P. 1
Auxiliare Curriculare

Auxiliare Curriculare

|Views: 192|Likes:
Published by Toma Florin

More info:

Published by: Toma Florin on Oct 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2014

pdf

text

original

MARIN ROŞCA

COLEGIUL NAŢIONAL "HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN"
STR. 1 DECEMBRIE 1918, NR.11 ALBA-IULIA
www.hcc.ro
PROFESOR DE FIZICĂ
rosca_marin@yahoo.com

UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European
POSDRU 2007- 2013
Instrumente Structurale
2007- 2013
OIPOSDRU
Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba
Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/64250
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1: ,, Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere ‘’
Domeniul major de intervenţie 1.3: „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: „Competenţe crescute pentru cadrele didactice!”
MODULUL 7
NOŢIUNI DE ELABORARE A AUXILIARELOR CURRICULARE
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ALBA
CASA CORPULUI DIDACTIC ALBA
Alba Iulia, Str. Gabriel Bethlen, nr. 7, Cod 510009
Tel. 0258/826147, Fax. 0258/833101
Web: www.ccdab.ro e-mail: ccdab@yahoo.com
Identificarea relaţiei reciproce dintre componentele curriculumului în vederea
abordării sistemice a procesului de învăţământ.

Stăpânirea tehnicilor de formare a deprinderilor implicate în activităţile
practice cu scopul conceperii materialelor / mijloacelor de învăţare,
formarea capacităţii de adaptare rapidă la schimbările societăţii contemporane,
valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor

Punerea în aplicare a metodelor specifice de realizare a auxiliarului curricular
din perspectiva sistemică, integratoare asupra întregului proces educativ în funcţie
de nivele, cicluri, filiere, profiluri, specializări.
COMPETENŢELE GENERALE ALE MODULULUI 7

Utilizarea eficientă a tehnicilor necesare desfăşurării activităţilor practice
Selectarea informaţiilor necesare elaborării unui plan de acţiune în vederea conceperii auxiliarelor Curriculare
Asigurarea condiţiilor ca elevii să devină cetăţeni informaţi, responsabili, implicaţi
Operarea cu documentele curriculare în scopul formării la elevi a setului de competenţe necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală.
Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional
Operarea cu programe şcolare si SPP pentru proiectarea auxiliarelor curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe adaptate
nivelurilor de învăţământ, filierelor, profilurilor şi specificului clasei
Manifestarea comportamentului empatic şi a „orientării helping”;
Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi de particularităţile individuale / de grup
Cunoaşterea principiilor, finalităţilor şi obiectivelor specifice ale sistemului naţional de învăţământ în contextul noii Legi a educaţiei naţionale
Selectarea, elaborarea, şi aplicarea instrumentelor de evaluare adecvate tipului de auxiliar
Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi de particularităţile individuale / de grup
Stabilirea metodelor de autoevaluare a auxiliarelor de către autori
Îmbunătăţirea auxiliarului pe baza autoevaluării
Capacitatea de a concepe şi elabora diferite tipuri de auxiliare curriculare
Integrarea surselor de documentare în proiectarea auxiliarului (internet, platfotma AEL, softuri educaţionale, etc.)
Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional
Selectarea căilor şi mijloacelor de comunicare şi informare adecvate
Asigurarea condiţiilor ca elevii să devină cetăţeni informaţi, responsabili, implicaţi Capacitatea de a concepe şi elabora diferite tipuri
de auxiliare curriculare învăţământ, filierei, profilului şi specificului clasei
Integrarea surselor de documentare în proiectarea auxiliarului (internet, platfotma AEL, softuri educaţionale, etc.)
Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional
Competenţe specifice
Titlul unităţii de competenţă:1. Proiectarea activităţilor
educaţionale(Unitate de competenţă specifică)
Nivelul de responsabilitate şi autonomie
3-4 EQF-
Elemente de competenţă
Criterii de realizare asociate rezultatului
activităţii descrise de elementul de competenţă
Criterii de realizare asociate modului de
îndeplinire a activităţii descrise de
elementul de competenţă
7. Elaborează sau achiziţionează
diferite produse curriculare
auxiliare
7.1. Produse curriculare auxiliare
elaborate sau achiziţionate (fişe de activitate,
de evaluare, pachete de învăţare, softuri
educaţionale etc.), pe bază de criterii calitative
(de construcţie sau de selecţie)

