Ornamentul n arhitectur Augustin Ioan 21.07.

2006

"Ornament Element accesoriu decorativ, aplicat sau executat pe faa vzut a unui element de construcie sau de arhitectur, fr rol de rezisten n structura acestuia, destinat a-l pune n eviden, a-l mpodobi, a-l sublinia sau a-i mri efectul plastic. Ornamentul reprezint o constant antropologic i a fost practicat de fiecare grup social i n fiecare epoc. omeniul ornamental este astfel un indicator cultural capabil s reflecteze trsturile unei spiritualiti specifice comunitilor umane, fie ele de cuprindere local, regional, naional sau pe ample arii geografice i indic, de asemenea, perioadele dezvoltrii lor istorice. Ornamentalism exces de ornamentare! termen care denumete, n istoria literaturii ruse, un mod manierist, ostentativ de a face proz, n relaie cu scriitura primei pri a secolului acesta i mai cu seam cu opera lui "ndrei #el$i ." Identitatea ornamentului

"Decoration is a parole maudite, a dirty word in the modern tradition, yet there is notheless a clear need to go bac and re!lect on the signi!icance o! the term and on the !undamental meaning o! the notion o! decorum that underlies that o! decoration "...# $decoration% is that which &resents itsel! not as substance, but as accident' something com&lementary that will e(en lend itsel!, in )alter *en+amin,s terms, to a reading that is not attenti(e but distracted "...#"

Ignasi de -ol./0orales Din de!ini1iile date termenului de ornament 2i celor cone3e de unul din &rea &u1inele le3icoane dedicate la noi domeniului arhitecturii, se &ot deduce o serie de atribute considerate ca !iind esen1iale 2i, de asemenea, se &oate constata "modernitatea" lor, 4n sensul a&artenen1ei la ideologia estetic5 a artei moderniste. 6om critica 4n cele ce urmea75 4n1elegerile "canonice" ale termenului, a2a cum sunt ele sur&rinse 4n de!ini1ia dat5, &ro&un8nd 4n &roces 2i c8te(a nuan15ri des&rinse din inter&ret5ri contem&orane ale arhitecturii. 9rnamentul este a2adar descris ca !iind un sur&lus, un e3ces "chiar o "crim5", (or s&une ulterior modernii de !elul lui :oos, de alt!el un detailist de marc5#' un ce ad5ugat o&erei de arhitectur5 4n sco&ul de a/i intensi!ica (i7ibilitatea, "li7ibilitatea" 2i, 4n &roces, atributele estetice. Acest caracter de accesoriu, de secund 4n ordinea integrit51ii o&erei 4l &une 4n condi1ia de element dis&ensabil, !5r5 sacri!icii dramatice, atunci c8nd o&era trebuie s5 de(in5 "esen1ial5" a2a cum a dorit/o modernismul. -acri!icarea decora1iei (ine din acest statut subordonat &e care l/a de1inut, mai cu seam5 4n e&oca de du&5 re(olu1ia industrial5, ca element care este ad5ugat du&5 ce o&era este gata 4n datele !undamentale ale alc5tuirii sale. Dim&otri(5, 4n &ost/structuralism, ornamentul re(ine 4n aten1ie, deodat5 cu tot ceea ce !usese marginal, e3clus, &eri!eric, neesen1ial' a se (edea de &ild5 discu1ia 4ndelung5 din "devrul n pictur a lui Derrida, asu&ra 2ireturilor &erechii ""gre2ite"...# de bocanci din tabloul de (an ;ogh descris de <eidegger 4n "9riginea o&erei de art5". 9rnamentul &are a !i orientat= s&re deosebire de celelalte elemente ale o&erei, mai cu seam5 ale o&erei de arhitectur5, el este>trebuie s5 !ie distribuit mai ales 4n 7onele de (i7ibilitate ma3im5, acolo unde &oate !i &erce&ut 2i decodat, tin78nd a2adar s&re e3terior. ?ealitatea este 4ns5 aceea c5 o&era de arhitectur5 &re/modern5 este decorat5 2i 4n 7onele cu (i7ibilitate redus5, ba chiar 2i 4n 7onele &ractic inaccesibile &ri(irii curente, lucru &e care, 4ntr/un !el &e care l/am socoti mai degrab5 mali1ios, l/a desco&erit 2i &ostmodernismul= aticul @hi&&endale al turnului !ost AAA de la Bew Cor "Dhili& Eohnson#, adic5 &artea cea mai s&ectaculos decorat5 a cl5dirii "a7i -ony# nu ar !i (i7ibil5 dec8t &entru &5s5rile care l/ar (edea / din 7bor. Du&5 ce am (57ut la !a1a locului obiectul 4n cau75, &ot s5 a!irm c5 este o inter&retare tenden1ioas5= aticul este (i7ibil at8t de a&roa&e c8t 2i de de&arte 2i, mai mult, contribuie acti( la conturarea siluetei gru&ului de cl5diri !oarte 4nalte din &ro3imitatea @entral Dar /ului, unde este situat. Decorarea turnurilor catedralelor gotice, care n/ar !i(i7ibile dec8t, &oate, &entru un clo&otar coco2at, la !el de sus1inut5 ca aceea a registrului in!erior, nu se e3&lic5 &rin situarea 4n (i7ibilitate &oten1ial5 a cl5dirii, des&re care ne (orbe2te de!ini1ia. Aici, ornamentul se 4nrude2te cu, c8nd nu 2ade de/a dre&tul l8ng5, artele asociate arhitecturii "scul&tur5 mic5, &ictur5 mural5, mo7aic etc.#' 4m&reun5 cu acestea el d5 scar5 2i !ace cu &utin15 de a&ro&riat un obiect de arhitectur5= 4n absen1a acestei sc5ri de detaliu, casa r5m8ne mut5, 4l res&inge &e acela ce o contem&l5 de a&roa&e. Alt!el s&us, &re7en1a ornamenticii con!er5 un &uternic e!ect de realitate casei, sugerea75 "4n2urubarea 4n real" a acesteia 2i, ast!el, o !ace credibil5. Fn cu(intele lui de -ol./0orales, decora1ia este "something that enhances and embellishes reality,

