Sunteți pe pagina 1din 2

Kit de nesupunere civică – Ediț ia de buzunar Campania Salva ț i Ro ș ia Montan ă

ia de buzunar Campania Salva ț i Ro ș ia Montan ă c um s ă

cum s ă sprijini o cauz ă dreapt ă ș i oamenii buni ce nu se supun legilor proaste

Nesupunerea civil ă este refuzul activ de a te supune anumitor legi, norme, şi hot ăr âri date de un guvern ce prejudiciaz ă o cauz ă dreapt ă, drepturi ș i libert ăț i fundamentale ale cet ăț enilor. Nesupunerea civil ă este frecvent definit ă ca fiind rezisten ţă nonviolent ă. Potrivit conceptului indian, nesupunerea civic ă s­ar putea spune c ă este compasiune sub forma unui dezacord respectuos. `

Pe scurt, nesupunerea civic ă este un act democratic ce reprezint ă, mai ales, aceea ac ț iune înf ăptuit ă cu inten ț ie, public ă ș i făr ă violen ț ă dar nelegal ă, care are ca scop schimbarea politicii guvernului, î n baza unei viziuni a moralit ăț ii ș i a drept ăț ii considerat ă ca fiind în interesul public. Din toate aceste motive enumerate, nesupunerea civic ă este o form ă de manifestare democratic ă.

Acestea sunt c â teva premise de la care pornim:

­ Dac ă îți cuno ș ti drepturile, esti ferm ș i crezi î n convingerile tale nu trebuie s ă te la ș i intimidat, instigat sau provocat. For ț ele de ordine vor încerca s ă te conving ă de contrariul ș i să fii supus. Nesupunerea civic ă este legitim ă, de ș i există ș i forme nelegale de ac ț iune at âta vreme c ât îmbrac ă o form ă nonviolent ă. ­ Nu necesit ă autorizare manifestarile culturale (reprezenta ț ii de teatru contemporan), sportive (jocuri de grup – „ ț ar ă, ț ar ă vrem

osta ș i!”) sau înt âlnirile spontane de tip flashmob. Dreptul la î ntruniri publice este garantat prin Constitu ț ie (art 39).

­ Nu constituie demonstra ț ie sau protest întrunirile publice

spontane, unde cei prezen ț i manifest ă paș nic ș i nu afi ș ezi mesaje violente de orice tip sau bannere. (legea nr. 60/1991).

­ For ț ele de ordine au dreptul s ă îi legitimeze pe cei prezen ț i; dar î n situa ț ia î n care men ț iunile de mai sus sunt respectate de participan ț i cam aici se opresc prerogativele lor.

­ Î n cazul legitim ării, persoana legitimat ă poate s ă refuze

deplasarea în orice alta loca ț ie (ex. Ma ș ina poli ț iei, secț ia de poli ț ie

etc). Exercitarea presiunii for ț elor de ordine constituie un abuz.

­ Î n cazul în care for ț ele de ordine v ă aplic ă sacț iuni în cazurile

enumerate mai sus, sub form ă de amenzi, re ț inerea la sec ț ie etc, ei sunt cei care actioneaza ne­legal. Nu l ăsa uniforma s ă te impresioneze.

­ Orice abuz de acest gen trebuie contestat în form ă scrisă, de aceea

cere ț i să vi se prezinte legitima ț ia de serviciu ș i reț ine ț i numele ș i

gradul organului de control.

­ Î n cazul în care for ț ele de ordine ac ț ioneaz ă abuziv ș i sunte ț i

condu ș i la sec ț ia de poli ț ie să vi se întocmeasc ă proces verbal ave ț i

dreptul s ă nu face ț i declaraț ii (dec ât î n prezen ț a unui avocat) ș i să nu semna ț i nimic.

­ La final pute ț i întocmi la r ândul vostru o pl ângere î n cazul î n

care considera ț i c ă drepturile tale de cet ătean au fost abuzate, ca urmare sau î n momentul î n care a ț i participat la o manifesta ț ie public ă. Aceasta trebuie sa fie î nregistrat ă la Parchetul de pe l ângă Tribunalul din ora ș ul î n care v ă afla ț i.

Informa ț ii suplimentare despre auto­incriminare ș i care sunt metodele s ă evi ț i acest lucru Când ai de a face cu poli ţ ia ș i mai ales când ai fost re ț inut ș i condus la sec ț ia de poliț ie, cel mai bun sfat este s ă nu faci nici o declara ţ ie. Orice declara ț ie făcut ă poate fi utilizat ă împotriva ta de c ătre poli ț ie. Acest lucru nu atenueaz ă ac ț iunea făcut ă, dar cu siguran ță c ă nici nu contribuie la agravarea circumstan ț elor ș i mai mult nu renun ț i î n mod deliberat la drepturile tale. Aminti ţ i­v ă c ă ofiţ erii de poliţ ie fac acest lucuru în fiecare zi. Tu

poate ca vei fi î n aceasta situa ț ie o singur ă dat ă î n via ță. Ei sunt instrui ţi pentru a obţ ine informa ţii suficiente pentru a face o arestare. Ai nevoie s ă te preg ăte ști să nu le dai informa ț iile necesare.

