Constituirea Domeniului de Studiu Al Frazeologiei Ucrainene. Analiza Descriptivă A Lucrărilor Teoretice

CONSTITUIREA DOMENIULUI DE STUDIU AL FRAZEOLOGIEI UCRAINENE.
ANALIZA DESCRIPTIV A LUCRRILOR TEORETICE

Alina GALE, Universitatea tefan cel Mare, Suceava
Abstract: The current paper presents the constitution of Ukrainian phraseolog , pointing, thus, in the !o"anian language, i"portant theoretical results o#taine$ # researchers on this issue, %hich is still in a stage of e&ploration in the !o"anian phraseolog space'
Ter"enul (nsea"n) (n grece*te vor#ire, "o$ $e e&pri"are, e&presie, te&t, iar +, -,. (nsea"n) at(t cuv(nt, li"#), c(t *i g(n$ire, ra/iune, *tiin/)' 0n li"#a latin), ter"enul phrasis are se"nifica/ia e&presie, stil' 1onceptul phraseologia este pre2ent (n li"#ile ro"anice, slave *i ger"anice *i (nsea"n): a3 "i4loacele proprii $e e&pri"are ale unei li"#i, autor, grup social, $ialect etc', #3 li"#a4 lipsit $e con/inutul intern, e"fatic, insignifiant c3 $isciplin) lingvistic) care stu$ia2) siste"ul fra2eologic al li"#ii5 $3 ansa"#lul unit)/ilor fra2eologice $intr6o li"#)' 7ra2eologia este un $o"eniu (nc) t(n)r al lingvisticii generale, i"pus $e cercet)tori ru*i precu" E' 8ol vanov 9anii :;< ai secolului al ==6lea3, >' >inogra$ov 9anii :?< ai secolului al ==6lea3, @' Aa#kin, A' B' Molotkov, C' M' anski 9anii :D< ai secolului al ==6lea3, (ns) cu ecou (n "ulte alte cercet)ri lingvistice na/ionale' Eac) (n privin/a consi$er)rii fra2eologiei ca $o"eniu ce se ocup) $e stu$ierea ("#in)rilor sta#ile $e cuvinte nu au fost pro#le"e, acestea au ap)rut atunci c(n$ s6a c)utat r)spuns la (ntre#)ri precu": p(n) un$e se poate vor#i $e construc/ie fi&) *i, "ai ales, (ncep(n$ $e c(n$ se poate vor#i $e construc/ie fi&) fra2eologic)F 7ra2eologia se intersecta astfel cu sintactica *i cu le&icologia, iar e&presivitatea unit)/ilor sale o puneau (n rela/ie 9concuren/)3 cu stilistica' 1u toate acestea, s6a o#servat c) siste"ul fra2eologic este unul $istinct (n ca$rul li"#ii, aspect "arcat $e caracteristicile for"ale *i $e con/inut ale unit)/ilor sale, ?G
caracteristici $o#(n$ite (n vor#ire' 0n ce situa/ii s6au i"pus aceste caracteristici (n vor#ire este o alt) (ntre#are a fra2eologiei' Motivarea unui stu$iu pe aceast) $irec/ie o reali2)" prin reluarea afir"a/iei, citat) aproape o#sesiv (n stu$iile $e specialitate, c) fra2eologia este un $o"eniu t(n)r al lingvisticii, (n constituire, pentru c) aceast) afir"a/ie 4ustific) cel "ai #ine (ntre#)rile: 1e este fra2eologiaF 1u" poate fi ea $efinit)F 1e intr) (n sfera ei $e interesF, (ntre#)ri care au stat la #a2a stu$iilor teoretice reali2ate, pe care ur"ea2) s) le pre2ent)"' Ee ase"enea, aceea*i situa/ie "otivea2) *i necesitatea unei cercet)ri cu privire la constituirea $o"eniului $e stu$iu al fra2eologiei *i, (n "o$ firesc, *i "o$ul $e concepere *i $e structurare a pre2entei lucr)ri' Ee ce toc"ai fra2eologia ucrainean)F S(nt nu"eroase "otivele care s) 4ustifice aceast) op/iune, "ai ales $e or$in istoric, (ns) ne vo" opri la cel lingvistic' Stu$iile fra2eologice ucrainene s(nt foarte pu/in citate (n #i#liografia $o"eniului fra2eologic, (ns) s(nt valoroase *i se pot constitui (n e&e"ple ale celei "ai con*tiincioase continu)ri a cercet)rilor ruse*ti $in aceast) sfer), (nc(t pot repre2enta cu succes sta$iul actual $e evolu/ie al #i#liografiilor' A"inti", $e ase"enea, c) li"#a ucrainean) a finali2at chestiunile teoretice (n $ic/ionare fra2eologice' Scopul lucr)rii noastre este cunoa*terea $e c)tre cercet)torii ro"Hni a re2ultatelor o#/inute $e fra2eologii ucraineni *i a "o$ului $e anali2) *i $e apreciere $e c)tre ace*tia $in ur") a fra2eologiei, iar "eto$a utili2at) are la #a2) anali2a $escriptiv) a lucr)rilor' A#or$area cronologic) a acestora ne6a per"is s) i$entific)" patru perioa$e: $e se"nalare a unui nou $o"eniu 9anii :G<6:D< ai secolului al ==6lea3, $e constituire 9anii :I< ai secolului al ==6lea3, $e $efinitivare teoretic) 9anii :J<6:K<3 *i $e $etaliere 9$up) :K<3' E&punerea o vo" $eschi$e cu in$icarea principalelor culegeri pare"iologice, (ntruc(t fra2eologia se folose*te (ntr6o oarecare ")sur) $e specificul $e organi2are se"antic) *i structural) a pari"iilor, *i o vo" (ncheia cu enu"erarea unora $intre cele "ai i"portante $ic/ionare fra2eologice L punctul final al cercet)rii, (n ca2ul fra2eologiei ucrainene, $ar si suportul co"ple"entar pentru alte $iscipline: psihologia, culturologia, logica, folclorul etc' 0n ca$rul fiec)rui stu$iu, ave" (n ve$ere: $efinirea fra2eologiei *i a ter"enilor specifici, caracteristicile unit)/ilor fra2eologice, clasificarea acestora $in ur"), te"ele $in ca$rul fra2eologiei incluse (n lucrare, aportul *i vi2iunea personal) asupra $o"eniului' LUCRRI PAREMIOLOGICE ALE CULTURII UCRAINENE 8ri"a lucrare (nregistrat) $e istorie a li"#ii ucrainene privin$ (ncercarea $e grupare a prover#elor *i vor#elor $e $uh folosite, f)r) e&plicarea con/inutului, este [ () ! "# $()%&' ( &())* ( &* ) &(+) # +) ++"# *( ,++",# ( $+"(-) ,. &"$"'/ 0- %)+"(-) +". Lucrarea se i"pune printr6o pre/ioas) reconstituire a utili2)rii, (ncep(n$ cu secolul al =>BB6lea, a ?D
fra2eologis"elor *i se poate consi$era punct $e plecare pentru viitoarea evolu/ie a proceselor fra2eologice' 0n MJMJ, (n ca$rul stu$iului 12& 23&* +,0 al lui @' 8avlovski, a fost inclus un capitol NOPQR, STUVTWXYR X SOXZTWTO[X \PVTOTUUX]U[X^, (n care erau (nregistrate for"ule sta#ile, trecute (n or$ine alfa#etic), (n func/ie $e pri"ul cuv(nt, $e tipul for"ulelor cu (ntre#uin/are li#er), care pre2int) specificul ucrainean, i$io"urilor, prover#elor *i 2ic)torilor' Articolul a fost apreciat ca pri"a (ncercare valoroas) $in li"#a ucrainean) $e a culege *i pu#lica "aterial fra2eologicM' Ulterior, 4&3 +(%, MJD<;, $e ase"enea cuprin$e un capitol cu prover#e *i 2ic)tori' @ lucrare a"pl) $in $o"eniul culegerilor folclorice este cea $in MJD?, "aterialul fiin$ a$unat, (n special, $e @' Markovici, $ar re$actat $e M' Co"es: 5&6+/& &$&# 7 &, +), 9_ic)tori ucrainene, prover#e *i altele ase"enea3' M? ``K $e unit)/i, printre care, prover#e, 2ic)tori, ghicitori, unit)/i se"antice sta#ile, for"ule fi&e, s(nt structurate $up) lucruri, cu" spune autorul, a$ic) te"atic' 7iecare unitate are un nu")r, iar cuv(ntul te") este (nregistrat (n finalul lucr)rii cu toate si"#olurile nu"erice care (i corespun$' Structura aceasta a fost consi$erat) greoaie *i n6a fost sus/inut) $e B' 7ranko, autorul celei "ai i"portante culegeri pare"iologice, 18/&9%/& +(+ (& 98rover#e populare gali/ieno6rusine3 9vol' B MK<M L MK<G, vol' BB MK<J, vol BBB MKM<3, #a2at) pe stu$iile etnografice anterioare *i pe e&perien/a sa $e scriitor, $ar *i $e culeg)tor $e folclor' 0n organi2area "aterialului, porne*te $e la cuv(ntul co"un "ai "ultor unit)/i, pe care (l trece ca titlu, (n or$ine alfa#etic)' 7iecare unitate este e&plicat) $in punctul $e ve$ere al con/inutului, (ntr6un "o$ novator, care se constituie (ntr6un i2vor $e anali2) istorico6eti"ologic) a fra2eologiei ucrainene: ' 9A curge3 M' : (+* &% ,0,# $ (%** ,0,' aPOP[bÔXQcdbe f^gPUVXW^ STVTh^ffi jTVTWk[P, i[T\c lT[cjPdbe OkQfk fPSPUbk' 9 ;<=>r9? par>@ ABrC@# D= aE>a FriC@G H=a AaEIJ# aE>a r@A@ ' 1aracteri2ea2) situa/ia nefavora#il) o"ului, (ncercat $e $iverse neca2uri' 3 ;' K 2,+, +, ,0,' m f^ \Pd jTZT [WPSXbXUi' 9 ;L@ Mi=@ =B ABrC@5 NJ (I?ar) =B arI@O Cu a" $e ce s) ") gr)#esc'3 `' P,0, & $ 8&. nTWTOibe SOT OiUfX] lTg 9;NBrC@ Aa Ii= Q@aRJ5 S pE?Ba AB CJE@a>a 9sau Aa Ii= A?FJ). Se spune $espre ploaia a#un$ent)3 9B' NOPf[T, MKM<, p' ;<M3
?I
CONSTITUIREA DOMENIULUI DE STUDIU AL FRAZEOLOGIEI UCRAINENE 1a $o"eniu $e anali2) lingvistic), fra2eologia ucrainean) s6a constituit (ncep(n$ cu anii :G<6:D< ai secolului trecut, prin stu$iile lui o' p' qovto#riuh, r' o' U$ov cenko, $ar "ai ales (ncep(n$ cu anii :I< L prin C' E' Aa# ci, s' t' Ailo$i$, L' r' Skr pn k, 7' 8' oe$ve$iev, care au fi&at principalele te"e specifice fra2eologiei' Anii :J< L :K< "archea2) "aturi2area *i fructificarea cercet)rilor teoretice (ncepute anterior, cu preten/ii $e finali2are, prin L' s' uolo"ie/, o' v' Ee"sk i, L' r' pvksentiev, o' 7' plefirenco, >' E' U4cenko, >' B uononenko' Eup) :K<, cercetarea (n $o"eniu se re"arc) prin $iversificare te"atic) *i prin $etalierea anu"itor aspecte' ETAPA DE SEMNALARE !. ". #$%t$br&'( 9MKGK3`, (n capitolul consacrat le&icului $in NBrsBE EiMTii Ei>@rar@ BArai=@=@ A?=>@Mp?ra=@, ur"(n$ "o$elul rusesc, acor$) fra2eologiei o aten/ie aparte: wVTWP W \TWk WhXWPdbeUi f^ kQTVeTWPfT, P W O^j^ffk PxT c yOPQk' sfTlk WTfX Tx:zlfcdbeUi W Ubk][k UVTWTUSTVcj^ffi, gT USOX]\PdbeUi i[ Tlf^ YkV^, i[ zlXfX] WXUVkW, PxT \TWfX] QWTOTb, f^STlkVefX] fP T[O^\k jPUbXfX x^Q WbOPbX QfPj^ffi' vP[k Ubk][k USTVcj^ffi UVkW fPQXWPdbeUi y O P Q ^ T V T Z k j f X \ X T l X f X Y i \ X, P {| Uc[cSfkUbe UbPfTWXbe yOPQ^TVTZkd \TWX' }T yOPQ^TVTZk{ fPV^hPbe k cUbPV^fk W \TWk QWTOTbX ] WXUVTWX 9'''3, k SOXUVkW:i, SOX[PQ[X bP WVcjfk WXOPQX, PxT [OXVPbk UVTWP ?' 9o' p' ~TWbTxOd|, MKGK, p' I`6I?3 El clasific) ("#in)rile sta#ile (n iIi?MBri, specifice li"#ii *i intra$ucti#ile prin aceea*i for") (n alte li"#i 9 ( *%$ ;a Ia harTBUBEV, ,& & ;a A?aA@ raAiiW, 3(& ;a Ta>@ XTaiI@Y@Z[# && *,0&% a sJri D= hri\AJ] etc'3 *i FraU@?E?CisM@, caracteri2ate $e unitate se"antic) $e gra$e $iferite, (n func/ie $e co"ponentele care intr) (n alc)tuirea ei' Aici s(nt incluse *i prover#ele, 2ic)torile, parafra2)rile, cuvintele (naripate' Ee*i reali2ea2) aceast) clasificare, ofer) ca "o$el structurarea vinogra$ovian) 9ve2i "ai 4os, nota ;D3 ca e&e"plu "ai a")nun/it $e anali2), $ar consi$er) c) nici aceast) ierarhi2are nu poate fi co"plet) *i final), (ntruc(t (n ca$rul ei nu intr) prover#ele, 2ic)torile *i "ulte cuvinte (naripate, aceste for"ule care apar/in f)r) (n$oial) fra2eologiei' 8rovenien/a fra2eologis"elor, (n vi2iunea autorului, este $e natur) popular) 9prover#ele, 2ic)torile3 sau cult) 9e&presii ale oa"enilor i"portan/i, cuvinte (naripate ale scriitorilor ucraineni, tra$uceri $e cuvinte (naripate $in li"#a rus) sau $in alte li"#i str)ine, tra$uceri ale e&presiilor antice, e&presii #i#lice etc'3' ). !. U*$%+c,-.$, (n articolele $in MKDG *i MKDJ, o#serv) i$entitatea fra2eologiei (n fa/a $o"eniilor le&ical *i sintactic, prin unit)/ile sale caracteri2ate $e: ?J
9'''3 UbPxkVkUbe QfPj^ffi5 UbPVkUbe V^[UXjfTZT U[VPlc5 f^Q\kfkUbe STOil[c UVkW 9c xkVeTUbk Q fX|35 lTUVkWfc f^SÔ^[VPlfkUbe QfPj^fe V^[UX[PVkQTWPfX| QWTOTbkW fP kfk \TWX5 \ThVXWkUbe xcbX QP\kf^fX\X TlfX\ UVTWT\K' 9n' o lTWXj^f[T, MKDG, O' ;<3, $intre care $oar pri"a este consi$erat) universal)' Av(n$ la #a2) clasificarea lui >' >' >inogra$ov, $ar *i propunerea lui M' A' qovto#riuh, caracteristicile sintactico6se"antice ale structurii fra2eologice, precu" *i cele e&presive, r' o' U$ov cenko vor#e*te $espre: 6 iIi?MBri, i$entifica#ile prin o#servarea unei puternice leg)turi se"antice a co"ponentelor, ne"otivat) $e se"nifica/ia le&ical) a lor *i a c)ror for") nu "ai r)spun$e siste"ati2)rii gra"aticale5 FBUiB=iE@ *i B=i>JQiE@ fra2eologice $in concep/ia vinogra$ovian)5 6 @^pr@sii FraU@?E?CiA@, (n ca$rul c)rora s(nt incluse prover#ele *i 2ic)torile fra2eologice5 6 si=>aCM@ FraU@?E?CiA@, a c)ror structur) se"antic) aproape c) este "otivat) $e se"nifica/ia le&ical) a ele"entelor co"ponente' Acestea constituie o#iectul $e stu$iu al fra2eologiei, care, o#serv) autorul, nu este (nc) inclus) (n (nv)/)"(ntul *colar, $epin2(n$ $e ")iestria fiec)rui profesor $e a $iscuta aceast) pro#le"atic)' 0n etapa $e se"nalare, se poate ve$ea preocuparea pentru $eli"itarea sferei $e r)sfr(ngere a $o"eniului fra2eologic, evi$en/iin$u6se criteriile folosite (n a$"interea unit)/ilor sale specifice' 8erceperea a pri?ri a unui tot se"antic, f)r) anali2a separat) a se"anticii ele"entelor unei unit)/i, gra$ul $e leg)tur) al acestuia *i asigurarea sa, sta#ilitatea for"al) constituie, (n principal, criteriile cele "ai la (n$e"(n)' St(ngaci, pro#le"a gravitea2) (n 4urul accept)rii sau nu a tuturor sintag"elor sta#ile (n ca$rul unui $o"eniu (nc) nu prea clar $efinit sau re$efinirea acestuia (n func/ie $e noile acu"ul)ri infor"a/ionale' ETAPA DE CONSTITUIRE Etapa $e constituire o vo" $eschi$e prin stu$iile N. D. /ab+c& 9MKI<3, cunoscut) cercet)toare cern)u/ean), care vor#e*te $e4a $espre siste"ul fra2eologic al li"#ii, consi$erat "ai (nchis *i "ai restr(ns $ec(t cel le&ical' Aceast) cercet)toare propune stu$iul fra2eologis"elor, at(t $in li"#a u2ual), c(t *i $in operele scriitorilor, $up) "o$elul: e l e " e n t 9anali2a structural6 ele"entar)3 L c o n / i n u t 9anali2a se"antico6for"al)3 L s i s t e " 9anali2a func/ional6siste"atic)3 *i consi$er) c) fra2eologia oric)rei li"#i alc)tuie*te un siste", (ntruc(t: 6 e&ist) un anu"it nu")r $e ele"ente, chiar $ac) "ai "ic $ec(t cel al le&icului5 6 ele"entele s(nt organi2ate #iplan' 7or"a este repre2entat) $e "ini"u" $ou) cuvinte, care s(nt unit)/i (n ca$rul (ntregului sintag") sau propo2i/ie' 1o"ponentele, nici ")car prin su"a se"nifica/iilor lor, nu ?K
