Scenete si Prostia omeneasca Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana

Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi pălăria. Ce-i cucoană? S-a spart farfuria? Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Mi-ai făcut pantofii? Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii. Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi sandalele. Ai, cucoană, nu-s ata sarmalele. !ăleu, ce mă fac eu cu tine? "leacă de aici să nu te mai #ăd. Ioană! Hăi, cucoană! Ia #in p$nă%ncoa. &a, cucoană. Ia 'ine aminte la ce (i-oi spune. &a Cască 'ine urec)ile şi ascultă-mă. &a, cucoană. *ii atentă! Ia colea 'anii ăştia Sim'ria mea, cucoană? Săru%m$na, cucoană. Nu, toanto, să te duci la farmacie. &a, cum fac, cucoană? Of, că nimic nu ştii. Nimic, cucoană. *ii atentă aici. Ieşi din curte şi o apuci la st$n a, apoi la dreapta, la st$n a, la dreapta şi iar la st$n a. Mer i ce mer i p$nă dai o piatră. Ai ri+ă să nu dai peste piatră şi să te ,mpiedici, să ca-i şi să-(i rupi nasul, că nu ştiu ce-(i fac. Ai ,n(eles? &a cucoană. &upă piatră o iei la dreapta şi apoi la st$n a, apoi la dreapta, la st$n a, la dreapta şi iar la st$n a şi mer i iar p$nă dai de un pod. Ai ri+ă să nu care cum#a să te apleci peste el să ca-i ,n apă să te mure-i ca nu ştiu ce i(i fac. Ai ,n(eles? &a, cucoană Apoi o iai iar la st$n a, la dreapta, la st$n a, la dreapta şi dai peste o farmacie. Apeşi pe 'uton. Iese farmacista şi-i ceri o serin ă şi un . de 'om'oane. Ai ,n(eles? &a, cucoană. Ia repetă după mine ce am -is. "ăi, ies din curte şi o iau la/ 0a st$n a, idioato. Aşa, cucoană. O iau la str$m'a, la dr$m'a, la str$m'a, la dr$m'a şi dau de o piatră. Am ri+a să dau peste ea să cad să ,mi rup 'ine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana c$nd a+un acasa. Apoi o iau iar la str$m'a, la dr$m'a, la str$m'a, la dr$m'a şi dau peste un pod. Am ri+ă să cad peste el să mă mure- 'ine că altfel mă murea-ă cucoana, c$nd oi #eni acasă. Apoi o iau iar la str$m'a, la dr$m'a, la str$m'a, la dr$m'a şi dau de o farmacie. Apăs pe farmacista şi iese 'utonul şi-i cer un .ilo ram de serin i şi o 'om'oana. Am spus 'ine cucoană? 0asă-mă şi dute. *ă ce-oi #rea că eu m-am săturat de tine că de mere pădure(e.

