pagina 1 din 33

Peter Kelder – Ochiul rena terii

Din partea traduc torului în loc de prefa

"Aceasta – e o mare tain :

pe cât de mult ar fi încercat s fie distrus corpul uman
de timp sau boal , intemperii sau supraîndestulare,
îl va rena te c ut tura Ochiului Ceresc,
i-i va întoarce tinere ea i s tatea,
i for a vie ii mai mare o va avea”…
Cartea lui Peter Kelder este unica surs în care se con ine inestimabila informa ie despre
cele cinci practici rituale tibetane, care ne ofer cheia de la poarta unei tinere i imperceptibil de
lungi, a s ii i a unei uimitoare for e vitale. Pe parcursul a mii de ani informa ia despre ele a
fost p strat , în cea mai mare tain , de c tre c lug rii unei m stiri izolate în mun i.
Au fost descoperite în 1938, atunci când a fost publicat cartea lui Peter Kelder. Dar
Occidentul nu era preg tit s asimileze o astfel de informa ie, deoarece abia începea s cunoasc
realiz rile fantastice ale Orientului. Acum, la sfâr itul secolului XX, dup ce uraganul informa iei
practice i teoretice despre cele mai diverse sisteme ale tiin elor ezoterice din est a scuturat
planeta, aducând revela ii fantastice i deschizând o nou pagin în istoria gândirii omene ti, a
ap rut insistenta necesitate de a trece de la teorie i filozofie la implement rile practice, alegând
cele mai efective i neobi nuite metode. Fiecare zi ajut de a ridica v lul la tot mai multe i mai
multe aspecte ale cunoa terii ezoterice, dezv luind omenirii, prin fiecare pas parcurs în aceast
direc ie, noi i noi grandioase perspective de cucerire a spa iului i a timpului. De aceea nu este de
mirare c lucrarea lui Peter Kelder iar i a ie it la suprafa din nefiin a uit rii i c a sosit timpul
ei.
De ce? În ce const originalitatea ei? Doar practicile descrise pe paginile ei nu ne dau
senza ia de ceva complicat, precum afirm însu i autorul, ci dimpotrov sunt accesibile oric rui
om…
Din ce cauz aveam nevoie de atâ ia ani pentru a accepta lucruri atât de simple i evidente?
Totul const în faptul c nu se descriu simple exerci ii fizice de recuperare, dar i ac iuni
rituale, care întorc înapoi cursul timpului intern. Chiar i acum, dup ce am v zut atâtea minuni,
con tiin a noastr nu poate accepta aceasta. Dar este necesar s constat m: metoda func ioneaz i
func ioneaz anume în acest mod! Bazându-se pe ce? Incredibil! Pe lucruri atât de elementare…
De necrezut!
Dar s nu facem concluzii grabnice, deoarece sacramentalul „tot ceea ce este genial este atât
de simplu” nu a fost anulat de nimeni. i unicul criteriu al adev rului în cazul dat (precum i în
orice alt caz) poate fi doar practica. Acei care o vor încerca, se vor convinge singuri c metoda
func ioneaz . Oare e chiar atât de important s tim pe ce se bazeaz ? Comoara f de pre a
str mo ilor este dest inuit pentru fiecare din noi. Absolut inofensiv . Accesibil oricui.
Inacceptabil de misterioas în simplitatea sa. Trebuie doar s întinzi mâna i s iai. În fiecare
zi…Câte zece-dou zeci minute… i gata…Oare e atât de complicat?
Probabil nu este atât de important dac colonelul Bradford a fost un personaj real sau Peter
Kelder a inventat aceast istorie doar pentru a ne relata, într-o form captivant , despre practicile
unice, transmise lui de c tre înv torul tibetan. Desigur, mul umim enorm autorului pentru acele
câteva ore pl cute, pe care le vom petrece citind povestirea lui, dar aceast mul mire nu se poate
compara cu nimic dac ne gândim la gratitudinea pe care o sim im pentru el, pentru darul lui –
informa ia practic despre „Ochiul rena terii”, un izvor infinit al tinere ii i al vitalit ii, care ne
este accesibil datorit c ii lui.
 P. Kelder – Ochiul rena terii

Cartea Întâi

Taina antic a lama tibetani

Povestirea lui Peter Kelder

despre incredibila descoperire
a infinitului izvor al tinere ii, f cut , în mun ii Tibetului,
de c tre colonelul armatei britanice
Sir Henry Bradford.

Primul capitol

Fiecare om ar dori s tr iasc mult, dar nimeni nu dore te s îmb trâneasc .