contri#uie la se"nifica/ia glo#al)' Aceasta (i confer) func/ionarea (n vor#ire ca for") gata6f)cut) *i rolul unei anu"ite p)r/i $e propo2i/ie' 7ra2eologis"ele (n$eplinesc func/ia $eno"inativ)5 6 ele"entele s(nt echivalente, in$iferent $in ce punct $e ve$ere s(nt privite: esen/ial 9pre2en/a "etaforicit)/ii sau a realit)/ii (n crearea acestora *i generali2area prin u23, structural 9sintag"e, propo2i/ii3, se"antic 9unitate se"antic)35 6 inter$epen$en/a fra2eologis"elor' 0n $iacronie prover#ele pot $eveni 2ic)tori, iar 2ic)torile i$io"uri *i se *tie c) fiecare schi"#are atrage $up) sine alte schi"#)ri' 0nainte $e a $eli"ita tipurile $e unit)/i fra2eologice, cercet)toarea a"intit) anali2ea2) rela/iile sinoni"ice, antoni"ice, polise"antice, pro2o$ice 9rit", ri")3 *i se"antico6stilistice M< ale unit)/ilor se"antice' Ea vor#e*te (n principal $espre: 6 co"para/ii fra2eologice 9_ & ( & (` ;Aa I?BJ piAJ>Bri I@ apJG S s@MJ=a 9cu cineva3 Aa I?BJ piAJ>Bri (I@ apJ)35 6 prover#e, 2ic)tori, cuvinte (naripate 9 _ 38, %0/ &%&% $%2%` ;?BE ? D=RaQJ p@ CJi=J5 S Fi Mai I@\>@p> ?BE I@AD> CJi=a5 _+, / +8, ( -` ;s?ar@E@ =B s>rJEBA@\>@ p@=>rB A@i ?rTi 5 arTBEBi# I@C@aTa Di spBi AJ s9a FJAB> EBMi=JG _'... & (%)%# , ... & *%)%` ;? iBT@abAa sBFE@>BE# Iar ? sAB>BrabAa pJrBEG c@M@ia =@Ah@p>J=a>J (=@TJ>B>J) @ Aa M?ara =@F@r@Aa>J35 6 cala"#ururi fra2eologice 9_ $# *%$` ;@B I@ iA?a=@# R?i I@spr@ harTBdiG NB ?Ahii p@ Ea iA?a=@ \i AB CD=IBE Ea ABA?a=@35 6 insera/ii populare *i poetice 9_e& $(%2# & $` ;ABM s9a CD=Ii># a\a \i a FJAB>G fis \i FJAB>.35 6 construc/ii lingvistice sta#ile, care e&pri") $iferite ur)ri 9 _ +O` ;a\a DQi >r@TBi@OG gD=Aa9>@9ar Ch@rEaO35 6 fra2eologis"e concesive (_-0 *# -0 *2# -0 &3` ;p?Qi sJ R?rT@\>i# sJ >B=i# sJ FBEC@riG L?a>@ sJ =i=CJ# p?a>@ sJ pE?BJ 35 6 fra2eologis"e alegorii 9_ 6 %& 2'` ;@B MJ spJE p@ MDi=iG S9\i spJEa MDi=iE@# Aa LiEa>35 6 fra2eologis"e $e nega/ie 9_+ ')&# + ,%)&` ;=iAi Ai?rTJ# =iAi pJ>rB=d@EG S =B aR@a =iAi B= hBM=@U@B35 6 fra2eologis"e care caracteri2ea2) starea psihic) 9 _ 2$O` ;>@ pBF=@\>@ \i rDsBEOG S pBF=i D= 9sau I@) rDs sau 9tran2'3 a9E pBF=i p@ Ai=@Ra rDsBE35 6 fra2eologis"e calificatoare 9_+ 02 62 +, '` ;=B9Mi Ri=@ a Ar@I@ ?AhiE?rG S =B9i R@=i 9cuiva3 sJ Ar@aIJ saB a =B9\i Ar@I@ ?AhiE?r 9sau Br@AhiE?r335 6 fra2eologis"e care in$ic) feno"enele activit)/ii sen2oriale 9 _3 $ *` ;sA?a>@9Qi Ii= AapG S9\i sA?a>@ 9ceva3 Ii= Aap35 G<
6 fra2eologis"e care caracteri2ea2) starea fi2ic) a o"ului 9 _)& &` ;pi@E@ \i ?sG S Fi =BMai pi@E@ \i ?as@35 6 fra2eologis"e care se folosesc pentru caracteri2area total) *i esen/ial) a o"ului 9_) - 62 &%` ;I?ar A?aIa E@ Mai Eips@\>@G iBMai A?ar=@ =B ar@# sJ DMpB=CJ35 6 fra2eologis"e care caracteri2ea2) $iferite ac/iuni fi2ice, st)ri, feno"ene, procese *i sta$iul lor 9_(* +*2 ,,,+%` ;aB rJs>Br=a> AB piAi?ar@E@ D= sBsG S rJs>Br=a AB r?QiE@ D= sBs35 6 fra2eologis"e care caracteri2ea2) ur")rile unei vor#e anterioare 9_) +/ ( O` ;I?ar riIiAJ9>@ \i R@UiOG ja \i R@UiO 35 6 fra2eologis"e citate 9_k2, l $+0/ +, %` ;S MBri l D=s@aM=J a =B Mai Fi3' Eeli"itarea se face (n func/ie $e "aterialul cules $in li"#a scriitorilor #ucovineni' Un nu")r $e `J<< $e fra2eologis"e i$entificate (i per"it o te"einic) anali2) a rela/iilor $e sens, a variantelor (n care apar sau a transfor")rilor suferite' 8rintre transfor")ri re"arc) "i4loace foarte pro$uctive $e a crea noi variante fra2eologice sau chiar $e noi invariante, cu" ar fi: (nlocuirea co"ponentelor $in ca$rul fra2eologis"ului 9_% 0%2 *2` ;a sEBdi> Ea I?M=i s>rJi=i9_2 ...0%2 *2` ;a s@ rBCa Ea I?M=i s>rJi=i5 S sEBdi Ea I?i I?M=i (s>JpD=i))5 o"iterea unor co"ponente 9_m*3 + 2,+,` ;Shii Mi@9_m9*3O` ;S9hiiG L>iB# IraA@O35 prescurtarea unit)/ilor fra2eologice 9_()... & (/ + 38 - &0&` ;s>aibABM s>J AE?\Aa p@ ?BJ9_(() (2# & &%&` (s>a) aAasJ# Aa aA@a AE?\AJ5 S s>a Aa \i AE?\Aa p@ ?BJ) 5 a$)ugarea $e noi cuvinte 9_n 0% $+& (% +/` ;HEAi?rBE Ra IBA@ apJ pD=J Ea B= >iMp9_n $+ (% +/# & +, $7 ` ;LD=J a>B=Ai Ra IBA@ BEAi?rBE apJ# pD=J AD=I s@ sparC@G HEAi?rBE M@rC@ Ea FD=>D=J pD=J s@ sparC@35 schi"#area for"ei gra"aticale a co"ponentelor 9_/ +, (/` ;TJ>rD=@Q@a =B9i TBABri@9_o ,# +, (,O` ;a# TJ>rD=@Q@# =@F@riAir@OG iiAi ? T?aEJ Mai Cr@a Aa T?aEa TJ>rD=@Q@E?r35 e&plica/ia auctorial) a se"nifica/iei 9_p, 0# $$%,+/&# 0,2 - +, 0,)` ;iB pED=C@# IrJCBQ?# AB pED=sBE =B sp@Ei rJBEG NB pED=sBE =B r@U?ERi =iMiA35 intro$ucerea $e cuvinte e&pletive 9_&# & $ ( $ + ,# , ( *+,` ;I r a C i E ? r# p@ EBp # a \ a A B M > ? Q i \ > i Q i# >?> D= pJIBr@ DE >raC@G qBpBE D\i sAhiMTJ pJrBE# Iar =JraRBE Ta35 regruparea co"ponentelor 9_:*+, ( 2,0# - 2,0 + + (+ ` ;ra MBri I@ saTi@# A@E Aar@ a riIiAa> saTia asBpra =?as>rJ l _- 2,0 + + (+ # ( 2,0 3 $*+,` ;N@E A@ a riIiAa> saTia asBpra =?as>rJ# Ra MBri I@ saTi@G Ni=@ sA?a>@ saTia# I@ saTi@ Ra pi@ri35 co"plinirea a $ou) fra2eologis"e (ntr6unul singur 9%2+ %& ;a rJspD=Ii A@aQJ 2& %& ;a Ia IrBMBE Ea s>r@Ah@L %2+92& %& ;a rJspD=Ii A@aQJ9s>r@Ah@G S Ia \FarJ (sF?arJ) D= QarJ (pri= R@Ai=i# D= sa># D= MahaEa)35 utili2area $oar a unei p)r/i $in fra2eologis"ul popular 9_2 - &'...` ;Aasa M@a @s>@ I@?par>@bG iB \>iB# =9aM RJUB># =iAi p@ aA?E? =9aM >r@AB>35 folosirea i"aginii re$ate $e GM
fra2eologis" 9_( ' 2% &3# +, ( (%*2` ;sapJ Cr?apa sBT >i=@# =B sBT aEQii9_- ( &2?/ 2% &# 3 2 +,6 (,` ;A@E A@ sapJ Cr?apa aE>Bia# si=CBr AaI@ D= @aG N@E A@ sapJ Cr?apa aE>Bia# AaI@ si=CBr D=>r9 D=sa35 utili2area sche"ei structurale *i $e intona/ie a fra2eologis"ului general (n ve$erea for")rii unei noi e&presii 9_s %%# %% 2, /` ;Ai=@ s@aMJ=J ?>raRJ# ?>raRJ Ra s>rD=C@ 9_- ,# +, %'` ;Ai=@ s@aMJ=J RD=># ABE@C@ FBr>B=JG Ni=@ s@aMJ=J RD=> ABE@C@ FBr>B=J35 crearea $e locu/iuni antino"ice 9_e& ,# & +3 /O` ;S\a ABM \i9a a\>@r=B># a\a sJ I?arMJO9_ & ,) # & ) ` ;a\a ABM DQi a\>@r=i# a\a \i I?rMiG NBM DQi R@i a\>@r=@# a\a R@i I?rMi35 utili2area sinoni"elor pentru co"ponentele fra2eologis"ului 9_( * ( # & & *` ;a r s B p r a R @ C h @ a# Aa ?Ahii Ii= Aap9_ / + % # +0, & *` ;R @ C h @ a# Aa ?Ahii Ii= AapG S pJUi 9sau a D=Cridi3 p@ Ai=@Ra Aa ?Ahii Ii= Aap35 pier$erea for"ei, prin regruparea ei (ntr6un "o$ $escriptiv 9 _5, &$ & + &/O` ;Napra D=AJpJQD=a>J @s>@ EBpBEBi spr@ F?E?si=QJO9_5,# & &$# t &% + &/` ;<=AJpJQD=a>J Aa aA@a AaprJ Aar@ Di @s>@ EBpBEBi spr@ F?E?si=QJG S Fi D=IJrJ>=iA Aa B= MJCar 3' Anali2a fra2eologis"elor pe #a2a unui #ogat "aterial faptic *i situarea cronologic) la (nceputul cercet)rilor ucrainene fac $in lucrare un punct $e referin/) (n istoria fra2eologiei ucrainene *i un "o$el $e i$entificare (n li"#) a unit)/ilor se"antice, ("preun) cu procesele $e transfor"are la care s(nt supuse' Un loc i"portant (n fra2eologia ucrainean) (l ocup) lucr)rile cercet)torilor L. ). S.r+0-+. 9MKI`3 *i 1. 2. /&3$*&* 9MKI`3' i unul *i cel)lalt fi&ea2) sfera $e preocupare a fra2eologiei ca $o"eniu $istinct, cu o a"pl) vi2iune asupra feno"enului' 8entru L' r' Skr pn k: O^l\^bT\ WXWj^ffi yOPQ^TVTZk{ z Ubk][k USTVcj^ffi lWT| k xkVe^ UVkW, gT UbWTOddbe U^\PfbXjfc YkVkUbe k WklbWTOddbeUi c SOTYÛk \TWV^ffi i[ ZTbTWk UVTWÛfk yTO\cVX' tOk\ USkVefX| kQ V^[UX[TVTZkzd PUS^[bkW OTQZVilc, yOPQ^TVTZki \Pz UWT{ US^YXykjfk QPWlPffi: WXWj^ffi TUTxVXWTUb^] UbOc[bcOX yOPQ^TVTZkjfX| TlXfXYe k QP[TfkW WXbWTO^ffi U^\PfbXjfT{ YkVTUbk c USTVcj^ffi UVkW, WXQfPj^ffi SOXjXf yOPQ^TVTZkQPYk{ {|5 lTUVklh^ffi WQPz\TWklfT^fe yOPQ^TVTZkjfX| QWTOTbkW kQ kfX\X VkfZWkUbXjfX\X TlXfXYi\X L UVTWT\, UVTWTUSTVcj^ffi\, O^j^ffi\5 Q:iUcWPffi kUbTOX[T6^bX\TVTZkjfT{ TUfTWX yOPQ^TVTZkjfX| TlXfXYe, WfcbOkfi yTO\P i[X| cbOPj^fP5 WXWj^ffi QP[TfkW OTQWXb[c yOPQ^TVTZkjfTZT U[VPlc5 WXOTxV^ffi fPc[TWT{ UXUb^\X TSOPYdWPffi OkQfTbXSfX| yOPQ^TVTZkjfX| UbOc[bcO c QPZPVefT\TWfX| bP W US^YkPVefX| yOPQ^TVTZkjfX| UVTWfX[P| bTgT' NOPQ^TVTZki WXWjPz yOPQ^TVTZkjfc UXUb^\c \TWX W {{ UcjPUfT\c UbPfk ] kUbTOXjfT\c OTQWXb[c MM' 9' n' w[OXSfX[, MKI`, p' I3 G;
Anali2(n$ no/iunile utili2ate (n $o"eniu, Skr pn k propune ter"enii B=i>a>@ FraU@?E?CiAJ *i FraU@?E?CisM, c)rora le6ar corespun$e la nivel le&ical B=i>a>@ E@îAaEJ *i ABRD=>' Ee*i o#serv) nu"eroase puncte co"une ale fra2eologis"ului cu cuv(ntul, ceea ce l6ar $iferen/ia ar fi faptul c), spre $eose#ire $e cuv(nt, ale c)rui co"ponente structurale nu pot e&ista (n "o$ in$epen$ent, (n afara sa, co"ponentele structurale ale fra2eologis"ului pot e&ista *i (n afara fra2eologis"ului' Eup) p)rerea noastr), pro#le"a este gre*it for"ulat), (ntruc(t nu se /ine sea"a $e nivelurile structurale ale li"#ii' 0n pri"ul r(n$, "orfe"ele pot e&ista (n "o$ in$epen$ent, fiin$ purt)toare $e se"nifica/ie "orfologic), epise"e"ul, iar (n al $oilea r(n$, a*a cu" o#serva *i >' >' >inogra$ov, cuvintele co"ponente ale fra2eologis"elor nu "ai au aceea*i se"nifica/ie cu cuvintele $e la nivel le&ical, suferin$ o $ese"anti2are $e un anu"it gra$' 1u acestea apar (n rela/ie $e o"oni"ie' 0n conclu2ie, "orfe"ele, prin se"nifica/ia lor gra"atical) 9uneori *i le&ical)3, co"#inate, $uc la alc)tuirea unui cuv(nt, iar cuvintele, $oar prin se"nifica/ia lor fra2eologic) 9uneori *i le&ical)3, for"ea2) un fra2eologis"' 8entru aceste $ou) unit)/i lingvistice in$epen$ente, o#serv) cercet)toarea, se"nifica/ia este $iferit), $e*i pot fi grupate (n perechi sinoni"ice 9evi$ent, nu (n totalitate, c)ci nu e&ist) pentru fiecare fra2eologis" un corespon$ent se"antic la nivel le&ical3' Se"nifica/ia fra2eologic) este (n general calificatoare *i "ult "ai e&presiv) 9a se co"para a9i piAa (ABrC@) MBABE 9sau MBAii) IBpJ Ai=@Ra *i :a fi (n$r)gostit:, a FaA@ 9pe cineva3 I@ I?BJ paraE@ *i a certa 9aspru3 9pe cineva3:3 *i nu se construie*te pe #a2a no/iunii, ci a for"elor $e g(n$ire superioare 94u$ecata3, fapt ce face ca aceasta s) fie sta#il) (n ti"p *i s) nu fie supus) prin vor#ire, $ec(t foarte greu, conota/iilor se"antice' Sta#ilitatea se"antic) este asigurat) *i $e fi&itatea structural), fapt ce $iferen/ia2) unit)/ile fra2eologice $e cele se"antice' Acestea nu se creea2) $e fiecare $at) (n vor#ire, $up) ni*te reguli presta#ilite 9(n acest ca2 se"antice3, ci apar ca for"ule $e4a e&istente (n li"#)' NOPQ^TVTZkjfTd TlXfXY^d QWXjP]fT fPQXWPdbe V^[UX[T6 ZOP\PbXjfc zlfkUbe lWT| k xkVe^ fPOkQfT TyTO\V^fX| [T\STf^fbkW, ZOP\PbXjfT TOZPfkQTWPfX| QP \Tl^VVd UVTWTUSTVcj^ffi jX O^j^ffi, i[P, \PdjX YkVkUf^ QfPj^ffi, WklbWTOdzbeUi c \TWk QP bOPlXYizd, PWbT\PbXjfT' NOPQ^TVTZkjfP TlXfXYi WXUbcSPz i[ iWXg^ UTYkPVefT Qc\TWV^f^, PSOTxTWPf^ USkVefTd UWklT\kUbd fTUk{W \TWXM;' 9' n' w[OXSfX[, MKI`, p' MM3 !epro$ucerea L este consi$erat) caracteristica esen/ial) a unit)/ilor fra2eologice, ur"at) $e unitatea se"antic), sta#ilite pe #a2a ur")toarelor propriet)/i: intra$ucti#ilitate, sta#ilitate structural), "etaforicitate, e&presivitate, func/ionalitate etc' Acestea au f)cut ca unii cercet)tori, o#serv(n$u6le *i apreciin$u6le (ntr6o ierarhie $iferit) la anu"ite unit)/i lingvistice, s) $eli"ite2e sfera $o"eniului fra2eologic (n "o$ $eose#it' 0n acest sens, cercet)toarea o#serv) prover#ele, 2ic)torile, cuvintele (naripate, *i chiar cuvintele co"puse specifice ter"inologiilorM` (n capitole speciale, opt(n$ pentru inclu$erea acestora G`
(n ca$rul $o"eniului $e stu$iu al fra2eologiei, (ntruc(t argu"entele pe care le a$uc unii cercet)tori ("potriva acestei op/iuni nu s(nt suficient $e puternice, a*a (nc(t s) co"#at) unitatea se"antic) a acestora *i repro$ucerea $e fiecare $at) ca atare (n vor#ire' Unit)/ile fra2eologice se co"pun (n li"#) $in con/inut *i for") lingvistic)' 1on/inutul este $eter"inat $e se"nifica/ie le&ical) *i categorie gra"atical), specific) su#stantivului, ver#ului, a$4ectivului, a$ver#ului etc' 8articularit)/ile for"ale s(nt $ate $e nu")rul co"ponentelor unei unit)/i fra2eologice 9cel pu/in $ou) cuvinte *i poate a4unge p(n) la D6I *i chiar "ai "ulte3 *i $e co"porta"entul gra"atico6structural' Astfel, s(nt i$entificate $ou) tipuri $e unit)/i fra2eologice: M' NOPQ^TVTZkjfk TlXfXYk, UbOc[bcOfT USkWWklfTUfk Q O^j^ffi\, QP i[X\X WU^ XO^ QP[OkSVdzbeUi fPQWP U b k ] [ k y O P Q X 9 2- ,,) 9'''3' ;'NOPQ^TVTZkjfk QWTOTbX, USkWWklfTUfk Q UVTWTUSTVcj^ffi\, gT \Pdbe g^ fPQWc y O P Q ^ \ X 9 $%&) %&3M? 9' n' w[OXSfX[, MKI`, p' J<3 Alte aspecte care intr) (n sfera $e preocupare a cercet)toarei s(nt: criteriile $e clasificare a unit)/ilor fra2eologice 9structurate pe #a2a stu$iilor ruse $in acest $o"eniu3, co"ponen/a le&ical) a fra2eologis"elor, varia/ia lor 9le&ical) *i gra"atical)3, i2voarele fra2eologiei 9autohtone, ("pru"uturi, calcuri *i se"icalcuri3, rela/iile $e sens (n ca$rul co"ponen/ei structurale 9polise"ia, o"oni"ia, sinoni"ia, antoni"ia3, culegerea *i siste"ati2area fra2eologiei ucrainene 9culegeri folclorice $e fra2eologis"e, fra2eologia (n ca$rul $ic/ionarelor lingvistice generale, $ic/ionarele fra2eologice3' 1hiar $ac) "ulte $intre o#serva/iile finale privin$ constituirea $o"eniului fra2eologic ale cercet)toarei L' r' Skr pn k s(nt ast)2i $ep)*ite, lucrarea, privit) cronologic, este un "anual care (nglo#ea2) "a4oritatea aspectelor ce /in $e cercetarea fra2eologic) ucrainean), fiecare $intre ele put(n$ fi $e2voltate printr6o anali2) a")nun/it)' Tot un "anual este consi$erat *i stu$iul lui s' t' Ailo$i$ 9MKI`3, ale c)rui i$ei *i structur) s(nt aproape i$entice cu cele ale L' r' Skr pn k MG' F. P. !,*%,*&,% 9MKII3 intro$uce noi re2ultate o#/inute $in cercetarea sa fra2eologic)' Ee ase"enea, reia unele $iscu/ii cu privire la i2voarele $e p)trun$ere a fra2eologis"elor, culegerea acestora *i siste"ati2area, locul prover#elor, 2ic)torilor *i al cuvintelor (naripate (n ca$rul fra2eologiei, rela/iile $e sens etc' Acest specialist prive*te fra2eologia ca pe o ra"ur) a lingvisticii, pe $e o parte, *i ca su"a tuturor e&presiilor sta#ile $in vor#ire, pe $e alt) parte: NOPQ^TVTZki L \TWTQfPWjP lXUYXSVkfP, gT WU^xkjfT WXWjPz UbOc[bcOc k U^\PfbX[c yOPQ^TVTZkjfX| TlXfXYe, ycf[Ykd {| c \TWk bP \TWV^ffk, kUbTOkd {| WXfX[f^ffi ] OTQWXb[c, OTVe c SOTYÛk kfbOPVkfZWkUbXjfX| 9WfcbOkUXUb^\fX|3 k ^[UbOPVkfZWkUbXjfX| 9STQP\TWfX|3 yP[bTOkW bTgTMD' 9N' ' o^lW^lzW, MKII, O' D3 G?