Cucoana

Cecilia Calinescu

1

2e-i? Iar am fost la fata şeia. mamă. cum m-ai . )ăi! 2e-i mă. 2e-i? Iar am fost la fata şeia.n#ă(at mata. mamă. să-i pui o m$nă de f$n su' 'ot? 3ini. mamă. )ăi! 2e-i mă. Mă/ da% prost mai eşti! Nu puteai să-l le i şi tu cu o funie şi să-l t$răşti după tine? 3ini.n cămară? 3ini.n#ă(at mata. )ăi! 2e-i mă. Mă/ da% prost mai eşti! Nu puteai s-o pui p-o farfurie şi s-o 'a i . 2i ce-ai făcut cu ea? Am pus-o p-o farfurie şi am 'a at-o . 2i şe s-o dat? Mi-o dat un că(ăl.n ra+d. Scena 3 Mamă. Mă/ da% prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la 'r$u? 3ini. 2i ce-ai făcut cu el? 0-am pus la 'r$u. )ăi! 2e-i mă. Mă/ da% prost mai eşti! Nu puteai să-i pui un căpăstru pă cap şi s-o 'a i . )ăi! 2e-i mă. Scena 2 Mamă. 2i şe s-o dat? Mi-o dat o #acă. 2i şe s-o dat? Mi-o dat un ac.Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Mama Ion mama Ion Mama Ion Ion Mama Ion Scena I Mamă. mamă. Aşa-am să fac data #iatoare. 2i ce-ai făcut cu el? 0-am pus la pălărie. )ăi! 2e-i mă. Aşa-am să fac data #iatoare. 2i ce-ai făcut cu ea? Am le at-o c-o funie şi am t$r$t-o după mine. Scena 4 Mamă. Aşa-am să fac data #iatoare.n#ă(at mata. Aşa-am să fac data #iatoare. 4 Cecilia Calinescu . Scena 5 Mamă.n#ă(at mata. 2e-i? Iar am fost la fata şeia. 2i şe s-o dat? Mi-o dat un topor. cum m-ai .n cămară. mamă. Aşa-am să fac data #iatoare. 2i şe s-o dat? Mi-o dat o 'ucată de slană. 2e-i? Iar am fost la fata şeia. Scena 6 Mamă. Mă/ da% prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la pălărie? 3ini. 2e-i? Iar am fost la fata şeia. 2i ce-ai făcut cu el? 0-am aruncat . cum m-ai . 2e-i? Iar am fost la fata şeia.n carul cu f$n. cum m-ai .

Mi(o? 0a pia(ă..n ra+d şi i-am pus o mana de fan su' 'ot. Mi(o? &e #acă. 5i(o. Ce coinciden(ă! 6u 'ine.n casa s-o tratam omeneste. cum m-ai .Mama Ion mama Ion 2i şe s-o dat? Mi-o dat-o pe ea. 5i(o/ Ce coinciden(ă! 6u carne. eu carne! 2i ce fel de carne. Ce coinciden(ă! 6u pia(ă. Mama Ma/ da% prost mai eşti! Hai să luam fata şi s-o 'a am . 2i ce-ai făcut cu ea? I-am pus un capastru pa cap şi am 'a at-o . eu #acă! Mi(a 5i(a Mi(a 5i(a Cecilia Calinescu 7 .. eu pia(ă! 2i ce să iei de la pia(ă. Mi(o? Carne. eu 'ine! 2i un%te duci.n#ă(at mata. 5i(o. 5i(a Mi(a 5i(a Ce faci Mi(o? 3ine. 5i(o/ Ce coinciden(ă! 6u #acă.