-Johnatan Swift
S-au întâmplat toate câ iva ani în urm .
edeam pe o banc din parc, citind ziarul de sear . Un domn în etate s-a apropiat i s-a
ezat al turi. Dup aspect, avea cam aptezeci de ani. P r c runt i rar, umeri adu i în fa , avea un
baston i mergea cu pa i târâ i. Cine putea intui c , din acel moment, via a mea se va schimba în
mod radical?
În scurt timp am intrat în vorb . Am aflat c interlocutorul meu este un colonel în rezerv al
armatei britanice, i a slujit, de asemenea, pentru o perioad de timp, i în corpul diplomatic regal.
Pe parcursul anilor de exerci iu militar, acest domn a vizitat toate col urile posibile i imposibile
ale lumii. În aceast zi, Sir Henry Bradford (a a se prezentase) mi-a povestit câteva istorii
captivante din via a sa plin de aventuri, cu ajutorul c rora m-a delectat enorm.
Luându-ne r mas bun, am stabilit o nou întâlnire i curând rela iile noastre amicale s-au
transformat în prietenie. Aproape în fiecare zi m întâlneam cu colonelul la mine sau la el acas i,
pân noaptea târziu, edeam în fa a emineului, ducând pe îndelete discu ii pe cele mai diverse
teme. Sir Henry era o personalitate remarcabil .
Într-o sear de toamn , edeam, ca de obicei, în fotoliile adânci din salonul vilei sale
londoneze. Afar se auzeau murmurul ploii i uieratul pneurilor autovehiculelor de dup gardul
forjat. Mai trosnea i focul din emineu.
Colonelul t cea, dar sim eam în comportarea sa o careva încordare intern . De parc vroia
-mi zic ceva foarte important pentru el, dar nicidecum nu se putea hot rî de a-mi dezv lui taina.
Astfel de pauze în discu iile noastre se întâmplau i mai înainte. De fiecare dat sim eam o
curiozitate, dar nu îndr znisem, pân în acea zi, s -l întreb direct cere este motivul nelini tii sale.
Acum îns am sim it c nu era vorba doar de un simplu secret referitor la trecutul lui. Colonelul
dorea, v dit, s îmi cear un sfat sau s -mi propun ceva. i atunci am zis:
- Stimate Henry, am observat deja demult c ave i ceva, ce nu v d pace. i eu desigur,
în eleg c e ceva foarte, foarte important pentru Dumneavoastr . Dar, de asemenea, pentru mine e
evident faptul c , nu tiu din ce cauz , dori i s afla i care ar fi p rerea mea despre aceast
problem ce V fr mânt . Dac V re in doar anumite dubii privitor ra ionalitatea faptului de a m
consacra pe mine, om str in, în aceast tain (c ci sunt sigur c în spatele t cerii Dumneavoastr se
ascunde o tain ), pute i avea încredere în mine. Despre ceea ce îmi ve i povesti, nu va afla nici un
suflet viu. Cel pu in pân în momentul în care Dumneavoastr însu i nu m ve i ruga s povestesc
cuiva. i dac V intereseaz p rerea mea sau dac ave i nevoie de sfatul meu, fi i sigur c voi face
tot ce îmi st în putere s V ajut. Ave i cuvântul meu de gentilom.
Colonelul a început s vorbeasc pe îndelete, alegând cu seam cuvintele:
- Vezi Pete, nu e doar o tain . În primul rând, nu e taina mea. În al doilea rând – nu tiu cum
s-o abordez în mod adecvat. i în al treilea rând, dac aceast tain va fi dezv luit , ea poate s
 pagina 3 din 33
schimbe direc ia vie ii întregii omeniri. Totodat , o va schimba atât de radical, c nici cele mai
îndr zne e fantezii nu ar pute s o reflecte.
Sir Henry a t cut un timp.
- Pe parcursul a câ iva ultimi ani ai serviciului meu militar, - continuase el dup pauz , -
aveam în subordine o unitate amplasat în mun ii din nord-estul Indiei. Prin or elul în care se
sea unitatea mea, trecea un drum – calea antic a caravanelor, care duce din India în regiunile
interne, de pe podi ul ce se întindea dup lan ul de mun i principal. În zilele de pia , de acolo, din
îndep rtatele col uri ale regiunilor interne, în or elul nostru sosea o mul ime de oameni. Printre ei
erau i locuitorii unei localit i pierdute în mun i. Ca regul , ace ti oameni veneau într-un mic grup
– opt, zece persoane. Uneori între ei erau i lama – c lug ri montani. Mi s-a povestit c acel s tuc
din care veneau ace ti oameni se afl la dou sprezece zile dep rtare. La aspect, to i erau foarte
puternici i rezisten i, de aceea am ajuns la concluzia c pentru un european nu prea obi nuit cu
expedi iile prin mun ii s lbatici, o c torie în p ile acelea ar fi o peripe ie complicat , iar f
ghid – practic imposibil , i calea doar într-o direc ie ar ine nu mai pu in de o lun . Întrebasem
locuitorii or elului nostru i pe al i veni i din mun i unde se afl , cu exactitate, locul de unde vin
ace ti oameni. De fiecare dat r spunsul era acela i: „Întreab -i pe ei personal”. i imediat urma
sfatul de a nu încerca s o fac. Se spunea c oricine începea s se intereseze, în mod serios, de
ace ti oameni i de sursa legendelor legate de locuri provenien ei lor, mai devreme sau mai târziu,
disp rea în mod misterios. i, în ultimii dou sute de ani, nimeni din cei disp ru i nu s-a întors viu.
„Alerg torii mun ilor” – Lung-gom-pa sau „Admiratorii vântului” – solii sau c ii de marf
tibetani – povesteau, din când în când, despre proaspetele oase omene ti roase de animalele
lbatice în unul din îndep rtatele defileuri, nu se cuno tea dac acest fapt era într-adev r explica ia
acelor misterioase dispari ii sau nu. Se spunea c din or el, în ultimii dou zeci de ani în acest mod
au disp rut nu mai pu in de cincisprezece persoane, dar au fost g site doar cinci- ase schelete.
Chiar dac erau oasele celor disp ru i, nu se tia unde se g sesc celelalte persoane.
Colonelul a mai t cut un timp, apoi mi-a relatat taina ce înconjura veni ii acelei localit i
muntoase îndep rtate, tain , pe care locuitorii altor regiuni o cuno teau doar din legenda transmis ,
în oapt , din gur în gur i înso it de priviri furi ate.
Conform acestei legende, undeva în acele inuturi era o m stire în care locuiau lama i
de ineau secretul izvorului infinit al tinere ii. În m stire ar fi existat ceva, ce povestitorii numeau
„Ochiul Ceresc” sau „Ochiul Rena terii”. Cel care se posta în fa a „Ochiului” avea norocul de a
descoperi taina izvorului infinit al tinere ii. „Aceast mare t inuire exist , c ci pe cât n-ar fi de
distrus de timp i boal , intemperii sau supraîndestulare, corpul omenesc, va rena te prin „Ochiul
Ceresc” i va reg si, astfel, tinere ea i s tatea, i o mai mare putere a vie ii.” Astfel gl suia
legenda. Povesteau chiar, cândva, foarte demult, cam cu trei sute – patru sute de ani în urm erau
trâni pe care lama acelei m stiri îi luau cu ei i care apoi se întorceau în or el întineri i, la
aspect având vârsta ca cei de cel mult patruzeci de ani
Lama acelei m stiri de ineau, din vechi timpuri, secretul izvorului infinit al tinere ii.
Ziceau, c pe acei care ajungeau în m stire, c lug rii îi consacrau în taina izvorului. Dar s
ajungi încolo nu era a a de simplu.
Ca i majoritatea oamenilor, colonelul Bradford a început s simt povara anilor atunci
când a trecut de patruzeci de ani. Cu fiecare an sim ea cum se apropie b trâne ea, corpul începe s
asculte tot mai pu in i nu era departe ziua fatal când va trebui s se conformeze cu victoria
definitiv a ramolirii b trâne ti asupra corpului i min ii care i-au slujit cu o mare fidelitate. Nu e
de mirare c legenda stranie despre izvorul tinere ii i-a stârnit cel mai viu interes. Nefiind
incomodat de fricile reveren ioase caracteristice localnicilor în fa a tabuului tradi ional, el a întrebat
pe to i care puteau furniza careva detalii, punând, cap la cap, f râme împr tiate de informa ie i,
încetul cu încetul, ajungând la concluzia c în spate se ascunde ceva veridic. Se apropia ziua
demisiei lui Sir Henry. Într-o zi de pia colonelul s-a decis s se adreseze direct unui lama din
mun i – unul din acei veni i din locurile îndep rtate – întrebând despre acel loca unde se afla
izvorul tinere ii. Dar acela nu i-a putut r spunde nimic clar, deoarece nu cuno tea nici un cuvânt în
englez , iar colonelul cuno tea doar dialectul din partea de sud al principalului lan muntos.
Localnicii care cuno teau acel dialect montan, pe care colonelul îi lua ca t lm citori, se întorceau i
plecau fulger tor, imediat ce se aducea vorba despre izvorul tinere ii. Iar din frânturile de date pe
care Sir Henry reu ea s le afle din acea discu ie, nu reu ea s stabileasc o localizare precis a
stirii. Îns la sfâr itul convorbirii munteanul l-a scrutat pe colonel cu o privire atent-deta at i
foarte clar a rostit câteva cuvinte, de la care p rul ulteriorului t lm citor s-a ridicat în sus. Cel din
urm s-a f cut sur la fa , s-a ghemuit i a f cut o tentativ de a se amesteca în mul ime (toate astea
se întâmplau în mijlocul pie ii ce se afla la marginea or elului). Colonelul a reu it s -l prind de
mânec , l-a tras spre sine i a întrebat:
- Ce a zis lama?
- El zis, c zis lama Kî despre tu… - în sfâr it a stors din sine t lm citorul speriat.
Colonelul s-a întors ca s -l întrebe pe muntean cine e lama Kî, dar acela demult disp ruse în
mul ime.
Înarmându-se cu straniul nume al necunoscutului lama precum o cheie, colonelul a început
cu entuziasm o nou cercetare. Dar dac pân atunci localnicii, relativ u or, începeau discu iile
despre izvorul tinere ii, acum, de îndat ce auzeau numele magic „lama Kî”, demonstrau o reac ie
identic cu cea a t lm citorului speriat pân la moarte.
i iat c a sosit acea zi de var când colonelul i-a luat demisia. Un alt ofi er a preluat
conducerea unit ii i în diminea a urm toare Sir Henry urma s plece în Anglia pentru a primi o
nou numire – slujirea în corpul diplomatic regal. Seara colonelul a plecat s se plimbe prin
împrejurimile de lâng or el. A dorit s admire, pentru ultima dat , un apus deasupra mun ilor,
mânând doar el i cerul înstelat. Când s-a întunecat de tot, Sir Henry s-a culcat la p mânt. A
privit îndelung cerul i nici nu a sesizat când a adormit. Deodat a auzit în somn un glas, care a zis
lent într-o englez corect :
- Lama Kî-Niam este trimisul l ca ului. El conduce spre m stire pe cei ale i. El a aflat
despre tine i te va ine minte. S nu ai fric de timp i s te întorci.
Surprins, colonelul s-a trezit. Stelele lic reau. Or elul dormea lini tit la poalele colinei
înconjurate de m re ii i întuneca ii mun i.
- i atunci ferm am decis ca, în ziua când m voi pensiona definitiv, m voi întoarce
în India i voi face tot posibilul ca s g sesc izvorul tinere ii i s dezv lui taina „Ochiului
rena terii”, - i-a sfâr it povestirea colonelul. – De atunci aceast idee nu îmi d pace i îmi pare,
, în sfâr it, a sosit timpul s o realizez. Din câte a i observat, nu exist nici o tain stra nic pe
care trebuie s o p stra i. Eu i Dumneavoastr nu suntem munteni, ci ni te gentilomi destul de
inteligen i. Doar c vroiam s V povestesc toate acestea pentru a V propune s mergem
împreun în c utarea izvorului infinit al tinere ii. Iar nehot rârea mea se explic prin aceasta: m
îndoiesc mult de faptul c ve i avea o atitudine serioas fa de tot acest misticism. În elege i-m
corect, nu V voi cere insistent de a participa – s numim lucrurile pe nume – la aventura mea, de
aceea cuvântul dat de Dumneavoastr nu V va obliga la nimic. Doar dac dispune i de timp i V
intereseaz , îmi ve i face o mare pl cere dac m ve i înso i în aceast c torie.
Colonelul avea pe deplin dreptate. Desigur prima mea reac ie fa de povestirea lui a fost o
reac ie tipic fa de astfel de subiecte, caracteristic oric rui om care gânde te ra ional i nu am
ezitat s îmi exprim imediat reflec iile privitor la imposibilitatea existen ei unui astfel de fenomen,
precum e izvorul tinere ii. Pur i simplu, nu puteam s îmi imaginez ce ar putea fi aceasta. Îns Sir
Henry mi-a insuflat întotdeauna senza ia unui om deosebit de în elept i atât de mult credea în
faptul relatat, încât nici nu puteam s m îndoiesc de veridicitatea atitudinii proprii fa de
povestirea lui. La un moment dat, chiar mi-a ap rut dorin a de a-l înso i pe colonel, dar cânt rind
toate pro i contra i conferind acea importan , pe care pe acele vremuri o prezenta cariera mea în
ascensiune, am preferat s refuz. Totu i nu am tentat s îl conving s r mân . Chiar de încercam s
o fac, sunt sigur c a fi suferit e ec. Inten ia lui Sir Henry era inten ia unui militar obi nuit s î i
asume toat responsabilitatea pentru orice pas i pentru fiecare decizie.
Peste dou s pt mâni colonelul a plecat.
Amintindu-mi de el, uneori sim eam regrete c nu l-am înso it la aceast expedi ie. Pentru a
sc pa de acest sentiment din interior, f ceam un efort de a m autoconvinge c este imposibil
existen a izvorului tinere ii.
- Prostii, - îmi ziceam, - oare poate o persoan s am geasc b trâne ea? Doar este un
proces natural i niciodat , nici într-o parte a p mântului, timpul nu a curs înapoi. Trebuie doar s
ne conform m i s îmb trânim frumos. Doar exist b trâni cu aspect pl cut, b trâne ea c rora e
minunat .
 pagina 5 din 33
Dar, undeva în adâncul sufletului, totu i un gând nu m l sa în pace: i dac e posibil?
Dac izvorul infinit al tinere ii exist ? Dac cineva a reu it s întoarc timpul înapoi? Doamne, e
aproape imposibil s î i imaginezi a a ceva.
Doream atât de mult ca „Ochiul rena terii” s nu fie doar o legend frumoas i colonelul
Bradford s reu easc s dezv luie taina lui.
***
Au trecut trei ani. În vâltoarea preocup rilor cotidiene gândurile despre colonel i visul lui
au trecut pe al doilea plan. Dar odat , întorcându-m din birou acas , am g sit prin coresponden a
mea un plic. Imediat am recunoscut scrisul colonelului.
L-am deschis cu ner bdare i am citit scrisoarea. În textul lui se întrez rea o speran
amestecat cu disperare. Sir Henry scria c s-a lovit de o mul ime de lacune sup toare, i c
cercetarea lui mergea foarte încet, dar acum, în sfâr it, îi pare c a r mas doar un pic pân va atinge
scopul. C ci, la scurt timp, se va înf a în fa a „Ochiului rena terii”. Pe plic nu era nici o urm de
adres a emitentului, dar m-a bucurat însu i faptul c colonelul este în via .
Urm toarea scrisoare de la colonel a sosit dup multe luni. Deschizând-o, am observat c
mâinile îmi tremurau. Scrisoarea con inea, într-adev r, o veste fantastic . Sir Henry nu doar a g sit
izvorul tinere ii, dar el se întorcea în Europa i aducea „Ochiul rena terii” cu sine! În scrisoare mi-a
scris c va sosi aproximativ peste jum tate de an.
Deci, din ziua când m-am v zut cu colonelul ultima dat au trecut mai mult de cinci ani.
Necontenit, îmi puneam întreb ri de acest gen:
- Cum e ast zi Sir Henry? Oare i-a schimbat concep ia despre via „Ochiul rena terii”? A
reu it oare b trânul colonel s opreasc timpul intern i s „frâneze” procesul de îmb trânire? Oare
când va ap rea, va fi la fel cum l-am v zut în ziua desp irii noastre? Sau poate va fi mai în vârst
nu cu cinci i ceva ani ci doar cu un an-doi?
În final, am primit r spunsuri nu doar la acele întreb ri ale mele dar i la multe altele care
mai înainte nici nu puteau s îmi treac prin gând.
Într-o sear , când edeam în singur tate în fa a emineului, a sunat telefonul intern. Când
am r spuns, u ierul mi-a comunicat:
- A sosit colonelul Bradford, domnule.
Am tres rit pe nea teptate, un val de entuziasm m-a în bu it i am exclamat:
- S urce imediat!
În câteva secunde s-a auzit soneria apartamentului meu, am deschis larg u a, dar, cu p rere
de r u ... în fa a mea st tea un gentilom zvelt, în floarea vârstei, absolut necunoscut. Observându-
mi nedumerirea, s-a interesat:
- Nu m-a i a teptat?
- Nu, Sir. Adic , a teptam, dar nu pe Dumneavoastr – am r spuns eu pierdut. – Probabil,
domnul care urmeaz s soseasc la mine înc urc sc rile.
- Mda, dar eu, sincer s V spun, m a teptam la o primire mult mai c lduroas , - a zis
vizitatorul pe un ton de parc am fi fost mul i ani prieteni – privi i mai atent, oare chiar e necesar s
prezint?
urm rea, primind o v dit pl cere cum nedumerirea din ochii mei s-a transformat în
surprindere, surprinderea în mirare, i, în sfâr it, definitiv uimit, am exclamat:
- Henry?! Dumneavoastr ?! Imposibil!!!
Tr turile fe ei acestui om, într-adev r, aveau ceva comun cu colonelul Bradford, dar nu
cu acel pe care îl cuno team, dar cu acel care a început, în calitate de c pitan, cariera sa militar
mul i-mul i ani în urm ! Probabil, a a ar ta, dup p rerea mea, pe atunci – un domn înalt, cu umerii
la i, sub un costum gri deschis, ce-i st tea impecabil, se putea ghici o musculatur puternic , o fa
viril bronzat , p r întunecat des, atins doar la tâmple de c run ie. Atitudinea degajat , mi rile
moi i u oare, nici un baston – nimic din acel b trân obosit de via pe care îl cunoscusem cândva
în parc.
- Sunt eu, eu, - a r spuns colonelul i a ad ugat, - i, dac nu m l sa i imediat s intru în
salon, voi crede c manierele Dumneavoastr în ace ti ani s-au schimbat vizibil. În r u.
Nemaiputând s m re in, l-am cuprins bucuros pe Sir Henry i, pân a ajunge în fa a
emineului i a se a eza în fotoliu, l-am asediat imediat cu o mul ime de întreb ri.
- A tepta i, a tepta i, - râzând a protestat el, - opri i-v , inspira i adânc i asculta i. V
promit Pete s V povestesc totul f ocoli uri, doar c toate luate rând pe rând.
 i el i-a început povestirea.
***
Ajungând în India, colonelul imediat a plecat spre acel or el, unde cândva se disloca
unitatea lui. Dup dou decenii multe s-au schimbat. Trupele engleze nu mai erau acolo. Dar pia a
i zilele de iarmaroc au r mas. Ca adineaori, în or el soseau de pe drumul cel mare oameni, i ca
i înainte, pe deasupra mun ilor, plutea duhul legendei despre m stirea misterioas , care
streaz taina izvorului tinere ii, despre lama în vârst de dou sute de ani, care la aspect aveau nu
mai mult de patruzeci de ani, despre dispari iile misterioase i scheletele g site în defileurile din
lb ticie.
Dup aproape dou zeci de ani colonelul începea totul de la cap t – întreb ri, contacte,
eforturi de a-i convinge pe localnici s -l ajute în realizarea propriei aventuri. Organizase, una dup
alta, expedi ii în regiunile montane, dar totul era în zadar. O dat a încercat s urm reasc pe acei
lama care soseau la pia , atunci când se întorceau acas . Dar s-a adeverit c era imposibil – lama
cuno teau la perfec ie mun ii, erau foarte viguro i i mergeau atât de repede, încât unui b trân de
aizeci de ani îi era imposibil s in pasul cu ei.
Convorbirile directe cu ei e uau, se f ceau c nu îl în eleg, cu toate c negociau cu
localnicii destul de vioi. Adev rat c fiecare vorbea în dialectul s u, dar se în elegeau între ei de
minune. În urma celor întâmplate, colonelul a hot rât c nu alesese o linie de comportament
corect . Dar în elegea c este deja târziu s dea înapoi, dup atâtea cercet ri, în toate împrejurimile
s-a zvonit despre b trânul alb care caut izvorul tinere ii. Din aceast cauz î i continua, în mod
metodic, cercetarea început .
Erau momente, când îi p rea c totul este pierdut, i chiar dac în spatele legendelor despre
„Ochiul rena terii” exist careva fenomen real, tibetanii nu vor accepta niciodat ca un b trân
european s p trund în inima tainei lor. Dar î i aminti visul v zut în ultima noapte pe vârful
colinei. Cuvintele ce le auzise atuncea sunau foarte clar în urechile lui. Îns colonelul nu avea
deplina certitudine c acel vis ar fi fost ceva mai mult decât un simplu vis. i Sir Henry se arunc
cu for e noi i, deja a câta oar , începea totul de la cap t. Peste trei ani de apropiere, continu i
înceat , i-a ap rut senza ia c este urm rit de cineva. Acest sentiment straniu nu îl l sa nici în
momentele când era absolut convins c se afl în deplin singur tate. Anume atunci mi-a scris
prima scrisoare. Iar, dup câteva zile, s-a întâmplat evenimentul care a pus cap t incertitudinii.
Era o zi prim ratic de pia i diminea a colonelul a plecat spre corturile de la periferie
pentru a câta oar s întrebe lumea despre „Ochiul rena terii”.
Mugeau iacii, pe tonalit i diverse strigau ceva negustorii, cump torii colindau printre
corturi, cercetând vesela, h urile, armele i alte m rfuri. Colonelul mergea încet prin pia ,
scrutând publicul. Deodat a sim it o împuns tur moale în spate. S-a întors dar al turi de el nu a
zut pe nimeni. Îns la dou zeci de metri a v zut un lama înalt, care îl privea insistent. Întâlnindu-
se cu privirile, colonelul iar i a sim it împuns tura, dar de aceast dat în interior. Era o senza ie
de neperceput – de parc puterea privirii lui lama prin ochi p trundea în interiorul corpului lui Sir
Henry i acolo exploda într-o lovitur mut i moale. Lama i-a f cut semn colonelului.
- Am venit dup tine, - a comunicat el într-o englez destul de decent , atunci când Sir
Henry s-a apropiat. – Mergem.
- A teapt , trebuie s îmi iau câte ceva din lucrurile mele.
- Am eu tot ceea de ce po i avea nevoie în timpul c toriei. Când te vei întoarce, î i vei
reg si toate lucrurile în perfect ordine. St pânul hotelului va avea grij de ele.
Cu aceste cuvinte Kî-Niam – acesta era chiar el – s-a întors i a plecat. chiop tând i
sprijinindu-se pe baston, colonelul l-a urmat.
Nimeni din oamenii ce îi înconjurau nu s-a întors, nimeni nu a privit în urma lor. Colonelul
avea senza ia, c din momentul când privirea lui s-a întâlnit cu cea a lui lama, pentru cei din jur el a
disp rut – ei pur i simplu au încetat s-l observe, de parc explozia privirii lui lama în interiorul
corpului colonelului l-a înv luit într-un ecran netransparent pentru perceperea omeneasc .
Colonelul sim ea – totul ce el cuno tea, toate rela iile cu care era obi nuit, toate, ce incorporau
importan a social i experien a de via a personalit ii (cum se considera el însu i) au r mas în
afar , dup acest ecran invizibil, acolo, între forfota zilei de pia .
 pagina 7 din 33
Iar în interior – în interior se afla ceva neputincios, lipsit de un punct de sprijin, acel ceva
care urma s -l înve e de la început cum s tr iasc . El îl urm supus pe lama, de parc prin aceasta
s-ar fi prins de firul sub ire al ultimei speran e.
Au mers întreaga zi. Când a amurgit, colonelul a observat mirat c nici nu prea obosise.
Întunericul i-a prins la intrarea într-un defileu îngust.
- Vom înnopta aici, - a declarat Kî. Acestea erau primele lui cuvinte, rostite pe parcursul
unei zile de c torie. – Iat acolo deasupra treptei este o pe ter . În ea este ap i mâncare.
Ambii au urcat panta. Pe tera nu era adânc , dar foarte confortabil . În fundul ei, într-o
lespede, era cioplit ceva de forma unui pat. Lama Kî a f cut focul i într-un castrona , pe care l-a
scos dintr-o fisur adânc , a fiert ni te ov s. Apa a luat-o dintr-o gropi , situat lâng peretele
pe terii.
Când colonelul a mâncat, lama Kî a coborât din pe ter i a rupt de pe fundul defileului un
nunchi de iarb mirositoare, a în irat-o pe patul din piatr i i-a zis colonelului s se culce. Când
acela s-a întins în pat, lama Kî l-a învelit grijuliu cu mantaua lui din stof aspr ars de soare de
culoare ofran-aurie.
- Vorbe ti nu chiar a a de r u în engleza – a zis colonelul.
- Am avut timp s înv , - spuse evaziv Kî – i nu doar engleza.
- i demult duci oamenii spre loca ? – s-a interesat colonelul.
- Demult.
- Dar cine a fost lama Kî pân la tine?
- Nimeni.
- Da, dar am auzit c lama Kî venea dup cei ale i i trei sute de ani în urm .
- Venea.
- Deci cine era lama Kî-Niam pân la tine?
- De ce insi ti cu aceast întrebare?
- Doar nu puteai fi tu...
- De ce?
- Tu e ti foarte tân r! La aspect nu ai mai mult de patruzeci de ani. Trei sute de ani în urm .
Chiar i datorit izvorului tinere ii.
i aici colonelul a mu it. A început s în eleag .
- Dormi, - i-a zis lama Kî, - mâine te voi trezi la r rit.
Apoi el s-a apucat s fac ni te exerci ii. Colonelul nu putea s îl vad în întuneric,
adormind, doar auzea respira ia lui ritmic .
Diminea a Kî a fiert ni te bob de munte, a hr nit colonelul i, dup aceea, au continuat
toria. La întrebarea colonelului, de ce lama nu m nânc nimic, acela a r spuns: „Lama
niciodat nu m nânc pe parcursul c toriei”. Seara colonelul nu a putut s -l studieze pe lama la
lumina focului ce se stingea. Iar în ziua precedent de c torie acela nu i-a scos niciodat
mantaua sa cu glug . Acum îns colonelul avea ocazia s -l vad pe lama Kî f manta. Purta
cizme moi din piele neprelucrat de iac, pantaloni u ori de bumbac i un pieptar ro u dintr-o stof
stranie. Pielea de culoarea m slinei neted i elastic , liniile ideale ale corpului musculos i usc iv
au f cut asupra colonelului o impresie cutremur toare. Punându- i mantaua peste um r, lama p ea
or pe pietre i t cea. Colonelul not cu uimire c nu îi este atât de greu s îl urmeze pe lama.
Desigur, acela mergea încet, îns nu într-atât ca Sir Henry cu bastonul s u s îl poat urma cu o
astfel de u urin . L-a întrebat pe lama care ar fi cauza.
- Acesta este lucrul meu – de a conduce b trânii peste mun i la izvorul tinere ii. Acum
puterea mea este puterea ta. Dar s te întorci vei putea i singur.
- S m întorc? Dar oamenii zic, c de acolo nu se întoarce nimeni?!
- Oamenii? Prea mult ascul i ce zic oamenii...nu se întorc aceia care doresc s r mân . Îns
tu apar ii unei alte lumi i, f îndoial , vei decide s te întorci.
- i m vor l sa?
- Ai auzit pove ti îngrozitoare? Te-au chemat ca s te înve e. Dar s pleci sau s r mâi – e
alegerea ta. Nimeni nu ine pe nimeni, nu ademene te pe nimeni prin iretlicuri sau nu-i fug re te
în loca cu for a. Tu ai c utat i ai fost destul de insistent, înseamn c , într-adev r, ai nevoie de
aceasta, i-ai asumat r spunderea s te schimbi i e ti preg tit s mergi pân la cap t. i e deja de
competen a noastr privelegiul de a te înv a cum sa parcurgi aceast cale....
- S m înv i modalitatea? Vrei s spui c „Ochiul Rena terii” e...
- Vei vedea. Toate la timpul s u.
- Spune-mi te rog, cum crezi, voi reu i s înv ?
- i de ce nu? Sau tu nu e ti ca ceilal i oameni?
- i de voi înv a eu, voi putea înv a i pe al ii?
- Mai întâi înva . Cu toate c , dac e s fim sinceri, noi miz m pe aceasta foarte mult.
Pân în sear nu a fost pronun at mai mult nici un cuvânt. Au înnoptat într-o pe ter mic ,
asem toare cu prima. Probabil datorit sutelor de ani de trecere a b trânilor peste mun i, practica
a fost cizelat pân la cele mai mici detalii. Colonelul adormea, ca i în noaptea precedent , sub
sunetul respira iei ritmice al lui lama f când exerci ii. i iat c într-o zi, deja era mijlocul verii, ei
au ajuns.
Peste dou ore dup ce au pornit diminea a la drum, defileul, pe fundul c ruia mergeau de-a
lungul unui râule de munte, a început s se l rgeasc i spre miaz -zi au ajuns într-o vale îngust .
Râule ul în acest loc se l rgea, se bifurca i f cea câteva bucle. La un cot al lui, colonelul a v zut
un mic s tuc, compus aproximativ din cincisprezece-dou zeci de case mici cu acoperi uri plate, pe
jumate îngropate în coasta înalt . Din sat spre podule ul de peste râu cobora o c rare. Pe alt mal
rarea trecea valea i brusc urca în sus, ascunzându-se în p durea deas ce acoperea coasta înalt .
Mai sus, acolo unde p durea ceda locul stâncilor de piatr gola e, se vedea ceva asem tor cu o
scar ce ducea spre pere ii m stirii, care se amplasa par ial în construc iile compuse din buc i de
piatr cioplit , i par ial în înc perile s pate direct în stânci, ferestrele întunecate ale c rora se
scau deasupra pr pastiilor stâncoase.
- Iat c am i ajuns, - i-a zis colonelului lama Kî. – Mai departe vei merge singur. Vezi
rarea? Te ridici pe ea direct la m stire. Acolo te vor primi.
- i tu? Tu unde locuie ti? Oare nu în m stire? – s-a mirat Sir Henry.
- Locuiesc peste tot, - a r spuns lama Kî-Niam, ar tând cu in gest larg peste înal ii mun i
alba tri ce înconjurau din toate p ile valea.
i, sub v zul surprinsului colonel, a început s se fac transparent i în ceva timp s-a topit în
inertul aer curat i cristalin al mun ilor.
zici c Sir Henri era ocat, e ca i cum nu ai zice nimic. Pentru a- i reveni dup impresia
sat de modalitatea atât de excentric a lui lama Kî-Niam de a zice „la revedere”, i-a fost necesar
nu mai pu in de un sfert de or .
Restul drumului i-a luat colonelului toat ziua pân în sear . C rarea urca în sus atât de
abrupt i aproape peste fiecare 100 de picioare b trânul era for at s se opreasc pentru a se odihni.
În sfâr it, când în vale a pog rât, îndesindu-se, amurgul mov, colonelul s-a apropiat de peretele
stirii i a b tut la o u a joas din cherestea.
***
- Exact din acea zi m-am adâncit pân peste cap într-o stranie i, în multe de neîn eles
pentru un european, via , într-o m stire din Tibet pierdut în mun ii s lbatici i de netrecut, - î i
continu povestirea colonelul. – Totul ce am v zut acolo mai curând sem na cu o inven ie ciudat
decât cu o realitate apar inând acestei lumi. Practicile acelor lama tibetani, cultura lor, felul de trai,
indiferen a lor total pentru toate ce veneau din „lumea mare”, o izolare deplin în lumea lor mic ,
în care nimic nu se schimba de-a lungul veacurilor – toate acestea sunt greu de perceput pentru o
persoan cu o mentalitate din occident.
În m stire tr iau nu chiar a a de pu ini oameni, dar nici b rba i, nici femei b trâni
colonelul nu a v zut printre ei. Chiar din primele zile ale sta ion rii lui acolo i s-a lipit temeinic
respectabila porecl de „Str vechiul Domn”. Mul i ani au trecut din ziua când lama au v zut prin
ile lor pe cineva atât de b trân ca Sir Henry.
- Iar pentru unii din ei faptul c omul se poate transforma în a a hodorog, pe care o
prezentam eu atunci, era o descoperire veridic , - povestea colonelul. – Primele dou s pt mâni m
sim eam ca un pe te pe uscat. M miram de toate câte le vedeam, i deseori mai c nu credeam
propriilor ochi.
 pagina 9 din 33
pomenisem c noaptea eu pot dormi lini tit un somn veridic i profund, iar diminea a s
simt energic i perfect odihnit. Cu fiecare zi for ele mele se m reau, i foarte curând am început
utilizez bastonul doar când mergeam în excursii prin mun i.
- i iat c într-o frumoas diminea am trecut printr-o a doua mare zguduire din cele mai
importante dou din via a mea. Prima a fost ocul dispari iei supranaturale a lui lama Kî. Iar a doua
iat care a fost:
În acea zi mi s-a permis pentru prima dat accesul în arhiva manuscriselor vechi. La cap tul
celei mai lungi s li am v zut o oglind , probabil unica din acea regiune. Iar eu pân atunci nu îmi
vedeam imaginea din oglind deja pe parcursul a multor luni. Cu o mare curiozitate m-am îndreptat
spre ea. Imagina i-v îns mirarea mea când am v zut în oglind ceva de necrezut i, din punctul de
vedere al unui om civilizat, ceva imposibil. Priveam imaginea mea din oglind , dar nu m vedeam
pe mine, ci o persoan mai tân ca mine cel pu in cu cincisprezece ani! Atâ ia ani aveam speran a
izvorul tinere ii exist cu adev rat, i iat c acum vedeam în fa a mea confirmarea fizic a
realit ii lui!
Bucuria i entuziasmul care m-au cuprins în acel moment erau imposibil de descris în
cuvinte. Iar în zilele ce au urmat, starea mea a mai trecut prin schimb ri dramatice. Am dat jos
complet, de pe umerii mei, complet greutatea b trâne ii. Acum nimeni nu m numea „Str vechiul
Domn” i to i lama m tratau ca pe un egal al lor, care fapt, sincer, m flata.
Aici povestirea colonelului a fost întrerupt . Au sunat la u . Cu o oarecare sup rare am
deschis u a. Erau prietenii mei – so i so ie. Întotdeauna eram bucuros s comunic cu ei, dar, de
data aceasta, vizita lor m-a cam iritat. Am încercat totu i s nu-mi afi ez emo iile i foarte amabil
le-am prezentat pe Sir Henry. Am discutat un pic, apoi colonelul s-a ridicat i a zis:
- Rog s m scuza i, îns trebuie s m retrag, deoarece ast sear am o întâlnire de afaceri.
Lâng u s-a întors i a zis:
- Dac nu ave i nimic împotriv , Peter, a dori s V invit mâine s lu m prânzul la mine.
promit c , dac accepta i, V voi povesti despre „Ochiul rena terii” i cealalt parte care nu am
reu it s V relatez ast zi.
Ne-am în eles asupra locului i a orei întâlnirii, apoi colonelul a plecat. Când m-am întors,
so ia prietenului meu s-a interesat:
- Câ i ani are prietenul Dumneavoastr , Pete? Este fermec tor, îns e atât de tân r, c ci e
imposibil s fie ofi er in rezerv . Cu atât mai mult colonel...
- Dar câ i ani crede i c are?
- P i, la aspect nici m car patruzeci. Cu toate c ... din discu ia noastr cu el, a conclude c
nu poate avea mai pu in de patruzeci.
- Nu mai pu in, aceasta la sigur, - evaziv am c zut de acord i am schimbat subiectul
discu iei pe o alt tem .
Nu vroiam s repet istoria incredibil despre „Ochiul rena terii”, cel pu in pân când
colonelul nu îmi va dezv lui-o pân la cap t.
În urm toarea zi, dup prânzul din restaurant, eu i colonelul am plecat la el i, în detalii,
mi-a povestit despre izvorul infinit al tinere ii.

