Explorarea personalitatii la varsta a treia:

- rolul unor procese psihice in adaptarea varstnicului Cuprins Cap. I Notiuni introductive Esantionarea Cap.II Material si metode Chestionarul personalitatii accentuate Schmiescheck Inventarul de personalitate Eysenck Scala de introversie-e troversie Scala de nevrotism Scala de la#ilitate Cap.III &#iective Ipote'e teoretice (e'ultate si discutii $4 $5 $5 5 5 14 1! 1" $% 4 pag. 1

Cap.I) Conclu'ii Cap.) +ne e ,-irea demonstrativa --irea hipere acta --irea hiperperseverenta --irea nestapanita --irea hipertimica --irea distimica --irea la#ila -personalitatea e altata -personalitatea an ioasa -personalitatea emotiva -personalitatea e trovertita -personalitatea introvertita 0a#ele 1i#liogra-ie Cuprins ** *. *! 41 4$ 4$ 44 45 4. 4/ 4! 5% 55 /1 /$ *%

Speciali'area 2sihodiagnostic

Capitolul I No3iuni introductive

Personalitate i stres la vrsta a treia: rolul unor procese psihice mediatoare n adaptarea vrstnicului 4iteratura de specialitate arat5 c5 marea ma6oritate a modelelor o#serva#ile de adaptare la mediu sunt destul de sta#ile7 constante 8i independente de v9rst5. Cu toate acestea pe m5sura avans5rii :n v9rst57 schim#5rile :n starea s5n5t53ii7 schim#5rile de roluri 8i statute sociale7 precipit5 :n mod considera#il modi-icarea :n timp a mecanismelor de adaptare ale oamenilor. 2utem spune c5 e ist5 at9t constan35 c9t 8i schim#area personalit53ii pe durata ciclului vie3ii.;Co 1""*< Mar6orie 4o=enthal ;1"/5< caracteri'ea'57 :n urma unui e periment e-ectuat pe repre'entan3ii a trei grupe de v9rst5 di-erite7 etapele primare ale ciclului de via35 ca e pansive 8i cu mari a8tept5ri de reali'5ri. 2ersoanele de v9rst5 mi6locie 8i persoanele v9rstnice7 apar prin contrast7 ca mult mai autolimitate 8i aparent mai preocupate de minimali'area -rustra3iilor7 prin a -ace -a35 pro#lemelor vie3ii7 dec9t prin a8i -i a o#iective prea :nalte. Studiile care au :ncercat s5 determine schim#5ri precise ale personalit53ii care apar la oamenii :n v9rst5 au -ost oarecum neconcludente ;Co <> unele re'ultate o#3inute indic5 o schim#are considera#il5 a personalit53ii7 :n anii t9r'ii ai vie3ii7 altele nu au g5sit :ns5 schim#5ri semni-icative.

(iley7 ?oner 8i asocia3ii ;1".!< au anali'at mai multe studii re-eritoare la schim#area personalit53ii la persoane mai :n v9rst5 8i au a6uns la conclu'ia c5 ace8tia sunt mai rigi'i7 adapt9ndu-se mai pu3in la nou -a35 de

tineri. Ca atitudine7 v9rstnicii au eviden3iat un mare grad de dogmatism7 o mai mare intoleran35 -a35 de am#iguitate dovedindu-se mai pu3in gri6ulii -a35 de presiunea social5 e ercitat5 asupra lor pentru a se con-orma. Mai mult ei s-au ar5tat mai pasivi7 mai con-ormi8ti7 8i mai preocupa3i de propriile emo3ii 8i de propria persoan5. 1ernice Neugarten7 (o#ert @avighurst7 8i Sheldon 0o#in ;1".! < arat5 c5 su#iec3ii #5tr9ni adopt5 mai -recvent un stil pasiv :n adaptarea la mediu7 comparativ cu stilul de :n-runtare eviden3iat la su#iec3ii tineri. Ana din cele mai importamte contri#u3ii e perimentale la studiul personalit53ii adultului 8i v9rstnicului au avut-o repre'entan3ii Bcolii de la Chicago ;Neugarten7 Maddo 8i 0homae< ;Muller<. 2rincipalele aspecte studiate de ace8tia7 sunt legate de evolu3ia personalit53ii :n procesul de :m#5tr9nire> ast-el atunci c9nd se discut5 evolu3ia persoanalit53ii in procesul de :m#5tr9nire7 se are in vedere mai ales evolu3ia Cpersonalit5tii socialeD comportamentului mani-estE. Fn acest domeniu7 cercet5rile indic5 mai degra#5 o continuitate comportamental5 de-a lungul procesului de im#5tr:nire. +utorii se pronun35 :n leg5tur5 cu e isten3a unei continuit53i :n stilul de via35 al v9rstnicilor> :n ceea ce prive8te Cpersonalitatea social5Dcomportamentul mani-estE al v9rstnicului7 nu par a se :nregistra modi-ic5ri ma6ore :nainte de .% ani . Gimensiunile mai Cpro-undeE ale personalit53ii7 se caracteri'ea'5 mai ales prin discontinuitate7 prin modi-ic5ri mai mult sau mai pu3in pronun3ate7 mai timpurii sau mai t9r'ii7 ale di-eritelor tr5s5turi :n -unc3ie de v9rst5 ;(.C.Muller<> - ast-el singura modi-icare pentru care e ist5 un mare acord :ntre speciali8ti este sc5derea treptat5 a e traversiei. Se pare c5 e traversia