da ce om sucit şi 'ar'atul ăsta al tău! !ini ca să să ducă. Aşadar.$că? Nani.. 9începe să se văicărească: Aoleu.nc)is-o? S-o mai desc)idă o dată c$nd s-o . &estul te-ai trudit pe -iua de astă-i.. O desc)is-o Ion. nu s-ar po#esti. &ra ul mamii. fata mea. Aoleu 9plânge: Se #ede că i s-au sf$rşit Mi(itelului -ilele Ar-ă-o-ar focul de m$(a netre'nică. Asta cam aşa-i. Către pisică:. mamă. )ăi.$că?! <l o desc)is uşa? <i. =l #ăd. )ii. Ai şi de ce. Nici că te po(i )odini aice la #oi. )op şi cu tine.. 9intra pisica. 9soacra sforaie: Ai adorMi(? *rumosule! <şti leit maică-ta.ntr-una din -ile. Ca de mort > Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Scena 2 Ion 9întrand) Ne#asta Cecilia Calinescu .n sc)im'. maică. Cică era odată un om . Să creşti mare şi #oinic. Nu pi cuptior că o tre-eşti pe mămuca. Cată să a(ipeşti măcar o lecu(ă. Aa.nsurat. . co#ri eşte-te su' so'ă. &e ce? Cum? &ro'ul Care dro'? Cel de sare de pe )orn. copilul. <i. dacă n-ar fi fost..ntoarce. omul nostru iese pe afară după tre'uri. Actul I "o#estitorul A fost odată. şi matale/ Hai nu te mai )li-i. am$ndouă leneşe/ care mai de care.n capul copilului. de ce alta? 2i-apoi de ce a .. Am să mă strădui că tare mai sunt ostenită.. că 'ine -ici. fată.Povestea prostiei omeneşti.: &a ce #-a ăsit? !-am lasat durmind şi #ă ăsesc pl$n $nd şi 'ocind ca de mort. nici at$ta. frumuşelu%. copilaşul meu. de ce-o desc)is-o? Ca să iasă afară. că am au5i(. c$nd a fost. 5$t. Ne#asta lui. ptiu. mata ori . nani. care dormea pe cuptor -iua . 9plag amandoua şi se vaicaresc. I 'ini. el. Am să-(i pun o cordică roşe.n amia-a mare. Sc$r($itul uşii. Aici e tocma 'ine.. să nu-(i fie di dioc)i! "tiu. &a.. Aşa. -$t. Ia. altfel de ce? !ăleu. Acu. 2i tot el o . dra ul 9plânge: Nepo(elu maic)ii.nc)is-o. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. aoleu!. ce-i cu el? Copilul are să moară. 9 scârţâie uşa:. care a#ea copil de ($(ă. ce trea'ă a#ea cu d$nsa? 9râzând: Cu cine? Cu uşa?. &e unde-ai mai apărut? 5$t. &a ce-i? ce-ai fată? Mamă. <i şi? &e s-ar sui m$(a o să-l tr$ntească drept . nici una mai istea(ă dec$t alta şi. da dacă. <u -ic pruncului un c$nticel şi să #edem care adoarme mai rapede. . că. 2i-are să mi-l omoare. care eşti? Cin să fie maică? Noi. se #ede trea'a că a tre5i(-o pe soacră-sa. . c$t ii el lipsă. !ai de mine şi de mine. "uiu% mamii. era cam proastă8 dar şi soacră-sa nu era tocmai )$tră. să duce ca să ai'a de unde #eni. "e plită? 0$n ă oala de lapte? !ai de mine! Nici at$ta.$că şi cu mine 9căscând: .

. Ion Au-i.. cine ştie pe unde. &a. Of. da. si?. nu să #ede? Ion Nu. cum iti spun. 2i noi răm$nem de i-'elişte. cum să duce. da% cuptiorul ceri lemne sparte.mi pare mie că rău cu rău. c$tă #reme 'ăr'atu-tu se preum'lă teleleu.. pacatele mele cele multe şi cele rele. of. 2i să tăiem nişte #reascuri.. Ion 3ună -iua.. pot să ma )odinesc şi eu o leaca pe prispa aiasta? Omu cu 'ani(a "ai poti. Omu cu 'ani(a "ai de dimineata. Omu cu 'ani(a Multamesc dumitale. eu sus pe cuptior.n 'ordei. 