@#iectul $e cercetare (l constituie e&presiile sta#ile, locu/iunile, care, o#serv) 7' 8' oe$ve$iev, (n lingvistic) s(nt nu"ite B=i>JQi FraU@?E?CiA@ sau FraU@?E?CisM@, @^pr@sii FraU@?E?CiA@ sau @^pr@sii s>aTiE@ Ii= R?rTir@' Se re"arc) o $istinc/ie interesant)' Eac) p(n) acu", (ncercarea $e $eli"itare a $o"eniului fra2eologic se f)cea (n li"#), a$ic) prin o#servarea unor noi unit)/i lingvistice, *i prin co"pararea $o"eniului ce le6ar con/ine cu alte $o"enii 9cu le&icul, sinta&a etc'3, autorul intuie*te o nou) $istinc/ie, care tre#uie f)cut) pentru $eli"itarea $o"eniului fra2eologic, (ntre li"#) *i vor#ire' 1hiar $ac) aceasta nu este for"ulat) (n "o$ e&plicit, unele afir"a/ii ale autorului las) s) se (ntreva$) o nou) perspectiv) $e a#or$are a feno"enelor fra2eologice' bh^, lT yOPQ^TVTZk{ QPVkjcz\T WUk Ubk][k USTVc[X UVkW, YkVkUfk \TWfk TlXfXYk, i[k z W VdlUe[k] SP\:ibk k WklbWTOddbeUi W ZTbTWT\c WXZVilk c SOTYÛk USkV[cWPffi, P f^ bWTOibeUi gTOPQc STlkxfT lT WkVefX| ZOP\PbXjfX| USTVcj^feMI' 9N' ' o^lW^lzW, MKII, O' I3 0n virtutea $eli"it)rii f)cute, conte&tul $o#(n$e*te o i"portan/) aparte, ca in$icator al reali2)rilor se"antice 9sens, rela/ie realitate6se"nifica/ie3 ale fra2eologis"ului' 0n ca$rul acestuia, ("#in)rile li#ere $e cuvinte, $atorit) utili2)rii siste"atice, (*i pier$ sensul lor propriu *i $evin unit)/i fra2eologice' Civelul $ese"anti2)rii finale al fiec)rui co"ponent le&ical este ilustrat $e iIi?MBri' 8(n) aici, $e la sta$iul $e DMTi=Jri EiT@r@ $e cuvinte, "ai trec prin sta$iul: @^pr@sii 9$efinite $e c)tre C' M' anski3, E?ABQiB=i 9(n care nu toate cuvintele co"ponente au sens figurat sau se"nifica/ie fra2eologic)3, B=i>JQi 9$efinite $e c)tre >' >' >inogra$ov, $ar 7' 8' Me$ve$iev intro$uce aici *i cli*eele, citatele, cuvintele (naripate, prover#ele, 2ic)torile, care nu $ep)*esc $i"ensiunea unei propo2i/ii3' @r$inea caracteristicilor esen/iale ale fra2eologis"ului este repro$ucere sta#ilitate se"antic), a$ic) structur) unitate se"antic)' Este o a#or$are interesant), aplicat) pe trunchiul vechi $e anali2) a fra2eologiei' 8artea a $oua a lucr)rii inclu$e o serie $e cuvinte (naripate, e&presii cele#re 9;<J3, un verita#il $ic/ionar, care, pe l(ng) se"nifica/ie, re$) *i istoria p)trun$erii (n li"#): ,9&B + %-/ l (&%/ ) ;AB >?a>@ aA@s>@a s@ Mi\AJ l (s@ r?>@\>@)G ui >?>B\i s@ Mi\AJ# (& + ;aR?Aa>BE sa>a=@iG SR?Aa>BE IiaR?EBEBi , *+,2 2,0,2 ;pri= F?A \i saTi@G Lri= F?A \i saTi@, *++ ,,( 2' ;Ka==iTaE D= FaQa p?rQiiG Ka==iTaE D= FaQa B\ii, , ;pr@sa CaET@=JG Lr@sa CaET@=J, $ ,,(B+ ;AaE@a I@ MidE?A aBri>JG NaE@a I@ MidE?A aBri>J, +,& 2$ ;=@A>ar \i aMTr?Ui@G i@A>ar \i aMTr?Ui@ , % ( '(+# +, '(+ ( % sDMTJ>a @s>@ p@=>rB ?M# iar =B ?MBE p@=>rB sDMTJ>JG vDMTJ>a @s>@ p@=>rB ?M# iar =B ?MBE p@=>rB sDMTJ>J , %, +)% $ ' ;>?> A@ aM aE M@B p?r> AB Mi=@G P?> A@ aM aE M@B p?r> AB Mi=@ , w& l %, 0 ;Fap>@E@ sD=> B= EBArB D=AJpJQD=a>G cap>@E@ sD=> B= EBArB D=AJpJQD=a> ' 0n afar) $e lucr)rile pe care le6a" a"intit *i care conturea2) $o"eniul fra2eologic cu principalele pro#le"e ale acestuia, un aport $eose#it pentru GG
li"#a ucrainean) (l au *i stu$iile lui o' v' Ee"sk i 9MKJ?, MKJD3 sau L' B' uolo"ie/ 9MKJJ, MKJK3, care aprofun$ea2) anu"ite "anifest)ri fra2eologice (n ca$rul claselor le&ico6gra"aticale ale li"#ii ucrainene, a$aptate pentru nivelul *i specificul fra2eologic' Etapa $e constituire $efine*te "ult "ai clar $o"eniul fra2eologic, sta#ilin$ te"ele specifice acestuia *i "eto$ele $e cercetare, iar (n ca2ul criteriilor $e i$entificare a invariantelor, $o#(n$e*te o i"portan/) $eose#it) criteriul se"antic, cel care are (n ve$ere unitatea se"antic)' 1riteriul for"al, cel al repro$ucerii ca atare, (n vor#ire, a unei for"e gata6e&istente (n li"#), se su#or$onea2) celui se"antic, $e*i pri"ului i se acor$) o valoare "ate"atic) superioar), fiin$ cel $e la care se porne*te (n i$entificare' Unitatea se"antic) este asigurat) $e e&isten/a unor "uta/ii se"antice la nivelul se"nifica/iilor le&icale ale cuvintelor co"ponente unui fra2eologis", tot acestea 4ustific(n$ *i gra$ul $e leg)tur) $intre ele' Meto$ele $e cercetare vi2ea2), pe $e o parte, stu$iul unit)/ilor specifice fra2eologiei, iar pe $e alt) parte, $o"eniul lingvistic (n sine' C' E' Aa# ci, $up) $efinirea fra2eologiei *i a unit)/ilor sale, se opre*te asupra culegerii acestora $in ur") $in operele scriitorilor #ucovineni, supun(n$u6le, ulterior, unui proces $e anali2) lingvistic)' 1ercet)torii L' r' Skr pn k *i s' t' Ailo$i$ a$(ncesc anali2a *i o co"pletea2) prin co"para/ii cu unit)/i ale altor niveluri lingvistice' 7' 8' oe$ve$iev, prin $istinc/ia su#liniat) "ai sus, consoli$ea2) statutul noului $o"eniu in$epen$ent' ETAPA DE DEFINITIVARE TEORETIC 0ncep(n$ cu anii :J< ai secolului al ==6lea, o$at) cu pu#lica/iile lui L' r' pvksentiev 9MKJ`3 *i o' 7' plefirenco 9MKJI3, cercetarea fra2eologic) ucrainean) atinge cel "ai (nalt sta$iu valoric, (n ceea ce prive*te solu/iile pentru $iferite chestiuni teoretice' L. ). "%.s,-t&,% 9MKJ`3 porne*te $e la faptul c) pe l(ng) sintag"ele le&icale *i se"antice $e tipul Masa a>?MiAJ, MaMa \i >a>a, AaUBE C@=i>iR etc', care pot fi construite $e fiecare $at) (n procesul vor#irii, oa"enii folosesc *i e&presii ale c)ror co"ponente le&icale nu pot fi utili2ate (n co"#ina/ie cu alte ele"ente le&icale, f)r) a pier$e $in se"nifica/ia $o#(n$it) (n ca$rul acestora: a aR@a =?BJ TJi@ri Ea pB=CJ# a s?rTi p@ Ai=@Ra Ii= ?Ahi# a =B9E (Mai) rJTIa 9sau Qi=@ pe cineva3 pJMD=>BE' Acestea $in ur") se nu"esc fra2eologis"e *i alc)tuiesc siste"ul fra2eologic, care este stu$iat la nivel sincronic *i $iacronic $e c)tre fra2eologie: NOPQ^TVTZkQ\P\ WVPUbXWk UWT{ lXyÔ^fYk]fk TQfP[X: yOPQ^TVTZkjf^ QfPj^ffi, [T\STf^fbfX] U[VPl, ZOP\PbXjfk [Pb^ZTOk{, WklbWTOdWPfkUbe' wc[cSfkUbe \TWfX| TlXfXYe, gT |POP[bÔXQcdbeUi YX\X lXyÔ^fYk]fX\X TQfP[P\X, UbPfTWXbe SO^l\^b k TxUiZ yOPQ^TVTZk{ i[ VkfZWkUbXjfT{ lXUYXSVkfXMJ' 9' n' pW[U^fbezW, MKJJ, e$' BB, O' `K3 GD
1ei "ai "ul/i vor#itori se folosesc $e for"ule, cli*ee (n vor#irea lor, a$ic) $e ("#in)ri repro$ucti#ile, care se g)sesc stocate astfel (n "e"orie *i se folosesc (n vor#ire su# aceea*i for")' 0n ca$rul acestora intr) *i prover#ele, 2ic)torile, aforis"ele' 1elelalte ("#in)ri, nerepro$ucti#ile 9sintag"e, propo2i/ii3, se construiesc (n func/ie $e voin/a proprie fiec)rui vor#itor' 0n $efinirea *i i$entificarea caracteristicilor pertinente ale unit)/ilor fra2eologice, necesare oric)rui $e"ers fra2eologic, c)ci ele in$ic) o#iectul $e cercetare, porne*te $e la valorificarea cercet)rilor ruse*ti *i ucrainene $in acest $o"eniu, un$e i$entific): M3 U^\PfbXjfP YkVkUfkUbe PxT U^\PfbXjfP fÔTQ[VPlfkUbe 9' ' XfTZOPlTW, ' ' pO|PfZ^VeUe[X], ' ' ~c[TW, ' s' oTVTb[TW, o' o' PfUe[X], ' p' cVP|TWUe[X], o' p' ~TWbTxOd|, N' ' o^lW^lzW, n' o' lTWXj^f[T35 ;3 \^bPyTOXjfkUbe 9' ' POkf, ' o' Px[kf, ' ' tcfkf, ' ' ~c[TW35 `3 fPOkQfTTyTO\V^fkUbe 9' ' ~c[TW, o' o' PfUe[X], ' s' oTVTb[TW, w' n' nPWOkf, ' n' w[OXSfX[, ' o' TSTW35 ?3 WklbWTOdWPfkUbe 9' ' XfTZOPlTW, ' ' pO|PfZ^VeUe[X], o' o' PfUe[X], w' n' nPWOkf, ' ' ~c[TW, N' ' o^lW^lzW, ' s' T]Q^fQTf, ' n' w[OXSfX[, ' o' v^Vki, ' o' TSTW35 G3 fPiWfkUbe f^ \^f^ lWT| STWfTQfPjfX| UVkW 9w' n' nPWOkf, o' o' PfUe[X]35 D3 f^SÔ^[VPlfkUbe kfX\X \TWP\X 9' p' cVP|TWUe[X], ' ' ^yTO\PbUe[X]3MK' 9' n' pW[U^fbezW, MKJJ, e$' BB, O' M`3 Autorul preci2ea2) principalele caracteristici care (l fac pe fra2eologis" fra2eologis" *i care6i confer) statut $e unitate lingvistic) printre alte unit)/i ale li"#ii' A$ic): M' unitatea se"antic)' La nivelul ("#in)rilor li#ere $e cuvinte se re"arc) sensul propriu pentru fiecare unitate le&ical) (n parte, iar leg)tura $intre ele este "arcat) $e raporturile le&ico6gra"aticale care caracteri2ea2) nor"a li"#ii' 7ra2eologis"ul se for"ea2) pe #a2a ("#in)rilor li#ere $e cuvinte 9fapt "arcat $e e&isten/a la nivelul li"#ii a unor prototipuri pe #a2a c)rora s6au for"at3, prin "etafori2are, iar paralel cu acest proces se"antic, are loc *i un proces $e "o$ificare *i ci"entare gra"atical)' 7iecare co"ponent al fra2eologis"ului pier$e leg)tura cu realitatea, func/ia $eno"inativ), in$epen$en/a *i contri#uie astfel la alc)tuirea se"nifica/iei, $e aceast) $at) fra2eologic) *i $eci unitar), caracteri2at) $e anu"ite particularit)/i structurale *i gra"aticale' Metafori2area se "anifest) $iferit la nivelul cuv(ntului le&ical *i la nivelul ele"entului fra2eologic' 0n pri"ul ca2 con$uce la na*terea $e noi se"nifica/ii, iar (n cel $e6al $oilea ca2, ele"entele (*i pier$ se"nifica/ia, se $ese"anti2ea2) *i asta parc) (n folosul (ntregii se"nifica/ii fra2eologice' Genetic aceste ele"ente ar fi tot cuvinte, care au avut rol no/ional, se"nificativ *i func/ional specific, $ar (n ca$rul fra2eologis"ului au alt specific, alt) $estina/ie, (n func/ie $e gra$ul $e fra2eologi2are 9p' ;J3 *i (*i pier$ $in caracteristici' 0n ca2ul i$io"urilor, le pier$ (n totalitate' Co/ional, con/inutul cuv(ntului are (n ve$ere acele se"e care s(nt esen/iale o#iectului $in realitate, (n GI
schi"#, leg)tura fra2eologic) cu realitatea este e&pri"at) prin re$area $e c)tre acesta $in ur") a unei oarecare constat)ri $espre un fapt, un feno"en, o ac/iune, (n rela/ie cu alte caracteristici ale unor feno"ene ase")n)toare, no/ionali2area este $eci $e cele "ai "ulte ori (nt("pl)toare *i nu vi2ea2) ele"entele pertinente' Av(n$ la #a2) aceast) tr)s)tur), inclu$erea ter"enilor co"pu*i, a ter"inologiilor (n ca$rul fra2eologis"elor nu se 4ustific), prin faptul c) fiecare $intre ele"ente (*i p)strea2) sensul propriu *i no/ionali2area specific) nivelului le&ical' Autorul "ai acor$) o i"portan/) $eose#it) *i rela/iilor $e sens $e la nivel fra2eologic' ;' e&isten/a unei anu"ite structuri' Structura este specific) unor for"ule in$estructi#ile se"antic, le&ical *i gra"atical, presupune "ini" $ou) cuvinte, caracteri2ate $e raporturi se"antice *i gra"aticale $e ase"enea specifice' Autorul clasific) structurile gra"aticale (n: 6 fra2eologis"e care au structura organi2at) $up) "o$elul propo2i/iei 9+* +, +,%/ [TZT ;a =B9E IBA@ p@ Ai=@Ra piAi?ar@E@G A AJI@a I@ p@ 9sau Ii=) piAi?ar@ sau a =B s@ (Mai) pB>@a Qi=@# a =B (Mai) pB>@a s>a p@ piAi?ar@# a =B9E (Mai) Qi=@ etc' piAi?ar@E@35 6 fra2eologis"e $e $i"ensiunea unor sintag"e: a3 a$4ectiv su#stantiv 9 , ;pr@sa CaET@=JG Lr@sa CaET@=J35 #3 su#stantiv for"a su#stantivului (n ca2ul genitiv 9 % % ;sB@>a sB@>@E?rG vB@>a sB@>@E?r35 c3 su#stantiv prepo2i/ie su#stantiv 9 & $ 2&2 ;sD=C@ AB Eap>@G vJ=J>?s >B=35 $3 prepo2i/ie a$4ectiv su#stantiv 9 ( ++/* (-% ;pD=J Ea BE>iMa sBFEar@G LD=J Ea BE>iMa sBFEar@35 e3 prepo2i/ie su#stantiv prepo2i/ie su#stantiv 9 $ * ( +* ;Ii= Aap pD=J D= piAi?ar@G hi= Aap pD=J D= piAi?ar@35 f3 ver# su#stantiv cuf)r) prepo2i/ie 9 %& $ %& ;a sAJpa Ii= MD=JG S sAJpa Ii= MD=J 9pe cineva sau ceva335 g3 un cuv(nt cu sens $eplin 9( +2 sBT =asG vBT =as35 h3 construc/ii (n raport $e coor$onare 9 /w 2,* aEFa \i ?M@CaG SEFa \i ?M@Ca35 i3 construc/ii (n raport $e su#or$onare 9 & & +& AD> a pED=s pisiAaG iiAi AD> sJ ?rT@\>i B= \?ar@A@ (Ahi?r) 3' `' pre2en/a categoriilor gra"aticale' 8rin categorii gra"aticale autorul (n/elege posi#ilitatea $e inclu$ere a fra2eologis"elor (n clase gra"aticale, prin inter"e$iul raport)rii se"nifica/iei fra2eologice la se"nifica/ia corespun2)toare p)r/ii $e vor#ire *i p)r/ii $e propo2i/ie' ?' repro$ucerea' 1apacitatea $e a fi (ntre#uin/ate (n vor#ire ca for"ule gata f)cute *i nu ca unit)/i lingvistice care se creea2) $e fiecare $at) (n func/ie GJ
$e regulile gra"aticale e&istente' Este tr)s)tura care per"ite acapararea celui "ai "are spa/iu $in lingvistic), prin inclu$erea in ca$rul acestuia a celor "ai "ulte ele"ente' Se poate o#serva c), $e*i se acor$) for"al o i"portan/) foarte "are repro$ucerii, ceea ce6i preocup) (n "o$ special pe autori este unitatea se"antic) asigurat) $e ele"entul "etaforic sau cu sens figurat' Acest lucru se e&plic), (n pri"ul r(n$, prin faptul c), $eschi2)torul $e $ru" (n $o"eniul fra2eologiei, >' >' >inogra$ov 9*i (naintea sa, 1h' Aall 3, cel care a trasat coor$onatele acestuia, *i6a cl)$it stu$iile av(n$ la #a2) i$eea $e ci"entare (n li"#) a anu"itor construc/ii prin o#servarea varia/iei $e sens a ele"entelor co"ponente ale acestora' 1ercet)rile s(nt construite, a*a$ar, la nivelul li"#ii, acolo un$e "o$ul (n care se creea2) con/inutul lingvistic al $iferitelor unit)/i are o i"portan/) "a4or)' 0n ca$rul vor#iri (ns), a*a cu" intuiesc "ul/i cercet)tori, $ar f)r) a insista pe aceast) pro#le"), ceea ce interesea2) este $ese"narea, actuali2area $iferitelor se"nifica/ii, orientarea lor spre o#iecte, (n $iverse conte&te' !aportarea vor#itorului la o#iecte se poate face fie prin repro$ucerea unor for"e gata e&istente (n li"#) 9$eci a 4u$ec)/ilor $espre o#iecte $e4a for"ulate anterior *i preluate iar3, a acelor construc/ii ci"entate, fie utili2(n$ tehnica li#er) $e alc)tuire a unui enun/ constatativ, perfor"ativ sau creativ' 0n MKJI apare o lucrare fun$a"ental) cu privire la solu/ionarea chestiunilor teoretice $e instituire a unui nou $o"eniu, reali2at) $e !. F. "3,4&r,-c$' Ele"entele "ini"ale ale $o"eniului s(nt consi$erate unit)/i fra2eologice care se o#iectivea2) prin crea/ii reale, FraU@M@, caracteri2ate $e se"nifica/ie fra2eologic), gra"atical) *i le&ical)' Acestea se for"ea2) pe #a2a ("#in)rilor li#ere $e cuvinte *i a structurilor sintactice pre$icative, prin $eactuali2are *i sl)#ire a leg)turilor gra"aticale $intre co"ponente' Astfel, ("#in)rile $e cuvinte se pot organi2a (n trei tipuri: 6 s>aTiE@, cu unitate se"antic) *i structural) 9privit) $in punct $e ve$ere for"al *i gra"atical3, i$entificate cu fra2e"ele5 6 EiT@r@, a$ic) unit)/i sintactice, sintag"ele5 6 I@ >ra=UiQi@, care prin se"nifica/ie le&ical) se apropie $e ("#in)rile li#ere, iar prin structura lor, capacitatea $e a fi repro$use (n vor#ire ca for"ule gata f)cute, $e fra2e"e' 8rin analogie cu afi&oi$ele s(nt nu"ite FraU@?E?iUi, iar ace*tia pot avea no"ina/ie $irect) sau in$irect)' E&pri"area $e c)tre acestea a realit)/ii este $eter"inat) $e no"ina/ia secun$ar), $irect) *i in$irect)' 0"#in)rilor li#ere $e cuvinte le este specific) no"ina/ia $irect), care presupune transpunerea (n li"#) a unor concepte for"ate pe #a2a se"elor pertinente ale o#iectelor, $ese"narea apoi (n vor#ire a clasei $e o#iecte, $ar, "ai ales, a unui o#iect $in clasa respectiv)' Co"ina/ia secun$ar) este specific) fra2e"elor, apar/ine li"#ii *i nu vor#irii, (ntruc(t procesul se $esf)*oar) astfel: printr6o $ifu2iune a anu"itor se"e 9e&istente la nivelul li"#ii (n ca$rul se"nifica/iilor le&icale3 a "ini"u" $ou) le&e"e, se GK