descre8te linear intre $% si .% ani7 dup5 care se a6unge la o relativa sta#ili'are ;2ointreaud 1"/$<. -sc5derea echili#rului emo3ional odat5 cu v9rsta este sus3inut5 de unii autori ca S=enson ;1".1< -iind :ns5 in-irmat5 de al3ii. - o alta tr5s5tur5 de personalitate7 ascenden3a-dominan3a7 scade linear intre $% - .% de ani7 dup5 care urmea'5 o relativ5 sta#ili'are ; 2ointrenaud 8.a.71"/*<. - modi-icarea agresivit53ii se reali'ea'5 :n mod di-eren3iat> de8i se descrie pe sine ca -iind mai pu3in agresiv ca :nainte7 v9rstnicul este de -apt orientat c5tre evitarea sau am9narea r5spunsului agresiv H totu8i pe m5sur5 ce Cr5spunsul agresiv C apare el este greu de controlat 8i de inhi#atH v9rstnicul devine deci mai pu3in :ng5duitor 8i r5#d5tor la sup5rareC. (5m:n totu8i de anali'at7 :n acest conte t7 di-eren3ele culturale . 0ot pe linia discontinuit53ii se mai :nscrie un grup de tr5s5turi speci-ice :nrudite :ntre ele > conservatorismul7 dogmatismul ; ca sistem cognitiv :nchis7 presupun9nd autoritarism 8i intoleran35 <7 rigiditatea ;care poate -i un mecanism de-ensiv7 dar 8i lips5 de -le i#ilitate<. Schaie ; < remarc5 o cre8tere a rigidit53ii 8i o descre8tere a -le i#ilit53ii :n -unc3ie de v9rst57 aceasta -iind totu8i mai accentuat5 dup5 5% ani.

Esantionarea Studiul este reali'at pe un lot de /" de v9rstinici #ucure8teni7 5" -emei /"7/I 8i $% de #5r#a3i - $57*. Su#iec3ii din aceast5 categorie au v9rste cuprinse :ntre 5$ 8i !* de ani> -5" -emei /"7/I 8i $% de #5r#a3i

- $57*I dintre ei -iind cuprin8i :n grupa de v9rst5 ..-/% ani H - $474I :n grupa de v9rst5 /. 8i pesteH - 1"71I :n grupa de v9rst5 .1-.5 aniH - 1/7!I :n grupa 5%-.% ani 8i - 1.75 :n grupa /1-/5 de ani ;ve'i ta#elul nr $ <. dintre ei au studii generale7 *!I studii medii 8I $471 studii superioare. ; ta#elul nr * < 4otul martor este alc5tuit din /5 de tineri7 elevi de liceu7 cu o medie de v9rst5 de 1/ ani7 $" de #5ie3i ;*!7/I< 8i 4. de -ete ;.17* <7 respect9nd structura e8antionului CnaturalE 7 de la -a3a locului.

Schm ieschek Neuropsihiatrul germ an Karl Leonhard este unul din principalii precursori ai explor`rii personalit`\ii accentuate,iar colaboratorii sai au construit diverse instrum ente de lucru pentru facilitarea investiga\iei !r " Schm ieschek a #ntocm it un chestionar pentru depistarea `\ilor accentuate, tradus, experim entat $% adaptat pentru \ara noastr` de psihologul % & Nestor 'hestionarul este alc`tuit din (( de #ntreb`ri, pre)entate am estecat, form *nd +, grupe -de la % la ./, fiecare grup` urm `rind explorarea0eviden\ierea unor tr`s`turi accentuate1 2 3rupa %2a, cu +4 #ntreb`ri se refer` la dem onstrativitate5 23rupa a %%2a, cu +4 #ntreb`ri se refer` la hiperexactitate5 23rupa a %%%2a, cu +4 #ntreb`ri se refer` la hiperperseveren\`5 23rupa a %62a, cu ( #ntreb`ri se refer` la nest`p*nire0ne#nfr*nare5 23rupa a 62a, cu ( #ntreb`ri se refer` la hipertim ie5 23rupa 6%2a, cu ( #ntreb`ri se refer` la distim ie5 23rupa 6%%2a cu ( #ntreb`ri se refer` la ciclotim ie5 23rupa 6%%%2a, cu 7 #ntreb`ri se refer` la exaltare5 23rupa %.2a, cu ( #ntreb`ri se refer` la anxietate5 23rupa .2a, cu ( #ntreb`ri se refer` la em otivitate La acest chestionar, subiectul r`spunde #n scris subliniind sau #ncercuind pe !a sau Nu #n dreapta fiec`rei #ntreb`ri 8utorul recom and` ca subiectul s` fie facut atent c` la acest chestionar nu este vorba de exam inarea unor aptitudini ci a unor tras`turi de personalitate 9im pul de lucru este liber, nu exist` presiune sau constr*ngere :n linii m ari tim pul de lucru -exclusiv #ntreb`rile $% r`punsurile/ varia)` #ntre ;, $% <, de m inute, #n func\ie de ritm ul g*ndirii ri gradului de #n\elegere al fiec`rui subiect :ntregul experim ent pretinde circa =,2+,, de m inute 'a perioad` a )ilei chestionarul poate fi alicat #n orice perioad`, #ntre orele > $% +(, dar num ai dac` subiectul nu se afl` #ntr2o stare de oboseal`, de tensiune, sau grab` ?boseala, tensiunea, graba falsific` situa\iile de r`spuns Schm ieschek preci)ea)` c`, la unele #ntreb`ri r`spunsul nu este cel sim ptom atic, cont*nd deci, drept da -sim ptom atic/ $% va fi astfel #nglobat printre r`spunsurile po)itive -sim ptom atice/ Num erele acestor #ntreb`ri cu

