iolosesc de asemenea un discurs instigator la adresa
comunitii roma. Jatra Romneasc este un grup naionalist extremist care a luat
nastere n Trgu Mures la puin timp dup cderea comunismului. Se presupune c
este Iactorul determinant al violenelor care s-au petrecut n martie 1990. Vatra i
trateaz ntr-un mod aparte pe cetenii romi, exprimndu-si obiectivul ca 'o lupt
sngeroas mpotriva iganilor si a celorlalte minoriti. Organizaia pretinde c
'pmntul sInt al Romniei a Iost batjocorit de asiatici, huni, igani si ali
vagabonzi. Tratamentul actual aplicat iganilor n Romnia si n alte ri din regiune
este vzut de ctre Donald Kenrick 'mai degrab ca o epurare etnic dect ca un
genocid, o ncercare de a-i determina pe igani s emigreze n mas" (Kenrick,
1998:60). Echilibrul dintre libertatea opiniei si protecia mpotriva rasismului a
grupurilor minoritare, este unul Iragil dar este vital pentru supravieuirea populaiilor
roma din Europa de Est. Examinarea cazurilor de violen mpotriva romilor din 1990
ncoace indic n mod evident att atitudinea populaiei n ceea ce i priveste pe romi
ct si lipsa bunvoinei guvernului de a Iace ceva pentru a schimba aceast atitudine.

Cu toate c Iulius Rostas aIirm c 'dup 1996 nu a existat violen comunitar
mpotriva comunitilor roma, raportul asupra situaiei din Romnia ntocmit de
'Human Rights Watch contrazice aceast aIirmaie (I. Rostas, 2000, HRW, 2000).

Mass-media este de asemeni o surs activ de stereotipuri anti-roma. O serie de titluri
aprute n dou ziare naionale n perioada mai-iulie 1998, demonstreaz Ioarte clar
aceast atitudine. ~O lichidare de conturi sngeroas ntre doi igani (Adevrul,
20 mai 1998), ~Procesul lui Fane Cpn Confruntare ntre mafiile igneyti
(Adevrul, 24 iunie 1998), ~iganii din Czneyti se bat pentru aluminiul furat
(Adevrul, 13 iulie 1998), Luptele dintre mafiile igneyti iau o pauz
Vinovaii ~asaltului de la Struleyti au fost arestai (Ziua, 14 iulie 1998), Dou
cete de igani narmai cu bte de baseball s-au btut n zona ytrandului
Tineretului (Ziua, 29 iulie 1998).

Vasile Ionescu (V. Ionescu, 2000) susine c procednd astIel, se ncalc stipulaiile
Constituiei reIeritoare la orice Iorm de discriminare (articolul 30, Constituia
Romniei, 1991). n luna august, Guvernul Romniei a dat o ordonan de urgen
pentru a combate orice tip de discriminare. n afara articolelor care dezinformau, dnd
nastere stereotipurilor negative, exist cele care sunt pure invenii. Acesta este si cazul
unui articol publicat n Transilvania Jurnal (un ziar regional) pe data de 25 iulie, 1998
de ctre Oana Patricia, cu titlul Tragedia unei familii din Arad I-au scos ochii
pentru a-l face ceryetor. Ziarista prezint povestea unei persoane care btea un grup
de romi. Persoana respectiv explica, ntr-o jumtate de pagin, cum Iiul su a Iost
rpit de igani, i s-au scos ochii si apoi a Iost pus s cerseasc. Dup ce si-a gsit Iiul,
el a jurat s bat Iiecare rom pe care l ntlnea. I-au scos ochii copilului meu cu un
fier inroit in foc. Altei persoane i-au tiat mna, in timp ce altuia i-au tiat
picioarele punndu-l pe linia ferat pentru a-i transforma in ceretori. Spunei-mi,
exist legi care s m salve:e de la aa ceva? Si eu sunt fericit pentru c, cel puin,
mi-am gsit copilul, chiar dac este orb. Ins, ce se intmpl cu ali prini?`

Liga PRO EUROPA a trimis o scrisoare pe data de 28 iulie 1998 seIului Poliiei
Judeului Arad pentru a cere inIormaii cu privire la evenimentul descris in articol.
SeIul poliiei din Arad a spus c nu este nregistrat nici un astIel de caz. AstIel s-a
dovedit c articolul a Iost doar o invenie, o 'poveste bun pentru vnzarea ziarului.

2.3.3. Relaiile cu alte minoriti, dac exist

Violena comunitar mpotriva romilor a Iost o trstur caracteristic a relaiilor
dintre cetenii roma si maghiarii din Romnia, ca de altIel si a relaiilor dintre
comunitatea roma si populaia majoritar. n anumite momente romnii si maghiarii
si-au unit Iorele pentru a ataca comunitile roma locale (Weber, 1998:220), un
asemenea incident avnd loc n 1990 n Casinul Nou, o localitate predominant
maghiar din judeul Harghita. Pe data de 11 august a acelui an, ntreaga populaie
roma a Iost izgonit din localitate, iar casele lor au Iost incendiate sau distruse prin
alte mijloace. Poliia nu a Icut nimic pentru a preveni actele de violen, ca urmare
marea majoritate a romilor nu s-au mai ntors n localitate, ci au mers n satul vecin,
Pliesii de Sus, sau la Bucuresti. Printre martorii acestui eveniment se aIla, la o
oarecare distan si un rom; dar lui nu i s-a cerut s dea declaraii. Maghiarii a cror
dovezi au fost luate n considerare de investigatori au amintit crime anterioare comise
de membrii comunitii roma pentru a justiIica atacul. Toi au negat participarea la
evenimente si susineau c a Iost prea ntuneric ca s Ii vzut cine au Iost autorii.
Potrivit Asociaiei pentru Aprarea Drepturilor Omului, APADO, romii care nu s-au
ntors n localitate nu au primit niciodat vreo compensaie pentru pierderea
proprietii (APADO, 1997:15-16).

Minoritatea roma trebuie s Iac Ia prejudecilor din partea tuturor celorlalte
minoriti din Romnia. Cercetrile eIectuate n 1995 au artat c ei sunt respinsi
100 de comunitatea german, de 50 din membrii comunitii maghiare, 63 de
celelalte naionaliti (ucraineni, evrei, rusi lipoveni etc.) si, poate cel mai socant, este
Iaptul c si de 24 din membrii comunitii lor. Doar 5 din indivizii chestionai nu
au dat un rspuns la ntrebarea cu privire la minoritatea roma, un indicator clar al
Iaptului c problema roma este constientizat de public. Populaia rural situeaz
minoritatea roma pe o poziie mai Iavorabil (22) dect populaia urban (16),
potrivit studiului efectuat (Abraham, 1995:103). Etnobarometrul mai-iunie 2000 arat
c atitudinea negativ a maghiarilor n ceea ce priveste comunitatea roma (Nu as
permite cetenilor roma s triasc n aceast ar) s-a diminuat, atingnd un nivel
similar cu cel al romnilor (40,7). (Centrul de Cercetare a Relaiilor Interetnice,
2000).

2.3.4. Relaiile dintre regiunile locuite de minoritate yi autoritile centrale

Minoritatea roma din Romnia nu ocup o regiune anume iar prezena lor este
imposibil de deIinit n termeni geograIici. Ei triesc n toate regiunile Romniei si se
mut Irecvent, de cele mai multe ori din cauza violenei comunitare (Weber,
1998:221). Din acest motiv nu se poate vorbi despre 'relaii ntre zonele locuite de
comunitatea roma si autoritile centrale" n acelasi Iel cum aceast Iormul se aplic
n cazul altor minoriti.

Dup cum s-a subliniat n subcapitolul 2.3.1., autoritile romne trateaz n mod
discriminator minoritatea roma, att direct, prin nepedepsirea celor care comit crime
mpotriva romilor, ct si indirect prin lipsa unei legislaii adecvate care s protejeze
drepturile acestei minoriti.

3. LIMBA

3.1. Descrierea limbii

3.1.1. Familia lingvistic

Muli romi din Romnia vorbesc, pe lng limba speciIic regiunii n care se ntmpl
s se aIle, Iie ea romn, maghiar sau oricare alta, si limba romani. Aceast limb are
un vocabular limitat si se aseamn Ioarte mult cu limba vorbit n prezent n India.
Este o prere general acceptat c etnicii romi sunt descendenii indienilor de cast
inIerioar, parte a castei Dome care erau muzicieni si mpletitori de Iunii (Moss,
1993:138).

n Ungaria, secolul al XVIII-lea, s-a efectuat un studiu pentru a compara limba romani
cu limbile indiene si care, se pare, indica Iaptul c exist o legtur Ioarte strns ntre
ele. Aceast legtur a Iost ulterior conIirmat de lingvisti, iar cercetrile mai recente
arat c aceste descoperiri erau deja nregistrate de istorici arabi si persani (Liegeois,
1995:7).

Din punct de vedere structural, este o limb Ilexibil, ceea ce nseamn c terminaiile
cuvintelor variaz pentru a exprima concepte precum genul si cazul, ca si n limba
latin (Kendrick, 1998:68). Exist cinci sau sase cazuri, dou genuri (masculin si
Ieminin) si cteva timpuri (Kendrick, 1998:137).

3.1.2. Dialecte yi unitate; conytiina lingvistic

Lingvistii susin c, desi limba romani a intrat n Europa ntr-o Iorm unitar, s-a
divizat ntr-o serie de numeroase dialecte, multe dintre ele Iiind inIluenate de limbile
majoritare ale statelor n care triesc populaiile roma. Se estimeaz c exist ntre 13
si 30 de dialecte si c 80 din populaia roma din Europa vorbeste unul dintre acestea
(Kenrick, 1998:68). Totusi, aceste dialecte se pot clasiIica n dou grupe majore:
'valah si 'non-valah. Cel din urm predomin n Romnia si a Iost inIluenat de
limba romn (Remmel, 1993:226).

Cu toate acestea, n climatul actual din Romnia este diIicil s se dezvolte limba
romani. Ea nu este interzis n public, ci este chiar predat ntr-un numr Ioarte mic de
scoli, dar datorit nivelului nalt de discriminare, direct si indirect, cu care se
conIrunt comunitatea roma din Romnia, muli si neag originea etnic si astIel si
limba. Adeseori, generaiile tinere nu au nvat niciodat romani si vorbesc limba
majoritii din regiunea n care triesc.

3.1.3. Instrumente ale cunoayterii: descrierea limbii yi a normelor (istoria formei
scrise yi a standardizrii)

nainte de 1990, nu exista o Iorm standard a limbii romani. Se scria n Iorme diIerite
n Iiecare ar, Iolosindu-se, n cea mai mare parte, alfabetul limbii majoritare. n 1990
a fost organizat cel de-al patrulea congres mondial al romilor, lng Varsovia. La
acest congres s-a luat decizia de a unifica dialectele ntr-o Iorm standardizat a
limbii. Congresul a acceptat, cu mici reineri, sistemul de scriere propus, dar este deja
pe cale s se bucure de acceptarea general (Kenrick, 1998:68).

3.2. Istoria limbii

3.2.1. Origini

Este diIicil de a ajunge la un consens n ceea ce priveste originea limbii romani; se
crede c este nrudit cu Punjabi si Hindi si c provine din India de unde a Iost
rspndit odat cu migraia iniial (Kenrick, 1998:68). Multe studii par s susin
aceast teorie (vezi 3.1.1.). Studii eIectuate de un pastor maghiar care studia n
Olanda, secolul XVIII, precum si cercetrile ulterioare din 1780 din Anglia, vin s
susin aceast teorie (Kenrick, 1998:137).

3.2.2. Evoluia

n drumul su dinspre India, limba romani a mprumutat cuvinte din alte limbi. De
exemplu, cuvntul baht (noroc) vine din limba persan, n vreme ce cuvntul drom
care nseamn drum pavat vine din greac (Kenrick, 1998:68).

Odat ce populaia roma a intrat n Europa si s-a dispersat n diIerite state au aprut
dialectele (vezi 3.1.2.) care apoi au Iost n mare msur inIluenate de limbile
populaiilor majoritare, Iiind adesea scrise cu ajutorul alIabetului Iolosit de vorbitorii
limbii majoritare. Examinarea diIeritelor dialecte din cadrul limbii romani indic
direciile n care s-au ndreptat romii dup ce au prsit India. n mod similar,
examinarea vocabularului si, mai ales, numrul de cuvinte locale aIlate n limba
romani, indic perioada de timp n care populaiile roma au rmas ntr-un singur loc
(Liegeois, 1986:36).

3.2.3. Producia cultural n cadrul limbii (literatur, tradiie oral)

Romii au o tradiie oral bogat, transmis n limba lor natal. ncep s apar scriitori
n limba romani, dar n Romnia nu s-a evideniat nici un astIel de personaj pn n
momentul de Ia. Producia literar n limba romani nu a nceput dect prin anii
1920, cnd n Europa de Est s-au publicat mai multe reviste. Genocidul n care au fost
implicai cetenii romi n timpul celui de-al doilea rzboi mondial a pus capt oricrei
iniiative de acest Iel, dar cnd s-a ncheiat rzboiul a nceput s se scrie din nou n
limba romani. De atunci s-au publicat cteva romane, autobiograIii si legende alturi
de colecii de poezie si scurte povestiri. Au aprut de asemenea ziare si reviste.
Teatrele din cteva ri au pus n scen piese n limba romani, att opere originale ct
si traduceri. De asemenea s-a tradus Noul Testament (Kendrick, 1998:68).