7.2. Produse curriculare auxiliare
relevante, clare şi fezabile
1.Asigurarea raporturilor funcţionale
dintre obiective, conţinuturi, strategii
de instruire, metodele de evaluare din
structura documentelor reglatoare şi
din proiectelor curriculare şi produsele
curriculare auxiliare elaborate
2.Adaptarea produselor curriculare
auxiliare la particularităţile individuale
ale elevilor sau la cele ale grupului de elevi

3.Elaborarea produselor curriculare
auxiliare cu respectarea criteriilor de calitate

4.Valorificarea, în cadrul produselor curriculare
auxiliare, a potenţialului metodologic al diferitelor
teorii/ modele/moduri specifice instruirii, concepţii
didactice, diferitelor studii curriculare integrate,
spiritului de iniţiativă, dorinţei de implicare,
spiritului organizatoric, realismului, deschiderii
faţă de nou
Unităţi de competenţe specifice
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CALIFICĂRI
STANDARD OCUPAŢIONAL

PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL ŞI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL

Tema 1. Auxiliarul curricular – mijloc de eficientizare a
procesului didactic
1.1. Rolul auxiliarului curricular în procesul instructiv educativ
1.2 Funcţiile auxiliarului curricular
1.3 Condiţii de realizare a auxiliarului curricular
1.4 Competenţe vizate
Tema 2. Elaborarea auxiliarului curricular
2.1 Structura auxiliarului curricular
2.2 Tipuri de fişe utilizate (de documentare, de progres, rezumat,
de evaluare)
2.3 Autoevaluarea auxiliarului curricular
2.4 Feed - back - ul performanţei
Evaluare:
3. Probă practică - portofoliul de activităţi practice independente
Tema 1. Tipuri de auxiliare curriculare
1.1 Auxiliarul pe suport de hârtie (de tip
observare, de tip instruire, de evaluare, etc.)
1.2 Auxiliarul electronic (de tip observare, de tip
instruire, de evaluare, etc.)
1.3 Alte tipuri de auxiliare
Tema 2. Modele de Auxiliare Curriculare
Evaluare:
3. Probă practică - portofoliul de activităţi
practice independente
 Pentru a răspunde unor nevoi locale de instruire pe o anumită temă
Auxiliarul curricular poate fi folosit :
 Pentru recuperarea copiilor care din diferite motive nu frecventează în mod constant şcoala
 Pentru a oferi un model de selectare şi ordonare a informaţiilor conţinute în lecţii
 Pentru a oferi un supliment de instrucţie elevilor interesaţi de o anumită temă,
de un anumit conţinut
 Pentru a înlătura unele carenţe ale conţinuturilor programelor sau manualelor
Auxiliarele curriculare sunt produse curriculare utilizate de cadrele didactice şi
de elevi, în procesul didactic, pentru implementarea adecvată şi eficientă a curriculumului.

 de a trezi interesul subiecţilor pentru domenii de interes local
 de adaptare a educaţiei la posibilităţile mintale ale grupurilor specifice de elevi, în condiţiile existenţei unei programe unice
 de a spori eficienţa instruirii prin adaptarea conţinutului şi a mijloacelor sale la calităţile inteligenţei, la aptitudinile şi interesele
fiecărui elev.
 de a facilita procesul de predare-învăţare-evaluare- autoinstruire .
1.1. Rolul auxiliarului curricular în procesul instructiv educativ
CEL CARE REALIZEAZĂ UN
AUXILIAR CURRICULAR ÎL
FACE PENTRU A:

AJUTA ELEVII SĂ EVOLUEZE
SPRE DOBÂNDIREA DE
COMPETENŢE PROFESIONALE
ÎN MESERII DORITE

AJUTA ELEVII SĂ ÎŞI
GĂSEASCĂ LOCUL ÎN
SOCIETATE

 mediator între presiunea reformei şi particularităţile colectivelor de elevi
 mediator între explozia surselor de informare şi cerinţele sistemului de evaluare
 mediator între competenţele şcolare şi competenţele profesionale
1.2. FUNCŢIILE AUXILIARULUI CURRICULAR
 Să faciliteaze procesul de predare-învăţare-evaluare-autoinstruire
1.FUNCŢIA DE EDUCAŢIE GENERALĂ, LA ORICE NIVEL DE STUDIU
Conţinuturile unui auxiliar trebuie:
 Să fie atractive, motivante şi accesibile pentru toţi elevii,
 Să permită stabilirea unor sarcini de lucru adaptate nivelului elevilor
 Să susţină un demers didactic orientat spre aspectele practice şi spre potenţarea învăţării permanente
2.FUNCŢIA DE PROFESIONALIZARE
 Să contribuie la formarea unei atitudini de documentare suplimentară pentru actualizarea conţinuturilor.
( Orientarea activităţii ulterioare informării într-un anumit domeniu )
Conţinuturile unui auxiliar trebuie:
 Să sprijine înţelegerea aprofundată a cunoştinţelor şi a utilităţii lor în viaţa de zi cu zi
 Să determine activităţi intelectuale de tipul organizării de informaţie
(de exemplu în rezolvarea problemelor)
 Să faciliteze structurarea de nivel înalt a cunoştinţelor dobândite prin studiul diverselor discipline
( sugerarea unor piste de abordare şi gestionare a informaţiilor )
CONDIŢII LOGISTICE DE REALIZARE A UNUI AUXILIAR CURRICULAR
LIDERI POSIBILI:
1. CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE SI CURRICULUM
2. AUTORII MANUALULUI ALTERNATIV FOLOSIT DE CĂTRE CADRUL DIDACTIC
3. PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
4. COMUNITATEA LOCALĂ
MANAGER: CADRUL DIDACTIC
ECHIPA :
ALTE CADRE DIDACTICE,
ELEVI,
SPECIALIŞTI ÎN ALTE DOMENII
BENEFECIARI:
DIRECŢI: CICLUL SUPERIOR DE PREGĂTIRE
ELEVII
COMUNITATEA LOCALĂ
INDIRECŢI:
PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
SOCIETATEA
RESURSE:
LOCALE
INDIVIDUALE (proprii)
1.3. Condiţii de realizare a auxiliarului curricular

MANAGERUL, poate oferi standardizarea până la un moment dat, dincolo de aceasta bazându-se pe dorinţa de afirmare şi dezvoltare a
fiecărui subiect. Managerul are rol de încurajare în asumarea răspunderii, în dezvoltarea creativităţii, în sporirea încrederii în forţele proprii,
în dezvoltarea profesională, în dezvoltarea personalităţii subiecţilor pe care îi educă.
Într-o astfel de situaţie managerul face referiri la rezultat fără a oferi calea pas cu pas.
ECHIPA care realizează auxiliarul curricular în anumite situaţii cuprinde şi elevi interesaţi să dezvolte o temă dată.
De obicei produsul individual al elevilor este prezentat într-o sesiune de comunicări, iar mai apoi elevii care au ales o temă comună
vor realiza un singur produs. Acest produs poate constitui auxiliarul curricular ce se va prezenta generaţiilor viitoare.
Sunt cazuri în care echipa include şi specialişti din alte domenii, mai ales atunci când lideri sunt comunitatea locală sau firme interesate
de dezvoltarea unor competenţe specifice unei meserii, sau promovării unei activităţi în interesul comunităţii.
MANAGERUL
ECHIPA
Liderul priveşte spre exteriorul sistemului educaţional, descoperind oportunitătile de integrare rapidă
a absolvenţilor în sistemele ce au nevoie de subiecţi cu competenţe din ce în ce mai diversificate.
LIDERUL este:
vizionarul
strategul
factorul mobilizator al energiilor celor implicaţi în educaţie
Schema conceptuală a realizării unui auxiliar curricular
DE VIITORUL ELEVILOR
NE PASǍ…
DE CALITATEA CUNOŞTINŢELOR
DE CANTITATEA CUNOŞTINŢELOR
DE UTILITATEA CUNOŞTINŢELOR
DE MODUL CUM GÂNDESC ELEVII
DE TIMPUL ELEVILOR
UN AUXILIAR CURRICULAR ARE SUCCES DACĂ:
INTERACŢIUNEA SPIRITUALĂ
AUXILIARUL CURRICULAR ARE SUCCES DACĂ:
PREŢUIESC
STIMULEZ
DEZVOLT
MOTIVEZ
CEL MAI PUTERNIC TIP DE INTERACŢIUNE:
1.COMPETENŢE GENERALE VIZATE PRIN CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE
1. Explicarea unor fenomene ( situaţii ) cu ajutorul conceptelor specifice fiecărei discipline:
1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fiecărei discipline;
1.2. formularea de ipoteze referitoare la situaţia concretă creată;
1.3. exprimarea prin simboluri specifice fiecărei discipline acolo unde este cazul;
1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.
2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi , a aparatului specific unui domeniu şi a informaticii în rezolvarea de probleme;
2.4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unor probleme;
interpretarea din diverse puncte de vedere a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.
3.Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor
specifice diferitelor domenii:
3.1. identificarea fenomenelor în situaţii din viaţa cotidiană;
3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii , în scopul explicării
principiilor de funcţionare ale unor aparate , montaje simple, grupuri organizate;
3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene;
3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor , pornind de la date prezentate;
3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii.
4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene,
pentru interpretarea acestora:
4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele sau alte înscrisuri;
4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene.
1.4. Competenţe vizate
COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE
Recunoaşterea fenomenelor
Descrierea şi explicarea calitativă a unor fenomene
Analiza calitativă de tip cauză-efect
Recunoaşterea mărimilor caracteristice
2.COMPETENŢE VIZATE PRIN PIAŢA MUNCII
competenţe profesionale.
competenţe Soft,
competenţe lingvistice şi
Experienţă( confirmată prin atestate)
3.COMPETENŢE VIZATE PRIN COMUNITATEA LOCALĂ