Capitolul II Material si metode

"

Schmieschek Neuropsihiatrul german Jarl 4eonhard este unul din principalii precursori ai e plor5rii Cpersonalit53ii accentuateE7iar cola#oratorii sai au construit diverse instrumente de lucru pentru -acilitarea investiga3iei. Gr. @.Schmieschek a :ntocmit un chestionar pentru depistarea 53ilor accentuate7 tradus7 e perimentat 8I adaptat pentru 3ara noastr5 de psihologul I.M.Nestor. Chestionarul este alc5tuit din !! de :ntre#5ri7 pre'entate amestecat7 -orm9nd 1% grupe ;de la I la K<7 -iecare grup5 urm5rind e plorareaDeviden3ierea unor tr5s5turi CaccentuateE> - Lrupa I-a7 cu 1$ :ntre#5ri se re-er5 la demonstrativitateH -Lrupa a II-a7 cu 1$ :ntre#5ri se re-er5 la hipere actitateH -Lrupa a III-a7 cu 1$ :ntre#5ri se re-er5 la hiperperseveren35H -Lrupa a I)-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la nest5p9nireDne:n-r9nareH -Lrupa a )-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la hipertimieH -Lrupa )I-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la distimieH -Lrupa )II-a cu ! :ntre#5ri se re-er5 la ciclotimieH -Lrupa )III-a7 cu 4 :ntre#5ri se re-er5 la e altareH -Lrupa IK-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la an ietateH -Lrupa K-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la emotivitate. 4a acest chestionar7 su#iectul r5spunde :n scris su#liniind sau :ncercuind pe CGaE sau CNuE :n dreapta -iec5rei :ntre#5ri. +utorul recomand5 ca su#iectul s5 -ie -acut atent c5 la acest chestionar nu este vor#a de e aminarea unor aptitudini ci a unor tras5turi de personalitate. 0impul de lucru este li#er7 nu e ist5 presiune sau constr9ngere. Fn linii mari timpul de lucru ;e clusiv :ntre#5rile 8I r5punsurile< varia'5 :ntre *% 8I .% de minute7 :n -unc3ie de ritmul g9ndirii ri gradului de :n3elegere al -iec5rui su#iect.Fntregul e periment pretinde circa "%-1%% de minute. Ca perioad5 a 'ilei chestionarul poate -i alicat :n orice perioad57 :ntre orele / 8I 1!7 dar numai dac5 su#iectul nu se a-l5 :ntr-o stare de o#oseal57 de tensiune7 sau gra#5. &#oseala7 tensiunea7 gra#a -alsi-ic5 situa3iile de r5spuns. Schmieschek preci'ea'5 c57 la unele :ntre#5ri r5spunsul CnuE este cel simptomatic7 cont9nd deci7 drept CdaE ;simptomatic< 8I va -i ast-el :nglo#at printre r5spunsurile po'itive ;simptomatice<. Numerele acestor :ntre#5ri cu

1%

Subiecii celor dou loturi (de vrstnici i tineri ) au fost examinai individual cu a utorul urmtoarelor instrumente specifice: - Chestionar semidiri6at pentru date sociodemogra-iceH - Chestionarul de personalit53i accentuate Schmiescheck. - Inventarul de personalitate E.2.I.-EysenckH !hestionarul de personaliti accentuate Schmieschec" ( P#$# ) Neuropsihiatrul german Jarl 4eonhard este unul din principalii precursori ai e plor5rii Cpersonalit53ii accentuateE7iar cola#oratorii sai au construit diverse instrumente de lucru pentru -acilitarea investiga3iei. Gr. @.Schmieschek a :ntocmit un chestionar pentru depistarea personali53ilor accentuate7 tradus7 e perimentat 8i adaptat pentru 3ara noastr5 de psihologul I.M.Nestor. Chestionarul este alc5tuit din !! de :ntre#5ri7 pre'entate amestecat7 -orm9nd 1% grupe ;de la I la K<7 -iecare grup5 urm5rind e plorareaDeviden3ierea unor tr5s5turi CaccentuateE; ve'i ane a nr 1<> - Lrupa I-a7 cu 1$ :ntre#5ri se re-er5 la demonstrativitateH -Lrupa a II-a7 cu 1$ :ntre#5ri se re-er5 la hipere actitateH -Lrupa a III-a7 cu 1$ :ntre#5ri se re-er5 la hiperperseveren35H -Lrupa a I)-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la nest5p9nireDne:n-r9nareH -Lrupa a )-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la hipertimieH -Lrupa )I-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la distimieH -Lrupa )II-a cu ! :ntre#5ri se re-er5 la ciclotimieH -Lrupa )III-a7 cu 4 :ntre#5ri se re-er5 la e altareH