3.3. Date sociolingvistice actuale

3.3.1. Regiunea n care este folosit limba

Comunitile roma triesc pe ntreg teritoriul Romniei. Ei nu mai tind spre
nomadism, dar discriminrile si teama de violena comunitar sunt reIlectate de faptul
c, n mod constant, romii se mut dintr-un loc n altul. De aceea este imposibil de
indicat cu precizie teritoriul n care se vorbeste limba romani, mai ales c doar 60
din romii din Romnia sunt considerai competeni pentru a vorbi limba romani.

3.3.2. Numrul de persoane care folosesc aceast limb (n ar yi emigrani)

60 din romii din Romnia vorbesc romani, de obicei alturi de limba romn.
Grupuri mai mici vorbesc maghiara, germana, turca sau bulgara (Grupul pentru
Drepturile Minoritilor Minority Right Group, 1997:242). Datorit politicilor de
asimilare, muli ceteni roma si-au uitat propria limb, Iapt care a avut un eIect
rsuntor n cadrul minoritii.

Pe mapamond exist circa 2,4 milioane de oameni care vorbesc unul din dialectele
limbii romani. Toate aproximaiile urmtoare sunt nvechite, nemaiIiind actualizate.
Acestea includ dialectele: valah, rspndit n Europa, mai ales n Romnia, si vorbit
de 710.000 indivizi; Erlia, un dialect balcanic concentrat n Bulgaria, rile Iostei
Yugoslavii si Grecia, are 570.000 de vorbitori; cam 500.000 vorbesc dialecte ale
statelor baltice. Dialectele utilizate n Balcani, care sunt non-valah, sunt vorbite de
110.000 de indivizi, membrii ai clanurilor care s-au stabilit aici nc de la nceputul
secolului. Dialectele carpatice sau Rumungro sunt vorbite de 40.000 de romi n
Polonia, Ungaria, Slovacia de Sud, Burgenland, Transilvania si Ucraina, n timp ce
400.000 de romi din Republica Ceh si Slovacia sunt de asemenea vorbitori de limb
romani. n Italia, 2.000 de romi din Calabria si Abruzzese au dialectul lor propriu, n
vreme ce 7.000 de romi din Suedia si Einlanda vorbesc Kaalo. n Europa de Vest,
30.000 de roma vorbesc dialectele Sinti si Manouche, ei Iiind concentrai mai ales n
Germania, Erana, Belgia si Olanda. Miscarea populaiilor din ultimii ani determinat
Iaptul c vorbitorii de dialecte romani din Balcani pot Ii gsii acum n majoritatea
Europei de Vest (Kenrick, 1998:138).

3.4. Libertatea de expresie n limba minoritii

3.4.1. Nivelul de acceptare sau rezisten fa de limba minoritii

Msura n care limba romani este acceptat este strns legat de nivelul de acceptare a
membrilor minoritii. De vreme ce romii sunt marginalizai si muli dintre ei alungai
din comunitile lor, exist, asa cum deja am discutat, o tendin de a ncerca s se
integreze prin utilizarea limbii populaiei majoritare din zona n care triesc.

3.4.2. Mijloace prin care statul protejeaz sau mpiedic folosirea limbii
minoritii

Este evident c statul consider limba romani ca legitim de vreme ce este utilizat ca
limb de predare n unele scoli din ar. Cu toate acestea, discriminarea din cadrul
sistemului si chiar n scoal nu permite ca numrul elevilor care studiaz n romani s
fie prea mare.

Ministrul nvmntului a Iost de acord cu derularea unui program experimental care
si propune s-i nvee pe elevii romi s devin educatori, proIesori persoane care s
aIle care sunt nevoile educaionale si culturale ale copiilor romi, comunicnd cu ei n
limba romani. Programul a fost demarat n 1990-1991. n 1998 a fost ntrerupt din
cauza lipsei de inIormare a beneIiciarilor (populaia roma) precum si din cauza lipsei
de pregtire a proIesorilor (V.Ionescu, 2000). n 1993, Editura Didactic si
Pedagogic a publicat un manual n 5 000 de exemplare pentru aceast categorie, iar
Editura Kriterion a publicat un dicionar romn-romani conceput de Gheorghe Saru
(E. Pons, 1999:59).

Articolul 27 din Constituia Romniei stipuleaz urmtoarele: 'Cetenii aparinnd
minoritilor naionale, precum si persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba
romn au dreptul de a lua cunostin de toate actele si lucrrile dosarului, de a vorbi
n instan si de a pune concluzii, prin interpret; n procesele penale acest drept este
asigurat n mod gratuit (Constituia Romniei, 1991). Exist de asemenea o lege
privitoare la administraia local, modiIicat dup 1996, care stipuleaz c n
localitile unde cetenii aparinnd unei minoriti naionale depsesc 20, ei pot s
Ioloseasc limba matern n relaiile cu autoritile, iar denumirile localitilor si ale
instituiilor, ca si directivele administraiei locale vor aprea si n limba lor matern
(Legea administraiei publice nr. 69, octombrie 1991, nr. 24, aprilie 1996).

4. RELIGIA

Majoritatea etnicilor romi din Romnia sunt de religie ortodox. Cei care nu aparin
acestei religii, tind s se integreze religiei dominante din zona n care triesc
(Romanian Human Rights Institute, 1993:93). Vasile Ionescu evideniaz urmtorul
aspect: bisericile care in slujbe n limba romani nu primesc ajutor Iinanciar din partea
Secretariatului de Stat pentru Culte (V. Ionescu, 2000).

4.1. Identificarea unei minoriti religioase
4.1.1. Libertatea religioas
4.1.2. Relaiile cu comunitatea religioas dominant yi cu alte comuniti
4.1.3. Moduri prin care statul protejeaz sau mpiedic activitile religioase ale
minoritii

5. STATUTUL LEGAL GENERAL

5.1. Trecutul

n calitate de sclavi, etnicii roma din Romnia nu aveau nici un fel de drepturi legale.
Dup cum s-a prezentat n subcapitolul 1.1., ei puteau Ii cumprai si vndui n
Iuncie de dispoziia 'proprietarului lor. Primele documente legale n care romii sunt
menionai ca sclavi dateaz nc din 1331. n vremea Imperiului Austro-Ungar au
Iost din nou supusi unui tratament aspru. n Transilvania au Iost si nrobii, iar n
timpul reginei Maria Theresa s-au Icut ncercri de a-i asimila Iorat. Din acest
motiv, le era interzis s Ioloseasc limba romani, s mbrace portul tradiional sau s
se considere ei nsisi romi. Discriminarea si sentimentele anti-roma erau rspndite
peste tot, mpreun cu pedepse deosebit de aspre, adesea aplicate victimelor
nevinovate, cum a Iost si cazul din 1782 (menionat n 1.1) n care 40 de etnici romi
au Iost trasi pe roate si tiai n buci Iiind acuzai c au mncat cteva zeci de rani
maghiari o acuzaie care s-a dovedit ulterior ca Iiind neIondat (Hancock, 1987:16,
51). Muli copii romi au Iost luai din Iamiliile lor si au Iost dai pentru a Ii crescui de
familii de romni, maghiari sau germani. Scopul era de a-i educa si asimila, dar muli
dintre ei au reusit s Iug si s-si gseasc propriii prini (Pons, 1999:14).

Desi sclavia a Iost abolit, situaia romilor nu s-a mbuntit si muli dintre ei s-au
oIerit pentru vnzare Iostilor proprietari. Acest Iapt este reIlectat de modelul
demograIic al romilor de naionalitate romn pn la cel de-al doilea rzboi mondial
(Hancock, 1987:37).

n urma primului rzboi mondial, Romnia a intrat n posesia unor supraIee
semniIicative populate de minoritari. Ca urmare, minoritile reprezentau 28 din
populaia Romniei postbelice, n timp ce nainte de rzboi acestea reprezentau doar
10%. Guvernul Romniei a Iost Iorat s ncheie diIerite acorduri care garantau
drepturile minoritilor, si astIel s-a sperat c situaia minoritii roma se va
mbunti. Totusi, noul guvern a dorit s 'romnizeze noua populaie si s creeze
astfel un stat omogen. Ca urmare a acestei politici, n special a redistribuirii
pmntului, minoritatea roma a avut de suIerit din cauza Iaptului c nu aveau cu ce
s-l lucreze. Cresterea taxelor a devenit de asemenea o povar, accentuat de criza din
1929. n timp ce politicile guvernamentale deveneau din ce n ce mai opresive,
atitudinile anti-roma s-au accentuat. Datorit Iaptului c aveau o tradiie oral, din
punct de vedere oIicial, aceast minoritate era considerat ca neavnd un trecut, o
cultur sau o civilizaie, neexistnd nimic n scris (documente) care s dovedeasc
Iaptul c ei au pretins a li se recunoaste drepturile ca minoritate etnic. Statutul lor n
Romnia interbelic era similar celui al evreilor ceteni de rang secund, evitai de
populaie, ale cror drepturi erau ignorate (Crowe, 1991:68-69).

Rzboiul n sine s-a dovedit ca Iiind devastator pentru romii din toat Europa. Se
estimeaz c au murit ntre un sIert si o jumtate de milion, situaie care, exprimat n
procente, este comparabil cu cea a comunitii evreiesti. Guvernul Romniei a
expulzat zeci de mii de etnici romi n lagre din Ucraina (Transnistria) unde muli au
murit din cauza Ioametei, a Irigului si a bolilor precum tiIosul (Eraser, 1992:268). Se
crede c politica oIicial nu a Iost niciodat de a anihila complet minoritatea roma din
Romnia, de a scpa naiunea romn de ei. Majoritatea romilor care au Iost
transportai dincolo de Nistru au Iost luai din Bucuresti si din mprejurimi, n anii
1941-1942. n plus, parte a aceleiasi politici, toi locuitorii unui sat din Moldova de
astzi au Iost dusi ntr-un lagr din Ucraina unde muli au murit. Potrivit
documentelor, n timpul rzboiului, nu a Iost nici o alt aciune, pe scar larg, de
deportare n lagre a etnicilor roma din Romnia si cei care au reusit s rmn au
trit ntr-o libertate relativ, unii dintre ei nrolndu-se n armata romn (Kenrick,
1995:109-111).

Romii prezeni n Romnia dup rzboi, datorit diIeritelor politici comuniste, au Iost
supusi unor procese de asimilare intercalate de perioade n care s-a ncercat ignorarea
acestei minoriti. Regimul nu i-a considerat ca Iiind o minoritate etnic sau naional
si de aceea politicile adoptate n interesul minoritilor nu s-au aplicat si n cazul
romilor. Majoritatea crilor publicate n perioada anterioar anului 1989, nu
menioneaz deloc etnia roma. Spre exemplu, ntr-o publicaie din 1977, Populaia
Romniei, se aIirma c romnii, maghiarii si germanii constituie aproape 90 din
populaia rii, enumerndu-se cteva grupuri minoritare, iar apoi aprea 'etc. Lipsa
recunoasterii oIiciale a minoritii a dat posibilitatea statului de a ignora problemele
lor (Helsinki Watch, 1991:16-17).

5.2. n prezent

n timpul diIeritelor perioade politice de dup 1990, discursul naionalist a fost o
caracteristic a vieii politice romnesti. Aceasta a condus la subminarea proiectelor
de lege, dintre care unele sunt neconstituionale diminund drepturile minoritilor la
diIerite nivele. Anumite articole ale acestora erau n contradicie cu acordurile
internaionale semnate de Romnia conIorm crora guvernul se angajase s protejeze
drepturile minoritilor. Este interesant de notat Iaptul c desi Constituia Iace apel la
termenul de 'minoritate naional de cteva ori, nicieri n legislaia romn nu se
deIineste acest termen (Weber, 1998:199,212).

n plus, s-a nIiinat un Consiliu pentru Minoritile Naionale tocmai pentru a
ndeplini obligaiile Romniei ca membr a Consiliului Europei (Dianu, 1997:2).
Totusi acesta s-a dovedit a Ii ineIicient si a Iost radical subminat odat cu nIiinarea
Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale, dup alegerile din 1996.
Departamentul are si un Birou OIicial pentru Roma. Desi se aIl n stadiu incipient, de
eficacitatea lui se leag Ioarte mari sperane (Weber, 1998:246).

Constituia actual, adoptat n 1991, conine o serie de articole care garanteaz
drepturile minoritilor pe teritoriul Romniei. Toate articolele se reIer la indivizi,
drepturile colectivitii neIiind menionate n Constituie. Sunt garantate: dreptul la
identitate (Art.6) si protecie n Iaa discriminrilor indiIerent de ras, naionalitate,
origine etnic, limb, religie, sex, prere, apartenen politic, proprietate sau origine
social (Art.4 (2)).

AstIel, din 1990 ncoace, au avut loc schimbri n cadrul legislaiei interne mai ales n
cadrul educaiei si a administraiei publice, dou domenii care tind s nu aIecteze
comunitatea roma n mod direct. Nu exist nici o lege intern care s Iac reIeriri
speciIice la comunitatea roma. Din 1990, domeniul legislaiei si al jurisprudenei
constituie o problem pentru romii care au Iost acuzai de comiterea unor acte
criminale. Dup cum s-a menionat n subcapitolul 2.3., crimele mpotriva etnicilor
romi au fost motivate n mod Irecvent ca rspuns la actele criminale ale membrilor
comunitii roma. n cazurile n care etnicii roma sunt victime ale unei crime, poliia
tinde s nu ntreprind nici o aciune, iar procurorii accept Ioarte rar cazuri n care
sunt implicai ceteni romi. Majoritatea romilor nu au mijloacele necesare pentru a-si
asigura protecia legal, iar n Romnia nu exist nici un sistem de asisten legal.
Sistemul legal, se pare, este dornic s-i pedepseasc pe cetenii romi dar nu la Iel de
dornic s i apere (Braham, 1992:22). n plus, obinerea unui recurs legal este Ioarte
puin probabil atunci cnd e vorba de tratamentul inadecvat aplicat comunitii roma
de ctre poliisti. n astIel de cazuri procurorul militar are drept de decizie, iar el tinde
s maniIeste o oarecare reinere n a pedepsi poliistii pentru abuz n serviciu. Nu
exist alte tipuri de recurs n cazuri de maltratare din partea poliiei (Human Rights
Watch, 1999:2).