ma ing it more tolerable" "1GG7, 70#. :i&site de ornament, casele &5strea75 ce(a din aerul increat al unei machete la scara 1=1 2i decorarea doar a anumitor 7one 4n detrimentul 4ntregului nu ar re7ol(a, ea singur5, 4ntreaga &roblem5. Fn !ine, re(enind la autorul citat adineauri, subscriu la o&inia sa &otri(it c5reia arhitectura decorat5 acce&t5 o anumit5 "sl5biciune" "dar / 4n te3tul lui de -ol./0orales / 4n1eleas5 &rin analogie cu "g8ndirea slab5" a lui 6attimo# care nu este de natur5 s5 tri(iali7e7e cl5direa, ci, dim&otri(5, a2a cum s&uneam adineauri, s5 o situe7e 4n ceea ce arhitectul s&aniol nume2te "the condition o! its greatest elegance and, ultimately, its greatest signi!icance and im&ort" "70#. 9rnamentul este de asemenea o constant5 general/uman5, ne mai s&une de!ini1ia "cu e3ce&1ia &erioadei moderne, care, e3il8ndu/l e3&licit, l/a !5cut totu2i s5 !ie amintit !ie 2i 4n i&osta7a sa de "mare absent" al o&erei#. -/a (orbit des&re rolul de ornament &e care l/a +ucat, la marii arhitec1i moderni 2i mai cu seam5 la 0ies (an der ?ohe, detaliul lucrat adeseori &8n5 la e3ces. Aoate culturile l/au !olosit, marea lor ma+oritate nu 4n i&osta7a de accesoriu, de sur&lus, ci chiar ca element constituti(, indis&ensabil al o&erei, de aceea2i natur5 ontologic5 cu to1i ceilal1i "atomi" ai acesteia. ?olul de "te3t" magic, simbolic, cu multi&le (alen1e e3&resi(e care de&52esc sim&la re&eti1ie "decorati(5", !ace din ornament un ingredient indisolubil al o&erei artistice 2i mai cu seam5 al o&erei arhitecturale, cu care !ace adeseori cor& comun sau care 4i este concrescut de2i adeseori &rintr/o alt5 tehnic5 dec8t edi!icarea &ro&riu 7is5 "inci7ie, &ictare, mula+ sau scul&tur5, li&ire a unui element &re/e3istent#. Ornamentul i identitatea