*.*.*

- Când m-am instalat în m stire, în primul rând, mi-au

explicat c corpul omenesc are nou sprezece centri energetici,
numi i „vârtejuri”, - continuase povestirea întrerupt colonelul.
– apte din ei sunt de baz , iar ceilal i dou sprezece sunt
secundari. Ace ti vârtejuri reprezint ni te forma iuni puternice
ale câmpurilor, invizibile ochiului, dar existente în mod veridic.
Amplasarea vârtejurilor secundare corespunde amplas rii
articula iilor membrelor: ase vârtejuri secundare superioare
corespund pozi iei articula iilor umerilor, articula iilor coatelor,
 i a încheieturilor mâinilor; cele ase vârtejuri secundare posterioare corespund articula iilor
bazinului, genunchilor i gleznelor cu t lpile (Des. 1.) Când picioarele omului sunt amplasate
lateral formând un unghi de deschidere inferior a 90°, vârtejurile genunchilor formeaz un vârtej
mare, care, datorit con inutului de energie concentrat în el, este aproape identic cu cel a
vârtejurilor de baz . i, deoarece o persoan obi nuit foarte rar se afl în situa ia când sunt
necesare mi ri intense de amplitud mare, efectuarea „ pagatului” i alte exerci ii de acest fel,
vârtejurile genunchilor aproape întotdeauna formeaz un vârtej, forma spa ial a c ruia se schimb ,
continuu, în concordan cu mi rile corpului. De acea uneori vârtejului genunchiurilor este
atribuit la cele de baz ca unul suplimentar, al optulea, i se vorbe te nu despre nou sprezece
vârtejuri ci despre optsprezece.
Pozi ionarea centrilor celor apte vârtejuri principale este
urm toarea: primul cel mai de jos– la baza corpului, al doilea – la acela i
nivel cu cel mai înalt punct al organului sexual, al treilea – un pic mai jos
de ombilic, al patrulea – la mijlocul cutiei toracice, al cincilea – la nivelul
bazei gâtului, al aselea – între sprâncene în regiunea celui de al treilea
ochi, pe când cel de al aptelea – reprezint un con cu baza mai larg
îndreptat în sus i pozi ionat pe cre tetul capului (Des. 1.1- 2). Într-un
corp s tos, aceste vârtejuri se rotesc cu o vitez mare, asigurând cu
„pran ” sau „for a eteric ” pentru toate sistemele organismului uman.
Îns , când func ionarea unuia sau a mai multor vârtejuri este perturbat ,
1.1-2 fluxul pranei sl be te sau se blocheaz ... Pe scurt, tulburarea circula iei
pranei este exact ceea ce noi numim „boal ” sau „b trâne e”.
- La o persoan normal , - continu colonelul, - frontierele externe ale vârtejurilor ies foarte
mult în afara corpului. La cele mai puternice i dezvoltate în multe privin e persoane, toate
vârtejurile se contopesc într-un câmp de forma iune dens ce se rote te formând la aspect un
gigantic ou energetic. (Des. 1 – 1.3).
La un om obi nuit tot are
aspectul unui ou. Doar c densitatea
câmpului este divers – centrul
vârtejurilor, dup densitate, este diferit
la periferie. (Des. 1 – 1.4).
Da, la un individ b trân i
bolnav, aproape toat energia
vârtejurilor este concentrat lâng
centrul lor i deseori nu ies în afara
corpului. (Des. 1 – 1.5). Cea mai
rapid i radical metod de restabilire
as ii i tinere ii const în redarea
vârtejurilor caracteristicile lor
energetice normale. Pentru a o face,
exist cinci exerci ii simple. Mai exact
sunt ase, dar al aselea este deosebit i eu v voi povesti despre el separat. La moment ne oprim
asupra celor cinci exerci ii, fiecare ac ionând benefic, îns plin tatea efectului se atinge doar din
îndeplinirea sistematic a tuturor cinci. De fapt, nu sunt doar simple exerci ii, nu în zadar lama le
numesc „mi ri rituale”. Aceste mi ri rituale i compun simplul sistem
al antrenamentului eteric, numele c ruia este „Ochiul rena terii”. Acum
voi povesti despre toate mi rile rituale pe rând.
Prima Mi care Ritual

- Prima mi care ritual , - continu Sir Henry povestirea sa, - e

foarte simpl . Se efectueaz cu scopul de a oferi rotirii vârtejurilor un
moment adi ional de iner ie. Mai simplu vorbind, cu ajutorul primei
mi ri rituale ca i cum am accelera vârtejurile, conferindu-le vitez i
stabilitate.
 pagina 11 din 33
- Pozi ia ini ial pentru prima mi care ritual : sta i în picioare drep i cu mâinile întinse
lateral orizontal la nivel umerilor. Având deja aceast pozi ie, începe i rotirea în jurul propriei osiei
pân ve i sim i o u oar ame eal . Este foarte important i direc ia în care v roti i – de la stânga la
dreapta. Cu alte cuvinte, dac a i fi in centrul unui cadran de ceas aflat pe podea i cu fa a în sus, v-
i roti în direc ia acelor de ceasornic. (Des. - 1). Femeile se rotesc în aceea i direc ie.
Pentru marea majoritate de adul i e de ajuns s se roteasc de cinci ori în jurul osiei sale
pentru a sim i ame eal . Din aceast cauz , lama recomand pentru încep tori s se limiteze doar la
trei ori. Dac , dup efectuarea primei mi ri rituale, ve i sim i nevoia de a v a eza sau culca,
pentru a sc pa de ame eal , în mod obligatoriu asculta i-v aceast necesitate natural a corpului
vostru. Eu, la început, procedam anume în acest mod.
- În perioada de început a efectu rii mi rilor rituale este important s nu supradoza i. S
fi i aten i ca s nu trece i acea limit , dup care o u oar ame eal trece în una mai puternic i e
acompaniat de u oare accese de grea , deoarece practica urm toarelor mi ri rituale poate duce
la vom . Practicând toate cele cinci mi ri rituale, ve i observa cu timpul c pute i s v roti i în
prima parte tot mai mult i mai mult f a ajunge la o ame eal evident .
- În afar de aceasta, pentru a „îndep rta” limita ame elilor, pute i folosi metoda larg
aplicat în practic de c tre dansatori i sportivii patinajului artistic. Înainte de a începe rota ia,
fixa i privirea pe un punct imobil direct în fa a voastr . Începând rotirea, nu lua i privirea de la
punctul ales pe cât e posibil. Când îns , din cauza rotirii capului, punctul fix rii privirii va pleca din
câmpul vostru de vizualizare, întoarce i rapid capul anticipând rotirea corpului, i, pe cât e posibil
de repede, iar i „prinde i” cu privirea acel punct imobil. Aceast metod de lucru cu utilizarea
punctului de reper permite de a îndep rta considerabil limita ame irii.
- Când îmi exercitam serviciul militar în India, permanent m mira cum puteau a a zi ii
„dervi ii dansatori”s se roteasc f oprire, ore întregi, într-un dans straniu religios. Cunoscând
prima mi care ritual mi-am amintit dou momente destul de importante: primul – dervi ii
dansatori se roteau permanent în aceea i direc ie, de la stânga la dreapta, dup acele ceasornicului,
i al doilea – to i ei aveau un aspect puternic i tân r – nu se puteau compara cu persoanele de
aceea i vârst .
- Am întrebat pe unul din înv torii lama din loca dac are vreo leg tur practica
dervi ilor dansatori cu mi rile rituale. Mi-a r spuns c dervi ii folosesc în practica lor acela i
principiu, îns l-au dus pân la absurd. Ca rezultat a hipersolicit rii vârtejurilor prin ac iunea
corpului, la un anumit moment apare o tulburare serioas . Are loc ceva asem tor cu o „explozie
intern ”, ce are ac iuni destul de malefice asupra corpului. Dervi ii explic aceast „explozie” ca pe
o „iluminarea psihic ” – ceva de genul unei
ilumin ri religioase dar în majoritatea cazurilor
aceasta este o eroare, deoarece starea ce rezult are
foarte pu ine tangen e cu „iluminarea adev rat ”.
- Spre deosebire de dervi i, lama, în practica
lor, nu se rotesc niciodat pân la completa epuizare,
efectuând mi carea nu de sute de ori, ci doar zece-
dou sprezece ori, exact atâtea ori cât e necesar, în
fiecare caz, anume pentru stimularea vârtejurilor.
Cifra maximal de rota ii pentru o singur dat îns
nu trece de dou zeci i una de ori.
A doua mi care ritual
- Imediat dup prima mi care ritual , -
continu Sir Henry Bradford, - se efectueaz a doua
mi care ritual , care umple vârtejurile cu for a
eteric , m rind viteza lor de rotire i conferindu-le
stabilitate. Efectuarea ei este i mai simpl decât
prima. Pozi ia ini ial a celei de a doua mi ri
rituale este culcat pe spate. Ar fi optim s sta i culcat
pe un covor gros sau pe ceva destul de moale i cald.
Lama utilizeaz covora ele pentru meditare. Este o rogojin groas din fibre vegetale i lân de iac.
Scopul principal al covora ului este de a izola corpul de r ceala podelii, cu toate c lama utilizeaz
covora ele i în timpul practicilor de medita ie pentru a edea confortabil, de aici vine i denumirea
de „covora pentru medita ie”. Lama acord rolul principal în special medita iilor, folosind „Ochiul
rena terii” doar ca mijloc pentru a men ine corpul în form i asigurându-i acea imens energie,
care e necesar pentru o medita ie efectiv .
- A doua mi care ritual se efectueaz astfel: întinde i mâinile de-a lungul corpului cu
degetele unite strâns lipite de podea i ridica i capul lipind cu putere b rbia de piept. Apoi ridica i
picioarele drepte vertical în sus, fiind aten i de a nu rupe bazinul de la podea. Dac pute i, ridica i
picioarele nu doar vertical în sus ci i spre voi pân în momentul când sim i c bazinul se ridic de
la podea. Scopul principal – s nu îndoi i picioarele în genunchi. Apoi, încet, întoarce i la podea
capul i picioarele. Relaxa i to i mu chii i repeta i mi carea înc o dat .
- În aceast mi care ritual o mare importan o are coordonarea mi rilor cu respira ia.
La început expira i pentru a scoate tot aerul din pl mâni. Pe parcursul ridic rii capului i a
picioarelor urmeaz s face i o lin inspira ie foarte profund i complet , în timpul coborârii lor –
tot o astfel de expira ie. Dac a i obosit i a i decis s v odihni i un pic între repet ri, st rui i-v s
stra i acela i ritm al respira iei, ca i pe parcursul mi rilor. Cu cât mai profund este respira ia,
cu atât mai înalt este eficacitatea practicii.
- Unul din lama îmi povestea c a venit în m stire foarte bolnav i sl bit i nu putea ridica
nici un pic picioarele drepte de la podea. Din aceast cauz a început prin ridicarea picioarelor
îndoindu-le în genunchi i abia de putea ridica capul de la podea. Treptat a reu it s ridice coapsele
cu genunchii în sus, îns gleznele r mâneau în jos. Apoi, datorit antrenamentului zilnic, a înv at
îndrepte picioarele îndoite i s strâng b rbia la piept, la scurt timp, a reu it s ridice în sus
vertical picioarele perfect drepte (Des. - 2).
- i în genere, acest lama m surprindea. Când îmi povestea despre p aniile lui de la
începutul practicii, el avea aspectul unui etalon al tinere ii virile i al puterii, cu toate c tiam, ca
vârst era cu mul i-mul i ani mai în vârst ca mine. Dar, sincer vorbind, în admirarea mea fa de
acest om nu era acea frac iune de uimire indescriptibil ce o aveam fa de lama Kî. Dup lama Kî,
m uime ti cu tinere ea i puterea sau supraomenescul unui b trân era practic imposibil. Acela i
lama, despre care v povesteam, periodic se distra prin acea, c ducea jos în s tuc fructe din livada
stirii pentru a le schimba pe lapte de iac. În m stire aveau capre, dar acest om prefera
laptele de iac. Si al i lama îl preferau. Pe semne, altitudinea de la nivelul m rii, unde se afla valea
noastr , nu era chiar a a de mare, deoarece în mica gr din , cultivat de lama pe terasa de jos a
stirii, acoperit cu un strat gros de p mânt fertil adus din lunc , cre teau pomi fructiferi
scunzi, ce reu eau peste var s dea o road destul de bun . De obicei, lama înc rca cu fructe un
co mare (în el înc peau nici mai mult nici mai pu in de o sut de livre de mere m runte i pere) i
cu un pas caden at cobora în jos pe c rare. În sat d dea merele i aranja în co câteva ulcioare grele
cu lapte, apoi, tot atât de caden at, se ridica înapoi în m stire. Dup câteva luni de trai în
stire, în momentul când pentru prima dat m-am decis s îl înso esc într- o astfel de plimbare,
am fost nevoit s m opresc nu mai pu in de zece ori pentru a-mi trage r suflarea. E i adev rat,
mai târziu am fost i eu în stare s fac plimb ri în sus i în jos cu aceea i u urin , dar aceasta e o
alt poveste.