Situaia romilor vis-a-vis de justiie nu s-a mbuntit odat cu schimbarea guvernrii
de la sIrsitul anului 1996, n ciuda speranelor acestora. Raportul Amnesty
International pentru Romnia valabil pentru 1998, citeaz cazuri de abuz ale poliiei
Ia de cetenii romi. Unele dintre acestea au avut loc n timpul raidurilor de tipul
celui investigat de Centrul European pentru Drepturile Romilor n 1996 (Amnesty
International, 1999:2).

La nivel internaional, Romnia a semnat numeroase documente legate de problema
drepturilor omului. Ca membrul al Consiliului Europei din 1993, statul acioneaz sub
jurisdicia stipulaiilor Conveniei Europene a Drepturilor Omului si a Libertilor
Eundamentale, document ce conine principiile Iundamentale ale Consiliului. De
asemenea, este semnatar a documentelor Organizaiei (Iost ConIerin) de
Securitate si Cooperare din Europa (OSCE), inclusiv a Cartei de la Paris pentru o
Nou Europ, primul acord de acest Iel Iormulat dup cderea comunismului, care
subliniaz nevoia de a monitoriza tratamentul minoritilor n cadrul statelor membre
si de a 'pleda pentru o continu mbuntire a situaiei lor. Acordurile OSCE nu
sunt obligatorii din punct de vedere legal, dar ele reprezint o rspundere politic
asumat de semnatari de a se conIorma condiiilor lor. Ca membr a Naiunilor Unite,
Romnia este semnatara att a Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, ct si a
unor documente mai recente care includ Declaraia Naiunilor Unite a Drepturilor
Persoanelor Aparinnd unei Minoriti Naionale, Etnice, Religioase sau Lingvistice,
adoptat n decembrie 1992.

Semnarea unor astIel de documente nu garanteaz Iaptul c minoritile se vor si
bucura de respectarea acelor angajamente. Examinarea situaiei actuale a etnicilor
romi din Romnia, n special a relaiilor cu autoritile si accesul la recursul legal, ar
sugera c Guvernul Romnei mai are de strbtut un drum lung pn ce romii s se
bucure efectiv de drepturile care le-au fost garantate prin documente.

6. POSIBILITI DE EDUCAIE PENTRU MINORITI

6.1. Un scurt istoric al sistemului educaional n raport cu minoritatea

Comunitatea roma este, de-a lungul istoriei, cea mai puin educat minoritate din
Romnia. Muli dintre cei care au primit o educaie, nu au terminat dect scoala
primar. Eoarte puini etnici romi reusesc s termine liceul si chiar si mai puin ajung
la universitate. Numrul analIabeilor din cadrul acestei comuniti este semniIicativ:
44 din brbai si 59 din Iemei sunt analIabei (C. ZamIir, E. ZamIir, 1993:93).

n timpul regimului comunist educaia era obligatorie pentru toi copiii pn la vrsta
de 15 ani (primele opt clase) o politic care, dac s-ar Ii aplicat si minoritii roma, nu
ar Ii lsat loc discriminrii. nainte de 1989 au existat multe rapoarte ntocmite de
profesori n care copiii romi erau discriminai pentru Ielul n care erau mbrcai.
Srcia era vzuta ca Iiind sinonim al prostiei si, din aceast cauz, muli copii romi
au Iost asezai n spatele clasei si ignorai (Helsinki Watch, 1991:25). Limba de
predare era romna si, desi, teoretic, elevii puteau nva n limba lor matern, romani
nu a Iost introdus n scoli numai dup 1990.

n 1990, odat cu nIiinarea a trei Iorme de pregtire a proIesorilor romi la scolile
normale din Bucuresti, Trgu Mures si Bacu, n scolile romnesti a nceput s Iie
studiat limba romani si literatura aIerent. Dup 1992, aceasta s-a predat si la nivelul
scolilor primare, limba romani Iiind introdus n scolile din Santana (judeul Arad) si
Bobesti (judeul IlIov) (I. Rostas, 2000).

Un aspect important n problema educaiei este Iaptul c, legal, copiii care au lipsit
trei ani din scolile de stat nu si pot relua studiile. Acum se propune reducerea acestei
perioade la doi ani. Cu toate acestea, Ir o educaie de cel puin opt clase, romii nu
pot Ii angajai legal de nici o Iirm si deci nu pot obine carte de munc, care, teoretic,
i d dreptul deintorului s aib pensie, ajutor de somaj si asigurare medical precum
si salariul mediu stabilit de guvern pentru Iiecare tip de angajare. Dar, dup cum
speciIic Elorin Moisa, exist unele reguli care permit procurarea unei caliIicri
proIesionale si obinerea crii de munc Ir a avea opt clase (E. Moisa, 2000).

Studierea limbii romani este Ioarte important si doar n acest Iel cultura romani poate
Ii perpetuat. Pe de alt parte ns dovezi scrise despre cultura roma, pot Ii lsate
posteritii (E. Pons, 1999:59). Totusi, lipsa mijloacelor accesibile comunitii duce la
lipsa interesului de a nva si de a preda n scoal aceast limb. Potrivit lui E. Pons
si lund n considerare multe declaraii ale cetenilor roma, problema educaiei nu
poate Ii rezolvat prin scolile cu predare n limba romani, ci prin atingerea unui grad
de educaie elementar care le-ar permite s ias din cercul vicios al srciei si
marginalizrii sociale. Dar etnicii romi revendic, ntre altele, introducerea n
programele scolare a unor capitole consacrate istoriei si culturii romilor (E. Pons,
1999:61).

6.2. Accesul minoritii la material didactic

Iulius Rostas accentueaz urmtoarea idee: 'eIorturile Icute de Eundaia Phoenix au
dus la apariia unor cri bilingve romani-romn si romani-maghiar.
El aIirm c pentru predarea limbii si literaturii romani se Iolosesc urmtoarele cri:
- manualul de comunicare (Vakarimata) pentru clasa I, publicat de Editura
Didactic si Pedagogic n 1998, tradus de Mihaela Zatreanu, Camelia Stnescu si
Gheorghe Sarau;
- abecedarul romani pentru clasa a II-a
- antologie de texte n limba romani; 2-4 ani de studiu pentru clasele II-III; autorul
lucrrii este Gheorghe Sarau, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1995;
republicat n 1999;
- limba romani, pe nivele, pentru educatori (autor: Gheorghe Sarau DPPH, 1994)
n clasele IX-X, si antologia menionat mai sus pentru clasele XI-XII. n clasa a
XIII-a elevii iau cunostin de aspectele metodologice si practice ale ghidului
inclus n manualul de comunicare. (Ministerul nvmntului din Romnia
Etosul educaiei pentru minoritile naionale din Romnia, 2000) (citat de I.
Rostas, 2000).

Att E. Pons ct I. Rostas susin c 'adevrata problem o reprezint coninutul
manualelor care nu cuprinde nici o reIerire la istoria, cultura si tradiia minoritilor.
Lipsa inIormaiilor despre minoriti genereaz un comportament xenoIob si rasist.
(E. Pons, 1999:57; I Rostas, 2000). Dat Iiind Iaptul c doar 60 din comunitatea
roma din Romnia vorbeste limba romani si c se pred n puine scoli, s-a Icut un
efort minim pentru a produce sau a procura material didactic n limba romani.

Eundaia pentru o Societate Deschis din Romnia, susine Elorin Moisa (E. Moisa,
2000), este probabil principalul Iinanator al programelor pentru romi. Raporturile
anuale ale ESD Romnia oIer o perspectiv asupra nivelului de Iinanare si a
direciilor urmate (Raportul Anual Eundaia pentru o Societate Deschis, 1999).

6.3. Poziia oficial

Capitolul XII din Legea nvmntului din 1995 aduce amendamente cu privire la
educaia minoritilor. AstIel, Articolul 118 sprijin Constituia care susine c
'persoanele aparinnd minoritilor naionale au dreptul s studieze si s se
instruiasc n limba matern, la toate nivelele si n toate Iormele de nvmnt, n
condiiile prezentei legi.

n plus, Ministerului nvmntului a dat o ordonan de urgen n 1998 n care era
speciIicat c limba romani Iace parte din limbile minoritare care se vor preda patru
ore pe sptmn la clasele I-IV si VI-IX si cinci ore pe sptmn la clasa a V-a.
AstIel statul recunostea n mod oIicial limba romani si admitea s Iie predat n scoli,
la clase de 15-25 de elevi sau la grupe de 7-15; dar se poate preda si la grupe mai mici
sau mai mari. Acest sistem urma s Iie introdus n anul scolar 1998/99; nc nu a
trecut suficient timp pentru a aprecia nivelul su de implementare si eIicien
(Ministerul nvmntului, 1998).

n cursul ultimilor doi ani s-au elaborat programe strategice de educare a romilor, pe o
perioad de cel puin 7 ani. S-a urmrit Iormarea unei elite roma; pentru aceasta s-au
acordat locuri speciale si alte Iaciliti (pe baza unor decrete semnate de Ministerul
Educaiei Naionale) la examenul de admitere la Iacultate sau colegiu. Pe de alt parte,
este important a Ii menionat colaborarea dintre Ministerul Educaiei Naionale si
ONG-uri care desIsoar diIerite programe de educare a populaiei roma. n mai 1998,
a Iost desemnat un inspector de limba romani. n 1999, au Iost alesi 20 de inspectori
roma si 18 de alte etnii pentru a se ocupa de educaia romilor (I. Rostas, 2000), dar
acest program reformator nu-si propusese s rezolve problema dreptului de a nva n
limba matern (romani, n acest caz). Scopul su era de a dezvolta programe de
recuperare a elevilor proliIernd acele 'materii speciale care nu Iceau dect s
descurajeze studierea n limba matern, pe de alt parte, inspectorii roma au
nregistrat diIiculti n introducerea limbii romani chiar si ca obiect opional (V.
Ionescu, 2000).

ndrumarea copiilor romi spre educaia religioas si vocaional a Iost Icut, la fel ca
si readucerea la scoal a unor tineri romi care si abandonaser studiile, prin emiterea
unor ordine ale Ministerului Educaiei Naionale n anii 1999 si 2000 (I. Rostas,
2000). ntr-un raport al Ministerului AIacerilor Externe Vasile Ionescu neag acest
Iapt, el susinnd c educaia religioas si proIesional sunt prioritare (V. Ionescu,
2000).

Un aspect demn de notat din cadrul sistemului educaional (cu privire la minoriti)
este Iaptul c, din diverse motive, muli copii romi din Romnia nu merg deloc la
scoal. Sistemul nsusi practic discriminarea pe o arie larg. Exist multe cazuri n
care copiii romi nu au voie s mearg la scoal deoarece nu au permis de reziden,
document pe care legea l pretinde pentru a putea nscrie un copil la scoal. Dup cum
am menionat mai devreme, violena comunitar de la nceputul anilor 1990 a distrus
multe case ale etnicilor romi si a dus la expulzarea unor comuniti ntregi. Acesti
oameni s-au mutat n orase mai mari si locuiesc acum n case improvizate pentru care
nu pot obine permis de reziden (ERRC, 1998:34). CertiIicatele de nastere sunt o
alt povar care trebuie depsit, muli copii romi neavnd astIel de certiIicate pentru
c majoritatea mamelor nu nregistreaz nasterile.

Copiii romi care merg la scoal au de nIruntat alte tipuri de discriminare: de la
separarea n cadrul scolii pn la reIuzul de a Ii acceptai n scoal. n unele scoli
clasele se Iormeaz n asa Iel nct elevii romi sunt predominani sau n totalitate
(Save the Children, 1998:8-9). Adeseori, att proIesorii ct si ceilali copii au un
comportament discriminator Ia de acestia, Iiind deseori ignorai de proIesori si
insultai de elevi. Comunicarea dintre proIesori si prinii de etnie roma este una
adeseori deIicitar sau inexistent, ceea ce i determin pe prinii care sunt interesai
de educaia copiilor lor s-si piard rbdarea cu sistemul. Unii proIesori consider
btaia ca o 'metod de educare (Save the Children, 1998:10), astIel este de neles de
ce, n aceste condiii, copiii nu doresc s mearg la scoal.

Barierele rasiale cu care trebuiau s se conIrunte copiii romi din orasul Timisoara, i-a
determinat pe mai muli prini s conving o educatoare de etnie roma, Letiia Mark,
s nIiineze un program educaional la ea acas. Cu Ionduri din partea Eundaiei
pentru o Societate Deschis, Asociaia igncilor 'Pentru copiii nostri a inaugurat
acest program n iunie 1997. Activitatea principal este predarea n particular pentru
copiii roma a cror prini sunt analIabei si deci incapabili s-i ajute la temele de
cas. Dac acest program n-ar Ii existat, muli copii ar Ii renunat la scoal datorit
tratamentului rasist de care aveau parte din partea proIesorilor si a colegilor.
Programul cuprinde si un modul ce se adreseaz copiilor mai mari si care au renunat
la scoal cu mai muli ani n urm Iiind practic analIabei. Unii dintre acesti
adolesceni se pregtesc s susin examene de echivalen care le vor permite
obinerea unei diplome. Situat n proximitatea graniei de vest a Romniei, orasul
Timisoara gzduieste un numr mare de Iamilii de etnie roma care au emigrat n
strintate la nceputul anilor 1990, mai ales n rile occidentale, si care au Iost
trimise napoi, Iorat, de ctre rile n care au emigrat. n multe cazuri, prinii care au
ncercat, la ntoarcere, s-si renscrie copiii la scolile de stat au ntmpinat rezisten
(Max van der Stoel, 2000:91).