@a 2i o&era din care !ace &arte nemi+locit5, ornamentul d5 seama, "(orbe2te" mai mult chiar dec8t aceasta, des&re e&oca a&ari1iei sale' des&re &o&orul 4n s8nul c5ruia a a&5rut 2i este !olosit' des&re de7ideratele 2i des&re as&ira1iile acestei comunit51i. Hn acest conte3t, merit5 amintit5 aici !orma &aro3istic5 a acestei identi!ic5ri, &e care a re&re7entat/o realismul socialist= aici, na1ionalul era redus la "!orm5", 4n s&e15 la ornamentic5. Iste un semn de recunoa2tere a a&artenen1ei la gru& sau chiar !ace accesibil acestei comunit51i un "te3t" 4ntemeietor sau liant al acelei comunit51i, te3t care, 4n absen1a acestui demers (i7ual, nu ar a(ea acces la comunitatea c5reia 4i este destinat. 9&era, 4n a!ar5 de a da seam5 des&re caracterul general al unui &o&or, are 2i rolul "e3trem de &ri7at de c5tre &romotorii regionalismului critic, de !elul lui Jenneth Kram&ton sau @hristian Borberg -chul7#, de a di!eren1ia 4ntre gru&uri mai restr8nse geogra!ic 2i cultural, de !elul regiunii sau chiar al localit51ii, 4n detrimentul chiar al a&artenen1ei mai generale etnice, bun5oar5. Ln ast!el de ca7 este descris de Aitus Do&o(ici 4n romanul s5u autobiogra!ic &ostum isciplina dezordinii= s5tenii rom8ni din 0ic2a erau e3trem de m8ndri de &ortul lor local, de2i acesta era e(ident unguresc "1M7#. -emnalarea a&artenen1ei la comunitatea restr8ns5 ori la gru&ul social &rin intermediul ornamenticii 1ine, de asemenea, de rolul e(ident al ierarhiilor de &utere 2i al &restigiului acestora. Acest ade(5r ne este e(iden1iat de e3em&le care ne stau la 4ndem8n5= diseminarea &rin intermediul ierarhiilor de &utere a ti&ologiei 2i, mai cu seam5, a decora1iilor Dalatului regal Dele2 4n arhitectura secund5 de (ile 2i institu1ii ale (remii lor din ora2ul -inaia, diseminare con1inut5 4n arealul de in!luen15 al acestui &alat "(ile ale 7onei su&erioare 2i mi+locii din localitate 2i cantitati( mai redus din localit51ile imediat 4n(ecinate, A7uga, Doiana Na&ului, *u2teni 2i @omarnic#. Ln alt e3em&lu este &restigiul celeilalte arhitecturi &ro&rii e&ocii @arol I, eclectismul de 2coal5 !rance75 4n mediul &eri!eriilor *ucure2tilor de odinioar5' lucru este e(iden1iat de di!u7iunea a&roa&e instantanee "la scara istoriei# a unui mod de a locui, de a decora 2i de a celebra &rin arhitectur5 un mod de (ia15 !5r5 tradi1ie anterioar5 4n societatea bucure2tean5 &eriurban5. -tudiile lui @onstantin Eo+a, care discriminau 4ntre *ucure2tiul medie(al 2i cel eclectic / care l/a 2i 4nlocuit /, ar !i trebuit s5 ia 4n seam5 caracterul de "&alim&sest" al *ucure2tilor, 4n care straturile de stiluri 2i, im&licit, de su&orturi ale acestora "i.e. de sisteme decorati(e# s/au 4nlocuit unele &e celelalte 4n chi& (iolent. Ast!el, conclu7ia sa &ri(ind s&eci!icul arhitecturii urbane ar !i !ost, &robabil, mai nuan1at5= *ucure2tiul nu are un s&eci!ic cuanti!icabil' ha7ul "sau &5catul# s5u este ne!i3area 4n !ormul5, inconsisten1a 2i instabilitatea modelelor succesi(e, coe3isten1a acestora 4n !iguri s&arte, re7ultate nu ale unui gest deliberat, ci ale accidentului istoric sau indi(idual. Ornament: pre- i post-modernitate

