ORGANIZAII I INSTITUII ECONOMICE INTERNAIONALE NAFTA : EXTINDEREA SPRE SUD CUPRINS I. NAFTA Necesitate, evolutie, rol 1.1.

. Acordul Nord-American de Comert Liber 1.2. NAFTA Proces dinamic si contradictoriu 1.3. Structura institutionala a NAFTA 1.4. Continutul si prevederile comerciale ale Acordului 1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTA 1.6 Extinderea NAFTA spre Sud 1.7. Aprecieri privind activitatea NAFTA !ate statistice 1.8. "ra#ice privind situatia sc$imburilor comerciale 1.9. NAFTA si %E&COS'& anali(a comparativa 1.10. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si 'E 1.11. Conclu(ii 1.12. NAFTA intre sperante si realitati I. NAFTA !"!#$%&%!' !()*+%$!' ,)* Extinderea procesului de re)ionali(are la scara planetara prin aparitia unor noi -,+.&,$ /! ")).!,&,! #$ $ %!-,&,! !") )0$"&, a determinat tarile de(voltate din America de Nord sa se )andeasca si ele la o #orma de asociere care sa le repre(inte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, a#late si ele in ast#el de raporturi *dea crearii unei (one de liber sc$imb intre S'A si Canada e vec$e de peste +,, de ani Cu toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul -*-, din +./0 pana in +.11, pana in +2.. nu au existat alte .,!)"+.&,$ #!,$)&#! cu privire la acest aspect *n +2.2 s-a stabilit un Acord de creare a 3onei de Liber Sc$imb Canada S'A, la initiativa Canadei, care sa ampli#icat in iunie +22+ cu aderarea %exicului #ormand NAFTA 1A#)"$&%$& N),/2A0!,$"& & & C)0!,%+*+$ L$3!,4. NAFTA este o urmare moderna si #ireasca a credintei nestramutate in 5),%& ")0!,%+*+$ #$ $ (!#%$%$$*), *$3!,!, avand mai multi predecesori celebri 4Autopact si FTA5 6 Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice &*$& %! !") )0$"!' cu un potential urias de utili(are a #ortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state ast#el incat sa )enere(e e#ecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau )rupari re)ionale Scopul initial al reali(arii unei )rupari de inte)rare a #ost acela de a crea o 6) & /! *$3!, #"7$03, ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia !eci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in #ata puterii economice atinse de 'niunea Europeana, datorita adancirii procesului de integrare. NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea S'A, #ata de procesul de liberali(are comerciala promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii 4servicii, dreptul de proprietate, a)ricultura, investitii5

S'A, sustinator in#lacarat al multilateralismului si clau(ei natiunii celei mai #avori(ate, au a7uns la conclu(ia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale. 1.1. A"),/+* N),/ 2 A0!,$"& /! C)0!,% L$3!, Acordul privind #ormarea or)ani(atiei internationale N.A.F.T.A. 1N),%7 A0!,$"& F,!! T,&/! A-,!!0! %4 a #ost semnat la +8 decembrie +229 intre S.U.A.' C& &/& #$ M!8$". !upa ce a #ost rati#icat de parlamentele celor : tari in noiembrie +22:, Tratatul a intrat in vi)oare la + ianuarie +220 NAFTA acopera o piata de :8/ milioane de consumatori si 1 trilioane de ;, cu perspectiva extinderii si mai spre sudul continentului american, o supra#ata de 9+,: milioane <m din Alas<a si =ucon pana in peninsula =ucatan Aceasta )rupare de inte)rare orientea(a procesul de regionalizare pe axa Nord Sud, respectiv tari dezvoltate tari in curs de dezvoltare Acest Acord este un con)lomerat etero)en de state, ine)ale ca putere economica, potential si o#erta 6 *nca din #a(a ne)ocierilor, NAFTA s-a ba(at pe indelun)atele ,!*&%$$ ")0!,"$&*! dintre S'A si Canada, respectiv S'A si %exic Ne)ocierile privind inc$eierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul R+ /!$ U,+-+&9 & GATT C) "),/& %& %!0.),&*& dintre cele doua acorduri este simbolica si sublinia(a procesul simultan al celor doua tendinte ale comertului international> regionalismul la scara (onala si multilateralismul la scara planetara O3$!"%$(!*! acestui Acord sunt urmatoarele> Eliminarea barierelor comerciale Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export Prote7area corespun(atoare a drepturilor de proprietate intelectuala Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea con#lictelor Stimularea cooperarii trilaterale, re)ionale si multilaterale 1.2. NAFTA P,)"!# /$ &0$" #$ ") %,&/$"%),$+ La aparitia sa, NAFTA a avut mai multe #!0 $5$"&%$$> A repre(entat sc$imbarea politicii S'A in directia re)ionali(arii, in po#ida vec$ilor ei conceptii despre multilateralitate