Competenţe legate de nevoile de dezvoltare economică, socială şi de mediu
a comunităţii locale
Competenţe legate de promovarea turistică a localităţii
Competenţe legate de acţiuni de ecologizare
Competenţe legate de acţiuni în interesul comunităţii
Competenţe legate de valorificarea resurselor locale

Investigarea experimentală a unor procese
Identificarea cauzelor şi condiţiilor
Modelarea
Identificarea în practică a unor situaţii
Interpretarea rezultatelor
TEMA 1 ACTIVITATE PRACTICĂ
Formulaţi minim cinci competenţe specifice şi competenţe generale vizate în elaborarea
auxiliarului curricular adecvat disciplinei si anului de studiu.



COMPETENŢE SPECIFICE

COMPETENŢE GENERALE


Elevul sӑ ştie:


Elevul sӑ înţeleagӑ:

Elevul sӑ poatӑ:
.
2.1. Structura auxiliarului curricular
1. Pagina de titlu cuprinde titlul modulului, domeniul,
calificarea profesională, nivelul;
2. Pagina de cuprins conţine tabelul de cuprins, care
trebuie să aibă maxim două nivele: nivelul 1 titlurile
principale, nivelul 2 subtitlurile importante;
3. Introducere. Scopul acestei secţiuni este să prezinte
cititorului materialul şi să ofere o privire de ansamblu a
ceea ce urmează. Introducerea trebuie scrisă într-un
limbaj simplu adecvat atât pentru elevi cât şi pentru
profesori – ambele grupuri vor primi texte mai
concentrate pe nevoile lor în secţiunile de îndrumare
relevante.
2. Elaborarea auxiliarului curricular
4. Competenţe. Această secţiune cuprinde în detaliu
competenţele care vor fi dezvoltate în modul.
5. Obiective. Această secţiune prezintă legătura dintre
obiectivele propuse şi competenţele modulului.
6. Informaţii pentru profesori.
Sub forma unui tabel de corelare se face o descriere clară a
relaţiei dintre competenţele modulului, obiective şi
activităţile de învăţare.
Sfaturile oferite nu trebuie să se refere în detaliu la rezolvarea
anumitor nevoi educaţionale speciale, ci ar trebui să se
concentreze pe motivul pentru care a fost aleasă o anumită
abordare şi pe felul în care acea abordare ar putea fi variată
menţinând totuşi “spiritul” abordării originale. Acest fapt va
ajuta cadrele didactice ca elevii lor să beneficieze de o
experienţă de învăţare similară.
Sugestii pentru activităţi de urmărire şi remediale.
7. Fişă de progres şcolar.
Fişele de progres şcolar ale modulului oferă cadrelor didactice
şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului.
Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al
administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea
ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie
încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare
comentând cu privire la aspectele care le-au plăcut sau nu la
un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor
didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează
dificultăţi elevilor.
Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume
răspunderea pentru procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă
responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare poate
contribui la acest obiectiv.
• 8. Cuvinte cheie/Glosar. Această secţiune ar trebui să conţină un glosar
al cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului. Cuvintele din glosar ar
trebui explicate cu ajutorul unui limbaj simplu oferind exemple ori de câte
ori este posibil.
9. Informaţii pentru elevi; trebuie să includă:
Informaţii prezentate într-un limbaj simplu, care să explice scopurile şi
obiectivele pe care le urmăresc. Acestea ar putea fi incluse în fişa de
rezumat al activităţii de învăţare descrisă mai sus.
Acestea ar trebui să diferenţieze activităţile ale căror rezultate vor fi
utilizate în scopul evaluării formale (de. ex. Aceasta va conta la examen
sau la certificare) a activităţilor care nu vor fi parte din evaluarea formală.
Cum vor primi cursanţii feedback; de exemplu, sub formă de comentarii
scrise ataşate lucrărilor pe care le predau sau în cadrul unui dialog faţă în
faţă cu profesorul.
Cum vor participa la planificarea şi evaluarea învăţării acestora; de
exemplu prin stabilirea obiectivelor de învăţare împreună cu profesorul şi
întâlniri cu profesorul acestora pentru a revizui aceste obiective; de
exemplu prin discuţii regulate cu profesorul atunci când completează fişa
de rezumat a activităţii acestora.