Du&5 ce, coment8nd de!ini1ia dat5 ornamentului de dic1ionarul citat, am 4ncercat s5 4i e(iden1iem acesteia limitele, s5 (edem mai de&arte m5sura 4n care aceste limite sunt !ertile &entru o nou5 4n1elegere a de!ini1iei. Arhitectura modern5 des5(8r2e2te un &roces de se&arare a decora1iei de o&era "&ro&riu/7is5", de trimitere 4n secundar a ornamenticii 2i, 4n &roces, de eliminare a acesteia, &roces care &recede modernismul 2i care este cons8ngean cu &roduc1ia industrial5, de mass5 a obiectelor mediului uman. Dentru obiectul arti7anal, gradul de detaliere 2i ornamentic5 (orbe2te des&re &ro!esionalismul me2terului care l/a creat' mai mult, detaliul ornamental este &arte cons8ngean5 din obiect, &entru care nu e3ist5 detalii marginale. Bu se &oate s&une des&re cus5turile unei ii c5 sunt un sur&lus, un e3cedent. Hn ca7ul arhitecturii, detaliile arhitra(ei dau scar5, 4nl5tur5 a&ele &loii, decorea75 cl5direa modul8ndu/i e!ectele. Dentru arhitectura modern5, !ascinat5 de industrie, structura &ortant5 constituie esen1a cl5dirii, du&5 cum !unc1iunea re&re7int5 cau7a ei. Hn acest binom nu e3ist5 loc &entru ornament, acesta este doar o &iedic5 4n calea (ite7ei de e3ecu1ie a obiectului. 0ai mult dec8t at8t, din momentul 4n care arhitectura modern5 a dorit s5 se se&are de tradi1ie, ornamentica chintesen15 a acestei tradi1ii, cea care "datea75" 2i "locali7ea75" o&era "o situea75 istoric 2i geogra!ic a2adar# a de(enit, inclusi( din acest moti(, inamicul declarat al "ubicuit51ii" culturale a o&erei. 9rnamentica este, de !a&t, consubstan1ial5 cl5dirii 2i este aceea care, &rin interesul &entru semni!icare, des&arte 7idirea/

care/doar/ad5&oste2te de arhitectur5. Dar, atunci, ce este aceasta din urm5O @e are ea 4n &lus !a15 de ad5&ostO 9 e3&lica1ie 4nc5 modern5 ne (ine de la ?obert 6enturi, &entru care arhitectur5 este un "ad5&ost decorat cu simboluri". Dar, merg8nd 4nc5 mai 4n &ro!un7imea "ontologic5" a o&erei, &utem s&une c5 ornamentul are un rol hologra!ic 2i !ractal 4n ra&ort cu ansamblul= ast!el, indi!erent de scara detalierii, ornamentul &5strea75 gradul de com&le3itate 2i de e3&resi(itate al 4ntregului, conser(8nd ast!el densitatea de "realitate" a cl5dirii. :a scara ora2ului, cl5direa contea75 4n silueta localit51ii' a&ro&iindu/ne, rela1ia cu 4ntregul maselor construite dim&re+ur 2i > sau cu &eisa+ul 4nce&e s5 controle7e &erce&1ia, du&5 cum o !ace 2i (olumetria de ansamblu a construc1iei. A&ro&iindu/ne 2i mai mult, rela1ia dintre ornament 2i 4ntreg o &reia &e aceea dintre cl5dire 2i conte3t, &e aceea dintre &arte 2i 4ntreg &e de o &arte 2i &e aceea dintre &5r1i 4ntre ele, &e de alt5 &arte. Dac5 ne a&ro&iem &8n5 a&roa&e de li&irea corneei de cas5, (om obser(a c5 materialul 4nsu2i, at8t de im&ortant 4n a ne (orbi des&re tectonica (olumului, ne mai in!ormea75 4nc5 o dat5 sim1urile a&roa&e &e toate, nu doar (57ul cu &ri(ire la te3tura, c5ldura sau r5ceala lui 2i, desigur, cu &ri(ire la modul 4n care casa a "lucrat" 4n tim&. Aceea2i arhitectur5 modern5 &are s5 oculte7e acest rol !ractalic &e care 4l are decora1ia, 4n !a(oarea de&5rt5rii marilor mase= cl5direa modern5 are un sur&lus de interes &ri(it5 de la de&5rtare "a se (edea interesul &entru (olumetrie, siluet5, decu&area cl5dirii cu &atru !a1ade 4n ra&ort cu conte3tul am&las5rii sale#. Hn schimb, a&ro&ierea induce un sentiment de insolitare, 4ntruc8t dincoace de scara (olumetriei nu se mai a!l5 nimic. Iste aceasta o 4nscenare a ierarhiei (iolente care se stabile2te 4n interiorul obiectului modern= mecanismul "!unc1iunea# 2i e3&rimarea lui 4n !orme ma+ore domin5 4ntregul act de crea1ie. @hiar 2i 4n interiorul mecanismului e3ist5 rela1ii de !or15, &recum acelea enun1ate de :ouis Jahn, care disocia 4ntre s&a1ii ser(ite 2i s&a1ii ser(ante. Iat5 de ce, 4n ciuda calit51ii deosebite a detaliului la marii moderni2ti, de !elul lui 0ies (an der ?ohe sau K. :. )right, arhitectura modern5 minor5 c5reia 4i li&sea m5iestria de a croi mega!ormele 4n !elul 4n care mae2trii o !5ceau, nu a !ost ca&abil5 s5 sus1in5 un ni(el al detalierii con(enabil 4n absen1a ornamenticii &e care a abhorat/o &rogramatic. I!orturile insistente de a "dramati7a" arhitectura &rim5riilor centrelor ci(ice rom8ne2ti d5 seama des&re acest dublu im&as al arhitec1ilor deda1i la deliciile "!unc1ionalismului liric" e3tras "c8nd nu calchiat de/a dre&tul# din ultimul :e @orbusier. Acest dublu im&as &oate !i !ormulat ast!el= &e de o &arte, slaba ca&acitate a limba+ului modernist de a genera, chiar 4n ciuda !ormelor mari, monumentalitate' &e de alt5 &arte, necesitatea de a ridica gradul de acre1ie al !a1adelor 4n absen1a ornamenticii, acest lucru !iind &osibil doar &rin retorica !ormelor mediane "de regul5 grile de beton 4n &ro!un7imea c5rora de/abia este de g5sit sticla#. Detaliul 2i ornamentica 4n2urubea75 ast!el 4n real, !5c8nd/o &lau7ibil5, o cl5dire care este e(ident ea 4ns52i un sur&lus, o ad5ugire a realului. Lna dintre marile erori ale arhitecturii "!unc1ionaliste", s5race, a regimului comunist a !ost aceea de a ignora rolul detaliului "acest 4nlocuitor al decora1iei la marii moderni2ti# 2i de a &roduce, ast!el, obiecte "ireale", "4ncremenite 4n &roiect"= machete la scar5 1=1, tocmai !iindc5 le li&se2te detaliul care s5 continue la scar5 molecular5 ceea ce (olumetria 2i com&o7i1iile "&rea# so!isticate o !5ceau la scar5 molar5. Referenii ornamentului