11

-Lrupa IK-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la an ietateH -Lrupa K-a7 cu ! :ntre#5ri se re-er5 la emotivitate. 4a acest chestionar7 subiectul rspunde :n scris su#liniind sau :ncercuind pe CGaE sau CNuE :n dreapta -iec5rei :ntre#5ri. +utorul recomand5 ca su#iectul s5 -ie -acut atent c5 la acest chestionar nu este vor#a de e aminarea unor aptitudini ci a unor tras5turi de personalitate. %impul de lucru este li#er7 nu e ist5 presiune sau constr9ngere. Fn linii mari timpul de lucru ;e clusiv :ntre#5rile 8i r5punsurile< varia'5 :ntre *% 8i .% de minute7 :n -unc3ie de ritmul g9ndirii si gradului de :n3elegere al -iec5rui su#iect.Fntregul e periment pretinde circa "%-1%% de minute. Ca perioad5 a 'ilei chestionarul poate -i aplicat :n orice perioad57 :ntre orele / 8I 1!7 dar numai dac5 su#iectul nu se a-l5 :ntr-o stare de o#oseal57 de tensiune7 sau gra#5. &#oseala7 tensiunea7 gra#a -alsi-ic5 situa3iile de r5spuns. Schmieschek preci'ea'5 c57 la unele :ntre#5ri r5spunsul CnuE este cel simptomatic7 cont9nd deci7 drept CdaE ;simptomatic< 8i va -i ast-el :nglo#at printre r5spunsurile po'itive ;simptomatice<. Numerele acestor :ntre#5ri cu r5spuns CnuE dar cont9nd CdaE sunt urm5toarele> 57 1$7 $57 *17 *.7 4.7 517 5*7 5"7 .5. Lrupele I -K nu au toate acela8i num5r de :ntre#5ri7 de aceea au -ost introdu8i coe-icien3i de pponderare. +ce8tia a6ut5 la compararea cantitativ5 a re'ultatelor7 :ntruc9t dup5 :nmul3irea cu coe-icien3ii respectivi se o#3in valori standard comparativeH $4 indic5 un procenta6 simptomatic de 1%%IH valoarea 1! indic5 /5IH valoarea 1$ indic5 5%I iar valoarea . indic5 $5I. Cu re-erire la interpretarea cotelor se avansea'5 ideea c5 putem vor#i de o CaccentuareE :n ca'ul :n care num5rul de raspunsuri CdaE trece de

1$

5%I7 adic5 mai mult de 6um5tate din num5rul de :ntre#5ri speci-ice -iec5reia din cele 1% grupe de simptome. +utorul consider5 c5 este indicat5 8i o con-runtare a re'ultatelor o#3inute de la cele 1% grupe pentru o mai adecvat5 caracteri'are a accentu5rii7 unele simptome corel9nd clinic cu altele. Ge accea se recoand57 :n ca'ul unei evalu5ri individuale7 alc5tuirea unu pro-il7 care prin pre'enarea sa gra-ic5 prile6uie8te intuirea mai operativ5 a personalit53ii. 2sihologul :8i poate structura o opinie suplimentar5 anali'9nnd num5rul total de r5spunsuri CdaE7 :n vederea sta#ilirii unui Ccoe-icient de de'echili#ru emo3ionalE. In vederea preci'5rii criteriilor psihometrice precum 8i pentru unele studii longitudinale7 mi se pare oportun5 aplicarea metodei test - retest7 la un interval de 4 - ! - 1$ luni. &pera3ia este :n curs 8i vom putea eventual desccoperi dac5 77accentu5rileMM de personalitate repre'int5 o constant5 sau dac5 prin tehnici educative7 de psihoterapie7 de asisten35 psiho - social57 de psiho-armacologie etc. nu vor putea -i o#3inute amelior5ri sau unele -orme de remisie. & anali'5 atent5 a chestionarului Schmieschek prile6uind re-lec3ia c5 :n -ond se urm5re8te depistarea unor tipuri umane 8i c5 metoda :nchide o tipologie uman5 cu o orientare mai mult clinic5. Gar7 indi-erent de considera3iile noastre teoretice sau generale din punct de vedere practic nu se pot trage dec9t -oloase prin utili'area unor asemenea metode de desci-rare a personalit53ii. 77MediulMM de ast5'i ;social7 8colar7 industrial7 clinic< cu coordonatele sale multilaterale 8i comple e7 cer :n vederea unei integr5ri e-iciente o c9t mai am5nun3it5 cunoa8tere a structurilor de personalitate.