Proiectul a primit aproximativ 12 000 USD n Iiecare an de la Eundaia pentru o
Societate Deschis Romnia Programul pentru Romi -, ntre 1997-2000, cu scopul
de a susine activitile desIsurate n aceast scoal. Ministerul Educaiei Naionale
nu a dat nici un semn cum c ar prelua aceste activiti (E. Moisa, 2000).

Deoarece au pierdut civa ani de scoal n timp ce au Iost n strintate, dac li s-ar fi
permis s se nscrie, acesti copii ar Ii Iost mai mari dect majoritatea colegilor de
clas. Desi acest aspect nu trebuia s mpiedice nscrierea lor, multora li s-a negat
dreptul pe motiv c erau 'prea mari. Asa cum sugereaz si aceste exemple, n toate
scolile de stat din Timisoara exist o discriminare vis-a-vis de etnicii roma. Pentru ei
era un lucru obisnuit s Iie trimisi s stea n spatele clasei unde erau ignorai de
profesori. Exist sesizri Irecvente n care copiii romi se plng de colegii lor de alt
etnie spunnd c au Iost agresai Iizic, sau chiar c au Iost lovii de ctre proIesori. n
urma unor astIel de experiene, unii elevi romi nu au mai dorit s se ntoarc la scoal
(Max van der Stoel, 2000:74). Elorin Moisa argumenteaz c exist multe cazuri n
care aceste probleme 'tehnice au Iost depsite de ctre directorii si proIesorii din
diIerite scoli, care au neles importana educaiei pentru copiii romi (E. Moisa, 2000).

.4. Iniiativele activiytilor

Programele educaionale concepute n mod special pentru a satisIace nevoile etnicilor
romi au Iost ndeplinite cu succes n cadrul comunitilor din Pata-Rt si Mangalia
(Save the Children, 1998:12).

Aliana Civic din Cluj a desIsurat un program intensiv de pregtire a copiilor romi
pentru a intra n scolile de stat care s-a ncheiat n anul 1998. Pe o perioad de opt
luni, copii ntre 7 si 9 ani au nvat alIabetul precum si unele cunostine de baz de
citire, scriere si matematic. De asemenea, ei au Iost nvai cum s se comporte la
scoal, aspect pe care copiii romi tind s nu l cunoasc din cauza neIrecventrii
grdiniei n procesul educaional precum si a contactelor cu ali copii. Toate leciile
se predau n grupuri, ntr-un mediu Iamiliar, asemeni unei case, si, cu toate c
programul este nc la nceput, a nregistrat un succes considerabil (Bocu, 1998).

Asa cum romii triesc n ntreaga ar, tot asa programele desIsurate pentru ei se
adreseaz la scar naional; majoritatea lor sunt din domeniul educaiei. n multe
dintre ele sunt implicate organizaii non-guvernamentale internaionale precum Save
the Children si UNICEE. Pentru iniiative conduse pe plan local se primesc Ionduri si
din strintate.

Florin Moisa explic c Eundaia pentru o Societate Deschis are n cadrul
departamentului educaional un program special axat pe dezvoltarea scolilor din
comunitile roma ce include aproximativ 28 de scoli din toat ara. De asemenea,
Programul pentru Romi a Iinanat cteva proiecte propuse de organizaii roma non-
guvernamentale care vizau domeniul suportului social si educaional pentru copiii
romi (F. Moisa, 2000).

Cu ajutorul Eundaiei pentru o Societate Deschis, o grdini situat la marginile
Bucurestiului, n apropierea unei rampe de gunoi, a dezvoltat recent o serie de
programe pentru elevii si, majoritatea de etnie roma. O caracteristic Iundamental a
programului este eIortul de a angaja prinii copiilor, majoritatea sraci si analIabei
(potrivit directoarei, mai mult de jumtate dintre ei si cstig existena cutnd sticle
n groapa local de gunoi). Att mediatorul pe probleme sociale, ct si asistenta
proIesorului sunt prini ai cror copii sunt nscrisi n scoal. Ali prini romi i
supravegheaz pe copii n diIeritele activiti din slile de clas; exist si o sal a
prinilor. Desi unul dintre scopurile Iundamentale ale scolii este de a mbunti
cunostinele de limb romn ale copiilor, cultura roma are un caracter proeminent n
cadrul programului. De exemplu, asistenta proIesorului pred limba romani, iar soul
ei, cntre de muzic popular, i nva s cnte. Ultimul aspect de menionat, dar nu
si cel din urm, este Iaptul c programele grdiniei se bazeaz pe principiul
individualizrii. Scoala este pregtit pentru cteva domenii de activitate, iar copiii
sunt ncurajai n Iiecare zi s aleag activitatea asupra creia se vor concentra pe
parcursul zilei. ProIesorii lor respect ritmul de dezvoltare al Iiecrui elev si
descurajeaz competiia. Mai presus de toate, abordarea copiilor de ctre directoare
este bazat pe respect si compasiune (Max van der Stoel, 2000:90).

.5. Situaia actual pe diferite nivele:

6.5.1. Grdinia yi educaia primar

Pn la vrsta de 7 ani, majoritatea copiilor din Romnia merg la grdini. n vreme
ce accentul n aceste instituii nu este de Iactur academic, ele reprezint un pas
nelipsit n procesul de pregtire pentru primii ani de scoal. Copiii nva cum s se
poarte n societate, cum s stea n banc si cum s Iie ateni Ir s distrag atenia
celorlali colegi si, poate cel mai important, ei nva cum s se poarte n prezena
altor copii de vrsta lor.

Rezultatele cercetrii publicate n 1992 arat c 29,9 din copiii romi cu vrsta
cuprins ntre 7 si 9 ani, nu au mers niciodat la scoal. n cazul grupei de vrst 10-
16 ani, ciIra a Iost de 17,2. Acesti copii au ratat astIel dezvoltarea deprinderilor
comportamentale si sociale. NeIrecventarea claselor primare (I-IV) a avut drept
consecin lipsa cunostinelor elementare n ceea ce priveste cititul, scrisul si
aritmetica, predate n cursul acestor ani. Mai mult, simpla Irecventare a unei scoli nu
nseamn neaprat c un copil si va termina studiile. Ratele celor care absenteaz
sunt Ioarte mari; aceeasi cercetare estimeaz c aproape jumtate dintre copiii din
esantion nu-si vor completa educaia primar (clasele I-IV) (Save the Children,
1998:7).

Situaia actual se nruteste treptat; acest declin se poate explica printr-o serie de
Iactori si inIluene att inerente ct si exterioare minoritii roma.

Cresterea numrului atacurilor violente asupra comunitilor roma, din 1990 ncoace,
are repercusiuni asupra procesului educaional. Muli prini au declarat c nu
ndrznesc s-si trimit copiii la scoal deoarece se tem pentru sigurana lor; chiar si
copiii si-au maniIestat reineri n a Irecventa scoala n asemenea condiii (Helsinki
Watch, 1991:76). Din pcate, populaia majoritar are tendina de a privi acest lucru
ca un pretext de care etnicii romi se folosesc pentru a nu-si trimite copiii la scoal, o
prere care exprim clar vechiul stereotip 'ei nu doresc s nvee.

Eactorii economici si sociali joac un rol important n lipsa de educaie a romilor.
Exist consideraii de ordin practic de care trebuie inut cont atunci cnd trimii un
copil la scoal, muli prini neavnd banii necesari pentru a le cumpra haine sau
rechizite copiilor. Scolile nu sunt Iinanate suIicient deci nu pot acoperi aceste nevoi
elementare iar prinii romi nu vor s-si lase copiii s mearg la scoal mbrcai cu
haine vechi sau murdare. Copiii care Irecventeaz scoala sunt adesea batjocorii de
ctre colegii lor sau se simt 'diIerii de ei; nu se adapteaz la mediul scolar si, deci,
nu doresc s mai mearg la scoal. Uneori copiii primesc ajutoare haine si
nclminte, dar de cele mai multe ori din cauza lipsei de organizare, acestea nu li se
potrivesc. Prinii lor vnd aceste lucruri, ceea ce i determin pe proIesori s cread
c romii nu pot Ii ajutai (Save the Children, 1991:10).

Exist si alte probleme de natur logistic. Adeseori, din cauza Iaptului c romii
triesc la periIerie, n unele cazuri chiar mai departe de comunitate, accesul copiilor la
scoal este Ioarte diIicil, mai ales pe vreme neIavorabil (Save the Children, 1998:9).

Una dintre problemele copiilor romi care vor s urmeze o scoal const n lipsa unei
tradiii n ceea ce priveste educaia. Deseori, succesul unui copil la scoal depinde de
mediul familial care trebuie s Iie unul potrivit, n care membrii Iamiliei s Iie dispusi
si capabili s ajute copilul la eIectuarea temelor de cas. n multe cazuri, prinii romi
nu preuiesc valoarea educaiei, pentru c nici ei nu au avut parte de una. n plus, un
copil care Iie este la scoal, Iie si Iace temele, nu poate ajuta la treburile casei si nici
nu poate cstiga banii de care au atta nevoie. Avantajele unei educaii pe termen lung
nu sunt att de convingtoare cnd sunt comparate cu rezultatele pe termen scurt
survenite n urma muncii sezoniere care satisfac nevoile materiale imediate. Aceasta
este o caracteristic nu numai a comunitilor roma, ci si a culturii care se dezvolt n
comunitile aIectate de srcie.

Comunitile roma tradiionaliste interzic bieilor si Ietelor s stea mpreun dac nu
sunt supravegheai de un adult. Scoala modern, cu clase mixte, inspir nencredere.

O alt diIicultate este limba. Elevii romi care vorbesc limba romani acas constat c
nu sunt n stare s in ritmul clasei deoarece nu vorbesc destul de bine limba romn
(Helsinki Watch, 1991:26). n Iiecare clas sunt muli elevi si nici chiar proIesorii
bine intenionai nu pot acorda atenie special Iiecruia. AstIel elevii romi tind s
rmn din ce n ce mai n urm pn ce, n Iinal, renun, Ir a Ii ncheiat opt clase,
educaia minim necesar pentru a se putea angaja n Romnia.

Statisticile Ministerului nvmntului pentru anul scolar 1998/99 cuprind date
reIeritoare la toate nivelele de educaie din Romnia, cu toate c nu oIer ciIre
separate pentru scoala primar si cea secundar. La scar naional numrul elevilor
romi care Irecventeaz o scoal este Ioarte mic comparativ cu cel al elevilor de alte
etnii. De exemplu, o scoal din orasul Alba Iulia are un numr total de 608 elevi de la
clasa I la clasa a VIII-a, dintre acestia, doar 23 sunt romi. Majoritatea elevilor romi
nva n limba romn, desi potrivit statisticilor guvernamentale, sunt 1 680 elevi a
cror limb de predare (si limb matern) este romani, aceast ciIr Iiind de dou ori
mai mare dect cea din anul scolar anterior (pagina web a Ministerului Educaiei
Naionale).

6.5.2. Ciclul gimnazial yi liceul

Educaia secundar n Romnia cuprinde clasele V-XII, primele patru fiind vitale
pentru ca un copil s aib o sans de a se angaja. Din pcate, datorit motivelor
menionate mai sus, puini copii romi ajung s-si nceap scoala secundar, dar si mai
puini o termin. Pentru muli dintre ei, saltul de la clasa a IV- a la clasa a V-a este
prea mare. Prima implic instituia menionat mai sus, cu un singur proIesor la clas,
cea de-a doua, un salt la opt materii diferite, fiecare cu un profesor diferit, astfel fiind
Ioarte greu pentru elevi s stabileasc o relaie personal cu acestia. Ajutorul primit
din partea Iamiliei este si mai important n perioada acestor ani deoarece atenia pe
care o primeste Iiecare elev la clas este Ioarte mic. Desi cu problema aceasta se
conIrunt si ceilali elevi, copiii romi se bucur de Ioarte puin atenie, ceea ce face
ca rata absenteismului si a abandonului s Iie Ioarte ridicat (Krohn, 1999).

Dup cum s-a menionat mai sus, nu exist statistici separate pentru elevii romi din
ciclu gimnazial si liceu. Ele prezint totusi o serie de cteva scoli din Transilvania
Irecventate de acestia n care limba de predare este maghiara (Ministerul Educaiei
Naionale).

6.5.3. Educaia superioar yi cercetarea

Nu se prea poate vorbi despre educaie superioar n ceea ce i priveste pe etnicii romi
din Romnia pentru c Ioarte puini sunt cei care reusesc s ating acest nivel. Avnd
n vedere combinarea lipsei de atenie si a discriminrii din scoli cu lipsa interesului
pentru educaie a prinilor, nu este deloc surprinztor c puini copii romi sunt bine
educai. Acestia vor transmite urmasilor lor experienele negative si cercul vicios
continu, repercursiunile asupra posibilitilor de angajare Iiind majore.

Totusi, asemeni educaiei la alte nivele, situaia pare s se schimbe. Statisticile
Ministerului Educaiei Naionale pentru anul studenesc 1998/99 indic 136 de
studeni romi la universiti din toat ara, Iie studeni Iie asisteni/cercettori, la drept,
sociologie, stiine naturale si literatur. Majoritatea acestora nva n limba romn,
dar si n limba romani la Universitatea din Bucuresti, secia Romani, Irecventat att
de studeni romi ct si de studeni de alte etnii (pagina web a Ministerului Educaiei
Naionale).