Este o )rupare economica inte)rationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe locuitor #oarte mari S'A si doua tari cu un potential di#erit Canada o tara de(voltata, dar cu un potential economic mai mic si %exic - o tara cu economie in de(voltare cu di#erente economice ma7ore comparativ cu celelalte doua state

!atorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor #oarte ridicat uneia cu un venit substantial mai sca(ut, unul dintre scopuri a #ost deplasarea axei de de(voltare economica spre S

Aceasta (ona reuneste economii cu stadii de de(voltare di#erite, cu noi perspective in comertul re)ional international : ;)0! $$*! ($6&%! de NAFTA sunt urmatoarele>
-

comertul cu bunuri materiale comertul cu servicii investitiile directe de capital-liberali(are re)ulile de concurenta aspecte privitoare la protectia mediului

O3$!"%$(+* 0&<), al NAFTA il constituie stabilirea unei (one de comert liber intre membrii sai prin> promovarea competitiei loiale cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor recunoasterea si prote7area e#icienta a dreptului de proprietate pe teritoriul #iecarei tari semnatare cunoasterea procedurilor e#icace pentru aplicarea re)lementarilor Tratatului si solutionarea eventualelor controverse stabilirea strate)iei pentru de(voltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in perspectiva aderarii la Tratat si a altor tari din re)iune

1.3. S%,+"%+,& $ #%$%+%$) &*& & NAFTA Cele =&.%! $ #%$%+>$$ 4conduse de repre(entan?i ai tuturor celor trei ?@ri membre5 pe care se ba(ea(@ NAFTA sunt> 1. Comisia pentru Liberul Schimb ( ree !rade Comission" 9 Comitetele N# !# $i grupurile de lucru %. Secretariatul N# !# &. Comisia pentru Cooperare 'n (omeniul )uncii *. Comisia pentru Cooperare 'n (omeniul )ediului +ncon,ur-tor (C.C" /. 0anca Nord1#merican- de (ezvoltare (N#(0" 2. Comisia pentru cooperare cu statele vecine 'n domeniul mediului 'ncon,ur-tor (0.CC" C) %$ +%+* A"),/+*+$ se pre(inta sub #orma unui document #inal structurat in . parti 4capitole5, dupa cum urmea(a> Partea *> !ispo(itii )eneraleA Partea ** a> Comertul cu produseA Partea *** a> Obstacole si te$nici comercialeA Partea *B a> Piete publiceA Partea B a> *nvestitii, servicii si probleme conexeA Partea B* a> Proprietatea intelectualaA Partea B** a> !ispo(itii administrative si institutionaleA Partea B*** a> Alte dispo(itii Prevederile documentului se re#era la 8 domenii importante de activitate> accesul pe piete, re)uli de ori)ine, re)lementari comerciale, comertul cu servicii, investitii, re)uli pentru asi)urarea proprietatii intelectuale si solutionarea controverselor *n cele 99 de capitole si 2 anexe, Tratatul de Comert Liber ,!-*!0! %!&6& /!,+*&,!& %,& 6&"%$$*), ")0!,"$&*! dintre S'A, Canada si %exic, in perspectiva eliminarii barierelor tari#are si netari#are