10. Activităţi de învăţare
Prima activitate din fiecare bloc al modulului ar trebui să fie o
evaluare diagnostic menită să evidenţieze ceea ce elevii cunosc în
legătură cu subiectul. Fiecare activitate ar trebui să înceapă pe o
pagină nouă pentru a facilita copierea.

11. Soluţii pentru activitate.
Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de
a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a
învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare. Fiecare
soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai
uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând.

12. Bibliografie. Această secţiune oferă o listă de materiale de referinţă
împreună cu detalii despre alte sugestii de lectură şi resurse, de
exemplu website - uri. Atunci când sugeraţi elevilor anumite
lecturi, oferiţi-le o listă concisă. Se recomandă liste separate
pentru profesori şi pentru elevi.

13. Anexe. Această secţiune va cuprinde fişele de documentare sau
fişele conspect care cuprind partea teoretică specifică modulului.
În elaborarea auxiliarelor curriculare se
respectă următoarele principii:
• asigurarea conţinutului ştiinţific;
• respectarea logicii ştiinţei respective şi a logicii
didacticii şi îmbinarea lor dialectică;
• considerarea particularităţilor de vârstă a elevilor
şi a nivelului lor de cunoştinţe;
• organizarea sistematică a conţinutului;
• redactarea într-un limbaj clar, îngrijit, precis şi
accesibil;
• asigurarea caracterului formativ şi atractiv a
modului de redare a conţinutului;

Titlul
Numele elevului:
Data începerii: Data finalizării:

Competenţe


Activitate de învăţare

Data îndeplinirii

Verificat
Competenţa 1
Detalii referitoare la competenţa care se
dezvoltă.

Denumirea sau altă precizare
referitoare la activitatea de
învăţare
Data la care obiectivul învăţării a
fost îndeplinit
Semnătura
profesorului
Competenţa 2
Detalii referitoare la competenţa care se
dezvoltă
2.2. Tipuri de fişe utilizate
FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR
2.2. Tipuri de fişe utilizate
Competenţe
care trebuie
dobândite
Data Activităţi efectuate şi
comentarii
Aplicaţii /
fişe de
lucru
Evaluare
(bine,
satisfăcător,
refacere)
C1
C2
………
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR

Competenţă


Activitate de învăţare

Obiectivele învăţării Realizat
Detalii referitoare la
competenţa care se dezvoltă.
Denumirea sau alte precizări
referitoare la activitatea de
învăţare
Obiectivul(ele) activităţii de
învăţare
Această activitate va …
Data la care obiectivul învăţării
a fost îndeplinit










Comentariile elevului
De exemplu:
-Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.
-Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.
-Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
-Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.






Comentariile profesorului
De exemplu:
-Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate
entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.
-Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.
Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile
elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.



FIŞĂ REZUMAT
2.3. Autoevaluarea auxiliarului curricular
Indicatori Descriptori Punctaj
total
Auto-
evaluare
1. Concordanţa auxiliarului
curricular cu programa
şcolară/SPP-ul
 Reflectarea în auxiliarul curricular a
obiectivelor/competenţelor prevăzute în programă/SPP
7
 Utilizarea mijloacelor de evaluare necesare atingerii
competenţelor vizate
8
2. Caracterul
nediscriminativ al
auxiliarului curricular
 Inexistenţa percepţiei negative a diferenţelor dintre etnii,
rase, genuri, confesiuni, categorii sociale, grupuri
profesionale etc.
10
3. Calitatea conţinutului
ştiinţific
 Corectitudinea ştiinţifică 10
 Abordarea conţinutului în concordanţă cu nivelul de
dezvoltare al elevului
10
 Existenţa relaţiilor inter şi intra disciplinare din conţinutul
auxiliarului
10
 Calitatea relaţiilor logice specifice între conţinuturile
auxiliarului
10
4. Calitatea
ilustraţiilor,
schemelor şi a
tehnoredactării
Adecvarea ilustraţiilor la conţinuturi şi existenţa echilibrului ilustraţie-
conţinut
5
Corectitudinea tehnoredactării 5
Calitatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului
auxiliar
5
5. Calitatea
contribuţiei
auxiliaruluila
organizarea şi
conducerea
procesului de
învăţare
Posibilitatea realizării obiectivelor/competenţelor în plan aplicativ 5
Posibilitatea organizării activităţii didactice individual, în grup sau
frontal
5
Posibilitatea de aplicare a achiziţiilor învăţării pe plan socio-
profesional
10
TOTAL 100
2.4. Feed - back - ul performanţei
  