creea2) o nou) *i unic) referin/) (n realitate, pornin$ $inspre li"#)' Co"ina/ia in$irect) ar fi $at) $e conota/ie *i ar presupune asocierea (n vor#ire a se"nifica/iei lingvistice cu alte realit)/i $ec(t cele pe care le $ese"nea2)' 1ele "ai utili2ate proce$ee $e transfor"are a sensului propriu s(nt "etoni"ia 9raporturile $intre propriet)/ile o#iectelor *i situa/iilor corespun2)toare3 *i "etafora 9transfor"area pe #a2a unei analogii, e&isten/a unor se"e co"une (n ca$rul unor no/iuni $iferite3' 7ra2e"ele apar/in $eci li"#ii, nu vor#irii *i pot fi (nca$rate (n siste"ul s)u structural, fiin$ caracteri2ate $e raporturi para$ig"atice, sintag"atice *i ierarhice' !aporturile para$ig"atice apar o$at) cu rela/iile sinoni"ice ale co"ponentelor fra2e"atice, cu su#stitu/ia $in acela*i c("p se"antic etc' sau prin "anifestarea sinoni"iei, a antoni"iei, o"oni"iei *i polise"iei fra2eologice' !aporturile sintag"atice, sau, "ai #ine 2is, faptul c) nu pot alc)tui (ntre ele rela/ii sintag"atice, i6a $eter"inat pe unii cercet)tori s) nu $iferen/ie2e un $o"eniu $istinct' Totu*i, #a2(n$u6se pe teoria raporturilor $intre nivelele li"#ii, for"ulat) $e E Aenveniste, M' 7' Alefirenko aprecia2) c): P]WXgX] OkW^fe QP]\Pz bP SklUXUb^\P, TlXfXYk i[T{ z ^WTVdYk]fT U[VPlfkX\ cbWTO^ffi\' { kfZO^lkzfbP\X UVchPbe TlXfXYk STSÔ^lfk| OkWfkW \TWX' X\ xkVec [kVe[kUbe WklfTUfT UP\TUbk]fX| [TfUbXbc^fbkW TlXfXYi \kUbXbe c UWTz\c U[VPlk, bX\ U[VPlfkTd WXiWVizbeUi UbOc[bcOfT6U^\PfbXjfP TOZPfkQPYki, bX\ WXgX\ WWPhPzbeUi {{ OkW^fe' bh^, jX\ WXgX] UbOc[bcOfX] OkW^fe, bX\ xkVe^ WxXOPz W U^x^ ^V^\^fbkW kfX| OkWfkW;<' 9o' N' pV^ykO^f[T, MKJI, O' M;3 7ra2e"ele ar alc)tui nivelul superior sinta&ei, iar acest lucru este verificat $e organi2area li"#ii' Ele"entele unui nivel inferior, prin al)turare sintag"atic), slu4esc la crearea unui nivel superior: 9'''3 USTVcj^ffi yTf^\ cbWTOdz \TOy^\c, USTVcj^ffi \TOy^\ L UVTWT, UVTWP WXUbcSPdbe [T\STf^fbP\X UVTWTUSTVcj^ffi k O^j^ffi, i[k, c UWTd jÔZc, UVchPbe Z^f^bXjfTd TUfTWTd yOPQ^\ ;M' 9o' N' pV^ykO^f[T, MKJI, O' M`3 Bnco"pati#ilitatea sintag"atic) nu face $ec(t s) "otive2e, (n vi2iunea autorului, superioritatea ierarhic), "ai ales c) intr) (n rela/ii sintag"atice cu cuvinte sau sintag"e' Genetic, se creea2) pe #a2a sintag"ei sau a propo2i/iei, prin fra2eologi2area acestora' Astfel, situarea fra2eologiei ca $o"eniu $e grani/) (ntre cel le&ical *i cel sintactic este lipsit) $e logic) *i ("potriva siste"ului lingvistic' Anali2a fra2e"elor, ca unit)/i lingvistice in$epen$ente, nu poate fi e&haustiv) f)r) anali2a se"anticii lor (n rela/ie cu alte unit)/i: OXfPV^hfkUbe yOPQ^\ lT UcSÔZOP\PbXjfTZT OkWfi Qc\TWVdzbeUi bP[Th {| cQPZPVef^fT6PxUbOPZcdjTd U^\PfbX[Td, i[P yTO\czbeUi c SOTYÛk U[VPlfTZT SÔ^ZOcScWPffi l^fTbPbXWfT6[TfTbPbXWfX| ^V^\^fbkW c U^\PfbXjfk] UbOc[bcOk UVkW6[T\STf^fbkW yOPQ^TVTZkQ\c ] TUbPbTjfT D<
QPWÔczbeUi kfb^ZOPYkzd YX| SÔ^TU\XUV^fX| V^[UXjfX| QfPj^fe kQ ZOP\PbXjfX\X QfPj^ffi\X WklSTWklfX| UXfbP[UXjfX| \Tl^V^]' 9'''3 NOPQ^TVTZkjf^ QfPj^ffi, yTO\cVcdjXUe Vi|T\ WQPz\Tlk{ V^[UXjfT{ k ZOP\PbXjfT{ U^\PfbX[X UWT{| [TfUbXbc^fbkW, UbPfTWXbe c \TWk T[O^\c U^\PfbXjfc [Pb^ZTOkd, gT OPQT\ kQ UXfbP[UXjfX\ k UbOc[bcOfX\ yP[bTOP\X WXQfPjPz UbcSkfe OkWf^WT{ TOZPfkQPYk{ yOPQ^\ ;;' 9o' N' pV^ykO^f[T, MKJI, O' M?3 Av(n$ la #a2) aceast) concep/ie $e reali2are se"antic) a fra2e"elor, rela/ia lor cu celelalte unit)/i lingvistice, este 4ustificat) op/iunea autorului $e a trata interac/iunea $intre nivelul fra2eologic *i cel le&ical, $intre feno"enele le&ical6se"antice *i "orfologice (n procesul $e apari/ie *i func/ionare a unit)/ilor fra2eologice, $e a consi$era sintag"a *i propo2i/ia #a2e ale unit)/ilor fra2eologice, (nchein$u6*i o#serva/iile cu unit)/ile fra2eologice pre$icative' Se"nifica/ia fra2eologic) nu vi2ea2) nu"ai acele caracteristici ale realit)/ilor cunoscute, ci, "ai ales, raportarea la cunoscut prin o#iectele introspec/iei 9e"o/ii, starea psihic) etc'3, specificul acesteia fiin$ $at $e no"ina/ia secun$ar) a realit)/ii, ("#og)/it) $e e&perien/a intelectual6 e"o/ional) a purt)torului $e li"#)' Ea nu vi2ea2) ase"enea se"nifica/iei le&icale ele"entele $enotative *i se"nificative, ci speculea2) se"ele $e la periferia acestei se"nifica/ii $ispuse conot)rii *i ele"entele refle&iv6 su#iective' Ee ase"enea: P]xkVe kUbTbfX\X c V^[UXjfT\c QfPj^ffk z lXfTbPbXWfX] k UXZfkyk[PbXWfX] PUS^[bX, P [TfTbPYki W feT\c WXUbcSPz SÔXyÔk]fTd TQfP[Td' }Vi yOPQ^TVTZkjfTZT QfPj^ffi, fPWSP[X, O^V^WPfbfX\ kfZO^lkzfbT\ UVchXbe [TfTbPYki, Skl i[Td OTQc\kdbe k\SVkYXbfT SO^lUbPWV^fk W U^\PfbXjfk] UbOc[bcOk yOPQ^\X O^yV^[UfT6Ucx:z[bXWfk ^V^\^fbX 9'''3;`9o' N' pV^ykO^f[T, MKJI, O' ;<3 Ein punct $e ve$ere se"asiologic, se"nifica/ia fra2eologic) este $at) $e su"a se"elor corespun2)toare o#iectelor *i feno"enelor $ese"nate $e co"ponen/ii fra2eologici' Acestea s(nt clasificate $e autor astfel: 6 arhis@M@, se"e co"une specifice clasei5 6 s@M@ IiF@r@=QiaE@, cele care $iferen/ia2) o clas) $e alta5 6 s@M@ p?>@=QiaE@, se"e latente (n caracteristicile $enotatului' Spre e&e"plu (n a r@R@=i AB piAi?ar@E@ p@ pJMD=> , se poate $eose#i arhise"ul: a se tre2i, se"ele $iferen/iale: a se eli#era $e ilu2ii, a reveni la realitate *i se"ul poten/ial a se raporta corect, a privi corect lucrurile' 0n structura fra2e"elor, se"ele le&icale s(nt supuse unei transfor")ri fra2eologice, (n sensul c) arhise"ele se pot stinge sau $isp)rea (n totalitate, cele $iferen/iale $evin esen/iale, iar cele poten/iale care anterior se g)seau la periferia structurii se"antice a cuv(ntului se pot actuali2a, ocup(n$ planul $e v(rf al se"nifica/iei fra2eologice' Structurarea acestora ("preun) cu gra$ul $e a#stracti2are a se"elor conotative in$ic) nivelul $e i$io"aticitate' DM
Se"ele conotative pot fi, la r(n$ul lor: 6 M?>iRa>@ 9uM3 L cuvintele care intr) (n structura fra2e"elor pier$ anu"ite ele"ente $e con/inut, iar cele r)"ase se regrupea2)' Spre e&e"plu (n ( ;a s@ Bi>a EBp@\>@G S s@ Bi>a Ahi?rD\ se"ul $iferen/ial$istinctiv pr)$)tor, $u*"an a trecut (n locul arhise"ului ani"al' 6 parQiaE M?>iRa>@ 9u;3 L cuvintele $in structura fra2e"elor se "etafori2ea2)' 0n &$ a arJ>a Ii=QiiG S9\i arJ>a Ii=Qii (A?EQii) se"ul poten/ial 9'''3 la ani"ale "i4loc $e a6*i ar)ta agresiunea a trecut (n locul arhise"ului care a $isp)rut organ u"an' 6 =@M?>iRa>@ 9u`3 L cuvintele $in structura fra2e"elor pier$ leg)tura cu o#iectul $enu"it *i apar astfel nu"ai (n fra2e"e' 0n ;a Ta>@ XTaiI@Y@ZG S BMTEa Ar@a=Ca# a BMTEa (I@) FrB=Ua FrJsi=@EBEBi se"ele nu reflect) realit)/ile $enotate, ci constat)rile corespun2)toare (n leg)tur) cu ele' 7unc/ionarea acestor rela/ii, autorul o a$(nce*te (n ca$rul raporturilor se"antice care e&pri") $ina"ica unit)/ilor fra2elogice, perfec/ionarea *i $e2voltarea siste"ului, fapte asupra c)rora insist) (n capitole speciale' Eefinirea siste"ului fra2eologic (n rela/ie cu cel le&ical 9sau "orfologic3 pune (n evi$en/) at(t aspectele co"une, c(t *i pe cele specifice' 8rivin$ aspectele $efinitorii, (n afara specificului $e organi2are a se"nifica/iei fra2eologice, autorul "ai o#serv), pe #a2a (ntoc"irii unei statistici lingvistice, faptul c) ten$in/a cuvintelor $es (ntre#uin/ate cu o conota/ie latent) este $e a intra (n ("#in)ri li#ere $e cuvinte, iar a celor cu o (ntre#uin/are re$us) *i cu conota/ie actuali2at) L $e a for"a ("#in)ri fra2eologice' Mai "ult, unit)/ile fra2eologice $enu"esc acele sfere no/ionale care e&pri") starea e"o/ional6e&presiv) a o"ului sau alte atri#ute ale ac/iunii sale' 1onfor" lui Aau$ouin $e 1ourtena unit)/ile lingvistice s(nt i2o"orfe, iar o alt) re"arc) este c) #a2a unit)/ilor fra2eologice s(nt sintag"ele sau propo2i/iile, alc)tuite la r(n$ul lor $in cuvinte' 1onclu2ia la care a4unge este c) propriet)/i gra"aticale ale acestora pot fi transferate *i fra2e"elor: QPz\Tlki yOPQ^TVTZkjfTZT ] \TOyTVTZkjfTZT OkWfkW \TWX WklxcWPzbeUi c [kVe[T| fPSOi\P|: c U^\PfbX[T6ZOP\PbXjfk] [Pb^ZTOXQPYk{ yOPQ^\, c \TOyTVTZkjfk] O^ZVP\^fbPYk{ {| [T\STf^fbTZT U[VPlc k W UWTzOklfT\c ycf[YkTfcWPffk ZOP\PbXjfX| [Pb^ZTOk] c U[VPlk yOPQ^\' 9'''3 UTxVXWTUbk U^\PfbX[T6ZOP\PbXjfT{ [Pb^ZTOkQPYk{ N Qc\TWVddbeUi US^YXyk[Td {| yOPQ^TVTZkjfTZT QfPj^ffi, UXfbP[UXjfTd US^YkPVkQPYkzd yOPQ^\ 9'''3, P bP[Th \TOyTVTZkjfX\X WVPUbXWTUbi\X UVkW, i[k cWk]VX lT {| [T\STf^fbfTZT U[VPlc' U^ Y^ UbWTOdz SOTxV^\c [OXbÔk{W U^\PfbX[T6 ZOP\PbXjfT{ [VPUXyk[PYk{ yOPQ^\;?' 9o' N' pV^ykO^f[T, MKJI, O' ?;6?`'3 0n i$entificarea claselor se"natico6gra"aticale ale fra2e"elor, aprecia2) c) propriet)/ile for"al6gra"aticale sau se"antice ale centrului gra"atical al unit)/ii fra2elogice nu pot slu4i $eli"it)rii acestora' 0n pri"ul r(n$, c) nu orice fra2e" (l $eli"itea2) clar, apoi, e&ist) (n unele ca2uri $ou) centre: D;
unul gra"atical, iar altul se"antic, iar $ac) totu*i s(nt (ntrunite con$i/iile anterioare centrul gra"atical nu este echivalent cu unitatea le&ical) a altui nivel, cel le&ical, c)ci cuvintele $in ca$rul fra2e"elor, fiin$u6le atri#uite transfor")rile se"antice *i gra"aticale corespun2)toare, pier$ o serie $e particularit)/i lingvistice 9p' ?`3, $o#(n$in$ altele noi (n ca$rul noilor unit)/i lingvistice' Spre e&e"plu, (n e&presia & $ 2&2 ;sD=C@ AB Eap>@G vJ=J>?s >B= folosit) ca re"arc) pentru un o" s)n)tos, centrul "orfologico6se"antic este $at $e su#stantiv, $ar unitatea fra2eologic) are caracteristicile unui a$4ectiv' 0n conclu2ie, at(t se"nifica/iile "orfologice, c(t *i cele le&icale particip) la $eli"itarea particularit)/ilor se"antico6gra"aticale ale tipurilor fra2e"atice 9FraU@M@ AB paraIiCMJ pEi=J (n crearea for"ei, FraU@M@ AB paraIiCMJ I@F@A>iRJ, FraU@M@ =@FE@îTiE@3, printr6un proces $e integrare *i a$aptare interierarhic)' Stu$iin$ aceste tipuri, al)turi $e $istri#uirea se"elor (n ca$rul fra2e"elor, a for"ei structural6gra"aticale, tipul $e leg)tur) gra"atical) cu alte ele"ente ale conte&tului, func/iile sintactice, autorul i$entific) fra2e"ele: su#stantivale, a$4ectivele, ver#ale, a$ver#iale *i inter4ec/ionale' 1ercetarea interac/iunii fra2eologico6sintactice vi2ea2) tipul $e no"ina/ie *i raporturile sintactice ale ele"entelor ("#in)rii 9fra2eologice sau sintactice3, a"#ele a"intite "ai sus' Mo$elele gra"aticale ale fra2e"elor (n care intr) "ini"u" $ou) cuvinte no/ionale s(nt reali2ate $e: 6 fra2e"e su#stantivale al c)ror centru for"al6gra"atical este su#stantivul 9ww/&3 &2+/ ;pia>ra FiE?U?FaEJG Lia>ra FiE?U?FaEJ, $,+ + ;sJMD=Qa aI@RJrBEBiG vJMD=Qa aI@RJrBEBi , + )&% +*% ;p@ piAi?r EarCG L@ piAi?r Mar@35 6 fra2e"e ver#ale cu centrul for"al6gra"atical un ver# 9 & ;a UTBra sBsG (S BMTEa sau a Fi# a s@ Qi=@) AB =asBE (p@) sBs, &) %& ;a DMpr@B=a MDi=iE@G S DMpr@B=a MDi=iE@35 6 fra2e"e cu structur) tautologic) 9(%) (%)% ;sBFE@> D= sBFE@>G S Fi >rBp \i sBFE@> AB Ai=@Ra35 6 fra2e"e co"parative 9 & + (+ ;Aa D= paEMJG Na D= paEMJ35 6 fra2e"e construite cu a4utorul con4unc/iei -0 9$e*i3 9-0 & $ + ;MJAar sD=C@ Ii= =asG cJrJ sJ9E I?arJ MJAar AapBE35 6 fra2e"e construite $up) "o$elul sintag"elor aflate (n raport $e coor$onare 9+ &# + ;=iAi raA# =iAi p@\>@G iiAi AaE# =iAi MJCar3' Ter"enii co"pu*i, sintag"ele ter"inologice, a$ic) fra2eoloi2ii cu no"ina/ie $irect), confor" anali2ei, nu pot fi consi$era/i fra2e"e, (n ciu$a sta#ilit)/ii *i repro$ucerii ca atare' Spre e&e"plu, se"nifica/ia ter"inologic) are ur")toarele caracteristici: 9'''3 UbPfTWXbe VTZk[T6STfibk]f^ ilOT, i[^ O^SO^Q^fbcz W feT\c kUbTbfk WVPUbXWTUbk STQfPjcWPfTZT SO^l\^bP jX iWXgP Tx:z[bXWfT{ lk]UfTUbk' vT\c, fP Wkl\kfc Wkl yOPQ^\, bÔ\kfTVTZkjfk UVTWTUSTVcj^ffi WX[Tfcdbe f^ ^[USOÛXWfT6fT\kfPbXWfc, P VTZk[T6fT\kfPbXWfc ycf[Ykd' D`