1.4. C) %$ +%+* #$ .,!(!/!,$*! ")0!,"$&*! &*! NAFTA Scopul acestui acord este liberali(area in +, ani a comertului cu produse si servicii, prin eliminarea barierelor tari#are si netari#are intre parti si liberali(area investitiilor intra-(onale Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor #i eliminate in termen de / ani pentru ma7oritatea produselor industriale, in +, ani pentru servicii si unele produse speci#ice si de +/ ani pentru o cate)orie de produse sensibile, cum sunt cele a)ricole si textile NAFTA asi)ura reducerea sau suspendarea taxelor vamale intre tarile membre, dar #iecare dintre acestea mentine o politica di#erentiata, un tari# vamal si masuri protectioniste si restrictive in relatiile cu tertii Pentru %exic, a)ricultura a repre(entat un domeniul sensibil si de aceea a #ost ne)ociat un acord separat cu S'A si un altul cu Canada %ar#urile de import provenite din celelalte doua natiuni vor avea acelasi re)im ca si bunurile nationale 6 Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor #i eliminate in termen de / ani pentru ma7oritatea produselor industriale, in +, ani pentru servicii, si unele produse speci#ice si de +/ ani pentru o cate)orie de produse denumite sensibile, inclusiv textile si a)ricole Fiecare membru va !8"!.%& + !*! &"%$($%&%$ de la aplicarea acestui acord C& &/$! $$ vor excepta domeniul publicatiilor prin controlul proprietatii SUA a cerut ca miscarea libera a persoanelor, cu exceptia pro#esionistilor si mana)erilor sa nu #ie permisa, pentru ca se temea sa nu #ie coplesita de saracii din %exic G+(!, +* 0!8$"& isi re(erva dreptul de a controla sistemul de cai #erate, electricitatea, petroc$imia de ba(a si industria petroliera *mpactul creari NAFTA a #ost mai important pentru %exic decat pentru S'A, pentru ca a dus la crearea de noi locuri de munca Aici productia industriala nu s-a ba(at pe te$nolo)ii #oarte per#ormante si a o#erit o mare oportunitate pentru companiile straine, in relatia productivitate - cost de productie S").+* %&,$*), .&,%$"$.& %! !#%! #& .,)0)(!6!? per#ectionarea structurilor economice ale tarilor participante cresterea economica prin expansiunea comertului si a oportunitatilor investitionale, cresterea competitivitatii internationale cu respectarea asi)urarii si conservarii protectiei mediului, de(voltarea economica sustinuta, prote7area, de(voltarea si respectarea drepturilor #ortei de munca, consolidarea relatiilor privile)iate de prietenie si cooperare intre tarile membre si promovarea de(voltarii durabile sa contribuie la pro)resul si de(voltarea armonioasa a comertului mondial precum si extinderea cooperarii internationale crearea unei piete mai vaste si mai si)ura pentru produsele si serviciile reali(ate pe teritoriile statelor membre reducerea incidentelor C distorsiunilor comerciale stabilirea unor re)lementari clare si mutual avanta7oase a sc$imburilor comerciale asi)urarea unui mediu comercial previ(ibil si #avorabil investitiilor stimularea competitivitatii intreprinderilor proprii pe piata internationala #avori(e(e creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care #ac obiectul dreprtului de proprietate intelectuala crearea unor noi posibilitati de an)a7are si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii vietii, pe teritoriile statelor membre