1*

2entru in-orma3ii mai ample7 at9t :n leg5tur5 cu structura celor 1% tipuri7 c9t 8i cu tehnica de e plorare - depistare a lor7 poate -i consultat57 cu real -olos7 lucrarea lui Jarl 4eonhard> 772ersonalit53i accentuate :n via35 8i :n literatur5MM;1ucure8ti7 Editura Enciclopedic5 (om9n57 1"/$ traducere Gr. )irgil Sorin 8i Mariana Noltan<. Atilitatea chestionarului @. Schmieschek ar putea -i relie-ata si in cadrul organi'arii unei companii de pro-ila ie mintala .Este adevarat ca 4eonhard si cola#oratorii lui au urmarit depistarea personalit53ii accentuate 7cu simptome -erme si desigur nelinistitoare si ;partial< degradante pentru -iinta umana.& restructurare a chestionarului ar putea prile6ui articularea unui instrument de lucru mai simplu7 aplicat in variate medii ;scolare si industriale<7ar putea depista precoce unele tendinte care7 insu-icient considerate7 pot duce la aparitia sinptomelor propriu-'ise. Este mai mult decat semni-icativ -aptul ca7chiar in societatile avansate7se evita o cheltuiala simpla pentru e plorarea personalitatii 77normaleMMpentru preci'area Dreli-area tendintelor catre instalarea starilor patologice 7pre-erandu-se tratamente costisitoare pentru redresarea emotionala acelui devenit 77accentuatE.Este7 de asemenea7 surprin'atoare7incetineala cu care se operea'a schim#area ;devenita a#solut necesara< in mentalitatea acelora care sunt -actori de deci'ie. 2re'entatorul instructiunilor de -ata roaga pe colegii psihologi sa-i transmita toate o#servatiile lor critice.Sa nu uite ca e-ortul lui Schmieschek repre'inta una din incercarile de valori-icare practica a conceptiei pro-esorului Jarl 4eonhard si orice semnal are din partea practicienilor este #ine venita. Ge pe po'itia cercetatorului preocupat si de aspectele deontologice ale incercarilor de a desci-ra 77 -irea E umana 7se accentuea'a ca nu este indicat sa se acorda7teoretic7 o valoare in-aili#ila unui singur instrument de

14

e plorare. In acest conte t7este indicata compararea Dcorelarea re'ultatelor metodei Schmieschek cu re'ultatele altor chestionare ; MM2I7 de pilda sau Oood=orth-Mathe=s< si altor tehnici ;re'ultatele tratamentului psihoterapeutic7ale interventiilor psiho-socio-pedagogice si ale psihologiei7 ale interventiilor psiho-armacologice <. 0ot in cadrul acestei discutii deontologice socotim util sa relie-am -aptul ca tratarea cu usurinta a unor asemenea instrumente de lucru si interpretarea pripita a re'ultatelor7 pot genera con-licte si deteriorari atat pe linia psiholog-su#iect7 cat si in structura psihica a su#iectului. +semenea chestionare nu pot -i identi-icate cu un test oarecare de memorie7 ci ele pretind e plorarea unor structuriH iar 77 6oaca de-a chestionarele PM poate duce la discreditarea miscarii de psihologie medicala si de asistenta psiho-socio-pedagogica comple a din tara noastra.

&nventarul de personalitate E#P#&#E'senc" Inventarul de personalitate Eysenck este unul dintre chestionarele cu cea mai larg5 utili'are. E.2.I.-conceput de @.Q.Eysenck si S.1.L.Eysenck ;1".4< evidentia'5 dou5 dimensiuni -undamentale ale personalit53ii> e traversia-introversia 8i sta#ilitatea-insta#ilitatea emo3ional5. ?iind un chestionar cu validare structural57 adic5 #a'at pe metoda anali'ei -actoriale7 pro#lema pe care o ridic5 const5 nu in masura a ceea ce se cunoa8te , ca 8i :n ca'ul chestionarelor validate apriori sau empiric- ci :n a cunoa8te ceea ce se masoar5.

15

2e #a'a unei liste cu *" de puncte7 re-erioare la situa3ia social57 la tr5s5turile de personalitate 8i la simptomele #olnavului7 psihiatrii de la Spitalul Maudsley ;+nglia< evaluea'5 la cererea lui @.Q.Eysenck- /%% #olnavi spitali'a3i. Supun:nd anali'ei -actoriale corela3iile o#3inute7 @.Q.Eysenck desprinde 4 -actori7 dintre care doar primii $ sunt -undamentali. 2rimul -actor-un -actor general care acopera 14I din varian3a total57 se caracteri'ea'5 prin personalitate sla# organi'at57 a#sen3a integr5rii personalit53ii7 capacitate sca'ut5 de adapta#ilitate7 a#sen3a sim3ului de echip57 lipsa de energie7 tonus muscular sla#. ?actorul ast-el relevat este denumit prin termenul de CnevrotismE sau sta#ilitate-insta#ilitate emotional5. +ceasta dimensiune general5 de integrare 8i sta#ilitate corespunde in mare parte -actorului COE ; =ill< , eviden3iat pentru prima dat5 de Oe## ;1"15<. Men3ionam7 al5turi de 2.+l#ou7 in practica psihologic5 termenii de Cchestionar de personalitateE si Cinventar de personalitateE sunt considera3i ca sinonimiH cu toate acestea , a8a cum arata 2.+l#ou , se cuvine s5 se -ac5 o di-eren3iere a lor7 chestionarul -iind un termen generic7 iar inventarul un chestionar care-8i propune s5 e plore'e cat mai metodic 8i mai complet posi#il7 -ie ansam#lul7 -ie un aspect determinant al personalit53ii su#iectului. +l doilea -actor re'ultat in urma anali'ei -actoriale , acopera 1$I din varian35 , este unul #ipolar7 care opune grupul simptomelor isterice ; de conversie7 de ipohondrie7 etc.< al grupului de simptome distimice ;irita#ilitate7 apatie7 depresie7 tendin3e o#sesionale7 an ietate7 etc. <. Gihotomia isterie-distimie corespunde dimensiunii e traversie-introversie descris5 de L.C.Qung7 :nc5 din 1"$1.