A treia mi care ritual

- A treia mi care ritual trebuie efectuat imediat dup primele dou . i, la fel ca i primele
dou este foarte simpl . Pozi ia ini ial este de a sta pe genunchi, îi dep rta i unul de altul la nivelul
bazinului, astfel ca coapsele s fie situate strict vertical. Palmele le amplasa i pe partea posterioar
a mu chilor coapsei exact sub fese. Apoi apleca i capul înainte, lipind b rbia de piept. Aruncând
capul înapoi în sus, bomba i cutia toracic i încovoia i coloana vertebral înapoi, sprijinindu-v un
pic cu mâinile de coapse, dup ce v întoarce i în pozi ia ini ial cu b rbia lipit de piept. Un pic v
odihni i, i dac e necesar repeta i de la început. Aceasta este a treia mi care ritual a „Ochiului
rena terii”(Des. - 3).
 pagina 13 din 33
- Ca i a doua mi care ritual , a treia cere o sincronicitate a mi rilor cu ritmul respira iei.
La început face i o expira ie la fel de profund i complet ca la exerci iul doi. Îndoindu-v înapoi
urmeaz s inspira i, iar întorcându-v
în pozi ia ini ial – s expira i.
Profunditatea respira iei are o
importan major , deoarece anume
respira ia este veriga de leg tur între
mi rile corpului fizic i dirijarea
for ei eterice. Din aceast cauz în
timpul efectu rii exerci iilor „Ochiul
rena terii” se cere o respira ie cât mai
profund i complet . Cheia unei
respira ii profunde i complete este în
expira ie. Dac expira ia este f cut
complet, la fel de complet va fi i
inspira ie ce urmeaz natural.
- Am avut ocazia s urm resc
cum aproximativ cincizeci de lama efectueaz simultan practic „Ochiul rena terii”. Ca aten ia s
nu fie distras de la procesele interne ce se petrec în corpul eteric, ei îndeplineau toate mi rile
rituale, în afar de primul, cu ochii închi i.
- Deja de mii de ani, lama au descoperit, c omul poate g si în interiorul s u r spunsurile la
toate misterele de neîn eles ale existen ei. i unica metod veridic este practica, deoarece începând
cu un anumit nivel de complexitate al organiz rii materiei lumii, intelectul devine neputincios - nu
are mijloacele necesare pentru perceperea întregii complexit i i totodat a întregii simplit i chiar
i a lumii astrale, nemaivorbind deja de multele lumi de rang mai înalt.
- Totul, din ce este creat aceast lume în care tr im, î i are originea în chintesen a noastr
intern , de aceea via a reprezint întotdeauna propria noastr crea ie. Doar alegerea noastr
define te cum se vor constitui circumstan ele, doar datorit dorin elor noastre i deciziilor, luate sau
neluate, se formeaz acele situa ii în care noi ne afl m. Pentru majoritatea oamenilor din occident,
predispu i s cread c totul depinde de ni te for e ale lumii externe imposibil de controlat prin
propria noastr voin a, aceast concep ie este incomprensibil i inacceptabil . Îns lama consider ,
e viceversa, voin a personal a omului este, într-adev r, atotputernic . Totul depinde de nivelul
„cuno tin ei practice” pe care o de ine omul. Dar cuno tin a practic este nu doar informa ia, dar
mai exact cunoa terea a ceea cum s conduci con tientizat voin a proprie în manifestarea ei nu doar
în aceast lume, ci i în alte lumi mult mai „fine”. Acum, printre oameni, se propag eronata idee
de a confunda cunoa terea cu informa ia i informatizarea. Po i poseda gra ios, în mas , informa ia
intelectual , dar, de fapt, necunoscând nimic, adic f a poseda capacitatea de aplicare a
cuno tin or. Po i cunoa te, neacumulând mul imea de informa ie, adic manipulând, în mod
practic, voin a personal pe toate nivelele de manifestare a existen ei.
- Un exemplu notoriu reprezint starea fizic a corpului. Majoritatea oamenilor din
occident, inclusiv fiziologii profesionali, savan ii i intelectualii superinstrui i sunt ferm convin i de
ireversibilitatea proceselor de îmb trânire i imposibilitatea restabilirii corpului. Îns practica
tuturor lama, ai c ror restabilire este doar etapa primar în dezvoltarea fiin ei omene ti,
demonstreaz opusul convingerilor intelectualilor. Deci avem de a face cu o iluzie, totul const în
capacitatea utiliz rii mecanismelor ce ofer omului accesul la conducerea con tientizat a voin ei
personale.
 - Lama, i în particular locuitorii m stirii, unde se p streaz cunoa terea despre „Ochiul
rena terii”, efectueaz , la nivel astral i eteric, un lucru imens, orientat spre bun starea omenirii.
Deoarece nivelele mai fine sunt i mult mai înalte, având, prin urmare, un caracter regent pentru
nivelurile mai brute sau mai joase, schimb rile neînsemnate efectuate la nivelele eterului i în
special la nivelele astrale, provoac schimb ri globale esen iale la nivel fizic, cu toate c cer
aplicarea a unei mai mici energii decât ar fi necesar pentru schimb rile corespunz toare
nemijlocit la nivel fizic f aplicarea for ei, ce apar ine nivelurilor mult mai înalte.
- Într-o zi lumea va urma s se trezeasc uimit i s
admire rezultatele lucrului m re , f cut de adep ii
înv turilor tainice (printre care se num i lama tibetani)
în colaborare cu al ii, cu for e la moment necunoscute
omenirii.
Va sosi clipa, când deasupra planetei oamenilor se
va aprinde r ritul unei epoci noi, va fi clipa na terii unei
noi omeniri. Va ap rea noul om, care î i va controla voin a
i care va înv a prin ac iunile ei con tiente s descopere
imensul poten ial ascuns în propriile for e, trecând prin
durere i suferin e pentru a eradica r zboaiele i lipsurile
din practica acestei planete*.
- Ne a teapt înc multe încerc ri, deoarece a a zisa
„omenire civilizat ” se afl acum în necuprinsele adâncuri
ale întunericului i ale celor mai întunecate vremuri
dintotdeauna, îns ne sunt rezervate cele mai bune destine
i viitorul nostru este v zut plin de glorie i de bucuria
ascensiunii spre culmile spiritului. i fiecare persoan , care
va decide s fac m car cel mai mic pas c tre dezvoltarea i
descoperirea con tiin ei proprii, un pas c tre în elegerea
propriului suflet, va contribui cu micul s u ajutor la
generala evolu ie a inteligen ei omene ti, apropiind victoria
întregii omeniri în crâncena lupt pentru o nou calitate a
con tientiz rii.
- Toate acestea sunt spuse de mine doar pentru a
sublinia: practicarea mi rilor rituale ale „Ochiului
rena terii” nu e doar un simplu antrenament fizic i un
mijloc de autoîntremare, ci i ceva mult mai global – unul din instrumentele de st pânire a voin ei.

A patra mi care ritual

- Atunci când pentru prima dat am început a patra mi care ritual , - povestea colonelul, -
îmi p rea foarte complicat . Îns , peste o s pt mân de antrenamente, o executam cu acee i
urin de care d deam dovad la efecturea exercitiilor precedente.
- Pentru executarea celei de a patra mi ri rituale, a eza i-v pe podea, întinde i picioarele
în fa cu t lpile pozi ionate în p i la nivelul umerilor. Îndreptând coloana vertebral , pune i
palmele cu degetele unite între ele pe podea, în p i, lâng fese. Degetele mâinilor trebuie s fie
îndreptate înainte. Apleca i capul în jos, lipind b rbia de piept.
- Apoi da i capul pe spate, pe cât e posibil în sus i în urm , i ridica i trunchiul în fa pân
la pozi ionarea lui pe orizontal . În faza final , coapsele i trunchiul trebuie s se afle pe acela i
plan orizontal, iar gambele i mâinile – s fie pozi ionate vertical, precum picioru ele unei mese.
Atingând aceast pozi ie, pentru câteva secunde încorda i to i mu chii corpului, apoi relaxa i-i i
reveni i la pozi ia ini ial cu b rbia lipit de piept (Des. - 4). Apoi – repeta i totul de la început.
- În aceast mi care punctul cheie este respira ia. Ini ial, expira i. Ridicându-v i, dând
capul pe spate, efectua i o inspira ie lin i adânc . În timpul încord rii mu chilor – re ine i
*
Cred ca este important s inem cont de faptul c cartea „Ochiul Rena terii” a fost scris de P. Kelder înaintea
celui de-al doilea r zboi mondial.
 pagina 15 din 33
respira ia, iar când coborâ i la pozi ia ini ial – expira i complet. În timpul odihnei dintre repet ri –
men ine i acela i ritm al respira iei.
- Înainte de a pleca din m stire, - continu povestirea sa colonelul, - lama-înv torii mi-
au spus, c trebuie s transmit înv tura primit acelor persoane care vor dori s se familiarizeze
cu ea, dar, nici într-un caz, s o nu transform într-o surs de îmbog ire proprie. Este exact acela i
lucru pe care mi l-a spus i lama Kî. Din aceast cauz am hot rât s c toresc un timp prin India,
i, ca prob , s ofer în câteva ora e mari lec ii de practicare a „Ochiului rena terii” – pentru doritori
indieni sau chiar englezi. Chiar din primele zile ale pred rii mele am avut de înfruntat, cu primii
mei ucenici, o problem care îmi p rea de nerezolvat pe atunci. Elevii englezi i americani, care
erau aproximativ cincisprezece la num r, au început s m întrebe, cât îmi datoreaz pentru studii.
Când le-am spus c sunt un om cu o stare financiar destul de satisf toare i in aceste lec ii nu
pentru a câ tiga bani, câ iva din ei au încetat s mai vin la mine. Cei care au r mas îns nu au
contenit s îmi cear s fixez m rimea costului de studii. Un domn în etate mi-a explicat, c , luând
lec ii la mine gratis, se simte dator i acest fapt îi provoac permanent o senza ie de disconfort
intern. Conform tuturor aparen elor, aceea i senza ie o sim eau i ceilal i ucenici ai mei. Eram într-
o profund confuzie i nu îmi imaginam cum s rezolv aceast problem , când, într-o zi,
plimbându-m seara de-a lungul râului, am v zut pe un înv tor-yoghin indian înconjurat de
ucenici. i atunci m-a luminat o idee: iat pe cine trebuia s întreb cum tradi ia solu ioneaz astfel
de probleme. Datorit unuia dintre ucenici, care i-a oferit ajutorul de translator, m-am adresat c tre
guru – astfel sunt numi i în India înv torii-yoghini – i l-am rugat s m ilumineze. „V d în fa a
mea ochii unui om în elept, - mi-a r spuns guru, - i nu în eleg de ce nu po i g si solu ia unei
probleme atât de simple. Dasc lii t i i-au dat instruc iuni de a nu transforma aceast înv tur în
sursa unei îmbog iri, dar oare ei i-au interzis de a primi plata pentru înv area celora care simt
necesitatea interioar de a achita costul lec iilor? „Guru-varta” i „guru-dakshina” – astfel numesc
cei în elep i mul umita, pe care ucenicii recunosc tori o aduc înv torului, r splatind în acest mod,
cel pu in simbolic, pentru tot ceea ce el le d . i dac înv torul nu prime te mul umita, atunci el
ori procedeaz incorect, ori d de în eles ucenicului c , în careva fapt, nu i-a justificat încredere i
urmeaz s plece. Las fiecare s aduc ceea ce dore te, în acea cantitate pe care o consider just .
Astfel, ei vor înceta s sufere din cauza senza iei de a fi dator, satisf cându- i necesitatea de a te
mul mi corespunz tor posibilit ilor lor i acelei importan e pe care o are pentru ei înv tura ce le
voi oferi. Vezi, totul e foarte simplu. Aceasta este tradi ia i nu e necesar s o încalci. Dac
consideri c ai dreptul de a da oamenilor ceea ce posezi, trebuie s le acorzi acela i drept i lor. În
caz contrar, va ap rea o nedreptate i fiecare nedreptate are, în aceea i m sur , un efect malefic
asupra karmei profesorului i a karmei ucenicului. Or, pu ini sunt predestina i de a fi binef tori,
iar karma de a fi binef tor în mod merituos este apanajul celor ale i. L-am mul mit pe guru i,
cu o mare u urare, m-am îndreptat spre camera mea din hotel. Din acea zi problema achit rii nu am
mai avut-o. Am adus în clas o vaz , în care orice doritor putea pune atât cât considera de cuviin .
i nimeni, nici chiar eu, nu tia cine i cât a pus în ea. Iar banii pe care mi-i aduceau ucenicii îi
utilizam achitând chiria pentru înc perea în care ineam lec iile.
- S ne întoarcem îns la cea de-a patra mi care ritual , - a zis Sir Henry. – În grupele mele
erau mul i b trâni, care, nu tiu din ce cauz , considerau, c , dac ei nu vor putea chiar de la
început s fac integral cea de-a patra mi care ritual , nu vor reu i niciodat nimic. Eram pus în
situa ia de a irosi o mul ime de timp i efort pentru a-i convinge de a încerca s fac a a cum
reu esc. Atunci când ei, pur i simplu, au început s se apropie maximal de forma dorit , succesul
nu a întârziat s soseasc i peste o lun de practic , nimeni nu mai avea probleme în efectuarea
celei de-a patra mi ri rituale.
- Îmi amintesc cum în Kalkuta o grup era compus , aproximativ dou treimi, doar din
trâni. Majoritatea din ei nu doar ca nu puteau ridica trunchiul orizontal în cea de-a patra mi care
ritual , dar abia de putea s i dezlipeasc fesele de la podea. Ceilal i membri ai grupului – b rba i
i femei de vârst medie i tinerii – efectuau aceast mi care ritual cu u urin , cea ce îi jena foarte
mult pe b trâni i îi f cea s se simt inferiori. La urma urmei, am fost nevoit s divizez grupul în
dou i s predau separat b trânilor. Chiar la prima lec ie a „grupului vârstnic” am men ionat c nu
este esen ial efectuarea perfect a mi rii, ci regularitatea încerc rilor insistente. Le-am
comunicat c eu pot efectua cincizeci de repet ri a celei de a patra mi ri rituale i nu simt nici cea
mai mic oboseala, ceea ce am i demonstrat imediat pentru a le înl tura orice dubiu. i apoi am
mai ad ugat c eu, când am început însu irea acestui exerci iu, aveam aceea i problem ca i
oricare dintre ei. i ei m-au crezut. Din acea zi, aceast grup a devenit una dintre cele mai bune în
ceea ce prive te viteza de ameliorare a rezultatelor.
- Unica diferen între tinere e i b trâne e, s tate i boal const în diferen a regimului
de func ionare a vârtejurilor. Este suficient s readuci vârtejurile în ordine i b trânul iar i va
întineri.

A cincea mi care ritual

- Deci am ajuns i la a cincea mi care ritual , - anun colonelul. – Pozi ia ini ial
reprezint sprijinirea corpului culcat i încovoiat. Corpul se sprijin pe palme i pe buricele
degetelor de la picioare. Genunchii i bazinul nu ating podeaua. Vârfurile degetelor, lipite, ale
mâinilor sunt orientate strict înainte. Distan a dintre palme este pu in mai larg de nivelul umerilor.
Distan a dintre t lpi, de asemenea.
- Începem mi carea prin
ridicarea capului, insistând de a-l da
pe spate. Apoi trecem într-o pozi ie a
corpului, care are aspectul unui
unghi ascu it, cu vârful orientat în
sus. Simultan, mi când gâtul, lipim
rbia de piept. Fi i aten i ca
picioarele s r mân drepte, iar
mâinile drepte i trunchiul s fie în acela i plan. În aceast pozi ie copul
pare a fi îndoit în jum tate din zona bazinului. i atât. Dup aceasta, ne întoarcem în pozi ia ini ial
– sprijin culcat i încovoiat – i execut m totul de la început (Des. - 5).
- Dup o s pt mân de practicare, aceast mi care devine cea mai simpl dintre toate cele
cinci. Dup ce v obi nui i cu ea, atunci când reveni i la pozi ia ini ial , s încovoia i spatele înapoi
cât mai mult posibil, dar nu din contul regiunii lombare, ci îndreptând umerii i bombând la maxim
pieptul. S nu uita i îns ca genunchii i bazinul nu trebuie s ating podeaua. Suplimentar,
introduce i în exerci iu i o pauz în timpul c reia încorda i maximal to i mu chii în ambele pozi ii
– cea ini ial i cea de vârf.
Schema respira iei la cea de-a cincea mi care ritual este un pic neobi nuit . Începe i cu o
expira ie profund când sta i sprijinit culcat i încovoiat, face i o inspira ie adânc , pe cât e posibil,
atunci când v „pune i” corpul în jum tate. Reu i s face i o respira ie, a a numit , paradoxal .
Când v întoarce i în pozi ia ini ial , face i o expira ie complet . Atunci când v opri i în punctul
ini ial i cel de vârf, pentru a face pauza cu încordarea mu chilor, re ine i respira ia pentru câteva
secunde, corespunz tor dup inspira ie i dup expira ie.
- Oriunde, unde am predat mi rile rituale „Ochiul rena terii”, - continu povestirea sa Sir
Henry, - la început le numeau exerci ii izometrice. Par ial este adev rat, deoarece unul din
aspectele ac iunii lor const în extinderea corpului, redându-i elasticitate i m rind tonusului
general al mu chilor. Dar scopul principal nu const în aceasta. Efectul-cheie al „Ochiului
rena terii” se manifest în ac iunea lui asupra caracteristicilor dinamice ale vârtejurilor corpului
fin.