Tfibk]f^ STV^ PfPVkbXjfX| bÔ\kfkW 9'''3, T[OÛVdzbeUi U^\PfbX[Td ]TZT V^[UXjfX| [T\STf^fbkW;G' 9o' N' pV^ykO^f[T, MKJI, O' JG'3 0n aceia*i para"etri s(nt anali2ate prover#ele *i 2ic)torile, fra2eoloi2ii cu no"ina/ie in$irect), autorul vor#in$, (n ca2ul unora, $espre unit)/i fra2eologice pre$icative, un$e co"ponentele nu se $ese"anti2ea2), ci s(nt supuse unui transfer $e no"ina/ie 9se"nifica/iile tri"it la alte clase $ec(t cele pentru care au fost instituite, prin "etafori2are *i "etoni"ie3, clasific(n$u6le astfel: 6 unit)/i fra2eologice pre$icative (n care co"ponentul pre$icativ este e&pri"at prin inter"e$iul unui ver# i"personal5 6 unit)/i fra2eologice pre$icative (n care co"ponentul pre$icativ este e&pri"at prin inter"e$iul unui ver# personal cu se"nifica/ie nepersonal)5 6 unit)/i fra2eologice pre$icative (n care co"ponentul pre$icativ este e&pri"at $e ver#e nepre$icative cu for"a ter"inat) (n l+5 6 unit)/i fra2eologice pre$icative (n care co"ponentul pre$icativ este e&pri"at $e ver#e nepre$icative cu for"a ter"inat) (n lG 6 unit)/i fra2eologice pre$icative (n care co"ponentul pre$icativ este e&pri"at $e nega/ia +,2 9nu este, nu se afl)3 sau $e ver#ele %, 9a fi, a $eveni3 cu se"nifica/ie nepersonal) *i cu particul) $e nega/ie' Eup) cu" se poate ve$ea, $in pre2entarea succint) reali2at), aceast) lucrare repre2int) un "o$el (n lingvistica ucrainean), nu nu"ai la nivelul $efinirii fra2eologiei *i a o#iectului s)u $e stu$iu, ci *i (n "o$ul $e i$entificare *i reali2are a structurii $o"eniului, cu te"ele $e cercetare lingvistic) specifice, un punct serios $e reper pentru toate cercet)rile fra2eologice ulterioare' Aceast) perioa$) $in ca$rul fra2eologiei ucrainene, "ai ales prin lucr)rile a"intite, lu"inea2) *i "otivea2) statutul ierarhic al noii $iscipline, sta#ilin$ ni*te reguli clare, logice $e i$entificare a invariantelor specifice' ETAPA DE DETALIERE @ lucrare (nse"nat) (n ca$rul fra2eologiei ucrainene este *i cea a lui V. D. U5c,-.$ *i L. ). "%.s,-t&,% 9MKK<3' Ace*tia a$(ncesc anu"ite chestiuni teoretice ale (nse"natelor lucr)ri anterioare' Unitatea fra2eologic) este privit) su# aspectul con/inutului, un$e se "anifest) principiile se"antice specifice "etaforei, "etoni"iei, sinec$ocei, hiper#olei, litotei, perifra2ei, cala"#urului, si"#olului, eufe"is"ului, (nsu*ite *i a$aptate $e fra2eologis", $ar *i su# aspectul for"ei, a$ic) organi2area eufonic), le&e"atic), "anifestarea $eriva/iei, a tautologiei etc' specific)' Eincolo $e accep/ia personal) care legiti"ea2) e&isten/a #iplan) (n ca$rul unui siste" a se"nului lingvistic, li"itat se"antic, structural *i func/ional, autorii rea$uc (n $iscu/ie i$ei i"portante ale speciali*tilor (n fra2eologie' Structurarea tipologic) respect) contri#u/iile $e p(n) la "o"entul e&istent, a$ic) ale lui 1h' Aall ;D, >' >' >inogra$ov;I, M' M' anski;J, L' B' !oi2en2on *i B' >' A#ra"e/ ;K, >' 8' qukov`<, @' M' Aa#kin`M, r' M' U$ov cenko`;' 1aracteristicile fra2eologis"ului s(nt $ate $e unitate D?
se"antic)``, repro$ucere, fle&iune gra"atical) specific) `?, e&presivitate' 0n consecin/), prin fra2eologis"e (n/eleg: 9'''3 U^\PfbXjfT YkVkUfk, WklfTUfT Ubk][k 9Q lTScU[T\ WPOkPfbfTUbk3 WklbWTOdWPfk ] ^[USOÛXWfk TlXfXYk, TOZPfkQTWPfk QP \Tl^VVd UVTWTUSTVcj^ffi 9USTVcj^ffi UVkW3 PxT O^j^ffi `G' 9' }' hj^f[T, ' n' pW[U^fbezW, MKK<, O' MK3 9'''3 TlXfXYi \TWX, gT UbPfTWXbe UTxTd zlfkUbe yOPQ^TVTZkjfTZT Q\kUbc k yTO\X, OTQZVilPzbeUi i[ T[O^\P UP\TUbk]fP TlXfXYi \TWX, QlPbfP, i[ k kfk \TWfk TlXfXYk, WXOPhPbX UWTd U^\PfbX[c, WUbcSPbX Q kfX\X TlXfXYi\X \TWX W U\uUVTWk bP ZOP\PbXjfk QW:iQ[X, P QfPjXbe k fPV^hPbX lT WklSTWklfX| U^\PfbX[T6ZOP\PbXjfX| OTQOilkW, WX[TfcWPbX W O^j^ffk WklSTWklfc UXfbP[UXjfc OTVe`D' 9' }' hj^f[T, ' n' pW[U^fbezW, MKK<, O' `?3 Mo$ul fra2eologis"elor $e a transpune (n li"#) realitatea este specific, supus, a*a cu" a $e"onstrat *i M' 7' Alefirenko, no"ina/iei secun$are *i con/ine se"e fra2eologice prin care se face referire la $enotat (ntr6un "o$ co"plet su#iectiv' 8rin raportarea se"nifica/iei fra2eologice la se"nifica/ia cuvintelor, s(nt i$entificate ur")toarele clase se"antico6gra"aticale: su#stantivale, ver#ale, a$ver#iale, care se reali2ea2) pe #a2a "o$elului oferit $e sintag") *i propo2i/ie' 8rovenien/a fra2eologis"elor, e&plicat) (n ter"enii lui A' @' Larin Ì, reflect) via/a "aterial) *i spiritual) a poporului $in care provin, "entalitatea, societatea, i$eologia epocii, fiin$ grupate (n 4urul unor te"e ca: tra$i/ia, calen$arul vie/ii rurale, faptele istorice, lu"ea plantelor *i a ani"alelor, rela/iile sociale, unit)/ile $e ")sur), spiritualitatea, folclorul' Gruparea te"atic) a fra2eologis"elor se face prin inter"e$iul i$entific)rii transse"elor 9se"elor co"une3' Spre e&e"plu, e&isten/a $iferitelor for"e ale cuv(ntului /igan (n fra2eologis"e, presupune pre2en/a transse"ului nea$ev)rat, neo#i*nuit, (n*el)tor: 8*+/&, +8, ;s?ar@ QiCJ=@sA, 8*+/&, , ;AJEIBrJ QiCJ=@asAJ, 8*+/&, t ;F@riAir@ QiCJ=@asAJ, 8*+/&, ;RiaQJ QiCJ=@asAJ, 8*+/&3 (t ;pE?ai@ QiCJ=@asAJ etc' 8rocesul $e fra2eologi2are poate fi, spun autorii cit(n$u6l pe L' B' !oi2en2on, $e trei tipuri: 6 lingvistic L prin transfor"area se"anticii ele"entelor co"ponente ale e&presiei5 6 logico6sintactic L prin crearea $e figuri logico6se"iotice 9perifra2a fra2eologic), eufe"is"ul, cala"#urul, si"#olul `J35 6 e&tralingvistic L prin con$ensarea crea/iilor artistice, folclorice $e "ici $i"ensiuni 9anec$ote, prover#e, fa#ule etc'3' 7actorii care $eter"in) acest proces $e transfor"are a ("#in)rilor li#ere $e cuvinte (n ("#in)ri sta#ile s(nt, (n vi2iunea autorilor: DG
6 "etafori2area 9gr' "etaphora, (n$ep)rtare3, re2ultatul transfor")rii se"nului prin ase")narea a $ou) no/iuni *i se #a2ea2) pe se"e co"une 9tertiu" co"parationis 9'''33, ce leag) prototipul li#er *i unitatea fra2eologic)' Este vor#a $e o co"para/ie, unii cercet)tori consi$er(n$ chiar ur")torul "o$el $e for"are: M3 folosirea ("#in)rii li#ere cu se"nifica/ie proprie pentru fiecare ele"ent (n parte5 ;3 ("#inare cu rol $e sintag") co"parativ), (n care (ncepe s) se for"e2e se"nifica/ia ce va fi preluat) ulterior $e unitatea fra2eologic)5 `3 ("#inare cu se"nifica/ie "etaforic)5 ?3 e&presie cu se"nifica/ie fra2eologic) f)r) ur"e ale transfor")rii' Spre e&e"plu reali2area se"nifica/iei fra2eologice prin "etafori2are pentru e&presia &+ 9\kh [X\3 a Ta>@ iABE 9(ntre cineva35 S pB=@ pai@ p@ F?A a se certa cu cineva a fost posi#il) (ntruc(t a"#ii ter"eni (a Ta>@) a (n$ep)rta cu lovituri un oarecare o#iect &+ (iA) o #ucat) $e le"n ascu/it sau $e "etal folosit) (n $espicare se pot raporta la o caracteristic) co"un) pe #a2a c)reia se for"ea2), (n acest ca2 a $esp)r/i, a $espica, a ("p)r/i, care a $evenit #a2a se"nifica/iei pentru e&presia glo#al) a $esp)r/i pe cineva $e altcineva, a "i*ca unitatea, a $esp)r/i5 6 "etoni"ia 9gr' "eton "ia, re$enu"ire5 rela/ie $e or$in calitativ3' Trecerea se"nifica/iei $e la un o#iect la altul se poate face nu nu"ai /in(n$ cont $e ase")narea lor, ci *i in$epen$ent $e aceasta, pe #a2a leg)turii propriet)/ilor lor interne sau e&terne' Spre e&e"plu (n e&presia apJ Ri@, propriet)/ile apei *i ale unei fiin/e vii s(nt reunite pentru a constitui o nou) se"nifica/ie5 6 sinec$oca 9gr' s nek$oche, interrela/ionare5 rela/ie $e or$in cantitativ3' Trecerea $enu"irii unui o#iect asupra altuia, prin l)rgire sau "ic*orare $e se"nifica/ie, folosirea p)r/ii (n locul (ntregului etc' Spre e&e"plu se"nifica/ia e&presiei & & +& AD> a pED=s pisiAaG iiAi AD> sJ ?rT@\>i B= \?ar@A@ (Ahi?r) se construie*te pe #a2a sinec$ocei5 6 hiper#ola *i litota, ca (n e&e"plele: *8 +(, ;=iAi aABE =B ar@ B=I@ i=>raG S =B aR@a B=I@ pB=@ B= pai , 2%- +, &(/ ;a =B =@Ir@p>JQi =iAi ? MBsAJG iB ar FaA@ rJB =iAi B=@i MB\>@ etc' Se poate o#serva *i $in acest ulti" stu$iu asupra c)ruia ne6a" oprit c), (n lingvistica ucrainean), fra2eologia este consi$erat) un $o"eniu $istinct superior sinta&ei, care se folose*te $e acu"ul)rile celorlalte nivele lingvistice, c) ter"inologia utili2at) p(n) acu" (n fra2eologie este (nsu*it) *i acceptat) 9FraU@?E?CisM, pentru toate unit)/ile specifice fra2eologiei, in$iferent $e gra$ul $e unitate se"antic) a co"ponentelor, iIi?M, pentru unit)/ile fra2eologice a c)ror se"antic) nu re2ult) $in su"a se"nifica/iilor le&icale a ele"entelor co"ponente, B=i>a>@ FraU@?E?CiAJ, pentru in$icarea se"nului "ini"al al $o"eniului lingvistic3, iar te"ele viitoare vi2ea2) in$icarea unit)/ilor specifice (n ve$erea (nregistr)rii siste"atice sau stu$iul acestora $in alte perspective: co"parativ), cultural), etnologic), psihologic) etc' 8reocupa/i fiin$ $e surprin$erea $irec/iei $e cercetare (ntr6un $o"eniu nou constituit, f)r) a pretin$e epui2area stu$iilor $in $o"eniul fra2eologic al DD
lingvisticii ucrainene`K, consi$er)" (ns) c), prin pre2entarea cronologic) pentru care a" optat, a" reu*it s) pune" (n evi$en/) principalele puncte $e ve$ere *i te"e $e cercetare ale lingvi*tilor ucraineni preocupa/i $e $o"eniul fra2eologiei' Ee ase"enea, aceast) a#or$are cronologic) per"ite o e&punere concentric) *i cu"ulativ), $ar, "ai ales, $e"onstrea2) c) $o"eniul (n $iscu/ie este unul $eschis, fiecare te") put(n$ fi $etaliat) *i necesit(n$ aceast) $etaliere' Acest lucru se poate foarte #ine o#serva (n ca$rul fra2eologiei ucrainene c(n$ este vor#a $espre nivelul se"nifica/iei, $ar nu nu"ai' Mai "ult, a*a cu" vo" putea ve$ea $intr6un stu$iu ulterior aplicat fra2eologiei polone2e, criteriul se"antic (n i$entificarea fra2eologis"elor este necesar, $ar nu este *i suficient (n ca$rul $o"eniului care se ocup) cu stu$ierea acestor unit)/i' Ee fapt, este posi#il ca specificul li"#ii s) $icte2e pri"atul criteriilor alese ?<' Li"#a ucrainean) este $eose#it $e #ogat) (n fra2eologis"e ale c)ror co"ponente au fost supuse unui anu"it gra$ $e "etafori2are, iar apoi a reorgani2)rii no/ionale' Eac) procesul $e #a2), "etafori2area, porne*te $e la capacitatea intelectual) a in$ivi$ului care apar/ine unei co"unit)/i lingvistice $e a reface anu"ite se"ne lingvistice, reorgani2area no/ional) vi2ea2), (n special, ca0ac&tat,a sa ,6$7&$-a38,90r,s&%:' Acest lucru i"pune un stu$iu a")nun/it pe aceast) $irec/ie *i a$"iterea ca unit)/i fra2eologice propriu62ise pe acelea care v)$esc un anu"it gra$ $e transfor"are se"antic) a ele"entelor sale co"ponente' 0ntr6o lucrare recent), apreciat) $rept "anual $e fra2eologie, a lui A' E' U4cenko *i E' >' U4cenko 9;<<I3 reg)si" incluse ur")toarele chestiuni care confir") cele afir"ate: fra2eologis"ul ca unitate lingvistic), caracteristicile i$eografice ale fra2eologis"ului, se"antica fra2eologis"ului, leg)tura fra2eologis"ului cu cuv(ntul, raporturile siste"atice (n ca$rul fra2eologiei, clasificarea fra2eologis"elor, structura gra"atical) a fra2eologis"elor, #a2a structural6 e&tralingvistic) a fra2eologis"elor, for"area fra2eologiei ucrainene, $ina"ica fra2eologis"elor ucrainene, stilistica *i conota/ia fra2eologis"elor ucrainene, fra2eologia e&traliterar), co"ponentul na/ional *i cultural (n fra2eologie, conceptele $e #a2) ale fra2eologiei ucrainene, provenien/a *i i2voarele fra2eologiei ucrainene, anali2a eti"ologic) a fra2eologiei, fra2eografia ucrainean), noile aspecte privin$ stu$iul fra2eologiei ucrainene' 0n plus, (n ulti"a perioa$), (n cercetarea fra2eologic) ucrainean), $iversificarea te"atic) se pro$uce nu nu"ai la nivelul fun$a"ent)rii lingvistice *i organi2)rii fra2eografice, ci *i prin intersectarea fra2eologiei cu alte $o"enii: eti"ologia, cultura, folclorul, psihologia, logica, retorica etc' CERCETAREA FRAZEOGRAFIC UCRAINEAN 1u" e firesc, (ncheie" e&punerea prin enu"erarea principalelor lucr)ri $in li"#a ucrainean) care au (n ve$ere organi2area fra2eografic) a #ogatului "aterial fra2eologic' Acesta $in ur") a fost (nregistrat frag"entar (n DI
$iferite lucr)ri analitice *i supus, "ai (nt(i, anali2ei teoretice, (n $orin/a contur)rii statutului s)u lingvistic' Ein nu"eroasele contri#u/ii (n acest sens, (nregistr)" c(teva recunoscute $ic/ionare fra2eologice' ". ;. 2<=>?@A B. B. 2<CD?<=, 1000 , MKD<5 # MKIG 9A' 8' uovali, >' >' uoptilov, xyyy I@ ABRi=>@ D=aripa>@ aE@ EiMTii BArai=@=@ Ei>@rar@, NBRi=>@ D=aripa>@ Ii= EiMTa BArai=@a=J Ei>@rarJ3 re$au o serie $e cuvinte (naripate, a$ic) e&presii ale li"#ii literare generali2ate, ale c)ror i2voare culte pot fi i$entificate' @rgani2area acestora este alfa#etic), cu in$icarea i2vorului $in care au fost preluate, a se"nifica/iei generali2ate *i ilustrarea valorific)rii lor (n li"#a literar) $e c)tre $iver*i autori?M' E. F. G>H, , MKDJ 9C' @' Aatiuc, hiAQi?=ar FraU@?E?CiA3' 0n aceast) carte este inclus) o "ic) parte a e&presiilor *i locu/iunilor fra2eologice, care este folosit) (n literatura artistic) ucrainean) *i ")rturise*te #og)/ia nesecat) a poporului nostru 9p' `3 ?;' I. !. JK<= LM<, , MKDJ5 , vol' B6BB, MKJ? 9r' M' U$ov cenko, hiAQi?=ar I@ iIi?MBri BArai=@=@, hiAQi?=ar FraU@?E?CiA aE EiMTii BArai=@=@3' Unitatea registrului este consi$erat) fra2eologis"ul cules (n or$ine alfa#etic), ("preun) cu variantele sale, cu o#serva/ii gra"aticale, func/ionale *i stilistice, tra$us la nivelul se"nifica/iei *i cu ilustr)ri ale utili2)rii lui (n li"#a literar)?`' 0n ;<<` este $efinitivat cel "ai apreciat $ic/ionar fra2eologic ucrainean alc)tuit $e un grup $e cercet)tori su# con$ucerea lui >' M' Ailono4enko, a c)rui pri") for") 9hiAQi?=ar FraU@?E?CiA aE EiMTii BArai=@=@ 3 a fost reali2at) (n MKK`, vol' B6 BB *i ree$itat) (n MKKK' (hiAQi?=ar I@ FraU@?E?CisM@ aE@ EiMTii BArai=@=@) , ;<<` 9cu un nu")r $e IK;; $e fra2eologis"e incluse, $estul $e re$us $ac) /ine" cont $e M; <<< $e locu/iuni *i e&presii con/inute $e $ic/ionarul aca$e"ic al li"#ii ucrainene (n M; volu"e3 este $ic/ionarul recunoscut $e cercet)torii ucraineni ai $o"eniului fra2eologic, ca re2ultat final cu cel "ai "are gra$ $e co"ple&itate *i e&haustivitate privin$ selectarea *i organi2area unit)/ilor fra2eologice' Are la #a2) "o$ul $e structurare a$optat $e I. !. JK<= LM<.
