Daca ma gandesc bine, reprosul esential pe care il am de facut tarii si vremurilor este ca ma impiedica sa ma bucur de frumusetea vietii.

Din cand in cand, imi dau seama ca traiesc intr-o lume fara cer, fara copaci si gradini, fara extaze bucolice, fara ape, pajisti si nori. Am uitat misterul adanc al noptii, radicalitatea amiezii, racorile cosmice ale amurgului. Nu mai vad pasarile, nu mai adulmec mirosul prafos si umed al furtunii, nu mai percep, asfixiat de emotie, miracolul ploii si al stelelor. Nu mai privesc in sus, nu mai am organ pentru parfumuri si adieri. Fosnetul frunzelor uscate, transluciditatea nocturna a lacurilor, sunetul indescifrabil al serii, iarba, padurea, vitele, orizontul tulbure al campiei, colina cordiala si muntele ascetic nu mai fac de mult parte din peisajul meu cotidian, din echilibrul igienic al vietii mele launtrice. Nu mai am timp pentru prietenie, pentru taclaua voioasa, pentru cheful asezat. Sunt ocupat. Sunt grabit. Sunt iritat, hartuit, coplesit de lehamite. Am o existenta de ghiseu mi se cer servicii, mi se fac comenzi, mi se solicita interventii, sfaturi si complicitati. Am devenit mizantrop. Doua treimi din metabolismul meu mental se epuizeaza in nervi de conjunctura, agenda mea zilnica e un inventar de urgente minore. !andesc pe sponci, stimulat de provocari meschine. "mi incep ziua apoplectic, injurand #situatiunea$ gropile din drum, moravurile soferilor autohtoni, caldura %sau frigul&, praful %sau noroiul&, morala politicienilor, gramatica gazetarilor, modele ideologice, cacofoniile noii arhitecturi, demagogia, coruptia, bezmeticia tranzitiei. Abia daca mai inregistrez desenul ametitor al cate unei siluete feminine, inocenta vreunui suras, farmecul tacut al cate unui colt de strada. 'olectionez antipatii si prilejuri de insatisfactie. Scriu despre mizerii si maruntisuri. (omban toata ziua, mi-am pierdut increderea in virtutile natiei, in soarta tarii, in rostul lumii. Am un portret tot mai greu digerabil. )atriotii de parada m-au trecut la tradatori, neoliberalii la conservatori, postmodernistii la elitisti. (atranilor le apar frivol, tinerilor reactionar. *na peste alta, mi-am pierdut buna dispozitie, elanul, jubilatia. Nu mai am ragazuri fertile, reverii, autenticitati. +a misc, de dimineata pana seara, intr-un univers artificial, agitat, infectat de trivialitate. Apetitul vital a devenit anemic, placerea de a fi sia pierdut amplitudinea si suculenta. ,espir crispat si pripit, ca intr-o etuva. 'and cineva trece printr-o asemenea criza de vina e, in primul rand, umoarea proprie. -e poti acuza ca ai consimtit in prea mare masura imediatului, ca nu stii sa-ti dozezi timpul si afectele, ca nu mai deosebesti intre esential si accesoriu, ca, in sfarsit, ai scos din calculul zilnic valorile zenitale. Dar nu se poate trece cu vederea nici ambianta toxica a momentului si a veacului. Suntem napaditi de probleme secunde. Avem preocupari de mana a doua, avem conducatori de mana a doua, traim sub presiunea multipla a necesitatii. Ni se ofera texte mediocre, sho.-uri de prost-gust, conditii de viata umilitoare. Am ajuns sa nu mai avem simturi, idei, imaginatie. Ne-am uratit, ne-am instrainat cu totul de simplitatea polifonica a lumii, de pasiunea vietii depline. Nu/ mai avem puterea de a admira si de a lauda, cu o genuina evlavie, splendoarea 'reatiei, vazduhul, marile, pamantul si oamenii. Suntem turmentati si sumbri. Abia daca ne mai putem suporta. 0xista, pentru acest derapaj primejdios, o terapie plauzibila1 Da, cu conditia sa ne dam seama de gravitatea primejdiei. 'u conditia sa impunem atentiei noastre zilnice alte prioritati si alte orizonturi.

Sursa Am ajuns o societate f2r2 nimic ce se blocheaz2 3n lucruri m2runte 4i f2r2 valoare, am pierdut fondul 4i ne sc2ldam 3ntr-o form2 haotic2 ce nu are nici o 5int2. Ne numim cre4tini dar suntem singuri, fiecare pentru el, fiecare 3n orgoliul propriu. Stau 4i m2 3ntreb eu ce fac pentru tine? tu te intrebi ce faci pentru mine1 'ine e 3n jurul t2u, 3n afara lui al tu ce exist21 6n afara lui al meu ce exist21 Analizeaz2-5i o zi, oricare, cum 3ncepe 4i ce trebuie s2 faci 3n ea, ce te preocup2, ce te fram7nt2, ce te obose4te 4i te bucur28 5i-ai f2cut o imagine1 Ai un rezumat 3n minte1 (un. Acum trage o linie 4i calculeaz2 r2spunsul acesta c7t i5i d2 altul dac2 te scazi pe tine1 9aide5i s2 r2spundem 3n minute, vre5i1 S2 fim sinceri 4i de iubit iubim pentru noi8 c2 ne e bine8 c2 vrem s2 ne fie bine, nu s2-i fie bine 4i aici m2 refer la cei din jur, la a oferi un z7mbet pe strad2, a s2ruta m7inile unei doamne, a oferi locul pe care stai c7nd esti 3n autobuz altcuiva, a nu arunca mucuri de 5ig2ri pe jos, a nu te 3nghesui s2 fi primul8 4i alte mruniuri f2r2 importan52 pentru to5i8 m2run5i4uri care ne fac oameni. Din aceast2 clip2 3ndr2znesc 3ntr-un mod obraznic s2 m2 numesc 4i s2 v2 numesc apostrofi , semnul ortografic care marcheaz2 absen5a accidental2 3n rostire a unor sunete, asta 3n primul r7nd, dar 4i 3n sensul de apostrofare, mustrare catre mine 4i catre noi, suferim cu to5ii o criz2 de umanitate, acesta este apostroful nostru. :2 propun un exerci5iu pe care s2-l facem to5i. )entru 3nceput fiecare dintre noi s2-4i fac2 o analiz2 moral2, dac2-mi permite5i, moral2 3n sens civic. Anume, dac2 obi4nuiesc s2 arunc biletul de autobuz dup2 folosire pe jos, m2car o zi pe s2pt2m7n2 s2 nu mai fac acest lucru, e banal 4i simplu 4i nu cred c2 implic2 efort. S2 3ncepem cu lucruri m2runte, care par f2r2 importan52, pentru c2 orice e m2re5 se face din ceva m2runt, are la baz2 ceva simplu, logic 4i limpede, p7n2 4i piramidele sunt f2cute din blocuri de piatr2 4i extraodinarul nu este dat de acele blocuri de piatr2 ci de modul minunat 3n care au fost a4ezate8 A4a suntem 4i noi apostrofii dac2 ne d2m interesul s2 umplem lipsurile8 nu devenim oameni, ci ;ameni. A4tept criticile voastre. :2 mul5umesc. Eram tnr i prost dar tinereea mi-a trecut.