- Într-o persoan tân i s toas , caracteristicile dinamice ale tuturor celor apte
vârtejuri sunt identice i corespund armonios cu acele ale vârtejurilor secundare. În corpul fin al
unei persoane obi nuite de vârst medie, vârtejurile principale se rotesc divers, armonia între ele
fiind dezechilibrat . Despre o armonie între vârtejurile principale i secundare în acest caz deja nici
nu mai poate fi vorba. De fapt, aceasta este cauza principal a deregl rii procesului schimbului de
substan e ce duce la dezechilibrul s rurilor i la diverse afec iuni ale articula iilor. Dezacordul
ulterior în caracteristicile dinamice ale vârtejurilor i pierderea lor de energie duce la dezvoltarea în
organismul fiin ei umane a unor patologii serioase i provoac îmb trânirea p ii fizice.
***
Colonelul a t cut. P rea c povestirea lui a luat sfâr it. Atâta timp cât vorbea, în mintea mea
s-au acumulat o mul ime de întreb ri, pe care am i început s le pun, profitând de t cerea lui.
 pagina 17 din 33
- De câte ori e necesar de a repeta fiecare mi care ritual ? – a fost prima mea întrebare.
- La început, - r spunse colonelul, - v recomand s efectua i fiecare mi care de trei ori
consecutiv o dat pe zi. P stra i acest ritm pentru o s pt mân . Apoi, fiecare s pt mân , ad uga i
câte dou repet ri. Astfel, pe parcursul celei de a doua s pt mâni efectua i câte cinci repet ri ale
fiec rei mi ri rituale, pe parcursul celei de a treia – câte apte, pe parcursul celei de a patra – câte
nou i astfel pân când ve i ajunge la repet rile zilnice de dou zeci i una de ori /21/. Dac
efectuarea tuturor exerci iilor într-o a a cantitate creeaz dificult i, pute i s le diviza i în câteva
runde i s le efectua i în dou sau chiar trei episoade. Dar fiecare episod trebuie în mod obligatoriu
includ toate cele cinci mi ri rituale strict în ordinea corespunz toare. A schimba ordinea
mi rilor rituale „Ochiul rena terii”, precum i a le distribui în timp este interzis. Spre
exemplu, în loc de un antrenament matinal, s zicem, de dou zeci i una de repet ri ale fiec rei
mi ri, pute i face dou – una de diminea i alta de sear , efectuând, de exemplu, zece repet ri
diminea a i unsprezece seara. Sau trei antrenamente, a câte apte repet ri fiecare, diminea a, la
amiaz i seara.
- Deseori apar probleme legate, în special, de efectuare a primei mi ri rituale – rotirea în
jurul propriei osii. Dac v ve i ciocni de ele, s nu dispera i i s nu v gr bi i. Face i atâtea rota ii,
câte rezista i. Va trece ceva timp i ve i înv a, f careva dificultate, s efectua i toate cele
dou zeci i una de rota ii prescrise. Un ucenic de-al meu a avut nevoie de un an pentru aceasta.
Celelalte patru mi ri rituale nu îi cauzau probleme, de aceea le efectua de dou zeci i una de ori,
iar prima o deprindea treptat. Asupra rezultatelor nu a avut nici o influen , iar peste un an a reu it
perfect s se roteasc în jurul osiei sale atâtea ori câte era necesar.
- Exist persoane care nu sunt capabile s se roteasc nici m car o dat în jurul osiei lor,
deoarece au aparatul vestibular foarte sl bit. În acest caz, se recomand de a efectua, pe parcursul
primelor patru – ase luni, celelalte patru mi ri rituale, începând cu a doua, iar prima - de omis.
Iar dup expirarea acestui termen – treptat se încearc de a executa i prima mi re.
- În ce perioad a zilei este mai eficient antrenamentul? – am întrebat.
- Diminea a sau seara. Cel mai bine – la r rit i la apus. Dar dac ave i mult de lucru i nu
reu i s v trezi i pân la r rit, nu dispera i. Pute i efectua partea matinal a mi rilor rituale
atunci când v este mai comod, important s o face i pân la amiaz , deoarece dup amiaz începe
partea de sear . Dar la acest regim se trece treptat, începând cu o rund complet de mi ri o dat
pe zi – diminea a sau seara. Dup ce practica i „Ochiul rena terii” a câte dou zeci i una de ori
odat pe zi, pe parcursul a minim patru luni, pute i începe cu a doua rund , începând cu trei ori i
exact ca la început, m rind cu dou repet ri în fiecare s pt mân . Desigur, pute i s nu v opri i la
efectuarea a dou zeci i una de repet ri, ajungând la treizeci i ase, aptezeci i dou sau chiar
pân la o sut opt/108/, îns pentru aceasta trebuie s ave i o motiva ie foarte serioas , deoarece, în
acest caz, nu se va trata deja doar de grija pentru propria s tate, ci de o practic de dezvoltare
spiritual .
- Sunt oare importante în aceea i m sur toate cele cinci mi ri rituale? – m-am interesat.
- Desigur, - r spunse colonelul. – Una f alta nu func ioneaz atât de eficient. Cum deja
am men ionat, în cazuri excep ionale, temporar se poate exclude prima mi care, dar celelalte patru
se efectueaz doar împreun . Îns i prima trebuie s fie însu it cât mai curând. În cele mai
excep ionale cazuri, se poate exclude din antrenament una din cele patru mi ri finale. Dar numai
atunci când nu exist vreo posibilitate de a o efectua, dar i aceasta s fie temporar. Cu st ruin a
corespunz toare în efectuarea a celorlalte exerci ii posibile, i acea mi care care p rea imposibil ,
la început, cu timpul, va putea fi realizat .
- Un alt moment important: nici într-un caz nu accepta i supraefortul i oboseala! Ele pot
duce doar la rezultate negative. Toate mi rile vor fi efectuate în coresponden cu propriile
posibilit i, conform reu itei, treptat m rind-le num rul i apropiindu-le de forma ideal . Timpul i
bdarea, în acest caz, sunt alia i fideli. Nu am avut înc ucenici care nu ar fi putut, în final, dup
multe antrenamente, s ajung la practicarea exerci iilor în forma des vâr it .
- Ei bine, - am zis, - dar dac din anumite motive persoana nu poate efectua deloc una din
cele cinci mi ri rituale. De exemplu, în urma unei traume a coloanei vertebrale sau din cauza
pierderii bra ului ori piciorului?
 - Am avut i astfel de cazuri. Desigur, dac exist o careva posibilitate de a trece obstacolul,
de exemplu inventând un dispozitiv special sau fiind ajutat de cineva, este de dorit s fie aplicate i
practicate toate cele cinci mi ri. Îns , dac e ceva ie it din comun i nu exist o alt solu ie, se
efectueaz doar ce e posibil. C ci se tie: „Ochiul rena terii” este o metod foarte puternic i
eficient i, de aceea, chiar anumite p i ale ei func ioneaz separat. Aceast afirma ie poate fi
demonstrat i pe exemplul dervi ilor dansatori. Dac cei tineri tr deaz , aparent, semne de
epuizare din cauza cantit ii excesive de rota ii, atunci cei mai în vârst , mai tempera i în
practicarea rota iilor, ating o imens for , rezisten i vitalitate. Prin urmare, chiar i practicarea
doar a unui element al mi rii rituale „Ochiul rena terii” poate fi benefic . Fiecare s fac partea
maxim din ce îi este accesibil, neajungând la epuizare, i totul va fi perfect.
- Iar dac o persoana mai practic i un alt tip de sport sau de antrenament fizicopsihologic
– c ci „Ochiul rena terii”, pe câte în eleg, se refer la o asemenea categorie de metode practice –
urmeaz s -l continue sau este for at s -l abandoneze? Oare „Ochiul rena terii nu ac ioneaz în
contradic ie cu alte tipuri de practici?
- Nici într-un caz, - a r spuns cu fermitate Sir Henry. – Dac practica i i altceva –
continua i spre binele vostru. „Ochiul rena terii” doar v va ajuta i mai mult, m rind, în mod
considerabil, eficacitatea antrenamentelor voastre de baz . Chiar i lama utilizeaz aceast practic
ca pe una auxiliar . Pentru ei „Ochiul rena terii” este un fel de baz energetic pentru practicile
meditative i antrenamentele mult mai complexe i sofisticate. În l ca soseau oameni simpli i
lama nu doar din sud-vest, de unde venisem i eu, dar i din nord, din est – de pretutindeni. i unii
din lama aduceau cu ei practicile lor personale – arte mar iale foarte complexe, diverse tehnici de
yoga tibetan , printre ei erau i pictori, erau i copiatori de manuscrise... To i erau bineveni i în
stire, to i erau instrui i, i tuturor „Ochiul rena terii” le ajuta s ating noi în imi în arta lor
personal . Sunt convins, orice sistem construit armonios contribuie la men inerea tinere ii i a
for elor. Iar datorit practicii „Ochiul rena terii”, la acestea se adaug i corec ia caracteristicilor
dinamice ale vârtejurilor.
- Gândi i-v Henry, nu a i omis nimic? – rugasem eu.
- Probabil mai sunt dou lucruri care pot avea însemn tate. V aminti i, men ionasem c în
intervalul dintre repet rile mi rilor rituale trebuie s continua i s respira i în acela i ritm ca i în
timpul practicii. Dar dac nu sim i dificult i, intervalele între repet rile aceleia i mi ri rituale
nu au rost, efectua i mi rile ca pe un continuu episod. Îns , între fiecare dou mi ri rituale,
pauza este necesar . i nu doar o simpl pauz . Trebuie s sta i în picioare drep i, pune i mâinile
pe talie i efectua i câteva respira ii line complete, urm rind atent, între timp, senza iile care apar în
corp i concentrând aten ia pe partea corpului care se afl în abdomen la nivelul ombilicului. Mai
devreme sau mai târziu, ve i sim i neap rat curgând prin corp în timpul inspira iei fluxurile de
pran . Iar peste un timp, probabil ve i începe a vedea vârtejurile. Respirând în pauzele dintre
mi ri, încerca i, în timpul expir rii, s v relaxa i la maxim i s sim i cum prana „deteriorat ”,
împreun cu finele blocaje întinate i boln vicioase, iese din corp, fiind eliminat de fluxurile
pranei „proaspete”, care sose te în corp în timpul inspira iei.
- Al doilea moment, care poate fi de mare ajutor: procedurile cu ap de dup practicarea
„Ochiului rena terii”. Cel mai bine e s face i un du cald sau doar un pic r coros. S-ar putea, la fel,
v freca i întregul corp cu un prosop înmuiat în ap cald i apoi s v terge i complet pentru a
usca. Dup practicare este strict interzis du ul r coritor sau cu atât mai mult cel cu ap
rece. i înc un moment: niciodat s nu face i baie cu ap rece sau du , stropiri sau tergeri
pân în momentul, când frigul p trunde adânc în corp, deoarece toate acestea vor distruge
considerabil structura eteric pe care o restabile te practicarea mi rilor rituale. Nici înainte
de antrenament, nici dup , nici în alt perioad . i chiar dac pân la antrenament sau în alt
perioad procedurile scurte i superficiale cu ap rece pot fi folosite pentru o general c lire a
corpului, atunci imediat dup antrenament ele sunt strict interzise, deoarece pot declan a schimb ri
patologice, care, având arsenalul vostru accesibil de mijloace la îndemân , pot deveni ireversibile.
De acea, dac nu ave i posibilitatea de a primi, imediat dup antrenament, proceduri cu ap cald ,
tepta i ca corpul s se r ceasc i, doar dup cel pu in o or de pauz , s v folosi i de apa rece.
Eram încântat de toate cele spuse de Sir Henry, dar scepticismul caracteristic unui om
intelectual având mentalitatea occidental nu îmi d dea pace, din când în când optindu-mi cu
neîncredere de undeva din adâncul con tiin ei:
 pagina 19 din 33
- Nu domnule, ceva aici nu se leag . E imposibil s fie atât de simplu.
Iat de ce nu am putut s m ab in i s nu întreb:
- Pentru Dumnezeu, scuza i Henry, îns nu m las senza ia, c totu i îmi ascunde i ceva.
Oare s fie într-adev r totul atât de simplu?
- Ceva mai simplu nu exist , V asigur, Pete. E necesar doar s practici sistematic mi rile
rituale, începând cu trei repet ri ale fiec rei i treptat ajungând la dou zeci i una pe zi. E
acceptabil o omitere nu mai mare de o dat pe s pt mân , nici într-un caz mai multe. Dac îns o
torie sau o alt cauz va întrerupe practicarea mai mult de dou zile pe s pt mân , toate
rezultatele atinse vor fi în pericol. În cazul unei pauze de durat , apare riscul ca corpul
dumneavoastr s înceap a se degrada cu o vitez mai mare decât cea pe care o avea i înainte de
începerea practicii.
- Spre fericire, marea majoritate a celor care încep a practica „Ochiul rena terii”, la scurt
timp observ c nu doar e util, dar i foarte pl cut. Senza ia mobiliz rii, a puterii i a disponibilit ii
de a înfrunta cu toate for ele necesare orice problem , îl inspir atât de mult pe cel ce practic
mi rile rituale, întrucât el a teapt cu ner bdare momentul rezervat pentru urm toarele exers ri.
i, la urma urmei, pentru efectuarea celor cinci mi ri rituale în volumul lor complet sunt necesare
doar cincisprezece - dou zeci de minute! Iar o persoan bine antrenat le face toate în doar opt –
zece minute! i dac ziua voastr este într-atât de aglomerat cu afaceri, i nu pute i s g si i nici
aceste câteva minute, atunci, pur i simplu, scula i-v pu in mai devreme i culca i-v un pic mai
târziu. Aceasta nu v va schimba cu mult ritmul, doar câteva minute…
- Cele cinci mi ri rituale, despre care v-am relatat, sunt destinate restabilirii rapid a
ii i tonificarii generale a organismului. Dar schimbarea aspectului vostru
exterior depinde de un ir întreg de factori. Cred c exemplul meu este destul de
conving tor pentru a demonstra c , totu i, o astfel de metamorfoz este posibil . Or, la
exterior, par de dou ori mai tân r decât sunt în realitate. E adev rat?
Nu i-am r spuns nimic în fa a eviden ei.
- P i, - continu colonelul, - nu e nici un secret, unii au înf area de b trân la patruzeci, iar
al ii par tineri i la aizeci. Factorii-cheie sunt reprezenta i de starea psihologic i de inten ia de a
mâne tân r. Dac dumneata în i, uitând de vârsta voastr cronologic , v sim i tân r, vârsta
voastr biologic va începe s se „ajusteze” determin rile autocon tiin ei voastre, i cei din jur v
vor percepe ca pe o persoan tân . Începând a practica „Ochiul rena terii”, am f cut totul ce a
fost posibil pentru a înl tura complet din con tiin a mea propria imagine a unei persoane b trâne i
ramolite. În loc de aceasta, mi-am format imaginea intern proprie a unui gentilom în floarea
vârstei. Apoi am suplimentat aceast form mental cu un con inut energetic, exprimat prin
intermediul unei inten ii inflexibile de a fi tân r i puternic. Inten ia a m rit puterea voin ei. Iar
rezultatul – iat -l, îl ave i în fa a ochilor.
- Pentru mul i, o astfel de transformare a autocon tiin ei este una dintre cele mai grele
sarcini, deoarece majorit ii oamenilor le este extrem de greu s se rup din lan urile schemelor
mentale deja formate. Crede i-m , exist atâtea fiin e omene ti, care nu o pot face nici sub
amenin area mor ii. Nu le ajunge energie pentru a- i forma inten ia. Au fost înv i de a crede
ferm c trupul omenesc este programat s îmb trâneasc , s se ramoleasc i s piar . Practicarea
„Ochiului rena terii” le ofer energia necesar . Pe nea teptate pentru ei în i, încep s se simt tot
mai energici i mai energici. i încep a crede în posibilitatea rena terii. Iar în continuare: totul
ine de tehnic . Atitudinea fa de vie începe radical s li se schimbe, iar, peste un timp, i cei din
jur încep s perceap aceste persoane într-o perspectiv divers . Când o astfel de persoan aude:
„O, domnule, ar ta i atât de tân r!” sau „Doamn , sunte i încânt toare”, ultimele obstacole din
calea metamorfozei sunt distruse praf, iar inten ia devine inflexibil i, în lumea oamenilor, nu
mâne nimic inaccesibil voin ei acestei persoane.
- i atât? – m interesasem.
- Nu, nu e totul, - pe aceea i tonalitate i cu un zâmbet misterios, mi-a r spuns colonelul. –
Am pomenit doar despre doi factori. În realitate sunt trei.
- , - m-am amintit eu, - nu mi-a i povestit înc despre cea de-a asea mi care ritual .
Chiar la început, dac nu m în eal memoria, a i men ionat despre ea, a a e?
 Exact! A asea mi care ritual reprezint cel mai important factor pentru cei care au inten ia
de a- i schimba aspectul i de a ar ta mai tineri decât sunt în realitate. Acest exerci iu este cunoscut
în yoga indian sub denumirea „Uddiana-bandha”. Neap rat V voi povesti despre el, doar c nu
acum.

Capitolul doi

i nu poate fi liber acel, care este sclavul trupului s u

- Lucius Annaeus Seneca

Au trecut aproximativ trei luni din ziua întoarcerii lui Sir Henry Bradford din India. În acest
stim s-au întâmplat multe evenimente. Eu însumi am început s practic „Ochiul rena terii”
imediat din ziua în care colonelul mi-a povestit despre el. Rezultatele nu s-au l sat de a teptat.
Eram foarte mul umit. Aproape tot timpul colonelul era ocupat cu organizarea afacerilor sale,
restabilirea rela iilor care se întrerupseser în timpul lipsei sale, i cu crearea unei afaceri noi, c ci
acum for e pentru a munci avea în exces. Din aceast cauz , dup acea memorabil zi, când am
descoperit esen a „Ochiului rena terii”, nu ne-am mai v zut destul de mult timp. Când în sfâr it Sir
Henry m-a sunat, începusem cu entuziasm s -i povestesc cât de vizibil s-a schimbat, doar dup
câteva s pt mâni de practicare, starea mea energetic i statutul psihologic. De asemenea, i-am
comunicat c sunt mult mai mult decât mul mit de rezultate i chiar i ultimele f râme de îndoial
au disp rut, f urm , din con tiin a mea.
Eram într-atât de însufle it, încât jinduiam neap rat s împ rt esc minunatul secret al
izvorului tinere ii cu to i cei c rora acest experien putea fi de ajutor. De aceea, la sfâr itul
convorbirii noastre, i-am pus colonelului urm toarea întrebare:
- Asculta i, Henry, care ar fi atitudinea Voastr fa de propunerea de a profesa însu irea
mi rilor rituale „Ochiul rena terii” pentru doritori, aici, în Londra?
- Nu e rea ideea, - a r spuns el, - cu mare pl cere m-a apuca de aceasta, dar cu respectarea
a patru condi ii. Prima, în grup s fie aproximativ un num r egal de femei i de b rba i, care, pe cât
e posibil, s reprezinte toate straturile societ ii – de la sfera de ac iune a profesioni tilor
intelectuali de rang înalt pân la cea a casnicelor i a muncitorilor necalifica i. Desigur, ar fi bine
implic m i pe cineva din aristocra ie, dar m tem c , ini ial, aceasta va fi destul de complicat,
mai ales inând cont de compozi ia atât de pestri a grupului. În al doilea rând, grupul s fie
compus din persoane cu o vârst nu mai mic de cincizeci de ani. Partea de sus a limitei de vârst
nu se fixeaz : dac ve i reu i s g si i un b trân centenar, a fi foarte fericit. Desigur, practica
„Ochiul rena terii” este benefic , indiscutabil, i pentru cei tineri, îns doresc ca prima grup s
aib o valoare indicativ , din aceast cauz insist s se respecte cea de-a doua condi ie. i apoi, cei
tineri mai au timp la dispozi ie, nu atât de mult pe cât cred ei, dar… În al treilea rând, num rul
membrilor grupului s nu dep easc cincisprezece persoane. i a patra, s nu existe o tax fix .
Acel care va dori s achite studiile, s pl teasc atât cât va considera de cuviin . Dac suma
acumulat nu va acoperi cheltuielile de închiriere a localului, voi compensa eu din mijloacele mele
diferen a, c ci, slav Domnului, le am îndeajuns.
Sincer vorbind, a treia condi ie a colonelului m-a decep ionat un pic. Deja îmi imaginam o
sal spa ioas , plin de o mul ime de lume, practicând cu zel „Ochiul rena terii”. S schimb ceva
îns nu am putut i am acceptat toate cele patru condi ii ale colonelului.
De curând am reu it s formez un grup ce corespundea tuturor acelor cerin e care le
înaintase Sir Henry i cursurile au început. Chiar de la început am în eles c ideea noastr e sortit
succesului. Colonelul inea câte o lec ie de ini iere pe s pt mân i d dea „tem pentru acas ”
fiec rui membru al grupului conform posibilit ilor sale individuale. Deja peste dou s pt mâni mi
se p ruse c observ semne v dite de ameliorare a situa iei la câ iva membri ai grupului. Colonelul
îns cerea ca noi s nu discut m între noi rezultatele ob inute, i, din aceast cauz , nu aveam
posibilitatea de a-mi verifica veridicitatea. Dup o lun de exers ri, colonelul a pus cap t acestei
incertitudini. El a propus s organiz m ceva asem tor cu o edin de grup, în cadrul c reia
fiecare s aib oportunitatea de a- i împ rt i propriile observ ri i de a primi r spunsuri la
întreb rile care-l preocup .
 pagina 21 din 33
To i membrii grupului, f excep ii, relatau despre v ditele îmbun iri ale st rii s ii
i ale tonusului. Aspectul exterior al multora s-a schimbat spre bine. Dar cel mai mare progres l-a
avut cel mai în vârst dintre ucenicii colonelului: un b trânel pl cut i usc iv de aptezeci i cinci
de ani. La a zecea s pt mân , to i membrii grupului efectuau toate cele cinci mi ri rituale în
cantitatea deplin – a câte dou zeci i una de ori. To i sus ineau c se simt nu doar mai s to i, dar
i mai tineri. Unii sus ineau, în glum , c nu mai ziceau nim nui câ i ani au într-adev r. În leg tur
cu aceasta mi-am amintit cum cineva, chiar la începutul lec iilor, îl întrebase pe colonel câ i ani are
i acesta a r spuns c prefer s nu discute despre vârsta sa pân la sfâr itul celei de-a zecea
pt mâni de exers ri. Termenul indicat de c tre Sir Henry a sosit, iar el continua s tac i s nu
dezv luie membrilor grupului vârsta sa. Eu îns mi-am luat un aer, de parc nu am nici cea mai
vag idee despre aceasta. Atunci cineva a propus s se fac un fel de concurs: s scrie fiecare pe o
bucat de hârtie câ i ani crede c are colonelul, iar apoi adev rul va fi afi at i se va vedea a cui
ipotez a fost cea mai corect . A a i am f cut i, în momentul când Sir Henry a intrat în sal , toate
hârtiu ele cu cifrele presupuse au fost deja colectate.
Când i-am povestit colonelului ce am întreprins, el a rugat:
- Fi i amabil, Pete, da i-mi acele foi e mie. Este destul de interesant ce impresie
obiectiv î i formeaz oamenii despre vârsta mea. Iar apoi voi anun a tuturor câ i ani am în
realitate.
A luat hârtiile i a început s citeasc în glas cifrele. Cu fiecare variant nou , expresia fe ii
colonelului se f cea tot mai mul umit . To i membrii grupului au decis: colonelul are circa
patruzeci sau un pic mai mult de patruzeci de ani.
- Deci, doamnelor i domnilor, consider de datoria mea s v exprim cea mai profund
recuno tin pentru complimentele atât de pl cute la adresa mea, - a zis colonelul, terminând
citirea presupunerilor. – i deoarece a i fost cu to ii sinceri cu mine, voi fi nevoit s v pl tesc cu
aceea i moned i f ocoli uri s v dest inui – anul acesta împlinesc aptezeci i trei.
În sal a coborât o lini te mortal . Un b trân de aptezeci i trei de ani care p rea s fie de
dou ori mai tân r? Inacceptabil! Dup ceva timp, când a trecut starea de oc primar , au început s
curg uvoi întreb rile.
- Cum a a, de ce rezultatul atins de Dumneavoastr este atât de diferit în compara ie cu ce
am ob inut noi? – acesta era sensul majorit ii din ele.
- Întâi de toate, - r spunse colonelul, - nu uita i c practic „Ochiul rena terii” nu doar un
singur an, iar voi to i îl exersa i doar de zece s pt mâni. Chiar i urmând acest regim al exers rilor
care îl ave i acum, peste doi ani ve i vedea schimb ri mult mai esen iale. Dar nu e tot. C ci nu v
povestisem despre practicarea „Ochiului rena terii” pân la sfâr it. Cunoa te i cele cinci mi ri
rituale, care restabilesc s tatea i for a vital . Aduc, de asemenea, schimb ri evidente în aspectul
persoanei, permi ându-i s arate mai tân decât este în realitate. Dar, pentru a aduce corpul într-o
stare perfect i pentru a-l întineri considerabil, mai exist i a asea mi care ritual . Pân acum nu
v-am povestit nimic despre ea, deoarece f însu irea preventiv a celor cinci i ob inerea
rezultatelor considerabile dup practicarea lor, efectuarea celei de-a asea mi ri rituale este f
sens.
- i, în afar de aceasta, practicarea celei de-a asea mi ri rituale nu d rezultate f
anumite restric ii, destul de semnificative, legate de modul de via i, în particular, de via a
sexual . Odat ce a început practicarea celei de-a asea mi ri rituale i a introdus schimb rile
necesare în comportamentul cotidian, persoana trebuie s respecte pentru totdeauna acest stil de
via . La fel ca i în cazul primelor cinci mi ri rituale, pauza nu trebuie s dep easc o zi.
Încetarea practic rii în acest caz are urm ri foarte rapide i chiar distructive. Din aceast cauz nu
voi povesti acum despre cea de-a asea mi care ritual , dar v voi propune s v gândi i, pe
parcursul unei s pt mâni, la avertiz rile mele. Acei care se vor hot rî s continue înv tura pot s
vin la lec ia urm toare. Pentru cei care doresc s se limiteze la cele cinci mi ri rituale, cursul de
studii a luat sfâr it.
Peste o s pt mân în sala de exerci ii au ap rut cinci persoane. Colonelul zise c pân la
cap t dore te s mearg o treime din grup – este foarte bine, în India niciodat nu a avut un indice
atât de înalt.
 În continuare ne-a explicat c mi carea ritual suplimentar rearanjeaz i schimb starea
energiei sexuale a persoanei. i, ca rezultat, nu doar mintea, ci i tot corpul se schimb calitativ.
Adev rul este c pentru aceasta trebuie s limitezi ra ional ceea ce majoritatea oamenilor doresc s
limiteze cât mai pu in posibil – via a sexual .
Apoi Sir Henry ne-a povestit cum se efectueaz cea de-a asea mi care ritual a practicii
„Ochiul rena terii”.

