FILE DE ISTORIE

LA VNTOARE DE URI CU AUGUST VON SPIESS (IV)

Grigore Ribacu
Urmatorii ursi, impuscati dupa primul razboi mondial, au avut o moarte rapida sub gloantele colonelului. 30 septembrie 1922. Colonelul Spiess insoteste pe regele Ferdinand I si printul icolae in terenul !urg"iu, la boncanit. #eoarece se semnalase o aglomerare de 1$%1& ursi, se organizeaza o goana la ursi si mistreti, intr%un loc 'aimos, ( #osul )ele*i +.Colonelul Spiess este postat in stanga regelui Ferdinand , in dreapta este printul icolae, apoi inca patru vanatori completeaza semicercul. -a 1. minute de la inceperea goanei, rasuna un 'oc din directia regelui, apoi trage printul icolae , urmeaza alte 'ocuri, in dreapta si in stanga./amurile subtiri ale desisului din 'ata colonelului se agita si apare ca o 'urtuna un urs negru, puternic. Colonelul il asteapta sa a0unga la 1$ pasi, apoi trage. Ursul primeste socul, este grav ranit, totusi incearca sa scape. 1l doilea glonte il loveste din spate, strabatandu%l in diagonala. Ursul se prabuseste in 'ata vecinului din stanga, care, din noblete prost inteleasa, ezita sa%i dea lovitura de gratie. 2ericulos, mai ales pentru "aitasi3 2utin mai tarziu rasuna doua impuscaturi dinspre standul regelui si apare in 'ata colonelului un mistret, care se ascunde dupa o tu'a. Un glonte, apoi inca unul pe cand mistretul trece la 20 de pasi de colonel, si mistretul se prabuseste. #eodat, in 'ata lui Spiess irupe un urs voinic, maro. Incearca sa coteasca, dar glontul colonelului il culca la pamant, paralizat pentru cateva momente. 1poi ursul se ridica si incearca sa dea inapoi. Spiess trage inca doua 'ocuri, apoi regele Ferdinand da lovitura de gratie ursului.

Strigatele "aitasilor anunta ca in tu'is este un urs ranit. /egele, insotit doar de Spiess, patrunde in desime , ursul este grav ranit, dar lupta in continuare cu doi caini. 2riveliste rara, dar glontul regelui trebuie sa o intrerupa. 1u cazut . ursi si 2 mistreti, ziua urmatoare 'iind gasit mort inca un urs. -a s'arsitul lunii septambrie 192. se anunta iarasi o concentrare de ursi si mistreti in zona !urg"iului. In cele doua zile de vanatoare la goana vor cadea 13 ursi 3 Spiess a doborat si el unul. Colonelul pre'era rolul de observator, dar un urs a scapat din goana, in ciuda canonadei. -a 130 de pasi, glontul colonelului l%a a0uns, 'acandu%l sa se dea paste cap ca un iepure. 2ana in anul 1924, 1ugust von Spiess vanase 2$ de ursi, in toate modurile posibile. 1l 2.%lea urs a 'acut obiectul unui e5periment. In toamna anului 1924, Spiess urca la capre negre, in /eteza, insotit doar de un roman, 2urdea. Cand ceturile s%au ridicat, vad o ursoaica batrana cu doi pui cat berbecii. Spiess dorea sa impuste unul dintre pui, pentru a urmari reactiile mamei. 1 avut ce vedea 3 Inarmat cu o carabina de calibrul .,$ mm, s%a apropiat la &0 de pasi de 'ericita 'amilie, care pastea iarba si a impuscat ursacul mascul. -a auzul detunaturii, celalalt ursac a 'ugit la mama lui. 1ceasta incerca sa%si scoale puiul mort. 1poi s%a ridicat in doua labe, ca sa%si dea seama de cauza mortii ursacului. Cand a simtit vanatorii, s%a repezit spre ei cu blana zbarlita. Spiess nu dorea sa o impuste. Cand a a0uns la 30 de pasi, oamenii au inceput sa strige din rasputeri. Ursoaica a ezitat, poate si din cauza celuilalt pui, apoi s%a intors si a plecat. #in cand in cand, mai arunca cate o privire spre oameni. In ziua de $ octombrie 1929, Spiess se odi"nea asezat pe trunc"iul unui brad cazut, cu gandul la eventuala aparitie a unui cerb. 1pare o silueta inunecata intre molizi. Un urs 3, ii trece prin minte. 6os 6artin se misca agale, 'ara sa suspecteze ceva. 1rata impozant 3 #istanta dintre vanat si vanator se micsoreaza din ce in ce mai mult. Cand trece printre patru pini, la vreo 30 de pasi, este lovit de glontul de & mm, care il strabate in lung. Ursul se prabuseste. 2entru siguranta, urmeaza al doilea glonte. Fericita coincidenta, soldata cu o blana pe perete 3 6ai grea a 'ost vanarea celui de%al 2&%lea urs, pe data de 30 iulie 1930, in !urg"iu. Colonelul era c"emat sa puna capat activitatii unui urs

