APITERAPIE

Def: Terapie cu produse apicole, adica produse provenite din apicultura (productie apicola). Prin contopirea cuvintelor Api(col) si terapie. APICULTR s. f. (tiin! care se ocup! cu) creterea i "n#ri$irea raional! a al%inelor, "n scopul folosirii produselor lor& al%in!rit, pris!c!rit, stup!rit. ' Din fr. apiculture. (e spune c! Du)ne*eu a l!sat pe p!)+nt c+te o plant! pentru fiecare %oal!, iar al%inele cule# su%stan,ele nutritive din fiecare floare, d+nd na-tere produselor apicole. .ierea este sin#urul produs din lu)e ce nu a putut fi o%,inut "n )od artificial "n niciun la%orator. /0ista %inenteles stiinte inrudite si derivate din apiterapie, cu) sunt apicultura, apiprofila0ia si apifitoterapia. Apiprofilaxia Def: Profila0ia cu produse apicole, Prin cotopirea cuvintelor api(col) si profila0ie. Profila0ie: 1Ansa)%lu de aciuni )edico1sanitare care se iau "n scopul prevenirii aparitiei %olilor. Asta*i se pune din ce in ce )ai )ulta %a*a pe profila0ie in special cu produse naturale (%inenteles si apicole). Apifitoterapia Def:Are ca o%iect de activitate prevenirea -i tratarea %olilor cu a$utorul plantelor -i produselor stupului Apifitoterapie 2tiin,a cunoa-terii virtu,ilor vindec!tore ale plantelor (fitoterapia) -i a produselor stupului (apiterapia) poate fi considerat! una din cele )ai vec3i "nv!,!turi ale o)enirii. Din cele )ai "ndep!rtate ti)puri o)ul a -tiut s! foloseasc! "n scop terapeutic plantele care "l "ncon$urau ar%orii, ar%u-tii,

ier%urile. .ai t+r*iu c+nd al%ina ia devenit un prieten a "nceput s! foloseasc! -i produsele stu%ului pentru a1-i trata anu)ite suferin,e. Propriet!,ile curative ale plantelor erau sta%ilte e)piric sau prin o%serva,ii "ndelun#ate, aceste cuno-tin,e fiind trans)ise pe cale oral! din #enera,ie "n #enera,ie. Cu trecerea ti)pului, odat! cu de*voltarea -tiin,elor )oderne valoarea terapeutic! a plantelor a fost confir)at! prin identificarea su%stan,elor %ioactive din plante care au o anu)e ac,iune asupra or#anis)ului u)an. 4n pre*ent fitoterapia modern cunoa-te peste 5666 de plante )edicinale dintre care activ sunt folosite apro0)ativ 766. (unt folosite toate par,ile plantei (r!d!cin!, tulpin!, scoar,!, frun*e, flori, )u#uri, )l!di,e, #er)eni etc). Toate "-i au rolul -i locul lor "n trata)entul anu)itor suferin,e. 8or)ele de ad)inistrare sunt -i ele diferite ceaiurile, decocturile, tincturile, )aceratele, planta uscat!, planta verde, e0tractele, uleiurile volatile etc. 4n pre*ent e0ist! do)enii separate care se ocup! de trata)entul cu anu)ite p!r,i ale plantei cu) ar fi : Gemoterapia trata)entul cu e0tracte o%,inute din p!r,ile tinere ale plantelor ()u#uri, )ladi,e, scor,!, r!d!cin! etc) Terapia cu germeni (plante "ncol,ite) #r"u, ov!*, or*, 3ri-c!, soia, n!ut etc Aromoterapia trata)entul cu uleiuri volatile din plante. 9ine"n,eles c! fitoterapia "-i are posi%ilit!,ile -i li)itele sale -i deat+ta tre%uie )en,ionat locul fitoterapiei "n cadrul )edicinei )oderne: 1 Rol preventiv "n sti)ularea unor func,ii ale or#anis)ului ( prevenirea infec,iilor respiratorii, cre-terea re*isten,ei la efort fi*ic, prevenirea a#rav!rii %olilor cronice, vita)ini*area or#anis)ului, sti)ularea circula,iei periferice) 1 Trata)entul unor %oli u-oare far! co)plica,ii (infec,ii respiratorii, infec,ii a c!ilor urinare, para*ito*e intestinale, 1 Trata)ent ad$uvant "n ca*ul unor %oli cronice ( afec,iuni ale aparatului respirator, afec,iuni #astro1intestinale, 3epato1%iliare, afec,iuni reu)atis)ale) 1 Trata)ent preventiv "n ca*ul unor %oli tu)orale.