9Ies amandoua.. asta era. Cine-o murit? Copc)ilu% 9incepe să plaga şi copilul: Care copc)il.Soacra Ion Ne#asta Soacra Ion Ne#asta Ion Ne#asta Ion Ne#asta Ion Ne#asta Soacra Ne#asta Ion Ca de mort "ăi de ce? At$ta i-o fost dat... că nu-n(ele o #or'ă.n #ia(a mea. cu 'anita . mul(i proşti am mai #ă-ut eu .. care alearga de colo colo să care soarele în casa.. 9pleaca lasand femeile bocind în surdina: Mă duc . şi dacă oi mai afla altii şi mai di)ai. Ion Cu 'anita asta? Omu cu 'ani(a Cu 'anita. ne#astă? Al nostru "ai. 'a! aşa să sti(i. Ion &e fapt. Ion <i lasa... Întra şi Ion şi cere permisiunea să se aseze. <i.ntra inauntru sin ur... Ion Spar e o 'ucata uite-atata de parete şi soarele o .n capul copilului. şi nici ca pot. aşa 'ine.n 'rate? Omu cu 'ani(a "ai. cum să duce.. Copc)ilu. 'ade.. dacă (ipă de-mi (iuie urec)ile? "ai. cu ce and tot aler i cu dansa tot . )ăi. Omu cu 'ani(a Asa. dar. Mi-e c-o să tre'uiască s-alun ăm m$(a asta mămucă. at$tica. "lita asemenea.. Nu te sinc)isi..n ocolul #itelor. are să tr$ntească dro'ul cel de sare. &acă s-a sui m$(a pe )orn. 2i are să moară.. m-oi mai .n toată lumea. topor n-ai la-ndemana? Omu cu 'ani(a 3a da. #a să -ica? &a. iar de nu. . nu-mi #ad capul de trea'a. pe sară cini mul e #aca? Cine-o da 'oa'e la orătănii? <i. cum să moară? Cum să moară.... ca să am lumina. dar ca #oi nici că.. Să mer em . &rept . Cecilia Calinescu @ . Omu cu 'ani(a <i. nu-ti face ri+i... apăi. 2i eu l$n ă #atră.... dar de-ai sti dumneata ca de dimineata ma c)inui tot asa. topor. 2i la toate astea numa noi. "otoli(i-#ă. Marturisesc ca nu prea. ma tot c)inuiesc să car pocitul asta de soare . da% mai rău fără rău.. din cadru: Scena 3 Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Actul II Întra un om cu o banita în brate. usor de -is? nu-ti face ri+i.. femeie.n colo si-n coace. Ion Oooo.ntoarce acasa. &a%. Ion s-o şi dus. fată.. &e-a'ia o #enit şi-amu să duciii. cum de nu? Numai pe mine să ma ierti ca nu te primesc cum s-ar cu#eni. !ai de mine şi de mine. de ce? Ion Ia-l omule de coada. Nu eşti sănătoasă! Are să-l tr$ntească... saracu..

Omu cu (ăpoiu Iaca acusica..Corul cântă.mi aduc aminte de unele şi de altele.. să -#$rle nucile . sa punem nucile astea . Ion &a. iau toporul de coada.i doar pentru paie şi f$n. At$ta doar ca Ion le-a lăsat şi s-o dus de răul lor prin lume. iar Ion gânditor işi aminteşte de casă: Ion &upă c$te-mi dau seama. pe d$nsul nu-l căine-i. la ce-(i tre'ui sacu? Ion Ia uite colea. ce-i? !ecinul 6u #e-i ce #ăd eu? !ecina Ande? !ecinul Colea peste ard.. Actul III Întra un om cu o furca în mână. Ion Măi omule.nclin sa le dau dreptate şi alor mei de-acasă. după cele #ă-ute ieri şi astă-i. Să prăşască un ră-or "arcă nu prea are spor Mai de ra'ă-n 'ătătur$ Ca să dea mereu din ur$. &a ce faci aicea. Ion 3ună -iua. . Să-(i dea &umne-ău sănătate şi noroc . Ion &ute de ra'ă de-l adu. mai om 'un. Nu pentru a'urcat nucili . c-a făcut ce-o făcut de prostia şi de lenea lor?.. şi eu care m-am ostenit -iulica .. Ce cre-i dumneata? !ecina Ce-o fi pă(it. ce (i s-o mai nă-ărit? !ecinul < lucru mare !ecina <i. colea. care încearcă să arunce nişte nuci în pod.ntrea a.Omu cu 'ani(a Ion Omu cu 'ani(a Mai să fie! &a. Cecilia Calinescu B . !ecinul Măi femeie. !ecina C)iar aşa? Săracile femei !ecinul &a. Ia #ino-ncoace. Corul Harnică-i ne#asta me Harnică si nu prea pre "ăi diminea(a 'inişor Se dă +os di pi cuptior "ăi şi pe-o lai(ă să aşea-ă Să mai doarmă p$n%deamia-ă &upă masă ar munci. !ecina Adicăte la. asa cum or fi ei.n pod cu (ăpoiul. cred ca ai dreptate.. c$nd . iesind: &eci. &a% parcă mai 'ine acasa la ai mei. 'ade. o).. Smărăndi(a mătură o rada. am cum să n-am.. spri#iniţi pe gard se uită în ograda vecină cum cele doua femei trebăluiesc. 6ii! şi cumătra Mărioara.n#ă(at.n #ia(ă. sac nai? Omu cu (ăpoiu 3a..mi #ini să-mi iau lumea-n cap. da cu ci #rei să le urci? Omu cu (ăpoiu Ia.. &a% nu cini ştii ci. cu doni(a la #ale. Au-i. Acuma .. !ecinul ... 're? Omu cu (ăpoiu Ia-n ma ostenesc de #reo două -ili să urc nucili astea in pod. că 'ini m-ai mai .9iese: 9uimit: Cu 'ine 9pentru sine. &a%. 9 azand: <i cu 'ine şi cu sanatate. "ecinii din curtea lor. o )rănit păsările.n pod.. )ăi...ăpoiul . Întră şi Ion cântând înşi dă căciula pe spate si!l întreaba pe om ce face. măi! !ecina <i. la d$nşii. măi. 9omul fuge si revine cu un sac pe care i!l da lui Ion :.. Ca tot ospodarul la casa lui. !ecinul 0a d$nşii. <i ce -ici? !ecina <i minună(ia lumii. prostia nu-i de-un fel. măi omule.. 9omul pleacă cu sacul la spinare.. trece şi soacra fuga cu doniţele să ia apă. Omu cu (ăpoiu 6ii. Iaca. 2i-adineauri.. de s-o sco'or$t de pe cuptior? !ecinul "ăi ce să pă(ească?! Mai nimica..n el şi acu% )ai cu ele-n pod. &a. si. Actul IV Întră in scenă nevasta măturând. cu (ăpoiul ăsta. de dro'ul cel de sare. măi. .

cum #-a lumina &umne-eu. leneşule! 6e prin-i să-nmoi posma ii sin ur. asta n-am au-it. ce spune cucoana. făce(i.ncălecat pe-o şa şi #-am spus po#este-aşa. se #ede că omul cel din car e 'olna#. )ai.ntr-un sat. 6aran 1 I-au-i.n ruptul capului.ntre'ă cu milă pe cei doi (ărani. &e leneş de era. . dar aista-i un leneş care nu credem să mai fi a#$nd părec)e . pentru .nsul ce#a? &a% ai pe cine a+uta? &oar lenea-i . Că n-are #reme de stat la #or'ă cu noi.nmoaie? . milosti#ă cucoană? ia.ntre n-ar fi pus oare m$nă de la m$nă ca să poată face oare dintr-. ori aşa.ntr-un car cu 'oi ca pe un 'utuc nesim(itor. sărmanul. dă răspuns cucoanii. mă. <u am acolo un )am'ar plin cu posma i.nt$mplarea aiasta să le fi fost de folos şi lor şi lui. &oamne.l umflă pe sus. ori 'a? 0eneşul 3a! . . 