A asea mi care ritual

- Partea major din energia liber a unei fiin e omene ti obi nuite, - explic colonelul, - este
reprezentat de energia sexual – energia sferei de reproducere. Marea majoritate de oameni cu
urin o cheltuie te, în timpul actului sexual, pentru propria pl cere. Iat de ce deseori, când
apare necesitatea de a folosi energia liber în scop de ap rare sau în lupta pentru supravie uire, ea
nu mai exist în organism. i acolo, unde avem o atitudine mai ra ional a omului fa de for a
vital , organismul câ tig cu u urin boala. În caz contrar, el pierde lupta cu ea, fiind for at, în
scopul dep irii factorilor fatali, s mic oreze for a unor func ii vitale i importante, dar nu critice
în acel moment, compensând, astfel, pe baza energiei lor, insuficien a celei cheltuite ira ional.
Condi ionate de aceasta, tulbur rile i gre elile func ionale se acumuleaz treptat. Când îns
cantitatea lor trece in calitate, ele se ancoreaz i se fixeaz în codul genetic. Ira ionala i nedemna
utilizare, fa de fiin ele con tiente, a propriei energii este principala cauz a marii majorit i de
nenorociri personale i interumane, deoarece toate acestea se r sfrâng negativ nu doar în plan fizic,
ci i în plan psihic, nu doar asupra indivizilor în parte, ci i asupra întregilor na iuni. La sigur, nici
nu poate fi vorba despre rearanjarea i transformarea calitativ a energiei libere – sexuale – atunci
când este irosit în mod necontrolat. Persoanele î i fixeaz singure limita pe care nu o pot
dep i în dezvoltarea. Din prostie sau dintr-o neîn eleas nebunie iresponsabil , oamenii benevol
se aga de partea lor animalic , condamnându-se la o dependen înrobit fa de aceast parte
joas a propriei naturi.
- Pentru a deveni „supraom” – i de fapt aceasta este unica i normala demn calitate a vie ii
unui om adev rat – e necesar de a înv a cum se economise te energia sexual , de a o concentra în
corp i a o „transmuta”, orientând-o din cel de-al doilea vârtej în toate celelalte, i în special – în
ultimele dou de sus. Dar prin aceasta s avem grij s nu lipsim cel de-al doilea vârtej complet de
energia liber , deoarece din el energia pleac , automat, i în cel mai de jos – primul vârtej,
responsabil de construc ia carcasei corpului fizic - aparatului locomotor, adic a oaselor, a
mu chilor i a tendoanelor. Energia liber trebuie s fie repartizat armonios între vârtejuri, în mod
natural „împletindu-se” în rota iile lor. Pentru a ajunge la aceasta, este necesar respectarea unor
anumite reguli ale abstinen ei sexuale, despre care vom vorbi mai târziu.
- A ridica for a vital în sus e simplu. Dar pentru a o face, trebuie s o ave i. Aceasta explic
cauza principal a e ecurilor, care pe parcursul a sute de ani îi urm reau în Orient pe mul ii
ut tori ai „elixirului nemuririi”. C ci, în tradi iile occidentale ale ordinelor religioase, exista
practica abstinen ei for ate – inhibarea agresiv în sine a dorin ei sexuale. Încercând în acest mod
de a supune energia sexual , adep ii pur i simplu distrugeau bazele vitalit ii corpului. Exist doar
o singur cale de a poseda cel mai puternic i n va aspect al puterii din om – energia lui sexual ,
care se manifest prin pasiunea iubirii – cea mai de netrecut din dorin ele umane, maximal de a o
dezvolta i apoi de a o transmuta. Nici inhibarea, nici favorizarea ei nu duc la nimic. Prima nu
permite puterii de a se dezvolta, a doua – o împr tie f rost. i în primul, i în al doilea caz,
omul r mâne în pierdere, deoarece î i irose te posibilitatea de a acumula energia liber i a o aplica
con tient.
- Transmutarea for ei sexuale lama o efectueaz
prin intermediul celei de a asea mi ri rituale. Se
practic doar atunci când în corp se simte prezen a dorin ei
sexuale, care semnalizeaz despre prezen a unei cantit i
suficiente de energie liber . Cea de-a asea mi care ritual
const în urm toarele: stând drept în picioare face i o
inspira ie adânc , contracta i sfincterul anal, sfincterul
vezicii urinare, încorda i mu chii bazinului i p ii de jos
a peretelui abdomenului, iar apoi rapid v înclina i,
 pagina 23 din 33
rezema i mâinile în olduri i intensiv expira i prin gur producând sunetul „Ha-a-a-a-ah-h-h”,
st rui i-v s elimina i din pl mâni tot aerul, inclusiv i pe cel a a numit restant, dup aceasta
trage i cât mai tare abdomenul din contul ridic rii încordate în sus a diafragmei i relax rii peretelui
din fa al abdomenului i v îndrepta i. B rbia pe parcursul acestei mi ri trebuie s fie lipit de
gropi a suprasternal , palmele se afl pe talie. Men inând pozi ia cu abdomenul tras în interior cât
mai mult timp posibil – atâta timp pe cât v permite re inerea respira iei, relaxa i diafragma, ridica i
capul i inspira i adânc foarte calm (Des. - 6). Restabilind respira ia, repeta i. De obicei, pentru
a redirec iona energia liber i a „dizolva” dorin a sexual ap rut , sunt de ajuns trei repet ri. De
dorit s nu efectua i mai mult de nou repet ri ale celei de-a asea mi ri rituale într-o singur
dat .
- Ca antrenament, cea de-a asea mi care ritual se face o dat pe zi într-o singur rund cu
nu mai mult de nou repet ri. Însu irea se face treptat, începând cu trei repet ri i ad ugând
pt mânal câte dou . „Implementarea” practic a acestui exerci iu este posibil oriunde i oricând
cu condi ia ca stomacul i intestinnul s nu fie prea plin i, de asemenea, ca s fie prezent semnalul
corporal al dorin ei sexuale ivite. Mai mult ca atât, cel care a însu it mi carea a asea ritual ,
efectueaz calm cu u urin o expira ie pe deplin complet f a se apleca i f a atrage aten ia.
Iat de ce practicarea transform rii energiei sexuale în for vital este valabil oriunde i oricând,
în orice moment, când se atest apari ia în corp a dorin ei sexuale.
- Exist doar o singur diferen între un om obi nuit s tos, puternic, inteligent i un
supraom, care de ine puterea magic i capacitatea de a utiliza dup propria dorin calit ile
speciale ale con tientiz rii, ce-i deschide calea în perceperea lumilor paralele. Ea const în
atitudinea complet opus fa de propria energie liber . Un om obi nuit o las în vârtejurile de jos
în forma energiei sexuale, care î i caut ie irea în sexul de dragul pl cerii, prin aceasta irosindu-se
permanent. Astfel, cât de înalt ar fi poten ialul energetic al unui om obi nuit, el este determinat în
general de puterea caracteristicii animalice, incapabile de a schimba calitativ caracterul aparen elor
fiin ei umane. Pentru a ridica con tientizarea la un nivel mai înalt i de a dezvolta tr turile pur
umane prezente în ea, e necesar de a stoca mult mai mult energie decât poate încorpora în sine un
complex compus din cele dou vârtejuri de jos. A o face e posibil doar printr-o singur metod –
ridicând energia liber din centrii de jos în sus i eliberând astfel pe cele mai de jos pentru
acumularea unei noi „por ii”. Ridicând for ele, caracteristicile ei se schimb , ea devine mai fin
datorit schimb rii caracteristicilor frecven elor. Frecven ele caracteristice for ei libere pompate
din ea i prezente în vârtejul al doilea, se m resc. Datorit acesteia „por ia” de energie ce se ridic
ca i cum se comprim i „pomparea” energiei în sus deschide în fa a fiin ei omene ti perspective
de perfec ionare într-adev r de neimaginat.
- Deseori, povestind despre izvorul tinere ii, mi-l amintesc pe dl Leon, care a plecat într-o
inadmisibil de îndep rtat i riscant c torie i s-a întors cu nimic. A a i nu a g sit izvorul
tinere ii nici în Himalaia, nici în Tibet, nici în China, nici în alte regiuni exotice. Îns putea s îl
seasc f a ie i din Paris. i cum deja ne e cunoscut (a a e?) izvorul nesecat al tinere ii noastre
este în permanen cu noi. i sunt necesare doar oarecare cuno tin e i o anumit disciplin pentru
a ne înv a cum s -l utiliz m†.

- Totodat e necesar s inem minte urm torul lucru: pentru ca izvorul tinere ii s devin
un aspect veridic al fiin ei noastre, este absolut necesar de a ob ine în corp apari ia unei
dorin e sexuale active i puternice. Încercarea de a transmuta energia liber , care e pu in
sau nu e deloc, duce la inevitabila autodistrugere. De aceea unei persoane care nu sesizeaz o
necesitatea acut în satisfacerea sexual practicarea celei de-a asea mi ri rituale îi este
strict interzis . Mai întâi de toate, trebuie s ob ine i o restabilire a unui înalt poten ial sexual prin
intermediul celor cinci mi ri rituale i doar dup aceasta s trece i la transformarea în fiin e
supraomene ti.

†
O descriere destul de general , îns care ne ofer o anumit percepere despre esen a proceselor ce au loc. E
necesar s ad ug m, nu e vorba despre procese lineare, toate transform rile, inclusiv i ridicarea vibra iilor, au
loc în ordin exponen ial sau prin interdependen e graduale. Din aceast cauza „volumul” energetic sumar al
celor cinci vârtejuri superioare e cu mult, practic la infinit, mai mare decât a celor dou de jos.
 Dar mai exist înc un moment, care explic de ce nu sunt a a de mul i supraoameni. De ar
fi fost totul atât de simplu, atunci ei ar fi trebuit s mi une în jur pe aceast planet , ne tiind
unde s aplice for ele lor dezl uite. Nu observ m îns a a ceva. Care e cauza? Explica ia
const în faptul c a atinge un stadiu nou prin intermediul transmut rii energiei sexuale e
posibil doar în cazul când interesul pentru sex este complet epuizat. Aici, nici într-un caz,
nu trebuie s gre i, am gindu-v sau supraestimând starea proprie. Doar acel, care într-
adev r a epuizat pentru sine sexul ca aspect al cunoa terii existen ei umane, poate s
efectueze cu succes trecerea într-un nou stadiu al con tientiz rii. Îns acela, pentru care
rela iile sexuale înc mai prezint un anumit interes ca surs a pl cerii sau ca un aspect
neexplorat pân la sfâr it al p ii animalice a vie ii omene ti, nici într-un caz nu are voie s
utilizeze careva practici de transmutare. Autoam girea aici este mortal , deoarece inevitabil
va duce la aceea c energia liber redirec ionat nu va fi asimilat de vârtejurile de mai sus
i, în loc de a dezvolta armonios fiin a omeneasc , doar va acutiza lupta sa intern i
conflictele interne, care mai devreme sau mai târziu vor distruge inevitabil psihicul
individului din interior, impunându-l s piar din cauza bolilor fizice incurabile sau
distrugând tr turile umane ale con tiin ei lui cu ajutorul tulbur rilor psihice i aruncându-l
în vâltoarea infernal ale propriilor pasiuni animalice. Aici e foarte important maxima
puritate cristalin intern i maxima sinceritate cu sine însu i. Acel care dore te s treac
limita, trebuie s cunoasc spre ce se îndreapt . i trebuie s tie c niciodat nu va putea s
se întoarc de acolo înapoi.
- De acea vreau, înc o dat , s v avertizez: de însu irea celei de-a asea mi ri rituale se
poate apuca acel care simte c a epuizat complet pentru sine tot ceea ce poate oferi sexul i,
prin urmarre, nu mai are nevoie de el. Nici într-o form : aparent , t inuit sau mediat de
alte manifest ri psihologice.
- Pentru marea majoritate a oamenilor normali, refuzarea, în mod natural, a activitat ii
sexual , este pur i simplu inadmisibil . Din aceast cauz , foarte, foarte pu ini pot practica cea de-
a asea mi care ritual . Uneori, în unele situa ii, practicarea primelor cinci mi ri schimb , cu
timpul, ordinea priorit ilor, i, posibil, unii vor putea trece acel hotar în dezvoltarea propriei
con tiin e, dup care se afl libera alegere. Dac aceasta se întâmpl , urm torul pas va fi luarea
deciziei de a schimba propria via . Hot rârea se ia o singur dat . Pentru totdeauna. Nici o ezitare,
nici o privire înapoi‡.