APITERAPIA Trata)entul unor afec,iuni cu a$utorul produselor apicole 1 apiterapia, se "nscrie a*i, "n lu)ea civili*at!, pe coordonatele activit!,ilor )edicale funda)entate -tiin,ific, av+nd o eficien,! recunoscut! clinic. Din p!cate, pentru Ro)+nia, apiterapia a r!)as o -tiin,! e)piric!, pana recent co)plet e0clus! din )ediul universitar )edical sau far)aceutic. Apiterapia folose-te, "nc! din *orii istoriei, produsele stupului ()iere, polen, cear!, propolis, l!pti-or de )atc!, etc.), "n tratarea unei #a)e lar#i de afec,iuni, care vi*ea*! "ntre#ul corp. 9eneficiile trata)entelor %a*ate pe )ateriile colectate -i prelucrate de c!tre al%ine, au trecut din )edicina e)piric! "n cea -tiin,ific!, care a confir)at valoarea de necontestat ale produselor stupului, "n t!)!duirea a nu)eroase %oli. Pe l+n#! apiterapie, ast!*i se pune din ce "n ce )ai )ult! %a*! pe profila0ia (prevenirea) %olilor cu a$utorul produselor apicole, aceast! tendin,! lu+nd nu)ele de apiprofila0ie. Istoric Produsele stupului au fost cunoscute -i folosite de o) din cele )ai vec3i ti)puri. La "nceput ele erau procurate din cui%urile de al%ine s!l%atice, iar )ai t+r*iu prin cre-terea al%inelor, care a devenit o ocupa,ie lar# r!sp+ndit!. Pe l+n#! calit!,ile ali)entare (ve*i )ierea ca ali)ent), o)ul a descoperit "n )iere, dar -i "n celelalte produse ela%orate de c!tre al%ine -i virtu,i t!)!duitoare. Dove*ile practicii apiterapiei se pierd "n ne#ura ti)purilor. (1au #!sit i)a#ini pictate "n pe-teri (9icorp, (pania), din perioada epocii de piatr!, care "nf!,i-ea*! e0tra#erea de c!tre o) a )ierii din scor%uri. Din antic3itate, se p!strea*! papirusuri din /#ipt, cu indica,ii terapeutice ale )ierii, "ndeose%i asupra pielii r!nite sau arse, dar -i cu privire la trata)entul %olilor de sto)ac. De ase)enea, papirusurile vec3iului /#ipt, relev! faptul c! ceara de al%ine se folosea curent "n practica t!)!duirii. 4n vec3ea Indie, "n :ede, apar te0te cu privire la efectele spirituale -i t!)!duitoare ale produselor apicole. 4n scrierile antice #rece-ti, c+t -i "n cele indiene, )ierea este descris! ca un produs care prelun#e-te via,a. Ta%lele de ar#il! )esopotanice, datate din anii ;<66 "=r., )en,ionea*!, de ase)enea, )ierea ca )edica)ent. La cel,i, #reci -i iudei, )ierea era asociat! cu %eatitudinea spiritual!, fiind un ele)ent de le#!tur! cu )ierea cereasc!, care cur#e "n r+uri, al!turi de lapte, pe toate P!)+nturile 8!#!duin,ei (C3evalier, >3eer%rant). Dove*ile ar3eolo#ice atest! faptul c! "n $urul anului ?766 "=r., "n /#ipt, apiterapia era %ine cunoscut!, ea utili*+nd "n scopuri )edicinale, pe l+n#!