Din &unctul de (edere al "etimologiilor", al re!eren1ilor des&re care d5 seama, ornamentul &oate !i clasi!icat 4n c8te(a mari categorii, care ne &ermit s5 negociem mai bine at8t de(enirea sistemelor decorati(e, c8t 2i &reeminen1a unuia sau a altuia dintre ele 4n !iecare dintre stilurile arhitecturii ultimelor dou5 secole. Ast!el, &utem (orbi des&re= a# originea "(ie", organic5 a ornamenticii, cu subcategoriile de!inite 4n !unc1ie de surs5= din lumea (egetal5, din cea animal5 2i, ca un ca7 &articular, din lumea omului. 6om obser(a c5, dac5 aceste categorii, c5rora li se adaug5 elemente a&ar1in8nd lumii !i7ice ne(ii "c5rarea, r8ul 2er&uit#, sunt relati( egal distribuite 4n cultura tradi1ional5, 4n ceea ce &ri(e2te stilurile "culte", ele discriminea75 4ntre sisteme decorati(e= ast!el, se &ot obser(a im&ortan1a sursei (egetale 4n Art Bou(eau sau rolul scoicii "cochiliei# 4n ?ococo. b# 9riginea abstract5 2i>sau simbolic5, !ie c5 ea este deliberat5 "decora1ia de origine geometric5 4m&odobe2te obiectul ca &arte intrinsec5 a obiectului sau ulterior, du&5 terminarea acestuia#, sau in(oluntar5, atunci c8nd decora1ia re7ult5 ca &rodus secundar dintr/un &rocedeu tehnic de alc5tuire intern5 a o&erei, este ulterior identi!icat5 @A decora1ie 2i re&rodus5 2i dincolo de necesit51ile "organice" ale &rimei o&ere. Aici &utem da e3em&lul intersec1iei dintre ur7eal5 2i ne(edeal5 la 1es5turi, sau ca7ul atributelor tactile ale o&erei de arhitectur5 care se autonomi7ea75 4n tim& 4n ra&ort cu o&era, a+ung8nd s5 nu mai constituie un dat al materialului natural, ci un sur&lus de &relucrare la care este su&us 4nt8i acesta, a&oi doar materialul de !inisa+, s&re a accentua acre1iile su&ra!e1elor 2i, mai ales, &entru a sublinia distribu1ia registrelor casei &e (ertical5. Arebuie s&us de asemenea c5 ornamentica abstract5 re&re7int5 adeseori o esen1iali7are "la care se adaug5 o mai e!icient5 &rin sim&li!icare / e3ecu1ie# a ornameticii "organice". "<ora" de &e cutare ie este o serie de triunghiuri 2i romburi, dar ea este 2i o reducere la !actorii &rimi a cor&ului uman 4ntr/un !el &e care mai sa(ant 4l (or !i e3&licat 6itru(ius 2i :eonardo. c# Hn !ine, &utem (orbi des&re decora1ia ca amintire re7idual5 a unei !oste !unc1iuni atro!iate= deseori, la trecerea unui &rogram de arhitectur5 dintr/un material &ri(ilegiat 4n altul, o serie de elemente care 4nde&lineau 4nainte un rol structural sau !unc1ional 2i/l &ierd &rin !olosirea noului material 2i a noilor sale con!igura1ii structurale, dar res&ecti(ul element nu 4ncetea75 s5 a&ar5 &e noua o&er5, chiar dac5 4ntr/un mod 2i la o scar5 care indic5 e(ident trans!ormarea sa 4n decora1ie, adeseori nostalgic5' elementul de(ine !ie &rea mic 2i, de regul5, &arte dintr/o serie re&etiti(5 care 4i anulea75 indi(idualitatea "a2a cum se 4nt8m&l5 cu rudimentele de grin7i de lemn (i7ibile 4n tem&lele grece2ti de &iatr5#, !ie, dim&otri(5, este su&radimensionat 2i trans!ormat 4n semnal "(e7i rolul +ucat de !ascii 4n arhitectura italian5 a anilor trei7eci, bun5oar5 4n lucr5rile lui :ibera, sau de detalii &ro&rii arhitecturii de lemn, de !elul chert5rilor, trans&use de B. Dorumbescu 4n beton 2i la sc5ri gigantice#.

