Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Biologie i Pedologie Specialitatea Silvicultur i Grdini Publice

Referat
Tema: Biologia amfibienilor i rolul lor !n cadrul ecosistemelor forestiere"

A realizat: Lefter Mihail Gr. S-11

2013

Biologia amfibienilor i rolul lor !n cadrul ecosostemului forestier Aproape un sfert dintre amfibieni din Europa ris a sa dispara! potri"it unui studiu al #niunii $ationale pentru %onser"area $aturii. &este 'umatate dintre spe iile de amfibieni ()*+, se afla in de lin! prin ipalele moti"e fiind distru-erea de atre om a habitatelor lor naturale! in alzirea -lobala! poluarea si prezenta spe iilor in"azi"e.
Amfibienii sunt primele "ertebrate are s-au adaptat la "ia.a de us at! o up/nd un lo intermediar 0ntre pe1ti 1i elelalte -rupe de "ertebrate! apar.in/nd supra lasei 2etrapoda. Au ap3rut 0n a din era &aleozoi 3! 0n epand s3 u ereas 3 1i us atul 0n perioada de"onian3 a urmare a e4tinderii ariilor ontinentale! ap3r/nd primii amfibieni ste-o efali (Ichtyostega el mai primiti" -en,. La 0n eput ste-o efalii a"eau talie mi 3 1i se asemanau u pe1tii rosopteri-ieni. Amfibienii ste-o efali au importan.3 filo-eneti 3 pentru 3 din ei au luat na1tere! la sf/r1 itul %arboniferului! reptile primiti"e apar.in/nd ordinului otilosaurieni are au stat la ori-inea altor ordine de reptile. 5n ep/nd u era $eozoi 3 amfibienii 0mbra 3 forme din e 0n e mai asem3n3toare u formele de ast3zi. &ot fi 0nt/lni.i at/t 0n e osistemele a "ati e! dul i ole! /t 1i 0n ele terestre. Sunt animale e4trem de adaptabile 1i rezistente! sin-urele tipuri de e osisteme 0n are nu se -3ses fiind la urile s3rate 1i 0n zona elor doi poli ai &3m/ntului. #aracterele de grup Amfibienii sunt "ertebrate poi hiloterme! u te-umentul nud! bo-at 0n -lande puterni "as ularizat are permite s himburi -azoase rapide 1i intense u apa 1i aerul! at/t la lar"e /t 1i la adul.i. Amfibienii au /te dou3 pere hi de membre! u /te 16 de-ete 1i prezint3 diferite adapt3ri: s3pat (-enul Bufo,! 3.3rat (Hyla arborea) sau 0notat (-enurile Rana 1i Bombina). 7 ara teristi 3 a amfibienilor este a eea 3 ei nu beau apa! i o absorb prin piele. Multe spe ii hiberneaz3 sau esti"eaz3. A easta reprezint3 o form3 de adaptare are prote'eaz3 animalul de ondi.ii nefa"orabile! um ar fi s himb3rile
2

bru1te de temperatur3 sau lipsa hranei. Amfibienii nu-1i pot ontrola temperatura orpului 1i sunt animale u s/n-e re e. &entru a se ap3ra de du1mani! aproape to.i amfibienii pot se reta "enin (bufoto4in3,! are! de obi ei! nu-i afe teaz3 pe oameni! dar e4ist3 1i spe ii de broa1te "eninoase a 3ror to4in3 este puterni 3! e poate u ide oamenii. Morfologia e$tern %orpul este al 3tuit din ap! trun hi 1i oada. 8ormele a tuale au dimensiuni p/n3 la 1m. 9up3 forma -eneral3 se distin- trei tipuri: a, Trituriform : la are orpul 1i oada sunt alun-ite! iar pe us at au o mi1 are ondulatorie! prin t/r/re (e4. triton! salamandra,. b, Raniform : trun hiul este s urt! lipse1te oada! membrele posterioare sunt alun-ite 1i au membrana interdi-ital3! deplas/ndu-se prin s3rituri (e4. broa1te,. , Serpentiform (gimnofion) : trun hiul este alun-it a la 1erpi! oada este s urt3 1i membrele lipses ! mi1 area fiind serpentiform3. Morfologia intern

%Tegumentul Epiderma este al 3tuit3 din pu.ine straturi de elule "ii! rareori ornifi ate. erma on.ine romatofori! are determin3 fenomenul de homo romie. &rodusele epidermi e sunt glandele mucoase !i seroase " are ontribuie la men.inerea umidit3.ii pielii! permi./ndu-i o intens3 respira.ie te-umentar3 ( utanee,. %Sc&eletul #otocordul este bine dez"oltat! al 3tuit din patru re-iuni: er"i al3! dorsal3! sa ral3 1i audal3. #rodelele au numerose "ertebre odale! pe /nd anurele au doar "ertebra o i-ian3. $raniul neural are un num3r redus de oase! iar el %isceral este 0ndep3rtat 1i dispus pe laturile raniului neural.