)iere -i alte produse apicole, ca propolisul sau ceara. Cele trei produse ale stupului, "n >recia lui Aristotel, erau de ase)enea foarte pre,uite din punct de vedere terapeutic. Dioscoride (@@1A6 d=r), "n opera sa "n 7 volu)e De Materia Medica, citea*! "n )od frecvent )ierea, dar -i alte preparate re*ultate din activitatea al%inelor. 4n opera sa, )edicul -i %otanistul #rec, reco)and! pentru diferite afec,iuni, co)%inarea plantelor )edicinale cu )ierea. Dove*ile ar3eolo#ice atest! fapul c! >eto1daci apreciau )ierea -i alte produse ale stupului, ocup+ndu1se intens cu cre-terea al%inelor. (e crede c! turtele dulci din f!in! de )ei -i )iere, repre*entau desertul favorit al dacilor. 4n evul )ediu, produsele apicole erau considerate a fi leacuri de %a*! "n trata)entul afec,iunilor. /0ist! )ii de scrieri p!strate din perioada )edieval!, care dau indica,ii terapeutice pe %a*a produselor stupului, "ncep+nd cu lucr!rile lui Avicena ( AB6 1?65<), filosof -i )edic iranian, care consider! )ierea a fi, un re)ediu eficace pentru afec,iunile cardiace. 4n secolul al CI:1lea, su% titlul de D.edicina ProfetuluiD, "n lu)ea ara%!, circulau o serie de te0te care l!udau efectele %inef!c!toare ale )ierii (9o$or E., Popescu E). Di)itrie Cante)ir (;F<51?<;5), do)n al .oldovei -i )are c!rturar, "n lucrarea sa DIstoria iero#lific!D, consider! )ierea a fi& Do %!utur! de doftorieD (8!nic! :oinea /ne). 4n far)acie )edieval! -i de la "nceputul epocii )oderne, ceara de al%ine era de ne"nlocuit, fiind o %a*! de pri)! i)portan,! pentru ela%orarea un#uentelor -i cataplas)elor (Du)itru R, Du)itru /). 4ncep+nd cu secolul al CC1lea, se pun %a*ele -tiin,ifice ale apiterapiei. Astfel apar centre, institu,ii -i clinici speciali*ate "n acest do)eniu. La noi "n ,ar!, "n ?AF7, apicultura or#ani*at! se reune-te fa)iliei interna,ionale DApi)ondiaD (8edera,ia Interna,ional! a Asocia,iilor de Apicultori). 4n cadrul acestei institu,ii, "n Ro)+nia, func,iona un sector )edical de apiterapie, care, din p!cate, ast!*i nu )ai e0ist!. Apiterapia, odat! cu trecerea ti)pului, nu a intrat nicio clip! "n vreun con de u)%r!, r!)+n+nd, cu o )are continuitate, un aliat de n!de$de pentru s!n!tatea o)ului.

Produsele apicole folosite in apiterapie sunt:

-

.ierea de flori si )ierea de )ana

- Gectarul - Polenul si pastura - Ceara - Propolisul - Laptisorul de )atca - :eninul de al%ine Mierea de flori i mierea de man H .ierea de flori ()ierea intrafloral!) .ierea de al%ine, re*ult! din nectarul florilor, prin ad!u#area unor secre,ii #landulare. Astfel, siropul aro)at colectat din #landele nectarifere ale florilor de c!tre al%ine, sufer! transfor)!ri su% ac,iunea en*i)elor din #u-a -i din intestinul acestor insecte, re*ult+nd )ierea. Pentru a ela%ora ? I# de )iere, al%inele tre%uie s! vi*ite*e "ntre ; -i < )ilioane de flori. H .ierea de )an! ()ierea e0trafloral!) Al%inele prepar!, pe l+n#! )ierea interfloral! ()iere de flori), -i o )iere e0trafloral!. Acesta din ur)!, al%inele nu o colectea*! "n )od direct, ele cule#+nd de fapt, ni-te )ici pic!turi de nectar, care provin din secre,ia unor insecte )ici din cate#oria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor -i lachnidelor. Aceste insecte )ici se 3r!nesc cu sucurile plantelor, a$ut+ndu1se de un stilet (prelun#ire ascu,it! a aparatului %ucal), cu care str!pun# ,esuturile ve#etale. /le re,in "n corpul lor, nu)ai su%stan,ele a*otate eli)in+nd, "nc! "nainte de di#estie, *a3arurile, de care nu au tre%uin,!, su% for)a unor pic!turi )ici. Al%inele colectea*! aceast! )an!, aduc+nd1o "n stup. .ierea de )an! provine de la unele specii de plante, )ai ales de ar%ori ca: %radul, )olidul, pinul, *ada, ienup!rul, ar,arul, ste$arul, frasinul, )o$dreanul, etc.. Unele specii ar%oricole, printre care se eviden,ia*! salc+)ul, asi#ur! at+t )iere de flori c+t -i )iere de )an!. .ierea de )an! provenit! de la speciile r!-inoase )ai este cunoscut! su% denu)irea #eneric! de D)iere de %radD sau

D)iere de )unteD. Nectarul Gectarul este un produs de secretie al #landelor nectarifere a disferitelor plante.Contine nu)eroase *a3aruri (*a3aro*a,#luco*a,fructo*a etc) si cantitati )ici de aci*i #rasi , aci*i a)inati etc.Co)po*itia %ioc3i)ica a nectarului varia*a in functie de speciile de plante )elifere, fiind influentata c3iar la acceasi specie de conditiile de cli)a. Gectarul este recoltat de al%ine din corolla florala cu a$utorul aparatului %ucal, special adaptat pentru supt si lins, acu)ulat in #usa si transportat in stup.

Polenul i pstura Polenul: Polenul la plante se pre*int! ca o pul%ere fin! cuprin*+nd #r!uncioare foarte )ici, care nu pot fi v!*ute cu oc3iul li%er. Din punct de vedere fi*iolo#ic, polenul repre*int! partea reproduc!toare )asculin!, care se for)ea*! pe anterele sta)inelor unei flori, se)!n+nd 1 doar ca func,ie reproductiv!, cu sper)ato*oidul re#nului ani)al. Polenul care se r!sp+nde-te cu a$utorul v+ntului, a-a cu) este acela de plop sau de salcie, poart! nu)ele de polen anemofil. Tipul ane)ofil de polen este responsa%il de apari,ia )a$orit!,ii aler#iilor, nu)ite Dfe%r!D sau D#uturaiD de Df+nD. Polenul care se trans)ite prin vectori, de o%icei prin insecte, poart! nu)ele de polen entomofil. Acest polen, doar "n )od e0cep,ional este responsa%il de apari,ia aler#iilor, %a )ai )ult, el se co)port! ca desensi%ili*ant al reac,iilor aler#ice provocate de tipul ane)ofil. Al%inele recoltea*! e0clusiv polen ento)ofil. Aceasta, se pre*int! su% for)a unor D#3e)otoaceD, ceea ce repre*int! )ari a#lo)er!ri de #r!uncioare (peste 566.666 la un sin#ur transport). Dup! recoltare, acest )aterial valoros, este transportat la stup "n co-ule,ele de la picioarele posterioare ale al%inelor, a-a cu) se poate vedea "n i)a#inea de )ai $os.