Printre !5!"%!*! $0!/$&%! #$ .! %!,0! 0!/$+ ale intrarii in vi)oare a NAFTA sunt urmatoarele> consolidarea stabilitatii economice in re)iune sporirea considerabila a #luxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare asi)urarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a #irmelor americane si canadiene in competitie cu cele europene, asiatice prin #olosirea mainii de lucru ie#tine mexicane cresterea )lobala a productiei in re)iune si sporirea numarului locurilor de munca, indeosebi in %exic de(voltarea te$nolo)ica a %exicului si sporirea capacitatii sale de a atra)e investitii straine directe, atat de pe pietele S'A si Canadei, cat si, in )eneral, de pe pietele internationale potentarea rolului politic al Canadei pe plan re)ional si a capacitatii sale de a consolida statutul de stat #ederal sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a %exicului 1.5. O.),%+ $%&%!& &.&,$%$!$ NAFTA Accesul tot mai liber la piata, stabilirea unor re)uli explicite asupra comertului si investitiilor straine directe, au #acut din NAFTA o re)iune #oarte atractiva pentru membrii sai dar si pentru companiile multinationale din a#ara (onei Cei care vor avea de casti)at de pe urma crearii NAFTA vor #i cei care bene#icia(a de te$nolo)ie si capital, si bineinteles consumatorii *nca de la creare NAFTA a avut un impact semni#icativ C,$%!,$$ /! &/!,&,!? disciplina bu)etara, stabilitatea preturilor, datoria externa, stabilitatea monedei, politici liberale, stabilitatea veniturilor obtinute din taxe vamale, democratie #unctionala *n vederea crearii unei (one de comert liber s-a pus accent pe inlaturarea pro)resiva a taxelor vamale si a barierelor netari#are in calea comertului cu mar#uri intre tarile membre Sectoarele cele mai a#ectate de intrarea in vi)oare a Tratatului sunt, in special, cele a#erente produselor pentru care au #ost eliminate tari#ele vamale intre tarile semnatare, in conditiile mentinerii de taxe vamale ridicate #ata de terti 4industria de textile, automobile, masini-unelte, produse a)ricole5 6 *n primii ani de #unctionare, e#ectele NAFTA au #ost vi(ibile> comertul intre cei trei membri a inre)istrat o evolutie dinamica C$iar daca la inceput obiectivele propuse nu au condus la re(ultatele asteptata, prin declansarea cri(ei monetare din %exic, incetinirea cresterii economice prin declinul comertului intre state si evolutia alarmanta a soma7ului in Canada, precum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la adresa NAFTA, care a #ost considerata de unii opo(anti la ideea liberali(arii, cau(a tuturor evenimentelor economice ne)ative C$iar si in aceste situatii economice, o anali(a detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si demonstrea(a ca NAFTA nu a constituit o cau(a a declinului economic in re)iune, ci o solutie a revi)orarii cresterii economice, ca #luxurile comerciale au crescut mai repede la produsele a#late sub incidenta aran7amentelor de liber sc$imb, #actorul esential al relansarii economiei %exicului !ar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit spiritele si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o )reseala *n #iecare (i, volumul sc$imburilor trilaterale dintre tarile Acordului se ridica la aproape +,8 miliarde 'S! 1.6. E@TIN;EREA NAFTA SPRE SU; %ai multe state latino-americane si-au mani#estat interesul de a adera la NAFTA S'A preconi(ea(a atra)erea in cadrul acestei (one si a celorlalte tari din America Centrala, America Latina si Caraibe, exceptand Cuba, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat

Cu prile7ul S+00$%2+*+$ /! *& M$&0$ din decembrie +220 s-a $otarat crearea unei (one de liber sc$imb care sa cuprinda cele doua continente 4.8, de milioane de locuitori5 pana in anul 9,,/, cu numele de Z) & /! C)0!,% L$3!, & A0!,$"$*), F,!! T,&/! A,!&# )5 %7! A0!,$"&# sau FTAA' dar de atunci pro)resele inre)istrate au #ost #oarte discrete Cei :0 de se#i de state si de )uverne au pledat pentru necesitatea extinderii acordurilor economice la nivelul intre)ii emis#ere vestice prin intarirea democratiei, dialo) politic, stabilitate economica, pro)res in 7ustitia sociala, desc$idere comerciala si impulsionarea procesului de inte)rare din (ona *n +22/ po(itia S'A #ata de extinderea NAFTA era destul de neclara, pentru ca administratia Clinton a dat uitarii dorinta de a extinde Acordul in toata America Latina Ne)ocierile pentru inte)rarea economica si comerciala a Americii de Nord si de Sud urmau sa se inc$eie in 9,,/, pentru ca in 9,+, sa se conture(e o (ona de comert liber Asia-Paci#ic *nitiativa acestui proiect extrem de ambitios este bene#ica, intrucat va determina cresterea bunastarii pe cele doua continente prin liberali(area comertului, promovarea investitiilor si reducerea datoriilor C$ile a ne)ociat, inca de la crearea )ruparii, un acord cu NAFTA %ulte din state au inc$eiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale &emarcand succesele inre)istrate de %exic in special in relatia cu S'A, multe tari in curs de de(voltare spri7ina aceasta idee 1.7. A.,!"$!,$ .,$($ / &"%$($%&%!& NAFTA. ;&%! #%&%$#%$"! Perceputa initial ca o casatorie imposibila intre bogati si saraci, NAFTA a devenit un succes rasunator NAFTa s-a dovedit a #i o sursa de bene#icii durabile pentru #iecare dintre parteneri Aceasta tendinta se va extinde la scara mult mai lar)a, daca va #i pus in aplicare liberul sc$imb intre tarile membre NAFTA si cele ale Americii Latine Comertul reciproc intre cei trei membri a devenit treptat mult mai liberali(at Sc$imburile comerciale si investitiile directe intrare)ionale au crescut, depasind c$iar si cele mai optimiste asteptari Fiecare stat membru a inre)istrat cresteri economice de o amploare #ara precedent, de la an la an, ca e#ect al de(voltarii sc$imburilor comerciale Pentru Canada, S'A repre(inta cel mai important partener comercial, cu care derulea(a peste doua treimi din importurile si exporturile saleA .1 1D din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor NAFTA 6 La nivel bilateral, S'A si Canada de(volta cele mai importante relatii pe plan mondial *n ca(ul relatiilor comerciale intre S'A si Canada, situatia a continuat sa #ie aceeasi dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea ca aproape toate sc$imburile de mar#uri intre cele doua tari sunt in pre(ent scutite de taxe vamale %exicul se bucura de7a de o relatie speciala cu S'A si repre(inta cel de-al doilea partener comercial al acestora Pentru %exic, S'A constituie principalul partener comercial, in timp ce sc$imburile economice Canada %exic sunt mai reduse ca amploare Sc$imburile comerciale ale S'A cu %exicul le depasesc pe cele cu Eaponia si cu intrea)a Europa Peste 8,D din exporturile %exicului sunt orientate spre S'A *n primele 1 luni dupa semnarea Acordului, exporturile S'A catre %exic au crescut cu +1,8D, iar catre Canada cu 2,1D, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior *mporturile din %exic au crescut cu 9,,:D, iar cele din Canada cu +,,9D