Scheletul membrelor! de tip pentada til! este format din entur3 1i membrul propriu-zis. Amfibienii a tuali au patru de-ete la membrul anterior 1i in i la el posterior.

%Musculatura Materia mus ular3! e"ident3 la lar"e! se pastreaz3 la mus hii dorso"entrali 1i abdominali la adult. Mus hii anurelor sunt mai bine dez"olta.i la ni"elul membrelor posterioare! unde fun tioneaz3 a anta-oni1ti aductorii u abductorii 1i respe ti" e&tensorii u fle&orii.

%Sistemul nervos Este mai dez"oltat de /t la pe1ti! telencefalul este separat 0n dou3 emisfere! 0naintea sa fiind lobii olfacti%i. 'aliul este format 0n partea median3 din arhepaliu 1i 0n partea distal3 din paleopaliu. Tuberculii bigemeni sunt bine dez"olta.i" iar creiera!ul este redus la o ut3 trans"ersal3. E4ist3 ze e pere hi de ner"i ranieni.

%'rgane de sim( $orpusculii tactili sunt r3sp/ndi.i pe tot te-umentul. (inia lateral este dez"oltatp la lar"e! la amfibienii fosili! iar dintre adul.ii amfibienilor a tuali la unele anure 1i urodele. 7r-anul sim.ului himi este reprezentat de mucoasa olfacti%) 1i organul lui *acobson. +chii prezint3 un muschi retractor" dou3 pleoape mobile! una ni titant3 1i glanda lui Harder 0n un-hiul intern al o hiului. #re hea anurelor! 0n plus fa.3 de pe1ti! are urechea mi,locie 1i columela. 9in urechea intern) ! analul endolimfati prezint3 prelun-iri 0n lun-ul m3du"ei spin3rii 1i a a"it3.ii pleuro-peritoneale. La urodele 1i -imnofioni! lipsite de ure hea mi'lo ie! te-umentul se 0ntinde peste osul prooti . %)paratul digestiv Amfibienii adul.i au re-im alimentar arni"or. in-ii anurelor sunt prin1i pe ma4ilar! "omer 1i palatine! iar la urodele 1i pe mandibul3.
6

(imba la urodele are form3 de pernu.3! iar la anure este fi4at3 la e4tremitatea anterioar3! liber3 posterior! u ap3tul la.it 1i lipi ios. 5n -ur3 sunt numai glande mucoase. Stomacul este bine delimitat. Intestinul anterior se ontinu3 u intestinul posterior! are este dilatat .i se des hide 0n cloac). (ar%ele de anure u un re-im alimentar "e-etal! au tubul di-esti" alun-it 1i intestinal dispus 0n er uri on entri e.

%)paratul respirator :espira.ia este branhial) la spe iile a "ati e (&roteus, 1i la stadiile lar"are. Amfibienii adul.i respir3 prin pl)m.ni. A e1tia sunt sa i simpli u pere.ii u1or uta.i 0n al%eole" sunt slab de/%olta-i" a"/nd o suparafa.3 respiratorie redusa. %ei doi pl3m/ni se des hid 0n larin-e! are la anure are orzi "o ale. La unii mas uli e4ist3 un sa (Hyla, sau doi sa i (Rana, de rezonan.3! are proemineaz3 pe te-ument. 5n afar3 de respira.ia pulmonar3 adul.ii au o respira.ie cutanee! are se fa e prin te-umentul sub.iat (Hydromantes,! prin unele ute te-umentare "as ularizate ($ryptobranchus, sau prin a"itatea bu o-farin-ian3 ('lethodontidae,.
7

%)paratul circulator ;nima este tri ameral3! a"/nd dou3 atrii 1i un "entri ul. Atriul drept prime1te s/n-e u dio4id de arbon de la .esuturi! iar atriul st/n- prime1te s/n-e u o4i-en de la pl3m/ni. S/n-ele din ele dou3 atrii a'un-e 0n "entri ulul uni unde se ameste 3 par.ial! de i ir ula.ia este incomplet). 9ez"oltarea pl3m/nului a aparat respirator impli 3 dou3 ir ula.ii: marea circula-ie (inim3- orp, 1i mica circula-ie (inim3-pl3m/n,.