H P!stura Polenul proasp!t (crud), "n stup, prin activitatea albinelor prelucrtoare, este transfor)at "n p!stur!. Transfor)area are loc "n ur)a unor procese care constau din: 1 I)pre#narea cu acid lactic, su%stan,! care este sinteti*at! de c!tre %acteriile lactice din #u-a al%inelor prelucr!toare, av+nd rolul de a ")piedica de*voltarea )icroor#anis)elor d!un!toare& 1 ad!u#area unui principiu anti%iotic din secre,ia farin#ian!, "n acela-i scop& 1 %!tucirea polenului cu capul, pentru eli)inarea aerului, "n scopul prevenirii de#rad!rilor aero%e ("nsilo*area polenului). P!stura este )ai valoroas! dec+t polenul prin faptul c! are "n co)po*i,ie polenuri diferite, con,ine )ai )ult! vita)ina J, este %o#at! "n en*i)e, etc. P!stura nu)it! -i Dp+inea al%inelorD este un produs apicol )ai #reu de procurat. Recoltarea ei de c!tre apicultori se poate face doar prin distru#erea fa#urelui. Dup! cu) "i spune -i nu)ele, acest produs are consisten,a p!stoas!. :aloarea nutri,ional!, dar -i cea dietetic! -i curativ! a p!sturii, este ase)!n!toare polenului, fiind, "ns!, cu )ult )ai ridicat!.

eara de al!ine Un valoros produs apicol, "ntre%uin,at de o) de )ilenii, este ceara de al%ine. 8a,! de )iere -i de polen, ceara de al%ine este un produs preponderent secretat de #landele insectelor (#lande cerifere), astfel "nc+t, co)pu-ii %io de ori#ine ve#etal! #!sindu1se "n cantitate )ic!. Cu toate acestea, pre*en,a pi#)en,ilor ve#etali deter)in! culoarea cerii (ceara al%inelor care vi*itea*! florile de salc+) este al%!, ceara al%inelor aflate "ntr1un lan de floarea soarelui este #al%en!, ceara produs! "n stupurile aflate pe pa$i-ti este ro-iatic!, etc.). Dup! o co)ple0! prelucrare "n #landele insectelor (al%inele posed! B #lande interne "n care prelucrea*! ceara), ur)+nd apoi e0cre,ia produsului final. Ceara, ca produs #landular al al%inelor, este e0cretat! "n stare lic3id!, "nt!rindu1se la contactul cu aerul. Ceara de al%ine are o co)po*i,ie co)ple0!, con,in+nd, pe l+n#! ceride -i alte su%stan,e, ca: pi#)en,i, vita)ina A, vita)ina D, su%stan,e anti%iotice, uleiuri

volatile, su%stan,e antio0idante . Prin pre*en,a ceridelor, ceara de al%ine, ca -i alte ceruri a-a cu) este de pild! lanolina, este foarte sta%il! -i nu r+nce*e-te. >ra,ie acestei co)po*i,ii, pe l+n#! celelate "ntre%uin,!ri (lu)+n!ri, cear! de parc3et, etc.), ceara de al%ine se utili*ea*! "n cos)etic! -i apiterapie.