NOTEN
DJ
/I/LIOGRAFIE C:r7& O& r,%&st,N Aca$e"ia !o"Hn), Bnstitutul $e Lingvistic) Borgu Bor$an L Al' !osetti, zraMa>iAa EiMTii r?M{=@, B, NBRD=>BE, BB, |=B=QBE, E$itura Aca$e"iei !o"Hne, Aucure*ti, ;<<G' Aall , 1harles, Lr}Ais I@ s>~Eis>iB@. |saBiss@ I7B=@ M}>h?I@ F?=I}@ sBr E7}>BI@ IB Fra=ais M?I@r=@, A' Eggi"an, Genve, MK<G' Aall , 1harles, Prai>} I@ s>~Eis>iB@ Fra=ais@, vol' B, Genve, Georg, 8aris' ulincksieck, MKGM' Ai$u6>rHnceanu, Angela alii, hiAQi?=ar I@ \>ii=Q@ aE@ EiMTii, E$i/ia a $oua, Aucure*ti, Ce"ira, ;<<G' 1uceu, Bon, hiAQi?=arBE pr?R@rT@E?r r?M{=@\>i, Aucure*ti L 1hi*in)u, Litera Bnterna/ional, ;<<I' Ei"itrescu, 7lorica, q?ABQiB=iE@ R@rTaE@ D= EiMTa r?MJ=J, Aucure*ti, E$itura Aca$e"iei, MKGJ' Eu"istr)cel, Stelian, hiAQi?=ar I@ @^pr@sii r?M{=@\>i LD=J9= pD=U@E@ aET@Z, E&presii ro"Hne*ti, #iografii6"otiva/ii, e$i/ia a BB6a, rev)2ut) *i aug"entat), Ba*i, Bnstitutul European, ;<<M' Eu"istr)cel, Stelian, q@îA r?M{=@sA' 1uvinte, "etafore, e&presii, Aucure*ti, E$itura tiin/ific) *i Enciclope$ic), MKJ<' Eu"istr)cel, Stelian, qiMTadBE pBTEiAis>iA r?M{=@sA Ii= p@rsp@A>iRa s>iEBriE?r FB=AQi?=aE@, Ba*i, Bnstitutul European, ;<<D' rristea, Theo$or 9coor$onator3, vi=>@U@ I@ EiMTa r?M{=J, E$i/ia a treia, rev)2ut) *i nou ("#og)/it) 9Mioara Avra", Grigore ArHncu*, Gheorghe Aulg)r, Georgeta 1io"pec, Bon Eiaconescu, Theo$or rristea, !o$ica Aog2) Bri"ie, 7lora uteu3, Aucure*ti, E$itura Al#atros, MKJ?' Ceveu, 7ranck, hiA>i?==air@ I@s sAi@=A@s IB Ea=CaC@, 8aris, E$iture A$a"61olin, ;<<?' $e Saussure, 7er$inan$, NBrs I@ Ei=CRis>iAJ C@=@raEJ, Ba*i, 8oliro", MKKJ' _aharia, 1asia, |^pr@siiE@ iIi?Ma>iA@ D= pr?A@sBE A?MB=iAJrii. ST?rIar@ A?=>ras>iRJ p@ >@r@=BE EiMTiE?r r?M{=J \i C@rMa=J, Ba*i, E$itura Universit)/ii Al' B' 1u2a, ;<<?' pW[U^fbezW, ' n', 4%0+ %&6+/& 2. $,* : PWj' STUkxfX[ lVi ykVTV' yP[' cf6bkW' 6;6Z^ WXl', lTSTW' i SÔÔTx' L aPO[kW': XgP [' Xl6WT SOX }, MKJJ' L M`? U' pV^ykO^f[T, o' N', ,,0+ ++ w$,*6' LaPO[kW: XgP [' Xl6WT SOX }, MKJI' 6M``, ; U' PxXj, ' }', _4 ` +(+3 w$,*6 OT[ c[OP{fUe[T{ \TWX' 6;<<;'6 ;' 6U' ;J6;K' PxXj, ' }', $,* %&6+/&6 2 : PWj' TUkxfX[' 6ÔfkWYk, MKI<6MKIM' 6' M6;' Px[Xf, p' o', ,&&*w0,& $& %&3 w$,*' L', MKD?' Pbd[, ' ', $,*0+3 +&' t', MKDJ' kVTlkl, s' t', 4%0+ %&6+/& ,%+ 2. ,&& w$,* ' L t': Pc[TWP lc\[P, MKI`' L ??< U' cVP|TWUe[X], ' p', % %&* ,%+* $"&' Lt': Pl' [', MKG;' XfTZOPlTW, ' ', o ++"- - w$,*0,&- ,(+8 %&2 $"&, vOclR dxXV^]fT] fPcjfT] UÛUXX n' 6^fXfZOPl, MK?D'
DK
XfTZOPlTW, ' ', o++", + %&3 w$,* && +*0,+3 (8+" vOclk dxXV^]fT] fPcjfT] UÛUXX n' 6^fXfZOPl, MK?D' nPWOXf, w' n', ,2 ,2$8 %30"- 0,+3 ,2,+* %&* $"& w%+&8+/+2 ,&, j^fR^ QPSXU[X oTU[TWU[TZT TxVPUbfTZT S^lPZTZXjÛ[TZT XfUbXbcbP X\' ' t' tOcSU[T], b' MD<, MKDD' }^\Ue[X], o' v', ,&0+ *20+ %&6+/&- 2,++&w$,*$2 oTWTQfPWUbWT' 6MKJM' 6;' LU' `G6?M' }^\Ue[X], o' v', 4,2+0+ w%+&86 w$,2 [OP{fUe[P \TWP k VkbÔPbcOP W [TVk' 6MKJD' 6MM' LU' I<6I;' ~TWbTxOd|, o' p', tcVX[, ' o', % %0+6 %&6+/&6 2. + klOcjfX[ lVi yP[' \TWX k Vkb' S^lPZTZ' kfU6bkW'6 t': PlifUe[P [TVP, MKGK' L `JJ U' ~c[TW, ' ', %A& w$,* ' Lo': kUPi [TVP, MKJD' sWj^f[T, p' ', :( ,2*0+* +$% %&6+/&6 w$,*6 xkOfX[ aPO[kW' kUbTOX[T'ykVTVTZkj' bTW6WP' LaPO[kW, MKKJ' v' I' LU' M<G6M;;' sWj^f[T, p' ', :(%& ,,& ,2*0+- ((,+/ %&. w$,*6 okhfPOTlfX] [TfZOÛ c[OP{fkUbkW 9;5 MKK`5 eWkW3 }TS k SkWklT\' oTWTQfPWUbWT6eWkW, MKK`' LU' MIJ6MJ`' tTWPVe, p' ', tTSbkVTW, ' ', xyyy &- $ %&6+/&6 ,%+6 2' t', MKD<' tTVT\kzYe, o' ', w$,*0+ ++2 %&6+/&3 2 [OP{fUe[^ \TWTQfPWUbWT' Lt', MKJJ' LXS' MG' LU' ;J6``' tTVT\kzYe, o' ', $,*0+ ++2 %&6+/&6 2 oTWTQfPWUbWT' 6MKJK' 6D' LU' `G6?<' tTfTf^f[T, ' s', 8, w2%++ $&% 3/&6 3 %&6+/&6 w$,*6 oTWTQfPWUbWT' 6MKJK' 6G' 6U' `?6?`' tTfTf^f[T, ' s', 5&6+/& +(+ w$,2& +w286 $% oTWTQfPWUbWT' 6MKK`' 6G' LU' ;M6;I' tTU\^lP, v' p', n,+# &+8 3 &,2+& % ,&86 + ,&&9 ,2+0+ ((+& 3/&6 %&6+/&6 2 oTWTQfPWUbWT' 6MKKI' 6?'G' LU' GJ6D`' tcQe, n', $,* &+,& ,++*&' LPWjPVefX] STUkxfX[' L cbP' LÔfkWYk, ;<<?' POXf, ' p', o0,& w$,*' L j' PS' n, MKGD, UÔXi yXVTV' fPc[, MKJ, WRS' ;?' o^lW^lzW, N' ', 5&6+/& w$,* . 2% 2 & * \T' LXlPffi ;6^, UbÔ^TbXSf^' LaPO[kW: XgP [', MKJ;, ;`M U' h^ZTW, w' .# o %&%, w$,*. l ,&&*w0,&3 +&, WRS' ;', MKGI' OPlkl, ' N', m&%/+ ,2 w$,*0+6 (,*w{' v^QX bP STWklT\V^ffi ' okhfPO' [TfZOÛc c[OP{fkUbkW' 6aPO[kW, MKKD' cUPfkWUe[X], ' o', (+3 2+9$+3 %&6+/&6 2,+/+ oTWTQfPWUbWT' 6MKK`' 6D' LU' `6M`' wPf[b6^bÔxcOZU[X] nTUclPOUbW^ffR] fXWÔUXb^b, 4,2,++"3 %&3 $"&. ,&&* . $,* . ,&&*w , &OÛbT\PbXi X cj^xfR^ QPlPfXi, 6XQRlPfX^ ;6^, SÔÔPxTbPffT^ X lTSTVf^ffT^' 6wPf[b6
I<
^bÔxcOZ, NXVTVTZXjÛ[X] NP[cVeb^b wPf[b6^bÔxcOZU[TZT nTUclPOUbW^ffTZT fXWÔUXb^bP, ;<<;' w^VkWPfTWP, ' ', ,2*0+ (& -(+7 +/&- 2- oTWTQfPWUbWT' 6;<<`' 6M' LU' D<6DG' w[OXSfX[, ' n.# $,* %&6+/&6 2' 6Pc[' lc\[P, 6t', MKI`, ;J< U' wTVlPbTWP, w' o', 8, +(+,2*0+* ,,2,++ % w$,*6 oTWTQfPWUbWT' 6MKJI' 6?' LU' I<6I;' v[Pj, ' ', oTOTQ, v', $,*0+ & %&6+/&6 2 ,,&(- &+* 4 * /2 Pc[TWX] WkUfX[ ÔfkW^Ye[TZT cf6bc' XS' ;M?6 ;MG' wVTW:ifUe[P ykVTVTZki' LÔfkWYk' 6;<<?' LU' MMG6M;G' v[Pj, ' ', p(+$2+, (,, w$,*$2 /+* w+(% %&6+/&6 //&6 2 PYkTfPVefP p[Pl^\ki Pc[ [OP{fX, sfUbXbcb [OP{fTQfPWUbWP k\' s' tOXS:i[^WXjP' xkOfX[ fPc[TWX| SOPYe' XS' ?' LeWkW' 6;<<`' LU' ;II6;K;' v[Pj, ' ', 5&6+/&9//& w$,*0+ , 2,++ %&6+/&6 +,*,+86 10+ %&+ ss l ss Pc[TWX] WkUfX[ ÔfkW^Ye[TZT cf6bc' XS' M?D6M?I' wVTW:ifUe[P ykVTVTZki' LÔfkWYk' 6;<<;' LU' MIG6MKG' lTWXj^f[T, n' o', 4+& %&6+/&- (2, t', MKDJ' hj^f[T, ' }', k+%)+ w2 w$,*$2% % $7 $&% $ +%)+/' w2' oTWTQfPWUbWT' 6MKK`' 6`' LU' ;`6;K' hj^f[T, ' }', p(,++ w$,*$2%' PlifU[P [TVP' LtX{W' 6MKJJ' hj^f[T, ' }', p %, %&6+/&6 w$,*6 [OP{fUe[P \TWP' 6;<<?' 6 M' 6U' M<I6MMJ' hj^f[T, ' }', 4 2 +(+3 w$,*6 [OP{fUe[^ \TWTQfPWUbWT' Lt', MKJI' LXS' M?' LU' M?6;;' hj^f[T, ' }', pW[U^fbezW, ' n', 5&6+/& w$,* ' LaPO[kW, : XlPWfXYbWT UfTWP SOX }ÔhPWfT\c fkWÔUXb^bk' 6MKK<' hj^f[T, ' }', hj^f[T, }' ', $,* %0+6 %&6+/&6 2: PWj' TUkxfX[ L tX{W,: fPffi' L ;<<I' 5&6+/& &$&# 7 &, +),, USTOclXW o' T\XU' LXxkle' LtX{W, ;<<?' PfU[X], ' o', $,* ,2,++* %&* $"&, XQlPfX^ bO^be^, XUSOPWV^ffT^ X lTSTVf^ffT^' L oTU[WP, : RUPi [TVP' 6 MKJG' C:r7& -,0'b3&cat,N Ailauca, Monica, P@rM@=i Ar@\>i=i D= FraU@?E?Cia r?M{=@asAJ. @FE@^@ D= >@^>BE dBr=aEis>iA \i D= IisABrsBE pBTEiA, Te2) $e $octorat, Ba*i, ;<<I' I-t,r-,tN http:%%%'$e&online'ro http:s4p'p%n'pl
IM
1 2
' ' nTO^Ye[X], %&6+/&6 ,&&*w6, t', MKD`, p' ?D' Autor M' _akrevski' 3 7ace" o preci2are tehnic) $e utili2are a si"#olurilor' 1onsi$er)" c) in$icarea autorului, al oric)rui tip $e articol *tiin/ific, *i a anului $e apari/ie a lucr)rii ne scute*te $e alc)tuirea supli"entar) *i inutil) a unui ta#el $e si"#oluri utili2ate, acestea fiin$ u*or $e$ucti#ile, astfel, $in #i#liografie' 4 wuvintele nu se (ntre#uin/ea2) (n li"#) i2olat, ci (n propo2i/ii sau (n fra2e' Uneori ele se unesc (n sintag"e sta#ile, care s(nt percepute glo#al, ca unic) ("#inare sau e&presie lingvistic), in$ivi2i#il) (n p)r/i $istincte f)r) pier$erea se"nifica/iei' Astfel $e sintag"e sta#ile tre#uie nu"ite u n i t ) / i f r a 2 e o l o g i c e, totalitatea lor constituin$ fra2eologia li"#ii' Tot fra2eologiei apar/in e&presiile *i ("#in)rile sta#ile $in li"#) 9'''3, prover#ele, 2ic)torile, e&presiile stilistice sau cuvintele (naripate' 5 A $a r)spunsul negativ (n ur"a pe/irii' 6 A ro*i $in $iferite pricini5 7 A nu face ni"ic, a lenevi' Aai$eke nu are se"nifica/ie le&ical) (n li"#a ucrainean)5 S BMTEa Ar@a=Ca# a BMTEa (I@) FrB=Ua FrJsi=@EBEBi' 8 A6*i (n*ela so/iaso/ul5 S sJri CarIBri (pDrE@aUBE), S pB=@ 9cuiva3 A?ar=@' 9 9'''3 unitate se"antic)5 sta#ilitate a co"ponen/ei le&icale, or$ine fi&) a cuvintelor 9la "a4oritatea $intre ele35 intra$ucti#ilitate literal) a se"nifica/iei e&presiilor le&icali2ate (n alte li"#i5 posi#ilitatea $e a fi (nlocuite printr6un cuv(nt' 10 Anali2a se"antico6stilistic) este aplicat) pe o serie $e lucr)ri ale scriitorilor #ucovineni, $up) clasificarea (ntoc"it) $e B' r' 1ere$nicenko' Acesta i$entific) patru criterii (n func/ie $e care se poate reali2a registrul stilistic: leg)tura fra2eologis"ului cu su#iectul sau cu o#iectul, alegoria sau "etaforicitatea ne"i4locit) a con/inutului s)u, coloritul stilistic *i e&presivitatea ca ur"are a func/ion)rii, inter$epen$en/a $in "o"entul func/ion)rii $intre cau2) *i efect, "o"entul vor#irii *i $urata ac/iunii (n ti"p' 11 @#iectul $e stu$iu al fra2eologiei este $at $e ("#in)rile sta#ile $e $ou) sau "ai "ulte cuvinte, care for"ea2) o unitate se"antic) *i se repro$uc (n procesul vor#irii ca for"ule ver#ale gata f)cute' 8e l(ng) aspectele $e stu$iu co"une cu le&icologia, fra2eologia are te"ele sale specifice: stu$iul structurii proprii a unit)/ilor fra2eologice *i al legilor $e repro$ucere a unit)/ii se"antice (n sintag"e le&icale, evi$en/ierea cau2elor fra2eologi2)rii lor5 cercetarea inter$epen$en/ei e&presiilor fra2eologice cu alte unit)/i lingvistice: cu cuv(ntul, sintag"a, propo2i/ia5 evi$en/ierea #a2ei istorico6eti"ologice, pentru unit)/ile fra2eologice a c)ror leg)tur) cu realitatea a fost *tears)5 (nv)/area legilor $e $e2voltare a co"ponen/ei fra2eologice5 constituirea unui siste" *tiin/ific $e cercetare a structurilor fra2eologice $e $iferite tipuri (n $ic/ionare lingvistice generale *i special fra2eologice etc' 7ra2eologia stu$ia2) siste"ul fra2eologic al li"#ii (n sta$iul actual *i evolu/ia sa istoric)' 12 1onceptul $e unitate fra2eologic) este atri#uit (n "o$ o#i*nuit unei unit)/i le&ico6gra"aticale a $ou) *i "ai "ulte co"ponente cu for") co"ple&), alc)tuite gra"atical $up) "o$elul sintag"elor sau al propo2i/iilor, care, av(n$ unitate se"antic), este repro$us (n li"#) $up) o anu"it) tra$i/ie, auto"atic' Unitatea fra2eologic) func/ionea2) ca feno"en con$i/ionat social, apro#at con*tient $e c)tre cei care folosesc li"#a' 13 1u "en/iunea c), o$at) incluse (n ca$rul fra2eologiei, ar tre#ui organi2ate (ntr6o grup) special), cea a ter"inologiilor' 14 M' Unit)/i fra2eologice care se raportea2) $in punct $e ve$ere structural la propo2i/ii *i pentru care, tot "ai "ult, se consoli$ea2) $enu"irea $e f r a 2 e s t a # i l e 92- ,, ;a9E sAJpa rDsBEG S pBF=i D= (sau I@) rDs) 9'''3' ;' E&presii fra2eologice, care se raportea2) la sintag"e *i care "ai poart) $enu"irea $e f r a 2 e " e 9$%&) %&;a sBFE@Aa MD=@AiE@G S9\i sBFE@Aa MD=@AiE@ 3 15 Lucrarea nu con/ine ulti"ul capitol privitor la culegerea *i siste"ati2area fra2eologis"elor, (n schi"#, structura, $efini/ia $o"eniului fra2eologic, a tipurilor $e unit)/i fra2eologice, a con/inutului *i for"ei acestora, a rela/iilor $e sens etc' coinci$' 0n acest ca2, consi$er)" c) citarea unuia $intre stu$ii este suficient)' 16 7ra2eologia este o $isciplin) lingvistic) ce stu$ia2) structura *i se"antica unit)/ilor fra2eologice, func/ia lor (n li"#) *i vor#ire, istoria apari/iei lor *i a $e2volt)rii, rolul (n procesul factorilor intralingvistici 9intra6siste"3 *i e&tralingvistici 9$incolo $e li"#)3 etc'' 17 Eeci, (n fra2eologie inclu$e" toate ("#in)rile sta#ile $e cuvinte, unit)/i lingvistice glo#ale, care se g)sesc (n "e"oria u"an) *i s(nt repro$use (ntr6o for") gata6f)cut) (n procesul vor#irii, *i nu se creea2) $e fiecare $at), ase"enea ("#in)rilor gra"aticale li#ere' 18 7ra2eologis"elor le s(nt specifice caracteristicile lor $iferen/iale: se"nifica/ia fra2eologic), structura co"ponen/ial), categoriile gra"aticale, repro$ucerea' Totalitatea unit)/ilor lingvistice, care se re"arc) prin aceste caracteristici $iferen/iale, alc)tuie*te o#iectul *i sfera fra2eologiei ca $isciplin) lingvistic)' 19 M3 unitatea se"anic) sau in$ivi2i#ilitatea se"antic) 9>' >' >inogra$ov, >' L' Arhanhelski, >' 8' qukov, @' B' Molotkov, M' M' anski, L' A' Aulahovski, M' A' qovto#riuh, 7' 8' Me$ve$iev, r' M' U$ov cenko35 ;3 "etaforicitatea 9A' @' Larin, @' M' Aa#kin, @' >' uunin, >' 8' qukov35 `3 for"a seg"entat) (n scris 9>' 8' qukov, M' M' anski, @' B' Molotkov, S' G' Gavrin, L' r' Skr pn k, !' M' 8opov35 ?3 repro$ucerea 9>' >' >inogra$ov, >' L' Arhanhelski, M' M' anski, S' G' Gavrin, >' 8' qukov, 7' 8' Me$ve$iev, L' B' !oi2en2on, L' r' Skr pn k, >' M' Telia, !' M' 8opov35 G3 pre2en/a a nu "ai pu/in $e $ou) cuvinte no/ionale 9S' G' Gavrin, M' M' anski35 D3 intra$ucti#ilitatea (n alte li"#i 9L' A' Aulahovski, @' @' !efor"atski3'