Prin intrarea in vi)oare a Tratatului, S'A si Canada au des#iintat barierele tari#are la exporturile mexicane proprii in proportie de .0 D si, respectiv, 82D %exicul a des#iintat barierele tari#are pentru 0:D din importurile din S'A si 0+D pentru cele provenite din Canada 6 Prin intermediul NAFTA, tari#ele mexicane au #ost reduse de la +,D la :D, iar importante bariere netari#are 4mai ales in sectorul industriei de automobile5 au #ost eliminate Sc$imburile intre tarile Americii de Nord repre(inta 0,D din exporturile re)iunii, #iind cu +,D mai mari decat importurile !upa intrarea in vi)oare a NAFTA, valoarea sc$imburilor trilaterale a crescut de peste doua ori, comertul intra(onal #iind in anul 9,,9 de peste 19, miliarde ; *nvestitiile straine directe e#ectuate de alti parteneri ai NAFTA in cadrul )ruparii, de asemenea s-au dublat, depasind 922,9 miliarde ; in anul 9,,, Nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la +,D in +22:, de 9,/ ori mai mare decat cel al S'A, in timp ce in +222, nivelul taxelor vamale mexicane a sca(ut la 9D, iar barierele netari#are au #ost eliminate in cea mai mare masura Si la inceput de mileniu ***, NAFTA continua sa #ie unul din principalele motoare ale cresterii comertului mondial Ast#el, importurile de mar#uri ale acestei re)iuni au crescut in 9,,+ cu +92 de miliarde de ;, repre(entand mai mult decat o cincime din importurile mondiale de mar#uri si aproape 7umatate din cresterea comertului mondial 1.9. NAFTA =$ MERCOSUR? & &*$6A ")0.&,&%$(A Pornind de la )3$!"%$(!*! #%&3$*$%! /! "!*! /)+A &"),/+,$ /! $ %!-,&,! ,!-$) &*A putem spune ca /eosebirea este evident@> Fn timp ce NAFTA Gi-a propus ca obiectiv de ba(@ crearea unei (one de comer? liber, MERCOSUR 43iata Comuna a Sudului5 a #ost mult mai ambi?ios, dorind, pe lHn)@ reali(area (onei de comer? liber, Gi o uniune vamal@ Gi o politic@ coerent@ pentru o pia?@ comun@ %ercosur a constituit o abordare #undamental nou@ a inte)r@rii re)ionale Fn America Latin@ %E&COS'& a intrat in vi)oare la 91 martie +22+ si este #ormat din ?@ri Fn curs de de(voltare, din care Ar)entina, Ira(ilia Gi 'ru)uaJ, din )rupul de ?@ri cu venit mediu din cate)oria superioar@, iar una 4Para)uaJ5 din )rupul de ?@ri cu venit mediu din cate)oria in#erioar@ C$ile, Columbia, Ecuador si Peru au statut de membri asocia?i din +221 Iolivia si Bene(uela au #ost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 9,,/ Este evidenta o di#eren?@ uriaG@ din punct de vedere al #or?ei economice determinat@ de decala7ele Fn nivelul de de(voltare economic@ Gi de participare la #luxurile din economia mondial@ !iscrepan?ele se m@resc atunci cHnd se iau Fn considerare #luxurile interna?ionale de m@r#uri Gi servicii 'niunea vamal@ %E&COS'& a intrat Fn vi)oare la Fnceputul anului +22/ prin introducerea unui tari# extern comun cu taxe vamale cuprinse Fntre , Gi 9/ D Obiectivul urm@tor pentru +22/ 9,,1 este de eliminare a tuturor barierelor netari#are Fnc@ existente Gi #ormarea unei pie?e comune 6 !up@ o perioad@ de pro)res relativ rapid Fn reali(area obiectivului de creare a unei (one de comer? liber, ?@rile partenere s-au con#runtat cu di#icult@?i ma7ore atHt Fn men?inerea #luxului liber de m@r#uri cHt Gi Fn reali(area unor evolu?ii pro)resive Fn liberali(area comer?ului cu (a$@r Gi automobile "reut@?ile s-au mani#estat pe #ondul unei evolu?ii mai pu?in #avorabile din economia mondial@ 4cri(a asiatic@ Gi cri(a rus@5 din a doua parte a anilor K2, Acestea au determinat apari?ia unor st@ri con#lictuale Fntre Ar)entina Gi Ira(ilia, cei doi membri marcan?i ai %E&COS'&