2i aşa se ale #reo c$(i#a oameni din sat şi se duc la casa leneşului. 0eneşul &a% muie(i-s posma ii? Cucoana Ce-a -is? .n satul acela. 2i iaca aşa au scăpat sătenii de leneş.ntr-un )am'ar plin cu posma i. &a el nu poate să şi-i . Că te-a pune la cote( .ăran 1 Au-i. #ă-$nd că acest om nu se dă la muncă nici . dar şi leneşul de săteni. Cum c)iti(i? An sat . 2i satul. că suntem datori a ne a+uta unii pe al(ii. . 9 din direcţia opusă intră în scenă cucoana: Cucoana. de ea'a mai #roi(i a strica or-ul pe $şte. ducând un al şaselea pe sus "o#estitorul Cică era odată.. Mare minune-i ş-asta. Să-şi puie cine#a o'ra-ul pentru tine s$şi să te )rănească ca pe-un tr$ntor.!ecina <. Povestea unui om lenes În scenă intră $ ţărani.nt$lnesc ei cu o cucoană. Cucoana Oameni 'uni. dumnea#oastră fa(ă.ăran 4 Iaca. că doar ştiu că nu m-a mai pierde &umne-eu pentru o 'ucă(ică de p$ne. 6o(i (ăranii Hai la span-urătoare! 9ies cu toţii. 9ţăranii se opresc şi lasă pe leneş #os: 6aran 1 3a nu. Cucoana Alei! Oameni 'uni. #ă-$nd . . . !ede(i 'ine că nu-l ducem noi la sp$n-urătoare numai aşa. ş-a trăi pe l$n ă casa mea.ăran > Ce să -ică.ăran > &a. cu 'unătatea dumi-sale . 2i-l duce(i la #reo doftoroaie unde#a.ăran 7 Hai. )otăr$ să-l sp$n-ure pentru a nu mai da pildă şi altora. 2i-am .n lume şi-l ducem la sp$n-urătoare ca să cură(im satul de un tr$nda#. Să ierte cinstita.ăran 7 Să tot trăieşti. peste ce noroc ai dat.ntrea'ă că muie(i-s posma ii! Cucoana !ai de mine şi de mine! =ncă.mpre+urări rele. şi )ai cu d$nsul la locul de sp$n-urătoare. cucoană. . 3ine-a mai -is. 'ată-te .mpărăteasă mare.. păcat de el sărmanul să moară ca un c$ne fară de le e. lu$ndu-te su' aripa dumisale. iar cucoana. ce să mai -$c şi eu? S-ar putea ca . milosti#ă cucoană.ăran @ 3unătatea dumnea#oastră. Cucoana Oameni 'uni. un om ro-a# de leneş.l pun . . aşa. fereşte! A m$nca la posma i. . să nu mai mori. Mai poftească şi al(i leneşi de-acuma . dacă le dă m$na şi-i (ine cureaua. Aşa era pe #remea aceea. dar. leneşule... să se caute. 9 intră săteni dintr!o parte a sceneii: "e drum se .ntunericul să te 'ată! Ar$ciunea oamenilor! Sai de ra'ă din car şi mul(ămeşte cucoanei că te-a scăpat de la moarte şi-ai dat peste 'elşu . da. să-i luăm năra#ul.(i dă adăpost şi posma i. cine-a -is că 'oii ară şi caii măn$ncă. Noi $ndeam să-(i dăm săpun şi fr$n )ie. Ia.n carul cel cu 'oi un om ce semăna a fi 'olna#. . amu. tot de noroc să se mai plan ă cine#a. ducând pe leneş: "o#estitorul Iar sătenii duc pe leneş la sp$n-urătoare şi-i fac felul. ori aşa. nici 'ucătura din ură nu şi-o mesteca. Mai 'ine 'uce(i-l la mine la moşie. Cecilia Calinescu C . de flori de cuc.