Numrul studenilor romi care se nscriu la Iacultate este inIim, chiar si asa, realizrile
celor care au absolvit o Iacultate sunt o mrturie a potenialului lor, justiIicnd
cresterea eIorturilor de a mri participarea etnicilor romi la nvmntul superior.
Unii dintre liderii generaiilor tinere a romilor au urmat o Iacultate cu ajutorul unor
programe guvernamentale care aveau ca scop obinerea de diplome acordate de Iorme
de nvmnt superior de ctre membrii acestei etnii. Programele guvernamentale
sunt diIerite: unele prevd alocarea unui numr de locuri n universiti pentru etnicii
romi, iar altele acordarea de burse (sume de bani). Un exemplu al acestora este
politica romneasc conIorm creia, nc din 1993, guvernul a nIiinat locuri speciale
pentru studenii romi care doreau s se nscrie la universitate. Programul a nceput cu
10 locuri rezervate studenilor romi la o Iacultate cu proIil social din Bucuresti; n
1999 programul s-a extins pn la posibilitatea de a oIeri locurile la 150-200 de
studeni. Sistemul nu asigur ocuparea tuturor locurilor (candidaii trebuie s susin
un examen de admitere), dar Iaciliteaz accesul etnicilor romi la nvmntul
superior (Max van der Stoel, 2000:92). Potrivit lui Elorin Moisa, actualmente exist
600 de studeni romi n universitile romnesti datorit msurilor pozitive luate de
Ministerul Educaiei Naionale (E. Moisa, 2000).

7. COMUNICAREA $I MEDIA AUDIOVIZUAL

7.1. Situaia legal

Mass-media romneasc este supravegheat de ctre Consiliul Naional al Audio-
Vizualului, un organism compus din 11 membri, care a Iost nIiinat prin Legea audio-
vizualului pe data de 19 mai, 1992. Guvernul a Iost criticat la acea vreme pentru c
toi cei 11 membri din consiliu sunt etnici romni, plngerile Iiind justiIicate;
deoarece minoritile reprezint 10 din populaia total a Romniei sunt astfel
ndreptite s Iie reprezentate n Consiliul Audio-Vizualului (Helsinki Watch,
1993:51).

7.2. Presa

Exist Ioarte puin pres scris de etnici romi sau pentru ei, sunt doar cteva
publicaii. Cu toate acestea, dat Iiind problema analIabetismului romilor din
Romnia si a srciei din cauza creia cumprarea unui ziar, dar mai ales a unui
televizor, sunt evenimente mai degrab rare dect cotidiene, acest Iapt nu constituie o
surpriz.

Eundaia pentru o Societate Deschis din Bucuresti public Romathan: studii despre
Romi. Aceasta este o revist de cercetare, scris att n romneste ct si n romani,
incluznd aspecte academice cu privire la cultura roma etc. Centrul de Resurse pentru
Comunitile de Romi din Cluj-Napoca a nceput n anul 2000 un program n cadrul
cruia se vor publica si se vor distribui cteva materiale: manual de limb romani,
dicionare, literatur, curs pe caset audio de nvare a limbii romani, ghid de
conversaie etc., cu scopul de a reduce lipsa inIormaiilor din domeniul problemelor
etnicilor romi (F. Moisa, 2000).

Vasile Ionescu precizeaz ns c numai una din zece publicaii roma sunt Iinanate de
stat ('Asul de TreIl) si c aceasta nu duce la dezvoltarea mass-media pentru
comunitate (V. Ionescu, 2000).

7.3. Radioul

Exist unele programe radio n limba romani care se Iolosesc de Irecvenele postului
naional de radio. De asemenea, Eundaia pentru o Societate Deschis a Iondat n 1997
un program radio la Trgu Mures, program condus de dl. RudolI Moca (E. Moisa,
2000). n trecut a mai existat un program de 15 minute la Craiova care acum si-a
ntrerupt emisia (V. Ionescu, 2000).

7.4. Televiziunea

Televiziunea Romn Naional (TVR) diIuzeaz un program scurt despre
comunitatea roma, o dat pe sptmn, la o or cu audien sczut. Din nou, poate
cel mai demn de notat, este tratamentul discriminatoriu aplicat comunitii roma de
televiziunea naional. Acum, dup cum sugereaz si Vasile Ionescu, nu mai exist un
program de televiziune dedicat etnicilor romi, ci doar momente sporadice n cadrul
emisiunii 'Convieuiri, n plus, ele sunt prezentate n limba romn (V. Ionescu,
2000).

7.5. Internet-ul

Exist o sumedenie de pagini web coninnd inIormaii despre romi create si
ntreinute din aIara rii. n Romnia, Ministerul Educaiei Naionale are o seciune la
pagina sa de web despre educaia minoritii roma, inclusiv nume si adrese ale
Iundaiilor si persoanelor care opereaz n acest domeniu (chiar dac muli nu sunt
romi), pagina web fiind numai n limba romn. Centrul de Resurse pentru
Comunitile de Romi din Cluj-Napoca a iniiat un program de website care va
conine inIormaii despre activitatea sa n acel domeniu. De asemenea, dl. Vasile
Ionescu a iniiat un program care are ca scop nIiinarea unei agenii de pres, care s
aib un buletin intern (E. Moisa, 2000).

8. CONCLUZII

OIicial, potrivit recensmntului din 1992, n Romnia exist 409.723 ceteni romi,
reprezentnd 1,8 din populaia total. Totusi, datorit unor motive cum ar Ii
securitatea personal si analIabetismul, aceast ciIr nu este exact, iar organizaiile
roma dau o ciIr undeva ntre 1,8 si 2,5 milioane, numrul exact al cetenilor romi
fiind n prezent necunoscut.

Romii locuiesc n toate regiunile rii. Datorit violenei comunitare si a tratamentului
necorespunztor din partea poliiei din 1990 ncoace, muli si-au prsit casele si s-au
mutat n alte zone, n case improvizate la marginea asezrilor, pentru care nu pot
primi permise de reziden. Din acest motiv este imposibil s se estimeze numrul
exact al romilor din orice parte a rii.

Membrii minoritii ntmpin probleme n toate aspectele vieii. n trecut erau tratai
asemeni proprietii care poate Ii vndut si cumprat dup bunul plac al
proprietarului, pentru ca apoi s Iie considerai ceteni de rang inIerior, ei au petrecut
secole opunndu-se opresiunii. Standardele de via sunt joase, lipsa instalaiilor
sanitare si a constientizrii importanei igienei duc la extinderea bolilor si la o rat a
mortalitii inIantile Ioarte ridicat. Vrsta medie la cstorie este mult mai mic dect
n cazul populaiei majoritare. Eetele se cstoresc de obicei la 13, 14 ani (Helsinki
Watch, 1991:76). Nu numai c aceasta le scurteaz durata copilriei, dar conduce la o
crestere inevitabil a Iamiliilor, nrutind problemele cauzate de srcie.

Srcia din cadrul comunitilor roma duce la apariia altor probleme. Standardele de
igien tind s Iie joase, deseori datorit lipsei apei curente si a electricitii, calitatea si
cantitatea alimentelor tinde s se nruteasc n multe comuniti roma pe parcursul
iernii, iar carnea si produsele lactate sunt inaccesibile tot timpul (Save the Children,
1998:6). n astIel de condiii, mrimea Iamiliei si lipsa educaiei medicale sunt factori
importani care contribuie la condiii precum malnutriia, anemia, handicapuri de
nlime si greutate (Save the Children, 1998:13). Muli copii romi nu sunt vaccinai,
datorit Iaptului c prinilor lor nu li se explic importana acestei aciuni.

Accesul la asisten medical este ngreunat de Iaptul c un numr mare de romi nu
posed actele necesare. Cei care le au sunt deseori rezideni ilegali ntr-o zon diIerit
de cea pentru care au acte, deci personalul medical nu are acces la Iisa lor medical.
ConIorm noii legi a asigurrilor sociale si medicale, problemele cu privire la resedina
permanent cuplate cu lipsa unui venit care ar Iace posibil pltirea asigurrii
medicale au ca rezultat lipsa unui medic de familie pentru majoritatea familiilor de
romi, (Save the Children, 1998:15). Cumprarea medicamentelor este o probleme de
vreme ce preurile sunt mari, mai ales c romii cred c un medicament mai scump este
mai eficient.

Situaia comunitii roma din Romnia s-a deteriorat brusc dup 1989. ntr-un climat
al schimbrilor, care permitea altor minoriti s spere la un viitor mai bun, romii au
Iost supusi discriminrilor, srciei si n unele cazuri, morii.

Romii din Romnia sunt dezavantajai din punct de vedere al educaiei. Discriminarea
este rspndit, att n cadrul sistemului la care un individ trebuie s recurg pentru a
intra n scoal, precum si n cadrul scolilor determinnd muli copii s nu se mai
nscrie. Educaia este de asemenea aIectat de srcia cronic din majoritatea
comunitilor. Copiii care reusesc s nceap scoala, deseori nu promoveaz ciclul
gimnazial si, din acest motiv, este Ioarte diIicil pentru ei s si gseasc de lucru.
Aceasta, n schimb, tinde s conduc la o crestere a ratei criminalitii si perpetuarea
srciei.

Discriminarea este o problem a romilor din Romnia si n alte domenii dect
educaia si mbrac Iorma att a violenei Iizice ct si a tratamentului necorespunztor
din partea autoritilor. Violena comunitar, maniIestat sub forma raidurilor
ntreprinse de poliie, reprezint o serie regulat de abuzuri suIerite de romi din 1990
ncoace. Toat comunitatea a Iost etichetat drept criminal si au Iost expulzai din
zone n care triau de decenii, singura lor crim Iiind 'etnia. Acesti oameni au Iost
Iorai s se mute la oras pentru a cuta un loc de munc, aceia dintre ei care sunt
caliIicai si solicit un loc de munc, descoper c si n acest caz etnia lor este o
'problem.

Sunt necesare schimbri radicale, att n cadrul comunitilor roma ct si n aIara lor,
pentru a mbunti situaia. Reprezentanii autoritilor implicai n procesul educaiei
trebuie s arate o nelegere mai proIund a problemelor speciIice ale minoritii si, n
multe cazuri, trebuie depsite prejudecile. n cadrul comunitii roma este nevoie de
nelegere, comunitatea trebuind s neleag avantajele educaiei si cele care decurg
din acordarea sprijinului pentru asigurarea accesului la educaie. n cazurile n care
exist lips de comunicare ntre proIesori si prinii romi, ambele pri ar trebui s
depseasc acest neajuns n interesul copilului. Organizaiile non-guvernamentale pot
ajuta de asemenea prin promovarea programelor educaionale special concepute
pentru a satisface nevoile romilor. Dac acesti pasi mpreun cu alii de acest Iel nu
sunt Icui, spirala descendent n momentul de Ia n domeniul educaiei copiilor
roma va continua s coboare, conducnd la o srcie mai mare, la cresterea nivelurilor
criminalitii si a somajului, astIel ntrind unul din cele mai consistente stereotipuri
despre romi.

Privite n ansamblu, problemele cu care au de-a face etnicii roma din Romnia sunt
foarte serioase cu toate acestea dac indivizii ar Ii mai deschisi la nelegerea
diIerenelor dintre comuniti, s-ar putea gsi soluii.

Educaia este n mod evident necesar pentru a nltura prejudecile si rasismul,
copiii nu se nasc rasisti ei nva discursul rasist acas sau din alte surse. Integrarea
copiilor romi sau de alte etnii este necesar nc din primii ani de scoal, astIel nct
ambii s nvee cum s se comporte unul cu cellalt. Din pcate, acest lucru este
aproape imposibil de realizat dat Iiind starea actual a sistemului educaional, dup
cum a fost prezentat mai sus.

Presa are de asemenea un rol vital. Televiziunea a Iost acuzat de o discriminare
similar celei din presa scris n ceea ce priveste creionarea portretului comunitii
roma. n 13 iunie 1990, dl. Emanoil Valeriu, directorul Televiziunii Romne
Naionale, a anunat n emisie c romii au atacat si devastat studiourile de televiziune,
chemnd populaia romn s apere studiourile (Helsinki Watch, 1991:88). Enunarea
unui att de mare neadevr la televizor, nu putea Ii Icut dect cu un singur scop
provocarea de noi sentimente anti-roma n mijlocul populaiei. Aciunea domnului
Valeriu a determinat Eederaia Etnic a Romilor s depun o plngere mpotriva celui
mai sus amintit pentru nclcri ale Codului Penal; imediat, procuratura a anulat
aceast plngere (Helsinki Watch, 1991:89).

Reportajele despre romi transmise de canalele de televiziune de stat n emisiunile de
stiri se realizeaz prin Iocalizarea imaginii pe romii participani la demonstraiile
politice, compromind astIel imaginea opoziiei. Se ntrein astIel cele mai rspndite
stereotipuri existente criminalitatea si srcia (Helsinki Watch, 1994:7).

Aceasta dovedeste n mod evident c ziaristilor romni le lipseste ntr-o oarecare
msur simul responsabilitii. n cadrul oricrui stat mass-media este un factor
deosebit de important n procesul manipulrii si poate Iorma o imagine public cu
consecine dezastruoase. Att Guvernul Romniei ct si presa nssi ar trebui s
recunoasc acest potenial si s ncerce, din considerente legate de stabilitate, o
prezentare mai echilibrat si neprtinitoare a etniei roma si a celorlalte minoriti.