1.

Similar -actorului CLE7 care :n domeniul proceselor cognitive7 repre'int5 -actorul general7 e traversia-introversia ar -i , arat5 @.Q.Eysenck , -actorul general al vie3ii a-ective7 iar nevrotismul7 -actorul general al s-erei volitive. 2ornind de la dimensiunile e traversie-introversie si sta#ilitateinsta#ilitate emotional5 se pot di-eren3ia tipuri distincte de personalitate. In concep3ia lui Q.2.Luil-ord7 preluat5 apoi de @.Q.Eysenck , tipul , adic5 nivelul cu gradul cel mai inalt de generalitate in structura personalit53ii , constituie o constela3ie de tr5s5turi7 iar tr5s5turile , nivelul imediat urmator7 in ordine descrescand5 a gradului de generalitate , -ormea'5 constela3ia tendin3elor individuale de ac3iune. 4a randul lor7 tendin3ele individuale repre'int5 nivelul r5spunsurilor ha#ituale care7 de regul57 se repet5 :n toate situa3iile asem5n5toare. Nivelul cu gradul cel mai sc5'ut de generalitate7 :l constituie raspunsurile speci-ice care spre deose#ire de cele ha#ituale7 nu sunt :ntotdeauna caracteristice pentru persoana studiat5. -

0a#elul nr. 1 Se ul 1 ;1 $ ;?< Nr. su#iecti $% 5" /" I $57*$ /47.! 1%%7%%

1/

0a#elul nr.$ Lrupe de virsta 5%-.% .1-.5 ..-/% /1-/5 /. si R 0otal Nr. su#iecti 14 15 $1 1* 1. /" I 1/7/$ 1!7"" $.75! 1.74. $%7$5 1%%7%%

0a#elul nr. * Studii elementare ;1< Studii medii ;$< Studii superioare ;*< 0otal Nr. Su#iecti $$ *! 1" /" I $/7!5 4!71% $47%5 1%%7%%

0a#elul nr. 4

1!

0rasaturi de personalitate Gemonstrativitate )alori normale 0otal

)alori standard 1! $1 $4 %-1! -

Nr. Su#iecti / 1 % /1 /"

I !.!. 1.$/ % !"." 1%%

0a#elul nr. 5 0rasaturi de personalitate II @ipere actitate )alori normale 0otal $%-$$ $4 %-1! *. * *1 /" 4575/ *7/" *"7$4 1%%7%% )alori standard 1! Nr. Su#iecti " I 117*"

0a#elul nr. . 0rasaturi de )alori Nr. Su#iecti I

1"

personalitate III @iperperseverenta )alori normale 0otal

standard 1! $%-$$ $4 %-1! -

15 1" 5 4% /"

1!7"" $47%5 .7*$ 5%7.* 1%%7%%

0a#elul nr. / 0rasaturi de personalitate I) Nestapinire )alori normale 0otal )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 5 4 % /% /" I .7*$ 57%. % !!7.1 1%%7%%

0a#elul nr. ! 0rasaturi de personalitate ) @ipertimie )alori normale 0otal )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 1" 1" 5 *. /" I $47%5 $47%5 .7*$ 4575/ 1%%7%%

$%

0a#elul nr. " 0rasaturi de personalitate )I Gistimie )alori normale 0otal 0a#elul nr. 1% 0rasaturi de personalitate )II 4a#ilitate )alori normale 0otal 0a#elul nr.11 0rasaturi de personalitate )III E altare )alori normale 0otal 0a#elul nr. 1$ )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 11 1 . .1 /" I 1*7"$ 17$. /75" //7$$ 1%%7%% )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 1* 1* 5 4! /" I 1.74. 1.74. .7*$ .%7/. 1%%7%% )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti . 5 14 54 /" I /75" .7*$ 1/7/$ .!7*5 1%%7%%

0rasaturi de

)alori

Nr. Su#iecti

$1

personalitate IK 2ersonalitate an ioasa )alori normale 0otal

standard 1! $1 $4 %-1! -

11 / 5 5. /"