apoi răpede-l . Cică era odată un om . p$nă ce-l adormi. i se . ca fiecare om.. &rume(ul nostru.l . . ne'unelor? Atunci ele.nt$mplarea ne. copilaşul meu!D Mama ei. cu oc)ii pironi(i . ieşi din casă.ntr-una sin -ile.nt$mplă iar să #adă ce#a ce nu mai #ă-use? un om (inea pu(in un o'oroc deşert cu ura spre soare. şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa.ncepură a-şi şter e lacrămile şi a-i po#eşti cu mare +ale despre .n al'ie l$n ă so'ă.nt$mplată.. prietene! E &aF ce faci aici? E Ia. flăm$nd şi năcă+it ca #ai de el. .ncepură a-l 'oci am$ndouă. dra a mamei. dacă n-ar fi fost. c$nd a fost. "e c$nd se slu(eau ele. -#$rli fusul din m$nă şi furca din 'r$u c$t colo şi. ca nişte smintite.ntră pe uşă.n dro'ul de sare de pe )orn şi cu m$nile .ntr-un loc. 9scartaie usa:.. mamă! Copilul meu are să moară! E C$nd şi cum? E Iată cum. m-oiu mai .n 'ordeiu. se #ede trea'a ca a tre5i(-o pe soacra-sa. că. şi tot aşa făcea. fata mea8 se #ede că i s-au sf$rşit Mi(itelului -ilele! 2i. duc .ncleştate. ce-(i este?! E Mamă. &upă ce-l adormi.nsurat. oprindu-se . nici una mai isteata decat alta si. o . fără să ştie unde se duce. ca să am lumină. că 'ine -ici. cum #ă spun. Aşa -ic$nd.ntra cu d$nsul . omul nostrum iese pe afara după tre'uri. E Ce este ? Ce #-au ăsit. . . =ntru una din -ile. . . Ne#asta lui. om 'un! E Mul(ămesc duMi(ale. de clocotea casa.l le ănă şi-l de-merdă.l puse . Acu. Ne#asta lui.nşfăca şi . cuprinsă de spaimă. era cam proastă8 dar şi soacră-sa nu era tocmai )$tră. -ise? E 3ună -iua. Scartaitul usii. după ce le ascultă. de parcă le le ase cine#a. 'a. după ce-şi scăldă copilul. stătu ea pu(in pe $nduri ş-apoi . şi nici că-l pot.ntre'ă cu spaimă? E Ce ai. dar ca #oi n-am mai #ă-ut.Prostia omeneasca A fost odată. şi plecă supărat şi amăr$t ca #ai de om! 2i mer $nd el 'e-metic. mă trudesc de #ro două-trei -ile să car pocitul ist de soare . nu s-ar po#eşti. după o 'ucată de #reme.l punea iar cu ura la soare. nedumerit. are să-l tr$ntească drept . -ise cu mirare? E 3re! mul(i proşti am #ă-ut eu . numai iaca şi tatăl copilului . sărind fără sine.. căci era iarnă8 apoi . oftă din reu. #iindu-şi pu(in .n sc)im'.n sine. Mă.ntr-un 'ordeiu8 pe urmă iar ieşea.n #ia(a mea. omul nostru iese de-acasă după tre'i. . 2i? E &e s-a sui m$(a. fără să-şi ieie -iua 'ună.Omul.ncepu a se 'oci c$t .ntoarce acasă.i lua ura? DAulio! copilaşul meu. amandoua lenese/ care mai de care. !e-i dro'ul cel de sare pe )orn? E =l #ăd... iar de nu. Cecilia Calinescu G . Asadar.n lumea toată! 2i deoiu ă2i mai proşti dec$t #oi.n capul copilului şi să mi-l omoare! E !ai de mine şi de mine. care a#ea copil de ($(ă.nfăşă şi-i dete ($(ă. care torcea după )orn.