Dar v ă rug ăm s ă re ţine ţ i c ă toţ i ofi ţ erii de poli ţie sunt oameni la fel ca tine. Nu fi intimidat de uniforme ş i arme. De cele mai multe ori agen ț ii cu care intr ăm î n contact ac ț ioneaz ă pe baza unor ordine cu care nu neaparat sunt de acord. De aceea nu uita s ă fii politicos, chiar dac ă pare greu. Î n felul acesta, informa ț ia pe care vrei s ă o transmi ț i poate ajunge ș i la el.

Inregistr ările video ș i utilitatea lor Importanţ a î nregistrarilor video este deosebit de mare, iar modul î n care sunt realizate conteaz ă mai putin. Acest lucru este important mai ales atunci c ând este vorba de interac ț iunea cu poli ţ ia. A ș a cum se spune: "Daca nu exist ă nici un film, nu s­a î nt âmplat". Judec ătorii tind s ă cread ă cuv â ntul unui ofi ţ er de poliţ ie î n cazul î n care dac ă ceea ce spune el este î n conflict cu inculpatul. Av ând un film despre ce s­a î nt âmplat v ă asigura ț i că toat ă lumea este cinstit ă. Atunci c ând filemzi fii atent s ă nu stai î n calea forț elor de ordine ca s ă nu considere că le obstruc ț ionezi activitatea. Un instrument excelent pentru activi ș ti este un produs numit Qik. Qik este o aplica ț ie care se instaleaz ă pe orice smartphone ş i v ă permite s ă transmite ț i direct la site­ul Qik î n timpul înregistr ării. Dac ă face ț i streaming, este imposibil pentru poli ţ ie s ă şteargă î nregistrarea video. De asemenea, dac ă informa ț i poli ț ia c ă transmite ț i în direct pe Internet, acestia s­ar putea g ândi de dou ă ori î nainte de a ac ţ iona î ntr­un mod nerezonabil.

Si nu uita! Orice pozitie asumat ă are nevoie de argumente, mai ales o cauz ă dreapt ă. Informeaz ă­te de pe siteul campaniei Salva ț i Ro ș ia Montan ă, www.rosiamontana.org ș i r ăm âne la curent cu nout ăț ile î nscriidu­te pe grupul facebook Save Rosia Montana. Informarea precar ă aduce prejudicii ș i nu beneficii!

Norme legislative de care v ă pute ț i preleva pentru a va susț ine drepturile î n motivarea dumneavoastr ă.

CONSTITU ȚIA ROM ÂNIEI!

Orice cet ăț ean al Rom âniei are drepturi fundamentale:

1. Dreptul la ap ărare (garantat prin Constitu ție – art. 24)

2. Dreptul la liber ă circula ț ie (garantat prin Constitu ț ie – art. 25)

3. Dreptul la liber ă exprimare (garantat prin Constitu ț ie – art. 30)

4. Dreptul la informa ție (garantat prin Constitu ț ie – art. 31)

5. Dreptul la participarea la î ntruniri publice (garantat prin constitu ție – art. 39)

LEGEA ADUN Ă RILOR PUBLICE (Legea nr. 60/1991 privind organizarea ș i desf ăș urarea adun ărilor publice)

Atenț ie! In textul legii nu se men ț ioneaz ă c ă este obligatorie obținerea de autoriza ț ie pentru desf ăș urarea unei manifest ări / demonstra ții publice. Cei care organizeaz ă o manifestare public ă trebuie eventual, doar s ă anunț e autorit ăț ile ș i s ă își î nregistreze nota de informare (cu num ăr de î nregistrare). Mai mult dec ât at ât, nu trebuie declarate, î n prealabil, adun ările publice al c ăror scop î l constituie manifest ările cultural­artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desf ăș oar ă î n incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat (Art. 3). Î n cazul î n care aveț i date sau informa ții despre un eventual act de violen ță sau dezordine care s­ ar putea produce î n cadrul manifesta ției, atunci puteț i anunț a î n prealabil autorit ăț ile despre manifestare, pentru ca acestea s ă ne protejeze.

Este foarte important s ă vă imprima ț i Drepturile fundamentale men ț ionate î n Constitu ț ia Rom âniei c ând participa ți la o manifestare public ă, precum ș i legea adun ărilor publice.