Concluzii

Hncheind acest scurt e3curs &e t5r8mul mereu re(i7itat al decora1iei, trebuie &reci7at c5 ne a!l5m 4ntr/o e&oc5 4n care nu se &oate da un r5s&uns !erm cu &ri(ire la necesitatea de a ornamenta o cas5, r5s&unsul de&in78nd de o multitudine de !actori conte3tuali. Hn &rimul r8nd, trebuie 1inut cont de dimensiunea obiectului nou= o cas5 am&l5 (a trebui s5 aib5 un grad de acre1ie (olumetric5 2i (a trebui ornamentat5 mai generos dec8t una de mici dimensiuni' dim&otri(5= un edi!iciu am&lu 2i &rea auster, de !elul celor imaginate de :edou3 sau de -&eer, (a genera acea sen7a1ie de increat, de de!icit de real, 4n (reme ce o cas5 e3cesi( decorat5 4n ra&ort cu dimensiunile sale (a !i &rea "(orb5rea15", 4nclin8nd s&re isterie. Hn al doilea r8nd, ca un corolar la cele s&use anterior, trebuie 1inut cont de situarea cultural5, care nuan1ea75 dihotomia &e care am instaurat/o adineauri= horror (acui &e care o critic5m 4n cultura euro&ean5 este &e de alt5 &arte s&eci!ic5 unor culturi &recum acelea din India 2i Indochina. A discuta des&re e3ces decorati( acolo este nu numai li&sit de sensibilitate intercultural5, ci 2i contra/&roducti(. Hn al treilea 2i ultimul r8nd, discu1iile contem&orane des&re o&ortunitatea decora1iei ar trebuie e3trase &robabil din &endularea stilistic5, aceea care, &recum &ost/modernismul, !ie e3alt5 ornamentul "diminu8ndu/i rolul 4n ra&ort cu "utili7atorii" s5i#, !ie, &recum modernismul sau, mai nou, deconstructi(ismul, 4l canibali7ea75. @u alte cu(inte, nu 4l &utem e3clude a&rioric dintre mi+loacele &e care le a(em la 4ndem8n5 doar de dragul (reunui mani!est radical, du&5 cum nici nu trebuie s5 damn5m !5r5 discern5m8nt &e cei care, dintr/un moti( sau altul 4l e3ilea75. Acest 4ndemn la &recau1ie conte3tual5 &oate s5 &ar5 ne4ndestul5tor celor care 4l ascult5 ast!el !ormulat, cum este ca7ul studen1ilor mei. 05 tem 4ns5, c5, du&5 ce am (57ut at8t &urismul i&ocrit care con!und5 sim&litatea cu sim&lismul li&sei de har, c8t 2i e3cesul de/a dre&tul indigest al "noului centru ci(ic", nu am un alt r5s&uns mai 4n1ele&t de dat.