Sunteți pe pagina 1din 3

Manifest activist ctre tinerime

eseu [ ]

din Contimporanul, nr. 46, 16 mai 1924


------------------------de Ion Vinea [Ion_Vinea ]

Jos Arta cci s-a prostituat! Poezia nu e dect un teasc de stors glanda lacrimal a fetelor de orice vrst; Teatrul, o reet pentru melancolia negustorilor de conserve; Literatura, un clistir rsuflat; Dramaturgia, un borcan de fetui fardai; Pictura, un scutec al naturii, ntins n saloanele de plasare; Muzica, un mijloc de locomoiune n cer; Sculptura, tiina pipirilor dorsale; Arhitectura, o antrepriz de mausoleuri nzorzonate; Politica, ndeletnicirea cioclilor i a samsarilor; ...Luna o fereastr de bordel la care bat ntreinuii banalului i poposesc flmnzii din furgoanele artei. VREM minunea cuvntului nou i plin de sine; expresia plastic strict i rapid a aparatului Morse. DECI moarte romanului-epopee i a romanului psihologic; anecdota i nuvela sentimental, realismul, exotismul, romanescul s rmn obiectul reporterilor iscusii (Un bun reportaj cotidian nlocuiete azi orice lung roman de aventuri sau de analiz); Vrem teatrul de pur emotivitate, teatrul ca existen nou. dezbrat de clieele terse ale vieii burgheze, de obsesia nelesurilor i a orientrilor. Vrem artele plastice libere de sentimentalism, de literatur i anecdot, expresie a formulelor i a culorilor pure n raport cu ele nsele (Un aparat fotografic perfecionat nlocuiete pictura de pn acum i sensibilitatea artitilor naturaliti) Vrem strpirea individualismului ca scop, pentru a tinde la arta integral, pecete a marilor epoci (elenism, romantism, goticism, bizantinism etc.) - i simplificarea procedeelor pn la economia formelor primitive (toate artele populare, olria i esuturile romneti etc). Romnia se construiete azi. n ciuda partidelor buimcite, ptrundem n marea faz activist industrial. Oraele noastre, drumurile, podurile, uzinele ce se vor face, spiritul, ritmul i stilul ce vor decurge nu pot fi falsificate de bizantinism, ludovicism, copleite de anacronisme. S strpim, prin fora dezgustului propagat, stafiile care tremur de lumin. S ne ucidem morii!

Manifest activist catre tinerime 1924 (manifest literar) Tema Manifestul prezinta un protest menit sa socheze, sa atraga atentia asupra nevoii de schimbare in literatura romana. Continutul Manifestul expune o opinie in legatura cu stadiul de dezvoltare a literaturii romane. Astfel, sunt negate tematica si stilul de a scrie al contemporanilor, Vinea pledand in favoarea unei literaturi autentice, care sa porneasca de la experienta nemijlocita, fara a menaja in vreun fel sensibilitatea cititorului. Comentariul Manifest activist catre tinerime apare in revista Contimporanul, si constituie scrierea programatica in jurul careia se manifesta avangarda romaneasca. El este redactat intr-un stil violent, pe ton justitiar si incitator: Jos Arta caci s-a prostituat! poezia nu este decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta! Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve; Literatura, un clistir rasuflat; Dramaturgia, un borcan de fetusi fardati; Pictura, un scutec al naturii, intins in saloanele de plasare; Trebuie spus ca literatura avangardista nu este specifica unei epoci sau unui curent; ea anunta marile innoiri artistice si se manifesta cu precadere in perioadele de tranzitie. La noi, avangarda a atins momentul culminant in prima jumatate a secolului al XX-lea, prin scriitori precum Urmuz (precursorul), Ion Vinea, Sasa Pana, Gr. Cugler. Principala trasatura a scrierilor avangardiste o constituie discursul socant, construit cu ostentatie, sa agreseze, sa capteze atentia. Or, scrierea lui Ion Vinea se inscrie in aceasta directie. Manifestul ... este alcatuit in formula unui discurs mobilizator, in care arte, teme sau aspecte ale vietii sociale sunt definite prin imagini voit teribiliste, indemnul prin care debuteaza (Jos arta!) nu exprima dorinta sincera a autorului ca arta sa fie detronata, coborata de pe soclul ei de valoare spirituala, ci constituie doar un mod de a soca. Tonul lozincard, de protest vehement face, de asemenea, parte din programul literaturii avangardiste. Dupa cum explica Adrian Marino, scrierile de avangarda se caracterizeaza prin negarea artei traditionale, prin insurectie si agresiune, cultiva un adevarat cult al violentei, exprima o preferinta constanta fata de cacofonia studiata si pentru manifestarile contradictorii. Aproape ca toate aceste trasaturi se regasesc in Manifestul lui Vinea. El isi expune pe ton de subliniata revolta nemultumirea fata de romanul traditionalist, dar expresia adoptata contine in mod evident o exagerare: moartea romanu-lui-epopee si a romanului psihologic! Sloganul nu ramane fara argument. in conceptia avangardistilor, formula artistica trebuie simplificata, de aceea, Vinea pretinde o exprimare succinta si sugestiva (ca alfabetul Morse). in 1920, Andre Breton expusese principiile literaturii de avangarda, iar ideea centrala este aceeasi: Suprarealismul este automatismul psihic pur prin care se exprima, fie verbal, fie prin scris, fie in orice alt mod, activitatea reala a gandirii. Este dicteul gandirii, in afara oricarui control exercitat de ratiune, in afara oricarei preocupari estetice si morale. Breton porneste de la psihanaliza lui Freud, mai precis de la ideea acestuia ca adevarata natura a fiintei se afla inchisa in vise, automatisme, clisee, ca si in felul de a vorbi al nebunilor. De aceea, Breton pledeaza pentru o poezie a liberului dicteu, creata intr-o stare de amortire intelectuala

capabila sa exprime suprarealitatea. Urmand acest model, Vinea reclama la randul lui: Vrem teatrul de pura emotivitate, teatrul ca existenta noua, dezbarata de cliseele sterse ale vietii burgheze, de obsesia intelesurilor si a orientarilor. Vrem artele plastice libere de sentimentalism, de literatura si anecdota, expresie a formelor si a culorilor pure in raport cu ele insele. Nevoia de autenticitate sta la baza esteticii avangardiste, dar a preocupat si alte curente ale epocii, iar ideea este transmisa si aici cu vehementa, prin afirmatii paradoxale: Un aparat fotografic perfectionat inlocuieste pictura depana acum si sensibilitatea artistilor naturisti. Vinea nu respinge pictura in favoarea fotografiei, dar doreste sa impuna prin abuz aspiratia lui spre arta integrala, capabila sa recreeze viata in toate aspectele ei. Mesajul general al Manifestului ... exprima nevoia generala de schimbare a viziunii artistice, dar mai cu seama dorinta de simplificare, de regasire a expresiei pure. De altfel, scriitorul revine la fiecare paragraf asupra acestei cerinte, pe care o considera capitala: simplificarea procedeelor pana la economia formelor primitive. Manifestul... lui Ion Vinea nu are valoare literara, ci este important pentru ca marcheaza un moment insemnat al evolutiei literaturii noastre, anume cel al sincronizarii ei cu literatura occidentala. Dupa cum se stie, marile curente si tendinte europene au patruns tarziu in cultura romana, dupa ce se consumasera, or, avangardismul si ideile suprarealiste se manifesta consecutiv in literatura autohtona si in lume, iar Manifestul lui Ion Vinea devine, prin aceasta, de interes.