1*7"$ !7!. .7*$ /%7!" 1%%7%%

0a#elul nr. 1* 0rasaturi de personalitate K Emotivitate )alori normale 0otal )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti $. / $% $. /" I *$7"1 !7!. $57*$ *$7"1 1%%7%%

0a#elul nr. 14 0rasaturi de personalitate IntroversieE traversie 111!-$4 0otal 0a#elul nr .15 0rasaturi de )alori Nr. Su#iecti I *" 5 /" 4"7*/ .7*$ 1%%7%% )alori standard 1% Nr. Su#iecti *5 I 447*%

$$

personalitate Nevrotism 0otal

standard 11 1$15R -

*% 1! *1 /"

*/7"/ $$7/! *"7$4 1%%7%%

0a#elul nr. 1. 0rasaturi de personalitate Scala S4S 0otal )alori standard %-5 5R Nr. Su#iecti /* . /" I "$741 /75" 1%%7%%

0a#elul nr. 1/ Se ul 1 $ ;1< ;?< Nr. su#iecti $" 4. /5 I *!7./ .17** 1%%7%%

0a#elul nr. 1!

$*

0rasaturi de personalitate I Gemonstrativitate )alori normale 0otal

)alori standa rd 1! $$ $4 %-1! -

Nr. Su#iecti

$ 1 1 /1 /5

$7.. 17** 17** "47./ 1%%7%%

0a#elul nr. 1" 0rasaturi de personalitate II @ipere actitate )alori normale 0otal $%-$$ $4 %-1! 11 % 5/ /5 147./ % /.7%% 1%%7%% )alori standard 1! Nr. Su#iecti / I ".**

0a#elul nr. $% 0rasaturi de personalitate III @iperperseveren ta )alori standard 1! Nr. Su#iecti 1% I 1*7**

$4

)alori normale 0otal

$%-$$ $4 %-1! -

1$ % 5* /5

1.7%% % /%7./ 1%%7%%

0a#elul nr. $1 0rasaturi de personalitate I) Nestapanire )alori normale 0otal 0a#elul nr. $$ 0rasaturi de personalitate ) @ipertimie )alori normale 0otal 0a#elul nr. $* 0rasaturi de personalitate )I Gistimie )alori normale 0otal )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 1 $ 1 /1 /5 I 17** $7.. 17** "47./ 1%%7%% )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 1. 1/ 11 *1 /5 I $17** $$7./ 147./ 417** 1%%7%% )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 1/ . * 4" /5 I $$7./ !7%% 47%% .57** 1%%7%%

0a#elul nr. $4

$5

0rasaturi de personalitate )II 4a#ilitate )alori normale 0otal

)alori standard 1! $1 $4 %-1! -

Nr. Su#iecti 1/ 14 4 4% /5

I $$7./ 1!7./ 57** 5*7** 1%%7%%

0a#elul nr. $5 0rasaturi de personalitate )III E altare )alori normale 0otal )alori standard 1! $1 $4 %-1! Nr. Su#iecti 1! % $4 ** /5 I $47%% % *$7%% 447%% 1%%7%%

0a#elul nr. $. 0rasaturi de personalitate IK 2ersonalitate an ioasa )alori normale $1 $4 %-1! $ 1 .% $7.. 17** !%7%% )alori standard 1! Nr. Su#iecti 1$ I 1.7%%

$.

0otal 0a#elul nr. $/ 0rasaturi de personalitate K Emotivitate )alori normale 0otal

/5

1%%7%%

)alori standard 1! $1 $4 %-1! -

Nr. Su#iecti $1 1$ 1$ *% /5

I $!7%% 1.7%% 1.7%% 4%7%% 1%%7%%

0a#elul nr. $! 0rasaturi de personalitate IntroversieE traversie 0otal 0a#elul nr. $" 0rasaturi de personalitate Nevrotism )alori standard 11 Nr. Su#iecti $" I *!7./ 1115-1/ 4$ 11 /5 5.7%% 147./ 1%%7%% )alori standard 1% Nr. Su#iecti $$ I $"7**

$/

0otal

1$15R -

15 *1 /5

$%7%% 417** 1%%7%%

0a#elul nr. *% 0rasaturi de personalitate Scala S4S 0otal )alori standard %-5 5R Nr. Su#iecti .. " /5 I !!7%% 1$7%% 1%%7%%

1I14I&L(+?IE

1. +dler7 +.7 Cunoa8terea omului. Editura Btiin3i-ic57 1ucure8ti7 1""1. $.+dler7 +.7 Sensul vie3ii. Editura I(I7 1ucure8ti7 1""5. *.+l#u7 M.7 Construirea 8i utili'area testelor psihologice. Editura Clusium7 Clu6-Napoca71""! 4.+llport7 L.O.7 Structura 8i de'voltarea personalit53ii7 Ed.Gidactic5 8i 2edagogic57 1ucure8ti7 1"!1. 5.+l#ou 2.74es chestionnaires psychologiTues72.A.?.72aris71"/*. ..1irren7 Q.E. U Schaie J.O. ;Eds<7 @and#ook o- the 2sychologie o+ging7 Ne= Vork7 )an Nostrand (einhold7 1"//. /.Co 7 @.L.;Indiana State Aniversity< 4ater 4i-e. 0he (ealities o- +ginng ;third edition< 2rentice @all7 Engle=ood Cli--s7 Ne= Qersey. !. Eysenck7 @. Q.7 1iological #asis o- personality7 In 0heories opersonality7 @all7 C.S.7 4ind'ey7 L.Oilley ;Ed.<7 Ne= Vork7 1"...