Descriptori Observaţii
Reflectarea în auxiliarul curricular a obiectivelor/competenţelor prevăzute
în programă/SPP
Utilizarea mijloacelor de evaluare necesare atingerii competenţelor vizate
Inexistenţa percepţiei negative a diferenţelor dintre etnii, rase, genuri,
confesiuni, categorii sociale, grupuri profesionale etc.
Corectitudinea ştiinţifică
Abordarea conţinutului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al elevului
Existenţa relaţiilor inter şi intra disciplinare din conţinutul auxiliarului
Calitatea relaţiilor logice specifice între conţinuturile auxiliarului
Adecvarea ilustraţiilor la conţinuturi şi existenţa echilibrului ilustraţie-
conţinut
Corectitudinea tehnoredactării
Calitatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului auxiliar
Posibilitatea realizării obiectivelor/competenţelor în plan aplicativ
Posibilitatea organizării activităţii didactice individual, în grup sau frontal
Posibilitatea de aplicare a achiziţiilor învăţării pe plan socio-profesional
TEMA 2 ACTIVITATE PRACTICĂ
Sarcina de lucru nr.1
Concepeţi minim trei fişe distincte necesare în
elaborarea auxiliarului curricular propus.

Sarcina de lucru nr.2
Realizaţi o structura a auxiliarului curricular propus,
completând următoarele anexe.

Sarcina de lucru nr.3
Propuneţi alt model de fişă de autoevaluare a
auxiliarului curricular (indicatori, descriptori noi, altă grilă
de punctaj) sau altă modalitate de autoevaluare .
Competenţe Activităţi de învăţare (fişe de lucru, fişe
de evaluare etc.)
























ANEXA NR.1

CORELAREA COMPETENŢELOR CU ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE
ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
……………………………………………………..


Competenţa: ……………………………………………………………………………..
Data:……………………………
Timp alocat:………………………………………………

Această activitate vă va ajuta să învăţaţi despre
…………………………………………………………………
Prezenta activitate se va desfăşura având la bază (fişe de documentare, machete, planşe,
manualul, bibliografia, planşe
etc.):…………………………………………………………………

ANEXA NR.2

Tema 1. Tipuri de auxiliare curriculare
1.1 Auxiliarul pe suport de hârtie (de tip
observare, de tip instruire, de evaluare, etc.)
1.2 Auxiliarul electronic (de tip observare, de tip
instruire, de evaluare, etc.)
1.3 Alte tipuri de auxiliare
Tema 2. Modele de Auxiliare Curriculare
Evaluare:
3. Probă practică - portofoliul de activităţi
practice independente
 un film realizat de o firmă specializată
TIPURI DE AUXILIARE CURRICULARE
AUXILIARUL CURRICULAR DE TIP OBSERVARE
poate fi folosit când dorim ca elevii să descopere
prin observare dirijată:
particularităţile şi proprietăţile
unui corp
unei forme de viaţă
unei zone geografice
caracteristicile unui fenomen
Un astfel de auxiliar trebuie să permită:
 expunerea obiectului sau reproducerea fenomenului
încât elevii să poată face o evaluare primară a însuşirilor acestora.
 profesorului să canalizeze observarea astfel încât să se atingă obiectivele învăţării
în condiţiile analizei ştiinţifice
Un astfel de auxiliar poate fi :
 real sau o machetă funcţională,
 o planşă
 un set de diapozitive sau fotografii
 o carte cu imagini
 un CD
 o planşă
AUXILIARUL CURRICULAR DE TIP INSTRUIRE
în care instruirea se adaptează la posibilităţile mintale ale grupurilor specifice de elevi, în condiţiile existenţei unei programe unice.
Un astfel de auxiliar poate fi:
 o carte