Formarea unei clase intelectuale n cadrul romilor din Romnia nu ar aduce dect
beneIicii uriase minoritii. Romii care sunt capabili, att din punct de vedere al
inteligenei ct si social, de a interaciona cu cetenii de alte etnii la un nivel
intelectual si politic, ar putea ajuta Ioarte mult la constientizarea problemelor
minoritii si la promovarea unei nelegeri pe o scar ct mai larg a modului de via
specific romilor.

De asemenea, educaia este un Iactor necesar n cadrul comunitilor roma. O
plngere adesea ntlnit mpotriva romilor este aceea c ei nu respect legile
celorlalte comuniti, ceea ce nu se poate spune c nu se ntmpl cteodat. Dar, dac
se doreste o nelegere cu adevrat a Ienomenului, atunci eIorturile trebuie s vin din
ambele pri, atribuirea vinei doar uneia (n spe comunitilor de alte etnii dect cea
roma) Iiind o cale sigur spre esec.

ADRESE

1. Instituii culturale yi/sau asociaii ale minoritilor

Agenia de Dezvoltare 'mpreun
Scrltescu St., No.44, Sector 1, 7000, Bucuresti
Tel: 01-2524250, 094-759565
Fax: 01-2524250
E-mail: imaria@dnt.ro
Contact: Ionescu Maria

Aliana 'Casa Romilor
Mrsesti St., No.26, Ploiesti, 2000, Prahova
Contact: Mihai Grigore

Ansamblul de Cntece si Dansuri 'Roma Bahtale
Sticlei St., No.10, Medias, 3125, Sibiu
Tel: 069-843002
Contact: Rezimes Valentin

Asociaia 'Eraternitatea
I.L. Caragiale St., No.27, Negresti, 6552, Vaslui
Tel: 035-457795
Contact: Romanescu Ioan

Amare Phrala Cluj Napoca (oraganizaie de tineret)
Somesului St., No. 18, Ap. 2, Cluj-Napoca, 3400, Cluj
Tel: 064-139802, 094-277209
Fax: 064-139802
Contact: Doghi Dan Pavel

Asociaia Ansamblul de Cntece si Dansuri al Romilor SATRA
Iuliu Maniu St., No. 3, Bloc 33, Ap. 3, Medias, 3125, Sibiu
Tel: 069-824708
Contact: Mircea Ionu, Jucki Alexandru

Asociaia 'Casrom
Rovinari St., Bl 32/A, Ap.20, Trgu-Mures, 4300, Mures
Tel: 065-134204, 092-520502
Contact: Rudolf Moca

Asociaia Cldrarilor din Romnia Than Romano
Sintesti, Vidra, Sintesti, IlIov
Contact: Mihai Ion

Asociaia 'Centrul Crestin al Romilor
Morii St., Nr. 226, Smpetru, Brasov
Tel: 094-843783
Presedinte: Rad Vasile

Asociaia 'Chakro
Gheorghe Doja St., No. 9, Trgu-Mures, 4300, Mures
Tel: 065-164421
Fax: 065-168573
Contact: Cristian Eparu

Asociatia Crestin Apostolic a Romilor din Romnia
Oltului St., No. 2, Trgu-Mures, 4300, Mures
Tel: 065-164015
Contact: Rad Petru

Asociaia Cultural 'Barbu Lutaru
14 Decembrie 1989 St., No.2 bis, Room 9, Iasi, 6600, Iasi
Tel: 032-113506
Contact: Ion Serban

Asociaia Cultural a Romilor Lutari
Gloriei St., bl.19, Ap.52, Roman, 5550, Neam
Contact: Rudichi Vili

Asociaia Cultural Ion Drgoi
Lalelelor St., Bl.10, Ap.3, Bacu, 5500, Bacu
Tel: 034-142080
Contact: Prlu Ion

Asociaia Democratic a Romilor Liberi
Mihai Viteazu St., No.B 3/2, Ap.1, Cluj-Napoca, 3400, Cluj
Tel: 093-321925
Contact: Ioan Gorcel

Asociaia Femeilor Rome din Romnia
Colentina St., No.43, Bl.R 13, Ap.83, 7000, Bucuresti
Tel: 01-6885385
Fax: 01-6885385
Contact: Dumitru Violeta

Asociaia Eemeilor ignci 'Pentru Copiii Nostri
Dorobanilor St., No.62, Timisoara, 1900, Timis
Tel/Fax: 056-208929
Contact: Mark Letiia

Asociaia 'InIrirea
Al. Sahia St., No.5, cartier Palazu-Mare, Constana, 8700, Constana
Tel: 041-551275, 098-618179, 041-666074
Contact: Anghel Petre

Asociaia Naional a Romilor din Romnia
Parcul Mic St., No.14, Ap.11, Brasov, 2200, Brasov
Tel: 068-151434
Contact: Iftimie Victor

Asociaia Patronilor Ploiesti
Cornului St., No.4, Ploiesti, 2000, Prahova
Tel: 044-156076
Contact: Gheorghe Niculae

Asociaia Patronilor Romi din Romnia
Soseaua Giurgiului No.113-115, Bl.O, Ap.4, Sector 4, 7000, Bucuresti
Tel: 01-6853277, 3365090
Contact: Safta Gheorghe

Asociaia 'Pod Peste SuIlete
Mihai Eminescu St., Bl. 29, Ap. 7, Slobozia, 8400, Ialomia

Asociaia ProIesorilor Romi 'Khetanes
Principal St., No.71, Terebesti, Satu Martel
Tel: 065-755172
Contact: Rozalia Bondrea

Asociaia 'Rom Star
Mioriei St., Bl.10, sc. A, Ap.1, Bacu, 5500, Bacu
Tel: 034-123351, 094-881569
Contact: Blan Paustin, Dumitru Bebe, Antonache Cornel

Asociaia Rom-Meser
C. Porumbescu St., No.14, cartier Izvoare, Bacu, 5500, Bacu
Contact: Iorga Nicolae

Asociaia Romano Tolah
Aleea Parcului, No.21, 4350, Ludus, 4350, Mures
Tel/Fax: 065-471264
Contact: Elorina Zoltan, Rostas Persida, Mailat Andrei

Asociaia Romilor Brazilia
Margareta St., No.24, 4783, NusIalu, 4783, Slaj
Contact: Lakatos Sandor

Asociaia Romilor Crestini din Romnia
Mrsesti St., Bl.16, Ap. 35, Baia-Mare, 4800, Maramures
Tel: 062-415150
Fax: 062-415153
Contact: Berchi Gheorghe, Boldor Ioan

Asociaia Romilor din Coltu
Ariesului St., No. 269, Coltu, com. Sclseni, Maramures
Tel: 062-89081
Contact: Covaci Iosif

Asociaia Romilor 'Espoir-Criss
Mintia, 2733, Hunedoara
Contact: Rafi Tiberiu

Asociaia Romilor Harghita
Revoluia din Decembrie St., No. 28, Ap. 18, Miercurea-Ciuc, 4100,
Harghita
Tel: 066-123357
Fax: 066-172363, 066-172457
Contact: Ioni Geza

Asociaia Romilor Harghita Filiala Gheorghieni
Piaa Libertii St., No.10, Gheorghieni, 4200, Harghita
Tel: 066-163865
Contact: Varga Karmen

Asociaia Romilor 'Prietenia
Piaa Libertaii St., No.10, Baia-Mare, 4800, Maramures
Tel: 062-431970
Contact: Chereji Radu

Asociaia Social Cultural a Romilor Bihor
Gheorghe Sincai St., No. 1, Oradea, 3700, Bihor
Tel: 094-602547

Asociaia Social Cultural a Romilor din Banat - Timisoara
I. B. Deleanu St., No. 5, Timisoara, 1900, Timis
Tel: 056-215883
Contact: Rezvimes Cornel

Asociaia Socio-Cultural a Romilor Tehara
Mehedini St., No.17, Bl.O2, Ap.87, Cluj-Napoca, 3400, Cluj
Tel: 064-167959
Contact: Dandos Albert

Asociaia Tinerilor Romi Steaua Nordului, Baia Mare
Mrsesti St., No. 16, Bl. 16, Ap. 35, Baia-Mare, 4800, Maramures
Tel: 062-778977
Contact: Boldor Daniel

Asociaia Studenilor Romi
Episcop Radu, No.31, Sector 2, 7000, Bucuresti
Tel: 01-2123750, 094-855612
Fax: 01-2123750
E-mail: feryp@leader.ro
Contact: Cristinela Ionescu, Emilian Nicolae, Florin Risipitu

Asociaia Studenilor Romi Iasi, ROMANITIM
Bucium St., No.23, Bl. B3-1bis, Ap.1; Ipsilanti St., Nr.25; Ciric St., No.54
Bl. Q6, Ap.18, Iasi, 6600, Iasi
Tel: 093-360824, 032-110271, 032-173514
Contact: Iulian Dinu, Gheorghe Mantu, Acojocriei Roxana

Asociaia Studenilor Romi Romano Suno
Rene Descartes St., No.6, Cluj Napoca, 3400, Cluj
Tel: 064-194893
Contact: Doghi Dan Pavel, Etves Alexandra

Asociaia 'Terne Rom
Malu Rosu St., No.126, bl. 10G, Ap.16, Ploiesti, 2000, Prahova
Tel: 044-140657, 092-685003
Contact: Mihai Vasile

Asociaia Romilor din Depresiunea Cisului
Com. Cislu, 5191, Buzu
Contact: Drezaliu Nicolae

ASTRA SATRA - 'Aven Amenta Asociaia Studenilor si Tinerilor Romi
Antirasisti
Ministerul Culturii, C.P. 22-165, 7010 Bucuresti
Biculesti St., No.25, bl. E13, Ap.66, 7000, Bucuresti
Tel: 01-222 3314, 6682765
Fax: 01-6682765
E-mail: av.satra@mailbox.ro
Contact: Vasile Ionescu, Atena Ilie

ASTRA SARTA Aven Amentza
Obor St., No.33, Beclean, Cluj Napoca, 3400, Cluj
Tel: 094-139603
Contact: Mihaly Zoltan

ASTRA SARTA Aven Amentza
Scrltescu St., No.44, Iasi, 6600, Iasi
Tel: 093-238302
Contact: Constantin Laura

ASTRA SARTA Aven Amentza
Biculesti St., No.25, Bl.E13, Ap.66, 7000, Bucuresti
Tel/Fax: 01-6682765
E-mail: av.satra@mailbox.ro
Contact: Lavinia Olmazu, Delia Grigore, Cazacu Carmen

Centrul Crestin al Romilor
Alba Iulia St., No.46, Sibiu, 2400, Sibiu
Tel: 069-229863, 092-712590
Fax: 069-228112
Contact: Cioab Elorin

Centrul Crestin al Romilor Filiala Teleorman
Eminescu St., No.36, Abatorului St., Baraci Cetate, Turnu Mgurele, 750,
Teleorman
Contact: SteIan Marin

Centrul de Asisten Social, Economic si ProIesional CASEP
Cartier Cornioiu, Bl.H, Ap.20, Craiova, 1100, Dolj
Tel: 051-420043
Fax: 051-417223
Contact: Fotescu Dan, Dumitru Tatian

Comunitatea Etniei Romilor
Baia-Mare St., No.1, Bl.8, Ap.58, Sector 3, 7000, Bucuresti
Tel: 01-6487316
Mobil: 094-542 282

Comunitatea Etniei Romilor - Prahova
Stnisoarei St., Bl.124, Ap.14, Ploiesti, 2000, Prahova
Tel: 044-161737
Contact: Gheorghe Niculaie

Comunitatea Etniei Romilor - Resia
Entnele St., No.6, Ap.6, Caras-Severin, 1700, Resia
Contact: Neveanu Coriolan

Eorumul Romilor Romnizai din Romnia
Beethoven St., No.7, Craiova, 1100, Dolj
Tel: 051-418467
Contact: Burtea Petre

Eundaia 'Emanciparea si Scolarizarea Copiilor Romi
Radomir, Diosti, Radomir, 1111, Dolj
Tel: 051/62 Diosti, Radomir
Contact: Mitric Bir

Eundaia 'Ion Budai-Dealeanu
Seceretoarelor St., No.8, Sibiu, 2400, Sibiu
Tel: 069-411 538, 093-534024
Contact: Radulescu Iulian, Cornescu Mirela

Eundaia 'Ion Budai-Dealeanu
Armatei St., No.54, Bl.9, Ap.6, Trnveni, 3225, Mures
Tel: 065-443789
Contact: Demeter Zoltan

Eundaia 'Eilantropica Dej
nIririi St., No. 5, Bl. B7, Ap. 20, Dej, 4650, Cluj
Tel: 094-603592

Eundaia Luta Strbun
SteIan Cel Mare St., No.225, Roman, 5550, Neam
Tel: 030-734456
Contact: Halangescu Dumitru

Eundaia O Del Amentza
Piaa Unirii, No.2, Room 14, Deva, 2700, Hunedoara
Tel: 094-935146, 054-216151
Fax: 054-216088
Contact: Bologa Nicolae

Eundaia pentru Dezvoltare Social a Romilor Ramses
1 Mai St., Ap.2, Room 54, Dej, 4650, Cluj
Tel: 09-3514202
Contact: Moldovan Adrian, Moldovan Gelu

Eundaia pentru Tineret DEL
Cpitan Buzatu St., No.43, Trgu Jiu, 1400, Gorj
Tel: 053-223228
Contact: Nelu Paul

Eundaia Phoenix
Str. Independenei, Nr.202, Camera 28, 7000, Bucuresti
Tel: 01-3131981, 094-542282
Fax: 01-3131981
Contact: Ion Costin Ionel