Propolisul Propolisul, nu)it -i Kclei de al%ineL sau Kpenicilin! ruseasc!L, este un produs apicol e0tre) de pre,ios. Const! dintr1un a)estec de su%stan,e r!-inoase, lipicioase, de culoare verde1%run! sau cafenie, cu aro)! pl!cut! de r!-in! -i %alsa)uri. Propolisul este prelucrat de al%inele lucr!toare, dup! colectarea unor produse %iolo#ice din cel pu,in ;6 de specii de ar%ori care produc secre,ii r!-inoase -i anu)e din )u#urii unor copaci (plop, )esteac!n, arin, castan, fa#, frasin, pin, %rad), tulpini -i ra)uri tinere, pe,iolul frun*elor -i scoar,! (salcie, prun). La aceast! )aterie r!-inoas!, al%ina adau#! secre,iile #landelor salivare care con,in en*i)e, cear! -i al,i co)pu-i %ioc3i)ici. At+t culoarea, c+t -i aro)a -i co)po*i,ia c3i)ic! a propolisului difer! "n func,ie de speciile ve#etale de pe care s1au colectat )ateriile pri)e. 4n >recia, filosoful Aristotel considera c! propolisul este o Kpurificare a ceriiL -i "l reco)anda ca re)ediu pentru contu*ii -i pl!#i supur+nde. /ste o su%stanta cleioasa, puternic aro)ata, de diferite culori, foarte co)ple0a, sare se pre*inta su% diferite for)e fi*ice, c3i)ice si %iolo#ice. Propolisul are diferite functii in diferite locuri in stup 1 el este facut de al%ine pentru a apara viata coloniei su% raport fi*ic, c3i)ic si %iolo#ic. De altfel, cuv+ntul KpropolisL deriv! din li)%a #reac! -i "nsea)n! Kpartea din afara cet!,iiL, le#at de faptul c! aceast! su%stan,! are rol de pav!*! ")potriva a#resorilor din afar!, stupul fiind ase)uit cu o adev!rat! cetate Propolisul, asa cu) il intalni) in stupul al%inelor, este un e0traordinar co)ple0 de su%stante or#anice. In cercetarile oa)enilor de stiinta, el este clasificat atat dupa utili*arile sale in stup, cat si dupa co)po*itia si folosirea in apiterapie. "aptisor de matca

Laptisorul de )atca este o su%stanta #elatinoasa, al%icioasa, pe care o secreta #landele farin#iene ale al%inelor doici pentru a 3rani larvele de )atca si pe )atca insasi. Datorita acestei su%stante, )atca poate depune ?.666'?.766 de oua *ilnic si, spre deose%ire de al%inele lucratoare, care traiesc doar cateva sapta)ani, supravietuieste c3iar 517 ani. Din punct de vedere c3i)ic, laptisorul de )atca este o e)ulsie co)pusa din proteine, *a3aruri, lipide si alte su%stante. Cercetarile asupra efectelor %enefice ale laptisorului de )atca inca )ai continua si in *ilele noastre. In cele ce ur)ea*a, dori) sa atra#e) atentia asupra unor re*ultate )ai putin cunoscute. .ulta vre)e, oa)enii care nu erau fa)iliari*ati cu produsele al%inelor credeau ca laptisorul de )atca este faurit de )atca stupului. Adevarul este pe dos: laptisorul este facut de al%ine pentru re#ina lor. Cele )ai tinere *%uratoare din stup, cele )ai pure, nu)ite si doici, il produc in #landele lor 3ipo1farin#iene. /ste ca si laptele de )a)a pentru su#ar.

#eninul de al!ine :eninul de al%ine contine un a)estec co)ple0 de en*i)e, proteine si a)inoaci*i. /ste un lic3id li)pede si incolor, cu #ust dulce si usor a)arui. /ste solu%il in apa, insolu%il in alcool, iar cand vine in contact cu aerul for)ea*a cristale #ri1al%e. :eninul de al%ine este un lic3id produs de al%ine "n #lande speciale -i depo*itat "n pun#a de venin lic3id pe care "l eli)in! cu acul cu ve*ic! cu tot c+nd sunt "n pericol. /ste posi%il s! e0iste diferen,e "n privin,a calit!,ii veninului "n func,ie de ali)enta,ie, v+rst!, se*on, ras!. :eninul de al%ine este folosit in terapie inca din antic3itate si introdus in terapia )oderna de )edicul austriac 8. Terc in ?BBB pe %a*a unor reco)andari curative pentru #uta si reu)atis), pu%licate in reviste pentru apicultori. /ste sinteti*at de al%inele lucratoare, in )ai )ica )asura de re#ine si folosit ca principal )i$loc de aparare, datorita capacitatii de a produce durere si diverse efecte far)acolo#ice si %ioc3i)ice.

Rolul acestor produse pentru familia de albine

.ierea1 p+ine, polenul1 ali)ent secundar .+ncarea al%inelor este )iere -i polen. .ierea, care con,ine aproape nu)ai *a3aruri transfor)a%ile "n ener#ie este ali)entul de %a*!, "n ti)p ce polenul con,in+nd proteine, vita)ine -i )inerale este precu) restul felurilor de )+ncare. L!pti-orul de )atc! este un fel special de )+ncare la care au acces nu)ai )atca -i larvele candidate la titlul de )atc!.