atunci când profesorul în interacţiune cu elevii doreşte să ofere un model propriu de prezentare a informaţiilor ştiinţifice şi selectare
a surselor de informare

atunci când autorul sau autorii esenţializează informaţia sau fac corelaţii între diferite conţinuturi, într-un mod logic ,
care nu mai ţin cont de ordinea cronologică de introducere a conţinuturilor
 o culegere de texte

 o culegere de probleme,

atunci când profesorul urmăreste să răspundă cerinţelor centrului naţional de evaluare şi examinare
AUXILIARUL CURRICULAR ÎN FORMAT ELECTRONIC
 permite gestionarea optima a informatiillor si a timpului
 schimbă fundamental modul de comunicare la clasă
 schimbă forma de evaluare
 schimbă forma de prezentare
 depărtează profesorul de tablă, dar îl apropie de elevi
a)Tip evoluţie
în care structurarea conţinuturilor se face liniar
se transmit cunoştinţe noi făcându-se apel la experienţa de viaţă şi la informaţia ştiinţifică generală într-o formă animată
( formularea Clasius a principiulu II al termodinamicii)
b)Tip anticipaţie
readucerea în câmpul activităţii intelectuale a unor cunoştinţe însuşite anterior pentru a le valorifica în alte contexte cognitive
(ex randamentul motoarelor termice)
c) Tip reactualizare
se prezinta aspecte ale realităţii înconjurătoare ( fenomene naturale, imagini din natură, reportaje, situaţii de viaţă, You Tube, utilaje )
d) Tip prezentare
în care formatul electronic permite animaţii care arată modul de ordonare şi corelare a diferitelor conţinuturi,
intr-un mod logic ,care nu mai ţin cont de ordinea cronologică de introducere a conţinuturilor.
e) Tip sinteză
TIPURI DE AUXILIARE CURRICULARE IN FORMAT ELECTRONIC
2 Modele de Auxiliare Curriculare
Elaborarea unui auxiliar curricular este o operă de ingeniozitate
pedagogică ce nu poate fi elaborată de oricine din următoarele
motive:
a) auxiliarul curricular este un îndrumător al elevului şi profesorului,
„a traduce în limba elevilor limba savanţilor nu este chiar la
îndemâna oricui, nici măcar a savanţilor”;
b) auxiliarul curricular trebuie astfel elaborat încât să poată fi folosit
ca instrument didactic ce va conţine:
- obiectivele pedagogice urmărite, enunţate pe înţelesul elevului;
- sarcini de lucru (de învăţare) conexe obiectivelor;
- informaţii pentru realizarea sarcinilor de învăţare cât mai clare şi
sugestive (însoţite de ilustraţii, scheme etc);
- sarcini de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului;
- surse suplimentare pentru completarea cunoştinţelor (audio, video
etc);
- exerciţii de autoevaluare etc.
1. M.E.C. Consiliul Naţional pentru Curriculum: Programe Şcolare
2. M.E.C.T.S. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare: Programe de Examen 2011
3. Manuale Şcolare Alternative folosite în anul şcolar 2010-2011
4. www.rauflorin.ro e-Ghid de Resurse Umane
5. www.cnfpa.ro Standarde Ocupaţionale
6. Filipescu D. şi colectiv, Fizică teste şi teorie,Editura Unirea, 2003, Alba Iulia
7. www.tvet.ro/anexe/auxiliare
8. http://www.tvet.ro/index.php/ro/curriculum/153.html


BIBLIOGRAFIE
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Bocoş, M. Teoria curriculum-ului. Elemente conceptuale şi metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008,
2. Bocoş, M., Jucan, D. Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Repere şi instrumente didactice pentru
formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Piteşti. 2008
3. Cerghit, I. Neacşu, I. Negreţ, I. Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001
4. Chiş, V. Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca, 2001
5. Ciobanu, O. Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura ASE, Bucureşti, 2003
6. Creţu, C. Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1998,
7. Cucoş, C. Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996
8. Druţă, M.E. Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2002
9. Ionescu, M. Radu, I. Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
10.Ionescu, M. Instrucţie şi educaţie, ediţia a II-a revăzută, "Vasile Goldiş" University Press, Arad, 2005
11. Jinga, I. Negreţ, I. Învăţarea eficientă, Editura Aldin, Bucureşti, 1999
12. Neacşu, I. Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999
13 Chiş,V, Lobonţ, V, Şerdean, V, Chiorean, V, Ghidul profesorului de matematică, Ed itura Dacia, 2001
14. XXX Ghiduri metodologice – ariile curriculare ”Limbă şi comunicare” “Matematică şi ştiinţe” “Om şi societate”,
“Tehnologii” “Educaţie fizică şi sport” , Editura Aramis Print, Bucureşti, 2000
15. Site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării: http://www.edu.ro