%)paratul e$cretor Rinichiul amfibienilor este un opistonefros. #neori analele de e"a uare a urinei se des hid dire t 0n loa 3 dup3 tipul metanefros. 8orma rini hiului este alun-it3 la urodele 1i s urt3 la anure. 0e/ica urinar)! bifida! se des hide in loa 3. 5n mediul a "ati ! pielea elimin3 produsele de e4 re.ie! iar 0n mediul terestu diureza se fa e prin rini hi! paralel u e4 re.ia apei prin te-ument. %)paratul reproductor Se4ele sunt separate! e4 eptie la -enul Bufo are este hermafrodit. Spermato/oi/ii sunt elimina.i de testi ule prin ni1te anali ule are str3bat rini hii! ureterele 1i a'un- 0n loa 3. +%ulele tre din o"are 0n a"itatea -eneral3! sunt aptate de ondu tele -enital 1i a'un- 0n loa 3. 1ecunda-ia poate fi: e4tern3 (anure, 1i intern3 (urodele 1i apode, La anure se4ele se a upleaz3. &este o"ulele eliminate de femela! mas ulul elimin3 li hidul spermati . Mas ulul urodelelor formeaz3 un spermatofon pe are 0l elimin3 u mamelonul cloacal. Spematoforul depus pe substrat de mas ul! este ules de femel3 u a'utorul mamelonului s3u loa al. %*e+voltarea 5n ursul dez"olt3rii amfibienilor! se distin- perioada embrionar)! urmat3 de perioada postembrionar)! ara terizat3 prin metamorfo/a. 9ez"oltarea embrionar3 .ine /te"a zile. %ea mai omple43 metamorfoza se 0ntalne1te la anure (dureaz3 /te"a luni,. Lar"a (mormolo ul, e lozat3! la 0n eput e a operit3 u ili 1i are oada s urt3! are ulterior se dez"olt3 1i se in on'oar3 de o ut3 te-umentar3. Mi1 area! la 0n eput! se fa e u a'utorul ozii 1i ulterior u a'utorul membrelor posterioare! are ies primele la suprafa.a te-umentului! iar dup3 resorb.ia ozii r3m/n sin-urele or-ane de mi1 are. 5n de ursul metamorfozei or-anele lar"ale: oada! s heletul "is eral! mus ulatura orpului 1i intestinul se redu < dup3 dez"oltarea membrelor 1i pl3m/nilor! bro1tele tinere pot p3r3si apa. Metamorfoza urodelelor este mai pu.in ompli at3 de /t a anurelor! deoare e 0n stare adult3 01i men.in 0ntotdeauna oada.

10

#lasificare: %lasa Amph=bia se di"ide 0n trei ordine: 2poda" 3rodela ($audata, 1i 2nura(Ecaudata,! a"/nd drept riteriu de lasifi are absen.a sau prezen.a membrelor 1i a ozii. ,-'rdinul )poda(G=mnoph=ona, %uprinde spe ii lipsite de pi ioare! u aspe t serpentiform! are du o "ia.3 subteran3. Epiderma te-umentului este bo-at3 0n -lande! iar derma produ e solzi mi i. 8e unda.ia este intern3! dup3 e lozare lar"ele 01i ontinu3 metamorfoza 0ntr-o ap3 dul e. >atra ienii apozi au arealul de rasp/ndire u lim/ ald3 1i umed3: 0n Ameri a de Sud! Asia de Sud-Est 1i 0n Afri a! 0n zona entral3. Typhlonectes compressicaudata (broas a oarb3, traie1te pe fundul apelor pu.in ad/n i printre plantele a "ati e! rasp/ndit3 0n Gu=ana 1i ?enezuela. 4eotrypetes teraphini (bros a de pe1ter3, ori-inara din re-iunile Afri ii o identale! traie1te 0n apropierea pe1terilor. .-'rdinul Urodela(%audata, %uprinde amfibieni u oad3! u orpul ilindri ! 1i u dou3 pre hi de membre slab dez"oltate 1i e-ale. A estea ser"es doar pentru deplasarea pe us at! 0n ap3 0notand u oada oni p sau turtitp lateral. Arealul de r3sp/ndire 0l formeaz3 Emisfera $ordi 3. Salamandra salamandra (Salamandra-de-fo -european3, are un te-ument ne-ru lu ios u pete -albene porto alii! a'un-e p/n3 la 26 m 1i este ea mai r3sp/ndit3 spe ie din Europa. 9e obi ei! femela este mai mare de /t mas ulul 1i na1te lar"e "ii. Triturus cristatus (tritonul u reast3, are un abdomen -alben u ne-ru! iar la baza ozii prezint3 o dun-3 albastr3. 9imorfismul se4ual este e"ident 0n perioada de reprodu ere /nd mas ulul are o reast3 din.at3 de-a lun-ul spatelui. Lun-imea a'un-e la 16 m. /-'rdinul )nura(E audata,