2-am .ntră .. )ăramul ista e )$misit de foame şi nu #rI nici .n#ă(at.n casă cu o'orocul. Ai un o'oroc? E &aF cum să n-am?! E "une nucile . eram să . că sp$n-uri #aca! II f$nul şi-l dă +os la #acă! E &aF nu s-a irosi?. dar carul nu ieşea. tră ea din răsputeri de funie. E Că de ea'a te trudeşti.n toată . ş-am spus-o toată.n sine? DM$(a tot s-ar fi putut . .ntr-un sat şi. mai număr$nd şi alt ne )io'.n pod. şi (ăpoiul ista. 2i mer $nd el tot . fiind rotar. pe cari-i socoti mai cu du) dec$t pe cei ce #ă-use . om 'un.ncălecat pe-o roată. drume(ul nostru. pe iastă şură. suindu-se pe-o şură. ce să #adă! An om.n+ )e'e la loc.. Acolo. spar e ici. E *oarte mul(ămesc. Omul ascultă. om 'un! "entr-un lucru de nimica eram c$t pe ce să-mi $tui #aca! Aşa. 2-am .nainte. oameni 'uni. .ntre imea lui8 ş-acum. Omul de a-dă. la f$n.n ruptul capului să #ie după mine sus. creştine. cu-n (ăpoiu . -ise drume(ul .ncălecat pe-o şa..n m$nă. şi lumina soarelui . E Nu fi scump la tăr$(e şi ieftin la făină. nu-i nici de-o trea'ă. de aici merse mai departe.n pod.. !aca ră ea cumplit. )a'ar n-are (ăpoiul de sc$r'ă. =ndată făcu aşa..nsă că drume(ul l-a . să măn$nce f$n. ş-am spus po#estea aşa. Apoi. să arunci nucile . mir$ndu-se şi de această mare prostie.n 'ordeiu.n pod cu (ăpoiul şi să tra i #aca pe şură. drume(ul nostru. p$nă ce a+unse iară la o casă. #oind să-l scoată afară.ntoarse acasă şi petrecu l$n ă ai săi. &rume(ul nu -ă'o#i nici aici mult. E Ia. 2ti(i pentru ce? Aşa? uşile era mai str$mte dec$t carul. ci plecă. ce trudă! -ise drume(ul.n#ă(at să-l desfacă . D=ncă un tontD.ndată. &e aici. şi el nu mai putea de ostenit..nainte. iar nu pentru nuci.nt$mpla să deie dro'ul de sare +os de pe )orn8 dar să cari soarele ..E 3re. tră ea de pro(ap cu toată puterea. Hotarul #oia acum să taie uşorii.. E Mare minune..n ce dau peste do'itociD.n#ă(at! Ia uită-te dumneta! <ra să dăr$m 'unătate de casă din pricina carului. o mare minciună!! Cecilia Calinescu J . peste c$t#a timp a+unse . numai nu pricep. E &aF ce te frăm$n(i aşa.n pod8 (ăpoiul e pentru paie şi f$n.nt$mplare.n casă. făc$ndu-şi cruce8 dar ce #rei să faci? E Ce să fac.m'ătr$nesc căr$nd soarele cu o'orocul. n-am mai $ndit!D Apoi drume(ul se .n sine şi plecă. măntre'i? &aF nu #e-i? E 3a #ăd. An om le ase o #acă cu funia de $t şi. &e nu te-aducea &umne-eu pe la noi.n toate păr(ile lui.n călătoria sa. -ise a-da. om 'un? E Ia.ntra sin ur . #reu să -#$rl nişte nuci . .ncălecat pe-o căpşună. E Stai pu(in. merse tot . 'ată-l sc$r'a să-l 'ată. şi trea'a se făcu . p$nă ce a+unsese ca să mai #adă aiurea şi altă nă-'$tie.nlăuntru. -ise a-da8 'ine m-ai . şi soarele #a . E 3ine m-ai . mai număr$nd un nătărău. om 'un. să urce #aca pe şură.n sine. spre a scoate carul. N-ai #run topor la . E Mă omule! -ise drume(ul. #oia să arunce nişte nuci din tindă .ntr-. -ise drume(ul . E Ie-l de coadă. se opri la casa unui om. D&in ce . ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel . să le scoată pe r$nd afară ş-apoi iarăşi să-l . şi #-am spus. din . nene! "o(i să-l 'lastămi c$t l-ei 'lăstăma. -ise .şi lucrase un car şi-l ..nsul. unde a#ea aruncat oleacă de f$n. Noroc .ndăm$nă? E 3a am. 2-am . Atunci omul ascultă şi #aca scăpă cu #ia(ă.n+ )e'ase.