ANEXE
B A
T T >
A B
Q
Contact termic
TEORETIC:Principiul I al termodinamicii permite
schimbul de căldură în ambele sensuri

Experimental se constată:

Căldura trece de la sine doar de la corpul cald la corpul mai rece
FORMULAREA CLAUSIUS A PRINCIPIULUI II AL TERMODINAMICII:
NU ESTE POSIBILĂ O TRANSFORMARE CARE SĂ AIBĂ CA EFECT TRECEREA DE LA SI NE A CĂLDURII DE LA UN CORP CU
TEMPERATURĂ DATĂ LA UN CORP CU TEMPERATURĂ MAI RIDICATĂ
b)Tip anticipaţie
43



























2 1
) ( x x d + ÷ =
LENTILA

INFORMAŢII DESPRE:
OBIECT

Poziţia faţă de
centrul optic
coordonata x
1

x
1
= - ….pentru obiect real
x
1
= + … pentru obiect virtual
Înălţimea coordonata y
1
y
1
= +….
IMAGINE
Poziţia faţă de
centrul optic
coordonata x
2

x
2
= +... pentru imagine reală
x
2
= -… pentru imagine virtuală
Înălţimea coordonata y
2

y
2
= -….pentru imagine reală
y
2
= +… pentru imagine virtuală
LENTILA
Poziţia focarelor
Coordonata focarului
imagine
Relaţii fundamentale
Distanţa dintre obiect şi imagine:
|
|
.
|

\
|
÷
|
|
.
|

\
|
÷
=
2 1
1 1
1
1
R R n
n
f
m
l
f= +… pentru lentila convergentă
f= - …pentru lentila divergentă
Convergenţa
f
C
1
=
f x x
1 1 1
1 2
= ÷
1
2
1
2
x
x
y
y
= = |
PROF.MARIN ROŞCA
Relatia punctelor conjugate

Formula maririi liniare transversale
e) Tip sinteză
Schema de corespondenţă dintre tipurile de obiective şi categoriile de competenţe

DISCIPLINĂ OBIECTIV CADRU COMPETENŢĂ GENERALĂ
CONŢINUT

(UNITĂŢI DE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ COMPETENŢE SPECIFICE
ÎNVĂŢARE)

LECŢIE OBIECTIVE OPERAŢIONALE COMPETENŢE DERIVATE
(Secvenţe
Conţinut)
Verbul în cazul formulării competenelor
generale
Verbul în cazul formulării competenţelor
specifice/ competenţelor derivate
Să caracterizeze caracterizarea
Să investigheze investigarea
Să demonstreze demonstrarea
Să identifice identificarea
Să explice explicarea
Să clasifice clasificarea
Sa verifice Verificarea
Sa prelucreze datele numerice Prelucrarea datelor numerice
Sa interpreteze Interpretarea
Sa compare compararea
Sa analizeze analizarea
Sa aplice Aplicarea
Sa argumenteze Argumentarea
Sa descrie Descrierea
1. Cunoasterea vizează:
identificare de relaţii
procese
termeni
observarea unor
fenomene
procese
nominalizarea unor concepte
culegerea de date din surse variate
definirea unor concepte
2. Înţelegerea vizează:
compararea unor date
stabilirea unor relaţii
calcularea unor rezultate parţiale
clasificări de date
reprezentarea unor date
sortarea
investigarea
descoperirea
explorarea.

3. Aplicarea vizează:
reducerea la o schemă sau model
anticiparea unor rezultate
reprezentarea datelor
remarcarea unor invarianţi
rezolvarea de probleme prin
modelare si algoritmizare.

4. Analiza vizează:
descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene
generarea de idei
argumentarea unor enunţuri
demonstrarea
compararea unor rezultate
5. Sinteza vizează:
formularea unor concluzii
calcularea si evaluarea unor rezultate
interpretarea rezultatelor
analiza de situaţii
elaborarea de strategii
relaţionări între diferite tipuri de reprezentări.
6. Evaluarea vizează:
aplicarea,
generalizarea si particularizarea
integrarea
verificarea
optimizarea
transpunerea
realizarea de conexiuni
adaptare si adecvare la context

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->