$!

". Eysenck @.Q.7 4es dimensionsde la personalite72.A.?.72aris71".%. 1%.Eysenck @.Q.7 Eysenck S.1.L.7Manual o- the Eysenck 2ersonality Inventory74ondon7Aniv.o- 4ondon 2ress.71".4. 11.Lolu M.7 Ginamica personalit53ii. Editura Lene'e7 1ucure8ti71""* 1$. Minulescu7 M. Chestionarele de personalitate :n evaluarea psihologic5. 1ucure8ti7 Editura Larell 2u#lishing @ouse7 1"".. 1*. (osca M.7 Metode de psihodiagnostic E.G.2.71ucuresti71"/$. 14.Norgo 1.7 0emperamentul7in 2sihologie Lenerala ;su# red.+l.(osca < E.G.2.71ucuresti71"/..

$"

2ostere

+nali'a re'ultatelor o#3inute de cei /" de v9rstnici la pro#a vi'9nd accentu5rile de personalitate arat5 c5 ordinea descresc5toare a accentu5rilor de personaliate speci-ice lotului de v9rstnici este urm5toarea ;ta#elele nr> - Cpersonalitatea emotiv5E cu numai *$7"I valori normaleH - Cpersonalitatea hipere act5E cu *"7$I valori normaleH - Cpersonalitatea hipertimic5E cu 45755 valori normaleH

*%

- Cpersonalitatea hiperperseverent5E7 cu 5%7.*I valori normaleH - Cpersonalitatea la#il5 cu .%7/I valori normaleH normalH -Cpersonalitatea e altat5E cu //7$I valori normaleH - C personalitatea nest5p9nit5E cu !!7.I - Cpersonalitatea demonstrativ5E cu !"7!I valori normale. valori normale 8i -Cpersonalitatea distimic5E cu .!7*I valori normaleH -Cpersonalitatea an ioas5E cu /%7"I valori

*1

2oster

Fn ceea ce prive8te departa6area unor tr5s5turi de personalitate pe cele dou5 se e ;ta#elul ** < situa3ia se pre'int5 :n -elul urm5tor7 pentru lotul de v9rstnici> - -emeile v9rstnice se caracteri'ea'5 :n principal prin hiperemotivitate 8i e traversieH - #5r#a3ii v9rstnici se caracteri'ea'5 prin nest5p9nire. Matricea de corela3ie Spearman ;ta#elul *$ < eviden3ia'5 :n plus tendin3e mai accentuate ale -emeilor pentru hipere actitate. Pentru lotul de tineri> - -etele se consider5 mai an ioase 8i mai la#ile ;ta#elul *4< - #5ie3ii se consider5 mai nevrotici con-orm ecua3iei de regresie .Matricea de corela3ie con-irm5 re'ultatele ecua3iei de regresie ;ta#elul *5<

*$

(e'umatul pentru e punere in -ata comisiei 2re entul studiu a -ost reali'at pe un grup de /" de #atrani cu varste cuprinse intre .5 si !5 de ani7 care au -ost selectionati din randul mai multor cunostinte si din cadrul unui am#ulatoriu. +m aplicat o #aterie de teste cuprinsa din chestionarul de personalitati accentuate Schmiescheck 7 inventarul de personalitate Eysenck7 cu cele trei scale > scala de nevrotism 7 scala de intoversie , e troversie7 scala de la#ilitate. +m pre'entat istoricul acestor chestionare7 modul lor de aplicare; -ara limita de timp< data -iind categoria de varsta la care a -ost -acuta investigatia. am e-ectuat in anali'a datelor corelatii si regresii in programul S.S.2.S. +m pornit de la urmatorele ipote'e teoretice> -personaluitatea este un determinant critic in adaptarea varstnicului7 -se pot evidentia mecanisme de aparare si prote6are a eului7 -individul isi mentine rolurile con-erite de po'itia cea mai #una si le a#andonea a pe cele considerate mai putin #une7 -daca e ista trasaturi speci-ice inrudite precum >dogmatismul 7 intoleranta7 conservatorismul.; pre'entare de poster< +m tras urmatoarele conclu'ii> Ipote'ele au -ost con-irmate 7 ast-el o imagine de sine po'itiva duce la o atitudine mai permisiva7 in sens de autoacceptare7 iar o imagine de sine predomonant negativa 7 pre'inta un grad ridicat al inadecvarii la realitate. +st-el am ela#orat in -inalul lucrarii cateva trasaturi ce caracteri'ea'a aceasta categorie de varsta ;pre'entare de poster< In cadrul anali'ei datelor am e-ectuat corelatiile comparativ cu un lot de tineri7 care aveau varste cuprinse intre 1. si $$ de ani.

**