20
Civelul superior este con/inut $e acel siste", ale c)rui unit)/i s(nt cele "ai co"ple&e crea/ii su# aspectul evolu/iei' Bngre$ientele sale s(nt unit)/ile nivelelor lingvistice inferioare' 1u c(t unitatea cuprin$e "ai "ul/i constituen/i in$epen$en/i prin structura lor, cu at(t "ai co"ple&) apare organi2area ei structural6se"antic), *i cu at(t "ai sus este consi$erat) po2i/ionarea sa (n ca$rul unui nivel' Astfel, cu c(t un nivel structural al li"#ii ocup) po2i/ionarea ierarhic) cea "ai evoluat), cu at(t con/ine ele"ente ale altor nivele' 21 9'''3 ("#inarea fone"elor creea2) "orfe"ul, ("#inarea "orfe"elor L cuv(ntul, cuvintele s(nt co"ponente ale sintag"elor *i propo2i/iilor, care, la r(n$ul lor, se constituie, $in punct $e ve$ere genetic, (n #a2e ale fra2e"elor' 22 Apartenen/a fra2e"elor la nivelul superior gra"aticii este (n$rept)/it) *i $e se"antica general a#stract), care se for"ea2) (n co"ple&ul proces $e reorgani2are a ele"entelor $enotativ6conotative, (n ca$rul structurii se"antice a cuvintelor6co"ponente ale fra2eologis"ului, *i care se (ncheie prin fu2iunea acestor se"nifica/ii le&icale transfor"ate cu se"nifica/iile gra"aticale corespun2)toare "o$elelor sintactice' Se"nifica/ia fra2eologic), for"(n$u6se prin inter"e$iul interac/iunii se"anticii le&ico6gra"aticale a constituen/ilor s)i, reali2ea2) (n li"#) o categorie se"antic) $istinct), care, ("preun) cu factorii sintactici *i structurali, evi$en/ia2) gra$ul $e organi2are ierarhic) a fra2e"elor' 23 0n ca$rul se"nifica/iei le&icale, esen/iale s(nt aspectele $enotative *i se"nificative, iar conota/ia apare ca o caracteristic) periferic)' 8entru se"nifica/ia fra2eologic), $in contr), ingre$ientul relevant este conota/ia, prin care se (n/elege i"plicit *i ele"entele refle&iv6su#iective pre2ente (n structura se"antic) a fra2e"elor 9'''3' 24 Bnterac/iunea nivelului fra2eologic al li"#ii cu cel "orfologic se evi$en/ia2) prin c(teva $irec/ii: (n categori2area se"antico6 gra"atical) a fra2e"elor, (n regle"entarea "orfologic) a structurii co"ponen/iale *i (n func/ionarea proprie a categoriilor gra"aticale (n ca$rul structurii fra2e"atice' 9'''3 8articularit)/ile se"antico6gra"aticale ale categori2)rii U7 s(nt "otivate $e specificitatea se"nifica/iei sale fra2eologice, speciali2area sintactic) a fra2e"elor 9'''3, *i, $e ase"enea, $e particularit)/ile "orfologice ale cuvintelor care intr) (n structura lor co"ponen/ial)' Toate acestea creea2) pro#le"a gener)rii $e criterii ale clasific)rii se"antico6gra"aticale a fra2e"elor' 25 9'''3 constituie "ie2ul logico6no/ional, care con/ine (n sine particularit)/ile esen/iale ale o#iectului $ese"nat sau ale feno"enului realit)/ii o#iective' Ee aceea, spre $eose#ire $e fra2e", sintag"ele ter"inologice (n$eplinesc o func/ie logico6 no"inativ), *i nu e&presiv6no"inativ)' 1("pul no/ional al ter"enilor analitici 9'''3 este re$at $e se"antica ele"entelor sale le&icale' 26 Acesta a constatat c) e&ist) crea/ii lingvistice alc)tuite $in cel pu/in $ou) cuvinte, care, prin folosire repetat), cap)t) un caracter u2ual *i $evin unit)/i in$isolu#ile' 8entru 1h' Aall 9 Prai>} I@ s>~Eis>iB@ Fra=ais@# MKGM3, grupurile consacrate $e u2 pot fi s@rii FraU@?E?CiA@, atunci c(n$ ele"entele grupului conserv) autono"ia lor, au o afinitate evi$ent), (ntregul grup $(n$ $ova$) $e $4 vu 9e&' CraR@M@=> MaEaI@ *i nu s}ri@Bs@M@=> MaEaI@ sau Ia=C@r@Bs@M@=> MaEaI@3 sau B=i>JQi FraU@?E?CiA@, atunci c(n$ cuvintele care le co"pun pier$ (ntreaga se"nifica/ie *i $oar (ntregul are o unic), nou) se"nifica/ie, $iferit) $e su"a se"nifica/iilor ele"entelor' Lingvistul elve/ian reune*te toate aceste fapte $e li"#) su# ter"enul FraU@?E?Ci@' El este pri"ul lingvist care a o#servat "anifestarea unor noi fapte $e li"#) 9MK<G3' 27 >' >inogra$ov este consi$erat p)rintele *tiin/ei fra2eologiei' A fost preocupat $e fi&area principalelor tipuri $e unit)/i fra2eologice ale li"#ii ruse 9MK?D3 *i astfel a sta#ilit *i no/iunile esen/iale ale fra2eologiei ruse*ti ca $isciplin) lingvistic) 9MK?I3' 0n i$entificarea unit)/ilor fra2eologice, porne*te $e la unele o#serva/ii ale lingvistului A' A' ah"atov 9p' p P|\PbTW, 4+& %&* $"&, WRS' M' L', MK;G'3, care au (n ve$ere leg)tura unor ("#in)ri $e cuvinte, nu $oar $in punct $e ve$ere le&ical, ci *i gra"atical' 0ntr6o ("#inare li#er) $e cuvinte, preci2ea2) autorul, se "anifest) un grup $e rela/ii reciproce (ntre ele"entele co"ponente, (ntre care se poate sta#ili un ele"ent $o"inant *i, $e ase"enea, pot fi $eter"inate ele"ente $epen$ente' 0ns), o#serv) cercet)torul, e&ist) ("#in)ri $e cuvinte pentru care aceste raporturi nu pot fi sta#ilite' Leg)tura $intre acestea este at(t $e puternic), (nc(t se face transfer $e sens $e la un cuv(nt la altul Cr?ss? M?I? ca (n ca2ul coarticul)rii fone"elor, c(n$ particularit)/i ale unui sunet trec asupra sunetului 9sunetelor3 (nvecinat9e3' 8ornin$ $e aici, A' ah"atov ri$ic) pro#le"a $ac) (ntr6o ("#inare $e tipul arMa>a r?\i@, r?\i@ poate fi consi$erat atri#ut' 1onclu2ionea2) c) leg)tura se"antic) $intre ele"entele le&icale $uce la pier$erea i$entit)/ii lor gra"aticale' Aceste o#serva/ii gra"aticale, coro#orate cu unele o#serva/ii se"antice ale lui 1h' Aall , (l vor ghi$a pe >' >inogra$ov (n i$entificarea tipurilor $e unit)/i se"antice for"ate $in cel pu/in $ou) cuvinte, prin o#servarea gra$ului $e leg)tur) a co"ponentelor *i prin raportarea se"anticii e&presiei la se"antica ele"entelor co"ponente' Lingvistul rus vor#e*te $espre: 9 FBUiB=i FraU@?E?CiA@ 9yOPQ^TVTZXjÛ[X^ UOPg^fXi3 L ("#in)ri $e cuvinte in$ivi2i#ile se"antic, (n care se"nifica/ia total) nu este "otivat), a$ic) nu re2ult) $in se"nifica/ia co"ponentelor' 7a/) $e cuvintele cu aceea*i for") care apar (n ("#in)ri li#ere, co"ponentele acestui tip $e fra2eologis"e s(nt (n rela/ie $e o"oni"ie' Leg)tura cu realitatea este *tears) *i $oar cercetarea eti"ologic) foarte a$(nc) poate per"ite (n/elegerea "ecanis"ului $e alc)tuire a fra2eologis"elor *i e&plicarea $e ce aceste cuvinte *i nu altele au stat la #a2a alc)tuirii se"nifica/iei glo#ale' 0n literatura rus) $e specialitate, acestea "ai s(nt nu"ite *i iIi?MBri' E&': 9a Fi) AB sAaB= Ea Aap5 9 B=i>JQi FraU@?E?CiA@ 9yOPQ^TVTZXjÛ[X^ ^lXfUbWP3 L $e ase"enea in$ivi2i#ile se"antic, $ar se"nifica/ia glo#al) $epin$e $e se"nifica/ia co"ponentelor' Se"nifica/ia total) este legat) (n general $e (n/elegerea rela/iei cu realitatea a (ntregii construc/ii' E&': a FaA@ Ii= QD=Qar arMJsar# a >rJi 9sau a s@ D=Q@E@C@# a s@ iBTi3 Aa ADi=@E@ 9sau Aa \?ar@A@E@3 AB pisiAa5
E?ABQiB=i FraU@?E?CiA@ 9yOPQ^TVTZXjÛ[X^ UTj^bPfXi3 L ("#in)ri $e cuvinte care $epin$ $e specificul $e alc)tuire a siste"ului le&ico6se"antic al li"#ii, (n sensul c) $eter"inarea se"nifica/iei le&icale 9se"nifica/ie $epen$ent)3 poate fi reali2at) $oar prin inter"e$iul $istri#u/iei le&icale' 1uvintele cu se"nifica/ie $epen$ent) per"it *i rela/ii $e sinoni"ie' E&': a riIiAa ? pr?TE@MJ (? Ah@s>iB=@# >@MJ)' 28 C' M' anski 9MKDK3 a "ai a$)ugat la structura unit)/ilor fra2eologice o a patra co"ponent), @^pr@siiE@ FraU@?E?CiA@ 9yOPQ^TVTZXjÛ[X^ WROPh^fXi3 L structuri fi&e, care nu nu"ai c) s(nt $ivi2i#ile se"antic, $ar s(nt co"puse $in cuvinte cu (n/eles li#er' Leg)turile gra"aticale $intre cuvinte se supun nor"elor li"#ii u2uale *i autorul le $iferen/ia2) $e ("#in)rile li#ere $e cuvinte, prin faptul c) nu se for"ea2) (n procesul vor#irii, ci apar ca for"ule se"antice *i structurale gata f)cute' 0ntre ele autorul $iferen/ia2) @^pr@siiE@ FraU@?E?CiA@ AB AaraA>@r A?MB=iAa>iR 9aMBE# A@ MD=IrB sB=J aA@s> ABRD=>O3 *i @^pr@siiE@ FraU@?E?CiA@ AB AaraA>@r I@=?Mi=a>iR 9p?Ei>iAJ @A?=?MiAJ3' 29 L' B' !oi2en2on *i B' >' A#ra"e/ i$entific) un al cincilea tip $e fra2eologis"e 9yOPQ^TVTZkjfk Uc\kg^fk T\Tfk\X3 al c)ror specific este $at $e coe&isten/a (n acela*i ti"p a sensului propriu 9cel care re2ult) $in su"a ele"entelor co"ponente3 *i a sensului figurat 9cel care nu re2ult) $in su"a ele"entelor co"ponente3' E&': a D=>DMpi=a 9pe cineva3 AB pDi=@ \i sar@. 30 0n MKJD fra2eologia va fi privit) $e >' 8' qukov ca un $o"eniu lingvistic $iferit, (n care s(nt stu$iate particularit)/ile se"antice, "orfo6sintactice *i stilistice ale fra2eologis"ului' 7ra2eologis"ul are ur")toarele caracteristici: sta#ilitate, repro$ucere, unitate se"antic), in$ivi2i#ilitate 9ca ur"are a $eactuali2)rii sau a p)str)rii leg)turii cu realitatea3, structur) $eschis) 9posi#ilitatea $e a anali2a co"ponen/a structurii3 *i repre2int): 9'''3 bT WTUSOTXQWTlX\R] W O^jX TxTOTb, STUbOT^ffR] ST TxOPQYc UTjXfXb^VefR| XVX STljXfXb^VefR| UVTWTUTj^bPfX] 9f^SO^lX[PbXWfTZT XVX SO^lX[PbXWfTZT |POP[bÔP3, TxVPlPdgX] Y^VTUbfR\ 9XVX O^h^ L jPUbXfTd Y^VTUbfR\3 QfPj^fX^\ X UTj^bPdgX]Ui UT UVTWT\ 9'''3' NOPQ^TVTZXQ\ WTQfX[P^b bTZlP, [TZlP, ST \^fe^] \Ô^, lWP UVTWP 9jPg^ QfP\^fPb^VefR|3, cjPUbWcdgX| W ^ZT yTO\XOTWPfXX, T[PQRWPdbeUi U^\PfbXjÛ[X SO^TxOPQTWPffR\X W bP[T] \Ô^, jbT STVfTUbed XVX jPUbXjfT cbOPjXWPdbe UTxUbW^ffT^ V^[UXjÛ[T^ QfPj^fX^d' 9' ' ~c[TW, MKJD, p' G3 993 e&presie repro$ucti#il) (n $iscurs, alc)tuit) $up) "o$elul sintag"elor coor$onatoare sau su#or$onatoare 9cu caracter pre$icativ sau nepre$icativ3, pose$(n$ o se"nifica/ie unitar) 9sau par/ial unitar)3 *i intr(n$ (n rela/ii sintag"atice cu cuv(ntul 9'''3 7ra2eologis"ul apare atunci, c(n$, (ntr6 o oarecare ")sur), $ou) cuvinte 9$e cele "ai "ulte ori no/ionale3, care particip) la for"area sa, sufer) transfor")ri se"antice $e un a*a gra$, (nc(t (*i pier$ total sau par/ial se"nifica/ia lor le&ical)'3 31 8relucrarea le&icografic) a fra2eologis"elor (l va face pe A' M' Aa#kin 9MKD?3 s) inclu$) (n $ic/ionare unit)/ile fra2eologice care apar/in li"#ii ruse conte"porane literare *i care au ur")toarele caracteristici: 9 unitate se"antic), re2ultat) (n ur"a $ese"anti2)rii ele"entelor co"ponente ale unit)/ii fra2eologice5 9 sta#ilitate, a$ic) e&isten/a unor e&presii (ntr6o for") gata6f)cut)5 