Capitolul trei
Pentru a lungi via a scurteaz ra ia
- Benjamin Franklin
Pe parcursul a zece s pt mâni Sir Henry a încetat s mai frecventeze consecutiv toate
lec iile i venea doar atunci când ap rea vreo întrebare care cerea explica ii din partea lui. Una din
întreb ri a fost cea despre alimenta ie. În una din zile am invitat colonelul s vin i s ne ilumineze
privind tot ce e permis de mâncat, ce nu e de dorit, ce e interzis, în ce cantit i i în care perioad a
zile e mai bine s ne aliment m .a.m.d.
- În m stire nu existau probleme legate de alegerea produselor alimentare, - începuse
colonelul. – Îns i orânduirea vie ii din m stire garanta c fiecare din locatarii ei s se
alimenteze în mod optimal. Fiecare lama face o parte din lucrul comun. Împreun produc totul ce e
necesar pentru via . Utilizeaz , în m sura posibilit ilor, tehnologii cât mai primitive. Chiar i
mântul este afânat manual. Lama ar fi putut utiliza sapa sau plugul, dar ei consider c contactul
direct cu p mântul este mult mai important decât înalta eficien a muncii.
- Lama sunt preponderent vegetarieni. Dar nu de tot. Utilizeaz în alimenta ie lapte i
produse lactate i, din când în când, i ou în cantit i reduse. Îns carnea mamiferelor, p rilor i
cea de pe te ei nu m nânc .
‡
Exact ca în poveste – de te întorci, pieri. Doar acel care este capabil s fac un astfel de pas, poate s mizeze c
va deveni maestru – veritabilul posesor al puterii, în fa a c reia e deschis orice cale, i voin a c ruia nu
cunoa te înfrângeri. Fiecare pas al acestei persoane duce, inevitabil i permanent, spre succes, indiferent ce ar
face sau ce scopuri i-ar propune. Dar oricare, chiar i cea mai mic abatere sau un singur gând la o privire
înapoi, chiar i o mic dorin de a se întoarce pentru a privi înapoi, îl poate distruge pentru totdeauna.
 pagina 25 din 33
- Lama nu fac exces în alimenta ie – pur i simplu nu au posibilitatea de a alege. Produsele
întrebuin ate de ei sunt întotdeauna naturale i integrale, dar la o mâncare lama consum doar un
tip de produse. Este foarte important. Niciodat la o trapez lama nu amestec produsele care sunt
din diverse categorii. Dac diminea a m nânc terci din orz, atunci dejunul s u se va limita doar la
acel terci. Dac sunt bobi de munte – atunci doar bobi, dac fructe – atunci doar fructe, legume
crude – atunci doar legume crude, legume fierte – atunci doar legume fierte, lipii din f in de orz,
atunci doar lipii din f in de orz f cute pe ap .
- De la sine în eles, sunt departe de a v propune s v limita i astfel propria ra ie. Chiar nici
nu insist ca s exclude i din ea carnea i pe tele. Dar v sugerez s nu amesteca i la luarea unei
mese produsele ce sunt din diverse categorii. Ca exemplu, v propun s folosi i în mâncare
carbohidra ii, legumele, fructele separat de carne de vit , de pas re i pe te. Dac dori i, pute i
combina câteva tipuri de carne. Utilizarea untului, ou lor, ca cavalului cu carne nu vor aduce o
mare daun , e admisibil i a bea un pic de ceai sau cafea, îns nu combina i, nici într-un caz, toate
acestea cu ceva dulce sau feculent – bomboane, budinc , pr jituri.
- Uleiurile vegetale i untul se combin cu orice tip de mâncare. Laptele se combin cel mai
bine cu carbohidra ii. Cafeaua sau ceaiul nu trebuie combinate cu produsele lactate, adaosul de
lapte sau fri le transform în otrav , îns adaosul unei cantit i mici de zah r nu d uneaz atât
de mult.
- Pe parcursul perioadei petrecute în m stire am aflat lucruri interesante despre
întrebuin area în mâncare a ou lor. Oul întreg este mâncat de un lama doar dup ore lungi de
munc fizic grea. Dar nu mai mult de un ou pentru o singur dat . i le fierb moi. În schimb, din
când în când (în medie o dat pe zi), fiecare lama m nânc un g lbenu de ou crud. Albu ul îl fierb,
îl f râmi eaz i îl dau la g ini. La început credeam c lama irosesc un produs alimentar atât de
pre ios, dar apoi mi-au explicat, c dup p rerea lor, albu ul de ou se asimileaz în corpul omenesc
doar atunci când esutul muscular necesit o alimenta ie intens . În g lbenu uri îns se con in
substan e importante, care, într-o cantitate mic , trebuie s p trund continuu în organism.
- O mare importan lama acord ceremoniei de luare a mesei. La ei nu se obi nuie te s se
nânce în grab i s se vorbeasc la mas . În timpul mesei ei sunt întotdeauna concentra i i
cu i. Se consider , c mestecarea minu ioas a mânc rii are o importan major în asimilarea ei.
De aceea, ei se conduc de principiul: „Mâncarea solid – s o beai, mâncarea lichid – s o
mesteci”. Îmi spuneau c e necesar crearea unei obi nuin e de a mesteca orice mâncare pân la
consisten a unei paste lichide omogene, care s se preling , aproape de sine st tor, prin esofag în
stomac când este efectuat mi carea de înghi ire.
- Ca b utura este perceput doar apa curat , pe care o beau încet cu înghi ituri mici. Orice
alt lichid, chiar i ceaiul verde i cu atât mai mult laptele, nu este considerat b utur ci mâncare,
asupra c rora se r sfrâng acelea i reguli de mestecare.
- Când am întrebat despre ceai sau cafea, mi s-a spus c fiecare decide singur pentru sine, s
le întrebuin eze sau nu, bazându-se pe reac iile propriului organism. Dac reac ia nu este chiar
pl cut , este necesar de a le exclude din ra ie. Dar, în orice caz, a ad uga lapte sau fri în ceai i
cafea e interzis. Înv torii mei consider c utilizarea b uturilor tonifiante, precum ceaiul sau
cafeaua, uneori este justificat , îns e important ca utilizatorul lor s fie un tor i s poat exact
depista i, ce este i mai important, eviden ia, din întregul spectru al puterilor, acel tip de energie pe
care aceste produse o introduc în sistemul fin al organismului omenesc. Atunci exist posibilitatea
unei con tiente reparti ii a energiei i evitarea pierderii ei de sub control. Cu p rere de r u, în
majoritatea cazurilor, aceast condi ie nu este îndeplinit , utilizatorul ceaiului i al cafelei nu are
nici o idee despre ce se întâmpl i cum s distribuie optimal rezultatul. Iat de ce, mai devreme
sau mai târziu, dependen a de cafea i de ceai forte se r sfrânge distructiv asupra func ion rii
umane a con tiin ei i a corpului.
 Capitolul patru

Un organism boln vicios sl be te mintea.

- Jean Jacques Rousseau

Colonelul Bradford se preg tea s plece în Statele Unite i, înainte de plecare, ni s-a adresat
pentru ultima dat .
St tea în fa a noastr – zvelt, puternic i tân r. Când l-am întâlnit pentru prima dat dup
întoarcerea din Tibet, a produs asupra mea impresia unui om perfect în toate privin ele. i nu în
zadar se zice c perfec iunea nu are limite. Acum ar ta i mai impresionant.
- Mai întâi de toate, - spuse Sir Henry, - a vrea s cer scuze doamnelor care se afl aici,
deoarece ceea ce inten ionez s spun se adreseaz în mare m sur domnilor. Nu are nici o leg tur
cu însemn tatea celor cinci mi ri rituale, care sunt la fel de benefice atât pentru femei, cât i
pentru b rba i. Dar, deoarece eu fac parte din reprezentan ii sexului masculin, din aceast cauz
exist unele momente specifice, care a dori s le împ rt esc în special b rba ilor.
- Mai întâi de toate, vorba e despre vocea b rb teasc . Cu to ii a i auzit nu odat timbrul
înalt tremur tor al b trânilor. Exist o leg tur direct între tonalitatea vocii i starea individului.
Ridicarea tonalit ii i apari ia tremurului în glas atest , unilateral, distrugerea corpului sl bit.
Permite i-mi s v explic din ce cauz .
- Între vârtejul al doilea – cel sexual – i cel de-al cincelea – al gâtului - exist o leg tur
direct . Desigur, toate vârtejurile sunt interconectate nemijlocit i sunt reprezentate unul prin altul,
îns conexiunea acestor dou este deosebit . Din aceast cauz tremurul i ridicarea tonalit ii vocii
masculine este indicatorul direct al sl birii celui de-al doilea vârtej. Pentru a readuce în norm
caracteristicile dinamice ale vârtejului doi i cinci, este îndeajuns de a practica cele cinci mi ri
rituale. Îns exist i posibilitatea acceler rii acestui proces. Tot de ce este nevoie pentru aceasta e
voin a. E necesar doar de a pronun a toate sunetele pe o tonalitate joas , mai suculent i plin pe
cât e posibil. Pentru acei, a c ror voce deja a suferit schimb ri considerabile din cauza vârstei,
aceasta poate deveni o veritabil provocare. Iar rezultatele practicii merita ca ea s fie acceptat .
Con tient, timbrul jos al vocii foarte curând va schimba caracterul curgerii proceselor vibra iilor,
legate de rotirea celui de-al cincelea vârtej. Vârtejul va deveni mai complet i va începe s se
roteasc mai rapid. În consecin , se vor schimba inevitabil i caracteristicile celui de-al doilea
vârtej. Lama utilizeaz acest principiu în lucrul cu mantrele. De fapt, relevant nu este atât
con inutul mantrei cât structura vibra iilor ei. Iat de ce nu e prea important ce ve i alege ca sunete
de antrenament, este important principiul – face i efortul de a ob ine un r sunet jos i plin i o
rezonan a vocii în cap i în co ul pieptului. Apropo, femeile, ale c ror voce cu vârsta devine mai
joas i grosolan , pot utiliza aceast metod , dar viceversa, pentru a întoarce vocii r sunetul înalt
tineresc i sonor.
- Mii de ani în urm au fost descoperite caracteristicile vibra iilor perfecte ale mantrei
„OM”. Atât b rba ii, cât i femeile pot beneficia enorm în urma repet rii ei corecte. B rba ii trebuie
le pronun e cu un timbru cât mai jos, iar femeile, cu unul cât mai înalt. De dorit, ca repetarea s
fie f cut de câteva ori în fiecare diminea . E foarte bine, dac ave i posibilitatea de a repeta
„OM”, de asemenea, câteva ori ziua i seara
- Pentru a pronun a corect mantra „OM”, inspira i maximal profund i apoi expira i încet
sco ând cu vibrare sunetul „O-O-O-O...”, la sfâr it el trece pe scurt timp în „U-U-U-U...”,
concomitent ridicându-se din co ul pieptului spre gât, iar apoi se transform într-un lung „M-M-M-
M...”, vibra iile c ruia trec cât mai sus posibil în mijlocul capului. Se pot efectua multe unde lungi
ale sunetului „OM” doar dintr-o singur expira ie. Acest exerci iu simplu armonizeaz
caracteristicile dinamice ale tuturor celor apte vârtejuri principale. i pe parcurs nu e necesar de a
ne l sa pasiona i nici de însu i procesul cânt rii mantrei, nici de înc rc tura ei semantic , deoarece
însemn tatea principal const în caracteristicile vibra iilor mantrei i în ceea ce ea ne permite s
facem cu glasul.
- Cu aceasta, probabil, se sfâr te tot ceea ce inten ionam s v povestesc despre vârtejurile
eterice ale corpului uman i cele mai simple metode de a lucra cu ele. Ne-a r mas s discut m doar
un singur aspect al practicii „Ochiul rena terii”, care îns are o însemn tate deosebit .
 pagina 27 din 33
- Imagina i-v ca s-ar putea lua un b trân ramolit, „extirpând” personalitatea lui din corpul
în degradare i s îl „plant m” într-un corp tân r i s tos, care are vârsta de, s zicem, dou zeci i
cinci de ani. V asigur c , în noul corp, b trânul va r mâne tot b trân. i dependen a de sl biciunea
lui va distruge foarte repede noul corp.
- Majoritatea oamenilor care îmb trânesc, plângându-se de incomoditatea care le cauzeaz
trâne ea, mint cu neru inare, în primul rând lor în i. Le place s fie b trâni i umili, le place
i încurajeze sl biciunile personale, le place s le fie mil de ei în i. i acel care, într-adev r,
vrea s r mân tân r, trebuie s g seasc curajul de a- i recunoa te acest fapt. Iar apoi s refuze
definitiv atitudinea fa de sine i comportamentul caracteristic b trâne ii. Nu a i-o imagina, ci a o
refuza categoric. Momentul-cheie în toate acestea este inten ia. Atât timp cât reîntoarcerea tinere ii
pentru voi este un vis irealizabil, o a a zis poveste frumoas din rândul visurilor dulci, sunte i
sorti i e ecului. Imediat ce ve i începe a ti c totul este realizabil i ve i putea s v forma i în sine
o inten ie de a ob ine rezultatul, prima înghi itur din izvorul nesecat al tinere ii va fi f cut . În
continuare – ac ioneaz tehnica. V-am înv at cea mai simpl metod de realizare a acestei inten ii.
Cum se tie deja, cele mai efective chestii întotdeauna sunt foarte simple. Din aceast cauz , totul
ce se cere din partea voastr – e practicarea continu .
Inten ia inflexibil i practicarea insistent fac minuni. Deoarece noi suntem, cu to ii, fiin e
divine veridice, capabile de orice avânt.

"Capitolul pierdut"
Edi ia original din 1939 a c ii lui Peter Kelder „Ochiul rena terii” sfâr te cu finalul
capitolului patru. Cu toate acestea, dup opt ani, în 1947, textul c ii a fost rev zut i suplimentat
prin ad ugarea capitolului cinci cu denumirea „Mantram – Magia Con tiin ei”, dar, din motive
necunoscute, nici o copie a publica iei din 1947 nu s-a p strat i doar în 1994 o carte a fost g sit
printre hârtiile personale ale autorului.
În publica ia dat , pentru prima dat , sunt incluse toate schimb rile care au fost f cute în
publica ia din 1947, incluzând capitolul cinci, acel capitol, care, odat descoperit, a fost numit
„Capitolul pierdut”.

Capitolul Cinci: Mantram – Magia Con tiin ei

"Tot ce ia na tere în cap,
se bazeaz pe Con tiin
i e modelat tot de Con tiin ."
li Canon. 500-250 î. e. n.
Tipurile manipul rilor corporale

Dându- i seama o dat despre existen a a unora sau a altor senza ii, ce înso esc trecerea prin
corp a fluxurilor de pran , omul înva treptat s le observe i s i g seasc mi rile proprii,
individuale, i manipul rile, cu ajutorul c rora e posibil de a le direc iona i a le fortifica. Anume
pe baza unor astfel de observ ri ale diferitor ac iuni fizice i ale urm rilor lor bioenergetice au fost
elaborate multiple stiluri i coli de exers ri psihofizice, precum cele orientale, la fel i cele
occidentale. Pentru ca ele s ia forma tradi iilor stabilite yoghine, dao i ale altor tipuri de practici,
au fost necesare milenii. Îns datorit stoc rii cantit ii imense de informa ie i a selec iei
minu ioase a celor mai efective c i, ca urmare, s-au format tehnici care ac ioneaz impecabil i, în
urma unei utiliz ri corecte, duc la rezultatul exact planificat. Cu ele ne vom întâlni în cartea dat .
Acum îns s cercet m procedeele cele mai elementare, ce ne permit s „umplem” formele
exerci iilor cu senza iile fluxurilor de pran . Toate manipul rile descrise mai jos trebuie îndeplinite
având coloana vertebrala strict în pozi ie vertical .
1. Înainte s încerca i de a efectua
manipul rile descrise mai jos, se recomand de
a „fixa” aspectul corporal al aten iei pe punctul
a numitului al „treilea ochi” – trikuta, care
este una din principalele adhare – „deschiderea
corpului fin”. Prin aceste deschideri este
efectuat schimbul de pran al omului cu mediul
înconjur tor. Pentru a fixa aten ia pe trikut ,
amplasa i buricele degetului mare al mânii
drepte în a a mod pe mijlocul frun ii, încât
degetele mânii cu palma deschis spre fa s fie
îndreptate în jos. Ap sând cu degetul fruntea,
face i o rota ie pe un arc de o sut optzeci de
grade schimbând pozi ia palmei în direc ia indicat de degete. Neatingând fruntea cu celelalte
degete, reveni i la pozi ia ini ial . Repeta i de 3-9 ori (Des. 0-1)
2. Mi carea rotativ încordat a umerilor înainte i înapoi. Pentru a atinge efectul maximal,
e de dorit s efectua i, rapid i puternic, câteva cercuri într-o direc ie. Mi carea trebuie s fie
încordat , amplitudinea ei – maxim . Observa i senza iile care apar în regiunea cre tetului capului,
fe ei, cefei, gâtului, suprafe ei spatelui, a p ii din fa i din spate a oldurilor. Efectuând mi carea
dat cu um rul drept sau stâng consecutiv, pute i intensifica fluxurile pranei
în partea corespunz toare acorpului. Pentru o mai mare eficacitate, mi rile
umerilor trebuie f cute sincronizându-le cu o inspira ie moale dar destul de
intensiv dup o complet expira ie. Relaxa i-v i urm ri i atent senza iile
care apar în corp.
3. Mi ri rotative cu ochii. Re inând respira ia relaxat la o semi-
expira ie sau la o incomplet inspira ie, roti i, cu insisten , ochii dup i
contra acelor de ceasornic, atingând la maxim periferia câmpului vizual.
Face i trei-nou cercuri în fiecare direc ie (Des. 0-2). Pe parcurs, urm ri i
senza iile care apar în interiorul i pe suprafa a capului, în partea de sus a 0-2
spin rii, în umeri, mâini i picioare.
[Cei bolnavi de glaucom sau cu predispozi ia spre tensiunea intraocular ridicat , trebuie s
manifeste o deosebit aten ie. Ar fi mai indicat de a l sa încercarea acestei metode pân atunci,
când cu ajutorul practicilor descrise în capitolele acestei c i, boala va fi învins . Dând dovad de
o v dit insisten i încredere în sine, acele timpuri vor veni destul de repede. Pân atunci, pute i
efectua celelalte metode descrise aici.]
Relaxa i-v i urm ri i senza iile ce apar în corp.
4. Inspira ia întret iat . Lipi i vârful limbii de gingia de sus un pic mai sus de baza din ilor
din fa . Aduce i ochii la mijloc i ridica i-i în sus, de parc a i încerca s v uita i la mijlocul
frun ii proprii. Fixa i aten ia pe linia imaginar , ce trece de la r cina nasului spre cre tetul
capului. Expira i un pic de aer, inspira i i opri i respira ia, urm rind senza iile. Inspira i înc un pic
i iar opri i-v . Repeta i pân când pl mânii se vor umple la maximum. Încet expira i i relaxa i-v ,
urm rind senza iile.
[Cei bolnavi de hipertensiune i boli ale inimii trebuie s fie extrem de aten i cu aceast
metod ]
5. Blocarea limbii. Pozi ia ochilor i aten ia fixat exact ca în metoda precedent . Respira ia
liber . Deplasa i încet vârful limbii pe cerul gurii de la din ii din fa pân la cerul gurii moale cât
mai adânc spre gâtlej i înapoi. Urm ri i, pe parcurs, senza iile din interiorul capului i ale p ii
superioare a corpului. Aceast metod este una din cele mai eficace. i e absolut inofensiv .
Toate aceste metode sunt foarte simple i se calific în categoria celor necondi ionat active.
Dac dup numeroase încerc ri rezultatul dorit nu este atins, nu dispera i. Cauza poate fi
impuritatea excesiv a canalelor corpului energetic, în urma c reia fluxurile de pran sunt foarte
slabe i nu sunt percepute de organele de sim . Dar ele exist , în caz contrar corpul nu ar putea s
tr iasc . În aceast situa ie, urmeaz s începe i practicarea sistematizat conform metodelor
 pagina 29 din 33
descrise în aceast carte, din când în când revenind la încerc rile de a înv a sesizarea fluxurilor de
pran cu ajutorul unuia sau al mai multor metode propuse mai sus. Ajungând la un anumit nivel de
cur enie al corpului fin, succesul va sosi neap rat.
În afar de aceste metode descrise mai sus, exist o mul ime de alte mi ri simple i
manipul ri, ce permit sesizarea fluxurilor de pran i a înv cum acestea s fie utilizate.
La moment îns memoriza i urm toarele:
Eficacitatea unui exerci iu „plin”, adic a acelui pe parcursul efectu rii c ruia omul
simte fluxurile de pran , este cel pu in cu un nivel mai înalt decât un exerci iu „gol” – a
formei goalei ce corespunde mi rii „sportive” a corpului, lipsite de con inutul psiho-energetic.
O abordare corect a însu irii i a efectu rii formei clasice a oric rui exerci iu oriental, mai
devreme sau mai târziu, întotdeauna inevitabil, duce la descoperirea, de c tre practician, a sensului
u veridic i a naturii sale energetice, transformându-se dintr-un procedeu de antrenament fizic
într-un mijloc de dirijare a con tiin ei. La acest nivel, poten ialul de t duire al metodelor
tradi ionale ale antrenamentului psihofizic este, într-adev r, fantastic.
Acel care a înv at s redistribuie conform propriei voin e prana în sistemul corpului fin,
prime te în mâinile sale cea mai puternic arm de lupt cu bolile, deoarece îmbog irea
inten ionat cu pran a locurilor bolnave i generalele „exers ri cu pran ” ale organismului sunt în
stare s fac minuni chiar i (pare) în cele mai disperate cazuri.
____________________________________

Din când în când, noi primeam mesaje scurte, dar interesante de la colonelul Bradford.
cea lec ii în grup, ici i colo prin întreaga lume, i nu se re inea mult timp nic ieri. Odat am
primit o scrisoare destul de lung . Con inea informa ie nou i ne era adresat nou .