Delicioasa )iere )atur! Gectarul str+ns de al%ine nu este "nc! )iere. /l se preface "n )iere nu)ai "n ur)a )atur!rii -i condens!rii sale de c!tre al%inele din stup. .ai "nt+i, al%inele lucr!toare aduc nectarul "n sacii de )iere afla,i l+n#! sto)ac -i "l trans)it din #ur! "n #ur! al%inelor lucr!toare care le a-teapt! "n stup. Cu aceast! oca*ie, datorit! efectului en*i)elor din corpul al%inelor, *a3aro*a din nectar e transfor)at! "n #luco*! -i fructo*!. In continuare al%inele care au receptat )ierea o transport! "n niste c!)!ru,e unde o aerisesc %!t+nd din aripi pentru a evapora apa din ea. Te)peratura de 5@ de #rade din stup a$ut! si ea la )aturarea -i condensarea )ierii.Astfel preparata )iere este "n)a#a*inat! -i acoperit! cu c!p!cele de cear!, devenind ali)ent conservat. >!lu-te de polen, p+ine de al%in! Eri de c!te ori se %a#! al%inele "n interiorul florilor pentru a sor%i )ierea din ele, polenul se prinde pe peri-orii de pe corpul lor. Edat! supt nectarul, al%inele "-i u)e*esc picioru-ele ca ni-te perii cu o parte din el, dup! care "-i iau *%orul -i se freac! pe trup cu picioru-ele, rotun$ind polenul "n %ul#!ri pe care "i pun "n co-urile de polen aflate pe picioru-ele din spate. 9ul#!rii sunt f!cu,i "n $urul unui peri-or )ai lun#, care ,ine loc de )elesteu. >!lu-tele de polen aduse "n stup sunt *dro%ite de c!tre al%inele lucr!toare de aici -i "ndesate "n fundul alveolelor. La u)plerea unei alveole, se un#e )iere pe deasupra: a)estecul conservat astfel se nu)e-te p+inea al%inei.

L!pti-orul de )atc!, ali)ent special Al%inele lucr!toare "ns!rcinate cu "n#ri$irea larvelor )!n+nc! )ult din polenul "n)a#a*inat "n alveole. Acest polen este resinteti*at "n interiorul #landelor parotide -i su%larin#eale, fiind secretat ca l!pti-or de )atc! de culoare al% l!ptos. Adev!rat lapte de )a)! f!cut de c!tre al%ine, l!pti-orul de )atc! con,ine un a)estec %ine ec3ili%rat de proteine, vita)ine -i )inerale, fiind destinat nu)ai )!tcii -i larvelor candidate la titlul de )atc!. L!pti-orul de )atc! este cel care le face pe )!tci s! creasc! )ari -i capa%ile de a depune ou!. Propolisul si veninul de al%ine cu rol in apararea stupului. Al!inele si stupul$ #eneralitati Def. al%ina: Insect! din fa)ilia apidelor, cu aparatul %ucal adaptat pentru supt i lins, iar cu picioarele posterioare pentru str+n#erea polenului, cu a%do)enul prev!*ut cu un ac veninos, i care tr!iete "n fa)ilii Def.stup: Totalitatea al%inelor dintr1un stup& fa)ilie de al%ine %e cate feluri sunt al!inele& Matca este Dre#inaD stupului. Ca di)ensiuni, ea este cea )ai )are al%ina. /ste cea care depune ouale in fa#uri. Lucratoarele indeplinesc )ai )ulte )unci, functie de v+rsta pe care o au si anu)e: 1 curatarea celulelor 1 /ste pri)a )unca oficiala a lor.I)ediat dupa ce au iesit din celula se spala& in acest ti)p i se usuca aripioarele. .unca de a curata celulele este #rea si de aceea, inainte de a se apuca de curatat, ele iau un strop de )iere pentru a avea ener#ie si putin polen pentru a i se intari )usc3ii. .unca in celule durea*a vreo trei *ile, dupa care al%ina tre%uie sa indeplineasca o alta si anu)e aceea de doica& 1 al%inele doici 1 /le 3ranesc si in#ri$esc larvele pana acestea ies din celule. Tot ele le asi#ura lpuilor de al%ine si caldura necesara.La inceput, dupa trei *ile de incu%atie, ele dau larvelor laptisor de )atca la fiecare @ 1 7 )inute ti)p de 5 *ile. Apoi le ofera un a)estec de )iere si apa nu)it DnectarD. De ase)enea puii de al%ine pri)esc polen. E al%ina )unceste ca doica ti)p de ? 1 ; sapta)ani, dupa care va indeplini functia de constructor ai fa#urilor de )iere.