carnivor, care ucisese . vite. 2adurarii din zona amena0asera de0a un observator langa cadavrul ultimei victime, asa ca Spiess s%a putut instala in el c"iar din prima seara. 7ra cald si placut. 2utin dupa ora 21, colonelul a auzit trosnet de crengute uscate. Sosea ursul. 2rudent, acesta a dat tarcoale locului de cateva ori. S%a auzit zgomot de oase s'aramate la 20 de pasi in 'ata "oc"standului, apoi silueta intunecata a disparut. Spiess era prea e5perimentat ca sa nu ramana nemiscat. #upa 10 minute, ursul a reaparut, venind din stanga. 1poi a disparut inca o data. #upa 0umatate de ora, ursul apare iarasi. 7ste suspicios, ceva il tine in alerta. Sau poate sunt doi ursi 8 oaptea se 'ace din ce in ce mai intunecoasa. Ursul da roata locului, mai ia cate o imbucatura. Cand il zareste iar, vanatorul il ia la oc"i. )otul este negru, urs, teava armei, 'undalul. Ursul dispare intr%o clipita. 2e vanatorul dezamagit il ia somnul, dar la ora 2 este trezit de zgomote. Ursul da tarcoale in continuare, dar nu se mai arata. 9anatorul paraseste observatorul la ora 4 dimineata. :aciul Simion, proprietarul ;mai bine zis pagubasul< celor . vite ucise, nu e prea entuziasmat, ba c"iar murmura niste in0uraturi. 7ste clar, lic"idarea ursului a devenit o c"estiune de onoare pentru Spiess. Seara, la ora 19, din nou la panda. #eznodamantul vine nesteptat de repede. 1bia trecuse o 0umatate de ora, cand 'amiliarele trosnete de crengi anunta sosirea ursului. Cand animalul isi pleaca capul pentru a lua prima imbucatura, vanatorul trage. =rbit de 'oc, Spies apuca sa vada ursul disparand in padure. Se aud zgomote violente, mormait puternic, apoi liniste>9anatorul asteapta trecerea noptii, tulburat doar de aparitia 'ugara a unei vulpi. Cand se lumineaza, Spiess coboara din "oc"stand , $0 de pasi mai departe, sub un pin, zace ursul. ( 7l este pradatorul +, spune baciul Simion. 1l 2&%lea urs 3 Ci'ra pare mare, dar sa nu uitam ca 1ugust von Spiess a militat pentru ocrotirea ursului. Cu alte cuvinte, mai mult a salvat decat a impuscat 3 In inc"eiere, o observatie ? germana in care scrie venerabilul este teribila 3 6i s%a povestit ca traducatorul cartii ( Caprele negre din 6asivul /etezat +, sas de%al nostru, nu a mai dorit sa 'aca nici o alta traducere din 1ugust von Spiess> 1sa ca scuzati%l pe subsemnatul, care si asa a avut probleme cu scurtarea te5tului, nestiind la ce paragra'e sa mai renunte> 2.S. 1cest articol nu ar 'i 'ost posibil 'ara a0utorul

unui prieten, domnul icolae Fenesiu, care si%a dorit enorm sa%l vada pe 1ugust von Spiess tradus in limba romana si care, de curand, a plecat acolo unde pleaca toti vanatorii pana la