11

Spe iile din a est ordin sunt unos ute sub numele de broa1te f3r3 oad3. Au un orp s urt! omprimat dorso-"entral< ele dou3 pere hi de membre ser"es pentru lo omo.ia terestr3 dar 1i pentru 0not. >ro1tele r/ioase 1i spe iile 0nrudite o up3 biotopuri r3sp/ndite 0n sudul Statelor #nite! Europa! entrul 1i sudul Asiei! et . Hyla arborea (brot3 elul, este o spe ie arbori ol3 u talia de 3-) m< se oloreaz3 0n "erde a frunzele opa ului 0n are ur 3. Labele membrelor sunt palmate! iar 0n "/rful de-etelor prezint3 dis uri adezi"e. Este r3sp/ndit3 0n Europa! Asia 1i nordul Afri ii. Bufo bufo (broas a r/ioas3 brun3, pe partea dorsal3 a orpului prezint3 -lande otr3"itoare< de-etele au pe fa.3 ori "entral /te 2 r/nduri de tuber uli otr3"itori. $u depa1e1te 1) m lun-ime! este terestr3 1i du e "ia.a no turn3. Bufo %iridis (broas a r/ioas3 "erde, se 0nt/lne1te 0n Europa de $ord! Asia apusean3 1i 0n nordul Afri ii. 2e-umentul are -lande otr3"itoare! iar de-etele un sin-ur r/nd de tuber ule< este o spe ie no turan3. Rana esculenta (broas a mi 3 de la , are partea dorsal3 olorat3 0n "erde intens< burta este albi ioas3! iar re-iunea sa ral3 1i membrele posterioare sunt marmorate u ne-ru brun. A'un-e la 12 m lun-ime 1i este omun3 0n toat3 Europa. Bombina %ariegata (broas a buhai de balt3, are un te-ument @bubosA datorit3 -landelor e se ret3 substan.e iritante. Abdomenul este olorat 0n -alben< este rasp/ndit3 0n zona de deal din Europa 1i Asia. ;mportanta amfibienilor: - pentru 3 fa parte din lan.ul trofi iar dispari.ia lor "a afe ta e4isten.a altor spe ii< - amfibienii sunt bio-indi atori ( u a'utorul lor ni1te e olo-iBbiolo-iB himi1ti pot tra-e on luzii foarte importante despre e osistemul forestier C da 3 e poluat! da 3 are lo "reo alt3 perturbare -ra"3 a e hilibrului spe iilor! da 3 e totul bine 0n e osistem! sau trebuie de inter"enit pentru onser"area lui, - amfibienii se hr3nes u ./n.ari! 3pu1e 1i alte inse te purt3toare de boli peri uloase pentru spe ia uman3 (de i un a"anta' dire t pentru om pentru 3 amfibienii asi-ur3 men.inerea a elor spe ii 0ntr-o limit3 si-ur3! a num3r de indi"izi< da 3 nu mai sunt amfibieni ne putem trezi u o in"azie de 3pu1e 1i ./n.ari,<
12

- amfibienii! a e4emplu broa1tele! sunt folosite 0n er etarea medi inal3 are ontribuie la sal"area de "ie.i omene1ti. - amfibienii sunt hrana pentru moluste! pesti si pasari - din -landele unor amfibieni se e4tra- prin ipii a ti"e pentru medi amente utilizate in tratarea unor boli ardio"as ulare! ob.inerea de medi amente: anti"irale 1i antibioti e! anal-ezi e! pentru tratarea ul erului -astri ! lipi i rezistent folosit 0n hirur-ia fi atului 1i splinei. - unele spe ii de amfibieni sunt omestibile.

13

Bibliografie:
1. 2. 3. F. ). DDD.s ribd. om DDD.DiEipedia.orDDD.biodi"ersitatemm.info DDD.referate.ro http:BBanimalia.-o.roB

14