1 al%inele constructori 1 Pentru a construi, )ai intai al%inele se 3ranesc si stau i)preuna o *i intrea#a. Asa cu) stau ele atarnate, B #lande de su% sto)acul lor produc ful#i )icuti de ceara. .ai tar*iu, al%inele vor )esteca acesti ful#i de ceara dandu1le for)a corespun*atoare for)and astfel peretii fa#urelui. Constructia fa#urelui dura*a apro0i)ativ 7 *ile. 1 al%inele curatitoare. Acesta este o )unca )ai putin placuta si consta in curatarea stupului si cararea afara a #unoiului. 1 al%inele pa*nici 1 Al%inele studia*a cu )are #ri$a pe cei care vor sa vina in cetatea lor. Erice )usafir nepoftit este tratat ca dus)an si atacat. /le asi#ura pa*a la urdinis oprind intrarea oricarui intrus& 1 al%inele ventilatoare 1 Al%ina ia parte la functionarea siste)ului de aer conditionat al stupului. Aceasta )unca este de o i)portanta cruciala, pentru ca atunci cand afara este foarte cald, larvele ar putea )uri. 1 al%inele )esa#ere 1 /le au rolul de a cauta sursele de 3rana si a da de veste celorlalte lucratoare despre distanta la care se #asesc si calitatea noilor surse de 3rana& 1 al%inele cule#atoare stran# nectarul, polenul si propolisul& Trantorii asi#ura perpetuarea speciei, i)perec3ind )atca.

um muncesc al!inele& Inca de la pri)ele flori de pri)avara, de la #3iocelul cel al%, de la canepa codrului cea al%astra, de la untisorul cel #al%en, de la pod%al si de la alte flori al%inele aduna sucul dulce al florii, nectarul. Cu tro)pa nectarul este a%sor%it si depo*itat in #usa al%inei unde este transportat pana la depunerea lui in fa#ure. Aici are loc transfor)area nectarului in )iere. Ca )ierea sa nu fer)ente*e datorita nivelului )are de u)iditate, al%inele ventilea*a intens )ierea, dupa care ele capacesc celulele cu ceara. In cosuletul (corbicula) ulti)ei perec3i de piciorise ele stran# polen sau propolis, o )aterie rasinoasa, cu care isi astupa crapaturile sau in care invelesc oaspetii nepoftiti, ucisi cu acele veninoase si care sunt prea )ari pentru a fi carati afara din stup.

um comunica al!inele& Lucratoarele )esa#ere pot trans)ite prin anu)ite DdansuriD al%inelor cule#atoare infor)atii precise despre noile surse de 3rana. Printr1un co)ple0 de vi%ratii sonore si )iscari ale corpului, ele e0pri)a atat distanta, directia cat si concentratia de *a3ar a nectarului si ti)pul pe care il vor parcur#e cule#atoarele pana acolo. .atca tanara anunta printr1un DcantecD iesirea ei din celula. /a trans)ite tuturor al%inelor stupului anu)ite trasaturi #enetice personale.