Eundaia Roma Umanitate
21 Decembrie 1989 St., No. 108, Cluj Napoca, 3400, Cluj
Tel: 092-350155
Contact: Pascu Aurel

Eundaia Romani
Nicolae Iorga st., No.7, Ap.4, Iasi, 6600, Iasi
Tel: 032-232580
Contact: Sava Adolf

Eundaia Romilor pentru Ajutorarea Copiilor, Tinerilor si Btrnilor
Carpai St., No. 73, Caracal, 800, Olt,
Contact: Pun Marian

Eundaia Rom-Rom
Str. Dezroborii, Nr.28, Caracal, 800, Olt
Contact: Vasile Ion

Eundaia Sindy Humanitas
Morii St., No. 1016, Gilu, 3447, Cluj
Tel: 094-801679
Contact: Rosianu Aurel

Eundaia Social Cultural a Romilor 'Ion Cioab
St.Alba-Iulia, Nr.46, Sibiu, 2400, Sibiu
Tel: 69-229331
Contact: Luminia Cioaba

Eundaia Somrom Eundaie de ntrajutorare
St. M iresului, Nr.136, Somcua Mare, 4866, Maramures
Tel: 062-480803
Contact: Boldijar Gherman, Lakatos Tudor

Eundaia 'Wassdas
St.Rene Descartes, Nr.6, Cluj-Napoca, 3400, Cluj
Tel: 064-194893, 094-267132
Fax: 064-194893
E-mail: asz@mail.soroscj.ro
Contact: Otvos Geza

Rromani Criss - Centrul Romilor Pentru Intervenie Social si Studii
Str. Buzesti, Nr.19, Sector 1, 7000, Bucuresti
Tel/Fax: 01-6597813
Contact: Nicolae Gheorghe

Romani Baxt
Str.Naional, Nr.24, Podul Iloaiei, Iasi, 6600, Iasi
Contact: Rotaru Maria

Societatea Tnra Generaie a Romilor
Str. Marius Emanuel Buteic, Nr. 2, Sector 2, 7000, Bucuresti
Contact: Costel Vasile

Societatea Tnra Generaie a Romilor
Str. ngust, Nr.14, Glina, 7490, IlIov
Contact: Costel Vasile, Nora Costache

Uniunea Romilor
Str.Anton Pan, Nr.24, Sector 3, 7000, Bucuresti
Tel: 01-3124766, 3239237
Contact: Rducanu Gheorghe

Uniunea Romilor Iasi
14 Decembrie 1989, Nr.2 bis, Camera 9, Iasi, 6600, Iasi
Tel: 062-113506
Contact: Andreescu Camelia

Uniunea Apostolic a Romilor
Str. Mrsesti, Nr. 16, Ap. 35, Baia-Mare, 4800, Maramures
Tel: 062-7778977
Contact: Boldor Daniel

Uniunea Asociaiilor Crestine Apostolice a Romilor din Romnia
Str. Bohloc, Nr.48, Scele, Brasov
Tel: 09-2356309
Contact: Ghica Vasile

Uniunea Crestin Democrat a Romilor din Banat
Str. Romolus Nr.11, Timisoara, 1900, Timis
Contact: Mihai Nicolae

Uniunea Crestin a Romilor din Romnia
Str. Oituz Nr. 54, Bl. 5, Ap. 64, Baia-Mare, 4800, Maramures
Tel: 062-431970
Contact: Radulescu Ioan

Uniunea Cultural a Spoitorilor Independeni
Muncii St., No.33, Buzu, 5100, Buzu
Contact: Gheorghe Sterian

Uniunea Democrat Liber a Romilor Dolj
Fata Luncii st., No. 15, Craiova, 1100, Dolj
Contact: Vlcu Vasile

Uniunea Democratic a Romilor
No.357, Sadova, 1180, Dolj
Tel: 03 Primria Sadova
Contact: Nicu Tnase

Uniunea Democratic a Romilor Sasa
Sasa St., No.14, Petrosani, 2675, Hunedoara
Tel: 054-546923
Fax: 054-546923
E-mail: adrl@comtrust.ro

Uniunea Democratic Cultural a Romilor - Valea Jiului
Grivia Rosie St., No. 15, Ap.2, Petrosani, 2675 Hunedoara
Tel: 054-541279
Contact: Rad Marcel

Uniunea General a Romilor,
Mihail Kogalniceanu St., No. 25, Trgu-Jiu, 1400, Gorj
Tel: 053-214840
Contact: Bobu Nicolae

Uniunea General a Romilor Hunedoara
P-a Unirii Nr. 2, Ap. 14, Deva, 2700, Hunedoara
Tel: 054-214197

Uniunea General a Romilor, Organizaia Iemeilor Hunedoara
P-a Unirii No. 2, Ap. 14, Deva, 2700, Hunedoara
Tel: 054-219451
Contact: Dtvariu Simona

Uniunea Romilor din Judeul Constana
Buciumului St., No. 11, Constana, 8700, Constana
Contact: Petrache Ivanciu

Uniunea Romilor din Judeul Mures
Vulturilor St., No. 30, Ap.13, Trgu-Mures, 4300, Mures
Tel: 065-133520
Contact: Csurkuly Sandor

Uniunea Romilor Turda
Republicii St., No.15, Turda, 3350, Cluj
Tel: 064-324169

2. Instituiile yi/sau asociaiile minoritarilor n domeniul educaiei:

'CERCUL STIINTIEIC ROMANI UBB Cluj-Napoca
M. Koglniceanu St., No. 1, Cluj-Napoca, 3400, Cluj
Tel: 064-139802, 177436

Eundaia 'Academica Civic Cluj-Napoca
Firiya No. 4, Bloc A3, Ap. 9, Cluj-Napoca, 3400, Cluj
Tel: 064-163426

3. Partide politice yi/sau asociaii ale romilor

Aliana pentru Unitatea Romilor
Silvestru St., No.27, Ap.1, 7000, Bucuresti
Tel: 01-2114235
Fax: 01-2103463
Contact: Tab Marius

Aliana pentru Unitatea Romilor
Principal St., Iveni, Galai
Tel: 036-866566
Contact: Toader Sndel

Aliana pentru Unitatea Romilor
Simion Brnuiu St., No.43, Caransebes, 1650, Caras-Severin
Tel: 055-518124, 094-390727
Contact: Corneliu Stnculescu

Aliana pentru Unitatea Romilor
Buciumeni, 6320, Galai
Tel: 036-822703, 822721
Contact: Ioan Petrisor

Aliana pentru Unitatea Romilor
Aleea Nordului St., Bl.E8, Sc.B, Ap.34, Slobozia, 8400, Ialomia
Contact: Sandu Constantin

Aliana pentru Unitatea Romilor
Gheorghe Ptrascu St., No.50, Bl.13A, Sc.1, Ap.2, Tecuci, 6300, Galai
Contact: Crlan Viorel

Aliana pentru Unitatea Romilor Bacu
Mioriei St., No.10, Ap.1, Bacu, 5500, Bacu
Tel: 094-292135
Contact: Blan Paustin, Blan Diana

Aliana pentru Unitatea Romilor filiala Arad
Sntana 2, Zefirului St., No.58, Arad, 2900, Arad
Contact: Dorot Dezideriu

Aliana pentru Unitatea Romilor
Gvane 2 St., Bl.D18, Ap.4, Pitesti, 300, Arges
Tel: 048-624200
Contact: Dinc Vasile

Eederaia Etnica a Romilor
Silvia St., No. 34. Sector 2, 7000, Bucuresti
Tel: 01-6882433
Contact: Pantalon Gheorghe

Eederaia Etnica a Romilor din Romnia
B-dul 1 Decembrie 1918, No. 6, Mangalia, 8727, Constana
Tel: 041-759359, 092763220
Fax: 041-759359
Contact: Cobzaru Vasile

Partida Romilor
Victor Eftimiu St., No.1-3, Sector 1, 7000, Bucuresti
Tel: 01-3158545
Fax: 01-3225199
Contact: Ivan Gheorghe

Partida Romilor - Bistria
Loc. Vermes, No. 97, com. Lechina, Bistria-Nsud
Tel: 063-250787
Contact: Racoti Stefan

Partidul Aliana Democratica a Romilor
Cartier Goranu No. 889, Rmnicu-Vlcea, 1000, Vlcea
Contact: Stoica Octavian

Partidul Democrat Crestin al Romilor - Cluj
Morii St., No. 1047, com. Gilau, Cluj
Tel: 064-991222, 094-253437, 094-253222
Contact: Varga Rudolf

Partidul Libertii si Unitii Sociale
Str. Luminei No. 2A, Sector 2, Bucuresti
Contact: Madalin Voicu

Partidul Romilor Nomazi si Cldrari
Alba-Iulia St., No. 46, Sibiu, 2400, Sibiu
Tel: 069-229863
Fax: 069-228112
Contact: Florin Cioaba

Partidul Romilor Nomazi si Cldrari - Gorj
Meteor St., No. 14, Trgu-Jiu, 1400, Gorj
Contact: Mihai Ilarie

Partidul Unirea Romilor
Zorilor St., No. 1, Bl. 280, Ap. 57, Alba-Iulia, 2500, Alba
Tel: 058-813331, 094535851
Contact: Bumbu Ioan Gruia

Sindicatul Liber al Romilor
Cartierul Cornitoiu, Bl. H, Sc. 2, Ap. 20, Craiova, 1100, Dolj
Tel: 051-420043
Contact: Dan Fotescu

Uniunea Democrat a Romilor
Sasa St., No. 14, Petrosani, 2675, Hunedoara
Tel: 054-546923
Fax: 054-546923
E-mail: adrl@comtrust.ro
Contact: Burtea Toader

Uniunea Democrat a Romilor din Judeul Galai
Eurnalistilor St., No.8, Galai, 6200, Galai
Tel: 036-441861, 426783
Contact: Gou Viorica

Uniunea Democrat Liber a Romilor - Dolj
Fata Luncii St., No. 15, Craiova, 1100, Dolj
Contact: Valcu Vasile

Uniunea Democratic a Romilor si Lutarilor Armenis
No.8, 1662, Armenis
Contact: Sandu Simion

Uniunea Liber Democrat a Romilor din Judeul Bihor
Mihai Antonescu St., No. 20, Ap.5, Oradea, 3700, Bihor
Tel: 059-134952
Contact: Baloy Gyongyi

4. Mijloace mass media ale minoritilor

Posturi de radio

Trgu Mures

Ziare

Nici unul

Reviste

Asul de TreIl
Victor Eftimiu St., No. 1-3, Int. 5, Et. 5, Cam. 386,
Sector 1, 7000, Bucuresti
Tel: 01-3158545
Fax: 01-3225199
Editor-in-chief: Gheorghe Ivan

Aven Amenta
P.O. Box 22-175, 7010 Bucuresti
Tel: 01-2223310
Fax: 01-2228270

Than Rromano: studii despre Rromi
Mr. Vasile Ionescu, tel. 094-139824

Posturi de televiziune

TVR
Calea Dorobanilor 191, 7000, Bucuresti
Tel: 01-2307769
DiIuzeaz un program pe sptmn care nu are un coninut util si care este
diIuzat la o or inadecvat.

Pagini de Internet

Centrul de Resurse pentru Comunitile de Romi Cluj Napoca
ebei St., No. 21, Cluj Napoca, 3400, Cluj
Website: www.romacenter.ro

Eundaia RonConn deinut de Liviu Gabriel Ratiu
Website: http://www.romconn.org/roma/

Edituri

Editura Alternativa, Bucuresti
Tel: 01-2234966

Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti
Tel: 01-6139289
Fax: 01-3122885

Editura Kriterion
P-ta Presei Libere No. 1, 71341 Bucuresti
Tel/Fax: 01-2243628




BIBLIOGRAFIE


Abraham, Dorel, Bdescu, Ilie and Chelcea, Septimiu (1995). Relaiile interetnice n
Romnia: Diagnoze sociologice yi evaluarea tendinelor. (Cluj-Napoca: Editura
Carpatica).

Adamson, Kevin (1995). 'Euncia politic a conIlictului etnic: Transilvania n politica
romneasc n Crciun, Maria si Ghitta, Ovidiu. Etnicitate yi religie n Europa
Central yi de Est, (Cluj-Napoca: Cluj Presa Universitar).

Allcock, John B., Arnold, Guy, Day, Alan J., Lewis, D.S., Poultney, Lorimer, Rance,
Roland, and Sagar, D.J. (3
rd
ed., 1992). Border and Territorial Disputes. (Essex:
Longman Group UK Ltd.).

Amnesty International (1995). Romania: broken commitments to human rights -
The Roma: a catalogue of injustice. (London: Amnesty International).

Andreescu, Gabriel (2000). Romnia. Shadow Raport: ianuarie 2000
www.greekhelsinki.gr/pdf/fcnm-reports-romania-ngo.PDF.

APADOR-CH (1997). Cartea Alb. (Bucuresti: APADOR-CH).

Blsescu, Alexandru (1997). 'Romii - Construcie identitar. Cazul Cristian, Judeul
Sibiu. n Revista de Cercetri Sociale Nr. 3/1997 (Bucuresti: IMAS-SA).

Bocu, Liliana Maria, Aliana Civic, Cluj-Napoca. Interviu cu autorul. Decembrie
20, 1998.

Braham, Mark (1992). The Untouchables: a survey of the Roma people from
Central and Eastern Europe. (Geneva: UNHCR).

Bugajski, Janusz (1995). Ethnic Politics in Eastern Europe: a guide to nationality
policies, organizations and parties (2
nd
ed.). (London: M.E. Sharpe).

Burtea, Vasile (1996). 'Marginalizare istoric si cooperare social n cazul populaiei
de rromi n Revista de Cercetri Sociale Nr. 3/1996 (Bucuresti: IMAS-SA).