*n ca(ul NAFTA, !8.),%+* $ %,&6) &* a devenit predominant cu o pondere de //,: D Fn anul 9,,+, Fn ca(ul %E&COS'&, exportul intra(onal a repre(entat doar 9+,+ D din exportul total Ln anul 9,,+, exportul de m@r#uri al NAFTA a #ost de +991 miliarde 'S!, dep@Gind de peste +0 ori valoarea exporturilor de m@r#uri ale ?@rilor %E&COS'& Ln acelaGi timp, cu un export de servicii comerciale de :09,: miliarde 'S! Fn anul 9,,+, NAFTA a dep@Git %E&COS'& de aproape 98 de ori *n ") "*+6$!, un .+ "% /! ") (!,-! >A .+%!, $"A Fntre NAFTA Gi %E&COS'& Fl repre(int@ politica marilor )rup@ri economice re)ionale de extindere a (onelor de comer? liber atHt prin acorduri bilaterale cHt Gi, Fn #inal, prin punerea Fn aplicare a 3onei de Comer? Liber a Americilor 'n alt punct de conver)en?@ este acela al ne)ocierii unor acorduri cu ?@ri sau )rup@ri re)ionale de pe alte continente, 1.10. A#!0& &,$ #$ /!)#!3$,$ $ %,! NAFTA #$ UNIUNEA EUROPEANA Cele mai multe comparatii ale (onei de liber sc$imb de pe continentul american se #ac cu 'niunea Europeana Experienta europeana a #ost una de lun)a durata si deliberata, o#erind #iecarui membru timpul necesar adoptarii unui set de modi#icari inainte de a trece la urmatorul
o

*n cadrul acordului NAFTA lipsesc #ondurile pentru mecanismele compensatorii, care in Europa exista pentru a construi in#rastructura necesara in tarile membre cel mai putin de(voltate
o

!ar cea mai mare este di#erenta politica, deoarece natiunile trebuie sa #ie niste democratii stabile inainte de a intra in comunitatea europeana si piata comuna europeana este un pas intermediar catre unitatea politica
o

NAFTA nu dispune de or)ane executive cu actiune permanenta, deoarece s-a dorit diminuarea pana la limita minima a dimensiunii politice a procesului
o

Statele NAFTA nu au o po(itie nu au o po(itie comuna #ata de terti in domeniul taxelor vamale, si isi mentin independenta propriilor lor economii nationale
o

NAFTA este o (ona in care nu s-a pus problema liberei circulatii a #actorilor de productie prin crearea unei piete comune4 daca produsele si capitalul pot circula #ara restrictii, in ceea ce priveste #orta de munca, Acordul nu #ace ast#el de re#eriri
o

Cele doua mari puteri, Canada si S'A, nu promovea(a ideea liberei circulatii a persoanelor, deoarece #orta de munca mai putin cali#icata din %exic este mult mai ie#tina si ar putea ameninta stabilitatea multor locuri de munca ale populatiei indi)ene, cu atat mai mult cu cat numeroase persoane atentionea(a asupra costurilor sociale exorbitante )enerate de M#u)a capitalurilorN in %exic care a#ectea(a si asa o buna parte din locurile de munca americane *n pre(ent piata 'E absoarbe peste 9,D din exporturile S'A, si detine o proportie de +8D din importul total al S'A C) #%&%&,$> NAFTA este un acord de liber sc$imb de mare anver)ura Este un model de cooperare de tip inter)uvernamental, #ara a avea or)anisme supranationale Nu are obiective de natura politica

