Caracterizarea personajului principal din romanul Ion de Liviu Rebreanu

Romanul Ion de Liviu Rebreanu deschide seria marilor romane din literatura interbelic. Patima lui Ion pentru pmnt, ca form a instinctului de posesiune (N. anolescu! se afl "n centrul romanului, fi#nd locul persona$ului "n oper. Ion este persona$ul titular %i central din roman, dominnd "ntrea&a oper. 'elelalte persona$e &ravitea( "n $urul su, punndu)i "n eviden* trsturile.+ste un persona$ comple#, cu "nsu%iri contradictorii, viclenie %i naivitate, &in&%ie %i brutalitate. Ini*ial dotat cu o serie de calit*i, persona$ul se de(umani(ea( e#presia inten*iei morali(atoare a scriitorului. +ste un persona$ realist, tipic pentru o cate&orie social, *ranul srac. 'linescu scria c -o*i flcii din sat sunt variet*i de Ion. Prin destinul su tra&ic, persona$ul "%i pierde caracterul repre(entativ %i se individuali(ea(. +#ponent al *rnimii, prin dra&ostea sa pentru pmnt, Ion este %i o individualitate, prin modul "n care "l ob*ine. 'storia cu o fat cu (estre nu este sin&ular, pentru c %i .asile /aciu sau Ion Pop al 0laneta%ului dobndiser averea "n acela%i mod, ci comportamentul su, o face pe 1na de ru%inea satului "nainte de nunt, apoi umbl dup nevasta lui 0eor&e. 2n critica literar, prerile avansate despre persona$ sunt variate, deseori contradictori. +u&en Lovinescu considera c Ion este e#presia instinctului de stpnire a pmntului, "n slu$ba cruia pune o inteli&en* ascu*it, o ca(uistic strns, o viclenie procedural %i, cu deosebire, o voin* imens, nimic nu)i re(ist. 0eor&e 'linescu afirma c Ion nu este "ns dect o brut, creia %iretenia "i *ine loc de de%teptcine. (3! Lcomia lui de (estre e centrul lumii %i el cere cu inocen* sfaturi dovedind o in&ratitudine calm. Nu din inteli&en* a ie%it ideea seducerii, ci din viclenia instinctual, caracteristic oricrei fiin*e reduse. Ion este un persona$ urmrit "n evolu*ie. La "nceput i se face un portret favorabil. 4e%i srac, este harnic, ca m)sa, iube%te munca, unca "i era dra&, orict ar fi fost de aspr3.
5

treptat, moartea lui fiind

Lipsa pmntului "i apare ca o nedreptate, iar dorin*a ptima% de a)l avea este motivat, -oat iste*imea lui nu plte%te o ceap de&erat, dac n)are %i el pmnt, mult, mult. Pentru c "l %tiu impulsiv %i violent, este respectat de flcii din sat. La hor, insultat de .asile /aciu, beat, "n fa*a satului, se simte mnios %i ru%inat, dorind s se r(bune. La "nceput, tot satul este de partea lui %i "l condamn pe .asile /aciu. 4ar dup btaia cu 0eor&e, preotul "l do$ene%te la biseric, dup slu$b. 4up o scurt e(itare, el ale&e (estrea 1nei %i renun* la iubirea 6lorici. 6aptele sale sunt tot attea trepte ale de(umani(rii. +ste viclean cu 1na, o seduce, apoi se "nstrinea( de aceasta, iar cstoria o stabile%te cu /aciu cnd fata a$unsese de rsul satului. +ste naiv, cre(nd c nunta "i va aduce %i pmntul rvnit, fr a face o foaie de (estre. 4up nunt, "ncepe calvarul 1nei, btut %i alun&at de cei doi brba*i. Prin interven*ia preotului, .asile /aciu "i d pmntul f&duit lui Ion, la notar. /rutalitatea fa* de 1na este "nlocuit de indiferen*. Instinctul de posesie asupra pmntului fiind satisfcut, se face sim*it cellalt &las, al iubirii. .iclenia "i dictea( modul de apropiere de 6lorica, falsa prietenie cu 0eor&e, "n a crui cas poate veni oricnd ca prieten. 1vertismentul 7avistei aduce de(nodmntul. 0eor&e "l ucide cu sapa pe Ion, venit noaptea "n curtea lui, dup 6lorica. 4ominat de instincte, "n afara oricrei morale, "nclcnd succesiv toate normele comunit*ii, Ion este o victim a lcomiei %i a or&oliului su. +ste caracteri(at direct (de ctre narator, de alte persona$e, autocaracteri(are! %i indirect (prin fapte, limba$, atitudini, comportament, rela*ii cu alte persona$e,vestimenta*ie!. 2n pre(entarea persona$ului este fundamental rela*ia pe care persona$ul o are cu pmntul, persona$ simbolic, mai puternic dect el. Ion iube%te pmntul mai presus de orice, Iubirea pmntului l)a stpnit de mic copil(3!. 4e pe atunci i)a fost mai dra& dect o mam. Renun* la %coal, pentru c "i este mai dra& s fie ve%nic "nso*it cu pmntul. Renun* la 6lorica, pe care o iubea, pentru c toat fiin*a lui ardea de dorul de a avea pmnt mult, ct mai mult. Instinctul de posesiune a pmntului, v(ut ca o ibovnic, sau ca o (eitate, este admirabil reliefat "n celebra scen a srutului pmntului, Il cuprinse o poft slbatic s "mbr*i%e(e huma, s)o crmpo*easc "n srutri. 2ntinse
8

minile spre bra(dele drepte, (&run*uroase %i umede. sau 1poi "ncet, cucernic, fr s)%i dea seama, se ls "n &enunchi, "%i cobor" fruntea %i)%i lipi bu(ele cu voluptate de pmntul ud. 9i)n srutarea aceasta &rbit sim*i un fior rece, ame*itor. Prin munc el se simte "nfr*it cu pmntul. 2n fa*a uria%ului, se simte mic %i slab, ct un vierme, dar muncindu)l, simte o mndrie de stpn. 1re ilu(ia c este att de puternic "nct s domneasc peste tot cuprinsul. Imensitatea "i tre(e%te dorin*a de a poseda, )'t pmnt, doamne:3. -oate ac*iunile lui au un sin&ur scop, acela de a)l ob*ine. 'nd &lasul pmntului tace, revine &lasul iubirii. Pmntul)stihie strive%te "n final omul care, nu "ntmpltor, este ucis cu o sap. Ion este un persona$ memorabil %i monumental, iposta( a omului teluric, dar supus destinului tra&ic de a fi strivit de for*e mai presus de voin*a lui ne"nfrnt, pmntul)stihie %i le&ile nescrise ale satului tradi*ional.