Cashmore, E. Ellis (1988). Dictionary of Race and Ethnic Relations (2
nd
ed.).
(London: Routledge).

Clebert, Jean-Paul (1963). The Gypsies. (Paris: Penguin).

Colin, Clark (1998). Counting Backwards: the Roma numbers game in Central
and Eastern Europe, www.geocities.com/Paris/5121/countingback.htm

Consiliul pentru Minoritile Naionale (Guvernul Romniei) (1994). Cadru
Legislativ yi Instituional pentru Minoritile Naionale din Romnia. (Bucuresti:
Institutul Romn pentru Drepturile Omului).

Consiliul pentru Minoritile Naionale (Guvernul Romniei) (1997). Sistemul
educaional din Romnia: nvmnt cu predare n limba matern a
minoritilor naionale. (Bucuresti).

Convenia Cadru pentru Protecia Minoritilor Naionale (1995, Strasbourg),
www.coe.fr/eng/legaltext/157e.html

Crowe, D. A. (1991). The Gypsy Historical Experience in Romania in Crowe, D.A.
and Kolsti, John, The Gypsies of Eastern Europe. (London: M.E.: Sharpe).

Crowe, D. A. (1995). A History of the Gypsies of Eastern Europe and Russia.
(London: I.B. Tauris and Co.).

Deletant, Dennis (1998). Romnia sub regimul comunist. (Bucuresti: Eundaia
Academiei Civice).

Etnobarometru - Mai-Iunie 2000. Realizat de Centrul de Cercetare a Relaiilor
Interetnice sub patronajul Ageniei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaional.

European Roma Rights Center (ERRC) (1998). Roma Rights: Summer 1998.
(Budapest: ERRC).

Fox, Jonathan (1995). Roma (Gypsies) in Romania,
www.bsos.umd.edu/cidcm/mar/rumroma.htm

Fonseca, Isabel (1995). Bury Me Standing: the Gypsies and their Journey. (New
York: Alfred A. Knopf).

Fraser, Angus (1992). The Gypsies. (Oxford: Blackwell).

Eundaia pentru o Societate Deschis, Raport anual (1999).
Gheorghe, Nicolae & Acton, Thomas (1999). Dealing with Multiculturality:
Minority, National and Human Rights,
www.geocities.com/Paris/5121/multiculturality.htm

Gheu, Vasile (1996). 'O proiectare condiional a populaiei Romniei pe
principalele naionaliti (1992 2025) n Revista de Cercetri Sociale Nr. 1/1996
(Bucuresti: IMAS-SA).
Gilberg, Trond (1980). Influence of State Policy on Ethnic Persistence and
Nationality Formation: The Case of Eastern Europe in Sugar, Peter (ed.), Ethnic
Diversity and Conflict in Eastern Europe. (Oxford: ABC-Clio).

Guvernul Romniei (1991). Constituia Romniei. Adoptat n 21 noiembrie, 1991,
(Bucuresti), http://www.domino.kappa.ro/guvern/constitutia-e.html

Hancock, Ian (1997). The Struggle for the Control of Identity in The Patrin Web
Journal, www.geocities.com/Paris/5121/identity.htm

Hancock, Ian (1999). The Pariah Syndrome in The Patrin Web Journal,
http://www.geocities.com/Paris/5121/pariah-contents.htm

Hancock, Ian (2000). Roma Slavery in The Patrin Web Journal,
http://www.geocities.com/Paris/5121/slavery.htm

Helsinki Watch (1990). News from Romania: ethnic conflict in Trgu-Murey.
(New York: Helsinki Watch).

Helsinki Watch (1991). Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in
Romania. (New York: Human Rights Watch).

Helsinki Watch (1994). Vol.6, No.17. Lynch Law: violence against Roma in
Romania. (New York: Human Rights Watch/ Helsinki).

Human Rights Watch, www.hrw.org/hrw/worldreport99/europe/romania.html

Images and Issues: Coverage of the Roma in the Mass Media in Romania, Sinaia,
Romania, June 27-28, 1997, www.websp.com/~ethnic/new/imgs_iss.htm

Institutul de Cercetare a Calitii Vieii. Cercetarea fcut n 1998 Centrul de
Resurse pentru Aciune Social. (Datele si articolele Iolosite Iac parte din raportul
intermediar. Raportul final va fi disponibil doar n noiembrie).

Ionescu, Vasile (2000). Adnotri la raportul pe anul 2000 al Ministerului
Afacerilor Externe 'InIormaii despre legislaie si alte msuri care s-au luat n
vederea modiIicrii principiilor enunate de Convenia Cadru pentru Protecia
Minoritilor din Romnia.

Institutul Romn pentru Drepturile Omului (1993). Drepturile indivizilor
aparinnd minoritilor naionale. (Bucuresti: Regia Autonom 'Monitorul
Oficial).

International Helsinki Federation (IHF) (1989). Romania: enemy of its own people.
(Vienna, International Helsinki Federation for Human Rights).

International Helsinki Federation (IHF) (1993). Europes Gypsies: a vulnerable
minority. (Vienna: International Helsinki Federation for Human Rights).

Kenrick, Donald and Puxon, Graham (1995). Gypsies under the Swastika.
(Hertfordshire: University of Hertfordshire Press).

Kenrick, Donald (1998), How Many Roads? in Index on Censorship - Gypsies:
Life on the Edge. (Index on Censorship, 4/1998).

Kenrick, Donald (1998). Historical Dictionary of the Gypsies (Romanies).
(London: Scarecrow Press Ltd.).

Liegois, Jean-Pierre (1986). Gypsies: an illustrated history. (London: Al Saqi).

Liegeois, Jean-Pierre and Gheorghe, Nicolae (update 1995). Roma/Gypsies: A
European Minority. (London: MRG International).

Max van der Stoel, OSCE High Commissioner on National Minorities (2000). A
Study on Roma and Sinti, The Hague, March 10, 2000.

Ministerul Educaiei Naionale (1998). Ordinul Ministerului Educatiei Nationale
Nr. 4150/13.07.1998. (Bucuresti: Buletinul InIormativ Nr. 19).

Ministerul Educaiei Naionale (pagina de web): www.edu.ro

Minority Rights Group (ed.) (1997). World Directory of Minorities. (London: MRG
International).

Moisa, Florin (2000). Experiene, Realizri si Perspective asupra Programelor pentru
Romi - Cluj Napoca, Seminar internaional avnd ca tem problematica romilor,
ianuarie 2000.

Moisa, Elorin, (2000). Interviu cu cercettorul CRDE pe tema raportului despre romii
din Romnia, Cluj-Napoca, 07.04.2000.

Naylor, Sally and Wild-Smith, Karen (1997). Broadening Horizons: Education and
Travelling Children. (Chelmsford: Essex County Council).

Pons, Emmanuelle (1999). iganii din Romnia o minoritate n tranziie.
(Bucuresti: Compania).

Populaie. Structur Demografic (1994) Recensmntul din 1992. Comisia
Naional de Statistic (Bucuresti, Editura Comisiei Naionale de Statistic)

Remmel, Franz (1993). Die Roma Rumaniens: volk ohne hinterland. (Vienna:
Picus).

Rostas, Iulius (1998). Problemele sociale ale romilor din Romnia. (Bucuresti:
Biroul Naional pentru Romi).

Rostas, Iuliu, 2000. Interviu cu cercettorul CRDE pe tema raportului despre romii
din Romnia, Bucuresti, 07.03.2000.

Save the Children - Romania (1998). Copiii romi din Romnia: raport de
cercetare. (Bucuresti: Salvai Copiii).

Schpflin, George (1990). Romanias Ethnic Hungarians. (London: MRG
International).

Stewart, Michael (1997). The Puzzle of Roma persistence: group identity without a
nation in Acton, Thomas and Mundy, Gary, Romani Culture and Gypsy Identity.
(Hertfordshire: University of Hertfordshire Press).

Superlex (baza de date legislative): http://domino2.kappa.ro/mj/superlex.nsf

Szente, Veronika L. (1996). Sudden Rage at Dawn: Violence against Roma in
Romania. (Budapest: European Roma Rights Center).

Timeline of the Romani History (2000). The Patrin Web Journal in The Patrin Web
Journal, www.geocities.com/Paris/5121/slavery.htm

Weber, Renate (1998). The Protection of National Minorities in Romania: a matter
of political will and wisdom in Law and Practice of Central European Countries
in the field of National Minorities protection. (Warsaw: Center for International
Relations).

ZamIir, Elena si ZamIir, Katalin (coordonatori) (1993). iganii. ntre ignorare yi
ngrijorare. (Bucuresti: Universitatea Bucuresti).

LUCRRI LITERARE IMPORTANTE DIN DIFERITE PERIOADE

Desi au nceput s apar scriitori de etnie roma n regiune, n Romnia nc nu exist
nume importante. Secolele de discriminare i-au Iorat pe muli romi de naionalitate
romn s-si nege etnicitatea si, implicit, limba (analIabetismul reprezentnd si el o
problem care a aIectat dezvoltarea tradiiei literare). Acolo unde se vorbeste limba
romani exist o tradiie oral, prin care se transmit povestirile si istoria de la o
generaie la alta.

MATERIALE AUDIO-VIZUALE

Schwartz, Andrei, 1996. Auf der Kippe/Wasteland. Award winning film about the
Roma community of Pata-Rt outside Cluj. (Wste filmproduktion).

BIBLIOGRAFIE GENERAL PE PROBLEMA MINORITILOR

Br, Sndor (1992). The Nationalities Problem in Transylvania, 1867-1940. (New
York: Columbia University Press).

Blaga, Ion (1972). Populaia Romniei: un eseu demografic, economic yi socio-
politic. (Bucuresti: Editura Meridiane).

Cmpeanu, Vera (1997). The Image of the National Minorities in Romanias Press,
Balkan Neighbours Newsletter, No. 5, 1997.

Castellan, Georges (1989). A History of the Romanians. (Boulder: Columbia
University Press).

Deletant, Andrea (1985). Romania. (Oxford: Clio Press).

Fisher-Galai, Stephen (1985). National Minorities in Romania, 19191980.

Georgescu, Vlad (1991). The Romanians: A History. (London: I.B. Tauris).

Gheorghe, Iancu (1995). Consiliul de conducere: integrarea Transilvaniei n
Romnia, 1918-1920. (Cluj-Napoca: Eundaia Cultural Romn).

Gheorghe, Nicolae (1983). Originea sclaviei romilor n principatele romne.
Roma, Vol. 7, 1983.

Gilberg, Trond (1974). Ethnic Minorities in Romanian under Socialism. East
European Quarterly, No. 7, January 1974.

Giurescu, Constantin C. (1969). Transylvania in the History of Romania: an
historical outline. (London: Garnstone Press).

Giurescu, Constantin C. si Matei, Horiac (1974). Istoria cronologic a Romniei,
ediia a II-a, (Bucuresti: Editura Enciclopedia Romna).

Giurescu, Dinu C. (1981). Istoria ilustrat a poporului romn. (Bucuresti: Editura
Sport-Turism).

Hitchins, Keith (1996). The Romanians, 1774-1866. (Oxford: Clarendon Press).

Horak, Stephen M. (ed.) Eastern European National Minorities, 19191980: A
Handbook, (Littleton, Colorado: Libraries Unlimited).

Horvath, Istvan (1999). Minoritile din Romnia. Aspecte politice. (Cluj, Editura
LIMES).

Human Rights Watch (1991). Since the Revolution: Human Rights in Romania.
(New York: Human Rights Watch).

Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing si Comunicare (Noiembrie 1998).
Barometrul de Opinie Public, Romnia. (Eundaia pentru o Societate Deschis,
Romnia).

Illyes, Elemer (1982). National Minorities in Romania: Change in Transylvania.
(Boulder, CO: East European Monographs).

Kenrick, Donald and Puxon, Grattan (1972). The Destiny of Europes Gypsies.
(Sussex: Sussex University Press).

Kpeczi, Bla (ed.) (1994, translation). History of Transylvania. (Budapest:
Akadmiai Kiad).

Lehrer, Milton G. (1986). Transylvania: History and Reality. (Maryland: Bartleby
Press).

MacKenzie, Andrew (1990). A Journey into the past of Transylvania. (London:
Robert Hale).

Mehedini, ProI. S. (1986). What is Transylvania? (Miami Beach, Florida:
Romanian Historical Studies).

Moss, Joyce and Wilson, George (1993). Peoples of the World: Eastern Europe
and the Post-Soviet Republics. (Washington D.C.: Gale Research Inc.).

Nelson, Daniel N. (1981). Romania in the 1980s. (Boulder, Co.: Westview Press).

Oetea, Andrei and MacKenzie, Andrew (1985). A Concise History of Romania.
(London: Robert Hale).

Pascu, SteIan (1972). A History of Transylvania (translation). (New York: Dorset
Press).

Pippidi, Andrei (1998). Cultura yi politicile identitii n Romnia modern.
(Bucuresti: Eundaia Cultura European).

Podea, Titus (1936). Transilvania. (Bucuresti: Editura Eundaiei Culturale Romne).

Project on Ethnic Relations (1991). Romanian-American Symposium on
Interethnic Relations. (Princeton, N. J.: Project on Ethnic Relations).

Roucek, Joseph S. (1932). Contemporary Roumania and her Problems. (Stanford:
Stanford University Press).

Roth, Harold (1995). Minderheit und Nationalstaat: Siebenbrgen seit dem
Ersten Weltkrieg. (Kln: Bhlau).

Rady, Martyn C. (1992). Romania in Turmoil: A Contemporary History. (London:
I.B.Tauris).