1.11. CONCLUZII NAFTA este un acord de liber sc$imb de mare anver)ura, #iind un model de cooperare de tip )uvernamental, #ara a dispune de or)anisme supranationale

Tratatul nu are obiective de natura politica

Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias potential de utili(are a #ortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea e#ecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industriali(ate Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina Prin crearea NAFTA, statele membre si-au lar)it posibilitatile de des#acere a produselor si si-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre (onele )eo)ra#ice care o#era #orta de munca mai ie#tina si bine cali#icata

NAFTA va permite S'A atra)erea unui volum tot mai mare de capital si <noO-$oO 7apone( in emis#era occidentala

%ulte state au inc$eiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamaleA ele pre)atesc terenul pentru un proiect #oarte ambitios> crearea unei (one de liber sc$imb care sa includa toate statele americaneA multe tari in de(voltare spri7ina aceasta idee, observand avanta7ele obtinute de %exic in relatiile cu S'A E#ectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat si asupra relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de NordA ea va produce in acelasi timp modi#icarea raportului de #orte #ata de tarile 'E si Eaponia si va determina crearea unei (one cu potential comercial )reu de ima)inat

Tarile membre din aceste puteri re)ionale des#asoara sc$imburi comerciale si cu tari din a#ara re)iunii, comertul intrare)ional crescand ast#el mai rapid decat comertul intrare)ional

Na#ta, 'E si Asia de Est domina in pre(ent economia lumii, cuprin(and .,D din productia si comertul mondial

1.12. NAFTA $ %,! #.!,& %! #$ ,!&*$%&%$ Crearea (onelor de liber sc$imb implica #ara dubii si sacri#icii mari din partea membrilor Consecintele ar putea #i dureroase> unele sectoare economice care nu sunt competitive in plan )lobal ar putea #i eliminateA multe locuri de munca ar putea #i reduse, iar pentru unele societati ar putea exista riscul #alimentarii datorita deplasarii resurselor economice spre (one care o#era avanta7e comparative mai mari

Sustinatorii cei mai in#ocati ai constituirii NAFTA au #ost corporatiile transnationale care sunt pre)atite cel mai bine sa #aca #ata oricarei concurente, pentru ca si-ar putea extinde a#acerile extrem de usor in tarile membre Lnc$eierea acestui acord demonstrea(a Fnca o data tendintele existente Fn pre(ent pe plan international de re)rupare a tarilor Fn blocuri economice re)ionale

6 *n urma evaluarilor reali(ate, s-a constatat ca NAFTA a #ost un mare succes pentru toate partile implicate, re#lectat in principal prin bene#iciile obtinute in urma punerii in aplicare a politicilor de liberali(are a sc$imburilor economice, care au condus la cresterea bo)atiei si competitivitatii in re)iune, precum si la avatna7ele comparative pentru consumatori, an)a7ati si intreprinderi Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate pentru crearea unei re)iuni de inte)rare, care sa le promove(e interesele de )rup atat in interiorul )ruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri E#ectele creerii NAFTA au implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale ale tarilor nord-americane Pe plan mondial, ele vor )enera in acelasi timp modi#icarea raportului de #orte dintre statele 'E si Asiei de Sud-Est 4in special al Eaponiei5 si vor conduce la constituirea unei (one cu un potential comercial )reu de ima)inat pana acum B$3*$)-,&5$!? 14 I %!-,&,! #$ ,!-$) &*$#0 .! ") %$ ! %+* &0!,$"& . Lect univ dr Anca "abriela *L*E Curs in #ormat di)ital - Iiblioteca ASE Iucuresti OOO ase roCbibliotecaCcarte9 aspPidQ+2+Ridb 24 I %!-,&,! !") )0$"& !+,).!& & %aria Iarsan idd euro ubbclu7 roCinteractivCcursuriC%ariaIarsanCcap/ $tml - 0.< 34 ro Oi<ipedia or)COi<iCNAFTA 44 OOO na#ta or) 54 N)$ &"%),$ 0) /$&*$ OOO e-scoala roCeuroCnoiactori $tml