9 pre2en/a unui sens figurat5 9 pre2en/a unui caracter e"o/ional6e&presiv' 0n alc)tuirea $ic/ionarului propus $e A' M' Aa#kin ar intra astfel, pe l(ng) fra2eologis"ele care (n$eplinesc caracteristicile $e "ai sus, DMTi=JriE@ I@ ABRi=>@ AB AaraA>@r >@rMi=?E?CiA , $ar care au $o#(n$it sens figurat *i s(nt utili2ate (n li"#a literar) 9e&' pB=A> ABEMi=a=>, aA@Ea\i =BMi>?r35 @^pr@siiE@ iIi?Ma>iA@ AB AaraA>@r I@=?Mi=a>iR ?Ti\=Bi> $in li"#a literar) care nu s(nt supuse provenien/ei $intr6o anu"it) sfer) ter"inologic) 9e&' IBMi=iAa R@rI@35 pr?R@rT@E@ \i UiAJ>?riE@, care apar/in fra2eologiei *i nu genului folcloric *i apar ca for"ule sta#ile, au caracter e&presiv *i sens figurat 9e&' MJs?arJ I@ \ap>@ ?ri \i >ai@ ? Ia>J3, ABRi=>@E@ D=aripa>@, inclusiv cele ale "itologiei greco6latine 9e&' AJEADiBE EBi ShiE@, AaEBE >r?ia=3, care *terg leg)tura lor cu te&tul $in care provin, au caracter "etaforic, figurat *i (ntre#uin/are general) 9e&' ar>J p@=>rB ar>J3' 32 >e2i "ai sus' 33 Unitatea fra2eologic) se for"ea2) pe #a2a ("#in)rii li#ere $e cuvinte prototip, prin $eactuali2are *i pier$ere a leg)turii $irecte cu o#iectele $enu"ite' 0ntr6o alt) lucrare, (n care pre2int) na*terea, apari/ia unor fra2eologis"e $in li"#a ucrainean), >' E' U4cenko 9MKJJ3 face o co"para/ie interesant) (ntre fra2eologis", caracteri2at $e unitate se"antic), ce (i confer) un con/inut nou, sinteti2ator, *i o for"ul) chi"ic)' Spre e&e"plu, apa este alc)tuit) $in hi$rogen *i o&igen, iar cu a4utorul ei se poate stinge focul' Ear $ac) s6ar reveni la co"ponen/a ei chi"ic), s6ar putea o#serva c) (nsu*i hi$rogenul ar$e, iar o&igenul (l (ntre/ine' 34 Se "anifest) at(t (n ca$rul ele"entelor co"ponente ale fra2eologis"ului, c(t *i la nivelul structurii glo#ale' Eina"is"ul procesului fra2eologic, care se #a2ea2) pe actuali2area se"nifica/iilor fra2eologice *i accesarea rela/iilor $e sens 9polise"ia, o"oni"ia, sinoni"ia, antoni"ia, (n vi2iunea autorilor3, se poate o#serva *i la nivelul e&presiei' 35 9'''3 unit)/i caracteri2ate $e unitate se"antic), sta#ilitate 9$ar a$"i/(n$ e&isten/a unor variante3, repro$ucere *i e&presivitate, organi2ate $up) "o$elul sintag"elor 9("#in)ri $e cuvinte3 sau a propo2i/iilor' 36 9'''3 unitate lingvistic), ce inclu$e o unitate $e con/inut *i $e for") fra2eologic), care este cercetat) ca unitate lingvistic) in$epen$ent), capa#il), ca *i alte unit)/i lingvistice, s) e&pri"e ceva prin se"antica proprie, s) apar) cu alte unit)/i lingvistice (n leg)turi gra"aticale *i $e con/inut, a$ic) s) apar/in) la nivelele se"antico6gra"aticale corespun2)toare, s) (n$eplineasc) (n propo2i/ie un rol sintactic corespun2)tor' 37 A' A' Larin 9MKGD3, #a2(n$u6se pe con$i/iile care $eter"in) for"area stereotipurilor, pornin$ $e la ("#in)rile li#ere $e cuvinte, propune o clasificare interesant)' 8e aceast) cale, ("#in)rile li#ere pier$ "ai (nt(i leg)tura cu realitatea, func/ia $eno"inativ), fapt ce $) na*tere locu/iunilor cu func/ie su#stantival) *i sens propriu' Apoi se ("#og)/esc se"antic
9"etafori2area3, (*i l)rgesc *i ("#og)/esc func/ia e&presiv)' 0n consecin/), *i $atorit) *i u2ului, e&presiile sta#ile (*i $efor"ea2) structura ini/ial): $e la for"a ini/ial) r)"(ne cel "ult un frag"ent se"nificativ, $e cele "ai "ulte ori (nceputul, care $evine i$io"' i (n ulti") instan/), se "o$ific) structura gra"atical) ini/ial)' E&ist), prin ur"are, trei sta$ii: 6 ("#in)ri li#ere, $e la care porne*te for"area unit)/ilor fra2eologice5 6 ("#in)ri "etaforice5 6 i$io"uri' in(n$ cont $e acest aspect, construc/iile ter"inologice, $oar prin schi"#area se"anticii lor 9prin l)rgire, "ic*orarerestr(ngere etc'3 *i folosire figurat), pier$erea caracteristicilor lor $e a $enu"i no/iuni, pot intra (n ca$rul fra2eologiei' 38 Aceste figuri s(nt anali2ate (n sec/iuni speciale, prin care se evi$en/ia2) (n ce "o$ pot $eveni unit)/i fra2eologice' 39 0n acest sens ve2i *i: ' n' pW[U^fbezW, o w$,*0+- (+8/ %0+6 %&6+/&6 2 [OP{fUe[P \TWP k VkbÔPbcOP W [TVk' 6MKJD' 6`' LU' ;K6`;5 ' n' pW[U^fbezW, 4,2+0+ %&% w$,*0+- (+8/ %0+6 %&6+/&6 2 66 w2%++ oTWTQfPWUbWT' 6MKJI' 6M' LU' ?`6?D5 ' n', pW[U^fbezW, 4,2+0+ %&% w$,*0+- (+8/ %0+6 %&6+/&6 2 kUfX[ aPO[kWUe[TZT cf6bc' 6MKJI' LXS' `M<' LU' ?M6?J5 o' N' pV^ykO^f[T, (,'++ w$,*0+6 ,2 & +*0+ ,2 oTWTQfPWUbWT' 6MKK;' 6M' LU' ;M6 ;D5 o' N' pV^ykO^f[T, p(,+ 3 +,+ /*(,++ 2 TWk yOPQ^TVTZkQ\X W Ucj' c[O' \TWk tcVebcOP UVTWP: ÛS' \khWkl' Qx' L t', MKJI' LXS' ``' LU' ?D6G<5 o' N' pV^ykO^f[T, 4++20+ (+),++ w$,*$2 tcVebcOP UVTWP: ÛS' \khWkl' Qx' Lt', MKJI' LXS' `;' LU' K6M;5 o' N' pV^ykO^f[T, 4(+),++ +&0+- w$,*0+%0,+/ [OP{fUe[P \TWP k VkbÔPbcOP W [TVk' 6MKJ`' 6 M;' LU' Ì6?;5 ' }' PxXj, _4 ` +(+3 w$,*6 OT[ c[OP{fUe[T{ \TWX' 6;<<;'6 ;' 6U' ;J6;K5 p' o' nOXZTOP, $,* /' Lt': XgP [', MKKM, M`D U5 o' v' }^\Ue[X], ,&0+ *20+ %&6+/&- 2,++&- w$,*$2 oTWTQfPWUbWT' 6MKJM' 6;' LU' `G6?M5 o' v' }^\Ue[X], 4,2+0+ w%+&86 w$,2 [OP{fUe[P \TWP k VkbÔPbcOP W [TVk' 6MKJD' 6MM' L U' I<6I;5 w' ' }^fXU^f[T, ,2 w$,*0+6 (,86 $ * (% ,,&(% oTWTQfPWUbWT' 6MKJK' 6`' LU' `D6?`5 ' o' }ij^f[T, /&+ 2& & $ (,++ +8+/+* 0,++ oTWTQfPWUbWT' 6MKKI' 6;6`' LU' DI6IM5 ' ' ~P]WTOTfT[, 5&6+/& ,++*&(, & ,& ((,+/ oTWTQfPWUbWT' 6;<<M' 6G' LU' ?J6 D`5 p' ' sWj^f[T, $,*$2 $ $+0,++ 2 _# &` %&6+/&- +(+- *- +2*0+3 +$ ' L xkOfX[ aPO[kW' kUb'6ykVTVTZ' bTW' LaPO[kW, MKKK' Lv' J' LU' MGK6MI;5 p' ' sWj^f[T, :( ,2*0+* +$% %&6+/&6 w$,*6 xkOfX[ aPO[kW' kUbTOX[T'ykVTVTZkj' bTW6WP' LaPO[kW, MKKJ' v' I' LU' M<G6M;;5 p' ' sWj^f[T, :(%& ,,& ,2*0+- ((,+/ %&. w$,*6 okhfPOTlfX] [TfZOÛ c[OP{fkUbkW 9;5 MKK`5 eWkW3 }TS k SkWklT\' oTWTQfPWUbWT6eWkW, MKK`' LU' MIJ6MJ`5 o' ' tTVT\kzYe, w$,*0+ ++2 %&6+/&3 2 [OP{fUe[^ \TWTQfPWUbWT' Lt', MKJJ' LXS' MG' LU' ;J6``5 o' ' tTVT\kzYe, $,*0+ ++2 %&6+/&6 2 oTWTQfPWUbWT' 6MKJK' 6D' LU' `G6?<5 o' ' tTfTf^f[T, 8, w2%++ $&% 3/&6 3 %&6+/&6 w$,*6 oTWTQfPWUbWT' 6MKJK' 6G' 6U' `?6?`5 ' s' tTfTf^f[T, 5&6+/& +(+ w$,2& +w286 $% oTWTQfPWUbWT' 6MKK`' 6G' LU' ;M6;I5 v' p' tTU\^lP, n,+# &+8 3 &,2+& % ,&86 + ,&&9 ,2+0+ ((+& 3/&6 %&6+/&6 2 oTWTQfPWUbWT' 6MKKI' 6?'G' LU' GJ6D`5 n' tcQe, $,* &+,& ,++*&' LPWjPVefX] STUkxfX[' L cbP' LÔfkWYk, ;<<?5 ' o' oT[kzf[T, $% + 8' $ & w$,*6 [OP{fUe[P \TWP k VkbÔPbcOP W [TVk' 6MKJI' 6;' LU' I`6IG5 ' N' OPlkl, m&%/+ ,2 w$,*0+6 (,*w{' v^QX bP STWklT\V^ffi ' okhfPO' [TfZOÛc c[OP{fkUbkW' 6aPO[kW, MKKD5 ' N' OPlkl, 4%&%+9*20+ w$,*$2 6- $+( [OP{fUe[^ \TWTQfPWUbWT' Lt', MKJK' LXS' MD' LU' ;J6`G5 ' o' cUPfkWUe[X], (+3 2+9$+3 %&6+/&6 2,+/+ oTWTQfPWUbWT' 6MKK`' 6D' LU' `6M`5 ' ' w^VkWPfTWP, +8,%$8 6 +86 %&6+/&- w$,2- oTWTQfPWUbWT' 6;<<?' 6M' 6U' MI6;D5 ' ' w^VkWPfTWP, ,2*0+ (& -(+7 +/&- 2- oTWTQfPWUbWT' 6;<<`' 6M' LU' D<6DG5 ' n' w[OXSfX[, k($2+ w2 w$,*0+- (+8/ oTWTQfPWUbWT, MKDK, ?, D5 w' o' wTVlPbTWP, 8, +(+,2*0+* ,,2,++ % w$,*6 oTWTQfPWUbWT' 6MKJI' 6?' LU' I<6I;5 ' n' vTlTO, + /+ w$,2 % -+*0+2% 3+ oTWTQfPWUbWT' 6MKK?' 6;6`' LU5 ' ' v[Pj, p(+$2+, (,, w$,*$2 /+* w+(% %&6+/&6 //&6 2 PYkTfPVefP p[Pl^\ki Pc[ [OP{fX, sfUbXbcb [OP{fTQfPWUbWP k\' s' tOXS:i[^WXjP' xkOfX[ fPc[TWX| SOPYe' XS' ?' LeWkW' 6;<<`' LU' ;II6;K;5 ' ' v[Pj, T' oTOTQ, $,*0+ & %&6+/&6 2 ,,&(- &+* 4 * /2 Pc[TWX] WkUfX[ ÔfkW^Ye[TZT cf6bc' XS' ;M?6;MG' wVTW:ifUe[P ykVTVTZki' LÔfkWYk' 6;<<?' LU' MMG6M;G5 ' ' v[Pj, 5&6+/&9//& w$,*0+ , 2,++ %&6+/&6 +,*,+86 10+ %&+ ss l ss Pc[TWX] WkUfX[ ÔfkW^Ye[TZT cf6bc' XS' M?D6M?I' wVTW:ifUe[P ykVTVTZki' LÔfkWYk' 6;<<;' LU' MIG6MKG5 ' ' v[Pj, 3 ,(/&0 &%/%+9,2+ (8 %&6+/&6 2 Pc[TWX] WkUfX[ ÔfkW^Ye[TZT cf6bc' XS' ;I?6;IG' wVTW:ifUe[P ykVTVTZki' LÔfkWYk' 6;<<G' LU' ;;6`G5 ' }' hj^f[T, k+%)+ w2 w$,*$2% % $7 $&% $ +%)+/' w2' oTWTQfPWUbWT' 6MKK`' 6`' LU' ;`6;K5 ' }' hj^f[T, p %, %&6+/&6 w$,*6 [OP{fUe[P \TWP' 6;<<?' 6 M' 6U' M<I6MMJ5 ' }' hj^f[T, 4 2 +(+3 w$,*6 [OP{fUe[^ \TWTQfPWUbWT' Lt', MKJI' LXS' M?' LU' M?6;;' 40 Eeoca"$at), pune" aceast) afir"a/ie su# se"nul pro#a#ilit)/ii, ur"(n$ ca aprofun$area cercet)rilor s) ne con$uc) spre vali$area sau invali$area o#serva/iei' 41 Transcrie" un frag"ent $in acest $ic/ionar:
"?@P<MQN ÔUTfPh lOP\X V^[UPflOP }d\P6UXfP Pf pVeyTfU 9MJI`35 jTVTWk[, gT hXW^ fP cbOX\Pffk UWTz{ [T|Pf[X' }ÔhXbe WTfP PVeyTfUP''' SVPbXbe ]T\c lTxOk ZOTk 9p' t O X \ U e [ X ]' pflOk] PZTWUe[X]3' "R>S<M N okykjfX] fPOTl hkfT[6WT{fkW, i[k fPj^xbT hXVX fP xÔ^ZP| pQTWUe[TZT \TOi jX W oPVk] pQk{' oky SOT P\PQTfT[ xcW lch^ STScViOfX] c UÔ^lXfk Wk[X bP W ^ST|c klOTlh^ffi, {| jPUbT QTxOPhcWPVX WklT\k U[cVeSbTOX k |clThfX[X' SÔ^fTUfT\c QfPj^ffk P\PQTf[P L hkf[P6WÔfX[, fP{QfXYi, P bP[Th WT]TWfXjP hkf[P' 6 c6fc, PUd, 6 STxVPhVXWT STViSPW PQPO[T Vi|bXjP ST SV^jc, 6 f^ QPxXWP] ZTVTWX P\PQTf[P\X, xT g^ kfb^VkZ^fbT\ UbPf^ 9' P Z O ^ x ^ V e f X ]' STZVilc WkjfTUbk3' "MTN nÔT] UbPOTZO^Ye[X| \kykW' ^] WTVTlPO kWk{, ZkZPfb L UXf TU^]lTfP 9xTZP \TOkW3 k n^{ 9xTZXfk Q^\Vk3 L xcW f^SÔ^\ThfX\, xT [ThfX] lTbX[ lT \PbÔk6Q^\Vk lPWPW ]T\c fTWk UXVX' nÔ^[VTWk WlPVTUi WxXbX pfbî, VX^ SklfiWX ]TZT W STWkbOi' xOPQ pfbî UX\WTVkQcz UXVc, i[c lPz VdlXfk QW:iQT[ Q OklfTd Q^\V^d, Q xPbe[kWgXfTd' pfb^{ 6 fPQWP S:zUX 9MKDM3 c[OP{fUe[TZT OPlifUe[TZT lOP\PbcOZP o' POclfTZT' aP] [Th^f SOT]\^beUi STjcbbi\ TUTxXUbT{ WklSTWklPVefTUbk QP lTVd Q^\Vk' { T|TOTfP L USOPWP WUk|, |bT fTUXbe WXUT[^ QWPffi dlXfP, W [T\c hXWX] f^STxTOfX] (%- m+, 9kbÔPbcOfP [OP{fP, MKD`, M< bOPWfi3' T OPlkT: 6 bT] l^fe, fP lXWT WUk\, Xf^WX\ [WkbT\ QPYWkVX Pfb^fX, PjcWX ZTVTU dfTZT pfbî L ^\fTZT UXfP L [TU\TUk 9' V k ] f X [' }TOTZP3 42 U<=V T >WX<=>MY@' ^VX[X] QPOTxkbT[' Ue [clX QPZfPVP fPU Q bTxTd ZTfXbWP QP lTWZX\ [POxTWPfY^\ 9' nTfjPO, vOTf[P, M<3' U<=V'T ZS [R> \' PZPbT ZTWTOXbX5 VPibXUi5 OTQScU[PbX SVkb[X' aP] UTxk lTWZk iQX[X gT |Tjcbe ZTWTOibe: OTbkW Vdli\ f^ STQP\PQcz k UVc|PbX L f^ SÔÛVc|Pz 9PfPU oXOfX], oTOTQ^f[T, ;3' PxP VXQPVP ZPOijc U[TWTOTlc QP lTWZX] iQX[ k QP b^, gT xcVP W^VX[P jP[Vcf[P 9' }TWh^f[T, PjPOTWPfP }ÛfP3' U<=VD W] [R> \' PQk|PbX fP jch^5 \PbX UXVc k WVPlc, gTx xOPbX jch^' vTxk WXUbPjXbe \kUYi W Ub^Sc, oP[Qc\, k \^fk lTUXbe' p Z^fÔPVP\ k bTO^ L \PVT, xPi\ L \PVT' ^fPhÔVXWk WTfX, W fX| Oc[X lTWZk 9' }Ûfi[, vcOZP]Ue[X] UT[kV, s, ss3' 43 B;"U"^ B F2F L (': B F2F B;"U"^8_' B;"U"^ B F`1 L (': B F2F B;AU"^8a' B;"U"Â B;"b^ B cFd;"` W k l j T Z T x[, ' L WbOPjPbX fPlkd fP gT6f^xcle' 5, &/ &/ & ( (%# t $/&# ()/ + +/* lklP# +, + &%# + $0 9}TWh^f[T, vW', M, MKGJ, U' DI3' TO': M' p}pv t' TjPW PUXVe WSPlPbX W OTQSc[c' PjXbe, gT WQiW fP UWT{ SV^jk biZPO fPl UXVc 9tOc^Vef^Ye[X], cl^ffX] |Vkx'', MKD<, U' ;DJ3' ;' p}pv s}p' ''Th^, xTh^, i[ Wkf wXlTOjc[ USkWjcWPW pflOkzWk, PV^ h kfTZT WX|Tlc f^ xPjXW' O^bTd, lPO\P WSPlPbX c WkljP]' U^Vk UWT{ VdlX lTZVifcbe STOPf^fTZT xPbe[P'' 9' ^lQX[, TV[X klcbe fP SÔ^SOPWc, MKGK, U' ;K3' B;"U"^ J B1`1 L (': B F2F B;"U"^8e'

Constituirea Domeniului de Studiu Al Frazeologiei Ucrainene. Analiza Descriptivă A Lucrărilor Teoretice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constituirea Domeniului de Studiu Al Frazeologiei Ucrainene. Analiza Descriptivă A Lucrărilor Teoretice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTITUIREA DOMENIULUI DE STUDIU AL FRAZEOLOGIEI UCRAINENE.

ANALIZA DESCRIPTIV A LUCRRILOR TEORETICE

S-ar putea să vă placă și