Titlul scrisorii „Mantram – Magia Con tiin ei” ne-a stârnit o oarecare curiozitate, deoarece
cuvântul Mantram era necunoscut multor din noi, cu toate c unii î i aminteau c au v zut deja
acest cuvânt prin pres . Scrisoarea colonelului relata:

„Este o deosebire între cuvintele Mantra i Mantram. Ambele sunt luate din sanscrit de la
cuvântul ce înseamn Instrumentul Gândului. Deosebirea este doar c Mantram semnific
instrumentul gândului, iar Mantra este f sunet.

Totul const în faptul, con tientiza i aceasta sau nu, c v crea i i v forma i via a voastr
prin gândurile voastre. Toate lucrurile, care devin parte a realit ii voastre fizice, la început sunt
create în con tiin a voastr , Din, a a numita, materie primar : gând. i utilizând puterea acestuia, a
Instrumentului Gândului, pute i utiliza Mantram, formându-v via a a a cum dori i s o vede i.

“Acum, pentru a utiliza Mantram în propriul beneficiu, trebuie s v în elege i, mai întâi,
natura con tiin ei i mecanizvele ei func ionale. În zilele noastre no iunea de Subcon tiin este
utilizat foarte des, dar rareori se tie ce înseamn aceasta. În loc de subcon tient, lama
întrebuin eaz cuvântul care s-ar traduce Supra-con tiin – con tiin de un ordin mai înalt. Lucrul
supracon tiin ei const în a prelua gândul (sau forma iunea gândului), care reprezint energia
primar , i a-i da form fizic în lumea material .

Despre aceasta putem scrie o mul ime de c i, dar acum trebuie s ine i minte un lucru
important:

Supracon tiin a voastr este o slug care arde de ner bdare s v îndeplineasc orice ordin
în forma unui gând. Atunci când crea i o idee, da i deja un ordin. Sluga voastr o îndepline te prin
materializarea ei în lumea fizic , acolo unde gândurile devin obiecte i evenimente ale vie ii
voastre. Realitatea fizic este oglinda gândurilor voastre. Schimba i-v gândurile i ve i putea
schimba imaginea din oglind . Cu alte cuvinte, v ve i schimba via a.

Acest lucru, foarte simplu pentru mul i oameni, devine o adev rat piatra de încercare.
 Ei ne relateaz cazurile nefaste sau chiar tragice din via a lor i refuz s cread c ei în i
au putut s le creeze prin propriile gânduri. Dar, dac ei ar urm ri cu aten ie irul propriilor
gândurilor, ar vedea c gândurile negative înfrunt pe cele pozitive. Într-un anumit moment v ve i
spune „Vreau s fiu fericit!”, dar în urm torul moment ve i aduce mii de cauze de a fi nefericit:
munca plin de stres, timpul urât de afar , chinurile cu facturile, obezitatea, vecinii g gio i,
întârzierea la o întâlnire, i a a mai departe. Deci, atunci când v pune i directiva de a fi fericit,
gândurile voastre lucreaz extra-program la crearea situa iei exact inverse.

Iar Mantram este acea metod , pe care o pute i utiliza pentru consolidarea gândurilor
voastre i ridicarea lor la nivelul celor mai înalte i benefice dorin e. Pentru a începe utilizarea
acestui instrument puternic, trebuie s clarifica i mai întâi ce trebuie s „v livreze via a”. Iat un
exerci iu foarte simplu care v va ajuta s o face i. V va lua doar câteva minute, a a c , v
recomand s -l repeta i lunar. A eza i-v i alc tui i o list a lucrurilor pe care le visa i/dori i.

În list nu trebuie s fie lucruri care ar fi trebuit le dori i. Enumera i visurile/dorin ele
voastre, incluzând totul ce v vine în minte în acest moment.

Acum verifica i cu aten ie lista i întreba i-v CE poate s v ofere realizarea visurilor
(dorin elor) voastre enumerate. Exact ACEASTA i trebuie s fie scopul vostru. Scrie i aceste
realiz ri sau înf ptuiri tot aici, în list .

De exemplu, dac a i scris, „Vreau un serviciu bun”, semnific probabil, c dori i într-
adev r tot ceea ce poate oferi un serviciu bun. Poate dori i s primi i satisfac ia creativ , punând
aptitudinile i talentul vostru în serviciul societ ii. Poate a i dori s lucra i într-o atmosfer cald i
prietenoas .

Ceea ce dori i s primi i, trebuie s fie exprimat în emo ii. Emo iile sunt fructele dulci i
amare ale tr irilor vie ii. Ele i sunt recompensa pe care noi ne str duim s o primim în aceast
via . Atunci când ve i p si aceast lume, ve i l sa toate bunurile materiale, îns emo iile voastre
vor înso i permanent. A a deci alege i cu aten ie ce a i dori s ave i ca tovar permanent de
drum.

Acum revede i lista voastr de dorin e i realiz ri. Citi i totul, de sus în jos, i cât timp face i
aceasta, c uta i dou -trei cuvinte sau fraze care ar uni toate astea. La început ar p rea imposibil.
Dar cum numai ve i cerceta mai atent, ve i vedea grupuri de dorin e i realiz ri care, la prima
vedere, nu se aseam , dar sunt toate îndreptate spre un scop comun. Diviza i dorin ele voastre în
dou , trei grupuri de acest fel i g si i cuvântul sau fraza care include în sine totul. De exemplu,
dac dori i o cas mai bun , o ma in scump i haine noi, scopul comun din toate acestea reiese
de a fi Bun starea i Bel ugul.

Acum ar trebui s ave i o imagine clar a dorin elor voastre fundamentale, a a c aduna i-le
toate împreun i formula i-le într-o list succint . Ea trebuie s fie scurt , preciz i s aib un
caracter pozitiv. De exemplu, „Eu doresc Fericire, Putere i Prosperitate, imediat!” i ve i primi.
Când lista este pronun at cu voce, ea se transform în Mantram, sau explicând mai clar, în
instrumentul, care îl pute i utiliza pentru a pune Supracon tiin a în ac iune.

A dori Putere este o dorin bun , aceasta poate s v aduc s tate, rezisten i energie
corpului vostru fizic. Iar, la nivel mental, aceasta v va oferi puteri pentru a deveni maestrul
propriei vie i. Ordinul vostru „imediat” comunic Supracon tiin ei când dori i ca aceasta s se
întâmple: ACUM. Ea d ordin Supracon tiin ei de a ac iona imediat, implementând dorin ele
voastre în via .

Acum ave i Mantram i îl pute i utiliza f mari dificult i. Sim i puterea propriei voci i
vorbi i astfel, de parc ordona i unu spirit magic s îndeplineasc tot ceea ce dori i. Trebuie doar s
pronun i în glas Mantram, cu ferma convingere c totul se va îndeplini. Doar atât!
 pagina 31 din 33
Pronun i Mantram-ul vostru înainte de somn, noaptea i diminea a când v trezi i.
Str dui i-v ca repetarea Mantram-ului, la intervale egale de timp pe parcursul întregii zile,
devin o obi nuin . Puterea Mantram-ului se m re te dac îl ve i pronun a cu convingere ferm
în fa a oglinzii, privind în imaginea propriilor ochi. Pe parcursul întregii zile, urm ri i atent ce
vorbi i i ce gândi i. Fi i perseveren i, nu admite i gânduri negative sau cuvinte care pot intra în
conflict cu ordinile date Supracon tiin ei. Aceste gânduri pot neutraliza puterea pozitiv a
Mantram-ului. Atunci când le observa i, opri i-v , inspira i adânc i revoca i gândurile i cuvintele
negative, din nou pronun ând Mantram-ul cu ferma convingere. Desigur, pute i s fi i în prezen a
altor oameni i nu pute i, pe nea teptate, s zice i „Eu doresc Fericire, Putere i Prosperitate,
imediat!” În acest caz, v-a recomanda s folosi i Mantra. Trebuie doar s repeta i Mantra în gând,
creând imaginile cuvintelor în con tiin a proprie. Mantra care nu e alimentat de puterea vocii nu e
atât de efectiv ca un Mantram pronun at, dar, cel pu in, tot va aduce un rezultat bun. Indiferent de
faptul dac folosi i Mantram sau Mantra, important e s memoriza i urm torul lucru: atunci când
ordona i Supracon tiin ei voastre, trebuie s v concentra ii doar pe rezultatul final. Niciodat nu
încerca i s dicta i Supracon tiin ei modul în care trebuie s i înf ptuiasc minunile sale.
Supracon tiin a este mult mai de teapt i ingenioas decât v pute i imagina. Dac a început ceva,
nu va ceda niciodat i nu va abandona ce a început, deoarece cunoa te c exist zeci de mii de c i
de a atinge rezultatul dorit. Dac , prin gândurile proprii i prin ideile preconcepute, ve i încerca s
indica i Supracon tiin ei cum s i efectueze lucrul, doar îi ve i limita posibilit ile i ve i înnoda
puterea Magiei care ar putea fi în complet în desf urare. Supracon tiin a noastr reprezint un
lucru minunat: ea ob ine o mare satisfac ie, lucrând la realizarea tuturor dorin elor noastre.
Visurile, dorin ele – sunt o putere foarte mare i atunci când le folosi i pentru a pune
Supracon tiin a în ac iune, ea va frem ta de pl cere, implementând visurile voastre cordiale în
modul cel mai nea teptat.

Înc un lucru pe care trebuie s îl ti i – zona Supracon tiin ei nu analizeaz gândurile

voastre pân a începe implementarea lor. Ea nu face diferen între durere i pl cere, îndurerare
sau succes, triste e sau bucurie. Mai exact, Supracon tiin a nu are sentimente sau emo ii pl cute sau
nepl cute. Scopul ei este de a transforma gândurile sau programarea mental în materie. Toate
gândurile i st rile emotive, bune i rele. Supracon tiin a nu ar fi putut s î i exercite func ia dac
mai întâi de toate ar fi trebuit s analizeze gândurile voastre, i cele bune, i cele rele, vesele sau
triste, veritabile sau inutile.
dezv lui deci un secret uimitor, care poate permite fiec ruia s ob in tot ce viseaz :
Schimba i gândurile voastre (programarea voastr mental ), i v ve i schimba via a. Dac v
gândi i la ceva minunat, la ceva ce v provoc emo ii pozitive, Supracon tiin a voastr va inunda
via a cu toate aceste lucruri, în locul tuturor lucrurilor i evenimentelor nepl cute din via a voastr .

Supracon tiin a este un lucru neobi nuit, dar ea nu poate folosi gândurile care nu sunt
alimentate cu vizualiz ri. Prin urmare, pentru eficacitate, Mantram-ul vostru trebuie s sune pentru
vou în iv cu un sens plin de însemn tate. Ca s fi i convin i, c este a a, trebuie s ine i cont de
dou lucruri:

Prima: este important ca Mantramul vostru s v urmeze în mi rile evolutive. Atunci

când sim i c , în rezultatul cre terii personale, scopurile voastre s-au schimbat, introduce i
schimb rile necesare i în Mantram-ul vostru, care le va oglindi.

Doi: Mantram-ul vostru trebuie spus în limba pe care o poseda i la perfec ie (sau în limba
matern ). Aduc acest exemplu, deoarece unii înv tori orientali r spândesc Mantrame care sunt
bune pentru oamenii orientali sau pentru cei care vorbesc limbile orientale. Îns aceste Mantrame
sunt inutile pentru oamenii care nu în eleg aceste limbi. Chiar dac vi se explic sensul acestor
cuvinte, ele sunt doar o abera ie pentru Supracon tiin a voastr i, ca rezultat, scopul nu va fi atins.
 Cu toate acestea exist o excep ie. Un cuvânt deosebit, venit din orient, are un efect magic
asupra Supracon tiin ei i, totodat , asupra creerului i a sistemului nervos central. Cuvântul OM.
Ceea ce îl face deosebit nu e cuvântul în sensul sunetului, i nici ceea ce înseamn . Pre iozitatea
este în vibra ia tonalit ii. To i acei care vor folosi OM în contextul vibra iei, vor beneficia
indiferent de limba pe care o vorbesc. Succesul va depinde doar de gradul de preg tire a persoanei
pentru a primi vibra ii de o astfel de putere i în ime. Utilizarea lui OM, o voi numi al aptelea
ritual, poate duce persoanele, preg tite pentru aceasta, s ob in rezultate excep ionale. Cu o
intona ie corect , frecven a vibra iei are un puternic efect stimulator asupra glandei pineale –
epifizei, care este conectat cu cel de-al aptelea centru superior (Sahasrara). Iar, dac via a voastr
personal nu este concentrat asupra planului superior, nu trebuie s începe i stimularea Epifizei.

Exact ca i semin a care nu poate cre te pe un teren arid, astfel i vibra iile de un nivel
superior nu pot s se dezvolte într-o con tiin care nu este preg tit pentru a le primi. Nu încerca i
practica i al aptelea ritual pân când primele cinci nu au sistematizat componentele fizice i
mintale. Vibra iile voastre trebuie s fie destul de înalte, în sensul c deja nu mai întrebuin i
droguri, alcool i tutun. Preg tindu-v de al aptelea ritual, ine i cont de diet . Ea nu trebuie s
con in gr simi i substan e care con in zah r, deoarece zah rul este v rul alcoolului. Amidonul tot
e d un tor dac nu este mestecat minu ios. Dac amidonul a trecut, cu bine, prima parte a
procesului digestiv în cavitatea bucal , atunci în cantit i mici nu este d un tor. Îndeosebi de
important este m rirea cantit ii de ap pe care o folosi i. O persoan de talie medie trebuie s bea
3 litri de ap pur . Dac sunte i de talie mai mic sau mai mare, bea i corespunz tor mai pu in sau
mai mult. Nu începe i s be i imediat toat aceast cantitate. M ri i cantitatea apei utilizate treptat
timp de 60 zile. Apa nu doar c va ajuta s cure e organismul vostru de impurit i, ea este de
asemenea i un conductor perfect al electricit ii i al vibra iilor sonore. Utiliza i cantitatea maxim
de ap timp de minim o lun , i doar dup aceasta v pute i permite s începe i al aptelea ritual,
teptând rezultate bune. Pentru practicarea ritualului sta i pe podea sau a eza i-v într-un fotoliu
comfortabil. Relaxa i-v total, dar nu v gârbovi i. Îndrepta i i ine i sus b rbia voastr , astfel încât
coardele vocale s nu fie incomodate de nimic. A i putea chiar i s v culca i pe spate pe un pat
rigid sau pe podea, dac dori i, îns nu pune i nimic sub cap. Altfel, capul va veni în fa i va
strânge coardele vocale.
Sunetul OM se pronun exact ca în cuvântul POM. Pentru a ob ine intona ia corect la
pronun area acestui sunet magic, începe i cu o inspira ie adânc , dar nu umple i pl mânii pân la
limit . Apoi cu o voce plin scoate i sunetul O-O-O... Maxilarul vostru s fie deschis pe jum tate.
Buzele s fie rotunjite, limba tras i s se afle în partea de jos a gurii, dar un pic ridicat la
cin . Men ine i sunetul O-O-O timp de 5 secunde. Apoi, continuând sunetul, închide i i
relaxa i maxilarul i buzele, relaxa i limba, aducând-o în pozi ie plat , concomitent formând
sunetul M-M-M... i men ine i-l pentru 10 secunde. La sunetul O-O-O, s sim i rezonan a în piept,
iar la sunetul M-M-M, rezonan a sunetului trebuie sim it în nas. Dac totul este f cut corect, dou
sunete formeaz o consonan într-un sunet pozitiv O-O-O-M-M-M-M...... Când termina i, relaxa i-
, face i 1-2 inspira ii profunde, înainte de a începe iar. Repetarea exerci iului trei-patru ori
consecutiv este deajuns. Nu exagera i, dac sim i o u oar ame eal sau o sl biciune, opri i-v .
Dup un interval de o or repeta i înc de câteva ori. La început s nu repeta i ritualul mai mult de
10 ori pe zi, chiar dac nu sim i sl biciune sau ame eal . Stimularea intens a epifizei nu este
recomandat încep torilor. Va fi mai bine dac nu ve i pronun a Mantram pe parcursul celui de al
aptelea riual. Ritualul trebuie îndeplinit atunci când con tiin a este lini tit i liber de gânduri. Cu
toate acestea pute i combina cu succes ritualul cu Mantra: atunci când pronun i O-O-O... pe
parcursul a 5 secunde men ine i con tiin a voastr în lini te i pace, apoi când trece i la sunetul M-
M-M... pe parcursul a 10 secunde repeta i mantra voastr în gând de câteva ori. Mantra trebuie
preg tit din timp i poate fi identic cu Mantram-ul vostru. Mantra se pronun în gând, sub form
de ordin, cerând executarea scopurilor voastre principale. Verifica i ca mantra sa nu con in
gânduri negative i cuvinte care ar putea anula puterea pozitiv a mantrei voastre.
Este un ritual foarte puternic prev zut pentru adul i. Persoanelor mai tinere de 21 ani nu li
 pagina 33 din 33
se recomand de a practica cel de-al aprelea ritual. Aceast practic î i manifest cel mai puternic
efectul asupra persoanele care au atins vârsta când în elepciunea începe s se maturizeze în inim .
În general, la persoanele vârstnice progresul ridic rii vibra iilor se manifest mult mai
puternic decât la tineri. Acest rezultat se explic prin faptul c ei nu sunt distra i de iluziile lumii
materiale, unde satisfac iile zboar atât de rapid, ca i frunzele uscate purtate de vânt. Ei tiu c
darurile adev rate ale vie ii se afl nu în exterior,ci în lumea din interiorul nostru.
În elep ii antichit ii – Oamenii Luminii/ Ilumina ii (probabil e vorba despre o civiliza ie
antic ) - foloseau al aptelea ritual pentru ridicarea vibra iilor con tiin ei i ale corpului fizic. De
asemenea, aceast tehnic era folosit de ei în c toriile prin alte lumi. Efectuând la fel, ve i merge
înainte pentru ob inerea tinere ei con tiin ei, tinere ei corpului înso i de darul în elepciunii. În
încheiere, v invit s r spunde i chem rii i s începe i totul imediat. Chiar dac a i ob inut un
progres enorm i a i realizat multe, nimic nu se compar cu ce v a teapt , atunci când ve i începe
toria în interiorul vostru (autocunoa terea). Începând aceasta c torie i v zând toate acele
lucruri minunate, care se afl doar la distan a unei mâni întinse, nimic nu v va face s v
întoarce i înapoi.
Cu pl cere,
Colonelul Bradford